UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEL Catedra de stiinfe socioumane Conf. dr. Mihail Braga Lector superior Ecaterina Lorovanu, Dr. Constantin Lozovanu Conf. dr. Victor Rocactuc Conf. dr. Gheorghe Slabu Prof dr. hab Tudor Virteanu ISTORIA FILOSOFIEL Ciclu de prelegertSen ae Sn Se Sees ‘Tehnick 8 Moldoved ce studiazh flosofia: Redactor responsabil: conf, dr. Mihai Braga ©) 2.7.26,2000 Filosofia, problemele si rolul ei fn societate Conceptia despre lume, caracierul ei social-istoric. Structura concepfiei despre lume In decursul vietii fiecare om isi creazi o imagine despre realitate. Chiar din copilaric cl incearcd sé gascasca rdspuns la un sir de intrebari, care-] framinta, Ce este Universul si cum a fost creat? Ce prezinta. omul in acest Univers imens? Cum se dezvoltd societatea? Ce este fericirea etc.? Raspunzind {a intrebarife puse de practica si gindirea umana, oamenii isi formeaza o anumita inchipuire despre realitatea inconjuratoare. Anume aceste inchipuiri, imagini si stau la baza conceptiei despre lume. :Conceptia despre fume este un ansamblu de reprezentari si idei despre natura, societate, despre om si locul lui in lume. Conceptia despre lume include de asemeni intelegerea si aprecierea de catre om a sensului vietii si activitatii sale, a destinului omenirii si sensului istorici. In sensul farg ca include ansamblul convingerilor si idealurilor filosofice. stiintifice, social politice, morale, estetice, religioase ale oamenilor. Raporturile omului cu lumes tnconjuritoare, cu socictates, locul sdu ca fiintd, focul ratiunii, activitapii gi creatiei sale In aceasta lume sunt probleme caracteristice gi centrale ale conceptiel despre lume. Conceptia despre lime are un caracter istoric, ca se schimba in dependenta de dezvoltarea societatii. Cu cit ne adincim mai mult in trecutul istoric parerile oamenilor despre lumea inconjuratoare sunt mai fantastice, in ele persista_un sir de fiinte, puteri supranaturale, care au menirea de a fi principale in aceste conceptii si de a indeplini roluri majore. Cu ajutorul lor sunt explicate cele mai esentiale probleme ale existentei. Mai tirziu, odaté cu dezvoltarea stiintelor, aceste pareri sunt inlocuite cu altele, care reflectA mai adecvat realitatea. Tabloul despre lume se schimba, puterile supranaturale, ce jucau rolul esential in fundamentul parerilor umane, vin sa fie inlocuite cu Jamutiri stiinfifice.Vuues je Ueopic ime LeprediInla O FeLeCWe 4 pariculariayuor existenici sociale, In ea se pot distinge elemente sau trasaturi comune proprii indeosebi unei anumite formatiuni sociale si epocii respective. In functic de structura sociala si economica distingem clemente ale concepliei despre lume comune poporului sau natiunii, precum si membrilor unei clase sociale. Varietatile individuale ale conceptici despre lume sunt determinate de particularitatile existenjei individuale, de conditiile specifice de instruire, educatie gsi practica sociala, de tipul temperamental al individului Deci concepjia despre lume evoluiaza nu numai de la o formatiune sociala la alta, ci si de la un individ la altul. Gamenii, ce traiesc in aceeasi epoca, ba chiar si in aceeasi familie, pot avea diferite conceptii despre lume. Acest fapt ¢ determinat de clementele spirituale ce participa la formarea conceptiei despre lume. Fenomenul! spiritual numit conceptie despre lume are © structura compusa. El cuprinde o sistema de blocuri si elemente ale cOnstiintei si cultrii umane. Parti componente ale conceptiei despre lume sunt cunostintile, gindurile, emoriile, aspiratiile, proiectele, convingerile, valorile spirituale. In genere, toate aceste fenomene participante la configurarea conceptiei despre lume, pot fi impartite in doua blocuri principale. Primul este blocul intelectual, Specificul lui consta in reflectarea adecvata u lumii inconjuratoare, acumularea cunostintelor, purificarea lor de iluzii si gregeli. Al doilea este blocul emotional si de comportament. El este angajat spre formarea unei atitudini faja de natura, societate si om. Intro oarccare masura acest bloc este contrar primului bloc. Daca primu] e orientat {a acumularea cunostintelor adecvate, atunci al doilea e orientat spre formarea unyi anumit mod de viata, spre conceperca soartci umane, sensului activitafii noastre pe pamint. Din el fac parte valorile spirituale: convingerile, aspiratiile, proiectele. Nu e greu de injeles ca toate elementele si blocurile conceptiei desjve lunic nu sunt razlete, ca intre ele exista o anumita coerenta, ca unele din ele le pot determina pe altele. uneie-s principale. altele secundate s Odata cu desfasurarea revolutiei tehnico-stiintifice, amplificarea rolului stiintei si tehnicii in practica sociala, in cultura umana un loc de baza aw ocupat cunostintele stintifice. [nsa absolutizarea lor in mare masura a adus nu numai la urmari pozitive. ci si negative. S-a creat o pozitie scientista si tehnicistA. care preamareste rolul stiintei si tchnicii in dezvoltarea umana, nu neaga direct, dar in mare masura atenueaza rolul culturii umanitare, ceea ce a creat si O anumita atitudine fata de natura si societate intrmun fel nepasdtor, care poate aduce la cataclisme, mai ales cataclisme de tip ecologic. De aceca, in ultimul timp se accentueaza tot mai mult prioritatea intereselor general-umane. Pentru a ne da mai tine seama de continutul conceptici despre lume, cum se formeaza 11 diferiti indivizi, e necesar, de a face cunostinta cu notiunile de percepere si viziune a lumii. Partea emotional-psihclogica a conceptici despre lume formeaza fenomenul numit perceperea lumii, in care se reflecta nivelul dispozitiel, sentementilor, senzatiilor. La unii oameni in conceptia despre lume un rol hotaritor it joaca partea emotional-psihologica. Viata umana genereazi o gama compusa de emotii, printre care sunt atit ¢lemente pozitive, cit si negative. Oamenilor le sunt proprii sentimente luminoase: iubi mindria, fericirea si negative: de neincredere in puterile sale, neputin{a, singuratate, améaraciune, neliniste, frica, desperare, Ele actioneaza direct la modul individual de percepere a lumii. lar concordanta diferitor sentimente creaza diferite tipuri de percepere a lumii. In sentimente, dispozitii se dezvaluie imprejurarile din viata oamenilor, deosebirea de pozitic sociala si politica, virsta si sanatatea. Dispozitia emotionala poate fi de bucurie, fericire, optimista, plind de marinime sufleteascd, ori pesimista, egoista, negativa. In sensul ucesta s4 ne amintim cum apreciaza sensul vietii eroii romanului lui A. Dumas “Trei muschetari", D’Artanian si Atos. ¢ D'Artanian: "Viata n-are sens, dacd in ea nu exista loc pentru eroism si aventuri", = Atos: "Dragul meu, viata n-are sens nici daca in ca exista loc pentes eroism si aventuri" Difeventa aceasta de percepere a lumii se intilneste nu numai 1a cameni cbisnuiti, c: si ia savanti, fitosofi. Unii filosofi nu intelegperspectivele dezvoltarii societaii, nu percep rolul omului in natura gi societate, si atunci conceptiile lor devin pesimiste, iar altii injeleg pempectivele dezvoltarii si conceptia are un colorit optimist, plin de viata. Impulsuri begate conceptei despre lume ii dau sentimentele morale: rusined, o1arinimia, sentimentul datoriei, bucuria, asupra ei se rasfmny antipozii acestora: nimicnicia sufleteasca, _nelegiuirea, neonestia. Lumea emofionala a individului determina in primul rind forma de percepere a realitatii, care se rasfringe asupra conceptiei despre lume La configurarea conceptici despre lume participa nu numai sentimentele, senzatiile, ci si rajiunea, intelectul. Elementul rational al conceptiei despre lume alcatuieste viziunea lumii. Rolul ratiunii este formarea unci conceptii integre despre lume din suma de sentimente si senzalii reflectate de subject; de unise a notiunilor, ideilor, de formare a convingerilor. Convingerile constituie fundamentul viziunii lumii. Daca individul nu-i convins in cunstintele sale, atunci el pierde baza, datorita carcia ar putea activa si invers, daca el e¢ convins in cunostinicle sale, atunci cl poate sd-si aleagd normele, idealurile ctice, ive, juridice, politice, care-] vor ajuta in activitatea sa zilnica. La baza formaril convingerii sta adevarul. De aceea, omul trebuic s& se incredinjeze, cA bagajul sau de cunostinte sunt adevarate. Cunostinjele pot fi acumulate pe mai multe cai. O mare parte din cunostinfe Oamenii Je acumuleaza nerafional, pentru ca nu-s in stare sé supuni unui control riguros toate ideile, notiunile, teoriile existente. Dar in acelasi timp, trebuie de spus, ci o mare parte din cunostinte au fost supuse controlului in trecut de practica umana, Ins& aceste cdi au un cusur. Ele pot forma o atitudine dozmaticd fata de Cunostinte. Dogmatismml este 0 boala a gindiii si e raspindit larg. Cel mai inalt nivel dogmatismul il atinge