ARGUMENT

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumtate a

secolului XX. Acesta se datoreaz preponderent evoluiei modalitilor de transport, dar si a
creterii nivelului de trai, precum si speranei de viata a oamenilor.
In decembrie 1989, Romnia a devenit din nou naiune libera, astfel poate primi turiti
din ntreaga lume pentru a se bucura de bogiile ce le ofer. Romnia are multe de oferit din
punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot
vizita fortree medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dup
specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate Micul
Paris, cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza. Mai mult dect att, aceste
obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform
standardelor occidentale. Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acetia
pot opta pentru drumeii pe traseele turistice ce strbat Carpatii romanesti un lan de muni
primitori in toate anotimpurile, att pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite
iubitorilor de sporturi de iarna.
Toate aceste trasaturi fac din Romnia o tara cu obiective turistice specifice unei zone
temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romnia este
cunoscuta mai ales pentru particularitile geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect,
voi ncerca sa le enumr.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfurata in alte sectoare-chei din economia mondiala. Turismul devine un complex
fenomen de masa la sfritul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul
nconjurtor.
Activitatea turistica este bine susinuta de un valoros potenial turistic - natural
antropic - difereniat de la tara la tara, in funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism.
Mai cunoscute in practica turismului romanesc sunt: turismul balnear maritim, cu o
larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avnd alte
motivaii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru
drumeie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin
1

care se valorifica nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale,
nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta,
cultura si a altor realizri ale activitati umane; turismul comercial expoziional, a crui
practicare este ocazionata de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag
numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice,
folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere
pe plan naional si internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive,
interne si internaionale.

CAPITOLUL 1:
FORME DE TURISM N ROMNIA

1.1. Turismul montan

n ara noastr, amenajarea turistic a zonei montane are deja o experiena de peste un
secol. Numeroase grupri, asociaii i societi de turism care au funcionat ncepnd cu
sfritul secolului al XIXlea au avut contribuii remarcabile la echiparea turistic a zonei
montane romneti.
De activitatea acestora se leag propagarea i dezvoltarea turismului de munte,
primele aciuni concrete de creare a dotrilor turistice (case de adpost, cabane, refugii, apoi
drumuri, osele, marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim ajutor.
Astfel masivele montane cel mai bine dezvoltate i promovate au fost Bucegi, Piatra
Craiului, Postvaru, Fgra, Ceahlu, Parng i Cindrel, de acestea din urm fiind legat
apariia primei staiuni montane din Romnia, Pltini.
Odat cu reorganizarea activitii de turism din ara noastr, prin nfiinarea n 1936 a
Oficiului Naional de Turism i mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, s-au realizat
numeroase investiii pentru dezvoltarea staiunilor: Sinaia, Buteni, Predeal, Pltini, Poiana
Braov, Bora, Semenic, Stna de Vale, Duru i altele. De asemenea au fost construite
numeroase alte puncte de atracie turistic n zona montana: cabane, hanuri, popasuri turistice,
zone de agrement.
Se poate spune aadar c, de-a lungul timpului, zestrea turistic a Munilor Carpai i-a
sporit atractivitatea prin echipamentele i amenajrile specifice, menite s atrag ct mai muli
turiti.
Actualul grad de valorificare reflect preocuprile statului i ale agenilor economici n
domeniul amenajrii i dezvoltrii acestei zone turistice, ns sub puternica amprent a
schimbrilor economico sociale din ultimii ani, care au generat i multe neajunsuri privind
valorificarea turistic a zone montane.
Tendinele pe care oferta turistic montana le-a cunoscut pn n prezent au fost
permanent corelate cu cele nregistrate n domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esena
evoluiei continue i n ritmuri nalte a pieei turismului montan i n special a turismului
pentru practicarea sporturilor de iarn.
3

Situaia actual a turismului montan n Romnia va fi analizat prin intermediul

ofertei, al cererii, precum i prin luarea n considerare a problemelor de ordin social i
ecologic.
n zona noastr montana , oferta turistic prezint unele trsturi specifice, conferite
att de particularitile fizico geografice ale Carpailor, care i difereniaz de alte lanuri
montane europene, ct i de contextul economic i social n care s-a situat valorificarea lor
turistic.
Astfel, principala trstur a ofertei montane romneti pare s fie discrepana ntre
valoarea i atractivitatea potenialului turistic i gradul actual de valorificare, cu minusuri
cantitative i mai ales calitative.
Configuraia variat a teritoriului rii noastre, cadrul natural complex i armonios
structurat fac Romnia s dein un potenial turistic deosebit de valoros, ca premis a
dezvoltrii unei activiti turistice eficiente.
Zona montana, una dintre cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice
din ara noastr (alturi de fluviul Dunrea i de Marea Neagr, cu fia de litoral), contribuie
ntr-o foarte mare msur la aceast diversitate i complexitate a potenialului turistic al
Romniei.

PEISAJ DIN VALEA PRAHOVEI

MUNTII APUSENI

MASIVUL FAGARAS
4

1.2. Turismul litoral

Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spaiu de locuire propice. Prezenta
apei ca element fundamental al vieii,climatul favorabil si posibilitile de deplasare au fcut
ca de la an la an aceasta suprafaa sa fie din ce in ce mai cutata. Aici au loc o serie de alte
activiti cum ar fi cele portuare, de extracie de petrol,pescuit,comerciale.
Astfel,o prima caracteristica a turismul de litoral este operarea sa concomitent cu alte
activiti economice.
O a doua caracteristica se leag de suportul fizic al activitii si anume fragilitatea
mediului nconjurtor. Aici avem in vedere puternica antropizare,eroziunea din ce in ce mai
accentuata a solului,precum si calitatea apelor pasibile a fi infestate tot mai des din diferite
motive.
Tot o consecina a condiiilor naturale este si mpletirea activitii de turism litoral cu
cea de turism balnear. O activitate care cunoate din ce in ce mai multe aplicaii este
talasoterapia, adic tratamentul cu apa de mare. Prezenta unor factorii de cura a determinat
construirea

unor

spatii

destinate

tratamentelor

si

prevenirii

diferitelor

afeciuni.

Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultati sub aspectul numrului de
calatori,in special in zonele in care sezonul pentru cura helio-marina este limitat la 2-3 luni.
Riscul aglomerrii plajelor si a staiunilor cu toate consecinele negative pe care la genereaz
este o problema de mare actualitate.
Adoptarea unor soluii care sa elimine aceste inconveniente se constituie ca un
obiectiv in ncercarea de atenuare a unei alte trsturi a turismului de litoral si anume
sezonalitatea. O alternativa, cel puin pentru staiunile cu funcie mixta, ar fi ncercarea de
reorientare a fluxurilor turistice in perioadele de extrasezon.
In ultimii ani, un concept care a inceput sa ctige teren este cel de dezvoltare
durabila. Acesta vizeaz o cretere economica care contientizeaz faptul ca resursele sunt
limitate si protejeaz comunitile umane din punct de vedere cultural.
In ceea ce privete motivele pentru practicarea turismului de litoral, putem aprecia ca
de la an la an acestea sunt mai numeroase si uneori din ce in ce mai sofisticate.
Daca in trecut se merge ape litoral pentru factorii naturali de cura,pentru odihna si
recreere, astzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea
naturalismului, de cercetri tiinifice sau pur si simplu de moda.

STATIUNEA MAMAIA

MANGALIA

EFORIE NORD

NEPTUN

OLIMP
6

1.3. Turismul ecologic

Avnd n vedere faptul c ecoturismul reprezint

cltoria responsabil n arii

naturale, care conserv mediul i susine bunstarea populaiei locale, rolul comunitilor
locale const tocmai n aceea c ele trebuie s utilizeze resursele proprii pentru a asigura
necesitile generaiilor actuale, asigurnd, n acelai timp, resursele necesare pentru
generaiile viitoare.
Ecoturismul reprezint ansa de a nva respectul pentru natur i pentru cultura
local, iar pentru unii o ans de auto-reflecie inspirat de frumuseea mprejurimilor; acest
respect ns trebuie s fie impus tuturor vizitatorilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului
este obinerea beneficiilor pentru comunitatea local. Aceasta nseamn angajarea
personalului de pe plan local, aprovizionarea cu produse locale, implicarea localnicilor n
luarea deciziilor i organizarea activitilor turistice.
Ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural i cultural; include
comunitile locale n activitile de planificare, dezvoltare i operare i contribuie la
bunstarea lor; implic explicaii complete i interesante pentru vizitatori, privind resursele
naturale i culturale; este destinat n special vizitatorilor individuali precum i grupurilor
organizate de mici dimensiuni.
Autoritilor le revin cele mai importante sarcini n dezvoltarea ecoturismului. Ele sunt
obligate s impun populaiei locale i turitilor s respecte anumite norme i legi cu privire la
mediul nconjurtor. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul mai multor instrumente de care
dispun autoritile: economice (taxe i subvenii), juridice (legislaia naional i deciziile
locale), sociale i diverse alte norme sau restricii.
Rolul comunitilor locale n dezvoltarea ecoturismului const n aceea c acestea pun
la dispoziie amenajri turistice n zone protejate, ofer posibilitatea de a cunoate culturi noi,
de a desfura activiti diverse n mijlocul naturii (drumeii, ascensiuni montane, observarea
vieuitoarelor n habitatul lor natural, etc.).
Ecoturismul a aprut ca urmare a dezvoltrii turismului iubitor de natur slbatic, n
locurile cele mai retrase i fragile ale planetei. Impactul turismului asupra mediului natural i
asupra comunitilor locale cu tot ceea ce presupun ele (valori culturale, spirituale) a condus
la ideea c este timpul ca oamenii s contientizeze necesitatea limitrii acestui impact.
Asociaiile de mediu, ONG-urile, industria turistic s-au ocupat de gsirea unei soluii pentru
aceast situaie, iar una din soluii s-a numit ecoturism.

Ecoturismul urmrete tocmai s protejeze natura i s contribuie la bunstarea

comunitilor locale, adic trebuie s aduc i venituri comunitii respective, dar nu cu orice
pre (cu att mai puin cu preul distrugerii mediului natural i cultural).
Aceste venituri pe care ecoturismul, ca orice alt activitate economic, le aduce trebuie
s rezulte ca urmare a unei activiti turistice pentru care scopul principal este valorificarea i
utilizarea adecvat a resurselor turistice, adic pstrarea integritii ecologice.
Deci, ecoturismul nseamn n acelai timp obinerea unui profit economic,
conservarea naturii i dezvoltarea comunitilor locale din zonele unde se practic. Iar lucrul
cel mai greu este s pstrezi un echilibru ntre toate acestea.
In Romnia ecoturismul este practicat in Delta Dunrii, zona Bran-Moeciu si in Munii
Rodnei.

DELTA DUNARII

BRAN MOECIU

MUNTII RODNEI

1.4. Turismul rural

Teritoriul Romniei prezint o mare varietate de valori culturale istorice - arta
populara, etnografie, folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural armonios mbinat, cu
un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valene ale turismului rural romanesc
in mod special.
Aprute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief nc din vremea traco-dacilor,
aezrile rurale romneti au pstrat si mai pstreaz nc in buna msura datinile si
obiceiurile strvechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat,
ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului
rural.
Turismul rural in tara noastr se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic,
ntmpltor, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezint, ncepnd cu anii
20-30, cazare la ceteni a vizitatorilor ocazionali a unei aezri rurale.
Primele ncercri de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de
turiti aflai pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un nceput promitor, cci
in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaz ordinal 297/1972, urmare cruia Centrul de
cercetare pentru promovarea turistica internaional procedeaz la identificarea si selectarea
unor localiti rurale reprezentative pentru satele romneti ce urmau a fi lansate in turism. In
urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judeene de turism si organele administraiei
locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si internaional circa 118 localiti
rurale.
Cu ncepere de la 16 iulie 1973, prin ordinul Ministerului Turismului numrul
744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite sate turistice,
urmtoarele 14 localiti: Letesti (Arge), Fundata si Sirmea (Braov), Sibiel (Sibiu), Tismana
(Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timi), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Vod
(Maramure), Vatra Moldoviei (Suceava), Poiana Srata (Bacu), Vaideeni (Vlcea).
In anul urmtor, prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turitilor strini in
locuinele particulare, satele turistice devenind nefuncionale pentru turismul internaional.
Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu
caracter cultural si folcloric ale Oficiului Naional de Turism Carpai Bucureti si contracte
pe piaa externa, se realizeaz o brea prin intermediul unei ordonane a fostei puteri politice
(cancelaria PCR) pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Scurta perioada de oficializare a turismului nu a fcut posibila organizarea activitii

de turism si nici amenajarea corespunztoare a satelor turistice. In multe localiti nu s-au
omologat gospodriile care ntruneau condiiile de cazare (Rucar, Vatra Moldoviei, Vaideeni),
in altele cazarea turitilor romani se fcea in mod neorganizat si fr o evidenta (Crisan,
Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici excepii, aceasta situaie a dinuit pana in anul 1989.
ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renate. Iau natere diverse
asociaii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului
in zonele rurale. Una din acestea este Federaia Romana pentru Dezvoltare Montana (1990),
care i propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin
promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaz Agenia Romana pentru
Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul
internaional si Asociaia Naionala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romnia
(ANTREC) 1994 -, membra a Federaiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

