Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
CAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII N DOMENIU. SINTEZ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE________________________2
1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare____________________________________________________2
2. Rolul si importanta situaiilor financiare_______________________________________________________________________4
3. Normalizarea armonizarea - convergenta contabil____________________________________________________________4
4 ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare__________________________________________________________________8
4.1 Bilanul contabil_________________________________________________________________________________8
4.2 Contul de profit si pierdere_______________________________________________________________________13
4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaionala__________________15
4.3 Situatia modificrilor capitalului propriu____________________________________________________________16
4.4 Situatia fluxurilor de trezorerie____________________________________________________________________17
4.5 Note explicative la situaiile financiare anuale________________________________________________________19
5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare______________________________________________19
6. Lucrri contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare_____________________________________________________22
7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari__________________________________________________26
7.1 Indicatorii de lichiditate__________________________________________________________________________26
7.2 Indicatorii gradului de indatorare__________________________________________________________________26
7.3 Indicatori privind utilizarea activelor________________________________________________________________27
7.4 Indicatorii Profitabilitatii__________________________________________________________________________27
8. Auditul situatiilor financiare________________________________________________________________________________28
CAPITOLUL II CONTRIBUII PERSONALE. PROIECT DE PERFECIONARE I APROFUNDARE. Sporirea relevantei,
credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile financiare___________________________________________30
2.1.Contabilitatea creativa___________________________________________________________________________________34
2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID Impex SRL studiu de caz______________________________35
2.2.1 Prezentarea societii ENID IMPEX SRL____________________________________________________________35
2.2.2 Analiza structurii patrimoniale___________________________________________________________________39
2.2.3 Analiza lichiditii si solvabilitii_________________________________________________________________42
BIBLIOGRAFIE_____________________________________________________________________________________________48
profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu ndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor
prevzute mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si ntocmesc
situaii financiare anuale, care se compun din bilan, cont de profit si pierdere, politici contabile si
note explicative.
Pentru persoanele juridice fr scop patrimonial situaiile financiare anuale se compun din bilan,
contul rezultatului exerciiului, politici contabile si note explicative.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt nsoite de raportul administratorilor.
Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in
strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale
care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la
informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele
respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale
referitoare la activitatea proprie.
Instituiile publice ntocmesc situaii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate
de Ministerul Finanelor Publice.
Raportul anual cuprinde situaiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit
sau raportul comisiei de cenzori, dup caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile.
Situaiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin
care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situaiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei
financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului, potrivit
reglementarilor contabile aplicabile.
Situaiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanul consolidat,
contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaii
referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si
note explicative la situaiile financiare anuale consolidate, si vor fi fcute publice mpreuna cu
situaiile financiare anuale individuale ale societarii-mama.
Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile
financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si
sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate,
precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate.
Acionarii si angajaii unei societi au dreptul sa se informeze in legtura cu situaiile financiare
anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fr nici o discriminare.
Situaiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele
si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in
materie.
Instituiile publice si celelalte persoane juridice, ai cror conductori au calitatea de ordonator de
credite, depun un exemplar din situaiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
3
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti
publice, instituiile publice autonome si unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice un exemplar din
situaiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele
a doua dintre cele trei criterii de marime :
total active : 3.650.000 Euro
cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50
vor ntocmi situaii financiare anuale care cuprind :
bilant
cont de profit si pierdere
situatia modificarii capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime
intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si
pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate.
2. Rolul si importanta situaiilor financiare
Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei,
modificrii capitalurilor proprii i fluxurilor de trezorerie ale ntreprinderii pentru respectivul exerciiu
financiar.
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziiei financiare a unei
ntreprinderi si a tranzaciilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaiilor financiare generale este de
a oferi informaii despre poziia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei
ntreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile
fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii
intreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaiile financiare ofera informatii despre:
activele controlate de ntreprindere
datoriile ntreprinderii
capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de ntreprindere
veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al ntreprinderii si, intr-o
acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor
proprii (activului net), evoluie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de
ntreprindere direct cu proprietarii si
fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare
Aceste informaii, mpreuna cu alte informaii din notele la situaiile financiare, ajuta utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale ntreprinderii si, in special, a momentului si gradului de
certitudine a generrii numerarului si echivalentelor de numerar.