im religie, unde gtitudinea critica lipseste complet. i Formarea convingerilor s¢ poate efectua si pe cai rationale unde cunostinicle, ideile, teoriile se supun unor indoieli si se controleaza adevarul lor. Aceste cunostinte sigur sunt mai trainice. Scepticismul are si cl anumite granite, daca ele sunt calcate, atunci biruie scepticismul negativ, care va nega existenta oricdrui adevar, ideal, seop, ete In funclie de gradul de profunzime al reflectarii si modalitatea atitudinii implicate se poite distinge o conceptie despre lume obisnuita (naiva, spontana) si una sistematica fundamentata teoretic, care a asimilat principii filosofice si valori stiintifice. Deci avem doua niveluri de concepere a lumii: nivelul obisnuit si nivelul teorctic. Nivelul otisnuit ori cum e adesea numit - filosofia vietii ~ se formeaza firesc. El se cristalizeaza sub actiunca nivelului de dezvoltare a societatii, culturii, religiei, spiritului national, profesiei, starii suffetesti a oamenilor. /Asuma atit cunostinte practice, sentimente pozitive, cit si mituri, greseli, fantezii, dispozitii nesanatoase. De obicei, acest nivel e lipsit de logica si nu-i sistematizat. Emotiile pot depasi ratiunea. Insa nivelul obisnuit al gindirii, spontan nu poate rezolva problemele compuse. inainta‘e de evolutia sociala, pentru aceasta @ nevoie de o cultura vasta, cunostinte profunde, logicd puternica, De aceste privilegii dispune gindirea teoretica. Din gindirea teoretica face parte si filosofia. Spre deosebire de alte moduri de gindire filosofia pretinde sa fondeze parerile sale logic, studiaza metodologia gindirii, evidentiazé si supune unei critici creatoare scopurile si idealurile in numele carora omenirea traieste si activeaza. Tipuri istorice de concepsti despre lume. Mitul, religio, filosofia Gindirea umana se afla in continua evolutic. Pentru a se eristaliza la nivelul contemporan, gindirea a trecut o cale lunga si anevoiosa. Cu toate ca la dilerite popoare aceasta evolutie are forme specifice, in general exista o anumita legilate in evoluarea concepjiiter despre lume. Gindirea succede de Ja etapele inferioare, bazate pe clemente fantastice, puteri supranaturale, alogisme la etapele superioare, unde in principiu nucleul gindirii este stiinta, log ‘alin Evolutia modului de gindire conduce la schimbaren septic! despre lume. Sunt cunoscute trei tipuri de conceptii despre lume: mitul, religi: flosofia corConceplia mitologica despre lume Mitologia este o forma a constiintei sociale, mod de injelogere a lumii caracteristic tuturor popoarelor primitive. Elementul principal al gindirii mitelogice este mitul. Esenta oricarui mit © constituic reflectarea fancastica a reatitaqii maturate si sociale sub formu unor legends, istorisiri sau alegorii despre zei, eroi ori alte fiinte fabuloa Radacina obicctiva a reéflectarii mitice a constituit, gradu) scazur al forjelor de producyie si implicit al dominarii fortelor naturii asupra omului Din punet de vedere al sferelor tematice distingem mituri Tteogonice, Ce povestesc cum au aparut zeii sau cum sivau impartic atributele, mituri cosmogonice, ce cauta sa explice $i sa reconstituie aparitia sau “facerea” lumii; mituri etiologice, ce incearca sa explice originea unei institutii sau @ unei traditii, ceremonii. Unele mituri sunt interpretari simbolice, alegorice ale unor fenomene din natura, altele pastreaz’ amintirea transfigurata a unor momente din istoria popoarelor respective. Multe mituri simbolizeaza aspiratii omenesti cutezatoare: visurile de stapinire ale naturii (mitul lui Prometeu), visul de a zbura (Icar), ori sentimente ‘omenesti eterne: diagostea nelarmuita (mind tui Orfeu si Euridice), prictenia (Oresic Pilade), dorul neunplinit, (Eres si Psiheia). Sunt miluri eshatologice, apocaliptice, in care se descrie moartea cosmosului, iar uneori remvicrea lui si ticeputul unei noi evolutii. Un foe de seama in mitologie ocupa onl si problemele lui: originea, nasterca, etapele victii, moartea, greutdtile, ce le intilneste in caléa sa. Mitologia descrie realizarile culmwral uinane: descoperizea mestesugariilor, agriculturii, stabilirea obiceiurilor, stualelor, traditiilor. Care-i importanta mitului in. cultura umana? ty prinml rind, in milologie pentru prima data se pun problemele eterne ale gindirii umane: ce esie Universul? Care-i structura lui? Ce este omul si de unde provine el, etc.? Mitul juca roful de baza in viata spirituala a sovietalii si era un mod de percepere a realitatii. Mitul indeplinea on sir de functii sociale. Prin intermediul lui se ficea legétura dinte trecut si prezent, dintre viata spitituala a diferitor generatii, se formau parerile colective ve neamblui. Gindiren mitologica statornicia ieulurile societatii, 9 stimula anumita forma de conduitaé, intruchipa cercetarile unitatii dintre natura si socictaie, univers si om, unitatii interioare a omului. Mitologia a intruchipat in sine inceputurile cunostintelor, religiilor, teoriilor politice, artclor si filosofici. Specificu) intelectual al mituluj se manifesta prin aceea, ca gindul se reflecta prin imagini concrete, poctice, tafore. In mit nu exista deosebirea dintre subiectiy si obicctiv, culrtura si natura, fantezie si realitate. Fenomencle naturii sunt fetisizate, insufletite, personificate. Caracterul constiintei mitologice trebuie conceput in conditii concret istorice, cind aceasta juca in viata spirituald a socictatii rolul de baza. Cu disparitia societatii primitive dispare ‘si mitul ca forma generala de gindire si percepere a lumii. Dar nu s-a sfirsit procesul initiat de mitologie de a cauta raspuns la intrebarile esentiale ale vietii umane. Acestea devin inuebari de baza la celelalte tipuri de coneeptie Gespre lume. E locul sa mentionam, ca 0 data cu trecerea la alte tipuri de gindive si conceptic despre lume modul mitologic de gindire mai are radacini si in gindirea contemporana si participa la formarea constiin{ei si culturii sociale. Concepftia religioasd despre lume Religia provine de la latinescul (religio), ce inseamna eviayie, cuviosie. lucru sacru, cucernicic. Religia este o astfel de conceptie despre lume in cadrul carcia cunoasierca lumii se face prin dublarea ei in viata paminieasca (naiurala) si cereascg (supranaturala). Esenta religici consta in credinta existen(ei anumitor puteri supranaturale, ce joaca un rol primordial in viata Universului si a societatii. Orice religie nu este doar nimic altceva decit oglindirea fantastica in mintile oamenilor a forjclor exterioare, care diminuiazé viata lor de toate zilele, oglindire, in care fortele pamintesti ‘iau forma unor forle suprapamintesti. Cercetarile stiintifice marturisesc c4 in opiniile fantastice despre puterile insuflejite, care considerabil i-s mai puternice decit fortele firesti ale omului este reflectat amestecul, patrunderea necontinita a puterilor straine, spontane ale naturii si societatii in viata omului, ce poarta in sine clementul intimplatorului, neprevazutului, catasirofei. Fortele acestea tainice si spontane sunt concepute ca niste puter! majore, de care depinde existenta, aparitia si disparitia orisicarni obiect, fiinta, societite. Deci toate intrebarile, ridicate de mitolog10 legatura cu geneza omului, societatii, Universului, sensul si sfirsitul lor, aparitia culturii, meseriilor, obiceiurilor, ritualelor ete. acuma sunt lasate pe sama acestor puteri supranaturale. Religia s-a dezvoltat pe baza perceperii dependentii oamenilor de aceste forte, care nu se supun nici unui control, ea apare ca o completare iluzorie a neputintei socictatii fata de cle. In conceptiile timpurii despre religii destul de ciudat se imbina raul si binele, puterile demonice si dumnezeiesti. De aceea, oamenii de la inceput se temeau la fel de toate fortele supreme. Cu vremea aceste forte oamenii Je despart in bune si rele, se adreseaza dupa ajutor la fortele bune impotriva celor rele. Apoi apare notiunea de Dumnezeu, camuia i se atribuie toate calitatile bune existente, o forté majora. El devine aparatorul oamenilor. Dumnezeu e privit ca veghetorul obiceijurilor, drepturilor, moravurilor, idealurilor. Cu vremea in gindirea religioasa se petrece 0 cotiiura esentiala: dorinta egoisté de a-i imbuna pe zei, de a-i chema in ajutor se imbina cu respectarea dezinteresata, dorinta de a urma calea binelui, cu cautarea cailor spirituale spre Dumnezeu. De intarirea acestui moment in religie & legat dezvoltarea normelor de conduita, idealurilor sociale. Aceasta adesea a ajutat la crearea ideilor umaniste, formarea personalitatii. . In cadrul religiei s-au format norme unice, care reglau forma de percepcre a lumii, gindirea si conduita oamenilor. Datorita acestui fapt religia a fost un remediu putemic a reglamentarii sociaic, a pastrarii moravurilor, traditiilor si obiceiurilor. Una din misiunile ieligici care astazi capdta raspindire este formarea constiintei de unitate a lumii, de idealuri comune si valori vesnice. Dar biserica a jucat si rolul unui exploatator spiritual mai ales in Evul Mediu. Multi ginditori care crau numifi eretici au fost izolati de societate, cazniji. Religia a reflectat fanatism, dusmanie si fata de oamenii de alte credinte. Adesea dusmania de moarte aducea la razboaie, nu permite nici acum unele conflicte sa fie rezolvate pe cai pasnice. 