TISMANA

VATRA MOLDOVITEI

RUCAR

1.5. Turismul balnear

10

Turismul balnear in Romnia nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale,ci i

celor care vor sa se relaxeze sa i regseasc vitalitatea i o buna condiie fizic,mental si
spiritual. Datorit acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre
care se centreaz importante mijloace materiale i umane,cu implicare tot mai profunda a
tiinei si tehnicii, a prestrii unor servicii turistice si medicale de o factur complex i de un
nalt nivel calitativ,chemate sa satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de
evoluia condiiilor de viat i a strii de sntate a populaiei.
In vederea fundamentrii unor direcii de dezvoltare a turismului balnear,in
perspectiva integrrii europene,am efectuat in acest capitol o analiz a poziiei staiunilor
balneare din Romnia pe baza indicelui de atractivitate, factorilor naturali de cura si a
indicaiilor

terapeutice,urmat

de

prezentarea

modificrilor

structurale

ale

ofertei

balneoturistice romneti si necesitatea proteciei mediului in arealul staiunilor balneare.

Evaluarea industriei turistice romneti indic faptul ca turismul poate deveni una dintre
industriile de export puternice ale Romniei, care v-a concura efectiv cu alte ari.
Resursele turistice naturale ale Romniei,care o situeaz prin bogie si
varietate,printre rile cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare
datorita, de pe o parte, acumulrilor semnificative din ultimii ani nregistrate in procesul de
reform, care vizeaz descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei
naionale, i pe de alta parte, datorita modernizrilor si noilor dotri pe care le-a cunoscut
infrastructura turistic si care au efecte benefice asupra calitii serviciilor oferite.
In mai multe zone ale arii,recunoscute pentru potenialul lor turistic deosebit,au fost
amenajate spatii de cazare in casele ranilor, cu un confort similar celui din diferitele tari
europene cu tradiie in acest domeniu. Astfel, la Bran, localitate situata intr-o zon deosebit de
pitoreasca,in apropierea faimosului castel care reprezint unul dintre punctele de mare interes
din circuitul Dracila, au fost create pensiuni si forme agroturistice ce pot primi oaspei din
tara si din strintate. Turitii strini pot sa cunoasc direct tradiiile poporului
roman,ospitalitatea acestuia si buctria autentica din fiecare zona a tarii.
Pentru a sprijini si ncuraja agroturismul au fost adoptate reglementari privind scutirea
de impozite si deschiderea de credite in condiii speciale pentru fermierii care investesc in
amenajarea caselor pentru vacanta. Un real sprijin in acest sens este oferit de Asociaia
Naionala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia(A.N.T.R.E.C), care acioneaz

11

pentru identificarea si punerea in valoare a potenialului rural, pregtirea profesionala a

lucrtorilor din acest sector si promovarea produsului turistic in ara si in strintate.

BAILE HERCULANE

12

TECHIRGHIOL

1.6. Turismul de afaceri

Turismul de afaceri, reprezint poate cel mai stabil sector in cadrul turismului
romanesc, nregistrnd o dezvoltare constanta, in ultimii doi-trei ani. In urma referinelor,
oferite mass-media de instituiile acreditate in acest sens, se constata o cretere permanenta a
acestui domeniu.
Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, in sfera sa
nscriindu-se deopotriv: reuniunile diplomatice la nivel mondial si ntrunirile intre
reprezentanii diferitelor state, reuniunile economice si negocierile comerciale, ntlniri pentru
schimbul de informaii tiinifice si tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de
cercetare-dezvoltare, ntlniri culturale si educative, precum si manifestri specifice diferitelor
forme de manifestare culturala, competiii sportive.
Turismul de afaceri include, in sens larg, cltoriile oamenilor pentru scopuri legate de
munca lor, mai exact, deplasrile in interes oficial, comercial sau de alta natura, participrile
la diverse manifestri organizate de ntreprinderi economice sau organisme administrative
pentru reprezentanii lor.
Turismul de afaceri este cea mai solida ramura a industriei turismului din Romnia.
Acest tip de turism, care include team-building-urile, cltoriile de afaceri, participrile la
programe de training, reprezint o importanta sursa de venituri pentru operatorii romani.
13

BUCURESTI

1.7. Turismul religios

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase
cu implicaii de ordin spiritual. Noiunea de religios s-a dezvoltat de la nelegerea
motivaiilor turitilor. Diferena dintre aceasta forma de turism si altele o constituie motivaia
religioasa a turitilor.
Astzi turismul religios implica din partea turitilor un nivel de instruire si un grad de
cultura ridicate care sa permit aprecierea obiectivelor cultural-religioase din punct de vedere
al arhitecturii, construciei, valorii, semnificaiilor spirituale si coninutului de obiecte de arta.
Se pstreaz inca pelerinajele determinate de tradiiile religioase din diferite tari, sau cele
legate de evenimente si manifestri specifice (moate de sfini, icoane fctoare de minuni).
Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase
cu implicaii de ordin spiritual. Noiunea de religios s-a dezvoltat de la nelegerea
motivaiilor turitilor. Diferena dintre aceasta forma de turism si altele o constituie motivaia
religioasa a turitilor. Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:
- vizite la lacasurile sfinte; - pelerinaje religioase; - tabere religioase pentru tineret.
In cazul Romniei, conform strategiei propuse prin programul Orizont 2025,
autoritile vor sprijini bisericile de diferite culte, in special pe cele care ajuta tinerii cu
probleme sociale. El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele si taberele
religioase. Se practica de ctre o anumita categorie de persoane si vizeaz att promovarea
14

valorilor culturale, cat si a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincie neta intre
turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, si turismul religios. Spre
exemplu, turitii care merg la manastiri din curiozitate, din nevoia de a cunoate locuri si
lucruri noi, atrai de frumuseea lor prin arta, prin faptul ca sunt situate n locuri mai retrase,
pitoreti dar si prin viata deosebita pe care o duc cei ce locuiesc in ele, in momentul ntlnirii
cu lcaul de cult ei se transforma subit in pelerini: isi schimba vestimentaia, aprind o
lumnare, se nchina la icoane. Impactul a operat ceva in el. ntlnirea cu sacrul modifica
motivaia exterioara a cltoriei, vizitatorul descoperind si o motivaie interioara, de alt ordin
dect cel pur turistic.