3. Normalizarea armonizarea - convergenta contabil
Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de
Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European, care prezinta regulile si principiile
relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor, reprezinta una dintre cele mai
curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. Fiind o tara de drept roman, sistemul de
4
drept romanesc are la baza, aproape exclusiv, pevederile sistemului legislativ romanesc, iar
Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public, reglementarile contabile sunt structurate pe
cinci sectiuni: lege, norme, instructiuni, monografii contabile si alte reglementari de natura
contabila.
b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate, reglementarile contabile trebuie amendate,
aspect determinat, in primul rand, de importanta acestora in viata economica a tarii: legea
trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a, normele sa fie in conformitate cu
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS). Astfel, instructiunile si materialelesuport trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si
normelor, monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a
materialelor de instruire, iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si
reduse ca insemnate.
Noile norme contabile internationale IFRS aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei
financiare de catre entitate, ele impunand un nou vocabular de specialitate, concomitent cu
reorientarea gandirii profesionistilor contabili. Pe de alta parte, normele contabile pe care le vom
aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control, alaturi de corporate governance, auditori si
reglementatori. Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza, situatiile financiare pot fi false.
Daca normele contabile nu sunt bune, aceasta este o alta problema, dar trebuie sa subliniem si
faptul ca normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru
evitarea scandalurilor financiare. ncepnd cu anul 2005, aproximativ 91 de tari au autorizat sau au
impus aplicarea IFRS. Printre acestea si Romnia. Dat fiind faptul ca IFRS sunt intr-un permanent
proces de dezvoltare, devenind mai complexe si prescriptive, contabilul roman trebuie sa devina un
contabil internaional, sa stpneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza), dar mai cu
seama principiile si termenii contabilitatii internaionale. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel
ce va prima, contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu
scopul
oferirii
celor
mai
adecvate
solutii
practice.
O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu sigurana traducerea practica a notiunii de
valoare justa, care implica obinerea tot mai frecventa de informaii privind valoarea justa a activelor
detinute de entitate.
De asemenea, in virtutea unor reflexe dobandite, contabilul roman va avea in vedere, in permanenta,
aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma. Insa, in condiiile
dinamizrii afacerilor, credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane
dect contabilul entitatii; aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de
pornire in calculul profitului fiscal. Tot pe aceasta linie, credem ca este posibil ca reglementrile
fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile, iar implicatiile fiscale ale
anumitor tranzactii sa fie neclare; drept urmare, este posibil sa apara anumite conflicte de
interpretare cu autoritatile fiscale.
IAS/IFRS in contabilitatea romaneasca
Abordarea reformei contabile prin prisma anglo-saxona a determinat o incompatibilitate mare cu
traditia contabila franceza adoptata initial, ridicand problema reconcilierii intre:
a) forma juridica si realitatea economica;
b)
c)
d)
In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare,
implementare, coordonare si verificare sau control a informatiei financiar contabile. In viitor va
trebui ca rationamentul profesional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin
practicilor generate de legislatie.
investitorii nu vor sti care profit este mai relevant: cel obtinut pe baza normelor
nationale sau cel rezultat din aplicarea referentialului international;
Se va impune aplicarea integrala a unor standarde ce nu au fost aplicate anterior (IAS 36,
Deprecierea activelor, IAS 39, Instrumente financiare: recunoastere si evaluare) si
implementarea unor concepte noi (impozit amanat, active si datorii contingente), care, chiar
daca au existat si anterior, nu au fost folosite in practica.
