Detectia leziunilor dentare

Confuzie considerabila In terminologie referitor la DETECTIE, DIAGNOSTIC $1

EVALUARE
DETECTIA - 0 metoda obiectiva de determinare a prezentei sau absentei bolii;
DIAGNOSTICUL - 0 sumare a datelor obtinute PRIN DETECTIE de catre factorul
uman=> caracterizarea qenerala a leziunii;
EVALUAREA - are ca scop monitorizarea leziunii In timp odata ce a fost detectata i
diaqnosticata.
Scopul exarninarii pacientului
A DETECTA semnele unor leziuni necarioase sau demineralizan incipiente de
natura carioasa la S,D,C. Depistat precoce procesul carios necavitar poate fi reversibil
prin metode profilactice-preventive (terapie medicamentoasa nu tratamente
chirurgicale).
Leziuni incipiente sau NONCAVITARE
in stadiile initiale, 0 leziune necavitara poate fi detectata doar cu mijl.speciale. Odata cu
progresia devine direct vizibila.
INITIAL-alb cretoasa in SMALT(MARMORATIE-ocluzal) devine in timp bruna, qalbena
sau nuante amestecate.
PATA ALBA CRETOASA (Este 0 leziune de sub suprafata)
Demineralizare reversiblla dupa terapie biochirnica a smaltului tara cavitatie
evidenta, detectabila fara dificultate utilizand orice tehnologie disponibila.
Metodele de detectle
variaza In functie de leziunea dentara ~i vizeaza scopul exarninarii-a alege 0
modalitate de tratament corespunzatoare tipului de leziune i stadiului evolutiv al
acesteia.
Leziunile dentare - mare varietate dpdv al:
1
tipului de leziune;
forma leziunii;
localizarea;
gradului de interesare a tesuturilor dure (dimensiunea, adancirnea).
noninvaziv
Test de DETECTIE ideal caracteristici:
realist, obiectiv
rapid
senzitiv ~i specific
sa furnizeze date simple, certe ~i direct corelabile cu evolutia bioloqica la nivelul
structurii investigate;
user de utilizat de catre clinician, suportabil de catre pacient
acceptabil ~i eficient raportat la pret
sa nu necesite 0 dotare tehnica deosebita.

A.METODE CLINICE DIRECTE

I.METODE
VJZUALE
2
Metoda Vizuala de Examinare
Cea mai larg utilizata, rapida, usoara si ieftina
Necesita igienizare ~i uscare optime ale dintelui investigat.
trnplica 0 iluminare directa buna ~i 0 oglinda corespunzatoare.
Utila pentru toate suprafetele dentare ~i toate tipurile de leziuni
Rsprezinta baza ~i etalonul de comparare a rnaioritatii metodelor de detectie.
Standard pe suprafetele ocluzale, verticale ~i radiculare (accesibile)

 Totusi subiectiva; nu permite cuantificarea ~i monitorizarea leziunilor.

1.Metoda vizuala
Necesita trusa de consultatie (pg. 21-41) (MD.J~ /~,f~'), Utila pt leziunile dentare carioase&necarioase.
Dezavantaje:
Imprecise
Leziunile incipiente sunt mascate de lichidul bucal
Necesita curatare ~i uscare prealabila, IZOLARE (57-1 05) M~",,~ 'J ~\ ~
Nu detecteaza leziunile necavitare in dentina si pe suprafelele posterioare
proximale ~i ocluzale
Nu detecteaza carlile secundare.
Necesita un ochi experimentat pt a diterentia leziunile carioase si diferitele
hipocalclncari.
2.Vizual Metoda Tactila (directa) (oqlinda, lumina, sondare usoara)
Utila pentru leziunile dentare carioase ~i necarioase.
Modern - sistemul european de examinare: examinare vizuala detaltata dupa 0
curatarea dintilor periaj, utilizarea atei dentare inclusiv detartraj daca este
necesar si uscare cu aer comprimat(Pg. 105-113)
Examinarea dureaza 10 minute per subiect.
Detecteaza In plus:
- cavitatia ~i apreciaza gradul de pe fetele d. unde exista acces direct
- certifica existents cariilor marginale fara pierdere importanta de subst.
Defectele cavitare sunt usor detectate cand sonda "agata" suprafata explorata.
Controversa:
3
-poate produce transferul de Ilorg cariogenice de la zonele infectate la zone neinfectate
-poate traumatiza ireversibilleziunile necavitare potential remineralizabile din S ~i 0
nu are 0 acuratete diagnostica mai mare decat inspectia in cazul fisurilor
ocluzale ~i ale supratetelor proximale posterioare.
Utilizarea Sondei
"Agalarea" poate fi lnselatoare User de blocat sonda la nivelul santurilor ~i qropitelor
ocluzale. Acuratete de doar 24%. Nu este 0 metoda foarte precisa mai ales ca leziunile
incipiente au initial 0 suprafata neteda. Poate produce cavitatii ireversibile
3. Metoda vizuala cu separarea ternporara a dintilor (pg. 41- 47)
se adreseaza leziunilor supratetelor proximale la dinli frontali sau laterali;
ofera vizibilitate dlrecta si acces pentru aplicarea metodei 1,2.
permite 0 evaluare mai corecta a tipului de leziune (coloratie aspect al suprafetei)
sau a gradului de cavitafie (localizare.adancime.lntindere)
rapida- cu separator Ivory la d. frontali; lenta-folose$te un inel elastomeric
(cauciuc) care se introduce vertical in spatiul interdentar de investigat
4.Amprenta secundara
5. Camera intraorata Estetica
7. Semnul firului de matase Estetica
8. Starea gingiei Estetica
6. VIDEOSCOP
Microsistem video intraoral - permite 0 vizualizare a suprafetelor dentare greu accesibile
vederii directe.
- 5 tipo dimensiuni (lunqime.qrosirne.anqulatie)
- Marire a imaginii de (24-48x) ~i iluminare intensa a carnpului investigat.
Posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare.
- detectia proceselor carioase primare ~i secundare proximale, subgingivale, a adaptarii
marginale a restaurarilor - obturatii, incrustatii, microproteze.
4
2.A.Diafanoscopia

Utila in detectia cariilar proximale la dintii anteriari

2B.Fiber-optic transillumination (FOTI)
Leziunile de small
- gri sau apace
Leziunile dentinare
- brun portocalii sau albastrui
Tehnica utila ca auxiliara fara precizie sernnificativa
2C.DIFOTI
Depisteaza carii incipiente inainte de Rx, precum i fracturile i fisurile incipiente,
carii primare ne/cavitare incipiente i manifeste i secundare -marginale cu localizare
Oc/P
evaluare alte leziuni necariaase cu pierdere/nu substanta.
rnonitorizeaza eficacitatea tratamentului i corectitudinea aplicarii materialelor
restauratorii.
5
arata efectele abraziunii dentare.
Rata de detectie-suprafete

-NETEDE (V,O) Dif 41% Rx 4%

-OCLUZALE 80% 20%
-PROXIMALE 69% 31%
Procesele carioase disipa !?iabsorb mai multa lumina (apar ca suprafete mai
intunecate) decat [esuturile sanatoase vecine (translucide intens luminate).
Caracteristici
utilizeaza radiatie turninoasa alba -nu expune pacientul la radiatii ionizante;
0 imagine de rezolutie Inalta ale supratetelor oel, prox !?inetede este obtinuta
instantaneu pe monitorul unui computer
reduce perioada de tratament !?ipreturile de cost.
asiqura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate.
3. Metode electrice - detectia ~i evaluarea leziunilor carioase
masurarea conductivitatii electrice a smaltului cariat In raport cu conductivitatea
electrica a srnaltului sanatos care este foarte mica.
Dintele cariat - prezenta porozitatilor microscopice umplute cu saliva, bogata In
ioni are 0 conductivitate electrica mai mare, sau 0 impedanta/rezistenta electrica
mai mica, direct proportional a cu gradul de demineralizare a tesutului dur.
Clasic-aplicarea pe dinte a unei diferente de potential, cu ajutorul a doi electrozi,
unul coronar !?ial doitea plasat pe mucoasa vestibulara corespunzatoare, In
conditii standardizate de izolare, de preferinta cu diga.
I. Electronic Caries Monitor (ECM)
Ocluzale si Verticale; nu proximale decat daca exista spatiul fizic de acces pentru
aplicarea electrodului activ
determina rezistenta electrica global a a dintelui
ECM superior FOTI ~i metodei vizuale In detectia cariilor ocluzale.
Metoda necesita calibrare individuala- stabilirea valorii electrice eta Ion la un dinte
omonim sau din aceeasi categorie (mono sau pluriradicular).
indicator indirect in aprecierea reusitei terapeutice:
6
In remineralizarea leziunilor incipiente valorile electrice masurate se apropie de
valorile etalon determinate pentru un dinte sanatos.
continuarea evolutiei procesului carios( cu creterea
consecutive a gradului de demineralizare) va fi
semnalata prin rnarirea gradientului electric fala de
etalon.
II.EIS (Electrical Impedance Spectroscopy)
ACIST. - spectroscopia irnpedantei curentului alternativ Proximal,Ocluzal, Verticale
- depistarea existenlei unui proces carios prin analizarea frecventelor curentului

electric ce trece pe un dinte.