Manastirea Putna

Manastirea Dervent

CAPITOLUL 2:
STUDIU DE CAZ
TURISMUL MONTAN IN ROMANIA:
ZONA TURISTICA SINAIA

2.1. Turismul montan in Romnia

n ara noastr, amenajarea turistic a zonei montane are deja o experiena de peste un
secol. Numeroase grupri, asociaii i societi de turism care au funcionat ncepnd cu
sfritul secolului al XIXlea au avut contribuii remarcabile la echiparea turistic a zonei
montane romneti.
De activitatea acestora se leag propagarea i dezvoltarea turismului de munte,
primele aciuni concrete de creare a dotrilor turistice (case de adpost, cabane, refugii, apoi
drumuri, osele. Marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim ajutor.
Astfel masivele montane cel mai bine dezvoltate i promovate au fost Bucegi, Piatra
Craiului, Postvaru, Fgra, Ceahlu, Parng i Cindrel, de acestea din urm fiind legat
apariia primei staiuni montane din Romnia, Pltini.
15

Odat cu reorganizarea activitii de turism din ara noastr, prin nfiinarea n 1936 a
Oficiului Naional de Turism i mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, s-au realizat
numeroase investiii pentru dezvoltarea staiunilor: Sinaia, Buteni, Predeal, Pltini, Poiana
Braov, Bora, Semenic, Stna de Vale, Duru i altele.
De asemenea au fost construite numeroase alte puncte de atracie turistic n zona
montana: cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agrement.
Se poate spune aadar c, de-a lungul timpului, zestrea turistic a Munilor Carpai i-a
sporit atractivitatea prin echipamentele i amenajrile specifice, menite s atrag ct mai muli
turiti.
Actualul grad de valorificare reflect preocuprile statului i ale agenilor economici n
domeniul amenajrii i dezvoltrii acestei zone turistice, ns sub puternica amprent a
schimbrilor economico sociale din ultimii ani, care au generat i multe neajunsuri privind
valorificarea turistic a zone montane.
Tendinele pe care oferta turistic montana le-a cunoscut pn n prezent au fost
permanent corelate cu cele nregistrate n domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esena
evoluiei continue i n ritmuri nalte a pieei turismului montan i n special a turismului
pentru practicarea sporturilor de iarn.
Situaia actual a turismului montan n Romnia va fi analizat prin intermediul
ofertei, al cererii, precum i prin luarea n considerare a problemelor de ordin social i
ecologic.

2.2. Turismul in staiunea montana Sinaia

Oraul Sinaia face parte din staiunile turistice si balneo - climaterice, fiind prima ca
importanta in cadrul localitilor - staiune din judeul Prahova. Statutul de staiune se aplica
ntregului

ora,

datorita

mpletirii

funciilor

unei

staiuni

cu

unui

ora.

Profilul staiunii este complex, aceasta oferind posibiliti de desfurare a mai multor
activiti: turism montan, turism de odihna si recreere, turism itinerant cu valene culturale,
turism de afaceri si reuniuni, turism de tranzit, turism la sfrit de saptamana, turism de
vanatoare, turism tiinific. De asemenea, Sinaia ofer posibilitatea desfasurarii activitilor de
tratament

sanatorial,

datorat

bioclimatului

si

resurselor

hidrominerale.

Regimul de funcionare al staiunii este permanent, cu solicitare deosebita iarna si

vara. In planul de amenajare a judeului Prahova, elaborat de URBANPROIECT in 1995,
staiunea Sinaia este nscrisa in categoria "staiunilor de importanta internaionala".
16

Potenialul economic al activitilor ce se desfasoara in Sinaia l constituie "oferta

turistica" bazata in principal pe urmtorii cinci factori:

Calitatea cadrului natural;

Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice si hidrominerale);

Calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii;

Existenta unor elemente de atracie din domeniul monumentelor de arhitectura,

memoriale, istorice;
Prezenta unor structuri de primire si a unor spatii adecvate pentru desfurarea

ntrunirilor, a ntlnirilor de afaceri si a conferinelor.

Sinaia dispune de o aezare si de o poziie excepionala fata de zona muntoasa. Cadrul
natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetaia, fauna, rezervaiile naturale, constituie
elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezint oraul Sinaia. Potenialul turistic legat
de relief, ofer urmtoarele destinaii turistice: drumeii montane, odihna si recreere, sporturi
de iarna, studiu si cunoatere tiinifica. Climatul munilor nali si mijlocii prezeni in zona
are un caracter tonico-stimulent; Aerul, la peste 1000 m. altitudine, lipsit de poluani
atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa, puternic ionizat, cu valene bactericide si
chimice datorate razelor solare ultraviolete, are, de asemenea, un rol terapeutic deosebit.
Calitatea climatului local constituie, deci, resursa si oferta pentru activitatea de
tratament sanatorial din oraul Sinaia, alturi de resursele hidrominerale. Capacitatea actuala
de cazare este de aproximativ 4300 paturi, din care peste 2590 in 16 hoteluri clasificate intre 1
si 4 stele.
Sinaia este o staiune de rangul I, in accepiunea internaionala (conform Studiului
pentru turism -1996). In afara structurilor de cazare, alimentaia publica aferenta turismului,
structurile pentru sporturile de iarna si cele de agrement existente in Sinaia confer intr-un
mod realist statutul de staiune acestei localiti. Printre multiplele posibilitati de agrement, se
numra cele oferite de unitile hoteliere: piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de
fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.
In afara de acestea, Sinaia gzduiete in fiecare an manifestri devenite tradiionale,
cum ar fi: Festivalul Toamnei, Festivalul Internaional de Chitara Clasica, Festivalul
Internaional Tinerii Dirijori, Raliul Automobilelor de Epoca.
Potenialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dup
1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile
si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentaie publica ce presteaz servicii competitive pe
plan internaional (Palace, Caraiman, Internaional, Holiday Inn, Vila Cocora). Spatiile
17

necesare desfasurarii ntrunirilor, tratativelor, conferinelor de presa, a conferinelor pe diferite

