Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Sadoveanu / Baltagul
Creatorul unei opere impresionante, Mihail Sadoveanu a contribuit la
dezvoltarea povestirii si a romanului. Astfel, romanul sau obiectiv, mitic
Baltagul aduce o formula romanesca inedita in peisajul epicii interbelice:
polimorfismul structurii, adica, dupa cum afirma Carmen Matei Musat, amestecul
de roman realist si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist.

Teme / Roman
Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici:
viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. Apartenenta
la aceasta specie a genului epic in proza, de mari dimensiuni, se remarca din
complexitatea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, avand un numar mare de
personaje.

Miorita
Scriitorul s-a raportat la balada pastorala Miorita, dovada fiind motto-ul
romanului Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane, dar si diversele
corespondente precum descrierea lui Nechifor, ce aminteste de pastorul mioritic si
gasirea mortului de cainele Lupu, corespondent al mioarei nazdravane.

Monografie / Tema
G. Calinescu l-a considerat un roman al transhumantei, intrucat prezinta
monografia satului moldovenesc de munte, in care traditia actioneaza cu putere de
lege nescrisa. Astfel, acesta aduce in prim plan cautarea si pedepsirea celor care lau ucis pe Nechifor Lipan, intreprinsa de sotia lui, Vitoria. Tema romanului se
explica prin traditia care spune ca sufletul unui mort in imprejurari violente nu-si
gaseste linistea pana ce ucigasul nu este pedepsit, prezenta si in opera Hamlet a
lui Shakespeare.

Isis / Patru drumuri

Drumul Vitoriei Lipan este o adevarata odisee, o coborare in Infern, ca a
zeitei Isis, pentru a-l recompune, din bucati, pe Osiris, dupa cum afirma Alexandru
Paleologu. Compozitional, firul narativ se dezvolta urmarind cele patru drumuri
prezente in planul romanului: drumul lui Nechifor Lipan spre moarte, Marea

Trecere; drumul Vitoriei Lipan pentru gasirea si razbunarea mortului; calatoria

initiatica, de maturizare, a lui Gheorghita; intoarcerea la cursul normal al vietii,
sugerand o arhaitate eterna, ad originem.

Motivul labirintului / Titlu

Cautarea constituie, totusi, axul romanului si se asociaza cu motivul
labirintului. Acesta isi are centrul in locul mortii lui Nechifor, iar iesirea din el este
conditionata de pedepsirea faptasilor. Motivul este semnificativ si in titlu:
Baltagul, toporul cu doua taisuri, este un obiect simbolic, ambivalent: arma a
crimei si intrumentul actului justitiar.

Timp / Spatiu
Astfel, timpul si spatiul se subiectiveaza, devenind expresii ale labirintului
interior. Cel dintai este vag precizat: aproape de Sf. Andrei, in Postul Mare.
Prin contrast, fiind un roman realist, traseul contine toponime reale: Cruci, Borca,
Suha, Sabasa.

Structural / Prima parte

Din punct de vedere structural, romanul este compus din 16 capitole,
organizate in trei parti. Prima (capitolele I-VI) include expozitiunea, in care se
prezinta satul Magura Tarcaului si portretul fizic al Vitoriei. Intriga cuprinde
framantarile ei, generate de intarzierea sotului, dar si pregatirile intreprinse inainte
de plecarea in cautarea lui.

Partea a doua
Partea a doua (capitolele VII-XIII) contine desfasurarea actiunii si releva
drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan.
Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si
Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa
ramasitele lui Lipan, in dreptul Crucii Talienilor.

Partea a treia
Partea a treia (capitolele XIV-XVI) surprinde punctul culimant, momentul
in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei la parastas, suprinzandu-i
chiat pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. In timp ce primul isi recunoaste
vina, al doilea devine agresiv si este ucis de cainele Lupu, facandu-se astfel
dreptate. Deznodamantul consta in revenirea activitatii pe fagasul obisnuit.

Naratiunea
Naratiunea este preponderenta si se face la persoana a treia, prin naratorul
omniscient si omniprezent. Pasajele desciptive si secventele dialogate fixeaza

diferite aspecte ale cadrului, respectiv ale caracterelor personajelor. Totodata,

discursul narativ inregistreaza analepse (amintirea dragostei celor doi) si prolepse
(viziunile premonitorii ale Vitoriei).

Randuiala
Ceea ce mentine stabilitatea acestui univers arhaic este randuiala, care
traseaza simetria perfecta a operei. Baltagul se deschide cu legenda biblica a
rostuirii etniilor, care subliniaza inca de la inceput aceasta lege universala a lumii.
Aceasta este respectata si in final prin reluarea treburilor vietii obisnuite, ca sa
luam de coada toate cate-am lasat, conferind scrierii aspect circular.

Intriga Styx / Orfeu

Intriga romanului consta tocmai intr-un fapt perturbator al acestui circuit
prestabilit: apar in mintea Vitoriei visuri simbolice, vizand trecerea Styxului: Se
facea ca il vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre
asfintit o revarsare de ape. O alta trimitere mitica se face cand Vitoria porneste la
drum, convinsa ca sotul ei a murit: Dac-a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu
dupa dansul, calatoria ei fiind o reflectare a celei lui Orfeu pentru a o gasi pe
Euridice.

Semne
Lumea oierilor conserva un mod de viata ce se conduce dupa semne si
randuiala. Acesta se aplica si vietii umane, cuprinzand momentele ei esentiale:
nasterea, casatoria si moartea. In consecinta, intalnirea cu botezul de la Borca,
urmat de nunta de la Cruci, anticipeaza inmormantarea din final. Pe tot parcursul
operei, lumea sadoveniana opereaza cu semne simbolice, intr-o exceptionala
semiotica astrala si cosmica.

Instante spirituale
Desi initial Vitoria isi raporteaza convingerile la ambele instante spirituale,
preotul Daniil Milies si baba Maranda, solomonara, decizia de a pedepsi vinovatul
este dictata de legile vechi, in opozitie cu iertarea inspirata de morala crestina.
Criticul Paul Georgescu afirma ca romanul prezinta si un conflict latent intre
reprezentanti ai unei civilizatii astrale, arhaice, si societatea bazata pe bani, pe
acumulare si posesiune.