Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Luxatia de Glezna
Luxatia de Glezna
luxatie tibio-tarsiana
Cuprins
Luxatia tibio-astragaliana
Descrierea anatomica a regiunii tibio-tarsiene
Biomecanica articulatiei gleznei
Fiziopatologie
Clinica
Cauze
Examene imagistice
Tratament
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu luxatie de glezna
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu probleme de mobilitate
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu luxatie de glezna
Participarea asistentei la examenul radiologic
Supravegherea pacientului
Rolul asistentei in administrarea medicamentelor
Pregatirile pentru reducerea luxatiei sau pentru operatie
Ingrijirile postreducere / postoperatorii
Ingrijirile si supravegherea acordate in primele zile
Rolul asistentei in educarea pacientului
Realizarea unui protocol educativ dupa scoaterea imobilizarii
Bibliografie
Introducere
Luxatia tibio-tarsiana
extensorului comun. Intre grupul acestor tendoane si cele doua maleole se afla
doua depresiuni in care se afla direct sub piele sinoviala articulara, accesibila
astfel masajului. Regiunea poasterioara prezinta de o parte si de alta cele doua
maleole, la mijloc tendonul lui Ahile care se insereaza pe calcai, iar intre ele,
doua santuri profunde prin care trec tendoanele muschilor posteriori si laterali ai
gambei. Sub tendonul lui Ahile se afla o bursa seroasa retrocalcaneana.
Articulatia gleznei cuprinde doua articulatii: peroniero-tibiala si tibio-tarsiana
impreuna cu toate partile moi care le inconjoara.
Articulatia talo-crurala
La formarea ei participa oasele gambei si talusul. Suprafetele articulare sunt
reprezentate, de partea gambei, de o formatiune concava (formata din
extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei) iar suprafata tarsiana a articulatiei este
reprezentata de fata superioara a talusului data de trohlee si de doua fetisoare
maeleolare laterala si mediala. Ca mijloace de unire, sunt reprezentate de
capsula articulara intarita pe lateral de doua ligamente puternice. Capsula este
subtire, foarte stransa pe lateral si mult mai laxa, dar rezistenta in partile
anterioara si posterioara. Tendoanele muschilor extensori ai piciorului adera intim
de capsula. Ligamente: ligamentul colateral lateral cu 3 fascicule distincte si
ligamentul colateral medial care este puternic, are forma de triunghi de unde
rezulta si denumirea de ligament deltoidian format din patru fascicule.
Scheletul piciorului propriu-zis este alcatuit din 3 segmente: tars, metatars
si falange.
Fiziopatologia
Glezna este conceputa pentru un echilibru de stabilitate i flexibilitate.
Stabilitatea articulatiei este data de articularea apropiata a astragalului cu tibia i
peroneul.
Designul
scobiturii
mbuntete
mai
mult
stabilitatea.
al
lor.
11
Mortalitatea/Morbiditatea
- fracturi asociate sunt mai degrab regula dect excepia in luxatiile de
glezna, cel mai frecvent luxatia este insotita de fractura unui sau a ambelor oase
ale gambei. Acest lucru are importanta majora in conduita terapeutica care va fi
abordata
-afectarea neurovasculara este principala preocupare, ca in orice luxatie.
Compromiterea vascularizatiei poate duce la afectarea astragalului permanenta
sau leziuni ale nervilor, la necroza tesuturilor piciorului i cangrena dac nu
prompt redusa. Pilea intinsa poate fi supusa la necroz ischemic.
13
14
Incidenta pe sexe
Luxatiile gleznei sunt ntlnite mai frecvent la brbai tineri dect n orice alt
grup. Acest lucru are probabil o legatura stransa cu riscul lor global crescut de
leziuni traumatice
Femeile postmenopauz au un risc mai mare de fracturi asociate. Creterea
riscului de fractur, probabil, este legat de modificrile osteoporotice n acest
subgrup de pacieni..