teme, se gsesc in cadrul unitatilor de cazare turistica.
Sinaia este accesibila turitilor cu microbuzul sau maina personala pe Drumul
Naional 1 precum si cu avionul, sau cu trenul.
1. cu avionul cel mai apropiat aeroport este Henri Coanda din Otopeni, la o distanta
de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaz majoritatea zborurilor spre/din
Romnia.
2. cu microbuzul numeroase linii de microbuz trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex.
Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga Cmpina)
3. cu autoturismul propriu Principala magistrala rutiera ce traverseaz staiunea de la
nord la sud este D.N.1, care face jonciunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin
localitile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dup ce traverseaz Muntele
Pduchiosul, ptrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si
Stadionul oraului.
4. cu trenul pe ruta Bucureti Braov circula numeroase trenuri accelerat,rapid si
intercity care asigura transportul in sigurana ctre staiune si condiii plcute in
funcie de clasa trenului. Toate trenurile internaionale si cele intercity opresc in gara
centrala a oraului, situata intre rul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata
Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire att in Gara Centrala cat si in Halta
Sinaia Sud. De asemenea, ncepnd cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient
Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.
Tradiia culturala a oraului Sinaia s-a conturat odat cu construirea Ctitoriei
Cantacuzine, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul iniierii unei serii de activitati
culturale prin nfiinarea unor instituii de profil: "Casa de Citit", "Cercul Cultural Mihai
Cantacuzino", "secia din cadrul "Ligii Culturale".
De asemenea, datorita renumelui sau de "perla Carpailor", Sinaia a
atras numeroase personalitati ale vieii culturale, care au vizitat localitatea
ca turiti sau au locuit aici si au creat, inspirai de frumuseea locului: V.
Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi
Menuhin, s.a. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales
Sinaia pentru odihna dar si pentru creaie, a condus mai trziu la organizarea unor manifestri
devenite tradiionale, dintre care menionam:

din anul 1959 - Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucureti, cu
participare internaionala;

18

anual are loc Festivalul Internaional de Chitara Clasica care se desfasoara att la
Cazinoul Sinaia cat si sala de concerte a Castelului Peles.
Cazinoul, gazda a numeroase conferine, simpozioane, congrese si reuniuni naionale

si internaionale, este, in acelai timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziii
deosebite de arta plastica si fotografie, lansri de carte, concerte si spectacole. Intr-un cadru
intim oferit de sala de concerte a castelului Peles, se organizeaz manifestri specific
culturale, seri muzicale, concerte.

2.3. Circuit turistic Sinaia

Pre:
-

pentru grup de 10 persoane: 1450 RON

pentru grup de 20 persoane: 1600 RON

Perioada: 01.10.2009 15.01.2009

Durata: 3 zile
Categoria: 4*
Cazare: hotel Internaional
Transport: tren/autocar.
Servicii incluse: excursii organizate, cazare si masa, transport, cursuri de schi, vizite la
obiectivele turistice, ghid turistic local.
Servicii neincluse: orice alt serviciu neinclus in pachet.
Ziua 1: Plecare din Bucureti la ora 8:30. Turitii ajung in Sinaia la ora 13:30. Ca staiune
montana, activitile de agrement sunt orientate in primul rnd pe excursii montane uoare,
trasee turistice montane in Munii Bucegi si Munii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de
iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane uoare, cu un parcurs de 2-3 ore,
care asigura o plimbare agreabila prin pdurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de
numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, schi randonee, trasee pentru velo tout
19

terrain in timpul verii). Sinaia ofer turitilor si numeroase posibilitati de practicare a

sporturilor favorite.
Ziua 2: Ora 8:30 mic dejun. La ora 11vor participa la o excursie organizata in versanii de vest
si de est ai staiunii Sinaia.
Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versanii muntelui Vrful cu Dor (2030
m):

Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat

de teleschiuri (2) dintre care numai unul funcioneaz in mod excepional.
Aceasta este partea din domeniul schiabil care primete cel mai mare numr de
schiori. Regularitatea pantelor si ntinderea lor favorizeaz practicarea unui schi pe
scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare roie si albastra).
17

Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se ntinde de-a lungul liniei
telecabinei.
De o foarte buna calitate tehnica, prtia Carp urmrete ndeaproape traseul liniei
telecabinei, avnd pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra.
Prtia Vanturis urmrete traseul fostului drum forestier si se prezint sub forma unei
benzi relativ omogena in panta si pe lime. Amndou permit sosirea la Cota 1400
oferind un schi atractiv, rezervat totui schiorilor avansai si foarte avansai.
Alte domenii (mai limitate ca mrime) au existat. In prezent scoaterea din funciune a
transportului pe cablu le face inaccesibile si putem spune ca frecventarea lor este
marginala.

Ziua 3: Ora 8:30 mic dejun. Turitii vor vizita atraciile turistice ale staiunii: Castelul Peles,
Castelul Pelisor, Cazinoul, Casele memoriale.
Ora 18:00 turitii vor beneficia de o excursie cu telescaunul.
Instalaiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate:
doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota
1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de funcionare) si
Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea
Dorului - Vrful cu Dor, Furnica - Vrful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Vrful cu Dor Cabana Vrful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m si cinci baby schi-lifturi: Poiana Florilor
- 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica 250m.

20

Performantele tehnice ale instalaiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/ora,

iar lungimea totala a traseului este de 9827 m.
Ziua 4 : Plecare pe ruta Sinaia-Brasov-Bucuresti. Turitii vor ajunge la punctul de unde au
plecat la ora 14:00.
Sinaia este una din cele mai importante staiuni de odihna din tara, furniznd cele mai
bune condiii de petrecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului,
pentru oameni de toate vrstele. Are un climat subalpin, cu veri rcoroase (media lunii iulie
este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o staiune montana (media lunii
ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media
precipitaiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zpada czut iarna persista de la sfsitul lui
septembrie pn la sfritul lui martie.
Sinaia ofer locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana,
Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri
turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o prtie de bob (1500 m lungime,
13 curbe si 132 m diferena de altitudine), multe prtii de schi cu grade diferite de dificultate,
prtii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi.

CAPITOLUL 3:
CONCLUZII SI PROPUNERI
Vocaia turistic a Romniei este determinat de varietatea i complexitatea reliefului,
de bogia apelor de suprafa sau a celor subterane, de climatul continental de tranziie, de
vegetaia i fauna bogat i variat, de istoria multimilenar a poporului romn, de
ospitalitatea oamenilor.
De asemenea poziia geografic a Romniei asigur i funcia de turism de tranzit;
teritoriul su este traversat de principalele drumuri ce realizeaz legtura ntre vestul i nordul
Europei cu sudul continentului, dar i cu Orientul Apropiat i Mijlociu.
Afirmaia Romnia este o ar cu vocaie turistic se bazeaz i este argumentat de
diversitatea peisajer, curiozitile naturale, bogia i originalitatea valorilor cultural-istorice,
ospitalitatea tradiional a poporului romn.
Litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, Defileul Dunrii la Cazane, zona carstic a
21