Electrod-punctiform sau banda. Banda conductiva este un senzor din material
plastic, dintr-un material polimeric care poate fi inserat intre dinli ca 0 ala dentara mai
lata ~i se aplica prin intermediul ei un curent.
lntormatiile sunt transmise la un dispozitiv electronic centralia care se face afisarea pe
un display sub forma de indicator numeric, luminos(leduri de culori diferite) i sonor.
- metoda este de 2 ori mai precisa decat ECM ~i depisteaza stadiile incipiente
Itratament preventiv
Rezultatele de 100% la leziuni necavitare In small si valori mai mici la cele in dentina
Tehnica este rapida, mai sigura ~i precisa decat Rx .
Scaneaza 0 plaja de frecvente electrice, stabileste tipare(grafic) de comportament
electric +Circuit echivalent.pentru tesutul masurat.
Cariile moditica tiparele circuitelor echivalente- se obtin informatf despre structura fizica
a dintelui investigat.
Detectia Cariilor cu (ACIST)
Avantaj ca poate diferentia materialele cu raspunsuri diferite la frecvente diferite (les.
Dent sanat/alterate, mat de restaurare) Detectarea proceselor carioase in stadiile
initiale permite tratarea prin stoparea evolutiei sau chiar remineralizarea proc carioase
incipiente
Factorii care afecteaza masuratorile electrice
7

1.Porozitatea tesutului - naturale variaza spre diminuare la'15-18 luni post eruptie;
aspect notabilia d. perm tineri-M2; volumul adancimea, gradul de complexitate 3D;
fisuri sau microfracturi
-imluentata de gradul de maturare, florizarea ~i hipomineralizarea
2.Suprafala contactului electric- deterrninata de tipul de electrod utilizat-contact
punctiform/de supratata care pot da valori diferite. E necesara etalonarea pt Pm, M
3.Grosimea tesutului- la nivelul fisurilor, santurilor si gropilelor valorile sunt mai mici
decat in alte zone ale dintelui;E ~i diterente inter dinli. E necesara etalonarea pt Pm, M
4.Nivelul de hidratare al jesutului- srnaljul trebuie uscat inainte de determinare ~i trebuie
aplicat un mediu de contact-pasta de dinli, gel dentar.
5.Temperatura - afecteaza liniar - proportional determinarile
examinarea trebuie tacuta la temp a cav buc relativ normala.
6. Concentratia de ioni a fluidului interprismatic. - nu se determine dupa mese bogate in
carbohidrate.
4. Metode de ttuorescenta
a.DIAGNOdent - E:5T~\\C~
Metoda superioara celei vizuale ~i radiografiilor in detectia cariilor ocluzale dentinare.
o mcapabila sa diferentieze smaltul sanatos de leziunile localizate in jumatatea externa
a smaltului.
o lnfluentata de decolorarile existente pe suprafata dentara.
DIAGNOdent este considerat potrivit in special pentru detectarea ~i monitorizarea
leziunilor carioase mici in care se gasesc bacterii.
Porfirinele bacteriene iluminate cu radiatie rosie produc ftuorescenta; intensitatea
luminii emise este direct corelata de dimensiunea leziunii carioase.
Adjuvant util in diagnostic
Nu este indispensabil in detectia cariilor
Da informatii despre intensitatea demineralizani ~i nu despre profunzimea leziunii
Citirile DIAGNOdent nu corespund severitatii leziunii
8

Ii
DIAGNODENT
~~

05 ~ ~5-10
&

Neintervenpe Teraple
preventiva
Sigilare Terapie ~
Intervel1ponista
(cavitate)
""':"':C~ ..""",...~

30+

10-15
..15-20
20-25
25-30
4b. Quantitative light-induced fluorescence (QLF) 370nm
QlF se bazeaza pe fluorescenta smaltului demineralizat dupa expunerea la laser
albastru violet; intensitatea radiatiei emise depinde de cantitatea de minerale
pierdute la nivelul leziunii carioase
QLF mascara cantitativ pierderea de minerale i servete la monitorizarea
leziunilor carioase.
Detectarea precoce a leziunii
Mai precise
Cuantificare
Repetabilitate
4c.Autofluorescenla
Dentina sanatoasa- verde deschis
Evolutiei procesului carios - apare 0 fluorescenta rosie.
Poate detecta leziuni ocluzale ~i proximale cu evol. in dentina
- verde indica tesuturi sanatoase
- negru-verzui care indica dentina infectata
9
- rosu intens care indica limita dintre dentina infectata ~i cea afectata
- verde crud care indica dentina sanatoasa .
Reactie Maillard - non enzimatica de colorare In maron a dentinei carioase care
conduce la generarea de produsi Maillard avansati (carboximetil lizina ~i pentoxizi).
Acest fenomen contribuie partial la variatiile de fluorescenta prin fluoroforii din dentina
cariata - ditirozina, pentoxizi ~i alti produsi de reactie Maillard.
5. Markerii coloranti Carte to\"\;T\'~
6.TEHNICI ULTRASONICE
Smaltul dentar - relativ uniform dpdv al parcurgerii de catre us.

Modificari apar in cazul afectarii integritatii smaltului datorita diferentei de conductivitate

sonica intre srnaltul sanatos ~i cel afectat (demineralizat) care apare prin cresterea
continutului In apa.
Detectia leziunilor depinde de contactul direct intre fasciculul de us ~i suprafata
dintelui greu de realizat in cazul cariilor proximale.-utilizeaza unde acustice de tnalta
trecventa 10Mhz
Profilul ecoului undelor longitudinale
-are un program bazat pe un algoritm care sorteaza semnalele digitizate ~i elimina
interferentale .
pe supratete netede, plane sau denivelate miqreaza uniform ~i neintrerupt;
unghiurile ascutite sau interfetele prezente pe suprafata la distanta de zona de
contact cu sursa de us produc ecouri distincte ca amplitudinea ~i forma.
Nivelul de deteclie al cariilor proximale este egal sau superior tehnicii BW.
Avantaj: nu iradianta, rapids, beneticiaza de etalonare individuala, poate stabili
unele corelatii cu stadiul de evolutie al procesului carios;
Metodele de detectie
DAdjuvante utile in vederea diagnosticului
Alegerea lor se face in functie de:
Tipul de leziune
Tipul de supratata atectata
Dotarea disponibila;
Experisnta operatorului;
10
Riscul de carie al pacientului, varsta, posibilitatile financiare si preferinta acestuia.
Aceste metode trebuie utilizate "in pachete".
Protocol de detectie
=Carii incipiente Proximale
De electie - Rx digital, Rx, LCD,US
Aplicabila-Difoti, QLF, ACIST
Neaplicebila-vizuata ~i tactile
Aplicabila dupa separare temporara-vizuala, vizuala ~i tactila,
Subgingival-Videoscop
=Carii incipiente Verticale
De electie -vizuala ~i tactila,
Apficablla-Foti, Difoti, QLF, ECM,US
Neaplicaoila- Rx digital, Rx.
Carii incipiente Ocluzale
De electie -Difoti, QLF, ECM
Aplicabila- vizuala ~i tactila, Rx digital
Neaplicaoila- vizuala ~itactila, Rx.
Carii de radacina
De electie -vizuala ~i tactila, Videoscop,
Proximal subgingival-Rx digital
Aplicabila-Difoti, QLF, ECM,
Neaplicabila- Rx simplu.
Recidive de carie
Marginala -Difuzia luminii, QLF,Electrice
Secundara -Rx, foraj explorator
11

Dr. Marcov An IV
Diagnosticul Leziunilor dentare
Anamneza : Durere, pierdere substanta, modificare coloristica
Examinarea Orala :lnspectie Palpare Percutie
Suprafete curatate i uscate (aer comprimat) lIuminare corespunzatoare

Observare atenta (eventual lupe)

