CURS MENTENANTA

CAPITOL 1. INTRODUCERE
1.1.DEFINITII SI CLASIFICARI:
TEROTEHNICA= stiinta ce se ocupa cu punerea in functiune, rodarea, exploatarea,
intretinerea si organizarea activitatii pentru un agregat complex.
Sunt incluse feet-back-urile informationale din domeniile specificate din partea
de proiectare, in scopul modificarii proiectului pentru a scadea costurile si duratele de
intretinere.
MENTENANTA= totalitatea activitatilor necesare intretinerii si mentinerii conditiilor
optime de functionare ale unui utlaj, agregat sau ansamblu ethnic.
Contine toate masurile luate pentru restabilirea bunei functionary a agregatului
respectiv.
DEFECTUL= o abatere de la buna functionare a unui agregat.
VERIFICAREA= operatiunea prin care se compara starea actuala de functionare a
unui agregat cu specificatiile tehnice nominale.
REGLAREA= setul de operatiuni prin care se corecteaza parametrii de functionare ai
unui agregat.
CLASIFICAREA MENTENANTEI dupa tipul de actiuni:
PREMENT= mentenanta preventiva: se refera la totalitatea operatiunilor pentru
mentinerea bunei functionari a unui agregat, actiuni intreprinse inaintea
defectarii agregatului, in scopul prevenirii defectarii.
Actiunile principale sunt:
-verificari
-reglaje
-inlocuiri cu caracter preventiv de piese/subansambluri
CORMENT= mentenanta corectiva: se refera la totalitatea actiunilor intreprinse
pentru repunerea in functiune a unui agregat, atunci cand acesta s-a defectat.
ACTIUNEA DE MENTENANTA poate fi:
-PLANIFICATA: se refera la revizii tehnice si inspectii tehnice periodice
-NEPLANIFICATE.
1.2.NOTIUNI DE TRIBOTEHNICA
TRIBOLOGIA= stiinta care se ocupa cu studiul frecarii, uzarii si ungerii.
FRECAREA= proces de natura moleculara, mecanica si energetica care se manifesta
intre suprafetele unor piese aflate in miscare relativa.
CUPLA DE FRECARE= ansamblul a doua sau mai multor piese aflate in contact si in
miscare relativa.
CLASIFICAREA CUPLELOR dupa tipul si numarul contactelor:
1. PUNCTIFORME SAU LINIARE
2. DE SUPRAFATA PLANA/SFERICA/CILINDRICA.
PROCESUL DE UZARE= setul de fenomene prin care se indeparteaza material de pe
suprafata cuplelor de frecare si prin care suprafetele respective isi modifica forma si
rugozitatea.
UZURA= rezultatul procesului de uzare
FIGURA CU FAZELE INCIPIENTE ALE PROCESULUI DE UZARE A UNEI CUPLE DE
FRECARE
RODAJ= actiunea prin care se elimina rugozitatile mari (excrescentele): astfel, se
produce o modelare a suprafetelor aflate in contact.
-intensitate uzarii creste foarte mult pana la o anumita valoare;
-in perioada functionarii normale, intensitatea poate fi relativ constanta sau sa creasca
usor;

CURS MENTENANTA
-in perioada uzarii distructive, uzarea creste exponential.

TIPURI PRINCIPALE DE UZARI:

1. UZAREA DE ABRAZIUNE (ABRAZIVA)= fenomenul de uzare prin care se
indeparteaza mecanic particule de material de pe suprafata pieselor cuplei de
frecare.
(ex. intre piston-cilindru, cand frecarea este uscata)
2. UZAREA DE ADEZIUNE (CONTACT) = fenomen ce implica formarea unor
punti prin sudarea suprafetelor de contact ale cuplei si ruperea acestor punti.
Puntile se fac intre asperitatile suprafetelor aflate in contact
(ex. la lagarele manetoane sau paliere cand ungerea este deficitara sau jocul
este limitat)
Acest tip de uzare are drept consecinte:
-coeficient de frecare ridicat
-intensitate mare a uzarii
3. GRIPAREA= caz extrem de uzare de contact: reprezinta sudarea suprafetelor
fara sa se mai poata decupla, ducand la blocarea cuplei.
(ex. lagarele arborelui cotit)
4. UZAREA PRIN OBOSEALA (SUPERFICIALA)= aparitia unor solicitari periodice
aplicate pe cupla respectiva, solicitari ce de suprapun functionarii normale ale
cuplei.
(ex. fenomenul de pitting (ciupire) la rotile dintate)
5. UZAREA PRIN COROZIUNE= fenomen de indepartare de material de la
suprafata unei piese pe cale chimica sau electrochimica. Se manifesta la
contactul dintre un fluid cu suprafata piesei.
(ex. uleiul uzat contine apa si acizi care in contact cu piesele mecanismului
motor conduc la aparitia coroziunii)
6. UZAREA DE IMPACT=fenomen de desprindere de material de la suprafata unei
piese ca urmare a aplicarii in mod repetat a unor solicitari de tip impact.
(ex. pe fusurile arborelui cotit, daca motorul functioneaza cu detonatie)
7. UZAREA DE CAVITATIE= indepartarea de material de la suprafata unei piese
din cauza curgerii profunde neliniare ale unui fluid (lichid) la suprafata piesei
respective.
(ex. la cilindrii, pe suprafata de racire)
PRINCIPALELE TIPURI DE REGIMURI DE FRECARE:
1. FRECAREA USCATA= are loc intr-o cupla de frecare fara ungere si este
caracterizata de o intensitate mare a fenomenului de uzare.
Aceste cuple functioneaza la viteze relativ mici.
2. FRECAREA LIMITA (ONCTUASA)= apare cand intre piesele cuplei de frecare
se introduce un strat foarte subtire de lubrifiant.
3. FRECAREA SEMIFLUIDA= apare atunci cand in timpul functionarii, unele
suprafete ale cuplei de frecare functioneaza fara lubrifiant.
(ex. in cupla piston-cilindru, la PMI)
4. FRECAREA FLUIDA= apare atunci cand intre piesele cuplei de frecare exista
un strat continuu si permanent de lubrifiant.
5. FRECAREA FLUIDA HIDRODINAMICA= apare atunci cand in cupla de frecare
exista lubrifiant permanent si in mod continuu ca urmare a unui regim
hidrodinamic de functionare (deplasarea relativa a pieselor cuplei, creaza o
pana de lubrifiant).