Munilor Apuseni, zona colinar a Carpailor, Vulcanii Noroioi i Focurile Vii din zona
Berca-Policiori, sunt doar cteva din resursele turistice ale Romniei care motiveaz o
circulaie turistic intern i internaional.
Pe lng peisajele minunate i pitoreti ale Romniei, turitii au posibilitatea s admire
valorile cultural- istorice specific romneti, rare sau chiar unice n lume: mnstiri cu picturi
exterioare din nordul Moldovei, mnstiri vlcene, culele olteneti, siturile istorice de la
Cuculeni, Hamangia, Sarmisegetuza, sculpturile n lemn din Maramure, Bucovina sau
Vrancea. Turitii, cei romni i cei strini, au ocazia s descopere civilizaia strveche, cultura
original, arta popular rafinat.
Aceste valori ale patrimoniului cultural i natural romnesc sunt nc supuse
degradrii datorit unor activiti economice i turistice desfurate necontrolat cu efecte
nedorite asupra potenialului turistic al rii.
n Romnia exist numeroase organizaii care contribuie la protejarea mediului iar
Organizaia Eco World este una dintre ele. Pentru protejarea mediului i promovarea
turismului sunt necesare: controlul circulaiei turistice, educaia turitilor, completarea
pachetului legislativ de referin n domeniu, practicarea unor forme ecologice de turism.
n zilele noastre, este necesar protejarea i conservarea ecosistemelor naturale i a
valorilor culturale i istorice, crearea condiiilor de valorificare turistic superioar a acestora,
n beneficiul generaiilor prezente i viitoare.
nc din 1905 au aprut o mulime de preocupri cu privire la protejarea mediului, n
1930 nfiinndu-se prima comisie a Monumentelor Naturii, promotoare a numeroase studii de
specialitate i activiti de protejare a naturii.
Anul 1935 a fost anul nfiinrii Parcului Naional Retezat, azi inclus n reeaua
mondial a Rezervaiilor Biosferei. Romnia este singura ar din Europa care concentreaz
un numr de cinci zone de vegetaie din cele unsprezece existente pe acest continent. Acest
impresionant patrimoniu natural trebuie urgent conservat deoarece el este comoara Romniei.
Realizarea unor piscine publice in jurul hotelurilor si al motelurilor situate att pe
Litoral, cat si in zonele de munte ar putea contribui in mare msura la dezvoltarea turismului
din Romnia.
Pentru hoteluri, moteluri, dar chiar si pentru pensiuni, o piscina reprezint o necesitate,
ntruct poate deveni un punct de maxima atracie pentru turiti, fiind un element important in
selectarea destinaiei de vacanta.
In bine cunoscuta staiune spaniola Ibiza, 80% dintre turiti prefera sa stea la piscina
de langa hotel, datorita faptului ca aceasta dispune de un bar bine dotat, posibilitatea de

22

supraveghere a copiilor este mult mai mare, iar calitatea si temperatura apei sunt tot timpul
controlate.
In mare intra, de obicei, persoanele care vor sa se plimbe cu hidrobicicleta sau sa fac
wind-surf si alte sporturi nautice. Hotelurile care funcioneaz pe toata perioada anului ar
trebui sa dispun si de o piscina interioara.
Vocaia turistic a Romniei este determinat de varietatea i complexitatea reliefului,
de bogia apelor de suprafa sau a celor subterane, de climatul continental de tranziie, de
vegetaia i fauna bogat i variat, de istoria multimilenar a poporului romn, de
ospitalitatea oamenilor.
De asemenea poziia geografic a Romniei asigur i funcia de turism de tranzit;
teritoriul su este traversat de principalele drumuri ce realizeaz legtura ntre vestul i nordul
Europei cu sudul continentului, dar i cu Orientul Apropiat i Mijlociu.
Vocaia turistic deriv i din aportul creator al poporului romn, materializat n
prezena numeroaselor vestigii ce atest vechimea milenar a populaiei n acest teritoriu i
nivelul ridicat de civilizaie la care a ajuns n decursul diferitelor etape istorice.
ntre aceste vestigii pot fi enumerate: cetile dacice, castrele romane, cetile feudale,
castelele i bisericile feudale, muzeele, casele memoriale, monumentele de arhitectur.

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI

SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM
In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul
are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de
munca.
Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru:

asigurarea securitii si protecia sanatatii lucrtorilor;

prevenirea riscurilor profesionale;

informarea si instruirea lucrtorilor;

asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sanatatii in

munca;

adaptarea la progresul tehnic;

23

nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puin periculos;

adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de

protecie individuala;

furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire

suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de

informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau:
la angajare;
la schimbarea locului de munca sau la transfer;
la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale
echipamentului existent ;
la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ;
la executarea unor lucrri speciale.
OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si
instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu
expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus,
lucrtorii au urmtoarele obligaii:
sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de producie;
sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l
napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare;
sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor,
instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de
munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie;
24

 sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele

suferite de propria persoana;
sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si
sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora;
sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari.
INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi
folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de
caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator.
Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:
o instruirea introductiva generala;
o instruirea la locul de munca;
o instruirea periodica.
MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU
TURITI:

n spatiile de cazare:

este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de

clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint pericol
de incendiu;

fumatul este permis numai n locuri special amenajate.

la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s

se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare.

se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de

semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist);

n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor

materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie.

se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare

(n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i gaze
toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii).
PE TRASEELE TURISTICE:
25

efectuarea focului numai n locurile special stabilite, amenajate i marcate, iar orice

activitate n pdure, indiferent de natura acesteia, va fi desfurat cu respectarea strict a

normelor de prevenire a incendiilor;

accesul autoturismelor particulare n pdure, precum i instalarea corturilor pentru

cazare n alte locuri dect cele special amenajate este interzis;

s nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare s sting jarul cu ap;

s nu fac foc pe timp de vnt;

o grij deosebit trebuie acordat copiilor crora nu trebuie s li se lase la ndemn

mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);

s nu se fac foc n imediata apropiere a fondului forestier, la o distan mai mic de

100 m;

orice nceput de incendiu observat trebuie s fie anunat la numrul unic de urgen

112 pentru a fi lichidat de ctre pompieri nainte de a produce pagube materiale sau pierderi
de viei omeneti.
REGULI DE P S I PENTRU UNITILE DE TURISM:

Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a

mijloacelor tehnice de intervenie din dotare (instalaii de hidrani interiori i exteriori,

instalaii speciale de semnalizare i stingere a incendiilor, stingtoare, etc.).

Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare

(electrice, de nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau

improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la instalaiile de
acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat.

Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se

face alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra
modului de folosire a mijloacelor de intervenie.

Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu

produc panic n rndul turitilor.

Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare,

independente una fa de alta.

n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul

de evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc vizibil,
se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie internaional, privind
comportamentul n caz de incendiu.
26

Focurile de tabr sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fr vnt, la

distan suficient de construcii, culturi agricole sau fondul forestier i cu asigurarea

supravegherii permanente i stingerii acestora cu ap.

