Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vitamin e
Vitamin e
vITAMINE
4.1.Caracteristici
genera Ie
-CH2-C=CH-CH-, I
CH3
anumita
o
II
N+
Tiaminmonofosfat (TMP)
OH
YN~
H,.Y-~
R H
R=-P-OH
I
o
0
II II
R=-P-o-P-OH
I
I
OH OH
CH3
.1..~CHfCHfOR
Tiamina Aneurina
==
Vitamin a B1
Fig.4.l Vitamina
B. ~icoenzima
Tiamindifosfat (TOP) =
Tiaminpirofosfat(TPP)
sa tiaminpirofosfatul
\..
Tiamin~
AMP
tiaminkinaze
Tiaminpirofosfat
Piruvat
piruvat-decarboxilaza.
(in drojdii)
complexul
multienzimatic
Acetaldehidll
Acetil-Co.A..
CO2
CO2
al piruvat-dehidrogenazei
a-cetoglutarat
complexul multienzimatic
a I a-ceto-g Iutarat d e h'd
1 rogenazel ,.
-reactiile de transcetolizare
la transferul de grupari cetol:
(incalitatede
Succinil-CoA
CO2
-fH2T-Coi
OH
Avitaminoza determina deficiente in metabolismul glucidic. Acidul piruvic se
acumuleaza in organism, ceea ce atrage 0 serie de manifestari patologice resimtite,in
98
vitamina
BJ
determfniboala
beri-
4.2.2. Vitamina Bz
Structura. Contine structura heterotriciclica numita izoaloxazina (izomer cu
aloxazina). Prinata~area unui rest de ribitil la dimetil-aloxazina sau lumicrorn se obtine
vitamina B2, riboflavina (FigA.2).
Surse naturale de Bz sunt: alimentele de origine animalji (lapte,branza, oua,
came) ~i vegetala (tomate, mazare);'
Biosinteza este realizata de microorganisme.
Absorbpa se face la nivelul intestinului subtire, unde are loc ~i 0 fosforilare.
In celule ~itesuturi coenzimele (FAD ~i FMN) se gasesc asociate necovalent cu
enzimele dand na~tere la flavoproteine (culoare galbena).
Eliminarea se face urinar"prin transpiratie, materii fecale.
CH
;
HC
3
HC
,
0N~
~ra
~
'
"
i!OHOHOH!
,i
i!!
."
'
umlflavinA
ribon.,""
J!
j,"
:
I.
I'
10
ii
I'
!
,(H)
"
(FMN)
dinuc1eotid
#'
H,-O~P-
:
!
! (H)
lumicrom
!;
!i (H)
J(:NH2
,,0
'TCH-CH-CH-C
NH;' ;i!
N",'
1/
~N
'\
OT1iO-H2~
i! ,i
OH
I:
:0':
l!i
N
OH
""",.'" i
(H~.. i:I
(OH)
adenozin
S'-monofosfat
(AMP)
--ii
!
~I
(FAD)
FigA.2. Vitamina
B2,
FMN ~iFAD
"'-
ADP
FMN poate lega In continuare AMP dintr~o molecuHi de ATP sub influenta flavin
adenin-pirofosfatazei ~i a Mg2+ cu formarea de FAD.
Mg2+
.
-
FAD + PPj
Prima reactie are loc In mucoasa intestinului subtire, iar In ficat, rinichi ~i alte
tesuturi au loc ambele reactii cu formare de FMN ~iFAD.
99
de hidrogen.
Enzime
r- ~ .
+ H 0 L-aminoacid-oxidaza
2
FMN
NH2
-dehidrogenarea (n
-13)
R-CHrCHrCO-SCoA
FMNH2
R-C-COOH
II
+. NH3
(~
Acil-CoA dehidrogenaza ..
FAD
R-CH=CH-CO-SCoA
FADH2
Succinat dehidrogenaza
(~
Acid fumaric
..
FAD
100
U
.~~.
..
