Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ski Fond
Ski Fond
8.
schimbul de muchii
Deplasarea curbilinie a schiului este provocata si sustinuta prin jocul fortelor de la
nivelul contactului schi-zapada. Prin gesturile sale schiorul amplifica sau
diminueaza intensitatea acestor forte:
-forta normala
-forta tangentiala
-forta de reactie a solului
In principal pivotarea schiurilor pe noua traiectorie curbilinie (faza de declansare a
ocolirii), in termeni foarte simpli de mecanica, se explica prin jocul dintre:
a) forta tangentiala , la panta, amplificata prin decantarea schiului la balans si
localizata in axul longitudinal al schiului , la nivelul spatulei la balans
longitudinal.
b) Forta de reactie a sprijinului , amplificata prin cantarea schiului , este
diminuata prin decantarea schiurilor si localizata prin balans longitudinal , la
nivelul spatulei schiului.
9. bazele fizice ale pivotarii schiurilor
un schi aasezat pe cant in coborare directa incepe o tripla deplasare in planul
terenului:
-in translatie
-in pivotare pasiva spre deal, datorita unui cuplu de forte: o forta de franare la
nivelul spatulei si o forta de presiune la nivelul centrului schiului data de greutatea
acestuia.
-in pivotare(inclinare) in jurul propriului ax longitudinal care, accentueaza efectul
de pivotare spre deal prin amplificarea franarii de la nivelul spatulei.
10. analizati relatia dintre material echipament si metodica predarii schiului.
Notiunea a schia reprezinta raportul fizic dintre individ si natura prin intermediul
instrumentului de alunecare schiurile si elementul natural zapada. Cunoasterea
materialului vine in sprijinul fundamentarii stiintifice a procesului de instruire.
Deplasarea schiurilor pe zapada determina un anumit comportament pe zapada al
schiorului(informatiile despre teren, zapada, starea de echilibru, presiuni asupra
schiurilor, bocancilor schiorului, presiuni care vor determina raspunsurile schiorilor).
Pentru alegerea schiurilor se tine cont de particularitatile somatice si temperamentale
ale fiecarui individ, de stagiul de pregatire in care se afla si de stagiul urmarit.
Pentru incepatori lungimea schiurilor trebuie sa fie cu 10-15 cm mai scurte decat talia
lor , ceea ce va asigura o pivotare mai usoara , fiind rezistenta laterala a zapezii mai
mica. Pentru schiorii de performanta lungimea schiurilor va fi aleasa in functie de
proba. Pentru avansati lungimea si modelul schiurilor va fi ales in functie de scopul
urmarit,schiatul pe teren variat sau schiatul total. Ca urmare, avem schiurile clasice si
schiurile moderne (parabolice).
Schiurile clasice: sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul in conditii
variate de teren, cu zapada mare, etc. pentru acestia lungimea schiurilor va fi in
functie de talie, adica cu 10-15 cm mai lungi decat inaltimea lui, asigurandu-I o
stabilitate buna.
Schiurile parabolice: nu sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul total,
pe orice forma de teren. Aceste schiuri , prin constructie, pot fi alese in functie de
temperamentul fiecarui individ, reprezentand latura dinamico-energetica a
personalitatii.
11. analizati relatia dintre terenul de lucru si metodica predarii schiului.
In evolutia sa , schiul a parcurs mai multe etape , invatarea fiind influientata de
terenul pe care s-a realizat deplasarea pe schiuri.
In concorcondanta cu aceste conditii de teren a evoluat tehnica schiului si implicit
metodica acesteia. In consecinta, fiecare procedeu de deplasare pe schiuri s-a
nascut pe o anumita forma de teren. Deci, in metodica, este logic sa folosim forma
de teren, ceea ce usureaza invatarea pe care s-a nascut procedeul.
Schiul fiind in esenta deplasare, scopul nostru este de al invata pe subiect sa se
deplaseze (adica sa caute un traseu), sa vireze, sa-si mentina echilibrul , sa
realizeze unul sau mai multe elemente tehnice (plug derapaj ocolire).