BIBLIOGRAFIE

Pompei Cocean, Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, 2004

Gabriela Stanciulescu, Managementul turismului durabil in centrele urbane,

Editura Economica, 2000

Mutihac V., Structura geologica a teritoriului Romniei, Editura Tehnica,

Bucureti, 1990

27

Rodica Minciu, AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI,

Editura Iylvy, Bucureti, 1995

Daniela Firoiu-Economia turismului i amenajarea turistic a teritoriului,

Editura Sylvi, , Bucureti, 2003

Ion Coman, Alpinism odinioar si azi, Editura Consiliului Naional pentru

Educaie Fizica si Sport, Bucureti, 1982

Milton F. Lehrer, Sinaia, Editura Meridiane, Bucureti, 1967

Vasile Neagu, Servicii si turism, Editura Expert, Bucureti, 2000

Internet:
www.infomontan.ro
www.turismalpin.ro
www.turism.ro
www.montania.ro/
www.sinaiahotels.com/
www.inyourpocket.com/romania/sinaia/en/

28

Prtii de schi, BOB si Sanie

Schi Alpin
Sinaia ofer turitilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite.
Prtii pentru nceptori

Schiorii nceptori au la dispoziie prtia din Poiana Florilor cu

un grad de dificultate uoara cu lungime de 250 m si o diferena de
nivel de 50 m;

Schiorii cu o pregtire medie au la dispoziie prtiile "Vanturis" (care face legtura

29

intre Vrful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a prtiei de 2350 m, o diferena de nivel de
560 m si panta medie de 24,5%);

Prtia "Piramida" (face legtura intre Vrful cu Dor si cabana Vrful cu Dor cu
diferena de nivel de 100 m, o lungime a prtiei de 450 m si o panta medie de 25,8%);

Prtia "Dorului" (face legtura intre Vrful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o
lungime a prtiei de 600 m, o diferena de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8%);

Prtia "Fata Dorului" (face legtura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de
1180 m, o diferena de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8%).
Prtii Pentru Avansai
Schiorii avansai au la dispoziie si prtii dificile:

Prtia "Carp" - face legtura intre Vrful Furnica si Cota 1400,

are o lungime de 2500 m, o diferena de nivel de 585 m si o panta
medie de 24%;

Prtia "Papagal" - face legtura intre arla si telescaun, are o lungime de 450 m, o
diferena de nivel de 150m si o panta medie de 35,3%;

Prtia "1500" - are o lungime de 450 m, o diferena de nivel de 125 m si panta

medie de 28,9%;

Prtia "Turistica" - face legtura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2800
m, o diferena de nivel de 450m si panta medie de 16,6%.

Schi Fond
Pentru cei ce prefera plimbrile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata
prtia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferena de nivel de 100 m.
Sniu
Pentru practicarea sniuului exista prtia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o lungime de
300 m, o diferena de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica-Sinaia" prtie amenajata
pentru competiii cu o lungime de 1500 m si o diferena de nivel de 30 m.
Bob si sanie
Tradiionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o
prtie speciala, situata in partea de vest a staiunii, spre oseaua ce urca
la Hotelul Alpin - Cota 1400. Prtia are o lungime de 1500 m. Diferena
de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m;
exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta
maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de
maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se
organizeaz si concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 funcioneaz Federaia
Romana de Schi, Bob, Sanie si Biatlon.

Trasee turistice
TRASEE cu pornire din oraul SINAIA
Sinaia, numita si Perla Bucegilor, este o minunata staiune de odihna, dar este cunoscuta si
ca o staiune balneoclimaterica, unde pe langa un mare numr de vile,construite in cele mai
30

felurite stiluri arhitectonice, hoteluri bine amenajate, restaurante, dispune si de numeroase

prtii de schi pentru bob, o telecabina, dar cel mai important este posibilitatea de a organiza
trasee turistice in aer liber si de a admira frumuseile deosebite ale Bucegilor.
Traseul 1: Peles Sinaia.
La Muzeul Peles = (o jumtate de ora). Desigur cel mai atractiv punct turistic al oraului l
constituie grupul de castele Peles, Foior si Pelisor. Construcia Castelului Peles a nceput in
1873 sub conducerea arhitectului vienez Wilhelm Doderer si a fost continuata in 1876 de
Johann Schultz din Lemberg. Inaugurat in 1883, castelului i s-au fcut transformri si adugiri
intre 1896-1914, de ctre arhitectul ceh Karel Liman.
Castelul are peste 160 camere si prezint o construcie din piatra, lemn, crmida si marmura,
in care predomina stilul renaterii germane avnd si elemente din renaterea italiana, baroc
german, rococo francez si stil hispanmaur. In exterior se afla terase in stilul renaterii italiene,
dispuse in amfiteatru, cu statui si fntni. ncperile castelului au decoraii in lemn, pe perei si
pe plafoane. Sala mare de arme este nzestrata cu armuri germane din secolele XV-XVI, iar
sala mica de arme cu panoplii de arme din India, Persia, Turcia, Arabia si cu piese valoroase
incrustate cu aur si pietre preioase. Mai sunt slile de recepie dintre care: sala florentina (cu
lemn de abanos), sala coloanelor (in lemn de nuc), sufrageria (in piele de Cordova), sala
maura (arabescuri din stuc aurit si mobilier arab cu incrustaii de sidef), salonul francez
(mobilier stil Ludovic al XIV-lea ) si salonul turcesc (cu vase orientale pentru ars mirodenii si
tapet din mtase). Castelul are numeroase alte ncperi interesante (sala de concerte,
apartamentele pentru oaspei, sala de teatru, biblioteca, etc.), in care se afla multe obiecte de
valoare (statui, mobilier, vitralii, arme, covoare, tapiserii, etc.). Astzi, Castelul Peles,
organizat ca muzeu de arta, este vizitat in fiecare an de sute de mii de turiti.

