Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Ariana
Proiect Ariana
Conductor tiinific:
ef lucr. Dr. Ariana Bianca Velciov
Timisoara 2015
24
Generalitati
Deficitul nutritional este situatia in care un organism nu dispune de suficiente
substante nutritive pentru a functiona normal. Deficientele de nutritie pot afecta una sau
mai multe functii corporale si variaza mult in severitate. Un nivel scazut al anumitor
substante nutritive poate determina organismul sa reactioneze intr-un mod anormal. De
exemplu, deficitul de calciu si fosfor poate fi problematic pentru structura oaselor,
unghiilor si parului, iar existenta unor valori scazute a proteinelor va afecta muschii si
nivelurile de energie.
Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de
energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de
un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a cldurii i de
posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar, sursa unic i
indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea
legturilor chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ,
evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutriional optim deriv din
echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional.
Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea
organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i
particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea
statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la
baza stabilitii ponderale i a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanei sunt
aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de alimente) iar pe cellalt
consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului, termoreglare si
activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i
variabil, n timp ce consumul energetic este permanent.
Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului
uman combustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape
distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate
sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la
consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.
24
Ce reprezinta Alimentul?
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure
omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar
i nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia
de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman.
Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau
"hran sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i
din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia.
Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar
semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de
provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin
procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de
vedere culinar. O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente
naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute sub
denumirea de cruditi.
Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale.
Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei
alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament,
o via sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm,
ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un
mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportament
alimentar greit. Consecinele unui comportament alimentar inadecvat, se pot rsfrnge
mai repede sau mai trziu asupra sntii, lund forma unor tulburri ca: obezitatea,
slbirea pronunat a organismului, constipaie sau diaree, diabet zaharat, ulcer gastric
sau duodenal, enterite sau colite, litiaz biliar sau urinar, etc..
Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lanurilor
trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i
energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi
n legtur cu influena alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile
noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic, omul
modern risc, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i
denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor
si, cu consecine nc necalculabile asupra lui i a urmailor si.
Astfel, actul hrnirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii
specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i
chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora.
24
1. Alimentaia echilibrat
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex,
efort, starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care
respect raportul optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat.
Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie n toate privinele.
Alimentaia echilibrat trebuie s dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri
fundamentale ale actului hrnirii, i anume la: ce, ct i cum mncm?
2. Alimentaia dietetic
n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se
evita introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat,
ct i n scopul folosirii hranei ca "aliment-medicament". Pe acest considerent, n
cazurile de boal, se alctuiesc diete chibzuite, cu valoare terapeutic
(dietoterapeutic).
Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo
afeciune, ea prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntrun factor profilactic de importan major. De aceea, n lumea modern, n care
alimentaia convenional i-a dovedit nocivitatea, apelarea la preparate dietetice,
poate dect s aduc beneficii organismului .
3. Dezechilibre alimentare
n urma unei alimentaii necorespunztoare, mai repede sau mai trziu, apar o
serie de tulburri care perturb sntatea omului. Fenomenele care nsoesc
dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentaii diversificate i
echilibrate sau de ctre un comportament alimentar duntor. La baza
dezechilibrului alimentar st adesea malnutriia, att n cazul subalimentaiei
(subnutriiei) ct i n acela a supraalimentaie (supranutriiei)
24
Malnutritia alimentara
Malnutriia alimentar este un dereglaj complex, cauzat de privarea
organismului de substane bio eseniale, n special de proteine. Tulburarea apare fie
ca o consecin a unei alimentaii greite, fie n urma unor afeciuni care determin
incapacitatea organismului de a utiliza elementele eseniale din hran.
Privind din unghiul alimentaiei, malnutriia poate mbrca dou forme; una de
insuficien i cealalt de exces.
Malnutriia alimentar de insuficien
Numit i malnutriie de aport, malnutriia alimentar de insuficien este o
subnutriie propriu-zis. n subnutriie deoarece se mnnc prea puin, organismul
resimte un declin cauzat n special de lipsa sau insuficiena unor elemente eseniale,
mai ales aminoacizi eseniali, acizi grai eseniali, glucide, minerale i vitamine.