CURS MENTENANTA
6. FRECAREA FLUIDA HIDROSTATICA = apare atunci cand are loc ungerea cu
strat continuu si permanent, dar stratul este obtinut prin introducerea de
lubrifiant prin presiune.
LUBRIFIANTI:
LUBRIFIANT= o substanta in diferite stari de agregare care se introduce in cupla de
frecare in scopul scaderii intensitatii fenomenului de uzare.
LUBRIFIEREA= operatia prin care se introduce intr-un lagar o substanta cu proprietati
care au menirea de a inlatura frecarea uscata. Pe langa aceasta sarcina , mai are rol in
evacuarea partiala a caldurii, diminuarea socurilor, diminuarea vibratiilor si a
zgomotelor.
PROPRIETATILE LUBRIFIANTULUI:
VASCOZITATEA= proprietatea fizica a moleculelor din componenta lubrifiantului, prin
care se manifesta frecare
ONCTUOZITATE= proprietatea unei substante (lubrifiant) de a adera la suprafata si
de a forma pe acea suprafata o pelicula aderenta.
TIPURI DE LUBRIFIANTI UTILIZATI LA AUTOVEHICULE:
-FORMA LICHIDA: uleiuri minerale si (semi)sintetice
-FORMA SEMISOLIDA: unsori consistente
-STARE SOLIDA: bisulfura de molibden (MoS2), grafit si chiar materiale plastice (teflon),
introdusi in conditii severe de frecare.
1.3.ACTIVITATI SPECIFICE MENTENANTEI PREVENTIVE A AUTOVEHICULULUI
Acestea au ca rol, prevenirea defectarii subansamblurilor autovehiculului si sunt
planificate periodic:
-REVIZII TEHNICE: sunt impuse de fabricantul autovehiculului, la anumite intervale
de timp sau kilometri parcursi;
-INSPECTII TEHNICE PERIODICE :sunt impuse de Guvern, pentru a se asigura ca
toate autovehiculele care se afla in circulatie pot functiona in siguranta;
-LUCRARI NEPROGRAMATE: acestea apar in afara activitatii planificate.
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI DE MENTENANTA PREVENTIVA:
1. CONTROLUL SI INGRIJIREA ZILNICA (CIZ)
2. SPALAREA (S)
3. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I (RT-1)
4. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL II (RT-2)
5. REVIZIA TEHNICA SEZONIERA (RTS)
1. CONTROLUL SI INGRIJIREA ZILNICA (CIZ)
SCOP: mentinerea autovehiculului intr-o stare decenta de functionare tehnica
MOMENTE: mare parte din activitate are loc inainte de plecarea in cursa, dar si in
timpul transportului si dupa venirea din cursa.
EXECUTANT: conducatorul autovehiculului.
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE CURATARE INTERIOARA:
-salonul autobuzelor/microbuzelor;
-benele sau locurile in care s-a carat marfa;
-suprafetele vitrate;
-placile de inmatriculare;
B. LUCRARI DE VERIFICARI SUMARE SI INGRIJIRE ZILNICA:
-verificarea plinurilor ;
-verificarea starii si fixarea capacelor;
-verificarea etanseitatii;
-verificarea starii bateriei;
-verificarea instalatiilor speciale;
C. CONTROLUL SI VERIFICAREA LEGATE DE SIGURANTA CIRCULATIEI:

CURS MENTENANTA
-verificarea sistemului de rulare;
-verificarea suspensiei si puntii;
- verificarea sistemului de directie;
- verificarea sistemului de franare;
- verificarea instalatiei electrice.
2. SPALAREA (S):
SCOP: mentinerea unei stari de curatenie a vehiculului, facilitarea efectuarii altor
lucrari de mentenanta, prevenirea raspandirii epidemiilor, preintampinarea
contaminarii si deprecierea marfurilor.
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI:
-SPALAREA: se executa de personal specializat, in locuri special amenajate, in cadrul
autobazelor, al unitatilor de transport sau in spalatorii comerciale.
Principalele ansambluri ale unui vehicul care se spala sunt: caroseria, cadrul, sasiul si
suprafata exterioara a motorului.
-SALUBRIZAREA SI DEZINFECTAREA: se executa asupra autovehiculelor de
transport de persoane, care transporta animale si subprodusele acestora, inainte si
dupa descarcare, apupra vehiculelor care transporta produse chimice,atunci cand se
trece la alt tip de transport, vehicule care transporta produse agricole alterate, atunci
cand se trece la un alt tip de transport, vehicule sosite din traficul international sau in
situatii epizootologice speciale.
3. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I (RT-1)
SCOP: efectuarea lucrarilor de verificare, reglare, strangere, ungere pentru
autovehicule.
EXECUTANT: sunt efectuate de personal calificat, in incinta unor unitati specializate
din cadrul autobazelor, sau ale unitatilor tip service.
TIPURI DE LUCRARI:
A. CONTROL, STRANGERE SI REGLARE:
- fixarea si etansarea unor sisteme ale autovehiculului (ex. sistemul de
racire/ungere/ franare);
- intinderea curelelor pentru actionarea sistemelor auxiliare;
- fixarea agregatelor transmisiei
- verificarea articulatiilor din mecanismul de directie;
- verificarea starii si preinderea sistemului de evacuare;
- verificarea elementelor de caroserie: suruburi de fixare;
- verificarea/reglarea/strangerea sistemului de rulare: starea anvelopelor,
adancimea profilului, reglarea presiunii interioare a aerului din pneuri,
verificarea strangerii piulitelor si suruburilor pneurilor.
- verificarea sistemului de franare: cantitatea de lichid de frana, etanseitatea
din circuit
- verificarea bateriei de acumolatoare;
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE pentru principapele sisteme
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE:
-introducerea unsorilor consistente prin intermediul gresoarelor (la
autovehiculele grele)
-se fac in conformitate cu schema data de constructor;
-se executa curatarea, verificarea si inlocuirea gresoarelor, inlocuirea uleiului
pentru motor, a elementelor de filtrare (la recomandarea constructorului),
ungerea articulatiilor, a comenzilor, a balamalelor, verificarea si completarea
uleiului in rezervoarele agregatelor.

CURS MENTENANTA
PERIODICITATEA: este stabilita de catre constructorul vehiculului, sau la 3000-5000
km echivalenti (se tine cont de severitatea conditiilor in care functioneaza
autovehiculul).

4. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL II (RT-2):

SCOP: efectuarea lucrarilor prevazute la revizia tehnica de gradul 1, dar cuprinde si
activitati specifice, efectuate cu o periodicitate mai mare.
EXECUTANT: aceste activitati trebuie efectuate de catre un personal calificat, in
unitati speciale.
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE, CONTROL, STRANGERI SI REGLAJE:
-fixarea grupului moto-propulsor pe caroserie sau pe cadru (sasiu);
-strangerea chiulase;
-verificarea colectorului de evacuare/ admisie;
-verificarea si strangerea la cuplu a rampei culbutorilor;
-strangerea baii de ulei;
-reglarea jocului termic in mecanismul de distributie;
-verificarea presiunii de comprimare;
-verificarea transmisiei: fixarea suruburilor carcaselor;
-reglari ale functionarii ambreiajului;
-reglarea strangerii in lagarele cu rulmenti ale transmisiei principale;
-verificarea sistemului de franare: se schimba elementele de frecare (placute), se
inlocuiesc lichidele din sistemul de franare, se regleaza jocurile, se face aerisirea
instalatiilor, se elimina apa din sistemul pneumatic;
-verificarea suspensiei si a puntilor: starea amortizoarelor ( daca exista scurgeri);
-verificarea elementelor caroseriei si a cadrului: daca exista crapaturi;
-schimbarea filtrelor din sistemul de alimentare;
-verificarea nivelului de zgomot si a emisiilor de gaze.
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE: se fac lucrari suplimentare pentru:
-electromotor;
-alternator;
-instalatia de iluminat;
-sistemul de alimentare (functionarea pompelor de injectie cu elemente in linie)
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE: se procedeaza ca la RT-1, in plus :
-completarea/schimbarea unsorii din lagarele rotilor, daca este cazul;
-schimbarea uleiului in pompele de injectie cu elemente in linie;
PERIODICITATE: 8000-12000 km echivalenti.
5. REVIZIA TEHNICA SEZONIERA (RTS)
Se efectueaza in functie de anotimp si cu periodicitate mare;
Se fac cu prilejul efectuarii unei RT1 sau RT2.
OPERATIUNI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE/ CONTROL/STRANGERI/ REGLAJE:
-schimbarea pneurilor, la autovehiculele pentru pasageri/marfa;
-TOAMNA: verificarea instalatiei de incalzire si verificarea dispozitivului de pornire la
rece;
-curatarea bateriei de acumulatoare si reincarcarea ei daca este cazul;
-verificarea concentratiei lichidului de racire;