A
I. ..
ll/
O=P-O
(YCOOH
I
.. .... N+.
O-H.~
Amida acidului nicotinic
Acidul nicotinic
(niacina)
(niacinamida)
o
O~r-0
ONI\;
NH2
~N
JC
((.1 J
OH OH
O--.~\::l
OH OR
+
+
NAD+
Sox
NADH
NADP+
Sox
NADPH
tr
+ tr
HO~CH'OH
H3C
Piridoxina
HO~CH'OH
H)C
Piridoxal
Piridoxamina
Sursele sunt alimentele animale sau vegetale (ficat, pe~te, nuci, cereale) ca ~i
sinteza bacteriana intestinaIa.
Necesarul de vitamina B6 este de 2 mg/zi, cerintele fiind crescute in timpul
sarcinii ~i lactatiei.
Cele trei forme nefosforilate sunt absorbite la nivelul intestinului. Acestea sunt
transformate in esteri fosforici de catre piridoxal kinaze in prezenta ATP in: creier, ficat,
rinichi. Vitamina este metabolizata in ficat cu formare de acid piridoxic care se excreta
urmar.
Mecanismul de actiune biochimica. Piridoxalfosfatul este cofactor pentru multe
enzime care metabolizeaza aminoacizii. Acesta formeaza prin intermediul .gruparii
carbonil 0 legatura covalenta de tip baza-Schiff cu gruparile a-amino din aminoacizi,in
reactiiIe de: transaminare, decarboxilare, etc.
HC=O
ATP ADP
c~)
HO~CHrOH
H3
pirido"l-ki"~
Piridoxal
HO
~c
CHrOH
"-- ~.
piridoxamin-kinaza
ADP
~c
Piridoxamina
0 CH-O-P-O'
~
N
Piridoxalfosfat
. HO
1.0
nH2C-NH2
ATP
N
.0
x)HC
HO
H3C
CH~O-P-O
b
- I
~
.)()H~C-NH2
N
11.
Piridoxaminfosfatul
R1-CH-COOH + R2-C-:-COOH
NH2
II
R-C-COOH+
1
II
~-CH-COOH
NH2
I
R.-CH-COOH
NH2
~
CO2
I
~ RI-CH~
NH~
:eN
OH
~
.o!
N:?'/5)!
H,~N
.
.
i
CH2"NH
Nil
pterina
10-0-.
i-
f- ,
COOH
!
CH2
!
II
CO-NH-.tH
yH,
acid p-aminobenzoic
acid pteroic
COOH
! acid glutamic
Fig.4.4 Structuraaciduluifolic
Din acidul folic in vivo, sub acliunea folat reductazei ~i a acidului ascorbic se
obline acidul tetrahidrofolic FH4'cu rol de coenzima.
Surse. Primul compus din acest grup de vitarnine a fost izolat din frunze de
spanac (in latina - folia) ~i s-a dovedit a avea caracter acid.
Acizii folici pot fi sintetizali de unele microorganisrne, inclusiv de cele din flora
intestinala, in drojdii ~i legumele verzi ~i intr-o masura mai mica ~i in mod condiponat in
lesuturile unor animale.
Folalii se distrug u~or prin prelucrare.
Necesarul de acid folic este de 200 Ilg/zi;' cerinlele crescand in perioada de
sarcina ~i lactalie.
Absorbtia. Folatul este prezent in hrana sub forma de poliglutamat. Resturile de
glutamat sunt clivate de 0 enzima intestinala (conjugaza) inainte de absorbtie. Folatul
neconjugat este absorbit la nivelul intestinului sublire. Se considera ca acidul folic este
convertit in mucoasa intestinala la CH3-FH4 forma sub care trece in vena porta ~i de aici
in fical.