Traseu 2: Sinaia Cabana Petera

Sinaia Cabana Petera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmrim drumul ce
traverseaz muntele Paduchiosu, ce leag Sinaia cu oraul Puceasa. nainte de a ajunge la cota
1000 m, unde este si grania de jude a Prahovei cu Dmbovia, cotim dreapta si ne urmam
drumul ctre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Ttarului, Padina, pana cnd ajungem la
Schitul Petera si Petera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru.
Traseu 3: Sinaia Cota 1400 - C. Valea cu brazi - Vrful Cu Dor
Sinaia Cota 1400 m Cabana Valea cu Brazi (1500 m) Vrful Cu Dor = (3-5 h) Marcajul
ncepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rou, banda roie si banda albastra. Drumul merge
pe o sosea larga si pe strdue sau pasaje cu trepte care scurteaz serpentinele oselei, trece
prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rscruce. Marcajul cu punct rou va nsoi de aici
nainte oseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, ntlnind in cale o poteca ce duce la Stanca
Sfnta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu banda roie urca din greu (15
minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despdurita. De aici se poate vedea
frumoasa perspectiva a Sinaiei si masivul Grbova pe care se zrete Cabana Piscul Cinelui.
31

In stnga cabanei se afla poiana La Sfritul Lumii, numita aa pentru ca in deprtate vremi
aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajiti pana ntlnim meterezele
de stanca numite La Cetate. La 15 minute, ocolind cetatea poteca se oprete la Cabana
Vrful Cu Dor, aezata intr-o panta ce duce in apropiere de Vrful Cu Dor.
Traseu 4: Sinaia Vrful Omu
Sinaia Vrful Omu (2505 m) = (5-6 h). Urmrind traseul numrul 3 pana la Cabana Vrful
Cu Dor. Spre nordul cabanei, peste spinarea Cetii in dreapta se formeaz o adevrata axa
centrala sud-nord a masivului, o lunga poteca (marcaj banda galbena), care ajunge la Vrful
Omu. Poteca merge pe pantele muntelui Furnica, lsnd in dreaptaValea cu Brazi si Valea cu
Zade. In apropierea Vrful Piatra Arsa poteca primete din dreapta o alta poteca marcata cu
banda albastra (care vine din Sinaia prin Poiana Stnii) si se apropie de Cabana Piatra Arsa.
Apoi, urmnd linia telefonica, putem merge pana la Cabana Babele (o jumtate de ora) si
peste Vrful Obria Ialomiei la cel mia nalt pisc al Bucegilor, Vrful Omu.

POPAS TURISTIC IN SINAIA

SINAIA, ora in centrul Romniei (in judeul Prahova), situat pe
rul Prahova, la poalele Munilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la
o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m, la 62 de km spre NV de
Ploieti (reedina judeului Prahova) si la 121 de km de Bucureti;
populaie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Gara.
Sinaia este una din cele mai importante staiuni de odihna din tara,
furniznd cele mai bune condiii de petrecere a timpului liber dar si
de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate
vrstele. Are un climat subalpin, cu veri rcoroase (media lunii
iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o
staiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C).
Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media
precipitaiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zpada czut iarna
persista de la sfritul lui septembrie pana la sfritul lui martie.
32

Bucurndu-se de exceleni factori de cura (tonic-stimulani),

clima caracterizata de o presiune atmosferica sczuta - 67 mm
coloana de mercur, cu o atmosfera puternic ionizata, cu un aer
curat, fara praf si ali ageni alergici, bogat in ozon si radiaii
ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase,
bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, staiunea
Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaz
condiii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburrilor aparatului digestiv (in gastritele
cronice hipoacide), a tulburrilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele
dup operaii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dup tratament
endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburri, dar si pentru odihna si
recuperare a potenialului de munca.
Cei interesai de tratamente pot suna la Policlinica din staiune pentru a pune ntrebri despre
serviciile oferite de personalul medical specializat de la hotelul Paltinis, nzestrat cu aparatura
pentru aerosoli si inhalaii, electro, hidrotermo si kinetoterapie, sli pentru gimnastica
medicala si izvoare cu ape minerale pentru cyre interne.
Sinaia ofer locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin,
Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile
confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane.
Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o prtie de bob (1500 m
lungime, 13 curbe si 132 m diferena de altitudine), multe prtii de
schi cu grade diferite de dificultate, prtii de sanie, telecabina,
telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista
bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Multe terenuri de sport si
sali pentru cinema si alte spectacole.
Inainte de cel de-al doilea razboi mondial si de abdicarea familiei
regale, Sinaia reprezenta locul de petrecere al verii a aristocratiei
romnesti. Primul loc ce merita sa fie vizitat in statiune este
Manastirea Sinaia. este inca o mnstire activa, cu cladiri datnd
din 1695. Calugarii ce traiesc aici sunt cei mai multi foarte
batrni, cu haine traditionale, si sunt foarte bucurosi sa va arate
imprejurimile si sa raspunda la orice intrebare pe care le-ati puneo. Multi dintre ei vorbesc germana la fel de bine ca si romna.
Urmatorul popas in statiune puteti sa-l faceti la palatul Peles.
Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din
Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege
Hohenzollern al Romniei, Carol I. Construit in a doua jumatate
a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita
stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii
din Romnia. Palatul este bogat ornamentat atat in interior ct si
in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentnd
scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil
la cerere.

33

Vedere interior

Fatada

The Dining Room

Pelisor este situat chiar lnga Palatul Peles. Acesta a fost resedinta de vara a
celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de
mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult comfort. Un ghid in engleza
este de asemenea disponibil.
Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai trziu de dictatorul
Ceausescu. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta
dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu este posibil sa se
efectueze o vizita in acest palat, dar este interesant sa-l privesti si sa urci
apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum
particular pentru Ceausescu).
In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla
telefericul. Aici, de la 8 la 16 in fiecare zi, puteti sa porniti intr-o
calatorie cu telefericul pna in vrful muntelui. Odata ajunsi aici
puteti admira intreaga panorama. Pentru a cobori puteti sa luati iar
telecabina sau sa urmati un traseu marcat ce dureaza aproximativ
doua ore.
Posibilitati de calatorii la cabanele din Muntii Bucegi (Cota 1500,
Vrful cu dor - la 2000 de m altitudine, Cuibul Dorului - 1200 m,
Babele - 2206 m, Omu - 2505 m, Padina 1525 m, Piatra Ars - 1950
m, Pestera - 1600 m, Piscul Cinelui - 950 m, etc.)
Monumente istorice: Manastirea Sinaia, intemeiata intre 1690 - 1695
de Spatarul Mihail Cantacuzino; Castelul Peles, construit intre 1875 1883 in stil german renascentist, cu elemente gotice.
Cazarea si masa
Restaurantul Mont Blanc ofera preparate specifice bucatariei franceze intr-un oras ce seamana
cu unul german. Aici va puteti bucura de o bautura tare facuta dintr-un amestec de ceai si rom.
Peste drum de hotelul Palace, acest restaurant este un punct de oprire convenabil pentru un
prnz trziu dupa o calatorie in muntii din imprejurimi sau dupa un tur al statiunii.
Deschis in 1996 Holiday Inn Resort Sinaia este de departe cel mai bun hotel din Romnia
aflat in afara Bucurestiului. Situat in partea de sud a statiunii, hotelul este aproape de toate
atractiile turistice ale zonei.

34