CURS MENTENANTA
-PRIMAVARA: spalarea exterioara a radiatoarelor;
B. LUCRARI DE CONTROL/STRANGERI/ REGLAJE cu periodicitate MARE:
-curatarea rezervorului de combustibil: TOAMNA, o data la 3-4 luni;
-verificarea si reglarea pompei de injectie;
-inlocuirea uleiului in pompa de injectie cu elemente in linie;
-inlocuirea lichidelor din sistemul de franare: LA 2-3 ANI
C. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE:
-verificarea sistemului de franare;
-verificarea si reglarea unghiului de directie.
D. LUCRARI DE LUBRIFIERE: ca la RT1, sau RT2, in plus:
-schimbarea uleiului pentru motor in cazul in care constructorul impune;
-schimbarea uleiului de transmisie dupa 15000-24000 km echivalenti;
-schimbarea uleiului in rezervorul pompei de injectie cu elemente in linie.
PERIODICITATE: DE DOUA ORI PE AN: 15 martie-30 aprilie; 15 octombrie-30
noiembrie.
CAPITOLUL 2 . MENTENANTA PREVENTIVA A MECANISMULUI MOTOR
2.1.Functiunile mecanismului motor: - luam de la motoare
2.2.Schema constructiva : biela manivela la motoarele clasice.
1) Chiulasa
2) Cilindru
3) Piston
4) Segmenti
5) Bolt
6) Biela
7) Lagar maneton
8) Manivela arborelui cotit
9) Lagar palier
10)
Contragreutate
11)
Carter inferior
Chiulasa nu face parte din mecanismul motor, ea etanseaza la PMI camera de ardere.
2.3. Modificarea starii tehnice a mecanismului motor
2.3.1. Fenomene de uzare
Cuplele
-

de frecare ale mecanismului motor:

piston cilindru;
segmenti piston;
segmenti cilindru;
bolt umerii cilindrului;
bolt piciorul bielei ( in unele situatii ) ;
in lagarele manetoane si paliere;
intre mansetele ( inelele ) de etansare si fusuri.

UZAREA DINTRE PISTON SI CILINDRU este de tip adeziva, abraziva, de

contact, prin oboseala, de impact si de coroziune.
Lubrifierea in acesta zona este foarte dificila, regimul de functionare este foarte sever
(dur ), regimul termic este foarte ridicat.
Ajung impuritati din aerul atmosferic, ajung impuritati din gazele din E.G.R. , presiunile
si fortele sunt aplicate cu soc.
Mai ales catre P.M.I. ungerea poate sa lipseasca din cauza vitezelor mici ale pistonului ,
se intrerupe ungerea hidrodinamica, dar se intampla si la P.M.E.
Se poate intalni combustibil nears in exces care spala stratul de ulei.
Se intalneste uzare mai ales pe suprafata mantalei.

CURS MENTENANTA

UZAREA CILINDRULUI este neuniforma atat axial cat si radial

- distributia uzarii in lungul generatoarei cilindrului : este maxima la P.M.I. ( in
lungul cilindrului ) , gulerul de uzare e inspre P.M.I. , dar nu exact la P.M.I.
- distributia uzarii in plan transversal in planurile B-B , C-C si D-D ale unui
cilindru demontabil.
Variatia uzarii cilindrului motorului de SAVIEM 797-05 [ m ]
D2 = directia arborelui cotit ; D1 = perpendiculare pe axa arborelui cotit.
Distributia uzarii este diferita la cilindrii aceluiasi motor
Uzarea este mai intensa catre supapa de evacuare.
Daca uzarea este mare :
- ungerea este periclitata;
- se pierde etanseitatea camerei de ardere. Adica presiunea de compresie
scade foarte mult facand imposibila pornirea M.A.C.
- uzarea excesiva produce bataia pistonului, zgomot specific ca urmare a
bascularii sale.
Cazuri speciale:
UZARI NEUNIFORME INTRE P.M.I. SI P.M.E.
- Segmentul nu se etanseaza corect. Cand segmentii ajung intr-o astfel de zona, o
parte din gazele de ardere patrund din camera de ardere in carterul inferior, creste
presiunea in carter si deci conduce la pierderea etanseitatii in zonele cu inele de
etansare.
- Creste presiunea in canalele de ungere.
- Uzarea este neuniforma si se observa zone lustruite stralucitoare. Nu apar urme de
uzare pe piston.
- Creste consumul de ulei.
CAUZE: abateri de forma ale cilindrului.
UZARE NEUNIFORMA CU ZONE LUSTRUITE STRALUCITOARE CATRE P.M.I.
CAUZE: - prelucrare gresita a cilindrului ;
- strangere gresita a chiulasei .
Apar depuneri de calamina pe capul pistonului.
Consecinte:
- Segmentii nu mai etanseaza corect, ungerea este inrautatita , o parte din ulei ajunge
in camera de ardere , ajung gaze in carterul inferior, creste presiunea si rezulta
pierderi de ulei pe la etansari.
Nu apar urme specifice conjugate pe mantaua pistonului.
Cauze: - folosirea unui ulei neadecvat.
UZAREA PISTONULUI
Cuplele de uzari: - piston cilindru , piston segmenti , piston bolt;
LA CUPLA CU CILINDRUL, uzarea se manifesta in special in zona mantalei. Apare o
neuniformitate a distributiei uzarii. Grosimea maxima de strat indepartat este in zona
inferioara. Este distribuita neuniform pe circumferinta.
Uzarea cea mai intensa este in plan perpendicular pe axa boltului.
Descriere: Apar zone de uzare si zgarieturi longitudinale.
Zona lucioasa este cauzata de lipsa de ungere si , printre altele, la alimentarea in
exces cu combustibil.
Explicatie : combustibilul in exces inseamna combustibil nears, rezulta ca ungerea e
compromisa in zona segmentilor.
Combustibilul in exces ajunge pe suprafata interioara a cilindrului, pe suprafata
exterioara a pistonului si pericliteaza ungerea.

CURS MENTENANTA
CAUZA : ungerea incorecta si patrunderea impuritatilor in camera de ardere ( din
aerul aspirat in motor ).
Explicatia suprafetelor lucioase este ungerea incorecta sau alimentarea cu combustibil
in exces. Acesta provine de la un amestec bogat in cazul pornirii la rece sau din cauza
unei defectiuni a instalatiei de injectie injector care e fisurat si picura ).
Alta cauza este presiunea de comprimare insuficienta sau arderea incompleta si
incorecta a comustibilului.

UZAREA DINTRE PISTON SI SEGMENTI

Tipuri de uzari: - adeziva, abraziva si coroziva .
ADEZIVA: se formeaza puncte de sudura care cedeaza imediat : in zona primului
segment , din cauza presiunii mari din spatele segmentului si a regimului termic
ridicat.
Temperatura ridicata face ca ungerea sa fie semifluida , dar cauzeaza si o oxidare a
materialului ce produce smulgerea de material de pe suprafata laterala a segmentului.
UZAREA ABRAZIVA : este accelerata din cauza impuritatilor din aer ce ajung in
camera de ardere.
UZAREA COROZIVA : fenomenul de coroziune se produce din cauza unor substante
din combustibil ce apar in acea zona, precum sulful, din care , prin ardere , rezulta
combinatii chimice acide ( H2SO4 ).
Daca are loc o scaderea temperaturii lichidului de racire, se manifesta mai rapede
fenomenul de coroziune, rezultand uzarea prematura a primului segment.
Cresterea turatiei intensifica procesul de uzare.
Uzarea axiala
Blocarea segmentului in canal inseamna iesirea lui din functiune.
Uzarea e afectata de fortele de presiune din camera de ardere, de fortele normale
aplicate pe piston si de forta de inertie a pistonului. Astfel, uzarea este mai intensa in
partea dinspre P.M.I. a segmentului.
Efectele uzarii: Creste jocul de oscilatie a segmentului in canalul portsegmenti,
micsorarea grosimii segmentului face ca presiunea exercitata pe cilindru sa scada.
Pozitia segmentului in canal va fi incorecta si va permite depunerea de cocs in lipsa
aerului , care blocheaza segmentul in canal.
CUPLA SEGMENT CILINDRU :
- uzare frontala a fiecarui segment si o uzare a cilindrului din cauza interactiunii cu
segmentul respectiv;
- ungerea e deficitara in zona camerei de ardere;
- lipsa uleiului in aceasta zona duce la uzarea excesiva a segmentului;
- pe segment apar urme verticale unde au disparut umerii pentru curatarea uleiului in
exces de pe suprafata cilindrului . Un astfel de segment pluteste pe stratul de ulei.
Se formeaza astfel o pana de ulei, ajunge o cantitate relativ mare de ulei in camera de
ardere si rezulta un consum ridicat de ulei.
UZAREA DINTRE BOLT SI UMERII PISTONULUI :
Intre bolt si umerii pistonului exista o miscare relativa, o deplasare unghiulara cu
viteza relativ mica ce impiedica ungerea hidrodinamica, deci ungerea e dificil de
realizat.
In functie de solutia de montare a boltului in piciorul bielei:
- fix : in aceasta cupla rezulta numai o mica oscilatie unghiulara a boltului in piston,
iar uzarea are loc preferential pe anumite zone ale circumferinte boltului, apare in mod
diferit in aceasta cupla, inseamna ca e o solutie proasta.