Invatarea schiului este rezultatul unei reorganizari a perceptiilor in care terenul are
un rol determinant. Profesorul trebuie sa actioneze asupra terenului pentru a
provoca reactii noi din partea elevului si sa-I ofere puncte de sprijin pentru
actiunile sale. Organizarea terenului :
-teren de joaca
-teren de exercitiu
12. faza I de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri.
Numita faza exploratorie este etapa miscarilor inutile si a lipsei de coordonare , in
care sunt angajati in activitate muschii care nu ajuta miscarea, deoarece in scoarta
cerebrala procesele nervoase iradiaza, provocand o generalizare a raspunsurilor
motrice. Este etapa in care are loc insusirea preliminara a bazelor exercitiului si in
care rolul principal il detine formarea reprezentarii actului motric , pe baza
explicatiei , demonstratiei si a primelor incercari de executie. Un rol deosebit de
important il au exteroreceptorii, indeosebi cei vizuali.
Pedagogul isi indeplineste rolul de prezentator al miscarii , prin demonstratie si
explicatie , stimuland formarea reprezentarii actelor motrice.
Elevul realizeaza primele incercari de executie caracterizate prin:
-incercari nereusite
-incercari reusite dar necontrolate
-armonia miscarilor este perturbata
-echilibru instabil
-corectarile nu gasesc coresondent practice
13. faza II de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri.
Numita faza de disociere , este etapa miscarilor incordate, in care sunt inlaturate
miscarile inutile, in sistemul nervos producandu-se procesele de diferentiere , dar
nu si echilibrul dintre excitatie si inhibitie, atentia indreptandu-se asupra
corectitudinii miscarilor si momentelor cheie ale actului global. Rolul
proprioceptorilor se accentueaza asupra reglarii actiunii motrice. Padagogul are ca
scop asigurarea insusirii miscarilor specifice.
Elevul trebuie sa :
Dezavantaje:
-libertate de miscare redusa
-pozitie de recul, incrucisarea varfurilor schiurilor
-segmentele inferioare sunt in pozitii mai putin anatomice
-punct rigid, consum mare de energie
Implicatii de ordin metodic:
-inceputul schimbarii de directie este usoara deoarece baza de sustinere este larga
-permanent corpul are cel putin un punct de sprijin
-in alunecare trebuie sa se mentina unghiul dintre schiuri , franare , echilibru, control
-se executa si din coborari oblice foarte inchise
19. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii
procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv
format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata
instruirii - 6 zile)
Obiectiv general : dobandirea capacitatii de a parcurge pe schiuri, terenuri plate si
usor denivelate
Teme tehnice principale: oprirea si ocolirea prin pivotare cu balans
Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: acomodarea , coborarea directa, oprire
prin pivotare , ocolirea prin pivotare cu balans, legare de procedee, aplicatii.
20. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii
procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv
format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata
instruirii - 12 zile)
Obiectiv general: dezvoltarea capacitatii de a rezolva efficient, in alunecare,
problemele ce apar la nivelul contactului schi-zapada.
Tema tehnica principala: cristiania spre vale prin rotatie
Succesiunea abordarii proceselor tehnice: idem 19, trecerea peste denivelari de teren
prin amortizare, coborarea oblica, franare prin derapaj, una din formele intermediare
de cristianie spre vale prin rotatie, schi liber.
21. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii
procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv
format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata
instruirii - 6 zile)
Obiectiv general: dobandirea capacitatii de a parcurge pe schiuri terenuri plate
Teme tehnice: mersul alternativ cu 2 pasi, alunecarea prin impingere simultana, oprire
prin franare in plug.
Succesiunea abordarii procedeelor tehnice: acomodare cu schiurile, pozitia pe schiuri,
intoarcerile de pe loc, mersul alternativ cu 2 pasi, alunecare prin impingere simultana,
coborarea directa, franarea si oprirea in plug , ocolirea prin pasi succesivi, aplicatii.
22. Obiective tehnice. Teme principale si succesiunea abordarii
procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv
format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat (durata
instruirii - 12 zile)
- mobilitate articulara
- probe specifice fiecarei ramuri
Etapa periodica:
-dezvoltarea fizica
-capacitatea fizica generala
-probe specifice ramurii de sport
Etapa definitiva:
-interesul manifestat
-performanta realizata
-reactivitatea la tehnologie
26. Caracteristicele probelor schiului alpin
Tehnica: este bazata pe complexe de miscari aciclice, ce impun angrenarea in lucru a
principalelor grupe si lanturi musculare , a ligamentelor si articulatiilor.
