RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE
Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct
diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta
este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele
cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba,
sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei
recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste
pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe
glucotest).

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii

-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare
de germeni patogeni

Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului
respecta orarul recoltarilor
pregatirea psihica si fizica a pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il
efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru
respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom
castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si
dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul
asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea
trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat
timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult
mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam
medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa
il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau
complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.
Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea
totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele
necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea
recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege

exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei
inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.
A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul
rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va
asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat
consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice
(capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de
coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac
gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
efectueaza tehnica cu professionalism
completeaza imediat si corect buletinul de analiza
etichetarea produsului
transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)

Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa
recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu
afecteze rezultatul.

Tipuri de laboratoare :

 Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se

executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte
produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.
Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor
infectioase.
Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic
recoltat.
Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in
corpul uman.
Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman
cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

Sngele se recolteaz pentru examene:

hematologice
biochimice

bacteriologice
parazitologice
serologice

Recoltarea se face prin:

punctie capilara
puncie venoas
puncie arterial

PUNCTIA CAPILARA

Definitie

Scop

Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina
TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,Rh

Materiale
necesare

lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de

unica folosinta
antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
tampoane sterile
pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),
hartie de filtru

 lame de sticla,lamele(pentru frotiu)

benzi de testare
manusi de protectie,
tavita renala

Locuri de electie

pulpa degetului inelar sau mediu

lobul urechii,
fata plantara a halucelui si calcai, la copil

Pregatire pacient

Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii

Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea
mainilor cu apa si sapun,se usuca corect

Tehnica

se spala mainile
se imbraca manusile
se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
se asteapta evaporarea alcoolului
cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular
pe straturile cutanate
se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie
de filtru
se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange
pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe
lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura
groasa;

 pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite
)se utilizeaza pipeta Potain
Efectuarea

la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm

diametru

unui frotiu

se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu

lama (pictura se ntinde prin capilaritate)
lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai
nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmenteze
se agit lama pentru uscare
se eticheteaz i se trimite la laborator
un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat
Examenul in

form de pictur groas

picatura
groasa

pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub

se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi

ct mai apropiate ntre ele

cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o

pat circular cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm

se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic

cheag semnul unei defibrinri complete

uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se

nscriu direct pe lam cu creion dermatograf

pictura groas se execut pentru punerea n eviden a

plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului
febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

PUNCTIA VENOASA

Definitie

Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o

ven prin intermediul unui ac de puncie.

Scop

explorator
recoltarea sngelui pentru examene de laborator
biochimice, hematologice, serologice i bacteriologice
terapeutic
administrarea unor medicamente sub forma injeciei i
perfuziei intravenoase
recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut,
hipertensiune arterial.

Materiale
necesare

Materialele se pregatesc in functie de scop

tava medicala
garou sau banda Esmarch
manusi

paduri cu alcool
tavita renala
holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza
ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
seringi+ace sterile
etichete
formular analize pentru laborator
recipient special de colectare si transportare a probelor de
laborator
solutii medicamentoase
materiale pentru perfuzie
materiale pentru transfuzie
bandaj adeziv pentru locul punctiei
recipiente pentru colectarea deseurilor

Locul
punctiei

venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se

formeaza un Mvenos prin anastomozarea lor

venele antebratului
venele de pe fata dorsal a mainii
venele subclaviculare

 venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
orice vena accesibila

punctie subclaviculara

Pregatirea
pacientului

pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face,

i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa
pregtirea fizic pentru puncia la venele braului,
antebraului:
o se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru
pacient, ct i pentru persoana care execut puncia
(decubit dorsal)
o se examineaz calitatea i starea venelor
o se aeaz braul pe perni i muama n abducie i
extensie,decliv
o se dezinfecteaza tegumentele
o se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra
locului punciei,
o se recomand pacientului s strng pumnul, venele
devenind astfel turgescente

Tehnica

spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul
punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos
asupra esuturilor vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu
bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor;
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n
direcie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos
nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz

n gol;
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu
seringa
se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase:
injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie
n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub
din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul
rmnnd legat de bra
se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin
desfacerea garoului i a pumnului
se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de
ptrundere a acului i se retrage brusc acul
se comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie
vertical
Puncionarea venei femurale se va face n regiunea femural
(sub nivelul ligamentului inghinal),
la circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin palpare,
cu pacientul aflat n decubit dorsal.
direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus sub un
unghi de 60-70 de grade exercitnd n permanen o aspiraie
uoar asupra pistonului seringii, pn ce sngele venos
ptrunde n sering.
Dup puncie se va exercita o presiune moderat asupra

regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui

hematom

Ingrijiri

se face toaleta local a tegumentului

post tehnica

se schimb lenjeria dac este necesar

se asigur o poziie comod n pat
se supravegheaz pacientul

Consideratii

pentru evidenierea venelor

speciale:

o se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea

cubital a minii pe faa anterioar a antebraului
o se introduce mna i antebraul n ap cald
o tapotament la locul punctiei
pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n
decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne
prin puncia venoas, se pot fixa catetere
Se utilizeaz numai materiale de unic folosin.
Se evita
puncionarea venei din lateral
puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
manevrarea incorect a instrumentarului steril

 atingerea produsului recoltat

flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului,
deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd
revrsarea sngelui.

Accidente
Hematom (prin infiltrarea

Interveniile asistentei
- se retrage acul i se comprim

sngelui n esutul perivenos)

Strpungerea venei

locul punciei 1-3 minute

- se retrage acul n lumenul venei

(perforarea peretelui opus)

Ameeli, paloare, lipotimie

- se ntrerupe puncia, pacientul

se aeaz n decubit dorsal fr
pern, se anun medicul.

Recoltarea
cu sistem Inaintea recoltarii sangelui,
vacutainer

desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija

sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)
asamblati acul la holder (3).
Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in
concordanta cu instructiunile de mai jos

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la

plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.
b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a
penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii
drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.

c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu

viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului
imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand
in continuare holderul
d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul
mare pe una din marginile holderului

e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu

anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului.
f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al
doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus .

.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1.

recipientele pentru hemocultura;

2. tuburile fara aditivi;

3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient
caruia i se recolteaza probe de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui

tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari
circulare, din interior spre exterior
dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la
punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza
probei);
la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon
compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea
hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);
formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar
cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii,
numele medicului care indica analizele.
fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele
pacientului
a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece
se poate produce hemoliza.
acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita
inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container
de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

TIPURI DE VACUTAINERE

CULOARE

ANTICOAGULANT SAU

ANALIZE DE LABORATOR

DOP

ADITIV

ROSU

Fara aditivi

Biochimie,serologie

MOV

EDTA

Hematologie :Ht,Hb,HLG

NEGRU

Citrat de sodiu

VSH

ALBASTRU

Citrat de sodiu

Hematologie:factori ai coagularii-timp
Quik,APTT

VERDE

Heparina

Biochimie :ionograma,hormone,gaze
arteriale

GALBEN

Citrate de

Hemocultura

dextroza=mediu de
cultura pentru eritrocite
GRI

Florura de sodiu

Glicemie

Examene hematologice

Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange

WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange
HGB (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange
PLT (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite
HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange
exprimata in procente
numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
o neutrofilele(NEU)
o eozinofilele(EOS)
o limfocitele(LY)
o monocitele(MO)
o basophile(BAS)
indici eritrocitari :

Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si

continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea
urmatorilor parametrii:
volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);
concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
largimea distributiei eritrocitare (RDW)
Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA;

RBC Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central
de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai
numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale
organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2

de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei

continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de
numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei

Globule roii i un limfocit vzute la microscop

Valori normale
-barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub
-femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub
poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare n
insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc.
anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare n
hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii,
iradiere, infectii, etc.

\
Eritropoieza - formarea globulelor rosii

Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi

nucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in
circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde
stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet
capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor
constituie un indicator al activitatii medulare.
Implicatii clinice
o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in
cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi
anemia hemolitica.
o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei,
neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc.
Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in
transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina).
Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi
de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un
grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare
gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In
circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina
(HHb), oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina
(MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total.
Valori normale
la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

 la femei = 11-15 g la 100 ml sange

scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei
cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si
policitemie).
Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul
sanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de
volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala,
modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii.
Valori normale
la barbati = 40-48%
la femei = 36-42%

Indicii eritrocitari
VEM indica volumul mediu al eritrocitului.
Valori normale: 80 - 100 m3
Variatii patologice:
valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza microcitele (n cazul anemiei prin
deficit de Fe, microsferocitoza)
valori mai mari de 100 m3 caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin
deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica)
CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.

Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).

Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.
HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.
Valori normale: 20 - 34 pg.
Variatii patologice: valori mai mici dect 20pg definesc hipocromia.
INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR
(RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)
RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la
VEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimii
celulelor.
Valori normale: 11,5 - 14,5 %.
Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste
anizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai mare, cu att anizocitoza
este mai marcata

Celule normale

Reticulocitoza crescuta

WBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale

sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de
boli infectioase si de corpuri straine.

Valori normale
la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub
la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.
Leucocitoza (L>10000/l
Leucopenie (L<4000/L)
Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile
(PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite (MO).
PLT Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol
important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de
trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze.
Valori normale
150 000-400 000/mm cub
cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza
scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea
mai frecventa cauza de sangerare.

Timp de sangerare
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se
inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se
cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
Valori normale
3-4 minute.

Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu

tendinta la hemoragie.

Timp de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau
in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se
recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se
cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
Valori normale
5-8 minute.
Cresteri anormale
Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu
intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.
Scaderi anormale
Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de
rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa
cum se intampla in unele infectii microbiene

Timp Quick
Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de
coagulare.
Valori normale
12-15 secunde sau 80-100%.

Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II, V,VII sau

X, deficienta de vitamina K, hemoragie, afectiuni hepatice, obstructie biliara,
terapie cu anticoagulante orale, absorbtie deficitara a grasimilor.
Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a
factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I, II, V, VII, si X), in prezenta de
tromboplastina tisulara in exces. Determinarea timpului de protrombina se
utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si

explorarea caii

extrinseci a coagularii

APTT
Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara
activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare.
APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare, terapie cu
heparina, streptokinaza, urokinaza, deficienta de vitamina K, hipofibrinogenemie,
afectiuni hepatice. Un APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic etc.

Fibrinogen
Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina
globurala prezenta in plasma sanguina care, sub actiunea trombinei, este
hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila, fibrina. Afectarea nivelului
plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe, intre
care a ficatului, ca sediu principal al sintezei sale.
Valori normale

200-400mg/dl
Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii, infarct miocardic
acut, sindrom nefrotic, cancer, sarcina. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni
hepatice, cance, disfibrinogenemie, hipofibrinogenemie congenitala etc.
anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii.
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o prob care exprim grosimea
statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat n milimetrii [mm], n
eprubet, ntr-un interval de o or [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] .
Dup cum se tie, n plasm, eritrocitele se afl n suspensie. Dup recoltarea unei
probe de snge i depunerea ei ntr-o eprubet mpreun cu o substan
anticoagulant, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care const n
depunerea lor la fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei
n partea ei superioar..
Mod de recoltare punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

sau
seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
materiale necesare recoltarii sngelui prin punctie venoasa.

Tehnica
se aspira n seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa,
retinndu-se 0,4ml;
se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira snge n seringa pna la
2 ml;
continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
proba se trece apoi ntr-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen
pna la diviziunea 0, astfel nct coloana de snge sa fie continua;

metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un

suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm
dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta
nu furnizeaza informatii suplimentare
se plaseaza pipeta n stativ n pozitie perfect verticala;
citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima n mm coloana de plasma
separata de eritrocite n decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
barbat: 1 10 mm/ora;
femeie: 2 13 mm/ora;

Variatii fiziologice:
la femei, V.S.H.-ul creste n timpul menstruatiei;
la femei, V.S.H.-ul creste n sarcina (mai ales n ultimele luni).
Variatii patologice:
Cresterea V.S.H.-ului apare n boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii,
rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), n anemii,
infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
Scaderea V.S.H.-ului apare n poliglobulii, etc.

Tabel cu analize hematologice

Test

Mod de recoltar
Pv=punctie venoasa

Valoare normala/unitate
de masura

Pc =punctie capilara
Hemoleucograma cu
formula
leucocitara

pc
pv.cu holder+ac in
vacutainer dop mov
(contine EDTA)
sau
cu seringa 2ml2ml sange/EDTA

B:13-17g/100mL

Hemoglobina(Hb)

Hematocrit (Ht)

F:11-15g/100mL

B:42-48%
F:40-43%

Eritrocite (H)

4 000 000-6 000 000/mmc

(hematii,globule rosii)
Leucocite (L)

4000-10000/mmc
>leucocitoza

(globule albe)

>leucopenie
Formula leucocitara

Granulocite neutrofile
- nesegmentate(GNnesegm)=14%;50-250/mmc
-segmentate(GNsegm)=5070%;2500-4800/mmc
Limfocite=2530/%;1200-2400/mmc
Monocite =4-8%;300640/mmc
Eozinofile =1-3%;100200/mmc
Bazofile =0,5-1/%;2040/mmc

Trombocite
VSH(viteza de
sedimentare a hematiilor)

150 000-400 000/mmc

pv fara staza;

F:1h=2-12mm;2h=12-20mm

vacutainer dop negru(cu

B:1h=1-10mm;2h=7-15mm

citrate de Na)
sau
cu seringa 2ml 1,6mlsange/0,4ml citrate
de sodium 3,8%
Teste de coagulare:

APTT(activitate partial a

pv.vacutainer

tromboplastinei tisulare

dop bleu

Timp Quick

25-35

13-15

sau
cu seringa de 5ml cu ac
Timp Howel

IP(Indice de

sterile-4,5ml sange/0,5ml
citrat de sodiu

1-2minute

85-100%

protrombina)
200 -400mg/dl

Fibrinogen
Timp de sangerare TS

pc

2-4minute

pc

5-8minute

este timpul care se scurge din

momentul inteparii lobului
urechii sau pulpei degetului pana
la oprirea sangerarii
Timp de coagulare-TC
este timpul scurs de la
recoltare(punere pe lama) pana
la coagularea picaturii

BIOCHIMIE- SANGE
Ureea
Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor
Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului.
Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice,
al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare
medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu
glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care
obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea
ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei
plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.
Creatinina
Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea
produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de
catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de
catre tubuli).
Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor
(perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea

dializei renale.
Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii:
Functionare renala defectuoasa
Nefrita cronica
Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis,
distrofie musculara, poliomielita)
Afectiuni cardiace congestive
Soc
Deshidratare
Valori scazute apar in cazul:
Afectiuni ale ficatului avansate si severe
Dieta proteica inadecvata
Sarcina

Acid uric seric

Acid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor.
Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina,
guanina.
Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului.
Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie.
Valori normale

In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti;

Variatii fiziologice
Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor
in organism.
Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori
genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).
Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce
alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.
La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este
mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.
La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa
aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.
Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in
urmatoarele cazuri: Guta Insuficienta renala cronica Leucemie Boli
infectioase Poliglobulie Procese insotite de degradari tisulare precum si
dupa radioterapie Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice
Terapie cu ACTH sau hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu
plumb si mercur
Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson

Glicemia
Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea
sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al
hidratilor de carbon.

Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia
glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi
hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor
celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea
glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea
glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.

obiectiv glicemia<100mg/dl
Cresteri anormale
Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: Diabetul de origine
pancreatica Diabetul de origine hipofizara Diabetul de origine suprarenala Diabetul de
origine tiroidiana Unele infectii Intoxicatii (oxid de carbon, cofeina) Unele tumori
Accidente cerebro-vasculare
Scaderi anormale
Hipoglicemia estet prezenta in: Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison)
Insuficienta tiroidiana Insuficienta antehipofizara Insuficienta hepatica grava
Administrarea unor doze mari de insulina

 Hemoglobina glicozilata
Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica
concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului.
Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la
niveluri crescute ale glucozei sanguine. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in
neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. In ciclul de 120 de zile cat
traiesc globulele rosii, moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand
hemoglobina glicozilata.
La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine
glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa.
Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de
glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Masurand hemoglobina
glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a
reglarii nivelului de glucoza serica.
Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu
concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei
luni.
Valori normale
Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate- cele pe care le intalnim la persoanele
sanatoase sunt:
4%5.9%

 GGT
Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat, in tubulii renali si in
intestine, desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul, prostata, glandele
salivare, veziculele seminale, creier si inima.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta
disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool.
Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica, cele mai
crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Niveluri crescute
sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Consumul de
alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In pancreatita si
anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi moderat crescuta.
TGO,TGP
Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal
aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse
enzimele ajung in sange. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP
(ALT).

TGO

inseamna

transaminaza

glutamica

oxaloacetica

sau

aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica

piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)
TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi,
rinichi, inima, creier. Este eliberata in sange cand unul din organe este
afectat, deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului
TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte
oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare

hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului.

Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B,
supardoza de paracetamol, soc hipovolemic. Cresterile moderate ale
transaminzelor se intalnesc cel mai des. Sunt deseori descoperite intamplator in
cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna cauza a
acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat, care poate fi cauzata de
alcool, diabet si obezitate. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere
moderata a transaminazelor. Medicamente care cresc transaminazele ? Acid
valproic Aspirina Diclofenac Fenilbutazona Fenitoin Ibuprofen
Naproxen

Carbamazepina

Izoniazida

Sulfametoxazol

Fenobarbita

Tetraciclina

Trimetoprim

Sulfonamidele

Nitrofurantoin

Statinele

Amiodarona Chinidina Antidepresivele triciclice

Trigliceride
Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau
prin sinteza lor, in special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de
lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele.
Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule.
In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu
densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %, chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ).
Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta, deoarece se
identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza.
Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet
zaharat, nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,

precum si din alte cauze.

Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in -- lipoproteinemia congenitala,

malnutritie, sindrom de malabsorbtie, hipertiroidism etc.

Lipide totale

Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de

plasma. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei
hiperlipemii.
Pregatirea pentru recoltare consta in :
1. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv , cu trei zile anterior efectuarii

dozarii lipemiei totale;

2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange, care se face
dimineata ; bolnavul nu va manca nimic )
Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii.
Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite
hipolipemie

Colesterolul
Colesterolul

este

un

steroid

cu

masa

mare

moleculara

si

cu

structura

de

cicolpentanofenantren. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat

de ficat si alte tesuturi. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor.
Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari.
Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a
riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene. Cresterea nivelului colesterolului total
apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza, afectiuni hepatocelulare, afectiuni
renale, hipotiroidism, alcoolism, diabet zaharat prost controlat, neoplasme, alcoolism,
obezitate, dieta bogata in grasimi.
Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli: Hepatite acute,
hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) Hipertiroidie Infectii bacteriene (
pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida ) Hemopatii severe ( anemie Biermer,
leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom,). In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie
concomitenta.

 Bilirubina totala
Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele
imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale.
Dupa producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul
hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila
in vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea,
absorbtia, metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie.
O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. De asemenea, morcovii
influenteaza dozarea bilirubinei, datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. Anorexia
creste nivelul bilirubinei.
Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic), in caz de
distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica, hematoame extinse), in eritropoieza
deficitara si in anumite afectiuni genetice rare .
Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei, datorata afectarii
ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice.
Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei, ce consta in acumularea de pigmenti
biliari la nivelul pielii, rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor
CK
Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului
cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor
striati.

Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana,
miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati,
arsuri, hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei
musculare, boala Cushing, metastaze hepatice etc.