CURS MENTENANTA
- flotant : in functionare au loc rotiri complete ale boltului in umerii pistonului si in
piciorul bielei.
O uzare excesiva in aceasta zona conduce la vibratii si zgomote puternice, rezultand
bataia boltului.
UZAREA DINTRE BOLT SI PICIORUL BIELEI
- Boltul fix este introdus la cald ( se incalzeste piciorul bielei ) , este o solutie ieftina,
dar dezavantajoasa din punct de vedere al uzarii.
- Boltul flotant este montat cu joc si face posibila deplasarea care inseamna frecare si
deci uzare. Boltul se monteaza flotant in piciorul bielei printr-o bucsa din material
moale ( alama ).
Bucsa se introduce presat in piciorul bielei apoi se monteaza boltul.
- Fortele aplicate sunt cu soc rezultand uzari de contact.

UZAREA LAGARELOR ARBORELUI COTIT

- Arborele cotit are lagare paliere si manetoane , deci sunt lagare de alunecare.
Lagarul maneton se refera la legatura dintre manivela si capul bielei, adica fusul
maneton.
Exista miscare relativa intre fusul maneton si capul bielei, rezultand uzare adeziva,
abraziva si de contact.
Pentru a reduce costul de reparare se introduc piese auxiliare cu rolul de a proteja
fusurile manetoane si paliere precum si biela. Aceste piese sunt cuzinetii sau
semicuzinetii. Cuzinetii se folosesc rar.
Semicuzinetii se monteaza in capul si capacul bielei. Au un suport de otel pe care sunt
depuse straturi antifrictiune. Pentru protejarea lagarelor, acestea au dimensiuni mari
pentru a rezulta presiuni de contact mai mici.
La lagarul palier fusul palier + alezajul din bloc : Pentru a proteja fusul si blocul
motor se interpun piese ca sa preia fenomenul de uzare: semicuzineti de palier, in
semialezajul din bloc si capacul palier.
Evolutia procesului de uzare al unui fus al arborelui cotit.
zona 1 : pana la 75000 km , uzarea evolueaza lent.
zona 2 : are loc o crestere a fenomenului de uzare si lagarul nu-si mai indeplineste
corect functia.
Uzarea excesiva a unui lagar produce cresterea jocului in acel lagar si face ca ungerea
sa nu se mai desfasoare hidrodinamic, deci calitatea ungerii scade foarte mult si scade
presiunea uleiului in tot motorul.
- ungerea incorecta produce cresterea temperaturii si rezulta griparea lagarului.
- jocul mare in lagar inseamna aplicarea fortelor cu soc marit , rezultand zgomot si
vibratii foarte puternice.
Jocul axial dintre arbore si bloc este un fel de lagar palier care asigura frecarea pe
directie longitudinala.
- prin uzare excesiva creste jocul axial al arborelui cotit;
- jocul axial produce suprasolicitari ale lagarelor bielelor si functionarea cu soc a
ambreiajului;
- pot exista semicuzineti axiali sau o pereche de cuzineti de palier cu mansete ce
preiau forte longitudinale.
! jocul axial marit conduce la debite mult mai mari de scurgere la nivelul lagarului
palier, rezultand scaderea presiunii uleiului din sistem.
Uzarea in zona arborelui cotit mansete de rotatie ( simering )

CURS MENTENANTA
- E vorba de extremitatile arborelui cotit : - intr-o parte e fulia cu curea ( inspre radiator
)
- in cealalta parte e volantul ( spre S.V. )
Fusul arborelui cotit se roteste, iar blocul nu , deci trebuie sa se faca etansarea la ulei
cu mansetele
( au o buza din cauciuc ) care impiedica iesirea uleiului.
- In zona unde vine buza mansetei se creeaza un canal, care cu cat e mai mare, cu
atat nu se mai exercita presiune si curge ulei.
Impuritatile din ulei
In functionarea motorului, arborele cotit se deformeaza, este solicitat la incovoiere si
torsiune.
Prin incovoiere, lagarele nu mai functioneaza corect ( nu mai sunt coaxiali cilindrii , se
decaleaza unghiular ), deci ungerea are de suferit.
FACTORII CE INFLUENTEAZA UZAREA MECANISMULUI MOTOR:
1. PORNIREA LA RECE: exista factori ce accentueaza si intensifica uzarea: turatia
motorului inainte de pornire este redusa, si face ca amestecul carburant sa nu
aiba calitatea ceruta pentru anumite cerinte. Rezulta zone cu amestec foarte
bogat si la MAC si la MAS, iar in masa de amestec raman picaturi de
combustibil nevaporizat.
Unele picturi ajung pe suprafata interioara a cilindrului care este rece, avand ca
efect amestecarea combustibilului cu uleiul, degradand uleiul.
De asemenea, picaturile de combustibil spala suprafata respectiva, deci
ungerea nu mai exista in aceste zone.
O pornire la rece este echivalenta cu 100 km parcursi.
2. MENTINEREA UNEI ANUMITE VALORI CVASI-CONSTANTE A
TEMPERATURII MOTORULUI pentru ca frecarea sa fie mai mica:
GRAFIC LUCRU MECANIC DE FRECARE IN FUNCTIE DE TEMPERATURA

3.
4.
5.
6.

Pentru a obtine o valoare scazuta a lucrului mecanic de frecare, trebuie sa se

asigure o temperatura a motorului intr-un anumit interval. Aceasta temperatura
este mentinuta de lichidul de racire.
UTILIZAREA ULEIULUI INDICAT DE CONSTRUCTOR SI SCHIMBAREA LA
TIMP A ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI;
EVITAREA DEMARARILOR BRUSTE: conduc la cresterea pronuntata a uzarii;
EVITAREA EXPLOATARII MOTORULUI LA TURATII RIDICATE: rularea cu
viteza normala in treapta inferioara;
EVITAREA DEPLASARII LA TURATII FOARTE REDUSE ALE MOTORULUI:
rularea cu viteza mica in treapta superioara.

FENOMENE DE DEFORMARE SI DE RUPERE:

IN ZONA PISTONULUI:
-ruperea umarului pistonului;
-capul pistonului spart diametral.
TIPURI DE FENOMENE:
-spargerea capului pistonului;
-spargeri/ruperi in zona port-segmenti;
-aparitia fisurilor/ ruperilor in zona umerilor pentru bolt;
-spargeri/ ruperi in zona mantalei.
CAUZE:
-arderea violenta ca urmare a autoaprinderilor sau din cauza detonatie.La aceste
regimuri, presiunea variaza foarte violent, explozia fiind intensificata.

CURS MENTENANTA
-blocarea hidraulica: camera de ardere se umple partial/total cu lichid de racire/ulei/
amestec ulei-lichid racire/ apa de pe drum inundat.
-ruperea dispozitivului de actionare a mecanismului de distributie (cureaua): nu mai
este sincronizata miscarea supapelor cu a pistoanelor, iar capul pistonului poate lovi
supapele.
-ruperea unor bucati din alte piese: din talerul supapei sau din segment. Ele pot
ajunge intre piston si chiulasa, provocand pagube mari.
-pistonul lovit de bucati de segment datorata de deplasarea axiala a segmentului in
canal, ducand la saparea in piston spre camera de ardere; rezulta oscilarea
segmentului si ruperea lui si astfel, ajungerea lui in camera de ardere.
-deteriorari ale pistonului de catre inelele de siguranta ale boltului datorita montarii
gresite si saparii lui in zona mantalei.
-ruperi in umarul boltului: boltul este solicitat la incovoiere si forfecare, iar
incarcaturile puternice la care este supus, duc la ruperea boltului.
Pana la rupere, se poate initializa o fisurare pornind de la umar la capul pistonului.
Solicitari de oboseala in partea dinspre PMI pot duce la craparea acestei zone.
SEGMENTII:
Ruperea segmentilor se poate face:
-la montare (se monteaza cu un cleste special);
-in functionare, din cauza incarcarilor mecanice foarte mari la care se adauga regimul
termic ridicat si uzarea accentuata, acestia spargandu-se.