Malnutriia alimentar de insuficien se manifest fie pe un fond de caren
energetic (coninutul n calorii a hranei nu satisface cerinele energetice ale
organismului), fie pe un fond energetic global corespunztor (caloriile din hran
acoper trebuinele energetice ale corpului). Din acest motiv, n subnutriia
alimentar de insuficien, trebuiesc urmrite ambele aspecte, i anume att bilanul
energetic, ct i nutrienii eseniali la care organismul nu are acces
(metabolismulintermediar i metabolismul energetic).
Excluznd situaiile sociale extreme (srcia, prizonieratul, naufragiul) precum
i pe cele de ordin medical (malabsboria), principala "vinovat" a malnutriiei
alimentare de insuficien este anorexia.
Simptomele malnutriiei de aport sunt variate i uneori grave, iar dac nu se
intervine la timp, viaa poate fi pus n pericol. Semnele care nsoesc tulburarea
sunt specific hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc. Ele se
manifest prin: slbirea organismului (slbirea este mascat de multe ori de un
edem generalizat), migrene, depresie, scderea tensiunii arteriale, astenie, ameeli,
tremurturi, etc. n malnutriia alimentar de insuficien ndelungat se poate
instala metabolismul de inaniie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul
uman.
Malnutriia alimentar de exces
Malnutriia alimentar de exces este tot o malnutriie de insuficien, ns una
mascat de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente
depesc cerinele organismului, iar multe substane nevaloroase sau chiar
duntoare din hran, ptrund n abunden n organism.
Ca urmare a acestui fapt, corpul sufer de un deficit n compui valoroi i
indispensabili care, fie lipsesc din hran, fie sunt neutralizai de ctre prezena
masiv a substanelor neeseniale.
24
OBEZITATEA
Tendinte istorice
Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afec iune medical.
Obezitatea nu este doar o boal n sine, ci i premergtoare altor boli. Chirurgul
indian Sushruta (secolul al VI-lea .Hr.) a remarcat legtura dintre obezitate i bolile
cardiace. n tratarea maladiei, acesta a recomandat activit ile fizice. n cea mai
mare parte a istoriei sale, omenirea s-a confruntat cu lipsa hranei. Astfel, de-a lungul
istoriei, obezitatea a fost privit ca un semn de bunstare i prosperitate. Era
frecvent n rndul nalilor funcionari din Europa n Evul Mediu i n
perioada Renaterii, precum i n civilizaiile antice din Asia de Est.
Odat cu revoluia industrial s-a constatat c puterea militar i economic a
naiunilor era dependent de statura i tria fizic a solda ilor i a muncitorilor
Creterea indicelui mediu de mas corporal de la valoarea considerat
actualmente subponderal la valoarea considerat normal a jucat un rol
semnificativ n dezvoltarea societilor industrializate. Aadar, nlimea i greutatea
n rile dezvoltate au crescut de-a lungul secolului al XIX-lea. n timpul secolului al
XX-lea, pe msur ce populaiile i-au atins poten ialul genetic n privin a nl imii,
greutatea a crescut mult mai mult fa de nlime, ducnd la obezitate. n anii 1950,
creterea bunstrii n rile dezvoltate a dus la scderea mortalit ii infantile, ns
datorit creterii greutii corporale, au devenit mai frecvente bolile cardiace i
renale.
24
ntre timp, societile de asigurri i-au dat seama de legtura dintre greutate
i sperana de via i au crescut primele de asigurare n cazul persoanelor obeze.
De-a lungul istoriei, numeroase culturi au considerat obezitatea un rezultat al
defectului de caracter. Personajul obesus sau personajul gras dincomedia
greac era un gurmand adesea ridiculizat. n era cre tin, mncarea a fost deseori
asociat cu lcomia i desfrnarea. n cultura modern occidental, greutatea
excesiv este adesea considerat neatrgtoare, obezitatea fiind n mod frecvent
asociat cu diverse stereotipuri negative. Persoanele obeze de toate vrstele pot fi
stigmatizate social i pot fi inta hruirii sau evitrii de ctre semenii lor. Obezitatea
a redevenit un motiv de discriminare.