Sanda
Pe baza protocolului de detectie corespunzator
EVAlUAREA STARII DE SANATATE PUlPARA
Termenii actual utilizati In medicina dentara pentru aprecierea statusului pulpar
sunt:
sensibilitatea pu/pars,
vitalitatea pu/pars,
senzitivitatea pu/pars.
CARTE Pg 113-127
=leziunile carioase din santurl ~i gropi\e.
leziunile necavitare(SMAL T): Diagnostic dificil
INCIPIENT- usoara modificare de transluciditate, absenta demineralizarii smaltului,
suprafata dentara aparent sanatoasa, tara modificari detectabile prin mijloace de
detectie uzuale.
AVANSAT - opacitatea sau colorarea suprafetei dentare,alb,dur si lucios (evolutie
rapida) sau galben-bruna (evolutie lenta.stationara).
Palparea intempestiva cu sanda nu este indicate
leziunile cavitare (S,D,e)
Leziune rnicrocavitara de suprafata.in zonele de small opac sau colorat, coloratie
cenusie poate interesa zona externa a dentinei.I'Superficiala)
12
Leziune in dentina.tara subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafetei dentinare
~i dentina alterate prezental.(Medie)
Leziune cavltara pana in zona profunda a dentinei, cu subminarea partiala a
cuspizilor,lipsa substantei dure dentare.prezenta dentinei alterate. (Profunda)
Leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare cu iminenta de deschidere a
camerei pulpare ~iinstalarea intlamatiei pulpare
=Leziuni carioase pe suprafete proximate
Og difieil datorita contactului eu d vecin. Leziunile se descopera tarziu, de obicei forme
cavitare cand au depasit srnaltul i au atins dentina producand modificarea de culoare a
crestei marginale.
Pentru detectie-protocotul respectiv
La frontali - inspectie vizuala directa, modif de culoare transpare prin stratul
subtire de sma It.
Lez proximale se pot transforma in lez inactive - pete usor decolorate sau
maro,dure, mai frecvente la din!ii care au piedut contactul cu dintii vecini.
Leziunile sub punctul de contact sunt mai vizibile
=Zona cervtcalausor de observat la examen vizual. Leziunile de demineralizare-pete
albe,cretoase, mate.
Leziunile cavitare-cu/tara afectarea dentinei se pot observa la un examen clinic obisnuit.
=Suprafata radlculara -distructia C ~i penetrarea D.
-Forrna necavitara.suprafata neteda, maro-deschis sau inchis.
-cavitara superficiala-suprafata oementului este moale, nerequlata, opaca, culoare
variabila pana la maro-lnchis.cu un defect de supratata < O,5mm.
rnedie-supratata moale,eu adancime > O,5mm,fara semne de suferinta pulpara .
profunda-coloratie galbui la maro-lnchis.cu impticatia pulpei radiculare.
EXAMENUL OBIECTIV

INSPECTIE- Lipsa variabila de substanta dura dentara(S,D,C) . Modifiearea de

culoare de la alb-cretos la brun-cenusiu Uneori leziuni ulcerative ale limbii si
mucoasei jugale in dreptul dintelui canat.Papua tumetlata.rosle.violacee,
sangeranda la atinqereisonda, periaj).
13
PALPARE - Prezenta dentinei alterate de consistenta diferita in functie de tipul de
evolutie al procesului carios. Sensibilitate la palpare cu sonda i la exereza dentinei

alterate. Pierderea de substanta dura dentara i intinderea in suprafata i

profunzime. Camera pulpara tncrusa i fara semne de suferinta pulpara.
EXAMENUL SUBIECTIV
Modificarea de culoare-pete albe cretoase.ccloratie cenuie care transpare prin
srnaltul subtiat.coloratuqalben- brune.
Ourere la excitanti termici (rece) i chimici(dulce) care dispare odata cu
lndepartarea excitantului.
Ourerea provocata, NU EXISTA OURERE SPONTANA
Lipsa de substanta dura, cu retentie alirnentara, care determina prin fermentatie
nalena fetida.
Sanqerarea papilei interdentare la masticatie sau la periaj; apare durere cu
caracter diferit de cea din carie.
Leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale,linguale produse de marginile taioase
ale cavitatii carioase.
Caracterele durerii
1.0ebutul durerii- daca apare ziua sau noaptea;
2.Caracterul sau spontan/provocat de aqenti fizici(rece,cald);chimici(acru,dulce);
mecanici(presiune, percutie):
3. Frecventa sa, cat de des apare,
4. Intensitatea: durere surda, puternica, cu caracter pulsatil sau lancinant (ascutit, ca un
junghi);
5. Ourata sa (continua sau cu intermitente);
6. Localizata sau iradiata si unde anume iradiaza;
7. La ce se calmeaza si pentru cat timp;

DIAGNOSTICUL POZITIV DE CARIE SIMPLA CAVITARA

1. Prezenta dentinei alterate.
14
2. Durere provocata care dispare odata cu excitantul.
3. Modificare de culoare.
4. Pierdere de substanta dura dentara.
5. Sensibilitate la palpare cu sonda pe perejii juxtapulpari
6. Camera pulpara lnchisa.
7. Teste vitalitate pozitive
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SE FACE CU:
Leziuni necarioase cu/fara pierdere de substanta : - leziuni de uzura
dentaratatritie, eroziune, abraziune)
- anomalii dentare de dezvoltare (Ieziuni distrofice).-Ieziuni traumatice - moditican de
culoare ale dintilor endogene ~i exogene.
Pe: - lipsa de dentina alterata;
- caracterulleziunii- interesare uni, poti dentara
- interesare a anumitor suprafete dentare (uzura)
- datele obtinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii.
- existenta dintilor integri de cele mai multe ori(discromii).
Hiperestezia dentinara: durerea cu caracter afectiv deosebit, apare durere la
palparea zonelor afectate sau la masticatie, periaj ~i are alta etiologie.
Hiperemia preinflamatorie:exista pierdere de substanta dura dentara cu toate
semnele de carie simpla dar durerea provocata de excitanti dureaza 10-15minute
dupa lndepartarea excitantului.
Gangrena pulpara: testele de vitalitate sunt negative, procesul carios este
profund, cu camera pulpara deschisa.
Pulpitele cronice Inchise:diagnosticul diferential se face prin foraj
explorator,pulpa prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate in comparatie cu
dintii omologi sanatosi ~i in antecedente pot prezenta pusee dureroase.
Parodontite apicale cronice:au acelea~i caracteristici ca ~i gangrena sirnpla si
exista semne radiologice de afectare a parodontiului apical.

CARlA SECUNDARA MARGINALA

15
Debut nedureros; descoperita de medic la examinarea unei restaurari existente
analizand parametrii:
-aspectul restauratiei;
-refacerea reliefului ocluzal normal;
-refacerea punctului de contact !?ia crestei marginale,
-prezenta unor modificari de culoare observabile cu ochiul liber;
-existenta unui exces de material restaurator sau a unor
-prabusiri sau spatieri marginale, datorate vechimii/uzurii materialului de restaurare ;
-fracturi ale marginilor de smalt, defecte ale marginilor de dentina sau distructie
considerabila a structurii dentare;
-fracturi ale materialului de restaurare cu pierderea sa partiala sau in intregime.
Semne subjective
Caria secundara marqinala, In prima sa faza este nedureroasa. Pacientul acuza :
dureri provocate de excitanti fizici (special rece) sau chimici (special dulce),
dureri ce dispar dupa tndepartarea excitantului;
modificare de culoare a obturatiei-observabila in special la dintii frontali;
retsntia de resturi alimentare la marginea restaurarii;
dureri la masticatie In zona laterala datorate fracturarii sau dislocarii restaurant
sau unor fisuri In small sau In small i dentina.
Semne obiective
Debut - solutie de continuitate la interfata preparatie/restaurare, evidentiata prin palpare
cu sonda i interesand 0 zona tirnitata /extlnsa pe doua-mai multe laturi ale preparatiei
sau de jur Imprejurul restaurarii:
Avansata - pierdere de substanta mai mare la nivel marginal !?ila palpare cu sonda in
profunzime prezenta dentinei alterate;
-smaltul marginal -modificat de culoare,brun sau alb cretos;
- uneori.intr-o faza mai avansata, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe 0
intindere mai mare sau mai mica si/sau fracturarea materialului de restaurare la diverse
niveluri, infundata in interiorulpreparatiei sau in spatiul proximal;
-obturatiile fizionomice pot prezenta frecvent 0 modificare de culoare, lipsa de substanta
cu spatiere la intertata material restaurator/peretii preparatiei:
16
-In prezenta unor fisuri este greu de precizat dintele cauzal la 0 sirnpla mspectie a zonei
in care pacientul acuza durere, fara sa poata preciza dintele cauzal. Pentru precizarea
dintelui cauzal se recurge la un rulou de vata foarte strans sau a unui betisor de lemn
pe care pacientul strange dintii >durere>dinte cauzal
Se poate recurge la percutia taterala pe dinte ce provoaca aparitia sensibilitatii
dureroase precum ~i la DIFOTI
Diagnosticul pozitiv
-dinte cu obturatie coronara, cu solutie de continuitate intre restaurare ~i tesutul dentar
dur;
-coloratie atb-cretoasarbrun-catenie a smaltului marginal restaurarii;
-prezenta.la palpare cu sonda In profunzime, a dentinei alterate
-probe de vitalitate (+).
Diagnosticul diferential
-fractura coronara de origine traumatica - smaltul are culoare norrnala, fara dentine
alterate ~i cu prezenta factorului etiologic in anamneza;
-fractura restaurarii ocluzo-proximale la nivelul istrnului.aparuta la scurt interval de timp
de la aplicarea sa, datorata unei preparari incorecte a cavitatu, fara prezenta dentinei
alterate;
-pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptarii incorecte a materialului
de restaurare, aparute la timp scurt de la realizarea restaurarii