BOLTUL:
Pate fi fisurat pe generatoare sau pe circumferinta.
Este foarte solicitat la:
-forfecare in zona de iesire a umarului
-incovoiere in plan longitudinal/ transversal.
Aceste solicitari sunt de oboseala,iar din cauza oboselii se initiaza un fenomen de
rupere care se continua ulterior.
BIELA:
Este cea mai solicitata piesa din blocul motor.
Se deformeaza la incovoiere spre flambare, in doua planuri:
-planul longitudinal al motorului (de incastrare)
-planul bielei (transversal)
CAUZE: incarcari mecanice foarte mari datorita arderii necontrolate.
Biela se poate rupe in situatii accidentale: blocarea hidraulica in camera de ardere,
ruperea curelei de distributie, griparea pistonului in cilindru.
Dupa ruperea bielei, bucata de biela poate sparge si blocul motor.
ARBORELE COTIT:
Acesta se deformeaza si/sau se rupe.
Este solicitat la :
-incovoiere in zona centrala a motorului;
-torsiune in zona fusului dinspre ambreiaj.
Toate solicitarile sunt aplicate ritmic rezultand solicitarea de tip oboseala.
Oboseala produsa de solicitarea la torsiune genereaza inceperea unei ruperi tipice de
oboseala, ce se propaga.
Planul de rupere la oboseala este la 45 grade, iar suprafetele (rupturii) sunt netede.
Deformarea arborelui cotit este reprezentata de obocei de fusul maneton deformat.
Atunci cand fusul maneton e deformat, nici lagarul palier nu mai functioneaza corect.
CILINDRII:

CURS MENTENANTA
Acestia se deformeaza si/ sau se sparg.
Deformarea poate fi indusa chiar de la montare: cuplul de strangere incorect la
suruburi, sau garnitura de chiulasa este aleasa gresit.
Pot aparea fenomene de oboseala ce pot induce uzura.
Fisurarea cilindrului se poate produce atunci cand lichidul de racire comunica cu
uleiul, conducand la cresterea volumului din carterul inferior.
Cavitatia pe suprafata exterioara a cilindrului= desprinderea violenta a stratului
limita de lichid de racire de pe suprafata exterioara a cilindrului.
CAUZE:- vibratii puternice ale cilindrului date de arderea necontrolata, joc exagerat
intre piston si cilindru;
-temperatura prea mica a lichidului de racire, lipsa suprapresiunii a lichidului de
racire sau lichid de racire neconform.
FENOMELE DE SLABIRE A ASAMBLARILOR DEMONTABILE:
Apar in:
-zone din chiulasa si la nivelul cilindrilor demontabili;
-asamblari demontabile in zona lagarelor maneton/palier;
-in zone demontabile de la nivelul carterului inferior.
MONTARE CHIULASEI PE BLOC: se strange intr-o anumita ordine si la anumite
cupluri de strangere. Ea trebuie restransa dupa un anumit numar de km si dupa
reparatii.
Fenomenele de slabire sunt favorizate de sarcinile aplicate ciclic mecanismului
motor. Acest fapt conduce la slabirea acestor asamblari: se produce alungirea
suruburilor si se slabesc fortele de strangere.
In zona chiulasei poate avea loc slabirea etanseitatii camerei de ardere.
LA CAPACELE BIELELOR: suruburile se strang la cuplu in cazul unei reparatii. Nu se
intervine la ele decat daca mentioneaza constructorul.
SLABIREA UNUI CAPAC DIN LAGAR: poate produce incalzirea in lagar, cresterea
jocului si zgomot ridicat.
FENOMENE DE BLOCARE SI DE GRIPARE
BLOCAREA= jocul dintre doua piese s-a anulat si nu poate sa existe deplasare
relativa;
GRIPARE= aparitia punctelor de sudare intre piesele ce alcatuiesc cuple cinematice,
puncte care formeaza punti care nu se mai pot rupe. Insa pana sa apara griparea
aceste punti de sudura se rup.
CAUZE: regim termic ridicat, lipsa de ungere sau ungerea proasta, montarea gresita
sau piese cu dimensiuni gresite.
LOCURILE IN MECANISMUL MOTOR UNDE POT APAREA ACESTE FENOMENE:
-intre piston- cilindru;
-intre segment-canalul segmentului;
-in zona lagarelor manetoane/ paliere.
GRIPAREA PISTONULUI PE MANTA se produce in urmatoarele conditii:
-dilatarea puternica a pistonului datorita temperaturilor foarte ridicate in urma arderii
incorecte;
-dilatarea conduce la anularea jocurilor, iar datorita lipsei uleiului are loc sudarea
pieselor intre ele.
-la demarari bruste si repetate apar gripari pe directia la 45 grade de axul boltului;
-griparea poate sa apara si din cauza cantitatii de combustibil in exces;
-in cazul unui sistem de alimentare deficitar, apare griparea in zona capului pistonului
si chiar o rupere din capul pistonului.
GRIPAREA IN ZONA LAGARELOR se poate produce in urmatoarele conditii:
-din cauza temperaturii foarte mari produsa de o ungere incorecta;

CURS MENTENANTA
-pozitii relative gresite ale pieselor;
-jocuri foarte mari ceea ce fac sa nu se mai produca ungerea hidrodinamica;
-se produce curgerea materialului cuzinetului;
-degradarea completa a fusului (caz in care trebuie inlocuit arborele cotit, deoarece
efectul griparii depaseste toate clasele de reparatie ale unui lagar).
Defectiuni la nivelul cuzinetilor:
-deteriorarea din cauza impuritatilor din ulei;
-corodarea lor datorita substantelor corozive din ulei;
-efectul de cavitatie: desprinderea de material de la nivelul cuzinetului;
FENOMENE DE DEPUNERE A UNOR SUBSTANTE
Aceste substante sunt: CALAMINA, COCSUL , RASINI SI LACURI.
1. CALAMINA= substanta cenusie, dura, casanta, izolatoare termic si care apare la
temperaturi ridicate in prezenta oxigenului.
LOCURI IN CARE APARE:Se depune pe suprafetele pieselor din camera de ardere
unde exista oxigen:
-capul pistonului,
-suprafata laterala a capului pistonului pana la primul segment,
-suprafata interioara a cilindrului deasupra zonei primului segment,
-pe talerul supapelor,
-pe suprafata chiulasei din camera de ardere,
-pe varful bujiei ,
-pe varful injectorului.
MECANISMUL DE APARITIE: in urma unui proces fizico-chimic complex:
-uleiul din camera de ardere ajunge la supape sub efectul de pompaj (sau datorita
segmentilor uzati).
-componentele volatile din ulei se vaporizeaza, iar altele sufera oxidari partiale in
prezenta oxigenului.
-in contact cu peretii cilinrului se produc rasini si lacuri.
-peste acestea se adauga funingine din cauza arderii incomplete in anumite zone, dar
si picaturi nearse din combustibil. Aceste substante, la temperatura si presiune
ridicate formeaza CALAMINA.
EFECTE NEGATIVE:
-IZOLEAZA TERMIC CAMERA DE ARDERE ceea ce inseamna ca sistemul de racire
devine ineficient, ceea ce duce la regim termic al motorului ridicat semnificativ;
-CRESTE RAPORTUL DE COMPRIMARE din cauza scaderii volumului de ardere;
-CONTAMINAREA ULEIULUI CU BUCATI DE CALAMINA;
-OPTURAREA PARTIALA/ TOTALA A ORIFICIILOR INJECTOARELOR;
2. COCSUL= substanta inchisa la culoare, cenusie, ce apare la presiuni si temperaturi
foarte ridicate in lipsa oxigenului.
MECANISM CHIMIC:
-la temperaturi si presiuni ridicate, substantele volatile se vaporizeaza, iar compusii
relativ grei din ulei sufera un fenomen de cracare (spargerea moleculelor)
LOCURI IN CARE APARE: in spatele segmentilor (mai ales in cazul primului segment)
EFECTE: depunerea masiva de cocs conduce la blocarea segmentului in canal. Astfel,
nu mai deserveste la etansare si ungere, iar comprimarea este compromisa.
3. RASINI SI LACURI:
MECANISM DE APARITIE: din cauza evaporarii componentelor volatile din ulei si
depunerea sub forma de rasini/ lacuri pe suprafetele piesei.
LOCURI IN CARE APARE:
-in zone cu temperaturi medii si mari: toate locurile dinspre carterul inferior;