Creatinfosfokinaza serica
Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:
CK-MB
CK-MM
CK-BB
CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si
al muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.
CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.
CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 12%.
In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Enzima intervine

in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.

Valori normale
Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel:
dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml
dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml

Pentru a fi considerate semnificativ anormale , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de

10-20 ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500
mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ).
Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt
urmatoarele:
infarctul miocardic
miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala
Addison
acidoza diabetica
distrofii musculare
traumatisme musculare
iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna postoperatorie
afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita
traumatism
rabdomioliza
Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei cu durere
toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului
de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide.

 LDL-colesterol
LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joas) sunt bogate n colesterol, ele transport
si faciliteaz depozitarea colesterolului n tesuturi, crescnd riscul de ateroscleroz. Valorile
LDL- colesterol reflect foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile
internationale utilizeaz LDL- colesterolul ca tint primar n terapia hipolipemianta.

Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu

incidenta afectiunilor aterosclerotice, ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor
cerebrovasculare.
Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de
LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul
Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai
mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai
mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.
HDL colesterol(colesterol bun)

Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL- colesterolul) sunt produse in special la nivelul

ficatului, rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice
prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelele de HDL- C variaza in functie de
sex si varsta. Fumatul si consumul de alcool se asociaz cu scaderea HDL - colesterolului
seric, iar dup un infarct de miocard nivelul de HDL- colesterol ramane o perioad de circa
3 luni scazut. HDL- colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.

Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55
mg/dl pentru femei.
Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este
sub 35 mg/dl.
Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta
crescuta a afectiunilor aterosclerotice,a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare
cerebrale.
Fosfataza alcalina
Prezentare generala

Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin.

Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul
membranelor celulare, si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei,
epiteliului intestinal, tubulilor renali, osteoblastelor si ficatului.
Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.
Implicatii clinice
Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni
osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si
secundar, tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu
afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de
medicamente, cancer hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina
pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP

Proteine totale serice

Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. Totalitatea proteinilor serice defineste
proteinemia ( 6,5 8,6 g/100 ml ser la adulti )

Proteinele plasmatice se impart in trei categorii:

- Albumine ( cca 4,5 g/100 ml ser )
- Globuline ( cca 3 g/100 ml ser )
- Fibrinogen ( cca 0,3 g/100 ml ser )
Cresteri anormale
Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale:

 Hemoconcentratii
Insuficienta de aport lichidian
Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente, holera, acidoza diabetica )
Mielomul multiplu
Scaderi anormale
Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in:
Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator )
Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie )
Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite glomerulare cronice )
Ciroza hepatica
Pierderi proteice
Hemoragii
Stari de soc
Intoxicatii cronice ( benzen, fosfor, tetraclorura de carbo
Electroforeza proteinelor serice
Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni
proteinice.

Valori normale
Fractiunea proteica a
serului

Proportii inprocente

Proportii in grame

Albumine

52-62%

3,64-4,34

Globuline
din care:

38-48%

2,66-3,36

alfa-1-globuline

2-5%

0,14-0,35

alfa-2-globuline

6-9%

0,42-0,63

beta-globuline

8-11%

0,56-0,77

gama-globuline

14-21%

Raportul

albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea albuminelor la

valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5.

Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub
cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de
boli care cresc sinteza de globuline.
Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea
proteinelor totale.
Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline.
Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene
acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in
bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc.
In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se

intampla

in

hepatita

cronica,

cand

cresc

mult

gamma-globulinele

imunoglobulinele A (Ig A).

Magneziu seric
Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza, respiratia celulara, transportul
calciului transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist
de calciu.
Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband
disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare.
In mod natural Mg este un blocant de Ca.
Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in
special de secretia renala.
Scaderi anormale
Hipomagneziemia
Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei, iar homeostazia Mg este
adesea dereglata simultan cu cea a Ca.
Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22
mg/dl ) datorita:
unor medicamente nefrotoxice cisplatin, aminoglicozide, metrotrexat
fortarea diurezei ( furosemid, thiazide )

si

 alcoolism, malabsorbtie intestinala

tulburari endocrine hiperaldosteronism, hiperparatiroidie, hipertiroidie, cetoacidoza
diabetica
hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria
Cresteri anormale
Hipermagneziemia
afectiuni renale acute si cronice
aport excesiv de antiacide , sau preparate cu Mg
simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la valori de 12, 2 mg./ dl apare
paralizia muschilor respiratori
Calcemie ionica
Prezentare generala
Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in
oase(99%), dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia
plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina.
Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase, in mentinerea
contractilitatii normale a muschilor, ca si cofactor in anumite reactii enzimatice, precum si
in coagularea sangelui
Valori normale2,1-2,65mmol/l

 Deficit
tetanie
spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute
hipotensiune
insuficienta renala
Exces
dezechilibru al activitatii muscular
atonie musculara si letargie
poliurie,polidipsie

Potasiu ( potasemie )
Determinarea valorilor serice ale potasiului.
Valori normale
3,5-5mmol/l
Scaderi anormale
pierderi digestive ( diaree, voma )
disgravidii
stenoza pilorica
diaree

 fistule digestive
pierderi urinare
Cresteri anormale
insuficienta corticosuprarenala
distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale
insuficienta renala acuta sau cronica
Semnificatie clinica
Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea,
lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal,
excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in
urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta
renala,coma diabetica, boala Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand
tulburari ale inimii.
Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest
mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza
de cortizon.
De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale
si cantitati mari de potasiu.
De aceea, cand se analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste
medicamente cu 48 de ore inainte de analiza.

Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici, diabetul, postul
prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400
mEq/L intracelular, citoplasma celulelor, musculatura striata, miocard, hematii
Deficit
slabiciune musculara
oboseala
crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie
ameteala,cofuzie,aritmii
Exces
crampe musculare
aritmii care pot genera stop cardiac
Clor
Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic.
Normal 95-103mmol/l
Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala (acidoza
metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in exces,administrare
excesiva de anticonvulsivante, etc
Valori serice scazute apar in: boala Addison, transpiratii excesive, varsaturi, arsuri,
insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie cronica, nefrita cu pierdere de sare.

Sodiul seric Na

Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la

exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza
excitabilitatea musculara.
Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Nivelul sodiului
existent in organism este reglat de rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de
cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame.
Valori normale135-145mmol/l
Scaderi anormale
aport salin insuficient
deshidratari globale
ingestii scazute de lichide
poliurii ( diabet zaharat )
insuficienta renala cronica
insuficienta corticosuprarenala
Cresteri anormale
pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive, diaree, voma )
pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid, insuficienta renala )
insuficienta cardiaca

 traumatisme cerebrale

Fosforemia
Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. Denumirea corecta medical a
nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie, deoarece in plasma ionul se
gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat.
In organism ionul fosfor intervine in:
1. structura fosfoproteinelor, nucleoproteinelor si compusilor macroergici
2. metabolismul osos, impreuna cu calciul
Normal fosfati=0,9-1,3mmol/l
Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului :
Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ):
o acromegalie
o gigantism
o hipoparatiroidie
o tubulopatii renale
o hipervitaminoza D
Hipofosfatemia ( scaderi ):
o hiperparatiroidie

o intarzierile in crestere de diverse etiologii

Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului
sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-, raport care prezinta indicii asupra
gradului de mineralizare a osului , deoarece intre cele doua exista o relatie de
proportionalitate directa.
De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de
aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic :
Creste excitabilitatea nervoasa
Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos
Cresteri anormale
travaliu muscular
tetanie
uremie
catabolism proteic toxic
coma diabetica
exces de vitamina D
dupa iradieri
Scaderi anormale
osteita

 fibroosteita
hiperfunctie paratiroidiana
rahitism
osteomalacie
malabsorbtie
diabet fosfatic renal

Sideremie
Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma.
Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In
eritrocite, in structuram hemoglobinei
Valori normale 13-32micromol/l
Cresteri anormale
Cauzele hipersideremiei pot fi:
Hepatita acuta virala
Eritropoieza diminuata: anemii aplastice, anemie pernicioasa etc
Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc)
In primele zile dupa o hemoragie acuta
Anemii hemolitice

 Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond )

Scaderi anormale
Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri:
Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc
Infectii si tumori maligne ( aspect relativ, prin focalizare in procesul lezional )
Postoperator (in primele saptamani)
Eritropoieza crescuta ( post-hemolize, post hemoragii cel mai frecvent cronice )
Avitaminoza C ( scorbutul )
Amilazemie
Valori normale
20 - 140 UI ( provin din pancreas, gl. salivare, ficat)
Cresteri anormale
Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta, ulcer
peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic,
pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct
intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian,
coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct
pulmonar,

arsuri,

cetoacidoza

diabetica,

insuficienta

renala,

alcoolism

acut,

colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina,

Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza.

Scaderi anormale
Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu
terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul
urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a
nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul
mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre
coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul
pacientului.

Materiale necesare

manusi
glucometru portabil
paduri alcoolizate
comprese tifon
bandaj adeziv

Pregatirea echipamentului:
se va verifica glucometrul si toate accesorile
acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie
etc)
Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se

evita confuzia si a nu se lua analize la un alt
pacient).

se comunica pacientului ce i se va face, i se

va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.

se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul

urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut)

se spala mainile bine si se pun manusi

daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor,

se pot aplica comprese calde, umede timp de
10 minute

se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si

apoi se usuca cu o compresa

se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de

deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o
singura miscare scurta si rapida

dupa punctionare se va evita sa se faca

compresie sau sa se stoarca locul, pentru a
evita amestecarea sangelui capilar cu alte
fluide tisulare.

se lasa sa curga picatura de sange pe banda

pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca
este suficienta pentru citirea rezultatului

dupa recoltare se mentine compresie pe locul

punctionarii pana se opreste sangerarea

dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj

adeziv.