Evolutie i compllcatll
Caria sec. marqinala netratata, prin evolutia sa spre: - suprafata - fracturarea marginilor
preparatiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminarii smeltului de catre procesul
carios.
- profunzime, prin infectarea pulpei-inflamatie/gangrena pulpara.
RECIDIVA DE CARIE
Initial a/oliqosimptomatica-qreu de diagnosticat. Clinic evidente cand, prin
evolutia procesului carios
apar dureri provocate de excitant' fizici/chimici similare cu caria simple/ intlamatii
pulpare acute.
17
Cand evolueaza spre suprafata dintelui apar moditicari de culoare ale smaltului,
fara sa existe a sotutie de continuitate intre peretii dentari ~i materialul restaurator.
Poate determina fractura unui perete dentar=>diagn diferential dificil cu caria secund
marg. Prin lndepartarea restaurarii (corect adaptatamarqinalj=oentina alterate pe
peretele pulpar sau axial sau pe peretii laterali ai cavitatii.la a caret tndepartare
poate apare sensibilitate dureroasa.
In cavitatile profunde, la tndepartarea dentinei alterate poate rarnane un strat subtire de
dentine dura, normal colorate sau pigmentata sau se poate ajunge la deschiderea
accidentala a camerei pulpare, ceea ce duce la schimbarea atitudinii terapeutice.
Prin mortificare pulpara, ca urmare a unei necroze/gangrene, lndepartarea dentine;
alterate este nedureroasa la pal pare. Examenul clinic obiectiv atent ~i examenele
complementare vor permite diagnosticul real al afectiunii.
Diagnosticul pozitiv
dinte cu restaurare coronara bine adaptata marginal;
aparitia semnelor ctinice de carie simpla sau de complicatie pulpara acuta;
prezenta de dentina alterate la indepartarea restaurarii ,cu sau fara deschiderea
camerei pulpare in timpul manoperelor de inoepartare a acesteia.
Diagnosticul diterential
Se face cu :-caria secundara rnarqinala la care, prezenta solutiei de continuitate la
interfata dintelrestaurare este edificatoare;
-cu inflarnatia pulpara acuta, ce are a simptomatologie evidenta;
-necroza putpara-restaurarea coronara este corecta dar se observa a modificare de
culoare a tesuturilor dure dentare ~i lipsa sensibilitatii dureroase la testele de vitalitate.
La indepartarea restaurarii, camera pulpara este inchisa ~i nu apare dentina alterata;
-gangrena pulpara, pe un dinte cu a restaurare corecta, lesutul dur dentar modificat de
culoare, la lndepartarea restaurarf coronare se observa dentina alterate ~i camera
pulpara deschisa cu lipsa vitelitatii tesutului pulpar.
Evolutie ~i comptlcattl
Recidiva de carie evolueaza de cele mai multe ori spre camera pulpara procucand
aparitia unei inflamatii
18
acute ~i netratata,gangrena polpara. Cand evolutia sa duce la subminarea tesuturilor
dure dentare se poate
produce fracturarea unor pereti dentari.
09 de carie marginalaJrecidiva de carie dificil- leziunea peretilor preparatiei nu
poate fi vizualizata, ea poate fi asemuita cu evolutia unei carii profunde lntr-un santo
Orice pata alba sau maronie din jurul unei restaurari trebuie monitorizata, nu totdeuna
prezenta acesteia tradeaza prezenta unui proces carios - ele pot fi determinate si de
produsii de coroziune ai amalgamului. Nu exista criterii clinice care sa permrta
diferentierea unei carii active progresive de 0 leziune carioasa stationara sau oprita in
evolutie;
Uneori dificil de diagnosticat 0 carie aditionala, aparuta langa marg. cavitatii restaurate
de un proces carios datorat unor gre~eli de preparare a cavitatii restaurate (ramane
dentina alterata pe pereti).

Pentru un diagnostic corect al afectiunii este necesar un examen riguros ,cu 0 sursa de
lumina, un dinte curat
~i uscat,instrumentar corespunzator, 0 radiografie de buna calitate tip bite-wing.
SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE ~I EVALUARE A CARli LOR ICDAS

a Sanatos 1 Prima rnodificare vizibila 2 Modificare evidenta 3 Cavitara In small

4Noncavitara cu umbra 5 Cavitatie evidenta cu dentina vizibila 6 Cavitatie
extinsa
Supratete ocluzale- curs vorbit
Suprafete Proximale (meziale ~i distale)
Necesita inspectie vizuala din 0, V ~i Ocluzal
Cod 0 -supratata dentara sanatoasa, tara semn evident de carie- modificare
coloristica a transluciditatii smaltului dupa uscare 5 sec. Inregistrate ca
sanatoase ~i suprafetele cu defecte de dezvoltare hipoplazia de small, fluoroza
uzura dentara (atritia, abraziunea ~i eroziunea ) ~i coloratii extrinseci sau
intrinseci.
19
Cod 1 Prima modificare vizuala a smaltului. Pe dinte umed nu se observe nici 0
modificare de culoare atribuibila unei activitati carioase. Dupa uscare intensa 5
secunde este vizibilatdinspre 0 sau V) 0 opacitate canoasa (alba sau bruna)
neconcordanta cu aparenta clinica de small sanatos
Cod 2 Modificare vizuala distincta a srnaltului umed
Modificare de culoare (alba sau bruna) lopacitate carioasa neconcordanta
cu aparenta clinica de small sanatos. Este vizibila direct (dinspre 0 sau V).
Vazuta dinspre ocluzal are aspect de umbra localizata la nivelul smaltului
observata la nivelul crestei marginale.
Cod 3 Distrugerea initiala a smaltului fara dentina vizibilaDupa uscare intensa 5
secunde este vizibile (dinspre 0 sau V) 0 pierdere a inteqritati: suprefetei
smaltului. Pentru confirmarea diagnosticului vizual se poate utiliza palparea cu
sonda.
Cod 4 Umbra lntunecata a dentinei subiacente cu Ifara pierderea integritatii
smaltului. Leziunea apare pe dinte umed ca 0 umbra a dentinei decolorate
vizibila prin creasta rnarqinala intacta, sau peretii V sau 0 de sma It. Zona
tntunecata este intrinseca de culoare gri, albastra sau maronie.
Cod 5 Cavitate evidenta cu dentina vizibila. Lipsa de substanta In srnaltul
decolorat (alb sau brun) cu dentina expusa; Pentru confirmarea diagnosticului
vizual se poate utiliza palparea cu sonda prin deplasarea acesteia pe suprafata
cavitatii dentinare.
Cod 6 Cavitate extensive cu dentine vizibilaLipsa evidenta de substanta dentara
cavitatia este adanca i larga cu expunerea clara a dentinei pe peretii i baza
procesului carios.
Creasta marqinala este prezenta sau nu. Procesul intereseaza cel putin 1/2 din
supratata dintelui i poate ajunge pan a la camera pulpara.
Carii de radacina
Pt cod 1i 2- care este textura si aspectul bazei decolorate:
- neteda, lucioasa- oprita din evolutie
- aspra, mata-care este senzatia la palpare usoara.c'piele-stacnanta

20
- moale- activa
Activitatea cariilor radiculare
Suprafata radiculara vizibila direct?
NU - cod E
DA- dupa uscare 5 sec. exista 0 modificare coloristicajtmaro
deschislinchis, neaqra)
- NU cod 0 -nu este leziune carioasa

- OA:- Exista 0 cavitatie a conturului anatomic> O.5mm:

- Nu cod 1- carie radiculara necavitara sub O.5mm
- Oa cod 2- carie radiculara cavitara peste O,5mm.
Carii asociate cu restaurari radiculare
Exista decolorareadiacenta restaurarii radiculare(maro deschislinchis, neaqra)
- Nu-cod 0
- Oa:- exista cavitatietpierdere de supratata a conturului anatomic> O.5mm):- Nu cod 1
- Oa cod 2
Carii Asociate cu Restaurarl sau Sigilari
Cod 0 Supratata dentara sanatoasa cu Restaurari sau Sigilari - Suprafata dentara
sanatoasa adiacenta unei restaurari/sigilari. Nu trebuie sa existe 0 modificare a
transluciditatii smaitului dupa uscare 5sec.
Sanatoase- defecte marginale mai putin aoanci de O,5mm(nu intra vart sonda)
suprafetele cu defecte de dezvoltare hipoplazia de small, fluoroza uzura dentara (atritia,
abraziunea i eroziunea ) i coloratii extrinseci sau intrinseci.
Cod 1 Prima modificare vizuala a smattului. Pe dinte umed nu se ooserva nici 0
modificare de culoare atribui-bila unei activitaf carioase. Dupa uscare intensa 5
secunde este vizibila 0 opacitate carioasa sau decoloraretalba sau bruna) consecutiv
unei demmeralizari neconcordanta cu aparenta clinica de smal]
Cod 2 Modificare vizuala distincta a smat/dentina adiacente unei margini
restaurate/sigilate. Examinarea srnaltului - pe dinte umed vizibila 0 opacitate carioasa
sau decolorare (alba sau bruna) consecutiv unei dernine-raiizar! neconcordanta cu
aparenta clinica de smal] sanatos. Ramane vizibila si dupa uscare.Daca marginea este
in dentina, codul 2 se aplica la 0 decolorare neconcordanta cu aparenta clinica de
21

oentina/cernent sanatos
Cod 3 Defecte carioase sub 0,5mm cu semne de cod 2 -defecte marginale mai putin
adanci de 0,5mm(nu intra varf sonda) asociate cu decolorare sau opacitate (alba sau
bruna) consecutiv unei dernineralizari neconcordanta cu aparenta clinice de small
sanatos sau cu umbra unei dentine decolorate.
Cod 4 Carii marginale in small, dentine sau cement adiacente unei restaurari sau
sigilari care prezinta 0 umbra lnchisa datorita dentinei subiacente. Dintele are semne de
cod 2 sau are 0 umbra de dentina decolorata vizibila prin 0 suprafata de small aparent
integra sau cu 0 distrugere lirnitata a smaltului dar fara 0 dentina vizibila.Acest aspect
se observe mai user pe dinte umed ~i este 0 umbra intrinseca gri, bleu, oranj sau
bruna.Observarea trebuie facuta lntai pe dinte umed ~i apoi uscat.Trebuie tacut un Dg
diferential cu umbrele date de amalgam.
Cod 5 Cavitate distincta adiacenta unei restauran/siqilari. Dentina vizibila la
interfatadinte/restauratie cu semne de carie de la cod 4 asociate unei lipse mai mari de
0,5 mm.SAU Cand marginile nu sunt vizibile exista semne ale unei discontinuitati
dinte/restauratie -intra varful sondei.
Cod 6 Cavitate distincta ~i extinsa cu dentina vizibila.Evidenta pierdere de substanta
dentara, cavitatia poate fi larga ~i adanca iar dentina este clar vizibila pe peretii ~i baza
acesteia.
Evaluarea Activitalii Leziunilor Dentare ICDAS

o leziune actlva este considerata a avea 0 probabilitate mai mare de

evolutietproqreste, oprire din
evolutie sau regresie) decat 0 leziune inactiva.O leziune inactiva oprita din evolutie are
o probabilitate mai mica de evolulie decat 0 leziune activa.
Criteriile de evaluare a leziunilor incipiente in smalt
aspect vizual
senzatia tacnla la pal pare
potentialul de acumulare a placii bacteriene.
Leziunile radiculare pot fi :

22
Active - orice leziune de pe supratata raciculara de culoare galbui sau maro-deschis,
acoperita de placa bacteriana ~i de consistenta moale.
Inactive - orice leziune de pe suprafata raoiculara de culoare maro-lnchis pima la
neqru.tucioasa, dura la palpare cu presiune moderate.
Intinderea leziunilor active,cavitare este mai mare in suprafata decat in profunzime ~i
mai mult orizontal decat vertical.
Caracteristici ale Leziunii
ICDAS Leziune Activa Leziune lnactiva
Cod
1,2,3 Supratata smattului e opaca Supratata smaltului e alba,
alb/galbuie cu pierderea luciului; la maronie sau neaqra, Smaltul
deplasarea usoara a sondei pe poate fi lucios ~i se simte dur sau
supratata senzatie de aspru. neted cand sonda se deplaseaza
Leziunea este lntr -0 zona de stagnare usor pe suprafata. Pe suprafete
a placii.santuri ~i fisuri, langa gingie netede leziunea carioasa este
sau supratata proxirnala sub punctul locatizata de obicei la distanla de
de contact. marginea gingivala.
4 Probabil activa
5,6 Cavitatea este moale sau cu Cavitatea este tucioasa sau
aspect" de piele" la deplasarea usoara apare 0 senzatie dura la
a sondei pe supratata dentinei deplasarea usoara a sondei pe
suprafata dentinei
23

Dr. Marcov N. An IV _
Tratamentul leziunilor dentare
Balanta Cariiior
Factori Patologici
Bacterii acidogene
e Flux salivar sub normal
Ingestie frecventa de carbohidrati fermentabili
Factor TIMP de actiune
Factori Protectivi
Flux salivar&componente
Fluor- remineralizare
Antibacteriene- CHX, lod, xilitol, CCP ACP
C A M BRA Caries Management By Risk Assessment
Tratamentul traditional de preparare/obturare a proceselor carioase nu eumma
infectia. CAMBRA implica evaluarea individuala a riscului de carle care poate sugera
etapa a doua de mterventie conservativa bazata pe metode minimal invazive. 8tabilirea
riscului de carie se face prin evaluarea mfectiei bacteriene cariogenice pe baza unor
culturi bacteriene pt 8M ~i Lactobacili ~i testarea ratei f1uxului salivar (dg sau eiiminarea
xerostomiei sub 0.7 mllmin)

Evaluarea riscului de carle

Evaluarea rapida a incarcari! microbiene ~i a riscului individual potential permite
predictia oezvottaru cariei dentare i ajuta la formularea terapiei corespunzatoare
pe termen lung.
Masurarea tulpinilor de streptococi-S.mutans ~i S.sobrinus poate f efectuata in
timp real pentru detectia precoce a cariilor ~i evaluarea riscului de carie.

Screening-ul microbian
Biolummescenta- prod usa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea
de unda, durata, frecventa a emisiei ~icronologie.
Emisia de lumina provine din 0 reactie enzimanca specifica oxidarea luciferinului
1

(pigment) de catre 0 enzirna (luciferaza) in contact cu molecule de ATP,

cantitatea de lumina este direct proportionala cu cantitate de ATP prezenta.
Aplicana in medicina dentara se bazeaza pe colectarea bacteriilor orale,
eliberarea de ATP din celule i rnasurarea cantitatii de lumina generata.
Emisia de lumina se produce in secunda si poate fi masurata cu un luminometru
care afiseaza un nurnar de unitati luminoase relative (RLU) direct proportional cu
nurnarul de streptococi. Se mascara unitatile formatoare de colonii (UFC) la 24 de ore
dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura, aceasta metoda fiind standard.
Mostre cu risc:-Redus sub 1,500-Moderat intre 1500 i 3500 -Ridicat intre
3500 i 9999 -Foarte ridicat peste 9999
Rise REDUS
Fara leziuni cavitare
Poate avea pete inactive (netede, lucioase).
Niveluri de SM scazute
Oieta normala, niveluri de zaharuri reduse
Niveluri salivare norma Ie
Indici DMF mici
RiSe MODERA T
Fara leziuni cavitare
Poate avea leziuni active pete albe (cretoase, aspre).
Niveluri de SM ridicate
Niveluri de zaharuri moderate
Niveluri salivare normale sau reduse
Indici DMF medii
RiSe RIDICAT
Una sau mai multe leziuni carioase cavitare
Poate avea leziuni tip pete a/be (active sau inactive)
Nivelurile de 8M sunt foarte ridicate
Consum mare de zaharuri
Niveluri saiivare reduse (xerostomia)