CURS MENTENANTA
-se depun in straturi subtiri pe toate suprafetele: suprafata interioara a pistonului,
suprafata bielei si carterul inferior.
-grosimea stratului e foarte mica si nu are efecte foarte rele, acestea fiind
nesemnificative.
VERIFICARI , REGLARI SI ALTE OPERATIUNI DE INTRETINERE
VERIFICARI:
Se verifica urmatoarele:
1. ETANSEITATEA CAMEREI DE ARDERE, prin:
-masurarea presiunii de comprimare;
Daca presiunea in camera de ardere este prea mica (4bar), poate fi din cauza uzarii
intense a segmentilor sau a neetanseitatii in zona supapelor. Pentru determinarea
neetansarii, se introduce ulei in camera de ardere si se face din nou masuratoarea.
Daca presiunea ramane scazuta, inseamna ca scaparile au loc in zona supapelor.
Daca presiunea creste, inseamna ca problema e in zona segmentilor.
-masurarea debitului de scapari de aer din camera de ardere;
-masurarea variatiei curentului absorbit de demaror la actionarea motorului.
2. JOCURILE IN CUPLELE CINEMATICE ALE MECANISMULUI MOTOR, prin:
-CANTITATIV, cu instalatii speciale de masurare;
-CALITATIV, prin analiza surselor de zgomot:
Un zgomot cu frecventa joasa, inseamna uzari la nivelul lagarelor;
Un zgomot cu frecventa medie in zona PMI inseamna jocuri in bolt.
REGLARI: nu exista pentru mecanismul motor.
OPERATII DE INTRETINERE:
a) INLOCUIREA ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI:
-se face cu uleiul indicat de constructorul motorului si schimbarea filtrului odata cu
schimbarea lui.
-se face pe la 15000-20000 Km pentru autoturisme si la zeci de mii de km pentru
autobuze, sau dupa o anumita perioada de timp.
b) INDEPARTAREA CALAMINEI, se face pe mai multe cai:
METODA MECANICA: insemna indepartarea calaminei cu ajutorul unor unelte
adecvate. Motorul trebuie demontat pentru a ajunge la piesa cu depuneri (nu se
demonteaza special pentru a indeparta calamina.Aceasta se indeparteaza in
cazul unei alte operatii la acel nivel)
PE CALE CHIMICA:
-prin demontarea motorului, separarea pieselor din otel, fonta pe o parte si cele din
aliaje usoare pe de alta parte si imersarea lor in bai cu solutii speciale pentru
indepartarea calaminei.
-prin introducerea unor substante in camera de ardere a motorului cald, dar nu e
recomandat.
CURATAREA PARTIALA: prin exploatarea motorului pentru scurt timp (10-15 min)
la sarcini si turatii ridicate.
Astfel piesele ce marginesc camera de ardere au temperaturi ridicate si cresc
solicitarile asupra straturilor depuse de calamina.
Datorita temperaturii ridicate, se produce un proces de ardere a stratului de
calamina dinspre camera de ardere, iar presiunea ridicata si fortele mari sparg
si distrug stratul de calamina.
Bucatile de calamina ajung prin supapa de evacuare, iar particulele mai mici, in
ulei. Deci e bine sa se faca inainte de schimbarea uleiului.
c) REFACEREA CUPLURILOR DE STRANGERE:
-strangerea suruburilor in chiulasa
-strangerea capacelor lagarelor arborelui cotit

CURS MENTENANTA
De obicei, piesele uzate se inlocuiesc.
Sunt cazuri in care se fac prelucrari:
-alezarea la o cota de reparatie a cilindrilor nedemontabili uzati, si inlocuirea grupului
piston, pentru a mentine aceleasi jocuri.
-rectificarea lagarelor arborelui cotit la o anumita cota de reparatie.
CAPITOL 3. MENTENANTA PREVENTIVA A MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE DIN
MOTORUL CU ARDERE INTERNA A AUTOVEHICULELOR
3.1. Functiunile mecanismului de distributie luam de la laborator
3.2.Scheme constructive ale mecanismului de distributie - la laborator
( avantaje , dezavantaje )

solutia clasica cu arborele de distributie in blocul motor

- deschiderea supapelor se face cu ajutorul camelor;
- inchiderea supapelor se face cu ajutorul arcurilor.
Actionarea arborelui cu came se face de catre arborele cotit printr-un pinion ( cu
raportul de transmitere de 2 : 1)
Tachetul este montat intr-un alezaj. Prin intermediul unei tije impingatoare, transmite
miscarea la culbutor. El inverseaza sensul miscarii si impinge supapa in sensul
deschiderii. Culbutorul mai are un rol : de a amplifica miscarea sau deplasarea. Adica ,
la o deplasare mai mica a extremitatii dinspre tija impingatoare corespunde o
deplasare mai mare a extremitatii dinspre tija supapei ( prin alegerea unui anumit
raport al parghiei ). Se permite astfel reducerea din dimensiunile de gabarit ale camei,
iar acceleratiile pe profilul camei sunt mai mici, rezulta scaderea intensitatii
fenomenului de uzare pe suprafata camei. Came mai mici inseamna si lagare mai mici.
- in chiulasa este introdus presat scaunul supapei ( din fonta ).
- pentru supapa se monteaza un arc sau doua si dispozitivul de montare cu doua piese
tronconice la capatul supapei.
- Solutia clasica este raspandita la automobile vechi ( inainte de anii 70 ), la motoare
mari ( V6, V8 ) si pentru autocamioane.
cu arborele de distributie montat in chiulasa
- arborele cu came : - montat intr-o piesa suplimentara a chiulasei;
- actioneaza supapa prin intermediul unui tachet.
Intre cama si tachet exista un dispozitiv de reglare a jocului termic.
In rest solutia este similara celei clasice.
Exista o garnitura de etansare la ulei montata in partea de jos a arcurilor si impiedica
patrunderea uleiului in camera de ardere.
Avantaje la solutia clasica: - inaltimea mai redusa a motorului ;
- accesul usor la efectuarea reglarii jocului termic ;
- utilizarea unei came cu dimensiuni mai mici si uzare mai putin
accentuata.
Dezavantaje la solutia clasica: - multe piese in diferite miscari , de translatie,
rotatie, rezulta forte de inertie mari ce limiteaza cresterea in turatie a motorului.
Avantaje la solutia cu arborele de distributie in chiulasa: - piese putine in
miscare , rezulta ca turatia motorului poate fi mai ridicata;
Dezavantaje la solutia cu arborele de distributie in chiulasa:
- lungime mai mare de trnasmitere a miscarii de la arborele cotit la arborele de
distributie;
- camele cu dimensiuni mari ;
- reglarea dificila a jocului termic.