Efortul muscular in schiul alpin: este complex, dinamic (cedare si invingere) si de
mentinere.
Morphologic schiorul alpin se incadreaza in tipul muscular atletic, repere osoase
evidente.
Endocrin schiorul alpin se incadreaza tipului stenic (viguros) , capabil de effort.
Calitatea motrica predominant solicitata: indemananarea, iar in conditiile specifice
date de alunecarea pe panta si de echilibru, schiul alpin impune un nivel inalt al
calitatilor motrice combinate (viteza in regim de forta).
Constitutional schiorul alpin se incadreaza in tipul armonios.
Intensitatea acestui effort este submaximala, dar complexitatea este foarte mare.
Consumul energetic in probele de schi alpin: 4- 0,5 cal/sec.
Consum maxim de oxygen: 50 mil/kg corp/min
Datoria de oxygen: 18 l
Conditionari motrice: indemanare, forta, viteza, rezistenta.
Sistemul nervos al schiorului alpin este puternic echilibrat (starea de excitabilitate
optima).
Analizatorii predominant solicitati sunt: cel visual, vestibular, mio-artero-kinetic.
Efortul characteristic este mixt insemnand:
-30-35% effort aerob
-40% effort anaerob actalacid
-25-30% anaerob lactacid
27. Continutul pregatirii tehnice. Principalele mijloace si indicatii
metodice pentru instruirea grupelor de incepatori la schi alpin (etapa a
2 a)
Obiectivul general al instruirii: pregatirea de baza
Etapa a 2 a:
-instruirea mecanismelor tehnice de baza si capacitatea de aplicare in schi liber.
-miscari in plan vertical si longitudinal: balans vertical , antero-posterior.
-miscari de rotatie: pivotare, rotatie, insurubare
-jocul de muchii: derapajul
-miscari in plan lateral: arcuirea , anticiparea, proiectia laterala
-echilibrarea pe un schi
-pozitia pe schi, lucru independent al picioarelor
Directiile principale de instruire tehnica in aceasta etapa:
-alunecare cu schiurile pe lat
-alunecare cu schiurile pe lat in viteza mare
-bagaj variat de desprinderi de miscare pe schi, dezvoltand inclinatia(arcuirea)
corpului.
Se impune:
-abordarea caii directe
-urmarirea aplicativitatii maxime
-eliminarea cauzelor perturbatoare: material de proasta calitate, pozitii incorecte,
greseli functionamentale.
Auxiliare metodice folosite:
-profile, jocuri , fanioane
28. Caracteristicile probelor de schi fond
Tehnica: se bazeaza pe miscari ciclice, iar varietatea sa este data de conditiile de tern
si se manifesta in frecventa si lungimea pasilor, respective in durata ciclului de mers.
Caracterul armonios al mersului consta in viteza constanta de deplasare , dar
superioara.
Durata probelor este de pana la 3 sau chiar 4 ore.
Efortul characteristic dominant este rezistenta.
Efortul este de tip aerob 80% si anaerob 20%.
Adaptarea marilor functiuni la effort, starea stabila pentru acoperirea nevoilor de
oxygen.
Consumul de oxygen este de 90ml/kg corp/min
Calitati motrice specifice schiului de fond sunt: rezistenta generala, rezistenta in regim
de forta-viteza-indemanare (cu mentiuni pentru probele desfasurate in tehnica libera).
Sistemul nervos si analizatorii mai putin solicitati, in raport cu schiul alpin, sunt
solicitari diferite intre etapele de formare si de consolidare a deprinderilor motrice.
Analizatorii solicitati sunt: visual, vestibular, kinestezic si tactil.
Necesita capacitate moral-volitive deosebite.
29. Obiective generale, sarcinile pregatirii tehnice si succesiunea
procedeelor tehnice in instruirea grupelor de incepatori la schi fond
Obiective generale:
-insusirea tehnicii deplasarilor pe schiuri
-cresterea capacitatii generale de lucru a organismului
-dezvoltarea calitatilor motrice specifice schiului de fond: anduranta, rezistenta
specifica, forta si viteza.