7 Biserica a avut si are centrele sale culturale. In cadrul biserici sau nascut reformatori si invatati, muzicanti, pictori. Ca conceptie despre lume religia si filosofia au puncte de tangenta. Ambele au prdestinatia de cercetare si explicare a tainelor Universului, de a exercita influienta asupra constiintei umane si " conduitei oamenilor. Insa este mare si deosebirea dintre ele. Spre deosebire de religie, care are ca probleme primordiale sufletul si nelinistea lui, sperantele si credinta, filosofia are in plan prim aspectele logice, rationale ale conceptiei despre lume si reflecta si necesitatea crescinda a intelegerii rationale a lumii. In fond, gindirea filosofica se deoscbeste radical de cea religioasa, fundamentul ei fiindu-i pozitia ratiunii. Observatiile asupra maturii, analiza logica, generalizarile, concluziile, dovezile stiintifice eu vremea au inceput a cestitui din gindire nascocirile, fanteziile si insasi spiritul gindirii mitologice, lasindu-le in sfera artei. Miturile raspindite in popor incep a fi revazute si primesc explicatii rationale. [ar notiunea de intelepciune capata o insemnatate nu obisnuita, ci nobila, fiind conrapusa ratiunii obisnuite. Este socotit un mod de gindire lipsit de egoism, care e pus la slujba adevarului. Deci trecerea la gindirea filosofica este o dcpasire atit a gindirii mitologice, religioase, cit si a gindirii de toare zilele. Incepind cu secolele VII-V ic.n., elementul acesta nou - dragostea fata de intelepciune - devine tendinta cea mai de seama a culturii umane. Tendinja aceasta destul de repede aduce la dezvoltarea stiintelor in cadrul filosofici. Gindirea filosoficd a integrat in sine o tendinta puternica nu numai de-a stringe date, ci si de a le sentiteza, de a percepe lumea ca ceva integru. Aceste cunostinte se deoscbesc de conostintele despre obicctele singulare; dispunind de asa cunostinte, filosofii socoteau, ca sz poate dirija totul. In afara investigatiilor in problemele Universului _filosofia presupunea reflectari asupra naturii omului, soartei si vietii umane. Filosofia se pretuia fiindca ea permite sa fie gasite cai frumoase de rezolvare a situatiilor, servea indrumator in conduita si modul de viata. Ea era cehmata sa contribuie la reglamentarea relatiilor dintre om si natura, sd oformieze cunostiin{ele si sé coordoneze actiiunile, Aparitia filosofiei a insemnat ivirea unei noi orientéri spirituale, cautarea armoniei dintre cunostinte si practica umana, echilibrarea lor cu convingerile, credinta, sperantele si idealurile umane. Filosofia a concert c& cunostinjele luate in afara valorilor spirituale pot aduce daunt ait yeulur cit si maturii. Svoblemele major: de studiu ale folosofiei au devenit natura si societat:a. Studierez naturii de catre filosofie a adus fa dezvoltarcairs stiinjelor naturale: matematica, fizica, biologia, astronomia, etc. Studierea societatii da si ea imbold la aparitia stiintelor sociale: istoria, jurisprudenta, politica, ete. In decurs de dowd-trei milenii filosofia s~a schimbat, s-a imbogatit si si-a concretizat problematica, de care e preocupata, metodele de cercetare. Insa pozitia, menirea ci este mult mai statornica. Filosofia ca conceptie despre lume este o sistem’ te: cuca despre natura, om si locul lui in aceasta natura. Fiind co-.yarata aceasta definitic cu difinitiile conceptiilor religioasé si mitologica despre lume, gasim punctele de tangenta. La toate aceste conceplii obiectul de studiu este omul si natura, legatura lor. Dar ele se deosebesc prin modul de percepere, nivelul intelectual de rezolvare a problemelor, felul de a privi aceste probleme. Obiectul filosofiei. Caracterul ei istoric si funcflile filosofiel Filosofia este un fenomen cultural bogat si are un caracter polifunctional. In cadrul ei se rezolva un spectru larg de probleme Dai filosotia nu este ceva unic, ca include in sine un gir de scoli, curente filesofice. In dependenta de aceasta posibilitayile ei de analiza, cercetare a realitafii, rezolvare a problemelor sunt diferite. Unele § flosolice cerceteazd doar anumite crimpceic inguste ale realitatii (de exemplu: constiinta, religia, politica, Iumea interioara a omului, conduita, limba, ete.). Altele cerceteazi anumite legaturi (de exemplu: filosofia si istoria, filosofia si’ stiinta, filosofia si cultura, etc.), fotalitatea aceasta de scoli de fapt sunt preocupate doar ce unele probleme inguste, ce aduce la absolutizarea acestor probleme gi deci Ia saracia obiectului filosofiei ca stiinta. Jnsa interesele regle ale filosofiei, sunt mult mai targi si intruchipeaza in sine diversitatea practicii umane. Asa, de exemplu, filosoful german Hegel a creat o sistema larga de filosofic: filosofis naturii, istoriei, politicii, dreptului, artei, religiei, moralei, care reflecta bogatia practicii umane. Cu cit mai bogati si mai profunda este coneepua filosofica cu atit. mai adecvat e reprezentati cultura B Investigatiile filosofilor in istoria culturii umane se schimba in dependenta de necesitafile practice sociale. Intr-o perioada filosofia mai intens se ocupa de studij cosmogonice, in alta de dialectica, metodologia cunoasterii, in a ueia de problemele societatii, existentei umane, etc. Daca am reprezenta printr-o generalizare punctele de vedere ale diferitor sccli filosofice asupra obiectului filosofiei, atunci el at avea urmatoarea schema: Reprezentanpit (filosi Silosofice) Unele scoli filosofice din China, India antica, scoala_—eleata, Aristotel, sisteme metafizice din Evul Mediu si timpurile noi, neotomismul, existentialismul Unele scoli din China, India Grecia antica, scoala antropologica, pozitivismul faza I- a sia [l-a Hegel, Feierbah | Punctul de vedere (care-i oblectul de studiu) al filosofiei ca stiinja 1. Filosofia este o invatatura despre existenta in geveral. 2. Filosofia este o invatatura despre cunoastere, ori morala, sau despre om in general. 3. Filosofia este o invatatura despre lot ce cxista, dar no despre o sferd specific a realitatii. 4. Filosofia este o imvatatura despre datorie, ideal, valori. {5. Filosofia este 0 teocie, ce are obiectul o anumita realitate. 6. Filosefia mu cste teoric, ci o activitate intelectuala specifica si nu ¢ legata de un obiect concret al cunoasterii. 7, Filosofia este 0 stiinta, care poate si trebuie sa fie stiinta. &. Filosofia nu esie o stiinta, ea nu poate si nu trebuie sa fie Platon, scolile platanice, neocantiene, Husserl G. Comelius, — ncopozitivismul, filosofia lingvistica Aristotel, Hobbes, Decartes, Kani. Fichte, Hegel Trationalismul religios, existentialismul, C. PopperW 9. Filosofia este 0 coneeptie stiintifica despre lume. ‘10. Filosofia au este conceptie 7 deo ne | Analiza punctclor de vedere ne face sa vedem urmatoarele lucruri: 1) cA pentru unii filosofi si acestea alcatuiesc majoritatea covirsitoure a filosofilor, filosofia are obicctul de studiv realitatea inconjuratoare: integral sau a unor parti ale ei; 2) ca filosofia este: a) o invatatura; b) 0 tearie; ¢) o stiinta; 3) ca filosofia nu este o stiin{a, ci © anumita activitate umend; 4) unii filosofi socot ca filosofia nuvi stiinta, ci o conneptie despre lume. Obiectul de studiu general al filosofiei este realitatea obicctiva si im special legile ei generale de dezvoltare. Fiind un fenomen cultural extrem de compus, filosofia are un spect larg de functii. Filosofia cerceteaza, studiazA lumea inconjuratoare, ea generalizeazi materialele teoretice ale ultor stiinte, joaca solu! de metedologie pentm stiintele , naturale si’ sociale, cristalizeaza conccptiile oamenilor despre lume. De asemeneta ea indeplineste rolul de pronostic social, are functie constructiva, creatoare etc Aici ne vom opri numai la dowd functii ale filosofiei: functia conceptuala si metodologica. 