Consideratii speciale:

se noteaza rezultatul , data si ora.

se va evita recoltarea din locuri edematiate,

cianotice.Daca nu se poate obtine sange
capilar, se va punctiona o vena cu seringa si
se va pune din seringa pe banda glucometrului
o picatura mare de sange

daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa

glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie
invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa
I se ofere si un ghid scris de folosire a
glucometrului.De asemenea va trebui sa stie
care sunt valorile glicemice anormale pentru
care va trebui sa vina la spital

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test
Uree

Valori
Mod de recoltare

normale/unit.mas.

p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl

(fara anticoagulant)

Creatinina

0,6 -1,2 mg/dl

Acid uric

1,5-7mg/dl

Glicemie

65 -110 mg/dl

ALT/TGP

9-52/U/L

TGP(transaminaza glutam piruvica)

ALAT/ALT(alaninaminotransferaza
)

AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza
14-36U/L
GGT-gama GT

0-40U/L

Ionograma(dozarea ionilor)

Cl -98 107 mmol/l

K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145 mmol/l
Ca-85-110/mmol/L

Trigliceride

40-165mg/dl

Colesterol

120 - 200 mg/dl

HDLcolesterol bun

F:45-65mg%
B:35-55mg%

LDLcolesterol rau
Bilirubina totala

<150mg%

0-12mg/L

Bilirubina directa

0-3mg/dl

Bilirubina indirecta

0-11mg/dl

Fosfataza alcsalina

38-126/U/L

Magneziu

1.70-2.70mg/dl

Rezerva alcalina

22-29mmol/l

Amilaza

25-110/U/L

Electroforeza
-proteine totale

67-86g/l

-albumine

53-65%;42-56g/l

-globuline

34-47%;15-30g/1

-raport albumin/globuline
A/G

1,13

-globuline

Alfa1=2-5,5%
Alfa 2=6-12%
Beta =
Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE

Examenele serologice:

cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.

se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor

dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat

Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.

ASLO

Prezentare generala
Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima
extracelulara

produsa

de

streptococul

beta-hemolitic

de

grup

(Streptococcus pyogenes).
Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o
saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice
Implicatii clinice
Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului
acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut
sau endocardita.

Crioglobuline

Prezentare generala

Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care

precipita cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in
capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute.
In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si
produc simptome de sensibilizare la rece.
Implicatii clinice
Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni, cum sunt : mielomul multiplu,
colagenoze, leucemii limfatice, poliartrita cronica evolutiva, lupus
eritematos diseminat, mononucleoza infectioasa etc.

Proteina C reactiva

Este o proteina clasica de faza acuta a inflamatiei , care apare cu raspuns

rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ
etc.) in inflamatii (reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc.
Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si
fagocitoza celulelor care patrund in organism , dar rolul ei principal rezida in
fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile
celulare.
Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul
uman.
Semnificatie clinica
Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen.
Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al

inflamatiei).
Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma
caruia are loc un fenomen de precipitare.
Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser
specific in caz de boli inflamatorii.
Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o
boala cardiovasculara.
Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0, iar
daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.
Dozarea CRP e utila in:
depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos
diseminat, si a rectocolitei hemoragice )
aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios, sau antiinflamator
detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii ,tromboze,
pneumonie)
diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.

Factor reumatoid

Prezentare generala
Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost
descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG.

Implicatii clinice
Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita
reumatoida, dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese
inflamatorii cronice, boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana
subacuta, malaria, sifilisul, lepra, tuberculoza precum si o varietate de boli
autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic

IgA
Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent, reversibil
cu antigenul specific, rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca
scop indepartarea antigenului. Anticorpii sunt implicati de asemenea la
imunomodulare fie amplificand, fie deprimand raspunsul imun, contribuind astfel
la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la
reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. Pe
baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A, M, G, D si E.
Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in
secretiile sero-mucoase. .
Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice, icter,
alcoolism, exercitii fizice, iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu
pierdere de proteine, deficit congenital, ataxia- telangiectazia, sarcina etc.

Ig E

Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.

Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau

alergice.
Valorile Ig E depind de tipul de alergen, durata stimularii si de eventualele
masuri de desensibilizare.

Ig G

Ig G reprezinta 75- 80% din imunoglobulinele totale.

Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator
de protectia nou nascutului in primele luni de viata.
Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii, boli hepatice, malnutritie severa,
disproteinemia, artrita reumatoida.
Ig G scade in agamaglobulinemia, deficienta selectiva de Ig G, proteinemia
Bence- Jones, leucemie limfoblastica cronica.
Anti HBs
Anti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a
virusului hepatitei B.
Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata
imunitate impotriva virusului hepatitei B
Semnificatie clinica
Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau
imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B.

Anti HBs sunt detectabili toata viata.

Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta.
In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului
vaccinarii anti HVB.
Anti HCV
Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C.
Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul
nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica.
Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor
de laborator.
Valori normale
Negativ
Semnificatia clinica
Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. 30 %
dintre persoane.
Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele
infectate
doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice
si determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii
tratamentului
Enzimele hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange
cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale, in functie de
perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.

Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac), se poate determina

prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta
virusului in sange
Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea
tratamentului.
Este utila si determinarea genotipului viral, anumite tipuri de virus
raspunzand mai bine la tratament decat altele.
Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate.
Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a
raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral.
Astfel, studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel
mai rezistent la tratament.
Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns
sustinut dupa tratamentul asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au
sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament
in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si
prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.

VDRL

Prezentare generala
Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema
pallidum.
VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in
diagnosticarea infectiei simptomatice.
Testele se pozitiveaza la 7 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat indica

o infectie acuta.
Implicatii clinice
Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

TPHA

Prezentare generala
Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema
pallidum.
TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in
confirmarea, stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului.
Implicatii clinice
Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

ANALIZE IMUNOLOGICE
Afectiunea

Agent

Test serologic

etiologic
SIDA(sindromul

Virusul HIV

ELISA

Mod de

Valori

recoltare

normale

Pv5-7ml

negativ

imuno-

sange

deficientei

Vacutainer cu

umane)

dop rosu

Sifilis (lues)

Treponema

VDRL,RPR,RBW Pv 5ml sange

palidum

(Bordette

fara

Wasserman)

anticoagulant

ASLO

Pv5-7ml

RAA(Reumatism Streptococ
articular acut)-

beta

(antistreptolizinele sange

scarlatina

hemolitic

O)

negativ

100-200ui

Vacutainer cu
dop rosu

Hepatita A

VHA

Anticorpi

negativ

antiVHA
Hepatita B

VHB

Anticorpi

negativ

antiVHB
Hepatita C

VHC

Anticorpi

negativ

antiHCV
Alergii

Diverse

Testul cu anticorpi Pv5-7ml

alergene

IgE

sange

Testul RAST

vacutainer cu

negativ

dop auriu
Bruceloza

Brucella

brucela

Pv7-10ml

abortis/suis/

sange

melitesis

vacutainer cu

absent

dop rosu
Gripa

Virusuri

Test sanguine

gripale:A

ELISA sau exudat sange

AH1N1

faringian

AH1N5

Pv5-7ml

vacutainer cu
dop albastru
sau mov

absent

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

HEMOCULTURA:

Definitie

introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru

examen bacteriologic
identificarea bacteriilor prezente in sange cand se
suspecteaza

Scop

o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Kochbolnavul are febra ridicata cu oscilatii

mari,frison,stare generala alterata)
totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la
antibiotice si chimioterapice-se efectueaza
antibiograma
o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita
maligna subacuta

Materiale necesare:

garou
manusi sterile,masca faciala

 paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod

seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml
pentru copil
camp decupat steril
3 sau 4 ace sterile
recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul
cu dop galben si unul cu dop albastru)
formular cerere analize laborator
recipient pentru transportat analizele
comprese
bandaj adeziv
etichete
tavita renala
Pregatirea echipamentului:
se va verifica data de expirare a recipientelor cu
mediile de cultura.

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita

confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).
se comunica pacientului ce i se va face, i se va
explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa.
se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe
de sange la intervale diferite de timp.
se spala mainile bine si se pun manusi sterile
se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa

pentru punctie
se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri
cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face
dinauntru spre in afara pentru a se preveni
contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe
pielea din jur.
dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce
inainte de punctionare
se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult
si 2 pana la 6 ml pentru copil
se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de
cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata
sangele
se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de
cultura la adulti si 2 ml pentru copil
se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu
datele pacientului, data si ora recoltarii numele
medicului care a indicat , temperatura pacientului in
momentul recoltarii, specificarea oricarei
antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
se transporta imediat la laborator
se descarca seringa, manusile si acele in recipiente
specifice, separate
se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a
produs hematom.In cazul in care s-a produs

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute,

dupa care se aplica comprese calde.
Evaluarea

o normal-hemocultura negative

rezultatelor

o patologic se identifica germeni patogeni;

o se efectueaza antibiograma

Consideratii speciale:

fiecare proba se va lua la intervale de timp

specificate si din locuri diferite

se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe

mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul
cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs
sepsisul.

principala complicatie a manevrei poate fi

hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa,
care poate suferi modificari in anumite stari patologice.
Analiza urinei cuprinde :
examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect
examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri
examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni
examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect
roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine
RECOLTAREA
Examinri calitative-prima urin de diminea
Examinri cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepie prima urincare
se arunc)
Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h
Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprieti fizice
1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie rou
hemoglobinurie-ca zeama de carne
melanurie-neagr
albastru de metilen-albastru
antipiretice-portocaliu

2.Transparena-normal-transparent
aspect tulbure-fosfai-nor alb sau roz
filamente de mucus
bacteria
leucocite sau hematii

Aspect tulbure

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat

in cetoacidoza-acetona

Acetone

EXAMENUL DE URINA
Determinarea se face cu stripuri
Se determina 10 parametri

hidrogen

Proprieti fizice
pH-ul-rinichiul eliminexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii n
tubul contort proximal
pH-ul normal:5-7
Msurarea-cu strip-uri
Intervalul de msurare de la 5-9
Zona indicatoare conine 3 substane:albastru de bromtimol,fenolftaleina i
rou-metil
Culoarea vireaz de la galben portocaliu la albastru
pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucocite
pH acid-cetoacidoza dar numai dac rinichiul funcioneaz normal

DENSITATEA URINAR

Pentru

evaluarea capacitii de concentrare i diluie a rinichiului i starea de

hidratare a pacientului
Determinarea:-cu urodensitometrul

cu strip
Principiu-se determina concentraia ionic pe baza eliberrii protonilor n
prezena cationilor cu care formeazun complex care modificculoarea
indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU
Normostenuria-1.015-1.025
Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpiraii

abundente,aport

lichidian scazut
Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut
Izostenuria-densitatea urinilor emise n 24 h este egala i n jur de 1.010-arat
incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC

densimetru
GLUCOZA
Principiu:reacie specificpentru glucoz(glucoxidaza) care nu identifica i alte
zaharuri.Oxigenul eliminat din reacie modificculoarea tetrametilbenzidinei n
albastru.
Glicozuria apare dac:

-crete glicemia peste pragul renal de absorbie(170-180 mg/dl)

-scade pragul renal sarcina
-n tulburari de transport a glucozei

CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezena corpilor cetonici
modificculoarea zonei indicatoare n VIOLET
n urina normalABSENTI!!!!!
Prezeni-dac sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,inaniie,vrsturi abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort
intens.

