ISTORICUL FIRMEI COCA- COLA

Prima reteta Coca-Cola a fost inventata n Columbus, Georgia, de catre John Stith
Pemberton, initial ca un cocawine numit Pembertons French Wine Coca n 1885. El se poate sa
fi fost inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, Vin
Mariani.
Primele vnzari au fost la Jacobs Farmacy din Atlanta, Georgia, pe
8 mai, 1886. A fost vnduta initial ca un medicament brevetat pentru cinci
centi. Pemberton a sustinut ca bautura Coca-Cola a vindecat multe boli,
inclusiv dependenta de morfina, dispepsia, neurastenia, durerile de
cap si impotenta. Pemberton a publicat prima reclama pentru bautura
pe 29 mai a aceluiasi an, n Atlanta Journal. n primele opt luni doar
noua bauturi au fost vndute zilnic. n 1888 au existat pe piata trei
versiuni de Coca-Cola vndute separat de trei firme. Astfel, Griggs Candler a preluat
compania lui Pemberton n 1887 si a ncorporat-o n 1888 n Coca Cola company. n acelasi
an, din cauza dependentei de morfina, Pemberton si vinde drepturile a doua oara altor patru
afaceristi: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy si E.H. Bloodworth. n acelasi timp,
fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley Pemberton a nceput sa vnda propria versiune a
produsului.Coca-Cola a fost vnduta n sticle, pentru prima data pe 12 martie 1894. Cutiile de
Coke au aparut pentru prima data n 1955.
Prima
Vicksburg,
1891.

mbuteliere de Coca- Cola a avut loc n

Mississippi, la Biedenharn Candy Company n

Proprietarul acesteia era Joseph A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele

Biedenharn, foarte diferite de modelul hobble-skirt de mai trziu care este acum att de
familiar.
Dar site-ul Thisamericanlife.org pretinde ca a descoperit reteta exacta pentru a produce
Coca-Cola. ntr-un articol de ziar din 1979, ei au gasit ceea ce cred ca este lista precisa cu
ingredientele si cantitatile.
Editia din 28 februarie 1979 a Atlanta Journal-Constitution are o fotografie a unei
persoane care tine n mini o agenda n care este scrisa o reteta. Aceasta ar fi copia fidela a retetei
lui Pemberton.
Coca-Cola contine o serie de uleiuri esentiale, iar modul n care acestea sunt amestecate
ar produce gustul unic al bauturii.
Amestecul formeaza ingredientul secret cunoscut ca Merchandise 7X, care reprezinta sub
1% din totalul formulei.
n 1993, Mark Pendergrast a publicat For God, Country and Coca-Cola un studiu
asupra industriei bauturilor de tip cola n care a inclus o reteta despre care pretindea ca este cea
originala.
Bautura care a fost vnduta prima oara ntr-o farmacie din Atlanta n 1866, se
comercializeaza acum n peste 200 de tari din lume.

FILIALE
The Coca-Cola Company este prezent pe piaa din Romnia prin intermediul a dou
firme, respectiv Coca-Cola Romnia, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deine mrcile i produce concentratele, i mbuteliatorul Coca-Cola HBC
Romnia, care produce, distribuie i vinde produsele. Compania deine n Romnia, fabrici
n Bucureti, Ploieti, Iai, Timioara, Oradea i Vatra Dornei. n anul 2008, compania a nchis
unitatea de producie de la Oradea, pentru eficientizarea activitii.
Numarul angajatilor The Coca-Cola Company:
In anul 2008 firma avea 2559 de angajati.
In 2009- 2026
In 2010- 1814
In 2011- 1744
In 2012- 1642
In 2013- 1617
Sursa: Ministerul de Finante
Domeniul de activitate al The Coca Cola Company este producia de buturi rcoritoare
nealcoolice, producia de ape minerale i alte ape mbuteliate. Dintre acestea amintim:
Coca- cola
Coca- cola light
Coca- cola zero
Fanta
Sprite
Schweppes
Cappy toata portocala
Cappy 100 %
Cappy
Cappy tempo
Ceaiuri ready to drink cu mai multe arome: Lamaie, Piersica, Fructe de Padure,
Mango si Ananas.
Cafea ready to drink
Bauturi sport (Powerde)
Bauturi energizante (Burn)
DEPARTAMENTUL COMERCIAL
Compania Coca-Cola are mai multe departamente:
Departamentul Comercial este format din :
- departamentul de vanzari