1. Functia conceptuala a filosofiei Specificul filosofiei fata de celelalte forme ale constiinjei sociale consta in faptul, ca ea constiuic. un sistem inchegat de idei, notiuni si teorii istorice determinate cu privire Ja realitatea obiectiva, privita sub aspectele cele mai generale. Spre deosebire de stiintele particulare, care permit omului s4 cunoascd legi si Geterminari cu o actiune restnnsd la un anumit cerc de fenomene, filosofia oferd o interpretare de ansamblu 4 lumii si in acest sens este 0 conceptic generalé despre lume, care exprima atitudinea oamenilor fatd de realitatea inconjuratoare prin prisma intereselor claselor pe a caror pozitii se situiaz’ filosoful. La baza funetiei conceptuale ale filosofiei sta problema relatici dintre gindire si existenta Modul rezolvari aceste: problerne de catre Hlosoli delermina contuniutul sistemer ius Iosolice. Marea problema fundamentala a intregii filosofii, mai ales a celei moderne este problema raportului dintre materic si constiinta, gindire si existenta. Problema fundamentala are doua laturi. Prima ei latura se refera la problema esen{ei lumii, aparitia ei. Exista materia, natura, realitatea vesnic ori a fost creata de o forta divina? Latura aceasta se formeaza in felul urmator: care este factorul prim, determinant, materia sau constiinta? A doua latura presupune raspunsul la intrebarea: Poate oare gindirea noastra sa reflecte in mod adecvat lumea exterioara? Dupa modul care rezolvam prima latura a probleme fundamentale a filosofizi, toate curentele filosofice se impart in doua tabere radical opuse: materialismul si idealismul. Rezolvind problema fundamentala a filosofiei in conformitate cu datele stiinjei si practicii, materialismul demonstreaza, ca lumea este prin natura sa materiala, ca materia este unicul izvor a tot ce exista, © necreata si indistructibila, cd lumea materialé e guvernaté de propriile sale legi, constiinja este un produs al dezvoltarii istorice a materici, O functie a creierului uman, ce are capacitatea reflectarii lumii inconjuratoare. Aceste teze stau la baza conceptici materialiste. Raspunzind la a doua latura a intrebarii fundamentale a filosofiei materialistii socot ca realitatea ca stare poate fi cunoscuta. In opozitic cu materialismul, datele stiimtei si practicii, idealismu] considera, ca spiritul a existat inaintea naturii, ca materia este determinata de catre constiinja. Afirmind, cé lumea este o creatie a spiritului, idealistii recurg in ultima instanta la explicatia fumii prin actul creatiei divine. ; Ideaiismul explicd existenta obiectelor si fenomenclor lumii exterioare prin activitatea constiinjei, considerind, .ca esenta lumii este spirituala. Dar dupa felul cum este conceput spiritualul curentele idealiste din filosofic s¢ imart in doua variante principale: idealismul obiectiv si idealismul subiectiv. Idea'ismul obiectiv considera ca lumea este creata de o concttinte obiectiva (constiinta. existenta in afara omului). Rep, ytli acestei variante a idealismului, dintre care cei mai cm. a! sunt Platon si Hegel, afioma, ca fa baza intregii lumi staun factor spiritual independent de constiinja umana "Ideea absoluta” ori “vointa universala", termeni in esen{a sinonime cu "Dumnezeu". Idealismul subiectiv considera ca lumea ar fi creaté de constiinta omului individual, de subietului cunoasterii. Reprezentantii acestei variante a idealismului afirma ca la baza existentei stau senzatiile, reprezentarile omului. Existenta obiectelor si fenomenelor este dependenta de constiinta subiectului cA ele exista in masura in care ele sunt percepute. Intre idealismul obiectiv si subiectiv nu exista deosebiri de esenta in privinta rezolvarii problemei fundamentale a filosofiei, deoarece in ambele variante factoral primordial este considerat spiritul, constiinta. Raspunsul pe care idealismul il da la cea de a doua latura a problemei fundamentale a filosofiei trebuie privit in strinsa legatura cu raspunsul dat la prima latura a acestei probleme. Idealistii obiectivi admit posibilitatea cunoasterii. lumii, numai ca dupa ei, lumea este de natura spiritualé. Alti filosofi idealisti, mai cu seama idealistii subiectivi de tipul lui L. Kant stau pe pozitia agnosticismului si neaga posibilitatea cunoasterii lumii. Deci materialismul si idealismul creaz& conceptii contrar opuse despre lume. Functia metodologicé a filosofici Functia metodologica a filosofiei e strins legata de functia conceptuala. In sinul filosofiei s-au creat diferite sisteme de studiere a realitatii, care au fost insusite si de alte stiinfe. Sunt cunoscute doua metode generale de concepere a realitatii: metoda dialectica si raetoda metafizica. a Metoda dialecticé presupunea infelegerea lumii ca un tot unitar, ale carei parti sunt in interdependeta si in interactiune, in continua schimbare si dezvoltare, cauza miscarii si decvoltarii aflindu-se in interiorul obiectelor si fenomenelor, in contradictiile lor interne. Metoda metafizicd, dimpotriva, cerceteaza obiectele si fenomenele in mod izolat, nu admite existenta dezvoltarii, reducind miscarea la o simpld crestere cantitativa si explicind-o prin cauze exteme, ceea ce la urma urmei admite intervenjia unei forte supranaturale. fn diferite epoci istorice im gindire, stiinja au dominat diferite inetode de cercetare. in antichitate dominant4 era metoda dialectic’, dialectica naiva. Aceasta, desi reusi sa sesizeze imaginea de ansamblu a fenomenelor in miscarea lor, nu se intemeia pe cunoasterea clementelor concrete, din care s¢ compunea aceasta imagine. In secolele XVU-XVIIT sarcina principala a stiintei consta In acumularea faptelor, in analiza si descrierea fenomenilor naturii, ceea ce impunea desprindcrea obiectelor cercetate din conexiunea universala, descompunerea in parti componente si studierea lor separata. Obiectele se studiau in stare de repaos. Aceste imprejurari istoric justificate au adus la dezvoltarea metodei metafizice. ; Dupa a doua jumétate a secoului XVIII dezvoltarea stiimtei, care a acumulat un imens material factologic aduc la reintoarcerea la metoda dialectica. Dialectica si metafizica, fiind concomitent metode opuse de cunoastere si teorii opusc asupra miscarii si dezvoltarii, lupta dintre cle, se impleteste cu lupta dintre materialism si idealism, fiind subordonata acesteia. Astfel metoda metafizica propric materialismului modern din perioada de ascensiune a burgheziej a devenit in secolele XIX, XX o caracteristica 2 multor conceptii si curente idealist. Pe de alta parte metoda dialectica, care s-a dezvoltat in filosofia moderna pe baza idealista a capatat o forma mistificata, denaturata. . Deci metafizica § dialectica, ca metode dg cercetare a jumii inconjuratoare au oO influientaé mare la formarea conceptiei despre jume. Si in genere, problema raportului dintre materie si constiints, problema miscarii si a dezvoltarii atit a naturii, cit si a societatii stau la baza conceptiei filozofice despre lume. Forma si continutul conceptiei filozofice despre lume e evident dependenta de rezolvarea acestor probleme esentiale.ruosotia Orientalé Antica GINDIREA FILOSOFICA fN INDIA ANTICA inte Sits Teh antice isi ate specificul sau: corelatia strinsa fre credinja si reflectia filozofica. Intr-adevar, in Bindirea indiana antica hotarele dinte religie si filozofie sunt greu de stabilit, deo: - ie antica indiana este 0 teosofic (Theos - Dumnezeu 4 wae ~ Infelepciune), adica i i 4 i a a un amestec de gindire rationala si credinta Filozofii erau in acelasi timp preoti. Filozofia indienilor antici, Arya, cum o numeau ei insdsi, fost prejuita multa vreme ca icoana unei intelepciuni waisted ; unui adevar absolut revelat de insusi Dumnezeu. Acest miste: ‘cca Poruneit de pastratorii ci, preoti brahmani, care socoteau d a a pingaérie a dezvdlui secretele acestor invafaturi, celor strdini He lor preoteasca, chiar daca aceia erau de acelasi neam cu ei. ; De abia pe la mijlocul secoluhui al XIX-lea, aeaigleatt au reusi| sa laca cunostinte cu scrierile indiene si sa tc: publice Astazi le se Cunoaste orisicine, in traducere si in original. : pons a Primele izvoare informationale despre viata socictatii antice indiene se con{in in asa numita literatura vedica ~ (de la cuvintul veda ~ stiinté, cunostinta). Vedele cuprind diterite serieri religioase. care creaza cartea sfinta a indienilor. Conform cercetarilor static , ieeaste carte sfinta s-ar fi format de 9 secole (1500-600 Le.n,) i Copriasul Sau se gasese pe scurt repuli gi dogme religioase; sh ib 7 stinte, rugaciuni, proverbe $i invatatori morale. ee owe. Traditional literatura vedica se Imparte in citeva grupe de lo primul rind; cele patru Vede: 1. Riga-Veda (Rigveda) 2. Sama-Veda (Samveda) 3. Atarva-Veda (Atarveda) 4. ladjur-Veda. 19 In al doilea rind, Brahmanele, care sunt o continuare a Vedelor si reprezinta niste comentarii a acestor texte. in al weilea rind, Vedele au dat si o dircctic in filosofie, o adevarata doctrind care s-a numit Vedanta - in traducere sfirsitul Vedclor, adicd etapa de incheicre a perioadei vedice in cultura indiana. Nivieu! Vedantei il constituie Upanisadele (teoria misterclor) ~ niste tratate cu un caracter filosofic-religios, care au fost calificate ca fiind adevaratul izvor al filosofiei indiene. Cronologia operelor filosofice indiene este anevoioasa, totusi, tinind cont de dezvoltarea fireasca a gindirii indiene, se poate stabili ‘urmatoarea ordonare in timp a momentelor filosofice indiene: Prima perioada, din timpuri preistorice pina la anu! 