Instalatii petroliere

1.
2.
3.
4.
5.

Inst
Inst
Inst
Inst
Inst

manevra marfa
uscare tancuri
incalzire a marfii
spalare tancuri
cu gaz inert
1.Instalatia Manevra

Manevra marfii se face pe nava, de la mal la nava si de la nava la mal sau intre
nave.
Instalatiile trebuie sa fie simple si fiabile.
Tipurile de instalatii:
-

Inst
Inst
Inst
Inst
Inst

cu
cu
cu
cu
cu

magistrala liniara
magistrala inelara
magistrala cheson
porti etanse
tancuri de acumulare la pres atmosferica si sub presiunea atmosferica

Magistrala liniara permite incarcarea a mai multor tipuri de produse

petroliere.
Pompele lucreaza pe aspiratie , sorburile fiind amplasate in dublu fund .
Grupele de pompe sunt actionate de o pompa , dar pompele pot lucra si
pentru alt grup . Distanta dintre sorb si fund trebuie sa fie din diametrul
tevii de aspiratie .
Magistrala inelara are ramurile in borduri , fiecare tanc putind fi actionat de
pe fiecare ram.
Constructia este mai scumpa si exista posibilitate variantei constructive cu
valvule intre pereti.
Instalatii cu pompe individuale:
Este cazul navelor care transporta minereu si petrol , nefiind loc ptr
magistrala.
In acest caz se foloseste o pompa submersibila actionata de pe punte. Se pot
folosi si doua pompe, una de joasa presiune in tanc actionata hidraulic si alta
pe punte actionata cu motor hidraulic , fie cu abur.
Se poate incalzi fluidul prin recirculare sau se incarca la bord produse
petroliere fara a trece prin pompa submersibila 1 .
Fig. 80

Pompa 1 aspira din tanc si refuleaza in pompa de inalta presiune 2 care il

refuleaza in magistrala.
Daca viscozitatea este mare se inchide valvula 3 si se deschide 5 .Pompa 1
realizeaza o recirculare a marfii prin incalzitorul 5.

Metode de imbunatatire a functionarii pompelor.

Sunt cazuri in care nivelul fluidului scade si pompele se pot dezamorsa
cauzind defectarea lor.
In aceste cazuri se pot interveni cu sisteme speciale :
Sisteme de separator cu aer.
Fig.81

Pe magistrala se monteaza separatorul de aer si gaze. Gazele sunt colectate

printr-un sistem de sicane cu panta si este adus intr-un rezervor cu ajutorul
unei pompei si ejectorului .
Sistemul prezinta dezavantaje legate de nivelul scazut in tanc cind se
acumuleaza multe gaze .
-

Sistemul de separare care permite reglajul debitului pompei.

Fig. 82

Sistemul se bazeaza
pe montarea unui
tanc intre magistrala
si pompa .
Pompa poate refula
la mal din tancul 1 .
Daca tancul este plin
pompa aspira din
magistrala si
refuleaza peste bord.
Tancul are rol de
tanc de vaccum .
Cind sorburile din tanc trag aer ce ajunge in tanc , nivelul in tanc scade.
Cind nivelul in tanc ajunge la min. traductorul inchide valvula 4 de refulare si
deschide valvula 5 , pompa alimenteaza ejectorul care alimenteaza tancul 1.
Cind nivelul atinge max se inchide valvula 5 si se deschide 4, pompa poate
refula la mal.
2. Instalatia de uscare a tancurilor (stripping)
-

Instalatia poate fi realizata in doua moduri:

Ca o instalatie independenta, compusa din sorburi , ramificatii , magistrale si
pompe (de obicei de tip volumic). Acestea se dimensioneaza la capacitatea de
20% din inst de transfer. Diametrele au diametrul max 150mm ,
Ca o instalatie incorporata in cea de transfer marfa. Pompa lucreaza in doua
regimuri, unul de transfer marfa si unul de uscare . Trecerea se face automat
evitindu-se dezamorsarea pompelor.
Trecerea se realizeaza cu ajutorul unui flotor sferic sau toroidal.
Uscarea tancurilor in care au existat produse foarte volatile se face cu o
instalatie de ventilatie ce introduce aer pe conductele de imbarcare.
In acest caz este necesara separarea conductelor(aer- tanc)si cuplarea lor
numai in caz de operare.
Fig. 84

Manevra armaturilor inst de transfer marfa

Armaturile instalatiei de transfer sunt actionate de la distanta prin intermediul

unei instalatii de actionare hidraulica.
Acest tip de inst are urmatoarea structura:
Statie de pompare cu pompe volumice , acumulatoare hidraulice, protectii.
Distribuitoare hidraulice plasate pe punte, pentru dirijarea uleiului de la
magistrala la valvula din tanc sau cu actioanare hidraulica
Circuitul de comanda , actionat de la pupitrul de comanda(PCC).