La microorganismele care folosesc acidul p-amino benzoic ca precursor in
biosinteza acidului folic, sulfamidele (analogi structurali ai acidului p-amino benzoic)
intra in competilie cu acesta afectand astfel producerea acizilor folici ~i respectiv a
coenzimelor care ii conlin; consecinla este inhibarea dezvoltarii microorganismelor
dependente de acidul p-amino benzoic (PAB).
Organismele superioare, inclusiv omul nu pot sintetiza aciduf folic necesitand
aport exogen. Ca atare sulfamidele afecteaza organismele superioare numai in masura in
care acestea altereaza flora intestinala ~i determina astfel, 0 stare de carenla folinica.
Analogii competitivi ai PAB cum sunt sulfamidele sunt larg utiIizati in terapia infectiilor.
Transportul se face prin sange in special in forma de CHrFH4 legat de proteine.
in timpul eritropoezei folalii sunt incorporati in eritrocite unde persista pe tot parcursul
vielii acestora. Nivelul folalilor din eritrocite reflecta nivelul folatilor din intregul
organism. Acesta scade in anemie, ciroza alcoolica, cancere.
Eliminarea se face in cea mai mare parte prin fecale ~i in procept foarte mic prin
urina.
Mecanismul dc actiune biochimica al folatilor. La micro-organisme, acizii
folici sunt facton dc crctere. La organismele superioare, acizii folici sub forma de
acizi tetrahidrofolici (FH4) reprezintl'i coenzimele unor sisteme de activare i transport
103
I-IC-NH2
I
G~
COOH
10
I'
ICH2
serin hidroximelil
transferaza.
):~yCH2NHN
H
'-'
):Ny~'N
H
Glicina
Serina
-formarea
gruparilor metil:
-metilarea
N5 N'O -melilen FH
N5~metil-FH4 + NAD+
homocisteinei la metionina
CH3
metiltransferaza . H2T
):~yCH2Nh~mOCistein_
H2T-S-CH3
N
metilcobalamina
Hy-NH2
H
COOH
Metionina
N5-metil FH.
):NyCH2NH.
N
H
FH.
-metilarea
etanolaminei (colamina) la trimetil-colamina (colina)
adenozilmetionina (SAM) care se transforma in S-adenozil homoeisteina (SAH):
eu S-
NH2
(x)
I
HO-CHr-CHr-NH/
Etanolamina
-transformarea
NH2
CH3
HOOC-CH-CHr-CHr-S~H2C.~,
0 ,N,'
N
OH OH
S-Adenozilmetionina
+ 3 SAM -
deoxiuridilatului
HO-CHr-CHr-N+(CH3)
Colina
in deoxitimidilat
ADN):
104
+ pp.
+ 3 SAH
(folosit in sinteza de
La ionul de Co2+ este ata~am gruparea -R care poate fi cian (-CN), de la care
deriva numele de cianeo~alaminit inlocuirea grupani cian cu grupari nitro, hidroxil,
metil nu mic~oreaza activitatea vitaminica.
Surse. Vegetalele nu contin vitamina BI2' Pentru om aportul este asigurat de
produse animale: ficat, rinichi, came ~i lapte. Biosinteza este asigurata de bacterii.
Absorbtia se face la nivelul intestinului subtire in forma unui complex cu
factorul intrinsee, 0 glicoproteina secretata de celulele parietale din mucoasa gastrica.
Transportul vitaminei BI2 la ficat, celulele maduvei osoase ~i reticulocite prin
ser presupune legarea de 0 proteina plasmatic a numita transcobalamina II. in tesuturile
respective este transformata in formele metabolic active 5-deoxi-adenozin-eobalamina
~i metil-eobalamina. Vitamina BI2 (singura dintre vitaminele hidrosolubile) este
depozitata in fieat, legam de 0 proteina, transcobalamina I.
Eliminarea vitaminei BI2 se face prin bila, iar cum cea mai mare parte se
reabsoarbe intestinal deficitul se instaleaza greu.