Clinica
Anamneza
Un istoric detaliat privind mecanismul de producere ajut frecvent in
anticiparea tipului de leziune. Mai mult, o nelegere a mecanismului de producer
a traumatismului ajuta tratamentul, deoarece o for opus este necesar n
reducerea luxatiei. Datorit stabilitii inerente a scobiturii gleznei, tendoanelor i
ligamentelor nconjurtoare, luxarea este cel mai frecvent, cauzata de trauma de
energie nalt care determin flexia plantara a gleznei, fie combinata inversiune
asau eversiunea piciorului. Patru tipuri de luxatii sunt intalnite in articulatia
gleznei: posterior, anterior, lateral i superior:
15
Posterior
Luxatie posterioara este cel mai comun tip de luxatie a gleznei. Astragalul se
muta intr-o directie posterioara fata de tibia distal, in timp ce forta de producer
impinge piciorul spre posterior. Partea anterioara a astragalului este prinsa
posterior, ducand la largirea fortata a articulatiei
Aceasta trebuie s fie nsoit fie de o rupere n cazul sndesmozei
tibioperoniere sau o fractur n cazul maleolei laterale. Acest lucru se ntmpl
cel mai frecvent atunci cnd glezna este in flexie plantara .
Anterior
Luxatia anterioara rezulta prin fortarea anterioara a piciorului la nivelul
articulatiei gleznei .
De obicei, acest lucru se ntmpl cu piciorul fixat i o for posterioara
este aplicat tibiei sau cu dorsiflexie forat.
Lateral
Aceste luxaii sunt date de inversiune forat, rsturnarea, sau de rotaie
intern sau extern a gleznei.
Ele sunt asociate de cele mai multe ori cu fracturi de una sau ambele
maleole tibiale sau ale peroneului distal.
Superior
Diastaza apare atunci cnd o for conduce astragalul in sus n scobitura.
Aceste luxaii, de obicei, sunt rezultatul unei caderi de la o nlime.
n astfel de cazuri, pacientul trebuie evaluat cu atenie n caz de vtmare a
coloanei vertebrale concomitente i fractur de calcaneu.
16
Examenul clinic
Simptomul cel mai comun sic el mai important este durerea in regiunea gleznei,
in
functie
si
de
alte
patologii
associate.
Palparea articulatiei
Cauze
Posibili factori de risc care pot predispune pacientul la luxatie includ
urmtoarele: hiperlaxitate articulara, hipoplazia maleolei interne, slbiciunea
muscular peroniera, i un istoric de entorse repetate de glezna.
Cel mai frecvent luxatiile de glezna apar in urma unui traumatism important ,
cum ar fi in accidentele auto sau in sporturi care implica sarituri. Forta
traumatismului, cel mai frecvent, fie forteaza glezna intr-o pozitie de flexie
plantara , fie este aplicata gleznei care este deja in poz itie de repaus in flexie
plantara.
Examinarea imagistica
Examinri de rutin radiologica de glezna include urmtoarele punctele de
vedere:
o anteroposterior
o lateral
o ngropate sau oblic vizualizari: Acestea sunt luate cu o rotaie intern de
10-20 de grade. Acest lucru plaseaz att maleola mediala si laterala n acelai
plan orizontal, care asigur o vizualizare optima a plafonului tibial i a cupolei
astragaliene.
Sunt necesare examene imagistice atat anterior cat si dupa realizarea reducerii
luxatiei.
Tomografie computerizat (CT) poate fi indicate pentru evaluarea structurilor
osoase, fracturi oculte, i aliniere.
18
Tratamentul
Tratamentul in luxatiile de glezna este de prima intentie ortopedic, insa in functie
de comorbiditatile asociate se poate transforma in interventie chirurgicala sau
interventia chirurgicala cu reducerea deschisa poate fi considerate prima optiune.
Tratamentul ortopedic
Tratamentul ortopedic consta in mobilizari la nivelul articulatiei gleznei pentru a
obtine raportul anatomic in articulatie, fara a interveni chirurgical (deschis),
manevre care sunt urmate de imobilizari gipsate. Reducerea luxatiei de glezna se
realizeaza sub anestezie generala inhalatorie sau combinata; blocurile anestezice
19
locale nu sunt indicate atat in contextul anatomic local din luxatii cat si in
contextul afectarii unui examen neurologic efectuat post reducere.
Indicatii :
-luxatia de glezna fara afectare neurovasculara, care a fost confirmata prin
examen radiologic. Acestea pot fi insotite sau nu de fracturi sau de posibile solutii
de continuitate in zona gleznei.