1000 iien., din care ne-a rimas opera cea mai veche a omenirii, Biblia indienilor; Rig-Veda, care precede cu putin sau e¢ aproape contcmporana cu Geneza !ui Moise (1300 i.e.n.). Rig-Veda esic o straveche colectic de aforisme si imnuri religioase, recitate in taind de preoti cu prilejul ritualului religios. Conceptia care se desprinde din cle este religioasi si anume politeista Intr-un stil, de o minunata poezie primitiva, realitatile sunt implorate si implincascd dorintele omului, care le aduce jertfe. Zeitatile aveau caractere, mitologice, erau personificasi umane sau animale ale fortelor naturii asa de exenrplu ca: Varuna ~ cerul instelat, Vishnu ~ soarcle, Agni - focul. Caracteristic pentru aceasta perioada este faptul ca in aceste texte vechi nu se intilneste inca reflecjia filosofica asupra lumii. A dowa perioada, de la 1000 i.e.n. pind la anul 500 ie.n. ~ este 0 continuare a Vedelor, talmacirea lor de catre preoti brahmani. Din aceasta perioada ne-au ramas numeroase si incilcite texte, dintie care retinem: Upanisad (teoria misterelor)si Vedanta (sfirsitul Vedelur) Upanisadele sunt tratate filosofice care apartin Vedelor. Cuvintul “upanisad” deriva din verbul upa-ni-gad “a se aseza linga cineva” si insemna Ia inceput asezarea discipolului lingd invatator, pentru o comunicare intima, deci "o sedinta intima” sau “secreta” Din aceasta notiune de “sedinta secreta" s-a dezvoltat mai pe wrind intelesul de “invalatura secreta”, ceca ce se comunica intr-o astici de sedinta.Upanisadcle se ocupa cu problemele dificile, ca:originea Universului, natura sufletului, legatura dintre spitit si materie etc. Principalele intrebari la care se cauta un raspuns in Upanisade sunt urmatoarel Care-i scopul suprem al omului? 2. Care este cauza ultima a Universului? In ce legatura sta aceasté cauza cu lumea? Cum o putem cunoaste? Upanisadele desemneazi trecerea de la spiritul sacrificiului cu elementele lui de magic obiectiva, la atitudinea mediativa, implicand sacrificiul mental, adica Tugaciunea catre infailibilul Brahman, arderea interna a procesului respirator fiind asimilata cu arderea jertfei pe altar. E o dovada cA religiozitatea mitologica cu sacrificiile efective si imnurile vedice nu mai satisfac anumite spirite, insctate de contact direct cu Fiinta Suprema (Brahman) si dornice de a patrunde taina acestei fiinte, care se afla in acelasi timp in Cosmos si in sufict (atman). Upanisadele reprevinta caracterul meditatiei in singuratate. Invayatura fundamentala a Upanisadelor este invafatura despre Unitate, care s-ar putea numi si cea dintii schita a unei dialectice a Absolutului, cuprinzind speculatii asupra sufletului individului si sufletului Lumii, asupra vietii si nemufirii, asupra identitatii_ dintre omenescul atman si Fiin{ja Suprema (Brahman). Aceasta invatatura se poate rezuma astfel:"Universul este Brahman, iar Brahman este Atman,” Brahman este principivl creator, cauza primordiala a tot ce exista, de care ne.apropiem prin rugaciune, de aceea, el insusi se cheama “Rugaciune", Else releveaza in trei persoane: Brahman (Creatorul), Vishnu (Pastratorul), Giva (Distrugatorul). Dar acest principiu suprem {1 cunoastem numai in noi insine, in suflet in “Insusi" (Atman), care de aceea devine insagi realitatea suprasensibila: Totul, Dumnezeu, Brahman. In limbaj filosofic am zice: lumea este numai in mine, ca reprezentare, deci lumea sensibila este o iluzie (maya), un vis inselator, realitatea adevdrala este sufletul meu, scinteie din suffetul universal. . Tot in Upanisade isi gaseste obirgia si alta trasatura specifica gindirii indienc: impartirea Lumii in elemente, cuprinzind obiectele simturilor. onganele senzoriale, intelectuale etc. In aceasta enumerare a elementelor realitatii inceputa de Upanisade, maturizata prin Buddhism si Samkhya - se recunoaste cea dintii activitate a. spiritului stiintific in India antica. In zor gindirii indiene se surprind, uimitor de puternic accentuate, tendintele de cautare a Absolutului, de aflare a lui nu prin repetarea imnurilor vedice sau performarea complicatelor sacrificll - ci printr-o intima purificare si printr-o ascensiune estetica, sfirsita in identificarea Eului cu Spiritul Universului, Brahman, Cu alte cuvinte, filosofia, in India nu se reduce la citirea, intelegerca si scrierea cartilor - ci ja realizarea si depdsirea de sine prin eforturi cotidiene, prin practica, Ginditorul practicA o viata ascetica, singuraticd deoarece a Jevalorizat complet bucuriile existentei, printr-o totala rasturnare de valori. Sentimentul durerii existenjei e¢ comun spiritualitayii indiene, ¢ fundamentul speculatiei si e mediul sau pragmatic. Filosofia implica o serie de exercitii spirituale ce sapa , farimiteaza acele citeva instincte si superstifii care fac viata frumoasa sau suportabila. In orice scoala filosofica se gasesc tratate speciale, ascetic mistice, cu ajutorul carora cel ce le studiaza, izbuteste sa aiba o viziune pura a lumii si existentei. Cu timpul doctrina brahmanica a suferit unele schimbari cu caracter filosofic, ceea ce a dus la aparitia a mai multor sisteme filosofice. . Buddisinul A weia perioada desemneaza aparitia unei noi directii de gindire si anume reforrna buddhista (cam pe la anul S00 i.e.n.) care porneste de la brahmanism, ultimului dindu-i un aspect de simplificarc si umanizare. Brahmanismul vedic era o religie nationala si de casta, nemurirea sufletului cra cu putin{é numai castei. preofilor., Numai brahmmarit crau vrednici Ge fericirea vesnica. Pra sec.VI i.e.n., cind monopolul ideologic in India cahmanii, apare un reformator religios, Buddha, care se ia toate castele. Aceasta inva{atura noua, buddhismul, a ‘ raai ales peste hotarele Indiei, in Ceyenit > ropgie ears © 4 rise Ching Sapa, Tiket.rondatorut puddhismului a fost principele indian Siddharta Gautama (ap. 583-483 i.e.n.), numit Buddha, adica “Luminatul". Buddha, in noua sa religic, inlatura pe Brahma, dumnezeul si aparatorul brahmanilor, si tagaduieste chiar existenta sufletului. in centrul invafaturii lui Buddha sta ideea despre patru adevaruri morale. Buddhismul este o religie’ ciudata, este o religie fara Dumnezeu, dar cu un sfint (Buddha) si patru adevaruri sfinte: 1. Ce este suferinta? Nasterea e suferintéa, si batrinefea, si boala, si moartea. Legatura cu ceea ce iubesti este suferinta, de asemenea si despartirea de ceca ce iubesti. Daca doresti ceva si nu-l ai - e suferinta. 2. Cum se naste suferinta? Din pofta dupa placere, noutate, putere, 3. Cum se inlatura suferinta? Prin inabusirea acelei vesnic neindestulate dorinte de fericire, iar idealul este Nirwanam, adicd fericirea prin renunjarea la lumea ingelatoare sensibila. 4. Care este calea spre inlaturarea suferintei? Este credinta dreapta, gindirea dreapté, vorbirea dreapta, viata dreapta, hotirirea dreapta, nazuinta dreapta si concentrarea dreapta. Buddhismpl, care fagaduia tuturor o grabnica izbavire de suferinté, gasi um mare raésunet in popor, dar si o nemiloasd persecutie din partea brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii lui furd nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet, China si Japonia, unde au ramas pind azi. Este interesamt ad se sti ca propagarea buddhismului la chinezi, coincide cu misiunea apostolica a lui Pavel, care raspindesc crestinismul din cercul ingust evreiesc in lumea larga greceasca. In afara de buddhism, -printre scolile filosofice din India antica, care nu recunosteau autoritatea Vedelor pot fi mentionate jainismul si carvaca sau lokayata. Tainismul Intemeietorul jainismului a fost predicatorul _ peregrin Vardhamana (sec. VI i.e.n.) care provenea dintr-o familie instarita de esatrii, Mai Urziu fiind numit Mahoviza (Marele erou) si Jina (Invingatorul). Jainismul s-a raspindit in intreaga Indic si nici odata n-a iesit peste hotarele ei - Invatatura jainismului, in care speculatiile religioase se impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul. Esenta personalitafii umane este ambigena: materiala (adjiva) si sufleteascd (djiva). Elementul de legatura dintre cle il constituie carma, in{eleasa ca materie fina, care formeazd corpul carmei dind posibilitate sufletului sé se uneascd cu materia rudimentard. Unirea materiei neinsufletite cu sufletul prin intermediul carmei duce la aparitia individului, iar carma permanent insojeste sufletul in sirul fara de sfirgit al renasterilor. . Reprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei sale sufletesti poate controla esenta materiala si © poate conduce. Numai omul singur hotaraste ce este binele si raul si la ce se refera tot, ce el intiineste in viata. Dumnezeu este doar sufletul, care cindva a trait intu-un corp material si s-a cliberat din mrejele carmei. In concepfia jainista Dumnezeu nu este privit ca Dumnezeu creatorul sau ca Dumnezeu care intervine in treburilre