CURS MENTENANTA
Exista solutii ce imbina avantajele celor doua solutii : Arbore de distributie din chiulasa
, dar actionarea tijei supapei printr-un culbutor.
- dimensiunile camei sunt mai mici, acceleratia pe profilul camei este mai mica ,
rezulta uzare mai mica.
solutia poate fi dublata prin doi arbori cu came : - cu actionare directa a supapei
prin tachet;
- cu actionare prin culbutor .
Transmiterea miscarii pentru diferite solutii tehnice
- Daca arborele de distributie este montat in bloc , distanta dintre arborele cotit si
arborele de distributie este mica, deci actionarea se face prin lant sau prin intermediul
unui tren de roti dintate ( doua angrenari ):
- una montata pe arborele cotit;
- o roata intermediara;
- o roata pe arborele cu came.
Pentru scaderea zgomotului si a vibratiilor se folosesc : - roti dintate cu dantura
inclinata ;
- roti dintate din materiale plastice.
Daca arborele de distributie este in chiulasa, actionarea se face: - prin lant;
- prin curea dintata.
La actionarea - cu lant avantaje sunt: - fiabilitatea ridicata a asistemului
( functioneaza pe viata )
- costuri de mentenanta reduse
- cu curea : - exista riscul ruperii cu efecte groaznice pentru motor,
mai ales pentru diesel ;
- ar trebui schimbate la aproximativ 90000 km ( in Romania )
- aproximativ 200000 km ( in Vest )
Dezavantajele pentru transmisia cu lant:
- sistemul constructiv complicat , necesita dispozitive pentru intinderea si ghidarea
lantului ;
- carcasa pentru izolarea de mediul exterior pentru ca trebuie evitate scurgerile de
ulei;
- necesita ungere.
Cureaua nu are nevoie de ghidare, carcasa si ungere.
Dispozitivul de intindere este actionat hidraulic , actioneaza o patina, dar poate fi si
mecanic (la Dacia 1300) . Lantul poate fi simplu , dar si dublu.
LA NIVELUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE:
-Se uzeaza in primul rand camele datorita regimului termic ridicat si ungerii
defectuoase (la solutia clasica).
-Ungerea se face cu uleiul ce se scurge din partea de sus a chiulasei.
-La nivelul fusurilor arborelui cu came: fusurile au diametru mai mare decat
diametrul maxim al camei, facand ca fenomenul de uzare sa fie mai lent.
LA NIVELUL TACHETULUI:
-Se uzeaza pe mai multe suprafete:
-pe suprafata cilindrica exterioara;
-pe suprafata frontala la contactul cu cama;
-la partea interioara la contactul cu tija impingatoare, din cauza ungerii
defectuoase si a regimului termic ridicat.
S-a incercat uniformizarea uzarii prin introducerea unei miscari de rotatie a tachetului,
decaland axa planului median al camei fata de axa tachetului.
Astfel, uzarea este uniforma:
-la contactul tachetului in alezaj;
-la partea superioara a tijei impingatoare;
-tija impingatoare si fundul tachetului.

CURS MENTENANTA
UZAREA INTRE EXTREMITATEA TIJEI IMPINGATOARE SI SURUBUL DE REGLARE:
ungerea se face destul de dificil (cu ulei din culbutor)
UZAREA DINTRE CULBUTOR SI AXUL CULBUTORILOR: ungerea se face prin
suportii axului si interiorul axului. Miscarea nu este circulara ( este pe arc de cerc) si
nu are loc ungerea hidrodinamica, iar uzarea nu este simetrica. daca uleiul nu mai
ajunge in aceasta zona, exista riscul ca culbutorul sa se blocheze pe ax.
LA NIVELUL SUPAPEI:
-INTRE TIJA SUPAPEI SI EXTREMITATEA CULBUTORULUI:
Miscarea se face in mod asemanator cu actionarea de cama a tachetului.
-Presiunea transmisa este mare, pentru ca suprafata de contact este mica;
-Uzarea este semifliuda;
-Exista o deplasare intre axa supapei si planul median al culbutorului pentru
uniformizarea uzarii.
-INTRE TIJA SI GHID:
-Regimul termic de functionare este ridicat si astfel uleiul este ars, si are loc ungerea
semifluida a acestei zone;
-Rotirea usoara a supapei face ca uzarea sa fie uniforma;
-Cresterea jocurilor dintre tija si ghid duce la inrautatirea ungerii care determina
cresterea pierderilor de ulei (acesta ajunge in camera de ardere si este ars) si exista
riscul griparii supapei in ghid.
-INTRE TALER SI SCAUN:
-Etansarea corecta s-a obtinut prin talerul cu anumite inclinari;
-Uzarea se face uniform prin rotirea talerului supapei;
-In cazul regimumlui termic ridicat, nu mai are loc ungerea;
-La asezarea cu soc a talerului pe scaun are loc smulgerea stratului de material care
intensifica uzarile;
-Un scaun uzat determina neetanseitatea camerei de ardere, care conduce la scaderea
puterii motorului, la cresterea consumului si a produsilor poluanti.
Uzarea se face pe mai multe suprafete:
-SUPRAFATA DE CONTACT DINTE CULBUTIR SI TACHET:
-SUPRAFATA CILINDRICA A TIJEI, in zona de contact cu ghidul, unde conditiile de
ungere sunt foarte proaste, temperaturile sunt mari, iar miscarea se face fara ungere,
ceea ce duce la uzare. Uzarea determina cresterea jocurilor ducand la o ungere si mai
proasta, aparand riscul de blocare, gripare si rupere a tijei.
-SUPRAFATA TALERULUI LA CONTACTUL CU SCAUNUL SUPAPEI (din
fonta).Aceasta suprafata este foarte complicata, cu mai multe unghiuri de inclinare.
In cazul unui regim termic ridicat, in lipsa ungerii si in prezenta socurilor la revenirea
supapei pe scaun, rezulta oxidarea suprafetei talerului care duce la desprinderi de
material de pe aceasta.
Astfel, rezulta o etanseitate incorecta la comprimare, functionare neregulata,
micsorarea amestecului carburant, pierderea presiunii si pornirea dificila a motorului.
FENOMENE DE DEFORMARE SI DISTRUGERE
1.LA NIVELUL MECANISMULUI DE ACTIONARE:
-CUREAUA DINTATA: are fiabilitate redusa si este solicitata puternic la oboseala,
uzare si este supusa unor forte de intindere aplicate cu soc.
Daca nu se schimba la timp, e montata gresit sau e de proasta calitate, se poate rupe.
Astfel, se compromite sincronizarea supapelor cu miscarea pistoanelor, ducand la
spargerea supapelor, a blocului, a arborelui de distributie, sau la ruperea bielei.
-LANTUL: poate sa sara peste dinti (din cauza blocarii intinzatorului pe pozitia retrasa,
uzarii excesive sau lipsei de ungere), ceea ce face imposibila pornirea motorului la
MAC, mai ales, apoi spargerea unor piese.