Meeanismul de aetiune bioehimiea. Transportata in citoplasma eelulelor,
cobalamina libera este transformata in metileobalamina iar in mitoeondrie in 5deoxiadenozil eobalamina, compu~i cu rol de coenzime:
Metilcobalamina este implicata in transformarea homocisteinei in metionina,
proces care are loc in citoplasma (vezi pag. 151).
Prin aceasta reactie are loc sinteza de metionina, iar FH4 devine disponibil pentru
a participa la sinteza de pirimidine ~i acizi nucleici.
Dezoxiadenozil-cobalamina este ~i eoenzima unor mutaze
Deficienta vitaminei BIZ este determinatli --de aportul alimentar insuficient
(apare la vegetarieni, alcoolici ~i persoane in varsta)~i de absorbtia deficitara (atrofia
mucoasei gastrice duce la deficit de factor intrinsec). Consecinta deficientei de vitamina
BI2este "anemia pernicioasa " sau boala Biermer (anemie macrocitara, hipercroma).
4.2.7.Acidul pantotenic
Struetura. Acidul pantotenic poate fi considerat un produs de condensar,e al
acidului 2,4-dihidroxi-3,3-dimetil butiric (acid pantoic) cu 13- alanina.
CH30H
HQ-CH-C-CH-C-NH-CH-CH-COOH
2
CH3
II
11.
Acid pantoic
2
---'
~-alanina
Acid pantotenic
R-
COOH + CoA-SH (
(C~)nAcd gras
R- (C~)n - CO-;S-CoA
.
Acil-CoA
(acid gras activat)
AMP + 2Pj
ATP .
0. ,importanta deosebita in cadrul metabolismuluiglucidic ~i lipidic 0 are AcetilCoA care se obtine in principal prin: degradarea aeroba a glucozei ~i13-oxidareaacizilor
gra~l;
Prin condensarea Acetil-CoA cu acidul oxaloacetic debuteaza cilul acizilor
tricarboxilici, ultima etapa in degradarea ghicozei, acizilor gra~i ~i a unor aminoacizi.
Deficienta de acid pantotenic. La om nu s-a semnalat un sindrom al carentei in
aceasta vitamin a, fapt explicat prin existenta sa, in urme, aproape in toate alimentele, cat
~iprin sinteza sa de catre flora intestinaHi.
Acid pantotenic
4.2.8.Biotina
Structnra sa contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un
alt heterociclu sa~at. in functie de catena laterala se deosebesc 2 biotine ( separata din
albu~ul de ou ~i izolatii din ficat).
HNANH
I
I
HC---CH
H2C,
CH-CH-HC,
COOH
a-biotina
CH3
CH3
~-biotina
Surse. Se gase~te in natura in stare libera sau legata de proteine prin intermediul
lizinei. La om se sintetizeaza de catre bacteriile intestinale.
Mecanismul biochimic de actiune. Biotina este coenzima in transportul ~i
activarea CO2 Reactiile de carboxilare necesita bioxid de carbon "activat", legat de
biotina.
Carboxilarea acetil-CoA cu formare de malonil-CoA:
107
ATP
CO2'
Biotin - Enziml
ADP+Pj
'OOC - CH2
Acetil-CoA
CO2'
Malonil-CoA
ca ~i carboxilarea
acidului piruvic cu formarea acidului oxaloacetic sunt dintre cele mai
importante (vezi metabolismul).
Deficienta de biotina la om poate apare prin consumarea de albu~ de ou crud care
contine avidina, 0 proteina care se combina cu biotina ~i ii impiedica absorbtia sau in
cazul hranirii artificiale Indelungate. Semnele carentei: tulburari digestive, instal area unei
acido-cetoze metabolice cu acumularea de acizi orgat)ici in urina.
4.2.9.Vitamina
C
Structura.
