Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.aparatul Cardio Vascular
6.aparatul Cardio Vascular
CARDIO-VASCULAR
- durerea toracica
- dispneea
- slabiciunea sau fatigabilitatea
- presincopa sau sincopa
DUREREA
- poate fi interpretata arbitrar ca durere :
ischemica
pericardica
atipica
- poate apare si in afectiuni pulmonare sau
musculoscheletice, esofagiene, in stari de anxietate
2. Durerea pericardica:
apare datorita inflamatiei pericardului parietal
lancinanta (cu caracter de arsura/de taiere)
e agravata de :
tuse
deglutitie
inspir profound
decubit dorsal
e diminuata prin pozitia aplecat inainte sau prin
imobilizare
dureaza ore/zile
nu cedeaza la NTG
3. Durerea atipica:
caracter lancinant sau de arsura
variabila ca pozitie si intensitate de la un episod la
altul
nu este legata de efortul fizic
nu cedeaza la NTG
durata: de la cateva secunde la ore/zile
este o durere debilitanta
II. DISPNEEA
IV.PALPITATIILE
- reprezinta perceperea constienta a batailor inimii de catre
pacient
- reflecta fie:
cresterea debitului cardiac
cresterea debitului bataie la pacienti cu afectiuni:
extracardiace
tireotoxicoza
febra
stari de anemie
cardiace
Astfel:
-
V. Examenul pulmonar
VI. Pulsatiile precordiale
VII. Zgomotele si suflurile cardiace
I. Edemele
- reprezinta o acumulare subcutanata de lichid
- apare initial in zonele declive (member inferioare sau
regiunea sacrala la persoanele imobilizate la pat)
- apar datorita: cresterii presiunii in AD, insuficientei
venoase periferice, obstructiei venoase
- mai pot apare in afectiuni:
hepatice (CH)
renale (sindrom nefrotic)
tiroidiene (mixedem)
datorita retentiei lichidiene secundare
medicatiei ( AINS, blocante de calciu,
estrogeni)
idiopatice
II. Cianoza
- centrala:
apare ca urmare a desaturarii sangelui arterial;
in starile cu debit cardiac scazut, scade aportul
tisular de sange
- periferica:
vasoconstrictie periferica
Uneori si paloarea poate denota un debit cardiac scazut
2. Tensiunea arteriala
- limitele tensiunii sunt largi, dar se considera:
TA sistolica la 90-140 mm col Hg
TA diastolica la 50-90 mm col Hg
- se masoara la ambele brate
- primul zgomot auzit cand coboara coloana de Hg
reprezinta TA sistolica (zgomotul I Korotkoff)
- disparitia zgomotului reprezinta TA distolica (zgomotul
V Korotkoff)
- N este o diferenta de max 15 mm Hg intre bratul stang si cel
drept
- daca suspectam o hipotensiune ortostatica se masoara TA cu
pacientul atat in clinostatism cat si in ortostatism
3. Ritmul respirator
- reflecta:
prezenta decompensarii cardiace
o boala pulmonara primara
- N 16-18 respiratii/min- in conditii bazale
- >18 respiratii/min reprezinta tahipnee
- <16 respiratii/min poarta numele de bradipnee
- creste la pacientul sanatos si scade la muribund
Respiratia periodica (Cheyne-Stokes) apare in
insuficienta cardiaca severa.