RiSe FOARTE RJDICAT

Multiple leziuni carioase cavitare de aoancirni diferite
Distructii coronare masive prin carii sau edentatn
2
Poate avea leziuni tip pete albe/brune/negre (active sau inactive)
Niveluri!e de 8M sunt foarte ridicate
Consum mare de zaharuri
Niveluri salivare reduse (xerostomia)
DMF ridicate
CAMBRA Factori Patologici
Bacterii Cariogenice. Masurarea nivelului ~i tratament cu antibacteriene
(Clorhexidina)
e Carbohidratl frecventi, Determinarea frecventei i substituirea cu guma noncarioqenica
(xylitol)
Disfunctie Salivara, Utilizati stirnulanti salivari (guma sau medica mente ).
Utilizati sotutie de bicarbonat de sodiu pentru a tampona acidul.
CAMBRA Factori Protectivi
Florizari topice pentru inhibarea demineralizarilor ~i arnpliticarea
remmerauzarn (pasta de dinti, gel, lacuri, apa de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori
pe zi timp de 1minut)
Stimularea Sanvara i suplimentarea ei.
e Tratament Antibacterian (clorhexidina)
Terapia restauratoare minim invaziva,

Protocol de Tratament

I. Chimic nelnvazlv
II. Microinvaziv (Metoda de inflltrare a carlltor)
III. Minim lnvazlv al lezlunilor ne/cavitare
Tehnici de excavare - MECANICE A. Manuela B. Rotative C.Nerotative D.
Metode chemomecanice E. AerlSonoabraziunea F. Metode bazate pe laser
II Tehnici de dezinfectare A Tehnici antimicrobiene, antiseptice, antibiotice
B. Terapia fotodinamica C.Ozonoterapia
IV. Restaurator
I.Plan de Tratament Model Medical NEINVAZIV. DIRECTII
1.Controlul nlvelulul bacterian
Tehnici antimicrobiene Chirurgicale (Restaurari)
3
Tehnici antimicrobiene Chimioterapice (Medicam) Laeuri eu F, CHX i
guma cu Xylitol
2.Reducerea nlvelului de rise la pacientll cu rise crescut
3Jnversarea siturilor active = Remineralizare
4.Monitorizare

,i

ingrijire pe termen indelungat.

1.Controlu~ nlvelulul bacterian

A.Tehnici antimicrobiene chirurgicale (Restaurari)
Optiuni chirurgicale bazate pe Localizaretqropite & fisuri vs. supratete netede),
Activitate i Risc.
Tratan primele leziunlle cavitars MINIM INVAZIV
Obturati cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturatie provizorie.
leziunile foarte mari (distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare,
restaurari CR sau extractii.
Sigilati: supratete ocluzale cu pete alb cretoase $anturi aoancl ~i obturatii vechi
cu margini subtiri Molari > Premolari
Cimenturile cu ionomeri de stlcla (CIS)
Istorie utiIizati ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de
obturatie de baza, datorita potentialului de adeziune i a valorii estetlce.
intre CIS i dinte are loc un schimb de ioni- Ca, F, Sr rezultand supratete
dentinare cu rezistenta crescuta la acizi, Cis acntoneaza ca 0 baterie relncarcabila cu
ioni de F daca aceotia sunt aduDi prin paste de dinDi, ape de gura, geluri...CIS
elibereaza F doar 18-21 zile.
B.Tehnici antimicrobiene Chimioterapice
o Acceptul pacientului - esential deoarece tratamentul chimic - numeroase etape timp indelungat.
Fluorizari(lacuri) 1-3 aplicatn initiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale.
3 aplicafii in 10 zile pentru pacientii care necesita remineralizare sau pentru
pacientii cu probleme la CHX (posibila utilizarea de apa de gura cu lod).
CHX apa de gura 0.12%, 0 dOZ8 inainte de culcare pentru 2 saptamani.
Repetare la 2-3 luni.
Guma cu Xylitol. 2 bucati pt. 5 minute minim 5x1zi.
Test Mutans pentru pacientii cu risc ridicat.
4
Agen\ii chimioterapici care reduc incarcarea bacteriana sunt clorhexidina,iodul ~i xilitolul
(unice sau in asociere)
~Clorhexidina, datorita sarcinii cationice puternice reduce nurnarul de SM, dar
nu este eficienta pe LB.
Doza 10ml 0.12% CHX gluconata in apa de gura non alcoonca 1 minut de 1-2 ori
pe zi timp de 7 zile .
Odata ce 8M sunt eliminaf ciatirea cu CHX este intrerupta ~i este urmata de

aplicarea topica de fluor

-apa de gura cu 0.05% NaF, pasta de dinti cu F ~iguma cu xilitoI3x1zi.
Nu se recomanda utilizarea concomitenta a CHX lncarcata pozitiv ~i F sau I
negativ deoarece interacttoneaza ~i Ie scade eficacitatea. CHX ~j florul trebuie utilizate
la interval de minim 30 minute, furnizate din recipiente separate .
Iodul - agent antimicrobian puternic care ucide la contact. Este 0 procedura
topica apticabila doar In cabinet cu 1% iod liber. Pacientui trebuie testat pentru
alergie la lod. Este util in special pentru copii.
~ Xylitolul- polizaharid natural cu un lant de 5 carboni total nonfermentabil de
bacteriile cariogenice. Are efact anticarios superior CHX i lacurilor cu IF prin
lntreruperea transmiterii verticals a bacteriilor cariogenice (rnarna-copil).
Doze 5/9 g/zi, in guma de mestecat 3-5 ori pe zi. Excesul de xilitol duce la
tulburan gastrointestinale-diaree dupa utilizarea lnltiala.
2. Redueerea Nivelului de Rise la Paeientii cu rise CRESCUT
Reducerea Zaharuriior (suostituenti Xylitol/Sucroza);
Testarea 8M ~i Reducerea 8M (antimicrobiene, Xylitol guma);
Cresterea secretiei salivare (guma Xylitol i menta, ape de gura, schimbarea
medicanei);
Cresterea utihzarf de F la domiciliu.
3. Inversarea Siturilor Active
Tehnici de Remineralizare
In Office - Lacuri cu F 3 aplicatii in 10 zile (caca nu facut la 1B)
Aeasa - Fluor- Paeienti eu Rise Moderat sau f~idieat : Pasta de dinti (1600 ppm) qd +
gel 5000 ppm +OTC (over the counter) apa de gura 250 ppm mai multe ori pe zi.
5
Paeienti cu Rise Foarte Ridicat : Pasta de din\i 5000 ppm + gel 5000
ppm in lingura individuala+OTC (over the counter) apa de gura 250 ppm
mai multe ori pe zi.
Guma Xylitol : 2 piese 5 on pe zi.
Sursa de Caleiu: Branzeturi, CPP-ACP (Fosfopeptida Caseina-fosfat amorf de Calciu)
in guma , Recaldent.
RECALDENT -CALCIU FOSFAT AMORF(ACP) stabllizat de FOSFOPEPTIDElE
CASEINICE
Casein Phosphopeptides (CPP) sunt responsabile de activitatea protective dentara
CPP rnentin lntr-o stare amorta solubila calciul i fosfatii ; in prezenta CPP, calciul i
fosfatii sunt tntr-o forma care permits penetrarea in sma It i 0 activitate sinergica cu
fluorul in repararea zonelor demineralizate.
ACP - fosfatul amorf de caleiu corinne cantitati foarte mari de ioni liberi de
calciu i fosfat biodisponibili
CPP - fosfopeptida caselnlca deriva din caseina pe care 0 gasim in laptele de
vaca i are urmatoarele calita~i :
leaga calciu i fosfatul
pastreaza calciul i fosfatullntr-o forma solubila ( amorta)
este foarte aderent de srnalt, pelicula sativara, placa bacteriana tesutut
moale.
Pasta GC Tooth Mousse, crema topica, pe baza de apa i fara zahar, cu un pH
de 7,8, este un sistem pentru uz profesional ce contine i ehbereaza Recaldent catre
supratata dentara.
Se splica In cavitatea orala. i ajuta, datorita aromei sale, la stimularea salivei ce
permite lmbunatanrea eficientei CPP-ACP. Acnoneaza complementar cu fluorul.
Este un produs sigur, are arome diferite, acnoneaza rapid, in 2 - 5 minute in
functie de situatia clinica dar este eontraindieat la paclentii eu alergie la proteinele
din lapte.
Mod de actiune: dupa aplicarea in cavitatea orala a produsului Tooth Mousse,

componenta cPP aoera de sma It, pelicula primara, placa bacteriana i tesut moale i
elibereaza calciu ~i fosfat exact acolo unde este nevoie. lonii liberi de Ca i P parasesc
molecula de CPP, intra in prismele de srnalt ~i se transforma In cristale de apatita,
Cu cat CPP-ACP este mentinut mai mult in cavitatea bucala cu atat este mai
eficient.
6
Poate fi folosit in siguranta cu materialele dentare obisnurte cum sunt ionomerii
de sticla, compozite, amalgam, ceramica, materiale de albire.
Are avantajul ca prezinta :
- concentrani mari de ioni de ca/ciu i fosfat;
- adera de placa, bacterii, hidroxiapatita i tesut moale adiacent ;
neutranzeaza atacurile acizilor ;
- Imbunatateste producerea salivei ;
- actioneaza rapid, In 2-5 minute;
are gust placut i da senzatia unor dinti curati.
Are urmatoarele indicatii :
reducerea sensibilitatii dureroase consecutlva:
leziunilor de uzura dentara : abraziune, eroziune, retractie gingivala,
traumatisme , etc. ;
- dupa albirea dintilor, detartraj profesional cu sau fara chiuretaj gingival,
remineralizarea petelor albe cretoase - Ie reda transluciditatea normals ;
pentru pacienti cu deficiente salivare de diferite cauze ;
pentru pacisnf cu dificultati in efectuarea unei igiene orale corecte ;
in timpul tratamentului ortodontic ;
la persoane cu handicap.