Schema de principiu are patru grupe cu functii specifice:

1. Grupul de comanda cu traductoarele de pozitie, valvule, nivel tancuri,
traductoare de asieta.
2. Grupul de pompare (forta), plasat in compartimentul pompe. Cuprinde
pompe volumice, cu roti dintate sau cu pistonase, rezervorul (tancul),
situat deasupra acestora, acumulatoare hidraulice, supape de siguranta.
3. Grupul de distributie, amplasat pe punte, cuprinde distribuitoarele
actionate hidraulic prin intermediul circuitului de comanda.
4. Grupul de armaturi cu sertar, situat in tanc sau in tunel cu elemente de
deblocare si pozitia organelor de inchidere.
Fig. 85

Instalatia poate fi actionata de o singura persoana tinind seama de :

Nivelul de marfa in tancuri

Asieta navei
Repartitia tensiunilor pe corpul navei , datorita ordinii de incarcare sau
descarcare impuse.
Amplasarea pompelor de transfer se face de obicei intr-un compartiment
separat .
Actionarea pompelor se face hidraulic, cu abur, electric sau cu motoare cu
ardere interna .
Calculul instalatiei de transfer marfa.
Calculul se face in general asemanator cu cel de la instalatia de balast.
Datorita diferentei de densitate a fluidului viteza fluidului este 0.5 1.5
m/s. Viteza mica asigura pierderi mici de sarcina si evita formarea
vaporilor explozivi.
Determinarea debitului :
V=G/ ; G[kg]
Debitul mediu va fi Qm=V/
Se alege un numar de minim doua pompe iar pe baza numarului adoptat
de calculeaza debitul mediu :
Q1m=Qm/kp*n adopt
Kp- coeficient dat de conditia functionarii pompelor cuplate 0,8 0,85
Sarcina pompei : sarcina trebuie sa satisfaca transferul pina la punte, apoi
pina la statia rezervorul de pe mal. Se folosesc pompe de sarcina 10
12 bar.
Verificarea pe aspiratie se face identic ca la pompele de balast.
3.Instalatia de incalzire a marfii

La produsele cu viscozitate mare se face incalzirea lor , iar la produsele

distilate cu punct de aprindere jos e riscant a se aplica.
Pacura, si fractiunile grele au viscozitate mare , continut mare de parafina.
Ele au temperatura de blocare uneori pozitiva 10-15 grad C. Este necesara
incalzirea astfel incit sa poata fi manevrate.
Incalzirea se face prin doua procedee:
Prin convectie libera
Prin convectie fortata
Convectia libera implica serpentine fixe (sau demontabile, mai rar), prin care
circula abur, apa sau ulei termal . presiunea de lucru max 20 bar ,de obicei 8
bar . teava este de clasa 2.
Se pot folosi si canale structurale de sectiune triunghiulara prin care circula
agentul de incalzire.
Convectia fortata implica o instalatie mai complicata si mai scumpa.
Incalzirea se face in mai multe etape :
Deblocarea produsului, in care nu exista o convectie normala.
Regimul tranzitoriu in care temperatura creste continuu, fluxul introdus este
egal cu fluxul pierdut in interior pina la temp de echilibru.

 Regimul in care fluxul se transmite de la combustibil la exteriorul tancului.