Va trebui aplicata contabilitatea de inflatie (IAS 29), pana acum optionala, in functie de nivelul
inflatiei din anii urmatori si de avantajele oferite de IFRS 1.
se va cere impunerea Cadrului general, in detrimentul Planului contabil general, desi nu vor fi
usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. Oricum, chiar daca acest
deziderat nu se va realiza imediat, se va impune modificarea planului de conturi in vigoare
momentan;
o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili o reprezinta constituirea sau nu a
provizioanelor, care pe de o parte diminueaza in mod artificial profitul si dividendele, iar pe de
alta parte constituirea sau nu a provizioanelor este ceruta in vederea obtinerii imaginii fidele;
In privinta provizioanelor pentru creantele incerte este de dorit renuntarea la practica curenta
(determinarea la valoarea neta a facturilor incerte din punctul de vedere al incasarii) in vederea
aplicarii rationamentului profesional:
In acelasi timp, IFRS poate facilita tranzactiile economice, prin asigurarea unui nivel mai mare de
incredere, relevanta si consecventa a interpretarii contabile.
Pe pietele cu un nivel concurential in permanenta crestere, IFRS va permite entitatilor
patrimoniale sa se raporteze la alte entitati similare de la nivel mondial si va permite investitorilor
si altor parti interesate sa compare performanta cu competitorii de la nivel global. Entitatile care nu
vor asigura aceasta comparabilitate, sau care nu pot realiza acest lucru, din cauza legislatiei
nationale, vor fi dezavantajate, iar capacitatea acestora de a atrage investitori si capital si de a
crea plus valoare, va fi afectata.
4 ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare
4.1 Bilanul contabil
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma
lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai
specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor,
administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente
de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel
asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii
economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra
rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-zis
este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.
1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din
necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntrun numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei
economico-financiare a unitii patrimoniale.
2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c,
pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a
rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i
financiare.
8
Imobilizari necorporale
II.
Imobilizari corporale
III.
Imobilizari financiare
B. Active circulante
I.
Stocuri
II.
Creane
III.
IV.
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii : sumele ce trebuie pltite intr-o perioada de pana la un an
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele ce trebuie pltite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I.
Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I.
II.
Prime de capital
10
III.
IV.
Rezerve
V.
VI.
elemente destinate a fi realizate, sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate, in cadrul
ciclului norml de expolatare al intreprinderii
elemente destinate, in principal, pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o
perspectiva de termen scurt, inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an
de la data inchiderii exercitiului
este vorba despre datorii care, in momentul contractarii lor, reau datorii pe tremen lung
intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii, printr-o datorie pe termen lung
11
Mrimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente, in virtutea regulii
expuse anterior, este indicata in notle explicative, concomitent cu informatile care justifica aceasta
prezentare.
Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa
intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri.
Elementele legate n mod direct de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i
capitalurile proprii.
Activele - reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute
i de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere. Un activ
este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil realizarea unui beneficiu economic
viitor de ctre ntreprindere i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat n mod
credibil (nu conine erori semnificative i n evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabil).
Un activ nu este recunoscut n bilan atunci cnd este improbabil ca intrarea de numerar s
genereze beneficii economice pentru ntreprindere n perioadele viitoare. In schimb, o astfel de
tranzacie va avea ca efect recunoaterea unei cheltuieli n contul de profit i pierdere.
Datoriile - reprezint o obligaie actual a ntreprinderii ce decurge din evenimentele trecute i prin
decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii
economice.
O datorie este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil c o ieire de resurse
purttoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaii prezente, iar valoarea la
care se va realiza aceast lichidare poate fi evaluat n mod credibil.
Stingerea unei obligaii prezente implic renunarea ntreprinderii la anumite resurse care
ncorporeaz beneficii economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pri i se poate face n
mai multe moduri : plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii, nlocuirea
respectivei obligaii cu o alt obligaie sau transformarea obligaiei n capital propriu.
Capitalul propriu - reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei ntreprinderi dup
deducerea tuturor datoriilor sale.
Suma cu care este nregistrat capitatul propriu n bilan depinde de evaluarea activelor i a
datoriilor.
Exist dou concepte privind capitalul :
conceptul financiar - conform cruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul
propriu al ntreprinderii
In acest caz utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de meninerea
capitalului nominal investit sau a puterii de cumprare a capitalului investit.
conceptul fizic - conform cruia capitalul reprezint capacitatea de producie a
ntreprinderii
In acest caz utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de capacitatea de
exploatare a ntreprinderii.