n societatea occidental, percepia public fa de greutatea corporal
sntoas este diferit de percepia privind greutatea ideal ambele s-au schimbat
de la nceputul secolului al XX-lea. Greutatea considerat ideal a sczut de la
nceputul anilor 1920. Aceast modificare a percep iei este ilustrat prin faptul c
nlimea medie a concurentelor la concursul Miss America a crescut cu 2%, n timp
ce greutatea medie a acestora a sczut cu 12%. Pe de alt parte, concepiile
oamenilor privind greutatea sntoas s-au schimbat n direc ia opus. n Marea
Britanie, greutatea la care oamenii se considerau supraponderali era semnificativ
mai ridicat n 2007 fa de 1999.[166] Se consider c aceste schimbri se datoreaz
creterii adipozitii, ceea ce duce la creterea acceptrii grsimii corporale
suplimentare ca fiind normal.[
Obezitatea continu s fie privit ca un semn al bunstrii i bog iei n
numeroase regiuni ale Africii. Acest fapt a devenit frecvent ndeosebi de la apari ia
epidemiei cauzate de virusul HIV.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate
24
http://ro.wikipedia.org/wiki
/Obezitate
24
http://ro.wikipedia.org/
wiki/Obezitate
http://ro.wikip
edia.org/wiki/Obezitate
Prevalenta obezitatii este crescuta suplimentar in anumite grupuri etnice
datorita obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu continut crescut caloric si
scazut vitaminic) si particularitatilor climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea
ofertei de fructe si legume). Urbanizarea, obligatoriu insotita de industrializare, este
24
Obezitatea la copii
24
Cand vorbim despre obezitatea la copii, consider ca exista vinovati in cazul cand
nu sunt cauze medicale. Acestia sunt parintii. Da, ei sunt exemplul cel mai apropiat de
copil si ei sunt si autorii construirii regimului igieno - dietetic al acestuia. Inca din primul
an de viata mama poate jongla cu alimentatia, in asa fel incat sa aiba un copilas care
atunci cand implineste varsta de un an, sa nu depaseasca greutatea pe care ar trebui
sa o aiba. Nu trebuie sa il hranim cu fainoase in exces, trebuie sa urmarim sfaturile
medicului pediatru pentru a respecta cantitatile si calitatea alimentelor. Si chiar daca nu
pare, gimnastica pasiva din primul an de viata , este foarte importanta. Ea se poate face
atunci cand il schimbam, inainte de masa, oricand il pridem in perioada de veghe si bine
dispus.
Apoi, cand copilul va creste, va trebui sa fim un exemplu pentru el. Noi vom fi cei
pe care copilul ii va copia. Daca noi vom aplica un regim de viata echilibrat, acesta va fi
copiat de cel mic. Trebuie sa respectam mesele iar ele sa cuprinda alimente necesare
organismului dar care nu ingrasa. Trebuie sa le ocolim, sa nu avem in frigider hrana
bogata incalorii, sa nu avem dulciuri concentrate. In schimb, copilul ar trebui sa
vada fructe si legume in casa, sa inteleaga importanta lor, si chiar daca sunt mici si nu
pare, inteleg multe din sfaturile noastre. Si daca le compunem mici povesti legate de
fructe si legume, daca inventam povesti cu grasuti care sunt certati cu acestea dar sunt
buni prieteni cu hamburgerii, dar in schimb sunt tinta glumelor colegilor referitoare la
greutatea lor, ei vor intelege avantajelealimentatiei sanatoase. Si ce este mai placut
decat sa ne bucuram atunci cand copilul nostru face sport, cand are rezultate in
competitii, cand nu este atras numai de jocurile pe calculator sau de hrana din frigider?
Cateva sfaturi pentru adultii care se ocupa de ingrijirea copiilor lor
Din alimentatia zilnica, nu trebuie sa lipseasca lactatele sau derivate de lapte. Acestea
aduc calciul si vitamina D atat de necesare cresterii. Fructele si legumele sunt si ele
folositoare si pot fi consummate in cantitati generoase la varsta copilariei, atat ca atare
cat si sub forma de sucuri ele crescand rezistenta organismului impotriva infectiilor.
Proteinele din carne ar trebui cosumate zilnic iar oul de doua , trei ori pe
saptamana. Acestea au rol in cresterea armonioasa a micutului organism. Grasimile in
cantitati moderate, au rol antiviral, deci esential in lupta impotriva bolilor.