- departamentul de marketing
- departamentul de distributie.
- Departamentul de logistica;
- Resurse umane;
- Operatii;
- Financiar;
- External affairs;

PREZENTAREA COMPARTIMENTULUI
COMERCIAL DIN CADRUL FIRMEI THE COCACOLA COMPANY

ORGANIGRAMA FIRMEI COCA- COLA

CEO

Directo

CEO
Directori

Vice preedinte
Director Afaceri globale
Preedintele
i servicii
grupului
tehnologice
Preedintele
America de Sud
grupului
Preedintele
Pacific Preedintele
grupului Africa
grupului Africa
Preedintele
Senior
i Eurasia
Preedinte,
grupului UE
director de marketing i
Financiar

Audit
Senior vice-preedinte Inovaie i Tehnologie
Senior vice-preedinte Relaii
Director
cu clienii
executiv
i
Senior
Comer
pevice-preedinte
plan familial
de Comunicaiia
Public Affairs
Control

Senior vicepreedinte
Resurse
Umane

Vicepreedinte
Aprovizionare

Senior vicepreedinte
Producie si
Afaceri

Preedinte Investiii n
mbuteliere i
Aprovizionare

Director
Resurse
Umane

Vicepreedinte
A.G.A.

Senior vicepreedinte al
Comunitii
Globale

Preedintele
grupului
Americii de
Nord

CEO

Directori

Senior vice-preedinte Cercetare

Preedinte
i Dezvolare
Servicii
Vice-preedinte
i Afaceri
Rspundere
Vice-preedinte
Social
Vice
tiin
preedinte Planificare Srategic

Aprovizionarea:
Pentru Compania Coca-Cola furnizorii de materii prime si materiale reprezinta un punct
cheie atat pentru departamentul aprovizionare, cat si pentru departamentul marketing. Odata ce a
fost stabilita lista furnizorilor importanti, urmeaza un studiu mai mult sau mai putin detaliat al
fiecaruia dintre ei si a ofertei prezentate de acestia.
Firmele cu care Compania Coca- Cola colaboreaza sunt in principal furnizori locali.
Exceptie fac unele firme care asigura principalele materii prime: concentratul si zaharul.
Firma lucreaza si cu multi furnizori externi de material publicitare, dintre care amintim:
- DIMOLAS & CO, GRECIA;
- HELGE & HOLGEBERG, SUEDIA;
- CURVER, UNGARIA;
- FOTINOUPOULOS, GRECIA;
- PAUL FLAM, SUA,

DESFACEREA PRODUSELOR COCA-COLA

n ciuda enormelor schimbari ale trecerii Romniei la economia de piata si la privatizare,
infrastructura n comert a ramas nedezvoltata n perioada de referinta, cu majoritatea vnzarilor
nca facuta prin "celelalte" canale (chioscuri, curti, garaje, tarabe pe strada si n piata, mici
magazine unde se desfaceau si tutun, etc.).
Puterea scazuta de cumparare a fost principalul factor determinant pentru cresterea
rapida a acestor "alte" canale care si-au mentinut suprematia n perioada de referinta. Pietele de
desfacere n aer liber au cea mai mare contributie n aceste "alte" canale.
Chioscurile si tarabele de pe strada si piata au fost cele mai importante dintre acestea.
n regiunile rurale, vnzarile de bauturi racoritoare sunt importante n magazinele generale si
alimentare. "Alte" canale includ garaje si curti, care sunt importante pentru vnzarile de apa n
ambalaje din sticla returnabile.Ele necesita o investitie minima, au costuri mici si vnd cu preturi
mai mici dect n alte locuri.

Magazinele alimentare reprezentate de statii de benzina sunt importante n vnzarile de