Cele dou concepte conduc la apariia urmtoarelor concepte de meninere a nivelului capitalului :
12
meninerea capitalului financiar - conform cruia profitul se obine doar dac valoarea
financiar a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar a
activelor nete la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.
meninerea capitalului fizic - conform cruia profitul se obine doar atunci cnd
capacitatea fizic productiv (sau capacitatea de exploatare) a ntreprinderii (sau resursele,
respectiv fondurile necesare atingerii acestei capaciti) la sfritul perioadei depete
capacitatea fizic productiv de la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului fizic necesit adoptarea costului curent ca baz de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului definit n termenii capacitii fizice de
producie n cursul perioadei.
Costul curent net, denumit costul de nlocuire, este costul potenial al unui activ pe care
ntreprinderea ar putea s l suporte n situaia n care ar fi nevoit s nlocuiasc activul la
data bilanului.
Informaiile privind modificrile poziiei financiare a unei ntreprinderi sunt utile:
- pentru a evalua activitile sale de exploatare, finanare i investiii n perioada de
raportare;
- ofer utilizatorului o baz pentru evaluarea capacitii ntreprinderii de a utiliza aceste
fluxuri de numerar.
Aceste informaii sunt furnizate n situaiile financiare prin intermediul unei situaii distincte.
Prile componente ale situaiilor financiare se coreleaz, deoarece ele reflect diferite aspecte ale
acelorai tranzacii sau ale altor evenimente.
4.2 Contul de profit si pierdere
Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment
dat,indicand si marimea rezultatului .Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare
coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor
concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument este cea de-a doua
componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.
In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza:
- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite generic VENITURI;
- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte
piete, denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt, renumerarea factorilor de productie
Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica
pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime
valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul
poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata
unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor
si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau
activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile
perioadei de gestiune.
13
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea
sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de
inteprindere in cursul exercitiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul
exercitiului.
Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si
pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza
afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri
instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita
diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii
standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe
scheme de cont de profit si pierdere.
Apropiindu-se de prevederile normei IAS 1, structura contului de profit si pierdere regasita in
reglementarile Ordinului 1752 este mai degraba in armonie cu dispozitivul Directivei a IV-a .
Sintetizand, aceasta structura impune urmatoarea schema generala :
I.
Venituri din exploatare
II.
Cheltuieli de exploatare
III.
Rezultatul din exploatare (I-II)
IV.
Venituri financiare
V.
Cheltuieli finanicare
VI.
Rezultatul finaciar (IV-V)
VII.
Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V)
VIII.
Venituri extraordinare
IX.
Cheltuieli extraordinare
X.
Rezultatul extraordinar(VIII-IX)
XI.
Venituri totale(I+IV+VIII)
XII.
Cheltuieli totale(II+V+IX)
XIII.
Rezutat brut (XI-XII)
XIV. Impozit pe profit
XV.
Rezultatul net al exercitiului finanicar
XVI. Rezultatul pe actiune
In conformitate cu norma IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin
urmatoarele posturi:
- venituri din activitati ordinare
- rezultatul exploatarii
- cheltuieli financiare
- cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture
contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta
- chletuieli privind impozitul pe profit
- profitul sau pierderea din activitati ordinare
- elemente extraordinare
- interesele minoritare
rezultatul net al exercitiului
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza
prin stabilitatea, gradul de risc si previzibilitatea lor. Publicarea acestor elemente ale performantei
ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare.
O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o
clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie. Intreprinderile sunt incurajate prin norma
IAS 1 sa recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere.
14
Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii, deoarece ea nu
necesita o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.O astfel de analiza
convina mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de
exploatare pe functii.
Analiza dupa functii a cheltuielilor, numita metoda costului vanzarilor, solicita afectarea
cheltuileilor pe trei functii, ca parte a costului vanzarilor, a activitatilor de distribuire sau
administrative.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes
dacat clasificarea dupa natura, oferindu-le informatii mai relevante, dar implica,uneori, alegeri
arbitrare, in repartizarea cheltuielilor.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor,
depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate, cat si de natura
organizatiei.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile
variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului.