Pulsul carotidian:
- evalueaza functia de ejectie a VS
- da mai multe informatii despre cord decat pulsul
periferic
- la varstnici este dificil de interpretat datorita rigiditatii
vasculare secundare ATS
Pulsul paradoxal
- reprezinta o scadere a tensiunii arteriale sistolice cu >10 mm
col Hg in timpul inspirului
- apare in:
tamponada cardiaca
astm bronsic
BPOC
pericardita constrinctiva
- datorat:
restrictionarii compliantei normale a VD
scaderii accentuate a presiunii sistolice in
inspir, datorita bombarii in VS a septului
inter-ventricular (ca urmare a presiunii crescute
din VD)
Pulsul alternant
- amplitudinea pulsului variaza la fiecare doua batai
sinusale
- apare in:
revarsate pericardice abundente
Pulsatiile venoase
- ofera informatii despre presiunea din AD
- indica:
cresterea presiunii venoase centrale daca
amplitudinea pulsatiei depaseste 3 cm
deasupra unghiului Louis
cresterea volumului sanguin central daca
apare reflux hepato-jugular (adica la palparea
sustinuta 30sec a hipocondrului drept
sangele de la nivelul venei jugulare drepte se
ridica cu >1 cm)
V. Examenul pulmonar
- ralurile:
zgomot
sistolic
zgomot diastolic
SUFLURILE CARDIACE
- apar ca urmare a fluxului sanguin, care pune in
vibratie structurile cardiace si vasele mari si are drept
rezultat formarea de vartejuri si goluri (bule)
datorate scaderii bruste de presiune
- de obicei indica o valvulopatie
Pot fi:
I. Sufluri inocente - la indivizii slabi
- variaza cu respiratia, scad in
ortostatism
II. Sufluri sistolice pot fi:
1. pansistolice (holosistolice)
- se intind pe toata durata sistolei
- apar prin trecerea fluxului sanguin
din AS in VS
- tipic in insuficienta mitrala
- apar si in insuficienta tricuspidiana,
DSV
2. mezosistolice
- se produc la ejectia sangelui prin
tractul de golire aortic sau pulmonar
- pot fi functionale (benigne) sau secundare
stenozelor valvulare (stenoza aortica)
- situate in spatiul II inter-costal drept cu
iradiere spre gat)
3. protosistolice
4. telesistolice
- au intensitate slaba/moderata
- situate apical
- tonalitate inalta
- sunt corelate cu disfunctia muschilor
papilari care apare in IM sau
ischemia miocardica
1. protodiastolice
- incep odata/imediat dupa Z2
- apar cand presiunea intraventriculara
este mai mica decat presiunea din
aorta sau pulmonara
- apar in insuficienta aortica,
insuficinta pulmonara
- sufluri slabe, ascutite, se aud greu
Ex: Insuficienta aortica
- pacientul este in pozitie sezanda,
aplecat inainte si cu respiratia oprita
- exploziv, tonalitate inalta
2. mezodiastolice
- datorate miscarii valvelor atrioventriculare
ex.:
- in stenoza mitrala are tonalitate joasa, apare la
apex
- in stenoza tricuspidiana este situate la nivelul
marginii inferioare stangi a sternului, se accentueaza
in inspir
3. presistolice
- debuteaza in timpul perioadei de
umplere ventriculara care urmeaza
contractiei atriale
- sunt datorate stenozarii valvelor
atrio-ventriculare ( si au aceleasi
caractere ca si suflurile mezodiastolice)
- apar doar in ritm sinusal
ex.: mixedem atrial
Frecatura pericardica:
- zgomot superficial
- are tonalitate inalta sau este rugos
- poate avea 3 componente:
presistolica
sistolica
protodiastolica
- se aseamana cu cel produs prin frecarea a 2 bucati de
piele
- se aude mai bine cu pacientul aplecat sau sprijinit in
maini si genunchi, in apnee expiratorie
- se poate accentua in inspir
VALVULOPATII
Stenoza mitrala
Etiologie:
- 60% din pacientii cu stenoza mitrala sunt femei
- de obicei, la 40% din pacienti are origine reumatismala
(rareori e congenitala)
- sugarii cu stenoza mitrala congenitala rareori
supravietuiesc >2 ani
Patogenie:
Fiziopatologie:
- la adultul normal suprafata orificiului valvei mitrale
este de 4-6 cm
Clinic:
- exista o perioada de latenta intre RAA si aparitia
simptomelor de stenoza mitrala de 10-20 ani
- boala debuteaza in a 3-a sau a 4-a decada de viata (in
zonele temperate)
- odata ce un pacient cu stenoza mitrala devine grav
simptomatic evolutia este spre deces in 2-5 ani
Degree of mitral
stenosis
Mean gradient
<5
>1.5 cm2
5 - 10
> 10
Obiectiv apar:
1. inspectie:
- cianoza periferica si faciala
- eritem malar
- facies rosu-vanat
- vene jugulare pulsatile
2.palpare:
- freamat parasternal stang
- freamat diastolic la nivelul apexului
- Z1 uneori poate fi palpat
3. auscultatie:
- Z1 intarit (ca un pocnet) in focarul mitralei
- componenta pulmonara a Z2 (P2) intarita
- apare clacmentul de deschidere al mitralei ( audibil
mai puternic la apex in expir )
- uruitura diastolica apicala
Tratament:
1. Profilactic
- penicilina:
- in infectiile streptococice:
1200000 U benzatin-penicilina doza unica
600000 U procain penicilina i.m. 10 zile
- in cazul unor interventii chirurgicale ( profilaxia
endocarditei infectioase) amoxicilna 3g cu 1h
inaintea interventiei si 1,5g dupa 6h de la
interventie in sfera ORL si stomatologie
- ampicilina 2g i.m si gentamicina 1,5mg/Kgc cu 30
min inaintea interventiei, apoi 1,5g amoxicilina
dupa 6h
3. Curativ
tratamentul chirurgical
- comisurotomia
- inlocuirea valvulara