Acidul
endiolica.
ascorbic
o
II
Ho-bl
II
0
HO-y
H-C--.J I
-2 H
+2H
HO-C-H
I
H2C-OH
Acid ascorbic
(vitamina
C) sau 2-ceto-L-gulonolactona
II
II
C-OH
o=bl
I 0
O=C
0=9
H-C~
H-C-OH
in forma
O=C
I
I
I
HO-C-H
I
H2C-OH
Acid dehidroascorbic
HO-C-H
H2C-OH
~~~~CH=O
.
Reducer
I Idehidii)
Rdi 1<".on.
~dare
Acid retinoic
Funetiile biologiee
Acidul retinoie, intervine in controlul exprimarii genelor (asemanator hormonilor
steroizi). Favorizeaza cre~terea ~i diferentierea tesuturilor. Intervine in sinteza
glicoproteinelor, functionand ca un transportor al oligozaharidului prin membrana lipidica
celulara.
Retinolul ea ~i acidul retinoie actioneaza prin receptori specifici intracelulari
influentand sinteza unor proteine implicate in reglarea cre~erii ~i diferenperii celulare.
In organism retinolul se transforma in retinil fosfat care serve~te la fel ca dolicol
fosfatul ca donor de resturi glicozil pentru sinteza glicoproteinelor ~i a
109
mucopolizaharidelor. Retinil fosfatul este esential pentru sinteza unor glicoproteine cu rol
in reglarea cre~terii celulare ~i a secretiei de mucus.
Retinalul este implicat in procesul vederii. EI este un componental pigmentului
vizual numit rodopsina prezent in celulele cu bastona~e din retinaii care este responsabil
de vederea la lumina slaba. In tesutul epitelial retinian alltransretinolul este izomerizat
la cis-retinol care este oxidat la I I-cis-retinaldehida.
II
~12
CH3
AU-trans-retinal
t111
-cis-retinal
o/; "H
ll-cis-retinalul reacfioneaza cu Un rest de lizini din proteina numitli opsini
din celulele cu conuri ~ibastona~e formand rodopsina (FigA.8).
AU-trans-retinal
~ t111-cis-retinal
Opsina
impuls nervos
Rodopsina
no
~OCH3
K1):
(vitamina
CH3
R=
FiIochinona
R=
I
-fCH2CH=C-CH2)n
H n = 6,7sau9
(vitamina
CH3
CH3
I
I
-CH-CH=C-CH--'-CH-CH-CH-cH---L-H
1
2\
22
213
Absorbtia
vitaminei
K, are loc in prezenta sarurilor
chilomicroni. Menadiona fiind solubila in apa se absoarbe direct.
Functiile vitaminei K
biliare,
in forma
de
COO
OOC
"
CH2
I
O'2' CO2
CH2
I
Protrombinii-NH-CH-CO-
OH
CH2
I
,\protrombma-NH-CH-CO-
cc:
~
COO'
/
CH
I
~ I I
0).0
CH,
CH,
4.3.3.Vitaminele
E (tocoferoli)
Vitaminele E (tocoferoIii) se afla in cantitati mari in alimente.
Structura.
Exista mai multi compu~i inruditi care difera prin numarul ~i pozitia
gruparilor metil fixate pe compusul de baza numita tocol. Compusul cel mai activ
biologic este a-tocoferolul (5, 7, 8 trimetil-tocol).
III
-CH=CH-yH3-CH=CHO-OH
peroxid lipidic
f~
.
~adlc~1al
~+02
-CH=CH-yH3-:H=CH-
acid gras
0-0
radical peroxil
aCldululgras
-CH=CH-CH3-CH=CHI
O-OH
peroxid lipidic
Jc:'
(forma fenolica)
Tocofierol-OH
Tocoferol-O'
glutation
reclus
glutation peroxidaza
(Se)
G-S-S-G + ~O
glutation
oxidat
+ R-OH
este
tiroidei.
Structura ~i biosinteza
Calcitonina este produsa sub forma de pre-pro-hormon, peptid cu 32 aminoacizi.
Intre resturile aminoacidice I ~i 7 prezinta 0 punte disulfurica.