4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaionala
Organismul international de normalizare contabila (IASC), considera contul de rezultate ca un
component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.
In Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare denumit uzual Cadru conceptual, IASC
a definit elementele care masoara performanta intreprinderii:
a) veniturile
b) cheltuielile
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar)
sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor
proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de
capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de
capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri
propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau
castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul
unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de
capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri
proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala.
Se pot distinge:
b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,
cheltuielile de personal, etc.
c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale, din vanzarea activelor
imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati
curente ale intreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de
rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului
respectiv.
perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale
datoriilor, care se concretizeaza, in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele
rezultate din contributii ale actionarilor;
cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale
datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele
rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume
propriu din activitati
curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel :
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- venituri extraordinare
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel :
- cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli extraordinare(calamitati)
a) actiunile preferentiale
b) actiunile ordinare
17
Sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri si ca urmare, ele rezulta din
tranzactiile si alte elemente care concura la formarea rezultatului net.
Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al
masurii in care intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru
a rambursa imprumuturile sale, a mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face
investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finanatare .
Exemple:
ncasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
plati n favoarea personalului si in contul acestora
ncasari din redevente,onorarii,comisioane si din alte venituri
plati catre furnizori de bunuri si servicii
incasarile si platile relative la prime si calamitati, la anuitati si la alte prestatii legate de
politele de asigurare, in cazul unei institutii de asigurari
platile si rambursarile de impozite asupra profitului, cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod
specific asociate activitatilor de finantare si de investitii
b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiii
Indica in ce msura platile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate sa genereze
venituri si fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care
intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la :
plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor
active pe termen lung
incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale, [recum si a altro
active pe termen lung
plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau
de la alte entitati, precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip jointventure
incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau
provenite de la alte intreprinderi , precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in
intreprinderile de tip joint-venture
avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor
incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate
tertilor
c) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare
Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura
capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de
trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le
vor retrage din fondurile viitoare.
Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la:
18
Oricare din aceste evenimente va influena n mod decisiv aplicarea politicilor i metodelor
contabile n cadrul entitii sub influena noilor circumstane, prin:
concepia general de conducere i administrare;
politica i metodele de amortizare a imobilizrilor i evaluare a elementelor patrimoniale;
politica de aprovizionare i stoc ;
politica de investiii;
politica de producie i desfacere, privind cantitatea, calitatea i gama sortimental produs,
politica de preuri i modalitile de distribuie i vnzare;
- politica de personal i salarizare, privind numrul i structura personalului, modul de calcul i
cuantumul salariilor;
- obiectul de activitate;
- activele redundante;
- achitarea datoriilor i ncasarea creanelor;
- politica de dividend, etc.
Spre exemplu, o entitate care va fuziona cu alt entitate i va face ordine n patrimoniu i n
activitate: va lichida stocurile supranormative i va vinde activele redundante, va amna noile
investiii, i va ncasa ct mai repede creanele i i va achita datoriile, i va concentra eforturile
-
20
Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
finanicare . Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare
trebuie insumate , nefiind necesara prezentarea lor separata.
22
subventii pentru investitii primite, pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal
25
constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la
20% din capitalui social
dividende
26
Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor,
asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai
scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.
Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul)
Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea
este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii
in totalul pasivului.
Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun.
Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula de
calcul)
Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai
bun.
28
29
30
Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus
sa le reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de asteptat, in mod rezonabil, sa reprezinte
Sa fie neutra, adica lipsita de influente.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca, prin
selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui
rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat
Sa fie prudenta. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea
rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel
incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie
subevaluate
Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii
acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare
si, astfel, sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al
relevantei.
Comparabilitatea . Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in
timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa
devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite.
31
Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si
capitalurile proprii.
Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt
veniturile si cheltuielile.
Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit si pierdere
si modificarile structurilor din bilant, fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii.
Cadrul general ofera in completare elemente legate de evaluarea pozitiei finanicare(recunosatrea
activelor, datoriilor si capitalului propriu), a rezultatelor, veniturilor si cheltuielilor, precum si
principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric, costul curent, valoarea
realizabila, valoarea actualizata).
Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit
si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.
Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in
cazul in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din
entitate si elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(a) in mod credibil.
Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu
economic viitor, asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor
financiare.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor
fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.
Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
a)costul istoric:Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in
anumite imprejurari, la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale
numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b)costul curent:Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale
numerarului, care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat
in prezent.Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente
ale numerarului,necesara pentru a deconta in prezent obligatia;
c)valoarea realizabila: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente
ale numerarului, care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezinta valoarea
neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului, care trebuie platita pentru a
achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d)valoarea actualizata:Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari
nete de numerar, care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii
intreprinderii. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de
numerar, care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului
normal al afacerilor.
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este
costul istoric. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Conform art. 7 i art. 9 din
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului
nr. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse urmtoarelor tratamente contabile:
a) la data intrrii n unitate - bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la
valoarea de intrare, denumit valoare contabil, care se stabilete astfel:
32
d) la data ieirii din unitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.
2.1.Contabilitatea creativa
Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii
contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale.
Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativa
este procesul prin care, date fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile
si, profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea
documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc ; procesul
prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea
rezultatului contabil dorit.
Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect:
34
Prezentarea informatiilor.
Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea
creativitatii. De exemplu, alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate
modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta.
Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda),
ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia
de a insela. In consecinta, chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala, ea indica
faptul ca managerii, aflati sub presiune financiara, cauta solutii fara a-si ma pune problema
respectarii unor standarde etice.
Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este
reducerea costurilor contractuale.
Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru
izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent.
In perioada actuala, domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Tendinta dominanta este de
a se realiza economie la materiale, cantitativ si calitativ. Nu este suficient de serios apreciata
economia reala, pe termen lung, obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. Suntem increzatori ca
materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp, iar cei
implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse
corespunzatoare, performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi.
Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica; consumul mai mic
de energie contribuie la reducerea poluarii, care este o importanta problema a zilelor noastre,
indelung si serios dezbatuta pe plan mondial.
Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la
constructii civile si industriale precum si la instalatii tehnologice, bazate pe urmatoarele categorii
de produse:
vata de sticla
vata bazaltica
polistiren extrudat
polistiren expandat
membrane bituminoase
sindrila bituminoasa
placi ondulate bituminoase
tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru izolatii
tehnologic
accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus
Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama
de produse precum si la modul de punere in opera.
Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem
convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. Oferta noastra cuprinde
produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind, prin numele lor, o
dovada a calitatii.
Servicii
Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor
celor mai cunsocuti in domeniu.
Produsele sunt att materiale si sisteme constructive uzuale, accesibile si competitive, cit si
produse speciale cu aplicatii industriale.
Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu.
Echipa de vanzari sta la dispoziie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit, calculul
necesarului de materiale si prin ndrumri tehnice pentru aplicarea corecta a acestora.
Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte, transportul efectuat in timpul cel mai scurt,
oferit gratuit de noi, fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii.
Realizari
36
Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre, intr-o
masura mai mica sau mai mare, la realizarea unor obiective de amploare in domeniul
constructiilor, lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurat pana in prezent. Va vom
prezenta in cele ce urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:
AGA
Director general
Director tehnic
Sector AprovizDesfacere
Compartim.
Aproviz.
Auditor
Director comercial
Sector
Resurse
Umane
Compartim
Personal
Director economic
Sector
Financiar.
Oficiul de
Contab.
Serv.
Financiar
Calcul
Oficiul
Facturari
Serviciul Transport
Salarizare
37
Serv
Contabilitate
Control
Financ.
intern
Comer
Marketing
Administrativ
Paza
Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in
urmatoarea proportie:
Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Stanca Vass Geza -- 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca
Transilvania sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii.
Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara
societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati , reprezentand cel putin din
capitalul social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de
asociati ai societatii . Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor
asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor , sub
sanctiunea nulitatii transmiterii.
Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care
se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta .
Situaiile financiare anuale pentru anii 2004, 2005, 2006
2004
A
B
1
2
3
4
C
D
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
Active circulante
Stocuri
Creante
Investitii financiare pe termen scurt
Casa si conturi la banci
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
Cheltuieli in avans
Datorii ce tb pltite pana la 1 an
2005
4,787
3,841
1,327,555 2,582,330
3,000
1,332,342 2,589,171
2006
5,453
4,058,406
3,000
4,066,859
200
86,947
200
86,947
200
86,947
1,357,253
1,712,177 2,939,158 2,774,990
1,799,324 3,026,305 4,219,390
Specificatie
Rata stocurilor
2004
42.93
2005
29.85
39
2006
39.03
35.06
2.18
34.73
1.39
28.74
1.43
Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri
mari de marfuri ; se observa ca in anul 2004 indicele era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005
cand era mai mic.
Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in
patrimoniul societatii ; se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce
e un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii , a scazut perioada de efectuare a platilor de
catre clienti .
Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii
Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui
indicator, el variaza in functie de disponibilul existent la un momemnt dat in firma.
Analiza structurii surselor de finantare
Principalele rate de structura ale surselor de finanare sunt:
a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100
Total Pasiv
Specificatie
Rata stabilitatii finanicare
2004
26.78
2005
38.66
2006
37.58
Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie
corelat cu marimea activelor pe termen lung.
b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100
Total Pasiv
Specificatie
Rata autonomiei globale
2004
26.78
2005
38.66
2006
31.96
Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate , insa
trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de
politica financiara promovata de management.
c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100
Total Pasiv
Specificatie
Rata datoriilor pe termen scurt
2004
73.22
2005
61.34
2006
62.42
Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt ; se
observa o pondere insemnata a indicatorul .
40
2004
73.22
2005
61.34
2006
68.04
2004
1,799,324
2005
3,026,305
2006
4,219,390
Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor
totale , precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.
Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul , ceea ce e un lucru pozitiv
in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor , nu se apeleaza
la diverse alte surse de financiare in functie de costul , accesul si disponibilitatea acestora
generand astfel efecte directe asupra partimoniului net.
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezorerie neta
Fondul de rulment patrimonial
2004
2005
2006
466,982
437,134
152,531
rulment
41
Specificaie
Fondul de rulment mprumutat
2004
0
2005
0
2006
741,176
Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care trebuie finanate pe
seama fondului de rulment
NFR = (Active circulante - Disponibiliti Investiii financiare) - Obligaii pe termen scurt
Sau
NFR = (Stocuri + Creane)-(Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt)
Specificaie
Nevoia de fond de rulment
2004
320,507
2005
253,208
2006
705,477
Trezoreria net
Trezoreria net reprezint indicatorul care pune in corelaie fondul de rulment cu necesarul de fond
de rulment si exprima :
- daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfritul unui exerciiu financiar
- daca este negativ exprim nevoia de numerar la finalul unui exerciiu , acoperita pe
seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)
TN= FRNG- NFR
Specificaie
Trezoreria neta
2004
146,475
2005
183,926
2006
188,230
Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciiu financiar la altul are valori mai mari ,
ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt
suficiente pentru acoperirea necesarului de finanat aferent activitilor de exploatare i n afara
exploatrii, nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.
Specificaie
Rata lichiditii curente
2004
1.09
2005
1.09
2006
1.11
Se observa o cretere a ratei lichiditii curente ceea ce reprezint ca societatea poate onora
obligaiile scadente pe termen scurt.
b) Rata lichiditii intermediare( rapida, redusa) = Active curente - Stocuri
Datorii curente
Specificaie
Rata lichiditii rapide
2004
0.51
2005
0.60
2006
0.48
Aceasta rata financiara msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin la o unitate
monetara de datorii pe termen scurt.
Se observa o cretere si o descretere a ratei in cele trei exerciii financiare , iar in anul 2006 nivelul
ratei este mai mic de 0.5 si evideniaz ca firma poate avea probleme de onorare a plailor
scadente, se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .
c) Rata lichiditii la vedere = Disponibil + Investiii financiare pe termen scurt
Datorii curente
Specificaie
Rata
lichiditii
vedere
2004
2005
2006
0.03
0.04
0.02
la
2004
1.37
2005
1.63
2006
1.47
Valoarea minima a ratei solvabilitii globale se considera 1,4 , iar in cazul in care este mai mica
dect 1 , firma este insolvabila.
Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1,4 ceea ce e un lucru
pozitiv , nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.
e) Rata solvabilitii patrimoniale =
Specificaie
Rata solvabilitii patrimoniale
Capital propriu
Cap. propriu + Credite bancare
2004
1.00
2005
1.00
2006
0.68
Rata solvabilitii patrimoniale are un nivel bun deoarece depete valoarea de 0,5 , nu exista un
risc pentru finanatorii societii.
Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor
Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaii ce se formeaz in
procesul de rotaie a capitalului.
43
2004
0.00
2005
0.00
2006
0.18
2004
0.73
2005
0.61
2006
0.68
Se observa o rata de ndatorare sczut ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma , nu exista risc
financiar mare , iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul
operaional al firmei este redus.
Alte rate de echilibru economico-financiar
a) Rata de autofinanare a activelor =
Specificaie
Rata de autofinanare a activelor
Capital propriu
Active totale
2004
26.78
x100
2005
38.66
2006
31.96
2004
2005
2006
103.75
135.05
116.88
REZULTATE FINANCIARE
Nr. crt
Indicatori
1 Venituri totale din care:
1.1 Venituri din exploatare
1.2 Venituri financiare
2 Cheltuieli totale din care:
2.1 Cheltuieli din exploatare
2.2 Cheltuieli financiare
3 Profit brut
4 Impozit profit
5 Profit net
6 CA
2004
2005
2006
21.276.808
21.081.193
195.615
18.996.031
18.897.922
98.109
2.280.777
44
568.600
1.712.177
21.081.193
26.487.408
26.147.903
339.505
22.982.000
22.775.475
206.525
3.505.408
566.250
2.939.158
26.147.122
30.538.388
30.189.223
349.165
27.232.262
26.960.953
271.309
3.306.126
531.136
2.774.990
30.184.972
Specificaie
Rata autonomiei financiare
2005-2004
2006-2005
124
121
153
99
172
115
118
94
94
94
45
pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de
31.12.2006 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare- nu au existat diferente
pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii nu
au existat diferente
pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR
rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.914 lei
Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata, cu exceptia celor
constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala. In cazul imobilizarilor
corporale, corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar
inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale, in cazul
in care se constata o depreciere ireversibila , fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se
constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri
morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii ; supraevaluarea imobilizarilor corporale ,
prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor ; lipsa de utilitate a acestora in
momentul inventarierii ; alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor
corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.
Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor , acestea vor aparea in
situatiile financiare cu o valoare mai mica , valoare ce reflecta realitatea.
Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, la cea mai mica
valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant
este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie , atunci acea valoare realizabila
neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare,
respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita.
Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante :
- pentru stocuri cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului
brut si la o crestere a impozitului pe profit, aceasta cheltuiala fiind considerata
nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea
realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita.Valoarea
care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO.
- pentru clienti - daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare, iar aceasta
ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru
deprecierea stocurilor
In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului
impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a
societatii.
La reevaluarea datoriilor in valuta la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar,
acestea pot genera venituri din diferente de curs valutar atunci cand cursul de schimb de la data
inchiderii exercitiului financiar este mai mic decat cursul la care au fost inregistrate datoriile astfel
influentand in mod pozitiv, al cresterii profitului impozabil ; in schimb daca cursul de la data
inchiderii exercitiului este mai mare decat cursul la care au fost inregistrate in contabilitate datoriile
, va genera o cheltuiala cu diferentele de curs valutar care va influenta in mod negativ o scadere
a profitului impozabil al exercitiului financiar.
Pentru un sistem contabil modern sunt necesare urmatoarele caracteristici principale :
- informatii financiare conforme cu normele internationale
- trebuie sa existe informatii de gestiune dupa functie
- o structura a conturilor standardizata la care se adauga un nomenclator standardizat
foarte bine adaptat in tarile de tranzitie
46
BIBLIOGRAFIE
47
48