Orarul meselor trebuie respectat, nu se mananca in fata calculatorului sau televizorului
dar nici in timp ce citim. Atmosfera va fi linistita, un mediu de familie adecvat contribuie
la o buna digestie. Alimentele vor fi mestecate de cca 20 de ori, iar masa se va intinde
pe minimum 20 de minute. Nu invatati copiii sa manance in picioare, in graba, acest
lucru nu ne permite sa stim exact cat am mancat. Cand se ia masa, trebuie sa se
constientizeze acest lucru, mintea va fi indreptata catre aceasta indeletnicire pentru a
nu manca in nestire, fara noima.
Parintii vor pune la dispozitia copilului o varietate de alimente sanatoase, sa aiba
senzatia ca el alege, sa nu ii cream restrictii dar in acelasi timp sa aiba la dispozitie
numai ce este sanatos.
24
http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/
http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/
Problemele de sanatate asociate cu obezitatea
cardiopatie
pancreatita
probleme ale ficatului
probleme ortopedice (legate de structura labei piciorului)
probleme respiratorii cum ar fi obturarea cailor respiratorii superioare si restringerea
peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee in timpul somnului
reflux esofagian, calculi biliari si alte disfunctii ale stomacului
disfunctii in alimentatie, cum ar fi bulimia.
24
http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/
Sursa energetic
Grame
Kcal
esut adipos
trigliceride
13000
120000
glicogen
100
400
trigliceride
50
450
glicogen
500
2000
trigliceride
300
2700
glucoz
15
60
trigliceride
35
0,5
Ficat
Muchi
Snge
nlimea
Msurarea nlimii este necesar n estimarea greutii corporale ideale, n
calcularea indicelui de mas corporal (IMC) sau a compoziiei corporale i necesarului
energetic. nlimea ar trebui s fie msurat cel mai corect cu ajutorul unui
stadiometru.
Greutatea
Msurarea greutii corporale este cea mai simpl i la ndemn metod de
evaluare a statusului nutriional. O greutate anormal de redus poate fi considerat ca
un semn de denutriie. n caz contrar, o greutate excesiv poate reprezenta un semn
caracteristic al obezitii.
Scderea n greutate n cazul unei boli sau post prelungit, ca marker al
malnutriiei protein-calorice, se asociaz cu risc crescut de morbi-mortalitate Ctigul
temporar n greutate adesea dezvluie existena unei afeciuni, al unei modificri
24
psihosociale sau a stilului de via, sau poate fi asociat cu iniierea unei terapii sau
abandonarea alteia.
Interpretarea valorii greutii corporale trebuie s in cont de nlimea i vrsta
persoanei respective, mai ales la copil. Prima informaie care se culege este greutatea
actual prin cntrire. Cunoaterea greutii permite a se calcula procentajul de variaie
a greutii n plus sau n minus fa de greutatea lui anterioar sau fa de un reper de
normalitate (tabele).
http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/
Exista mai multe cauze care pot face ca o persoana sa fie obeza:
factori metabolici - un metabolism incetinit, datorita fie uneihipotiroidii, fie unui stil de
viata sedentar;
factori genetici - influenta genelor este mediata de efectul lor asupra celulelor adipoase
si a ratei metabolice; astfel, corpurile unor persoane tind sa transforme o proportie mai
mare de calorii in depozite de grasime, in timp ce in cazul altora, corpul arde acesta
cantitate de calorii suplimentare in diferite procese metabolice, indiferent de cat de mult
mananca;
stilul de viata - pierderea somnului de noapte;
sexul - femeile sunt mai predispuse la obezitate datorita hormonilor specifici: estrogeni,
progesteron;
varsta - metabolismul incetineste pe masura ce trec anii;
factori etnici si culturali;
statusul socioeconomic - dieta de slaba calitate, fara fructe si legume;
obiceiuri alimentare - preferinta mancarurilor de tip fast-food;
renuntarea la fumat - ATENTIE! Se recomanda gestionarea inteleapta a perioadei
de sevraj datorata lipsei nicotinei;
sarcina si menopauza - poftele aparute consecutiv fluxului hormonal si nevoilor
organsimului;
factori psihologici - depresia determina consumul de ciocolata sau dulciuri in cantitati
ridicate intrucat stimuleaza serotonina, hormonul fericirii;
hipotiroidia - scade capacitatea organismului de a folosi energia din alimentatie, aceasta
fiind transformata in depozite de grasime;
lipsa exercitiilor fizice;
sindromul Cushing - prezenta in organism a excesului de cortizol,hormon care
determina acumularea tesutului adipos;
cancer pancreatic - determina o senzatie permanenta de foame, asociata cu semnele
tipice hipoglicemiei;
sindromul ovarelor polichistice - excesul de testosteron determina acumularea tesutului
adipos in jumatatea superioara a corpului;
consumul de medicamente: contraceptive orale, fenotiazine, valproat de sodiu,
carbamazepina, antidepresivele triciclice, litiul, glucocorticosteroizi, acetat megestrol,
thiazolidine diones, sulfoniluree, insulina, antagonistii adrenergici, antagonistii
serotoninici;
tulburarile de alimentatie: bulimia nervoasa , tulburarile de alimentatie prin excesul
alimentar nocturn.