Vb
Calculul instalatiei de incalzire .
Metoda exacta se bazeaza pe bilantul fluxurilor de caldura in regim stationar .
1.Fluxul de cedare a caldurii sunt prin invelisul navei este dat de formula :
i=Si*ki( tm)i
Si suprafete de schimb ( indice de suprafata)
Ki- coeficient global de transmitere a caldurii :

1
1
i
1
Ki=
+ +
1 2
1 coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la petrol la perete
2 coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la perete la apa
grosimea peretelui
coeficient de conductibilitate termica echivalent
/ rezistenta termica a peretelui ( la otel se poate neglija)
tm=diferenta de temperatura interior si exterior (t final-t ext)
N

kiSj ( tm ) i

j=

i=1

In cazul regimului tranzitoriu este necesara cunoasterea timpului in care sa ajunge

la regimul stabil .
s d=d+mc cc dt

(cedat +marfa )

In care mc si cc sunt masa si caldura specifica a marfii

t

mc cc
*dt
s

Rezulta t1 timpul de incalzire a marfii de la o temperatura initiala to la temperatura t

Timpul 2 se calculeaza ptr regimul nestationar cu relatia de mai sus cu limitele
t0=t2 , t=0,95 t3
s=Fs Ks (t agent t)
N

Fi ki ( t te ) i
i=1

Calculul temperaturii finale t3 ce caracterizeaza regimul stationar se face egalind s

cu . Rezulta t=t3 ,temperatura la care se stabilizeaza regimul.
Calculul suprafetei schimbatorului de caldura al instalatiei de incalzire
globala
Se conside un tanc cu doua serpentine, una a instalatiei de incalzire globala , alta
locala.
Fig. 93

Fluxul ptr incalzirea globala asigura incalzirea finala tf=ts+(5-8 )grade C, aprox 3548 grade
Fluxul ptr incalzirea locala de transfer t opt=tf+10 grad C
Fluxul transmis prin inst de incalzire globala:
1=Fs1 Ks1 t mediu
Fs1 suprafata schimbatorului
Ks1- coeficient global de transmitre a caldurii
Fluxul prin teava de incalzire trebuie sa fie egal cu fluxul transmis in masa de
combustibil
Ks1=1,57

t mat mc
d ms

t ma temp agent
t mc- temp medie a marfii
t mc= (t i +t f )/2
t i temp initiala a marfii
t f - temp fianala
- viscozitatea cinematica
dms diam serpentinei
t m1= t ma-t mc

diferenta medie de temperatura (temp serp temp marfa)

Suprafata va fi :
F s1=1/K s1(t m1)
Se poate adopta lungimea tubulaturii: ls1=Fs1/ d ms

4.Instalatia pentru spalarea tancurilor

Spalarea tancurilor se face la schimbarea produselor sau la intretinerea tancurilor.
Spalarea se face cu apa, detergent , produse petroliere. Procedeul este automat
executata de un robot .
Pompele de spalare functioneaza la presiuni incit jetul sa acopere suprafata
destinata. Amplasarea lor se face la unele nave (produse chimice , benzine) pe
plafonul tancului . actionata din exterior (punte pr.)
Lichidul rezultat spalarii se transfera in tancuri special destinate de unde se filtreaza
ulterior, tancurile de stripping . Aceste tancuri sunt amplasate in pupa sau prova
navei .
Dupa spalare se face degazarea cu ajutorul unui ejector abur- gaz , sau natural .
Operatiile se fac in danele portuare .
5.Instalatia de prevenirea incendiilor cu gaz inert.
Datorita incarcarii electrostatice si a micro descarcarilor in tancul de combustibil
exista riscul aparitiei incendiilor si exploziilor.
Instalatia pote fi folosita atit in scop de prevenire cit si stingerea incendiilor. Se

O2 sub 8% si in magazii max 14%.

Temperatura gazului trebuie sa fie mai mica de 50 la petroliere in tancuri si
mai mica de 65 cind se introduce in magaziile de marfuri uscate.
introduc in tancuri pentru a scadea

Instalatia asigura completarea volumului tancului in timpul operatiilor de manevrare

a marfii.
In timpul umplerii tancului si in tancurile umplute cu gaz inert presiunea max este
de 0.2 bari.
Metode de obtinere a gazului inert sunt:

Separarea H din NH3 (amoniac)

Lichefierea (sitem Linde) .
Intro.ducerea gazelor rezultate de la MP, AUX, caldarina

Clasificarea instaltiilor de prevenire a incendiilor cu gaz inert.