o varianta de cu Recaldent CCP-ACP cu fluor este MI Paste Plus, care contine

fluor 900ppm= 90mg 1100g.
Acest preparat este 0 crema topica pe oaza de apa ~i fara zanar ~i are toate
beneficiile pastei Tooth Mouse dar i avantajul prezentei in compozitia sa a fluorului.
Are urmatoarele indicatii :
la pacienni, cu Risc ridicat
oupa pierderea de substanta dura dentara prin eroziuni, abraziuni accelerate in
urma radioterapiei in zona cap-gat;
la femeile insarcinate ;
in timpul i/sau dupa tratamentul ortodontic ;
la pacienti cu un mediu oral acid i reflux gastric;
la pacienti cu un control deficitar aJplacii bacteriene, cu risc de carie crescut ;
la pacienn post radioterapie;
pentru a oferi protectie suplimentara tesuturitor dure dentare.
MI Paste Plus se utitizeaza astfel :
7
se face periajul de doua ori pe zi cu paste de dinti cu fluor;
se apnea 0 cantitate generoasa de produs pe supratata dintilor cu
ajutorul unor conformatoare, cu betisoare sau cu degetul ;
- se mentine timp de 3 minute In cavitatea bucala.
Nu este indicata pentru copiii sub 6 ani deoarece confine 0,2% (900 ppm) fluor.
4. Monitorizarea pe termen lung
A. La Domiciliu
Paeienti Rise Moderatl Ridicat Pasta de dinti(1000ppm)+geI5000 ppm +OTC (over
thecounter) apa de gura 250 ppm mai multe ori pe zi.
Pacienti Rise Foarte Ridieat : Pasta de dinti 5000 ppm + gel 5000 ppm in lingura
individuala+OTC (over the
counter) apa de gura 250 ppm mai multe ori pe zi.- Gurna Xylitol : 2 piese 50ri pe

zi.Consum redus de sucroza intre mese- Sursa de Calciu

B. In Office
3 luni 6 luni 9 luni (Ia 3 luni )Examinare vizual tactila oupa detartrare i penaJ
profesional Evaluarea petelor albe pentru remineralizare I intoarcere la pasii 1-3. Lacuri
cu Fluor
12 luni Bite wing + alte examinari RxExaminare vizual tactila dupa detartrare i periaj
profesionalLaeuri cu FluorEvaluarea nivelului de aetivitate (petelor albe i a imagini
Rx)Evaluarea nivelul de rise i stabilirea perioadelor de Control (Rise scazut la 6 luni,
moderat sau ridicat dar inactiv la 6luni, Rise moderat ridicat sau foarte ridicat i activ la
3luni)
II. A. TRA TAMENT MICROINV AZIV
- dezvoltata pentru oprirea din evolutie a carnlor dentare incipiente necavitare de
subsuprafata prin crearea unei bariere impotriva difuziei substratului cariogen in
interiorul leziunii. Infiltrarea cariilor cu ra~ini fotopolimerizabile actioneaza In
profunzimea leziunii prin capilaritate.
Rasina compozit fluid utnizata In aceasta metoda de tratament are un coeficient
de penetrabilitate ridicat i este atrasa profund in porii leziunii umpland-o complet i
stopand astfel difuzia substratului nutritiv necesar microrganismelor cariogene i implicit
progresia cariei.
Infiltrarea cariilor cu rasmi este indicata:
8

- pentru toate grupele de varsta,

- pentru leziuni cu evolutie contirmata pana In treimea externa a dentinei,

- localizare cervical sau proxlmale.

- infiltrarea cariilor are cateva AVANTAJE
poate fi realizata lntr-o singura edin\a,
nu irnpiica tehnici de excavare,
- caracter conservativ,
nu moomca forma dintelui,
nu este nevoie de anestezie,
- permite obtinerea unui efect estetic imediat.
Infiltratia lnlocuieste tesutul dentar pierdut prin demineralizare pana la un maxim
de 800 IJm cu 0 raina de vascozitate redusa, creand 0 oanera mterna (i nu doar de pe
supratata dentara) care blocheaza difuzia carbohidratelor i a acizilor organici in
interiorul tesutului dentar.
Aceasta bariera stabilizeaza i blocheaza efectiv cariile, leziunile tratate ii pierd
aspectul alb cretos sau maroniu i capata 0 nuanta asemanatoare smalnn tnconiurator
sanatos, lucios i neted.
PROTOCOL DE LUCRU:
1. Inainte de inceperea tratamentului, dintii care vor fi tratati i dintii vecini trebuie
curatati (cu cupe de protilaxie i pasta de lustruit tara fluor), spalati, uscaf i
izolati, folosind diga sau 0 bariera gingivala.
2. Gravaj acid (Icon Etch) = amestec de acid clorhidric 15%, acid pirogenic silicic
i suostante active de supratata, care trebuie aplicate doar pe srnalt pe a
supratata care poate depai cu 2mm zona aparenta de leziune de demineralizare
i se lasa in contact cu dintele pentru 0 perioada de 2 minute, indepartand
excesul cu un rulou de vata. Dupa acest interval de timp se spala supratata cu jet
de apa pentru 0 perioada de 30 secunde i se recornanda ca uscarea sa se
realizeze cu aer cu umiditate redusa i fara continut de ulei.
3. Uscarea leziunii cu agentul de special de uscare (Icon-Dry), care contine 99%
etanol, se indeparteaza in totalitate apa din interiorulleziunii (care ar interfera cu
rasma de infiltrare)
4. Infiltrarea rainii cu Icon Infiltrant, care are caracteristici fizice i chimice speciale

o vascozitate foarte scazuta ;0 penetrabilitate optima un indice de refracne

compatibil cu srnaltut sanatos
9

Aplicarea ra~inii de infiltrare de tip compozit fluid pe baza de matrice metacnuca

se face cu ajutorul aplicatoarelor speciale pentru zona cervicala sau zonele
proximale
intersanjabile la seringa care contins ra~ina astfel :
Pentru zonele cervicale, aplicatorul are pe secnune 0 forma rotunda, limitata
concentric de 0 periuta din material plastic care, pe de 0 parte permitecontentia
materialului la zona de aplicare !}i pe alia parte usureaza umectarea unitorrna a
intregii
zone de lucru cu rasina de infiltratie, prin mi~cari circulare.
Pentru regiunea proxlmala, aplicatorul are 0 forma corespunzatoare locatiei de
utilizare, fiind realizat dintr-o rama din material plastic in forma Iiterei U (cu un orificiu
unic de dispersie a rasinii), care sustine 0 folie de plastic cu rol de contentie a
materialului ra~inic l?i de protectie a dintelui vecin .
Limitarea depunerii ra~inii doar pe supratata proxirnala atectata este completata
de aplicarea unei pene dentare in zona proximala cervicala, care are ~i rolul de
preseparare dentara pentru realizarea de spatiu necesar introducerii aplicatorului
prox.
Dispunerea uniforma a ra~inii pe zona de tratat este urmata de 0 perioada de
asteptare de circa trei minute, pentru a permite 0 penetrare cornpleta a acesteia in
intregul volum alleziunii de subsuprafata.
Excesul de ra~ina de infiltrare se lndeparteaza prin sterqere cu un rulou de vata
~i se fotopolimerizeaza cel putin 40 de secunde cu 0 radiatie lurninoasa de 450nm ~i
0

intensitate luminoasa de 800mW/cm2.