24
Tratamentul obezitatii
Metodele de scadere ponderala sunt:
dieta;
exercitiul fizic;
terapia comportamentala: modificarea
comportamentului alimentar;
terapia medicamentoasa;
tratamentul chirurgical.
regimului
de
viata,
inclusiv
Un studiu a aratat ca 95% dintre pacientii care tin cura de slabire prin dieta, isi
recastiga kilogramele pierdute daca nu includ in programul lor si exercitii fizice.
O schimbare permanenta a obiceiurilor decat o dieta pe termen scurt este solutia
ideala, pentru ca problema pe care o ai este una permanenta.
Cere sfatul unui medic pentru determinarea corecta a nivelului tinta pentru aportul
de calorii si incearca sa nu-l depasesti.
O dieta saraca in grasimi, dulciuri si bogata in fibre, te va ajuta sa iti atingi telul.
Adauga un program saptamanal regulat de gimnastica, cum ar fi 30 de minute de mers
pe jos dupa masa de pranz.
Medicul poate adauga dietei un medicament care taie pofta de mancare:
Efedrina afecteaza
metabolismul
prin
stimularea
sistemului
nervos;
fenifluramina inhiba absorbtia de calorii si stimuleaza aparitia unei senzatii de satietate;
fluoxetina, un antidepresiv care inhiba apetitul.
In cazuri rare, doctorul poate sugera o interventie chirurgicala de micsorare a
stomacului. Alte metode chirurgicale sunt: lipoaspiratia - aspirarea grasimii cu ajutorul
unui aspirator special, realizata de catre doctorul chirurg plastician.
Atunci cand banuiesti ca ai o atitudine anormala fata de mancare, este bine sa
consulti un nutritionist profesionist, un fizioterapeut si un psiholog.
Terapiile alternative sunt eficiente cand sunt folosite impreuna cu un program de
exercitii fizice si dieta deja initiat:
presopunctura;
planta chinezeasca efedra creste rata metabolismului in tesutul adipos;
papadia intensifica metabolismul.
24
Bibliografie
1 . http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html
2. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_compozitia_alimentelor.html
3. http://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.php
4.http://www.ms.ro/documente/1%20echilibru%20energetic%20si%20stare
%20nutritie_83196026pdf
5.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate
6.http://www.divahair.ro/sanatate/nutritie_si_boli_metabolice/obezitatea__simptome,_diagnostic_si_tratament
7.http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/obezitate-incotro-despre-slabire-cu-sifara-chirurgie-12930174/
8.http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea-la-copii/obezitatea-la-copii-si-sportul_8008
9.http://www.mamica.ro/obezitatea-la-copii/
10. http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/
11. Adams JP, Murphy PG (1 iulie 2000). Obesity in anaesthesia and intensive care.Br
J Anaesth 85 (1): 91108.
12. Barness LA, Opitz JM, Gilbert-Barness E (1 decembrie 2007). Obesity: genetic,
molecular, and environmental aspects. Am. J. Med. Genet. A 143A (24): 301634.
13. Haslam DW, James WP (2005). Obesity. Lancet 366 (9492): 1197209.
24