PROTEINELE
Principiu:determinarea pe strip se bazeazpe eroarea proteica indicatorilor de
pH;culoarea indicatorului vireazde la galbenla albastru

n mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h i nu este

detectat prin aceast metod
Proteinuria poate fi:-selectiv-se eliminnumai proteine cu GM mic
-semiselectiv-se adaugIgA i G
-neselectiv-se pierd i proteine cu GM mare

PROTEINELE
Cauzele proteinuriei:
o -prerenal-crete RFG
o renal-se elimin0,30-2 g/24h
o postrenal-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mic(beta 2 microglobulina)
Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanuri uoare de Ig care precipit la nclzirea
urinii la 70 Ci pp.dispare cnd se nclzete urina la 100C

 UROBILINOGENUL
Principiu:reacia Ehrlich-sare de diazoniu care n prezena UBG n mediu acid
formeazun compus ROU
n mod normal doar 1% din UBG ajunge n urin
Crete n:
-suprancrcarea funciei hepatice
-anemii hemolitice,intoxicaii,accidente transfuzionale
-alterarea funciei hepatice-hepatite acute i cronice,ciroz,tumori hepatice

BILIRUBINA
Normal nu apare n urin
dar daca este prezenteste vorba de Bi conjugat(hidrosolubil)
Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care n prezena Bi determin virarea
culorii indicatorului n VIOLET
Crete n obstrucia canalului biliar de ctre calculi,tumori,presiune
canaliculara extrahepatic, fibroza hepatic

 ACIDUL ASCORBIC
Dei nu apare n mod normal n urinprezena lui interfercu determinarea
glucozei i hematiilor fiind un puternic agent reductor
Pozitiv-la persoanele care consuma cantiti mari de vit.C i poate arta o
predispoziie pentru formarea calculilor

NITRIII
Principiu:n urina n care exist bacterii, nitraii sunt transformai n nitrii, care
mpreuncu o sare de diazoniu formeazun derivat azo colorat n ROU
Intensitatea culorii este direct proporional cu cantitatea de nitrii, dar nu i cu
severitatea infeciei

 LEUCOCITELE
Principiu:esteraza leucocitar mpreuncu esterul indolic aflat pe zona de test i un
derivat diazo formeaz un compus VIOLET
Pozitiv n:
-inflamaii ale cilor urinare datoritbacteriilor,levurilor,paraziilor
-contaminare cu secreii genitale
-leucocituria abacteriann pielonefrite cr.

HEMATIILE
Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb i Mb catalizeaz oxidarea
substanei indicatoare de ctre un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru
Testul este pozitiv dac exista Hb dar i hematii-diferenierea pe baza
sedimentului cu condiia s fie efectuat imediat

Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria

paroxistic nocturn
Hematuria-leziuni ale rinichilor si cilor urinare,calculi,infecii

Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se
obtin prin centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau
oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt
prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.
Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in
forme specifice, usor de recunoscut la microscop.
Sedimentul urinar calitativ
Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru
de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare
calitativa a componentelor sedimentului urinar.

 Sedimentul urinar cantitativ

Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din
sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, StanfeldWebb.

Se pot folosi pentru citirea sedimentului i cititoare automate care analizeazn timp
mai scurt un numr mai mare de probe i o cantitate mai mare de proba

LEUCOCITELE
Majoritatea sunt PMN dar pot fi i monocite,eozinofile,macrophage
Prezente n ITU,contaminare cu secreii genitale,pielonefrite cr.
Normal se admit 0 - 5 leucocite/cmp microscopic.
Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c mp ) : i nf e c i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t ,
u r e t r i t ) s a u n a l t e (pielonefrit).

HEMATII
Prezente n :
-leziuni ale rinichilor sau cilor urinare
Calculi
infecii urinare
Normal se admit 0 - 2 hematii /cmp microscopic.
Patologic : hematurie - microscopic,>3 hematii /cmp- macroscopic, cmp
plin de hematii

CELULE EPITELIALE

-scuamoase-din segmentele inferioare ale cilor urinare(nu au importan patologic)

-epiteliale renale-din tubii renali,n afeciuni ale parenchimului renal
-tranziionale renale-din uroteliu,apar n procese inflamatorii
Normal -s e a d mi t 3 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c mp mi c r o s c o p i c ,
p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapeteaz tractul urinar.
Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale
alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretr i uretere.
Patologic:c r e t e r e a n u m r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 1 0 / c mp ) n
i n f l a ma i i l e tractului urinar.

CILINDRI HIALINI

-formai din proteinele care trec membrana bazali coaguleazla nivelul tubilor
contori distali i proximali

CILINDRI GRANULOI I CEROI

Cilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a cilindrilor hialini

Cilindri ceroi se formeaza dupa stagnarea ndelungata n tubi (afectare
tubulara cr.)

CILINDRI CELULARI
Pot fi formai din leucocite,hematii,bacterii,levuri

Arata o afectare tubularacut

PARAZII,LEVURI,BACTERII

Dintre parazii cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis

Levuri-importana patologic deosebit Candida
Bacterii-coci sau bacili mobili

coli

trichomonas

candida

 CRISTALE-ACID URIC

Cel mai frecvent ntlnite

CRISTALE-OXALAT DE CALCIU

Pot fi sub formde mono sau dihidrat,birefringente

Apar n hiperoxalurie,intoxicaii cu polietilenglicol
Pot arta un risc de nefrocalcinoz

CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN

n urina depozitatnecorespunztor sau asociat cu infecii urinare

 CRISTALE PATOLOGICE

TIROZINA
LEUCINA-n boli hepatice grave
CISTINA-n tulburri ale metabolismului proteic

tir

leu

CRISTALE PATOLOGICE

Prezena cristalelor de colesterol este n mod normal nsoit de o proteinurie

masiv.
Cristalele de colesterol sunt foarte rare.

DETERMINRI CANTITATIVE

Ureea=15 - 35 g/24 ore

Patologic:
Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism
Valori sczute: - perioada de cretere rapid, IRA faza de stare, IRC terminal
Creatinina urinar
Valori normale : 0,8 - 2 g/24 ore
Patologic:
Valori crescute: - dup efort fizic, acromegalie

Valori sczute: - n imobilizri prelungite, IRA i IRC.(insuficienta renala

acuta si cronica)
Acidul uric urinar
Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore.
Patologic:
Valori crescute: - gut, leucemii, tratament cu corticoizi.
Valori sczute: - IRA i IRC
Biochimie urina
Test

Valori normale
albumina

absent

glucoza

absent

ph

5,5-6

densitate

1015-1025

corpi cetonici

absent

hematii

absent

leucocite

absent

nitriti

absent

bilirubuna

absent

urobilinogen

absent

Pathologic

Prezenta albuminei-indica o afectiune renala

Prezenta glucozeiDZ
Elemente patologice in sediment :numeroase
leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati
Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita
virala(urina are culoare brun inchisa ca berea

RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA

Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale

Se recolteaza prima urina de dimineata
Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de
urina
La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala
Definitie

o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista

afectiuni renale,diabet zaharat prin prezenta
glucozei,elemente patologice,etc

o explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea

Scop

glicozuriei,etc
Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati
Materiale

urinar sau plosca daca este necesar

necesare

manusi
recipient de unica folosinta curat si uscat
etichete
formular cerere analiza laborator
recipient pentru transportarea analizelor la laborator

Pregatirea

psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii

pacientului

fizica se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu

apa si sapun

Efectuarea

se recolteaza dimineata de la prima mictiune

tehnicii

asigurarea intimitatii

i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa

urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i
se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru
a urina

se pun manusile

din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in

recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca
diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se
va masura cu ajutorul recipientului gradat

daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai

recipientului se va spala si usca

se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si

ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de

formularul de cerere a analizei

intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera

rezultatele finale ale probei

se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind

inlaturate de la patul pacientului

pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si

vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la
fel ca mai sus

URINA DIN 24 ORE

Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si
variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a
avea o valoare diagnostica .
Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece
sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.
Obiective

obtinerea datelor privind starea morfofunctionala

a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri
cunoasterea volumului diurezei
efectuarea unor analiza biochimice
urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)

Materiale necesare

recipient de colectare a urinii cu capacitate de

minim 2 litri

manusi
plosca sau urinar daca este nevoie
recipient gradat daca trebuie monitorizata
cantitativ diureza
etichete
formular de cerere analize pentru laborator
Pregatirea pacientului

se explica procedura pacientului si familiei pentru

a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a

psihica si fizica

preveni pierderile accidentale de urina in timpul

recoltarii

se pot monta etichete la baie prin care pacientul

sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina,
sau pe punga urinara daca pacientul este sondat

se vor explica pacientului restrictiile alimentare si

medicamentoase acolo unde este necesar

Recoltarea

confirmarea si verificarea identitatii pacientului

se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta

urina se arunca

in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi

dimineata se colecteaza in recipientul de colectare
curat si uscat

recipientul de colectare se pastreaza la rece pe

perioada colectarii(se eticheteaza)

a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de

urina colectata,se omogenizeaza si se trimit la

laborator un esantion de 100ml

esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar

de urina pe eticheta caruia se va nota numele si
prenumele pacientului,volumul
urinar/24h,analizele cerute

Consideratii speciale :

daca pacientul are sonda urinara, se va mentine

punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un
recipient cu gheta pus sub patul bolnavului

daca accidental se pierde una din probe, recoltarea

trebuie sa fie reluata integral

Test Addis Hamburger

Scop

studiul cantitativ al elementelor figurate din

urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din
urina .