Infiltrantui se reaphca cu 0 perioada de asteptare de un minut, pentru a reduce
inhibitia stratului de supratata ~i de a tntan suprafetele infiltrate, ~i apoi se
fotopolimerizeaza eel putin 40 de secunde.
Efectul estetic al infiltrarii cariilor rezulta din faptul ca ooata ce rnicroporozitatile
sunt umplute cu ra~ina, comportamentul optic referitor la refractia luminii se modifica,
raportat la eel al smalnrlui sanatos invecinat.
Dupa completarea infiltrarii ra~inii, leziunile cervicale de aspect pata alba
cretoasa sau pata maronie l~i pierd aspectul nefavorabil ~i deficienta estetica este
neutralizata.
II.Plan de Tratament Model Chirurgical

Individualizare a planului de tratament

Modificari de - tip de interventie pt materiale moderne (cavitati neretentive) oi
modalitate de mterventie - minim invaziv /convennonat rmornent al mterventiet
10
Timpii de lucru
Accesarea proceselor carioase;
Excavarea dentinei ;
Prepararea cavitatii in srnalt cu sacrificiu dentar minim;
Restaurarea finala.
Oentina carlata se imparte in 2 zone:
cea apropiata de pulpa - dentlna internaJafectata
cea spre cavitatea orala - dentina external infectata
Dentina afectata - are punne/deloc bacterii
Colorata negru bruno

 Uscata
Reteaua de colagen este intacta.
Este remmeranzabila deoarece reteaua de colagen intacta serveste ca un
schelet pentru a se depune hidroxiapatita.
Trebuie lasata pe loc.
Dentina infectata are 0 incarcare microbiana masiva,
colagenul este degradat,
are un aspect galben maroniu
este urneda
nererntneralrzabila
Modem - exereza stratului extern necrotic - i tratamentul chimic al
stratului intern demineralizat
Tehnici de EXCAVARE (SmaIO,Dentiml infectata)
- Manuala - Rotativa - AerlSonoabraziunea - Excavarea chemomecanica Digestia enzimatica- Lasere
Tehnici de DEZINFECTARE (Dentina afectata)
- Ozonoterapia - Terapia fotodmamicatcombinata cu laserul)
- Terapia Antibacteriana (Silverdiamin-F, AgN03, Clorhexidina /Tetraciclina)
Tehnici de sigilare
-Tehnica A.RT.: Excavatoare + Glass lonomeri
-Sisteme hidrofilice adezive dentinare
11

-Rasim antibacteriene (efect de sigilare i antibacterian)

Tehnici de EXCAVARE
A. Excavarea manuala (CARTE 143-174).
Instrumentar de mana ascutit (excavator,linguri Black).
lndepartarea mecanica a dentinei alterate
lndepartare adecvatallimitata a tesuturilor,
Manoperele intempestive (presiune exaqerata) - durere.
Modern combinata cu tehnica ART
Procedura acceptata In special pacientii anxiosi i In pedodontia.
STEP WISE Bodecker-1938
EXCAVARE In 2 etape-pt rnicsorarea riscului de deschidere a camerei pulpare
prin stoparea progresiei leziunii i faciJitarea forrnarii dentinei tertiare.
I. lndepartarea cu excavator/lingura Black complet dentina periterica i partial
dentina necrotlca i afectata Iocalizata pe peretu juxtapulpari. Spalare cu solutie
de CaOH i apa distilata (ph-12), uscare cu bulete vata sau bureti.Coafajul
indirect-hidroxid de calciu/eugenat de zinc+obturatie provizorie CIS
II. Dupa 8-12sapt (perioada de recuperare pulpara) se cornpleteaza EDA i se
restaureaza dintele.
_B. Excavarea rotativa (pg.179-190).
Instrumentar rotativ la turatie joasa (freze rotunde de otel).
Indepartare rnecanica a dentinei alterate.
Metoda eficienta- standard ideal.
Dezaqreabila pentru pacienf (durere, stress acustic).
Determina suprapreparari i efecte pulpare negative.
Excavarea rotativa selectiv8 controlata
I. Instrumentar rotativ cu putere de rotatie controlata (Endostepper, Carisolv
Drive).
Exereza selective pe baza diterentei de duritate dentinara (normala/atectata),
Duritatea dentinara -varlatii individuale mari-avantajele unor preparatii selective
sunt discutabile.
II. Smart Prep- freze polimerice pg.204-207
Exereza selective datorita diterentei de duritate freza-dentina normala/afectata.
12

 Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variaza, frezele polimerice sunt

distruse rapid de dentina dura.
Metoda permits identificarea dentinei cariate reziduale ~i pe baza unui feed-back
In timp real asigura 0 precizie mare ~i un control calitativ al manoperei.
III. Freze ceramice CARTE 201-204
IV. Freze Stainbuster 107-111
V. Exereza fotoasistata (FACE)
Dentina cariata iradiata cu lumina albastru violeta produce tluorescenta
portocaliu-rosie vizibila prin filtru de 530nm.
Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale i pe baza unui feed-back
in timp real asigura 0 precizie mare i un control calitativ al manoperei.
Tehnica interesanta cu un potential evident dar necesita 0 dotare deosebita,
VI. Exereza rotativa combinata cu indicatori de carie luminescenti
VII.Preparatii UltraConservativeFreze pentru Fisurotomie. pg.207-210
1. Reconturarea anatomiei sistemului de santuri i fisuri pentru aces i vizibilitate.
2. Explorarea cavitatii pentru detectarea cariilor.
3. Indepartarea UltraConservativa (dar completa) a cariilor. (1/8-1/10 din distanta
intercuspidiana) fata de amalgam(1/3-1/2}.
C.Piesele de mana CIA actlune reclproca 233-238
D. Sonoabraziunea 238-241

E. Sistemele aer abraziv227 -233

F. Utilizarea Laserului Din ESTETICA
G. Excavarea chemo-mecanlca Carisolv/Papacarie/SFCVIII(174-178)
Tehnici de DEZINFECTARE(245-249)
Terapia antibacteriana
ANTISEPTICE -Ag N03; Fluoruri, Ca(OH)2 , Chlorhexidina, BCC
Dezinfectarea dentinei i/sau smear layer. Uor de utilizat cu dotare minima, reduc
semnificativ Si LB la 6 luni.
Dezav : Biocompatibilitate ~i colorare. Eficienta metodei in prevenirea progresiei cariei
este insuficient argumentata. Adjunct dar nu substituient al instrurnentarii,
ANTIBIOTICE- Aplicare de Preparate cu Tetraciclina (Ledermix). Excavare senataaplicare
AB, pansamente provizorii i reinstrumentari ,restaurare finala. Necesita minim
13
2 ~edinte ~i cooperarea pacientului. Scade riscul de deschidere a camerei pulpare ~i de
lezare a pulpei.Usor de utihzat in urqente.Tehnica cu bune rezultate In special la dintii
permanenti tineri.Eficienta crescuta fata de terapia antiseptica (CHEX).
Restaurarea finala. Tehnici de sigilare
1. Materiale cu eliberare de Fluor
ART: Atraumatic Restorative Technique: instrumentar de mana i CIS-actioneaza prin
eliberarea de fluor care poate preveni progresia cariei/aparitia de carii secundare.
Capacitatea de sigilare dentinara este limitata iar efectul preventiv antibacterian al F
este discutabil. Necesita 0 buna selectie a cazurilor, initial g~mdita pentru tari ln
dezvoltare; acceptare profesionala i pohtica hmitata.
2. Adezivii Dentinari Sisteme tip monomer hidrofilic create pt. adeziune oentinara.
Prin sigilarea dentinei i/sau margini restauratie blocheaza transferul nutritiv
necesar bacteriilor rarnass post excavare.
Necesita preparatii limitate; procedeu eficient clinic ~iacceptat In pedodontie.
Adeziunea la dentina afectata nu este ideala.
Nivelul variabil de bacterii restante trebuie determinat.
Metoda prornitatoare ~i recornandata pentru cariue radiculare la dintii permanenti.
3. Raini Antibacteriene
Adezivi dentinari - contin Chorhexidina
Triclosan MDBP: monomer antibacterian
1

 Combina sigilarea cu efectul antibacterian

Materiale permisive ca aplicare- nu necesita izolare perfecta.
Efectul antibacterian al adezivilor fara 0 eliminare de principiu activ este delicat
de apreciat
Rezultate promitatoare.
Sigilari Indicatii
1 Dinti recent erupti 2 Molari 3 $anturi i fisuri adinci i retentive
4 Opacitate in samuri i fisuri 5 Leziuni ale supratetsi ocluzale
Contraindicatii (Sigilant peste carieBacteriile supraviennesc Caria proqeseaza)
1 Dinti caries free pt 4 ani 2 Premolari cu carii active 3 Depresiuni largi usor de
euratat
4 Carii Proximale 5 Carii ocluzale cavitare prezente 6 Cooperarea cu pacientul
1