CURS MENTENANTA

La solutia clasica se pot deforma tijele impingatoare.Poate avea loc blocarea unor
anumite piese din mecanismul de distributie, datorita jocului termic reglat incorect sau
griparea pieselor.
Neschimbarea la timp a uleiului poate bloca lagarele de frecare avand ca efect
deformaea tijelor impingatoare.
2.LA NIVELUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE:
-Ruperea sau spargerea arborelui de distributie.
CAUZE:- ruperea curelei de distributie;
-solicitari peste limita admisibila: forte si momente aplicate cu soc;
-defecte de proiectare.
3.LA NIVELUL CULBUTORILOR:
-Spargerea (in cazul celor din fonta) si deformare (in cazul celor din tabla ambutisata)
a acestora;
CAUZE: -ruperea curelei de distributie;
-griparea supapei in ghid.
4.LA NIVELUL ARCULUI DE SUPAPA:
Pot fi unul sau doua arcuri concentrice, si au rolul de a readuce supapa pe scaun
pentru inchiderea ei.
Acestea sunt solicitate la oboseala: Actionarea lor se face cu o anumita frecventa care
se poate suprapune cu cea de rezonanta sau armonica, conducand la ruperea din
cauza solicitarilor mult mai mari.
Daca se folosesc doua arcuri, se scot reciproc din rezonanta.
In cazul unui regim termic ridicat, scade rigiditatea arcului precum si forta de
rezonanta.
Spirele nu se uzeaza.
5.LA NIVELUL SUPAPEI:
Se pot deforma si/ sau rupe.
CAUZE:-joc mare in ghid ceea ce duce la deplasarea ( bascularea) supapei , in
momentul inchiderii, pe o anumita zona a scaunului.
Astfel, se produc forte si momente de incovoiere care solicita puternic zona de
racordare taler-tija, apar solicitari la oboseala , iar acestea conduc la ruptura a tijei.
- din cauza fortelor mari de asezare pe scaun, supapa se poate rupe sau scaunul
se poate sparge.
-din cauza jocului termic mare, apar socuri mari in mecanismul de distributie,
ducand la flambarea tijei, intrucat actionarea extremitatii tijei se face cu acceleratie
foarte mare. In urma flambarii, supapa se blocheaza in ghid.
-in camera de ardere poate ajunge o bucata de segment/ piston fiind prinsa
intre piesele in miscare. Astfel are loc deformarea si ruperea supapei.
FENOMENE DE GRIPARE SI BLOCARE
1.LA NIVELUL SUPAPEI
Este importanta distributia temperaturii pe supapa.
Exemplu pentru supapa de evacuare pentru MAS:
-75% din caldura disipata prin scaun;
-25% din caldura disipata prin ghid;
Daca supapa nu se inchide, caldura nu este disipata, rezultand cresterea regimului
termic si dilatarea supapei pe mai multe directii (in principal pe lungime). Rezulta
micsorarea jocului termic pana la anulare, daca nu exista sistem de reglare automata
a jocului termic.

CURS MENTENANTA
Daca are loc dilatarea pe diametru, scade jocul dintre tija si ghid (2 sutimi de mm),
rezultand blocarea si griparea in ghid.
CAUZE: -joc termic insuficient ( reglare proasta si regim termic ridicat);
-ungerea defectuoasa;
-flambarea cozii supapei;
-ulei necorespunzator.
GRIPARI:
2.LA NIVELUL MECANISMULUI DE ACTIONARE, la solutia clasica:
La mecanismul de actionarea cu lant, dispozitivul de intindere este hidraulic, si poate
avea loc blocarea pistonasului in cilindru, deoarece la pornire, presiunea uleiului este
mica si nu are loc ungerea. Astfel, intinzatorul se afla in pozitia retrasa, iar lantul poate
sari peste dinti.
DEPUNERI DE SUBSTANTE
In urma contactului cu ulei, aer si gaze de evacuare, supapele sunt contaminate.
Au loc depuneri de calamina:
-in interiorul camerei de ardere,
-pe taler spre camera de ardere si spre galerie. Rezulta ca se modifica masa si regimul
vibratoriu.
EFECTE:
-Calamina desprinsa ajunge pe suprafata de etansare ducand la deformarea si uzarea
neuniforma.
-Calamina dinspre colector influenteaza negativ curgerea gazelor, iar pe partea
dinspre colector se poate depune funingine ( din camera de ardere sau EGR),
suprafetele interioare ale colectorului se imbacsesc cu funingine.
-In multe cuple din mecanismul de distributie se depun substante secundare din ulei,
vapori de apa, rezultand ml depus in zona chiulasei.Cu cat uleiul este mai prost sau
neschimbat, fenomenul este accelerat.
-in cazul mecanismului de actionare cu lant, au loc depuneri de ulei +vapori de apa
VERIFICARI SI REGLAJE
Cea mai importanta reglare este cea a jocului termic.
Reglarea nu mai este necesara atunci cand mecanismul este prevazut cu sistem de
autoreglare.
Verificarea jocului termic se face cu ajutorul unor calibre cu anumite grosimi, in
anumite locuri.
JOC PREA MIC:
- se risca anularea lui in urma dilatarilor, iar supapa ramane deschisa, rezultand
scaderea randamentului si a puterii motorului, cresterea consumului, a emisiilor si
imposibilitatea de pornire.
-daca ramane deschisa supapa de evacuare, au loc dilatari foarte mari si apare riscul
de gripare a supapei in ghid. Are loc si arderea talerului supapei si exfolierea de
material.
JOC PREA MARE:
-rezulta o inaltime de ridicare mai mica, ceea ce duce la micsorarea randamentului
motorului (in camera de ardere este mai putin amestec carburant).
-fortele de deschidere a supapelor sunt aplicate cu soc marit, ducand la flambarea
cozii supapei si blocarea ei, dar si ruperea arcului de supapa.
-este suprasolicitata la inchiderea pe scaun rezultand spargerea scaunului/talerului.
Alte jocuri: ghid-tija; tachet-alezaj bloc/chiulasa; lagarul dispozitivului de intindere
Verificarile pot fi facute:
-de om, dar sunt subiective
-cu aparatura specializata.
VERIFICAREA ARCURILOR DE SUPAPA:
Se verifica elasticitatea (rigiditatea) arcului de supapa: F=k*l [N/mm]

CURS MENTENANTA
Arcurile elicoidale urmaresc o lege liniara;
In timp, k se micsoreaza rapid din cauza regimului termic, a fortelor aplicate cu soc si
solicitarea intensa. Astfel, acesta inchide greu supapa, i se poate modifica regimul de
rezonanta ceea ce conduce la rupere.
Se verifica cu un dispozitiv de verificare a fortei aplicate si a sagetii rezultate.
VERIFICAREA CAMELOR:
Se verifica:
-inaltimea de deschidere
-profilul camei
Verificarea se poate face cu motorul demontat/ nedemontat: se monteaza tija unui un
ceas comparator coaxial cu tija suapapei si se roteste manual de arborele cotit (VEZI
LABORATOR)
ETANSEITATEA SUPAPEI:
Se poate face cu/ fara demontarea motorului
-fara demontare: se masoara presiunea de comprimare in doi pasi;
-cu demontare: cu supapele inchise se introduce prin colector o cantitate mica de
gaz/benzina si se verifica daca se umezeste talerul sau daca picura (ceea ce inseamna
etanseitate incorecta).
OPERATII DE REGLARE A JOCULUI TERMIC:
La sistemul de distributie clasic:
1.Se ridica capota;
2.Conditii termice: reglarea se face, corect, la cald, dar nu se poate pentru ca este
periculos si se raceste repede (nu este uniform pentru toate supapele).Asadar, se face
la rece.
3.Indepartarea capacului culbutorilor
4.Rotirea arborelui cotit astfel incat sa se aduca pistonul 1 la sfarsitul comprimarii
(PMI)
Trebuie sa tinem cont de
- semnele marcate pe fulie si semnul fix de pe bloc;
- semnul de pe carcasa ambreiajului si reperul de pe fulie.
Supapele pistonului 1 sunt inchise, iar cama este pe cercul de baza.
5.Se verifica jocul culbutor-coada la supapele de admisie/evacuare, cu un set de
calibre plane (lere) care se introduc cu usoara frecare si se citeste grosimea.
Trebuie sa stim care este valoarea nominala a jocului (Js.a=0.2, js.e.=0.25 mm).
6.Cu un dispozitiv special se slabeste piulita surubului de reglare si se poate roti
surubul de reglare astfel incat jocul sa ramana la valoarea nominala.
7.Se strange contrapiulita fara a misca surubul si se verifica iar jocul.
8.Se trece la urmatorul cilindru, in ordinea de aprindere, se aduce pistonul x la PMI
si se repeta procedura.
La sistemul de distributie cu tachet cu pastila:
Procedeul este asemanator ca cel de mai sus doar ca:
-se masoara jocul cu lere intre cercul de baza si pastila;
-daca jocul este incorect, se inlocuieste pastila cu una cu grosimea corecta,
corespunzatoare;
-schimbarea pastilei este dificila. Aceasta se face cu un cleste special.