Pregatirea bolnavului
psihica si fizica

informarea,explicarea necesitatii examenului

,obtinerea consimtamantului
se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea
probei
dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se
noteaza ora ;aceasta urina se arunca
din acest moment bolnavul este rugat sa ramana
culcat timp de trei ore
nu consuma lichide in tot acest timp

Pregatire

se pregateste recipientul pentru recoltare

materialelor

se pregateste materialul necesar pentru toaleta

organelor genitale externe

Recoltarea urinei

dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor

genitale externe cu apa si sapun
se recolteaza intreaga cantitate de urina si se
masoara volumul
se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient
pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va
nota numele si prenumele pacientului si volumul

urinar colectat
Interpretare

normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min

patologic eliminare>100000elemente/min
hematuria macroscopica apare cand se
elimina>300000H/min

Proba celor trei pahare

Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz

urina de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel
de-al treilea urina de .la sfritul miciunii.
Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria
este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total).
Hematurie prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz
o hemoragie vezical.
Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial) presupune o
hemoragie de origine prostatic sau uretral.

BACTERIOLOGIE

Urocultura
Prezentare generala
Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare.
Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice !
Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile
pentru infectia tractului urinar.

Definitie

examenul bacteriologic din urina pentru depistarea

germenilor patogeni

Scop

diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a

germenilor patogeni

Material necesare

-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru

toaleta organelor genitale externe

Pregatire pacient

-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea

ei,consimtamant
-fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun
inainte de recoltare

Tehnica recoltarii

se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel

putin patru ore de la mictiunea anterioara
se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin
7zile inaintea recoltarii
cu 12ore inainte nu va consuma lichide
nu va urina cu 6 ore inainte
se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a
organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de
uscare prin tamponare cu tifon steril
spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in
spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre santul
balanopreputial(glandul fiind decalotat)
stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si
racita
la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda
introducerea unui tampon steril in vagin si apoi
recoltarea probei
la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul
decalotat
la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor
genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei

orificiul pungii speciale pentru recoltare

la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face
prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana
se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a
intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul
mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu
atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie
restul urinei se evacueaza la toaleta
recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa
nu se atinga interiorul capacului sau recipientului
daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai
recipientului se vor spala si usca
pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
se va eticheta recipientul
trebuie mentionat daca pacientul este sub
antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza
se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient
si proba se va trimite la laborator imediat
Pentru sugari
Se spal zona urogenital cu ap i spun i se
tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca.
Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor
adezive n jurul orificiului urinar.
Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n
interiorul acesteia.

 Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la

tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei
pe lng pung i contaminarea acesteia.
Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul
copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele
asigurndu-se astfel nchiderea pungii.

Pung pediatric de recoltare a urinei

Interpretarea

normal urocultura este negativa

valorilor

pathologic-prezenti germeni patogeni

Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt
cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli,
Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter,
Providencia).
Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni
din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus,
Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes,
Acromobacter, Haemophilus.
dupa identificare se determina antibiograma

In situatii speciale, urina se poate recolta direct din

vezica prin punctie suprapubiana

Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a

demeure )
se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea
probei
se pun manusile;
daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular,
acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o
seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril
daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta
proba din cateter;
se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de
insertie cu tubul de drenaj;
se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)
recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se,
daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
nu se recolteaza din sacul colector
nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis

MASURAREA PH-ULUI URINAR:

Materiale necesare :

manusi
recipient de recoltare
benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar
cartela standard de citire

Masurare :

confirmarea si verificarea identitatii pacientului

se spala mainile si se pun manusile
i se explica pacientului procedura
i se da pacientului recipient si i se explica cum sa
colecteze proba de urina
se scufunda banda conform prospectului de
utilizare si apoi se citeste .

Consideratii speciale

se va utiliza o proba de urina recoltata in

momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte,
deoarece o proba stand la temperatura camerei isi
modifica ph-ul .
se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea
ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Definitie

materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare

supuse procesului de digestie si eliminate prin
defecatie

Scopul
recoltarilor

depistarea germenilor patogeni responsabili de

imbolnaviri digestive
depistarea purtatorilor de germeni
depistarea tulburarilor de digestie alimentara
stabilirea diagnosticului

Examene
efectuate

examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,

consistenta
examen bacteriologic-coprocultura-permite
diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin
depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni
holerici,salmonella
examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a
oualor de paraziti
examen biochimic-ofera informatii asupra procesului
de digestie si absorbtie,prezenta microscopica a
sangelui etc.

Metode de
recoltare

 scaun spontan sau provocat

direct din rect cu tampon steril
cu sonda Nelaton-la copii

Materiale

material de protectie pentru pacient si pat

necesare

bazinet steril
material pentru toaleta perianala
coprocultor cu sau fara mediu de cultura
tub cu tampn sterile montat pe porttampon
sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie
banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri
port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda
adeziva
pentru sugari scutec sterilizat
purgative saline
etichete
formulare pentru analize laborator

Pregatirea

se informeaza pacientul

bolnavului psifica

se va explica procedura pacientului pentru a ne

si fizica

asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei

de recoltare
se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :
toaleta regiunii perianale
utilizarea de vas colector steril
interdictia de a urina in plosca

 pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate

adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu
tamponul din rect
ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza
defecarea
se goleste vezica urinara
se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de
recoltare
pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand
prelucrarea nu se face imediat
Executie

recoltare din scaun spontan sau provocat

colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie
pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la
pregatirea pacientului
se protejeaza patul cu musama,aleza
se aseaza bazinetul sub bolnav
se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale
din diferite parti suspecte cu continut de
mucus,puroi,sange ,
se introduce lingurita in recipient
in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu
lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale
pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat
mai tarziu

recoltarea din rect cu tampon steril

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a

ne asigura de cooperarea sa

se asigura intimitatea pacientului

se aseaza pacientul in decubit lateral stang

se imbraca manusi de protectie

se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun

se departeaza fesele bolnavului si se introduce

tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect

se introduce aplicatorul eprubeta

se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala

mainile

se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna

cu formularul

recoltarea cu sonda Nelaton-la copii

se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta

de 10-15cm
se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care

se aspira in sonda continutul

se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin
insuflare intr-o eprubeta sterila
produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in
2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.
Transportul
Prelevatele de materii fecale destinate examenelor
microbiologice se transporta la laborator in cel mai
scurt timp (2 ore de la prelevare).
Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea
mediului de conservare si transport
Interpretarea rezultatelor
Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba
coprologica examinata confirma fie starea de boala fie
de purtator
In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma
In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se
anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de
masuri (Directia de Politie Sanitara).

recoltarea pentru examen coproparazitologic

o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza

decelarea prezentei parazitilor intestinali

o Examenul se efectueaza in conditiile regimului

alimentar obisnuit al pacientului.

o Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare

circa 3g de materii fecale

o Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din

regiunea anala,pliurile anale iar la copii de sub

unghii(copii se scarpina in regiunea anala
pruriginoasa)
o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o

spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita

inmuiata in glicerina cu apa in parti egale
o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal
o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata

devreme
o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si

sterile si se trimite la laborator

o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub

unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu

sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al
unghiei cu un tampon sau o pensa.
o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se

trimite la laborator
Ingrijirea

Se efectueaza toaleta regiunii anale

ulterioara a

Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod

pacientului

Se aeriseste salonul

Examenul

Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante

biochimic

proteice(creatoree),acizi
organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta
puroiului etc.
Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si
aprecierea capacitatii functionale a tubului
digestiv,recoltarea materiilor fecale va fi precedata de
un regim alimentar bogat in toate elementele regimului
mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger)

Recoltarea
scaunului
pentru

Prezentare generala

Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in

fecale este un test des utilizitat pentru screeningul

hemoragii

sangerarilor digestve.

oculte

Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru

descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru
diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena.
Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri
scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena.
De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru
depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din
pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta
parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare
gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii
considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intro perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta
specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu
toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica
neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare
gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.
Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de
anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta
respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o
coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin

scaun este mai mult de 5 ml pe zi.

Aceste analize sunt foarte importante deoarece
sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile
ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la anemii severe.
Materiale necesare
Manusi
bazinet
recipient colector
substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta (
din kitul de testare)
Pregatirea bolnavului
timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb
nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau
daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente
se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare
sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de
carne
nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii
pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive
Recoltare
se confirma identitatea pacientului
se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de
recoltare a probelor din scaun

se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem

kitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de
utilizare
se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este
imobilizat
se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei
albastre sau verzi pe hartia testului
Consideratii speciale

ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu

urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam
conform indicatiilor de utilizare a kitului

testul se face din portiuni diferite ale scaunului

deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal
superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea
din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in
prima portiune a scaunului

se va verifica data expirarii kitului de testare

pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in

fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca
toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie
tinuta intre 48-72 ore inaintea testului

de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va

intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier,
potasiu indometacin, steroizi)

daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui

instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura

unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru

depistarea sangerarii oculte este testul intitulate
colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac
singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun
si este foarte usor de testat si interpretat.

Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72

ore inainte de testare.

Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant

de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea
dezinfectantului de toaleta.

Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica

in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece
continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.