Functie de tipul surselor de gaz inert:

Instalatii cu generatoare individuale de gaze ,echipate cu arzatoare

alimentate cu combustibil si care in urma arderii se obtine gazul inert
Instalatii care utilizeaza gazele captate de la esapamentul MP, caldarinei
principale si motoare auxiliare

Dupa tipul instaltiilor de prelucrare a gazelor :

-

Cu instalatii la care se face o prelucrare simpla ,mecanica si termica in urma

careia se face racirea gazului si retinerea prin filtrare a particulelor
Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si
prelucrarea umiditatii
Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si
prelucrarea in scopul reducerii sulfului si a altor agenti cu actiune coroziva.

Prelucrarea mecanica si termica se face prin barbotare prin perdea de apa. Se

realizeaza si reducerea bioxidului de sulf, prin combinarea cu apa.
Prelucrarea chimica se face cu clorura de litiu.
Prelucrarea umiditatii se face pe baza de silicagel.
Piesa principala a instalatiei de gaz inert este scrubberul , incinta in care se face
prelucrarea gazelor.

Fig. 95

Gazele de ardere sunt introduse in scrubber prin galeria de admisie 3 sub un strat
de apa din partea inferioara a scrubberului , care retine particulele solide din gaz.
Ridicindu-se gazele se racesc si se spala in circuitul de apa actionate de pompele 18
si 19, ce aspira din magistrala Kingston . La partea superioara gazele trec prin
dispozitivul de separarea a picaturilor dupa care se analizeaza . Antrenarea gazelor
se face cu doua ventilatoare 7,8 (principal si secundar), dupa care sunt introduse in
incinta hidraulica 9 . Din aceasta incinta ce nu permite intoarcerea gazelor pe
tubulatura se face trecerea prin separatorul 10 .
Instalatia lucreaza in trei regimuri :
a) In timpul descarcarii marfii functionare la debit maxim a instalatie de gaz inert
, care trebuie sa fie cu 25% mai mare decit debitul volumetric al pompelor la
descarcarea de marfa.

b) In timpul marsului , cind tancurile sunt pline instalatia de gaz are rolul de a
completa eventualele pierderi de gaz . In acest caz ventilatorul secundar
lucreaza la un debit de 20% din debitul celui principal.
c) Se face inertare si la spalarea tancurilor si la balastare.

Compozitia gazelor de ardere de la caldarile navale, generatoare de gaz inert in

conditii normale de lucru si situatie tehnica buna a echipamentului de ardere si de
control al arderii (altfel valorile sunt alterate):
O2 4 %
CO2 13,5 %
N 77 %
H20 5 %
SO2 (0,30,5) %
CO (100010000) ppm
NO 4000 ppm
Suspensii solide 150-200 mg /m3.

Un gaz de caltate are urmatoarele caracteristici :

1. concentratia de N si CO2 sa fie cat mai ridicata;
2. concentratia de O2 sa fie cat mai scazuta;
3. concentratia de vapori de apa sa fie redusa inainte de a ajunge gazele in
instalatia de gaz inert;
4. concentratia de CO sa fie cat mai redusa, acesta este un gaz care apare
datorita arderii incomplete, teoretic se urmareste reducerea acestuia;
5. suspensiile solide sa fie retinute la nivelul scrubberului.
Inertarea se face prin doua metode :
1. metoda dilutiei: gazul introdus la parametri ridicati de curgere
(debit, presiune, viteza mare) pentru a ajunge la fundul tancului,
se formeaza turbioane dintr-un amestec de gaz inert si gaze de
hidrocarburi rezulta dilutia continua a gazelor de hidrocarburi.
Amestecul ce contine gaze de hidrocarburi si gaz inert se
purjeaza continuu, locul acestuia fiind luat de in final de gazul
inert introdus.

2. metoda dislocarii: la parametri redusi de curgere gazul inert se

va acumula sub forma unui strat la partea superioara a tancului,
strat a carui grosime va creste continuu spre fundul tancului
impingand afara, in atmosfera, gazele de hidrocarburi prin
intermediul unei tubulaturi cu capatul deschis la fundul tancului.

Schema inst gaz inert

1
2
3
4

motor principal, cu ardere interna;

caldare;
racitor;
curatitor;

5 material filtrant;
6 separator picaturi;
7 ventilatoare;
8 valvula cu trei cai;
9 analizator O2;
10 inchizator hidraulic (deck seal);
11 magistrala de GI;
12 valvule de distributie gaz inert;
13 priza kingstone;
14 pompa apa de mare;
15 valvula dirijare apa de mare;
16 generator autonom de gaz inert.