oamenilor. Eliberarea sufletului de sub influienta carmei si a samsarei este posibila nimai prin intermediul ascezei si a infaptuirii faptclor bune. De aceca acorda o atentie deosebita alcdtuirii eticii, care traditional poarta denumirea de tei bijuterii (triranta). In ea se vorbeste despre intelegerea corecti, determinata de credinta dreapta, despre cunoasterea dreapta, si in sfirsit despre viata corecta. Viata corecté, in conceptia jainista, consta intrun grad mai mic sau mai . mare de asceza. . Calea cliberarii sufletului de samsara - este; grea Si multifazica. Scopul consta in cliberarea personala, deoarece omul se poate elibera numai el singur, si nimeni nu poate sé-l ajute. Pe parcursul timpului in conceptia jainista sau format doua directii, care se deosebeau, in particular, prin intelegerca ascezci. Privirile ortodoxe erau sustinute de catre dihambari - (imbricati cu aer, adica acei care refuzau imbracamintea), 0 tratare mai moderaté promovau svetambarii (trad. textuala ~ imbracati in alb). Influienta jainismului treptat scade, cu toate ca el se paistreaza in India si pind astazi.Carvaca Carvaka sav lokayata (orientat spre aceasta lume) - este unul dintre multele curente filosofice miaterialiste din India ntica. Intemeietorul acestui curent filosofic este proclamat Carvaka (dz aici si denumirca scolii), insé date despre viata si operele sale lipsesc completamente. Se presupune ca acest curent a fost intemeial prin anii 500 i.e.n. Comun pentru toate directiile materialiste cste principiul negarii viclii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conform acestei teorii orul este alcatuit din patru elemente « ‘pamint, apa, foc si aer. Unindu-se ele formeaza corpul, organele senzitive si pe baza lor apare sufletul. Deoarece in om nu se gaseste nimic, ce ar supravetui dupa moartea Jui, reprezentantii lokayatei vorbese despre necesitatea folosirii de viata reala, de primit totul ce ca aduce cu constiinfa, ca laturile bune ale vieti pot echilibra raul si suferinia. Pina cind traiesti - traieste in fericire, deoarece moartea nu O poate evita nimeni. Cind compul va fi ars, se va transforma in cenusa, si 0 noua transformare inapoi nu se ‘va savissi nici odata. Aceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si asupra autorilatii textelor sfinte. ‘ Sistemele filosofice care recunose autoritatea Vedelor Unul dintre cele mai vechi sisiteme filosofice din ‘toate sistemele induismului este sankya. Primul tratat al acestui sistern se refer Ja sec.TV ien. Sankya invaté e4 exist o primA cauzi materialé a lumii - pracriti (materia, natura), La inceput practiti a existat intr-o stare amorfa, iar transformarea ci in lumea vietajilor si a lucrurilor, care se percep prin senzitii, a avut loc prin influienta a trei clemente calitative: radjas - aspiratic, lamas ~ intuneric, sattva ~ claritate, in fiecare lueru in dependent de caracterul sau, predominé unul din aceste trei alemente we rnd cu pracruty in sankya se recunoaste existenta sufletului absolut (purusi), care exista independent de temelia materiala a lumii. El nu se observa, necatind la faptul ca el exista in fiecare fiinta si lucru. Prin unirea pracrtiti si purusi (a naturii si a sufletului) apar dowazec! si cinci de principii, printre la care la un nivel“ cu cele materiale (apa, aerul,pamintul etc.) exista si cele sufletesti (intelectul, autoconstiinta). Sankya este un sistem filosofic dualist. El a influientat si alte sisteme filosofice religioase. Yoga - (unirc, participare, cugetare profunda) este sistemul filosofic care a elaborat o intreaga complexitate de procedee pentru dobindirea unei stari sufletesti deosebite. Intemeietorul acestui sistem a fost Patandjali (ap. sec. i.e.n.). Categoria prineipala a sistemului Yoga este citta, care primeste forma tuturor starilor psihice potentiale. Un alt clement important al acestui sistem il constituie descrierea regulilor unui antrenament psihologic orientat. Unele trepte ale ci contin: stapinirea de sine (iama), stapinirea respiratici in unele pozitii stabilite ale corpului {asana); izolarea sentimentelor de influienta exterinara (pratiahara); concentrarea gindului (dharama); meditarea (dhiana) si in sfirsit, starea de uzurpare (camadhi) - cliberarea de invelisul corporal. Yoga recunoaste existenfa unei fiinte absolute Isvara, care ajuta pe discipolii scolii sale in a izbuti s4-si elibereze sufietul din mucjele carmei si a samsacei. Vaisheshike - este © directie in gindirea Indiei anitice cu tendinte materialiste. Fondatorul ei a fost Canada (sec.! ic.n.). Tezele principale reiese din faptul ca exista schimbari permanente, un proces vesnic si ciclic de aparitie si decadere. In acest proces existi un element stabil - atomul (anu). Atomii sunt vesnicd, si nu sunt creati de nimeni. Atomii posed3 diferite calitati (uma) care sunt in numar de saptesprezece. Din wnirea temporaria atomilor apar Jncruri insufetite si neinsufletite. Astfel, renasterea este rezuitatu! unirii permanente si a separarii atomilor. Atomii au forma rotunda. Toate lucrurile av o esenta comuna, deaarece cle constau din substante (dravia), care exista in numar de noua. Exista substanfe cu o baza materiala (apa, focul.(atman) ~ care constau din calitati psihice. Suflctul este nematerial, vesnic si infinit. El exista in doua forme: sufletul absolut (paramatman) si sufletul individual (atman). Nyaya - (regula, rationament) - este un sistem filosofic care il completeaza pe sistemul precedent Vaisheshika. Fondatorul sistemulvi Nyaya este socotit Aksapada Gotama, care a activat la inceputul erei noastre. Nyaya este sistemul filosofic care se bazeaza pe cercetarca problemelor metafizice pe baza logicii. Un interes deosebit se acorda problemelor logicii si gnoseologiei, in deosebi cunoasterii sigure si veridice, neindoielnice. In acest sistem se introduc citeva izvoare de cunoastere, care sunt: simfirea, concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea, Se introduce, de asemenea, gi notiunea de silogism, care este necesar pentru confirmarea corectitudinii cencluziei. Cunvasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica. De rind cu aceasta cunoastere mai existd cunoasterea indoielnica, care sc bazeaza pe memorie, indoiala, gresala si argumentul ipotetic. Nyaya a creat invafatura despre Dummezeu ca creator, ocrotitor si distrugator al lumii. Intelepciunea lui Dumnezeu ii ajuta omului care poseda o vointa libera, gi deci, are posibilitatea alegerii intre bine si rau, si care prin intermediul cunoasterii pe sine si a lumii poate sa ajunga la perfectiune. Mimansa ~ este un curent filosofic care s-a format ca rezultat al cercetarii Vedelor. Intemeietorul este socotit Djaimini - o personalitate semilegendara. Mimansa este un sistem filosofic care proclama intoarcerea la Vede. Conform acestci invataturi, unica cale de cliberare din mrejcle carmel si a samsarei consta in indeplinirea coerenta a ceea ce invala Vedele. Mimansa nu numai ca percepe textele vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in ele o substanta universali suprasensibila care exista vesnic si este absoluta. Mimansa considera ca cc ajurorul teoriei cunoasterii se poate ajunge nu numai fa iplelegerea corecta a esentei lucrurilor, dar si la intelegerea unor notivni metafizice fundamentale. Astfel Vedele devin practic unicul ison al cunonsterii Sufletul cste o substanta vesnica si infinita. El este legat d corp, dar nu moace odata cu cl. Teoria cunoasterii scolii Mimansa a influientat scoal Vedanta. . Vedanta ~ este unul dintre cele mai cunoscute sister filosofice. Continutul acestui sistem este reflectat in insasi denumire sa. Vedanta inseamna etapa de incheiere a perioadei vedice Acest sistem neaga teza conform céreia lumea este rezultav interactiunii unor puteri materiale cu o unica realitate, din care t reiese si recunoaste brahma, tratind-o ca esenta sufleteasca absolutd lumii. . Conform Vedantei, lumea fenomenelor, pe care © cunoaste; cu ajutorul simfurilor, este provocata de influienta iluziilor (maia) « calitatile lor inerente. Lumea fenomenclor este numai imaginar cauza careia corista numai in nestiinta (avidia). Nestiinja duce aceea ca omului lumea i se pare adevarata, iar brahma (¢sen absoluta nedeterrainata a lumii) - o fiinté personificata superioa (isvara). Tesirea din succesiunea de nasteri consta in stiinta, adica examinarea a totul ce ne inconjoara din punctul de vedere adevarului absolut. Pe baza ei se ajunge la cunoasterea faptului | lumea este o insi laciune si ca 0 realitate neschimbatoare este brahm cu care se identifica sufletul individual (atman). Calea realizarii un asemenea cunostinte consta in regpectarea codului moral, si inainte « toate in meditars, sub care se intelege cugetarea concentraté desp problemele ascunse a Upanisadelor. In procesul meditarii es important rolul