bauturi functionale, n special energizante (29,0%) si ceai gata de baut (RTD - 3,0%), dar
preturile mai mari ale acestora le fac mai putin vandabile si practic necunoscute majoritatii
consumatorilor.
Magazinele alimentare independente au continuat sa fie cel de-al doilea canal ca
importanta si sunt importante pentru vnzarile de sucuri de fructe si legume (39,0%) care sunt
considerate ca produse de prima clasa comparate cu alte bauturi racoritoare. Au ramas de
asemenea importante pentru vnzarile de carbogazoase(38,0%) si apa minerala (31,0%), pe tot
parcursul perioadei de referinta, datorita loialitatii consumatorilor pentru acest canal si perceptiei
ca pune la dispozitia consumatorilor produse de calitate la preturi avantajoase.
Masinile automate pentru vnzarea bauturilor racoritoare, foarte populare pentru
vnzarile de carbogazoase au fost scoase de pe piata pna n 2001. Erau confruntate cu o crescuta
competitie din partea carbogazoaselor mbuteliate, de o calitate mai buna si cu un pret mai mic,
marci bine cunoscute cu retele de distributie puternice si disponibilitatea produsului n formate
mici.
Supermarketurile sunt localizate n principal n marile regiuni urbane si n statiuni de
vacanta. n timp ce n trecut supermarketurile vindeau n principal produse de prima calitate si
importate, aceste magazine au nceput sa tina seama de nivelul vnzarilor n timpul recesiunii
puternice din Romnia si deci au nceput sa vnda cu succes produsele fabricate local. Lanturile
de supermarketuri: La Fourmi, Mega Image, Nic, Univers'all si Billa s-au dovedit cu mare
succes, dar prezenta lor este limitata la Bucuresti si cteva mari orase.
Hipermarketurile au aparut deasemenea n Bucuresti cu Gima, Carrefour si Cora, n
ultimii ani ai perioadei de referinta. Bucurestiul a continuat sa aiba cea mai mare densitate a
pietei de desfacere. Prezenta institutiilor de stat si ale guvernului, birourile straine, concentrarea
industriala si veniturile mai mari comparativ cu alte regiuni, au fost stimulii importanti n
cresterea consumului.

Implicaii critice: propuneri pentru mbuntirea campaniei analizate

Coca-Cola este cel mai mare i mai cunoscut brand de bauturi rcoritoare.
Dei Pepsi estecel mai aprig competitor, Coca-Cola continu s i pstreze o imagine mai
puternic i predominant pe piaa mondial. Pentru a-i menine imaginea neptat i
puternic, campaniile Coca-Cola au ntotdeauna acelai scop: ntarirea imaginii prin mesaje
care reliefeaz trsturile ce caracterizeazCoca-Cola ca i produs: calitate, istorie, distracie,
socializare.Coca-Cola are o reputaie ce trebuie meninut n top i din acest motiv, imaginea
conteazfoarte mult. Iar pentru ca imaginea s fie pastrat mereu la fel, sunt folosite
aceleai metode de promovare tot timpul.Treptat, consumatorul tinde ctre o stare ce
necesit diversificaie, variaie, iar mereu lafel nu este divers. Poate cea mai
semnificativ mbunttire asupra modalitii de promovare ce p o a t e f i l u a t n
considerare este diversificaia. Dei este usor de zis i greu de fcut,
a d e v a r u l rmne: nevoile consumatorului de un bun anume se satureaza pentru
perioade din ce n ce mailungi, iar variaia poate prevenii acest lucru.Un aspect ce se poate
lua n considerare privind promovarea prin reclame publicitare este oschimbare, sau
mbuntire de imagine. Coca-Cola este la baz o butur rcoritoare, ns
din publicitatea existent, acest fapt nu este accentuat destul, poate deloc n unele cazuri.
Consumatorulvede Coca-Cola ca i un mod de a se distra, de a socializa, ns ideea de a
astmpra setea nu reieseatt de puternic pe ct ar trebui. Analiznd reclama realizat pentru
sezonul de var, putem suprindeu n m o m e n t s c u r t n c a r e C o c a - C o l a p o a t e f i
v a z u t s t r i c t c a o b u t u r r c o r i t o a r e , i c h i a r i n aceast secvena, ideea nu este
destul de puternic accentuat. ntr-o reclam de 30 de secunde, avem3 secunde dedicate noiunii
de butur rcoritoare care este surprins prin simpla deschidere a sticleii mprtierea
coninutului,
ns
deloc
prin
savurarea
buturii.C a r a c t e r i s t i c a d e b u t u r r c o r i t o a r e c e a s t m p r s e t e a e s t e v a z u t
d o a r n r e c l a m a sezonului de var, chiar i acolo destul de limitat. Iar pentru c
imaginile vizuale, i prin urmarereclamele publicitare, pot transimte cel mai puternic ideile
i mesajele campaniei, ideea de buturarcoritoare este i mai puin transmis ctre consummator

UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACU

Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

Prezentarea Compartimentului Comercial din Cadrul Firmei The Coca- Cola

Company
Coordonator tiinific,
Urban Violeta
Student:
Goga Alina-Roxana
Anul II

Bacu
2015