In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface

kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va
pluti pe suprafata apei din toaleta.

Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.

Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora

in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la

trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte
medicului.

RECOLTAREA SPUTEI :

Definitie
Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se

expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.

Scop

Analize de laborator:

citologice-determinarea celulelor maligne atipice

in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare
bacteriologice-determinarea germenilor patogeni
,b.Koch
parazitologice-determinarea

parazitilor(taenia

echinococus

chistul

care

produce

hidatic

pulmonar)
micologic-determinarea
albicans)

ciupercilor(candida

Materiale
necesare

recipient din plastic cu capac de unica folosinta

cutie Petri sterila
aerosoli
masca faciala,manusi
tavita/punga pentru voma
pahar cu ap
erveele sau batiste de unic folosin

Pregatirea pacientului

se anun i i se explic necesitatea executrii

examinrii
nu mananca,nu fumeaza
se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n recipientul dat
s nu introduc n vas i saliva

Tehnica recoltarii

Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei

este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare
in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai
putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar,
bronhoscopia.
Aspiratia traheala este contraindicata imediat
postprandial, la pacientii cu varice esofagiene,
laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu
atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava

aritmiile.
pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea
patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica
patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin
ridicati (pozitia Fowler)
se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa
simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru
a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu
flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si
sa expectoreze in recipientul steril
se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru
depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv
se pun manusile
se ataseaza capacul recipientului etans si se curata
exteriorul acestuia daca este cazul
se arunca manusile la deseuri contaminate
se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, ,
data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca
pacientul este febril sau sub antibioterapie
se trimite proba imediat la laborator
Recoltarea sputei prin Material necesare
frotiu faringian si

tampon faringian montat pe porttampon

laringian

spatula linguala
apa distilata sterila
Tehnica recoltarii
se umezete tamponul de vat cu ap distilat

steril
se apas limba cu spatula
se introduce tamponul n faringe cernd
pacientului s tueasc
sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care
se introduce imediat n eprubeta steril
frotiul laringian se recolteaz de ctre medic
ptrunznd cu tamponul n laringe sub control
laringoscopic

Recoltarea sputei prin

spalatura gastrica

se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica

la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa
se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n
stomac, dimineaa, pe nemncate
se introduc prin sond 200ml ap distilat,
bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat
imediat sau extras cu seringa
lichidul recoltat se trimite imediat la laborator
pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau
mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului
gastric
dac recoltarea se face pentru nsmnare i
lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut
poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na

Recoltarea sputei prin

spalatura bronsica

se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu

expectoreaz

 se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas,

care nu apar n mod obinuit n sput
se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser
fiziologic si teofilin
pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii
adnci, repetate, urmate de expiraii scurte
se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la
aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar
dac nu a tuit niciodat
sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril,
recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n
vase separate
Consideratii speciale:

o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a

evita expectorarea de saliva in loc de sputa
o pentru a stimula secretia de sputa se poate face
drenaj postural inainte de recoltare
o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata
cu flora normala din gura de aceea aspiratia
traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a
sputei, dar este o manevra invaziva care este
folosita doar la pacientii care nu pot expectora.

 RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie

Exudatul faringian este un lichid rezultat n

urma unui proces inflamator faringian

Scop

Explorator
Depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui n vederea tratamentului
Depistarea persoanelor sntoase purttoare de
germeni

Indicatii de recoltare

Examenul microbiologic al exsudatului faringian

se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si
anginelor streptococice, confirmarea
diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor
de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze
respiratorii.
recoltarea se face nu numai n angine , ci i n
alte boli care pot fi declanate de o infecie
faringian (nefrite, RAA),scarlatina

Materiale(de

Masca ,manusi

protectie,sterile ,

Spatul lingual

nesterile)

Eprubet cu tampon faringian

Eprubete cu medii de cultur
Ser fiziologic sau glicerin 15%
Tvi renal
Tava medicala
Sursa de lumina
Bilet de trimitere la laborator

Pregatirea pacientului

Pregtire psihic
Se explic necesitatea recoltrii
Se anun i i se explic tehnica
Pregtire fizic
Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu
fumeaze.
S nu i se instileze soluii dezinfectante n nas,
s nu fac gargar
Nu se administreaza antibiotice inaintea
recoltarii
Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare
Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta
gurii, gargarisme sau ingestia de alimente
Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul in

usoara extensie, faringele bine expus prin

iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator
de limba steril
Efectuare

asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu

alcool,pune manusile de protectite
ii pune masca de protecie
invit pacientul s deschid gura si sa pronunte
vocala a
deschide eprubeta cu tamponul faringian
apas limba cu spatula lingual
tamponul se introduce fara a atinge limba sau
palatul si se tamponeaza ferm orice zona
inflamata, zonele purulente sau ulcerate.
in faringitele eritematoase se sterg atent
faringele posterior si ambele amigdale.
dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd
este cazul)
introduce tamponul faringian n eprubeta
la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe
lame de sticl
pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat
pe medii de cultur, succesiv dou eprubete din
aceeai recoltare
se spal pe mini cu ap i spun

Pregtirea produsului

Transportul

pentru laborator

realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se

probelor

si

insamantarea

trebuie

utilizeaza medii de conservare si transport si in

maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu
se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de
transport.
dac nu este posibil nsmnarea la patul
bolnavului, tamponul se umezete n prealabil cu ser
fiziologic sau glicerin 15%
Se reoraganizeaz locul
Notarea n foaia de

se noteaz data recoltrii

observaie

dac s-au fcut nsmnri sau nu

Consideratii speciale

nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de

unde urmeaz s se recolteze
se evita imbibarea tamponului cu saliv si
atingerea dinilor

RECOLTAREA VARSATURILOR

Definitie

Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului

gastric pe gura

Scop

se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice

pentru stabilirea diagnosticului
stabilirea bilantului hidric
obtinerea de informatii privind continutul gastric

Material

2 tvie renale curate i uscate

necesare

pahar cu apa aromat

muama , aleza
prosop

Pregatirea

va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

bolnavului

se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul

psihica si fizica

ntors lateral
se aeaz sub cap sau n jurul gtului un prosop
se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau
travers

Tehnica

se ndeprteaz proteza dentar dac exist

tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre
asistent
asistenta sprijin fruntea bolnavului
dup vrstur se ndeprteaz tvia
dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi
sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie
se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt

tvi)
Ingrijiri dupa

se terge gura pacientului

tehnica

se ndeprteaz materialele folosite

se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
se aerisete salonul
se supravegheaz pacientul n continuare
in funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic,
cantitatea

Simptome ce

dureri abdominal

insotesc

greata-salivatie

varsatura

cefalee
vertij
transpiraii ,tahicardie
deshidratare
emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu
alimentatia in hipertensiunea intracraniana

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE

Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa tegumentelor, din plgi supurate,

ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din
conductul auditiv extern.

Scop
explorator
- depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea
antibiogramei
terapeutic
- evacuarea i tratarea secreiilor purulente

Materiale

- eprubete, ans de platin

- 2-3 lame de sticl bine degresate
- seringi i ace
- ser fiziologic
- alcool iodat
- tinctur de iod
-betadine
- pipete Pasteur

Pregtirea

psihic:
se anun i i se explic necesitatea

pacientului

efecturii examinrii
fizic:
se aeaz n poziia adecvat
Recoltarea din
vezicule , pustule ,
ulceraii

se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor,

pustulelor,ulceraiilor
se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se
ateapt s se rceasc

 se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust

sau de la marginea ulceraiilor
materialul recoltat se trece pe o lama de sticl
steril
se efectueaz frotiu
se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod
Recoltarea din
papule , noduli sau
alte leziuni
inflamatoare

se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la

sering
se plimb acul n mai multe direcii pn se
obine serozitate la aspirare
se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de
cultur
se introduce lichidul ntr-o eprubet steril

Recoltarea puroiului

abcesul, flegmonul este deschis

din abcese,

-se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i

flegmoane, colecii

rcit sau cu o ans de platin

cnd abcesul este nchis
-recoltarea se face cu seringa prin puncionare
- transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar
pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte
pentru regenerarea mediilor
- examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama
colorat May-Grumwald-Giemsa

 RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE

Material

manusi

necesare

eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe

porttampon
etichete
formulare pentru laborator

Efectuare

confirmarea identitatii pacientului

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa

se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau

voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut

se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intrun scaun cu fata la asistenta

se cere pacientului sa-si sufle nasul

se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar

pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de
recoltare pe nara pe care respira mai bine

se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce

cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand
capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede

tamponul si se scoate

alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de

limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele
valului palatin rotindu-l repede

se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura

se arunca manusile si se spala mainile

se etichetaza probele, se completeaza formularele de

laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Materiale necesare:
manusi
solutie normal salina
comprese de tifon
tub cu tampon steril
tub steril cu mediu de transport
otoscop,specul auricular
etichete
seringa de 10 ml, ac steril
formular analize laborator
Recoltare:

se spala mainile si se pun manusile

se curate cu blandete excesul de secretii din urechea

pacientului cu solutie normal salina si comprese de
tifon

se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se

roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,
pentru a nu leza timpanul

se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si

alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu
de transport

se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la

laborator impreuna cu formularele de laborator

recoltarea din urechea medie se face de catre medic,

dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si
comprese, prin punctionare si apoi aspirarea
lichidului cu o seringa

proba se trimite imediat la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE

Materiale
necesare:

manusi sterile
solutie sterila normal salina
comprese
eprubeta cu porttampon

Recoltare:

se spala mainile si se pun manusi sterile

se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal

salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara

se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul

conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu
tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si
alte suprafete

se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat

perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene
datorita miscarilor bruste

daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va

face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu
inel

se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel

in tubul cu mediul de transport

se arunca manusile la deseuri contaminate

se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna

cu formularele

Consideratii
speciale:

nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a

preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului

probei

daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se

va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul
nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile
oculare datorita miscarilor bruste

RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA

Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril
paduri cu alcool, betadina
pense sterile
tampoane sterile
seringa de 10 ml
ac steril
tub steril pentru cultura cu mediu de transport
etichete
tub de cultura pentru germeni anaerobi
comprese sterile pentru repansarea plagii
formulare analize laborator

Recoltare

se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun

manusile sterile

se inlatura pansamentul cu o pensa sterila

se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina

pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu
bacterii din zona adiacenta plagii

pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu

capat din bumbac, se introduce in plaga, se roteste
bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture
aerobice

se trimite proba imediat la laborator

se arunca manusile la deseuri contaminate

se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Definitie

Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei

vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si
germeni in functie de varsta,sanatate sau boala
Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor
dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare
cu flora vulvara prin absenta germenilor din
grupul lactobacillus care mentine Ph-ul

Scop

- determinarea agentilor patogeni

- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor tumorale

Material necesare

pregatirea mesei ginecologice-se asterne un

cearsaf sau aleza de unica folosinta
se pregateste trusa de examinare:valve
vaginale,speculum vaginal,pense,
tampoane de vata
porttampon,lame
manusi de protectie,
vaselina,antiseptic
tavita renala
sursa de lumina
creion dermatograf,
formular- analize laborator

Pregatirea bolnavei
psihica si fizica

se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta,

si inofensivitatea tehnicii
cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual
pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in
pozitie ginecologica pe masa ginecologica
toaleta organelor genitale externe cu apa calduta,
evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !

Locul recoltarii

colul uterin,fundul de sac Douglas

 orificiul glandelor Bartholin

meat urinar
Efectuare

Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog

Asistenta medicala pregateste
materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale
necesare
spalarea pe maini cu apa si sapun
se imbraca manusile de protectie
se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga
se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat
din vagin, uretra si colul uterin
recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat
din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii
vaginului ( acesta are flora proprie)
se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs
recoltat

Ingrijirea bonavei dupa

tehnica

bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa

ginecologica
sa se imbrace
va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod
in pat

Pregatirea
produsului

se completeaza buletinul de analiza,se noteaza

examenul cerut, provenienta produsului recoltat

pentru

produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore

laborator

se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe

medii de cultura
examinarea bacteriologica
cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat trimise la laborator
notare pe lama : provenienta produsului ( secretie
vaginala sau secretia colului uterin, ultima este
sterila in mod obisnuit)
lamele insamantate se trimit la laborator ptr
efectuarea examinarii dupa diferite coloratii
insamantari pe medii de cultura direct la locul si
in momentul recoltarii ( medii cultura functie de
germenii cautati)
Examen microscopic

o Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)

o Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gramnegativi sau leucocite
o Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi
bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,frecvente leucocite
o Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f.
frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.

Examen bacteriologicc

Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provo

o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala)
se fac recoltari cu tampon steril in eprubete

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe me

de cultura
punerea in evidenta Trichomonas vaginalis
se utilizeaza secretiile ramase pe manusa
de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele
din fundul de sac vaginal)
se executa frotiuri uscate la aer daca se pot
examina imediat se fac preparate native intre
lama si lamela , lama fiind preincalzita
daca secretia este prea vascoasa = produsul
de pe varful ansei se amesteca cu o picatura
de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul
se misca mai activ = mai usor recunoscut
Examinari

recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect

micologice

de pseudomembrane / orice secretie abundenta

recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si
examinari directe intre lama si lamela

Evaluarea

patologic :Trichomonas vaginalis,Candida

rezultatelor

Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc

 TESTUL PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea

doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a
cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o
analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi
fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai
des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor
colului vaginal si endocervicale.
Materiale
necesare :

Specul vaginal
manusi
Pap stick
applicator cu tija si pat din bumbac
3 lame de sticla pentru citire microscopica
fixative
lampa ajustabila
camp
formulare cerere analize laborator

Recoltare:

confirmarea identitatii pacientei

se explica procedura pacientei

se spala mainile

se explica pacientei importanta relaxarii

musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii

se cere pacientei sa mictioneze inainte de

efctuarea procedurii de recoltare

se asigura intimitate si se cere pacientei sa se

dezbrace de la brau in jos

este acoperita cu un halat de unica folosinta si

ajutata sa se aseze pe masa ginecologica

se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in

zona genitala

se inlatura halatul din zona genitala

se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu

se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu
interfera cu rezulatul testului. Se poate uda
speculul cu apa calda pentru a usura insertia.

se anunta pacienta cand i se introduce speculul

pentru a preveni tresarirea si incordarea
musculaturii

se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire

adanc in timpul introducerii speculului.

dupa introducerea specului acesta este largit

pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru
inceperea recoltarii

se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta

necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.

Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si

se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care
se va pune imediat un fixator pentru prevenirea
uscarii celulelor

lamele microscopice vor fi marcate diferit in

functie de zonele din care s-au recoltat celulele.
La un test complet, medicul va recolta celule din
zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.

dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi

scos evitand ranirea peretilor vaginali

este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de

examinare

se completeaza formularele de laborator cu datele

pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se
trimit probele la laborator

interpretarea rezultatelor :
clasa I-celule normale
clasa II-celule cu modificari minore benigne
clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este
sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare
si alte examene pentru stabilirea diagnosticului)
clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic
clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase
sau grupate
Consideratii
speciale :

inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore

ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale

recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de

menstruatie sau la 1 saptamana dupa

Precauiuni standard pentru controlul infectiilor-au

rolul de a
proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene
cunoscute/necunoscute.
Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe
baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale
acestuia
Standardele deosebesc reguli pentru:
decontaminarea mainilor
echipament de protectie personala
siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)

Decontaminarea mainilor
Personalul medical trebuie:
sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital
toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate
acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale

pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme

patogene
unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential

patogene
inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului

 spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa

ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a

personalului medical
Tehnica spalarii
Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in
altul de acelasi pacient.
umeziti mainile sub jet de apa

aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se

face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor

o atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub

verigheta
clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma
indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor
spre incheietura

pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca

nu folositi un prosop de hartie
mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre
incheietura
aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de
picior,NUcu mainile curate !

Echipament de protectie

Mnuile
Purtarea mnuilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor.
Considerentele pentru care trebuie purtate mnuile sunt:
o mnuile constituie o barier de protecie care previne contaminarea minilor
cnd acestea vin n contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii,
excreii, mucoase sau piele cu leziuni de continuitate;
o mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile
personalului medical pacienilor n timpul procedurilor medicale care
presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluii de continuitate;
o mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la
altul prin intermediul minilor personalului medical.
Reguli de bun utilizare a mnuilor
Se indic utilizarea mnuilor la:
- efectuarea de injecii;
- recoltarea de snge i a altor produse biologice;
- manipularea produselor biologice;
- montarea cateterelor venoase;

- efectuarea de puncii venoase sau alte puncii;

- examinarea clinic cu atingerea de snge.
Se recomand:
- alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri: sterile (in intervenii care
presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (n examinri
curente); una sau dou perechi.
- schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi pacieni,ntre dou ngrijiri,
n caz de ntrerupere a actului medical, n caz de rupere;
- niciodat dup utilizare nu se spal mnuile;
- nu se poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe ori.
Este important de tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui trebuie s
aib unghiile tiate scurt i s nu poarte bijuterii n timpul
manevrelor medico-chirurgicale.
Purtarea a dou perechi de mnui nu scade frecvena accidentelor
prin expunere la snge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sngele sau un produs
contaminat.

 Mod de folosire

schimbare dupa fiecare pacient;

dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in
containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin
interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la
indemana;

dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar
daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii
incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,
dezinfecteaza;
Halate
Se utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i la contactul
tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenial contaminate.
n funcie de tipul de expunere (stropire cu snge sau alte fluide ale organismului,
secreii, excreii sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie

selectat tipul de echipament care urmeaz a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate

singure sau n combinaie.
Mtile

Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei sau nghiirii lichidelor

contaminate.
Ele trebuie s acopere integral nasul i cavitatea bucal.

Utilizarea corecta a mastilor

verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as

modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca
fixate linia superioara deasupra urechilor
pozitionati masca cu inglobarea mentonului
fixate linia inferioara sub ureche
Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se
apreciaza ca se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice

 Protectoare faciale
Trebuie s fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal,
nazal, ocular.
Echipamentele de resuscitare
Protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii respiraiei artificial
EXPUNEREA PROFESIONALA

- prin inoculari percutane:

- intepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente
ascutite;
- manipularii de produse biologice potential contaminate;
- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in

activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.

prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala
METODE DE PREVENIRE
obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator
- pregatire in vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.

-manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential

contaminate cat mai putin posibil;
-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator
- evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.

- curatenie si decontaminare:
- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau
tesuturi;
- decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta
care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate;
- dezinfectie cu solutie germicida;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii,
decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului,
veselei, sticlariei, tacamurilor,

- reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin
culoare si etichetare.
igiena personala:
spalarea mainilor
spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse
biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;
evitarea activitatilor cu risc de expunere:
existenta de leziuni cutanate;

 prezenta unui deficit imunitar;

graviditate
Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
DESEURI NEPERICULOASE
Deseurile menajere:ambalajele materialelor

sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic

se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se
transporta la platforma pentru deseuri menajere.
Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu
expunere la materiale contaminate sectia de unde provin.
DESEURI PERICULOASE
Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame

de bisturiu de unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care

se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de
culoare galbena de unica folosinta
Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara

ac,tubulatura trusei de perfuzie ,pungi care au continut

sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.
Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena
prevazuta cu saci galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic
Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de

tesuturi,placente,biopsii etc
Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de
culoare galbena marcate cu pictogramapericol biologicprevazute in
interiot cu saci galbeni

 Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri

expirate,rezidurile preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in

laboratoareetc.
Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj
adecvat pericolului-toxic,coroziv,inflamabil

Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin

materiale radioactive
Se colecteaza in containere speciale