S-ar putea să vă placă și

• Milton Friedman: Economist laureat al Premiului Nobel și susținător al pieței libere

  

  De la Everand

  Milton Friedman: Economist laureat al Premiului Nobel și susținător al pieței libere

  Ariane de Saeger

  Încă nu există evaluări
• Dicţionar românesc integral: Words R Us Bilingual Dictionaries, #97

  

  De la Everand

  Dicţionar românesc integral: Words R Us Bilingual Dictionaries, #97

  John C. Rigdon

  Încă nu există evaluări
• Evolutia Arhitecturii

  

  Document19 pagini

  Evolutia Arhitecturii

  RWBY Romania

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Platon Apararea Lui Socrate

  

  Document4 pagini

  Platon Apararea Lui Socrate

  xtix

  Încă nu există evaluări
• Etruscii in Peninsula Italica

  

  Document49 pagini

  Etruscii in Peninsula Italica

  Ioana Teodora Perei

  100% (1)
• Barocco Piata-Vaticanului Urbanism Parcuri

  

  Document66 pagini

  Barocco Piata-Vaticanului Urbanism Parcuri

  Scribd0Profile

  Încă nu există evaluări
• Renasterea PDF

  

  Document36 pagini

  Renasterea PDF

  Hurmuz Raluca

  100% (3)
• Formule

  

  Document4 pagini

  Formule

  wty5

  Încă nu există evaluări
• Ansamblul Bisericii Stavropoleos

  

  Document7 pagini

  Ansamblul Bisericii Stavropoleos

  Țuclea Anamaria

  Încă nu există evaluări
• Stilul Arhitectural Gotic

  

  Document6 pagini

  Stilul Arhitectural Gotic

  Bogdan Dobrinaș

  Încă nu există evaluări
• LISTA CU LECTURI SUPLIMENTARE PENTRU CLASA A IV A

  

  Document1 pagină

  LISTA CU LECTURI SUPLIMENTARE PENTRU CLASA A IV A

  alina solcan

  Încă nu există evaluări
• Cartierul Andronache

  

  Document5 pagini

  Cartierul Andronache

  Mănescu Rebeca

  100% (1)
• Revolutia Decembrista

  

  Document10 pagini

  Revolutia Decembrista

  Adelina Somoiag

  Încă nu există evaluări
• Jacqueline Russ - Istoria Filosofiei, Vol. 1

  

  Document224 pagini

  Jacqueline Russ - Istoria Filosofiei, Vol. 1

  emargarit

  67% (3)
• Societatea Medievala În Secolele IX

  

  Document9 pagini

  Societatea Medievala În Secolele IX

  Cornel Beselea

  Încă nu există evaluări
• Chişinău În Mijlocul Sec.-19

  

  Document9 pagini

  Chişinău În Mijlocul Sec.-19

  Cornei Maria

  Încă nu există evaluări
• I Istoria Religiilor Trofin Liliana.

  

  Document67 pagini

  I Istoria Religiilor Trofin Liliana.

  Veronica Şindrilaru-Dragomir

  Încă nu există evaluări
• Epoca Fierului

  

  Document5 pagini

  Epoca Fierului

  RAMONA-ELENA STOLERU

  Încă nu există evaluări
• Omul Luminilor

  

  Document4 pagini

  Omul Luminilor

  Alexandra Balan

  Încă nu există evaluări
• Nicolae Kretzulescu

  

  Document43 pagini

  Nicolae Kretzulescu

  Anghel Richiteanu

  Încă nu există evaluări
• Rolul Egiptului Antic in Relatiile Interstatale

  

  Document17 pagini

  Rolul Egiptului Antic in Relatiile Interstatale

  fonmlkmeld

  Încă nu există evaluări
• Lucrarea de Laborator 7 - INTEROGARI

  

  Document6 pagini

  Lucrarea de Laborator 7 - INTEROGARI

  cc target

  Încă nu există evaluări
• Martin Luther

  

  Document5 pagini

  Martin Luther

  adriana petre

  Încă nu există evaluări
• Galaxia Gutenberg - Idei Principale

  

  Document2 pagini

  Galaxia Gutenberg - Idei Principale

  Denisia Susanu

  Încă nu există evaluări
• Identitatile - Chisinaului 2015 FINAL PDF

  

  Document309 pagini

  Identitatile - Chisinaului 2015 FINAL PDF

  Magic_box

  Încă nu există evaluări
• Georg Friedrich Wilhelm Hegel Odiseea Spiritului Absolut

  

  Document10 pagini

  Georg Friedrich Wilhelm Hegel Odiseea Spiritului Absolut

  Adrian Tocaci

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura Muzica Si Literatura

  