-luxatii de glezna cu afectare neurovasculara. In aceste cazuri diagnosticul poate
fi indicat de examinarea clinica, context in care examenul radiologic se poate
efectua dupa manevrele de reducere
Contraindicatii :
-examenul clinic sau radiologic indica o luxatie subastragaliana
-incercari nereusite de reducere ortopedica in pofida conditiilor optime
Din cauza sedarii (anestezierii), pacientul este asezat in decubit dorsal
pentru a avea acces la caile respiratorii pentru ventilatie pe masca. Reducerea se
face cu genunchiul ipsilateral in flexie, atenuand tensiunea la nivelul tendonului
lui Achile si facilitand reducerea. Pozitia corecta poate fi obtinuta astfel:
-pacientul este adus cu genunchii pana la marginea mesei de interventie, lasand
ca gamba sa fie in pozitie de flexie. Ortopedul se va pozitiona la picioarele mesei
de interventie si la picioarele pacientului.
-un asistent va apuca treimea distala a gambei si va aduce genunchiul si copasa in
pozitie de flexie.
20
21
23
Fig.13: Luxatie de glezna asociata cu fracturi ale ambelor oase ale gambei
24
Complicatii:
-ireductibilitatea luxatiei: fragmente osoase, ligamente capsulare, tendoane sau
fragmente din corpuri straine se pot interpune in spatiul articular si fac ca
reducerea ortopedica sa nu se poata realiza. Incercarile repetate de a reduce
luxatia pot duce la leziuni ale tesuturilor moi sau la fracturi iatrogene.
-interventiile chirurgicale ar trebui luate in considerare in urmatoarele situatii:
esuarea manevrelor dupa 2-3 incercari, cresterea tensiunii sau indinderea pielii
local intr-o luxatie inchisa in timpul manevrelor de reducere, prezenta de fracturi
intraarticulare sau luxatie subastragaliana, amputatia piciorului distal de luxatie.
-sinostoza (unirea oaselor in articulatia tibio-tarsiana)
25
26
ROLUL
ASISTENTEI
MEDICALE
IN
INGRIJIREA
27
circulatiei
sanguine
pentru:
profilaxia
trombozelor,
28
osteoarticular
nu
necisita
pregatire
prealabila
deosebita.
Supravegherea pacientului
29
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diureza
asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile,
grijile si teama, ii da incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta
care-l va sustine, ii explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in
timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si
cat va dura.
2.
Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca:
tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generala:
varsta
greutatea
- aparatul respirator
- aparatul cardio-vascular
32
Cantitatea
de
lichide
tolerate
de
sistemul
cardiovascular
- examene complete
Valori normale
33
la 1 ora
2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
secunde
- timp Hovell valori normale= 60-120
secunde
Bilantul electronic
3. Pregatirea locala
In ortopedie, luxatia reprezinta o urgenta, astfel incat pregatirea preoperatorie
sau inainte de reducere este foarte scurta. Pentru a putea primi anestezie pentru
tratament pacientul trebuie sa aiba un repaus alimentar de cateva ore, tipm in care
se poate face o minima pregatire inainte de a intra in sala de operatii (fie pentru
reducere, fie pentru o eventuala interventie chirurgicala). In cazul in care se
intalnesc afectari ale vascularizatiei pregatirea locala practic nu exista pacientul
fiind dus direct in sala de operatii.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea
inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
34
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai
larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu betadina peste care se
pune un pansament antiseptic uscat.
In salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile inutile, se
indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si
se pregatesc documentele (foaia de observatie, analize, radiografii)care insotesc
bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat
confortabil si invelit. In tot acest timp pacientul are o imobilizare provizorie, cel
mai frecvent pe atela Kramer.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii
de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
35
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu
a dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la
indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele
doua zile cu membrul inferior afectat in pozitie procliva fata de restul
corpului.
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor
bradicardic; tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita
vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori
37
38
In cazul in care s-a intervenit chirurgical, vor trebui efectuate pansamente la locul
plagii operatorii (in general plaga operatorie nu este acoperita de atela gipsata,
39
putand avea acces la plaga operatorie prin taierea unei portiuni di fasa si
inlocuirea ei. Situatiile cand se pune de la inceput gips circular se creaza
posoperator o fereastra in aparatul gipsat pentru a avea acces la plaga operatorie.
Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se
aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii
fundamentale:
1.
2.
3.
Sa se aseptizeze
4.
5.
6.
40
7.
Efectuarea pansamentului
1.
2.
3.
4.
5.
41
1.
2.
44
3.
4.
5.
6.
45
46
Bibliografie
47
49