Reglarea secretiei
Secretia de calcitonina depinde de concentratia plasmatica a calciului ionizat.
Concentratia tisulara a calcitoninei sufera variatii circadiene.
Secretia de calcitonina este stimulata de calciu sau gastrina. Nu este supusa unui
control hipotalamic.
Roluri fiziologice
Calcitonina este hormon hipocalcemiant ~i hipofosfatemiant.
a.La nivelul tesutului osos, inhiba resorbtia osoasa.
b.La nivel renal, mare~te secretia urinara de calciu, fosfati, sodiu ~ipotasiu.
3.Calcitriolul (1,25-dihidroxi-D3 sau 1,25-dihidroxi-colecalciferol)
Structura ~i biosinteza.
Termenul de calciferoli se refera la doi steroli:
Colecalciferol (vitamina D3), forma vitaminei D care se afla in tesuturi animale,
ulei de pe~te, lapte;
Ergocalciferol (vitamin a D2), forma vitaminei D care se aflain plante, cereale,
drojdii.
Activitatea biologica a vitaminei D provenita din alimente, in organismul uman,
este rezultatul combinarii efecte10r derivatilor hidroxilati ai vitaminei O2 ~i 03
Vitamina D3 (colecalciferolul) se pro cur din alimente sau se sintetizeaza in
piele din 7-dehidrocolesterol, sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Principalele etape ale
obtinerii colecalciferolului ~i ale transformarii acestuia in derivatii sai biologic activi, sunt
prezentate in Fig.I7 .22. Transformarea 7-dehidrocolesterolului in colecalciferol se face in
piele printr-o reactie neenzimatica, sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Are loc
deschiderea ciclului B prin ruperea legaturii dintre atomii de carbon 9 ~il o.
Transformarea
colecalciferolul in 25-hidroxi-colecalciferol
cu activitate
biologica slaba se face la nivelul ficatului sub influenta 25-hidroxilazei, 0 enzima
mitocondriala care necesita prezenta O2 ~iNAD(P)H + H+.
511
Transportul coleca1ciferolului la ficat, ca ~i transportul 25-hidroxicoleca1ciferolului (forma circulanta sanguina a vitaminei D3) de la ficat la rinichi, este
realizat de 0 proteina transportoare specificli.
CH,
Alimente
(untura de peste, ticat,
lapte, gilbenus de ou)
HO'
HO'
7-0ehidrocolesterol
(Provitamina
hv ~ In
03)
CH,
piele
CH,
HO'
HO'
CH,
HO-
......-
1(01,CH,
NADH + H)
.
'OH
1,25-0ihidroxicolecalciferol
Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului, sub actiunea catalitica a I-ahidroxilazei in 1,25- dihidroxi-colecalciferol, forma cu cea mai mare activitate biologica,
considerata ca un adevarat hormon cu rol in reglarea metabolismului calciului are loc la
nivel renal.
Transformarea 25-hidroxi-colecalciferoluh,li, in 24, 25- dihidroxi-colecalciferol,
forma biologic inactivli, care nu influenteaza metabolismul calciului, are loc la nivel
renal.
512
Cortex 80-90 %
Medulara 10-20 %
Androgeni
Cortizol
17.7.1.Hormonii medulosuprarenalieni
Medulara care este de origina nervoasa elaboreaza: adrenalina, noradrenalina,
dopamina.
Biosinteza ~i structura
Catecolaminele se obtin din tirozina rezultata din degradarea proteinelor endosau exogenesau obtinuta prin hidroxilarea fenilalaninei (aminoacid esential).
Transformarea tirozinei in adrenalina are loc in patru etape (Fig. I? .23).
Tirozin hidroxilaza,
ce catalizeaza transformarea tirozinei in dihidroxi
fenilalanina (DOPA), este enzima reglatoare a sintezei catecolaminelor.
Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loe numai iil celulele cromafine
din medulara ~i este catalizata de 0 metil-transferaza specifici controlata pozitiv de
cortizol.
513