  Document10 pagini

  Arhitectura Muzica Si Literatura

  Andreea

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura, Cu Ajutorul Matematicii

  

  Document8 pagini

  Arhitectura, Cu Ajutorul Matematicii

  dradubuh002

  Încă nu există evaluări
• Stefan Cel Mare

  

  Document16 pagini

  Stefan Cel Mare

  ginaraicu

  Încă nu există evaluări
• Note de Curs Mobilier

  

  Document26 pagini

  Note de Curs Mobilier

  Manolache Ana

  100% (1)
• Branza Si Viermii

  

  Document3 pagini

  Branza Si Viermii

  Alex Craciun

  100% (1)
• Cucuteni

  

  Document4 pagini

  Cucuteni

  CristinaIutiş

  Încă nu există evaluări
• 01 Elemente de Mediu

  

  Document33 pagini

  01 Elemente de Mediu

  Dan Deaconescu

  Încă nu există evaluări
• Istoria Culturii Si Civilizatiei

  

  Document69 pagini

  Istoria Culturii Si Civilizatiei

  Alinaa Al'

  Încă nu există evaluări
• Patrimoniu

  

  Document2 pagini

  Patrimoniu

  Ioana Diaconescu

  100% (1)
• Renașterea La Apogeu

  

  Document17 pagini

  Renașterea La Apogeu

  Lucas

  Încă nu există evaluări
• Bauhaus Vs de Stijl

  

  Document16 pagini

  Bauhaus Vs de Stijl

  no_minder

  Încă nu există evaluări
• Locuinţa, Bastion Al Vieţii Private

  

  Document10 pagini

  Locuinţa, Bastion Al Vieţii Private

  antonia100

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura

  

  Document54 pagini

  Arhitectura

  valiq2002

  Încă nu există evaluări
• Inchizitia

  

  Document7 pagini

  Inchizitia

  Cristina Anamaria Ionascu

  Încă nu există evaluări
• Istorie Universala

  

  Document26 pagini

  Istorie Universala

  Cricov Robert

  Încă nu există evaluări
• Test 1 Filosofie ASEM PDF

  

  Document14 pagini

  Test 1 Filosofie ASEM PDF

  Nikoleta Trudov

  Încă nu există evaluări
• Filosofie Test

  

  Document17 pagini

  Filosofie Test

  Anisoara Mrg

  100% (1)
• Filosofia Testul 1

  

  Document9 pagini

  Filosofia Testul 1

  Alina Luca

  Încă nu există evaluări
• Tema1. Conceptia Despre Lume

  

  Document13 pagini

  Tema1. Conceptia Despre Lume

  IGYUSTICE THE

  Încă nu există evaluări
• Psihologia Multimilor - Gustave Le Bon

  

  Document14 pagini

  Psihologia Multimilor - Gustave Le Bon

  Fabian Miu

  100% (1)
• Istoria Gandirii Filosfice FINAL Manual

  

  Document156 pagini

  Istoria Gandirii Filosfice FINAL Manual

  Вера Белоусов

  Încă nu există evaluări
• Filos - Manual 170 18244

  

  Document170 pagini

  Filos - Manual 170 18244

  Grupa M2023

  Încă nu există evaluări
• Destinul Omenirii Vol.4

  

  Document25 pagini

  Destinul Omenirii Vol.4

  Sandu Teodorescu

  Încă nu există evaluări
• Referat Filosofie

  

  Document3 pagini

  Referat Filosofie

  MikaScripnic

  Încă nu există evaluări
• Curs de Filosofie, (Conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.

  

  Document170 pagini

  Curs de Filosofie, (Conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.

  VLDs

  100% (7)
• FILOSOFIA

  

  Document8 pagini

  FILOSOFIA

  Pashutza Leahovici

  Încă nu există evaluări
• Tema4 - PERSONALITATEA PDF

  

  Document7 pagini

  Tema4 - PERSONALITATEA PDF

  Sponge Bobka Aurika

  Încă nu există evaluări
• Axiologia

  

  Document367 pagini

  Axiologia

  André Salinas Cruz

  100% (1)
• Concepția Despre Lume

  

  Document11 pagini

  Concepția Despre Lume

  Ursachi Dan

  Încă nu există evaluări
• Psihologie Generala - Suport de Curs

  

  Document28 pagini

  Psihologie Generala - Suport de Curs

  Diana Tarlea

  100% (5)
• ArsHistorica Nr.1 Anul 1

  

  Document107 pagini

  ArsHistorica Nr.1 Anul 1

  irina_neagu21

  Încă nu există evaluări
• Petru Stefaroi - Empatia Si Compatia in Relatiile Si Grupurile Sociale (Revizuit)

  

  Document21 pagini

  Petru Stefaroi - Empatia Si Compatia in Relatiile Si Grupurile Sociale (Revizuit)

  petru stefaroi

  100% (1)
• Istoria Psihologiei

  

  Document70 pagini

  Istoria Psihologiei

  Ana-Maria Marginean

  100% (1)
• Suport de Curs Psihologie

  

  Document32 pagini

  Suport de Curs Psihologie

  Diana Tarlea

  Încă nu există evaluări
• Hotarirea Guvernului 1108

  

  Document3 pagini

  Hotarirea Guvernului 1108

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Riscuri Profesionale

  

  Document11 pagini

  Riscuri Profesionale

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Managementul Riscurilor in Afaceri

  

  Document101 pagini

  Managementul Riscurilor in Afaceri

  d-fbuser-49088359

  85% (39)
• Regulament Privind Intretinerea Animalelor de Companie I Fara Stapan in Municipiul Chiinau2428a

  

  Document32 pagini

  Regulament Privind Intretinerea Animalelor de Companie I Fara Stapan in Municipiul Chiinau2428a

  Liubomir Gutu

  Încă nu există evaluări
• Regulamentul Privind Procedura de Acreditare

  

  Document10 pagini

  Regulamentul Privind Procedura de Acreditare

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Legea 552

  

  Document11 pagini

  Legea 552

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Hotarirea Guvernului 705

  

  Document3 pagini

  Hotarirea Guvernului 705

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Tinerii NEET in Republica Moldova PDF

  

  Document100 pagini

  Tinerii NEET in Republica Moldova PDF

  Tatiana Tabac

  Încă nu există evaluări
• Strategia Si Managementul Strategic Al Organizatiei PDF

  

  Document34 pagini

  Strategia Si Managementul Strategic Al Organizatiei PDF

  Alin Ionut

  Încă nu există evaluări
• SNC - 8profitul (Pierderea) Net (Ă) Al (A) Perioadei de Gestiune, Erorile Esenţiale Şi Modificările Politicii de Contabilitate

  

  Document7 pagini

  SNC - 8profitul (Pierderea) Net (Ă) Al (A) Perioadei de Gestiune, Erorile Esenţiale Şi Modificările Politicii de Contabilitate

  Cojocaru Elena

  Încă nu există evaluări
• Statistica Generala 2012

  

  Document1 pagină

  Statistica Generala 2012

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Capital

  

  Document9 pagini

  Capital

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Planificarea Afaceri

  

  Document67 pagini

  Planificarea Afaceri

  Cristina Popa

  Încă nu există evaluări
• Lista Conturilor

  

  Document44 pagini

  Lista Conturilor

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Raport La Merciologie

  

  Document109 pagini

  Raport La Merciologie

  Dian4ik19

  Încă nu există evaluări
• Tema Venituri

  

  Document8 pagini

  Tema Venituri

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Politica Externă A Uniunii Europene

  

  Document22 pagini

  Politica Externă A Uniunii Europene

  Diana Macaveiu

  Încă nu există evaluări
• Clasament

  

  Document4 pagini

  Clasament

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Probleme de Fizica

  

  Document93 pagini

  Probleme de Fizica

  crissssy

  80% (15)
• Chimia Nemetale

  

  Document0 pagini

  Chimia Nemetale

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Probleme de Mecanica Rezolvate

  

  Document261 pagini

  Probleme de Mecanica Rezolvate

  gafton_mihai

  Încă nu există evaluări
• Principiul Vinului

  

  Document29 pagini

  Principiul Vinului

  dansima

  Încă nu există evaluări
• Mecanica Clasica

  

  Document350 pagini

  Mecanica Clasica

  Andrei Navicon

  100% (2)
• Statul in Filosofia Lui Thomas Hobbes

  

  Document4 pagini

  Statul in Filosofia Lui Thomas Hobbes

  Gabriela

  100% (14)
• FFT Histoire

  

  Document4 pagini

  FFT Histoire

  Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Oscilatii Si Unde Mecanice

  

  Document18 pagini

  Oscilatii Si Unde Mecanice

  Alin Robert

  Încă nu există evaluări