BALTAGUL

Opera ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman interbelic ce se

încadrează în tradiționalism.Romanul este specia genului epic, în proză,
de dimensiuni mari, cu personaje numeroase și complexe și cu o acțiune
ce se desfășoară pe mai multe planuri narative..Opera a fost publicată în
anul 1930, fiind scrisă în doar 17 zile.
Titlul romanului este unul simbolic, ”baltagul” fiind unealta cu
două tăișuri, cu unul înfăptuindu-se crima, iar cu celălalt răzbunarea, pe
care o va realiza Gheorghiță cu ajutorul acestuia.
Tema romanului face referire la drumul parcurs de Vitoria Lipan
în căutarea adevărului, în ceea ce privește moartea soțului ei, urmată de
săvârșirea dreptății prin pedepsirea vinovaților.De asemenea în roman se
mai găsesc și alte teme specifice creației Sadoveniene și anume: natura,
iubirea, viața pastorală, călătoria.În același timp, romanul urmărește
prezentarea monografiei satului moldovenesc de munte, cu obiceiurile
legate de transhumanță și de alte evenimente important din lumea satului
de munte, cum ar fi ritualurile de nuntă, botez și înmormântare.

Structura romanului este de 16 capitole, fiind scris de către

Sadoveanu în doar 17 zile.”Baltagul” a fost considerat ca fiind roman de
dragoste, inițiatic, mitic, polițist.
Timpul și spațiul sunt determinate, acțiunea se petrece în satul de
oieri Măgura Tarcăului din zona Moldovei, pe teritoriul județelor de
astăzi Neamț și Suceava, la sfârșitul secolului al XIX-lea.Spațiul în care
se desfășoară acțiune se mărește odată cu călătoria celor două personaje,
Vitoria și Gheorghiță, aceștia străbătând multe localități în căutarea lui
Nechifor LipanTimpul derulării acțiunii este vag precizat prin anumite
repere temporale ”aproape de Sf.Andrei”, ”în Postul Mare”, ”10
martie”.
Acțiunea romanului este simplă, subiectul având un singur fir epic
care urmărește drumul parcurs de Vitoria Lipan și fiul ei Gheorghiță în
căutarea soțului dispărut.
 Prima parte a romanului este constituită de capitolele I-IV, care
cuprind expozițiunea și intriga.Incipitul descrie o cosmogonie populară,
spusă uneori de Nechifor Lipan la nunți și cumetrii.În expozițiune este
prezentată o scurtă monografie a satului Măgura Tarcăului și o schiță a
portretului fizic al Vitoriei.Intriga cuprinde frământările Vitoriei, care
stând singură pe prispă și torcând își amintește cu drag de soțul ei
Nechifor ca fiind un om bun și cinstit.Aceasta se gândea la el, care
plecase de mult timp la Dorna după oi și nu se mai întoarse.Vitoria
hotărăște să facă pregătiri pentru a porni într-o călătorie în căutarea
soțului ei. Înaintea plecării, Vitoria se supune unui ritual de purificare
ținând post negru 12 vineri.Aceasta merge împreună cu fiul ei
Gheorghiță la biserică pentru a se închina la icoana Sfintei Ana, vinde
lucruri pentru a face rost de bani de drum, merge la Piatra-Neamț să
înștiințeze autoritățile și sfințește baltagul pe care il va da lui
Gheorghiță.

Partea a doua cuprinde capitolele V-XIII, constituind desfășurarea

acțiunii, în care ne este prezentat drumul parcurs de Vitoria și de fiul ei,
până la găsirea rămășițelor lui Nechifor Lipan.Pentru Gheorghiță această
călătorie are rolul unei inițieri, romanul căpătând un caracter de
bildungsroman.Ei reconstituie traseul lui Nechifor, făcând o serie de
popasuri.Un amănunt foarte important este că în călătoria ei asistă la un
botez, la Cruci și la o nuntă .Succesiunea acestor evenimente esențiale
din viața omului îi dau de gândit Vitoriei, aceasta anticipând ritualul de
înmormântare din final.După popasul de la Crucea Talienilor, Vitoria
coboară pe celălalt versant al muntelui, în satul Suha.Ajunsă aici, Vitoria
iese din întunericul misterului și descoperă că asasinii sunt Calistrat
Bogza și Ilie Cuțui. In Sabasa îl găsesc și pe câinele Lupu, care o
conduce pe Vitoria și pe fiul ei Gheorghiță în râpa unde se aflau
osemintele și hainele lui Nechifor.Vitoria îl pune pe Gheorghiță să
păzească osemintele răposatului său tată, pentru ca ea să poată pleca să
anunțe autoritățile.Acest lucru reprezintă punctul culminant în
maturizarea lui Gheorghiță, acesta petrecând o noapte întreagă în râpa
unde se aflau osemintele tatălui său.
 Partea a treia cuprinde capitolele XIV-XVI și prezintă sfârșitul
drumului, ancheta poliției, înmormântarea lui Nechifor și demascarea
vinovaților.Punctul culminant al romanului este plasat în scena
parastasului.Cuțui își recunoaște vina și se predă poliției, însă Bogza
devine agresiv și este lovit de către Gheorghiță cu baltagul chiar în
creștetul capului găsindu-și astfel sfârșitul.Vitoria Lipan devine astfel
prima femeie justițiar din literatura română.