Sarcini si componentele instruirii:
*Pregatirea tehnica:
-insusirea mersurilor alternative
-insusirea mersurilor cu impingere simultana
- cu amortizare
Cristiania spre vale cu departare:
Acest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie,
deoarece ofera prin departarea schiurilor in faza de pregatire a declansarii o baza mai mare de
sprijin, ceea ce favorizeaza echilibrul schiorului. Pregatirea declansarii se porneste din
coborare oblica si se executa o flexie progresiva in articulatiile genunchilor simultan cu
departarea schiurilor. Se aluneca in pozitie joasa, dupa care se executa o extensie energica
insotita de avantarea corpului cu apropierea schiurilor. La finalul extensiei, schiurile fiind
descarcate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale, genunchiul, soldul si umarul
exterior ocolirii. Ca urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia
pantei, iar in acest moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii,
schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insurubarearcuire (orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii la o usoara flexie), fie
prin flexie insotita de rotatia dirijata spre vale a partii externe a corpului (protectie circulara)
Cristiania spre vale cu desprindere
Acest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie,
deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada in faza de pregatire a declansarii, permite
anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza transmiterea spre shciuri a
impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare.
Se porneste din coborare oblica si se executa flexie progresiva urmata de o extensie
energica, in urma careia se desprind schiurile de pe zapada. Schiurile se desprind in totalitate
de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare sub corp. Aterizarea se realizeaza cu
schiurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o flexie amortizata a membrelor
inferioare. Dupa luare contactului cu zapaa, schiurile sunt descarcate, moment in care se
angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale a genunchiului, soldul si umarul exterior
ocolirii. Schiurile se orienteaza spre linia pantei cand se trece greutatea corpului pe schiul
exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin
insurubare-arcuire, fie prin proiectie circulara.
Cristiania spre vale cu deschidere: - cu deschiderea schiului din deal
- cu deschiderea schiului din vale
- cu deschiderea simultana a schiurilor
Din coborare oblica, se executa flexia progresiva a genunchilor cu deschiderea schiului din
deal care este asezat pe toata talpa, insotita de extensie energica cu trecerea greutatii corpului
pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale. La finalul extensiei, descarcarea
schiurilor favorizeaza manifestarea impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului.
Dupa ce schiurile plonjeaza spre linia pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, air schiul
interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza printr-un mecanism de
insurubare-arcuire (flexia lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si spre
interiorul ocolirii).
Cristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu deschiderea
simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de rpocedeul tehnic
prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a delansarii cand se deschide schiul din vale sau
ambele schiuri
Cristiania spre vale prin rotatie def: cristianie spre vale declansata printr-un
mecanism de rotatie spre vale
Pregatirea declasarii se realizeaza prin:
- echilibrarea greutatii pe ambele schiuri
- balansul vertical, care provoaca o descarcare a
schiurilor, in momentul ridicarii, schiul interior
ocolirii se strecoara inainte
Ocolirile prin pivotare sunt ocoliri spre vale cu schiurile pe lat, declansate prin
pivotarea genunchilor spre vale, cu sau fara descarcarea initiala a schiurilor
Ocolirile prin privotare sunt prin pivotare simpla sau prin pivotare cu balans
a. Ocolirea prin pivotare simpla, prezinta 3 elemente:
- strecurarea schiului interior ocolirii
- trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii
- pivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii
Mecanismul tehnic: din coborare directa (pozitie joasa) cu schiurile paralele si
departate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si
soldurile. Axul rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecand prin bolta labei piciorului.
Efectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua directie.
Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe
schiul esterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea schiurilor pe
muschiile din deal
b. Ocolirea prin pivotare cu balans
Mecanismul tehnic: se porneste din coborare directa sau coborare oblica. In momentul
declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si mai putin a soldurilor,
concomitent cu pivotarea spre vale a genunchilor. Ca urmare a impulsului de rotatie schiurile
pornesc spre linia pantei. Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea
progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea schiurilor pe
mushciile din deal. Mecanismul de declansare se numeste si flexie-contractie, datorita
miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia bazinului si
trunchiului in celalalt sens