1

Lp 3

Hipertrofiile cardiace (spraincarcarile cardiace)

Supraincarcari

de volum (umplerea diastolica peste normal)

de presiune(creste forta necesara ejectiei)

Supraincarcari atriale

de volum: insuficiente valvulare atrioventriculare, DSA

de presiune: stenoze valvulare atrioventriculare, insuficienta ventriculara.

Supraincarcari ventriculare
de volum: insuficiente valvulare (tricuspida, mitrala, aortica, pulmonara) care
det. cresterea vol. telediastolic
de presiune: stenoze valvulare aortice si pulmonare, HTA, HTP
Supraincarcarile de volum vor genera hipertrofii excentrice dilatatie cu
atasarea sarcomerelor in serie.
Supraincarcarile de presiune vor genera hipertrofii concentrice creste
grosimea peretelui cu atasarea sarcomerelor in paralel.

In concluzie orice supraincarcare va conduce la cresterea masei musculare

care se va exprima ECG prin:
1. Devierea axului electric
4. Cresterea TADI
2. Cresterea amplitudinii
5. Modificari de morfologie ale
undelor
undelor
3. Cresterea duratei
6. Modificari de repolarizare
depolarizarii

1. Hipertrofia atriala dreapta

(HAD)

componenta de depolarizare AD mai

importanta, acopera si sumeaza
depolarizarea AS
ax verticalizat (90grade)
vizibila in derivatiile inferioare (DII,
DIII, aVF)
P pulmonar ascutit, inalt > 2.5 mm
durata normala nu depaseste
depolarizarea AS
in plan orizontal orientata spre
anterior:
V1 pozitiva/componenta pozitiva a
complexului echidifazic mai
importanta.

2. Hipertrofia atriala
stanga (HAS)

componenta de depolarizare a AS
mai importanta accentuind
asincronismul fizilogic de
depolarizare atriala.
axul undei P orizontalizat (intre 0
si 30 grade)
vizibila in derivatiile stangi (DI,
aVL)
P mitral bifida cu cocoasa 2
mare decat prima.
alungita : peste 0.11 (0.12)s
V1 - predominant negativa
(componenta negativa mult mai
accentuata) - >0,04s si >1 mm
adancime

 Hipertrofia biatriala combina semnele HAS in plan frontal si HAD in plan orizontal
(posibil si invers)

3. Hipertrofia ventriculara dreapta - HVD (marcata)

activarea ventriculara dreapta genereaza forte ample care atenueaza fortele

normale de depolarizare a VS (diminua asincronismul fiziologic de depolarizare
ventriculara) astfel incat complexe QRS sunt hipovoltate sau normale (rar
hipervoltate).
depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la
endocard spre epicard generand forte de repolarizare de sens contrar
depolarizarii - disjunctie de axe (opozitie de faza QRS/T)
ax electric deviat la dreapta (peste 110 grade)
QRS predominant negative in DI, aVL si predominant pozitive in DIII, aVF
Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] negativ mai mic de
14 mm
unda R in V1 > 7mm - HVD semnificativa
unda S in V5 or V6 > 7mm
unda R mai mare de doua ori unda S in V1 raport R/s > 1 (invers decat la
normal)
unda S mai mare dacat unda R in V6 - aspect rS (r/S<1) (invers decat la
normal) nu obligatoriu
Indice Sokolow-Lyon= R(V1)+S(V5,6) > 11 mm
TADI > 0.04 s in V1, V2
P pulmonar (H AD) nu obligatoriu.

4. Hipertrofia ventriculara stanga HVS

fortele generate de activarea VS cresc si accentueaza asincronismul fiziologic de

depolarizare ventriculara,; depolarizarea ventriculara se face cu vectori orientati
spre stanga si posterior
depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la
endocard spre epicard generand forte de repolarizare de sens contrar
depolarizarii - disjunctie de axe (opozitie de faza) = modificari secundare de faza
terminala STT
*scorul Romhilt-Estes: 5 puncte HVS certa; 4 puncte HVS probabila
unda R (V5/V6) peste 25 (30)mm sau unde S (V1/V2) peste
25 (30)mm
- 3p*
subdenivelare de ST si T negativ in derivatiile stangi (D1,
aVL, V5, V6)
- 3p*
axul electric este deviat la stanga; peste -30grade
- 2p*
durata QRS =0.10-0.12 s
- 1p*
TADI peste 0.05 sec. in V5, V6
- 1p*

P mitral (hipertrofia de AS)

- 3p*
Indice Sokolow-Lyon S(V1)+R(V5/V6) peste 35 mm adult (peste 45 mm
copil)
R(aVL) peste 13 (11) mm
Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] peste 17 mm
vectorul de depolarizare septala poate fi sters in V1,V2 (nu exista unda r) si poate
apare aspect QS

Modificari de faza terminala (de replorizare segment ST, unda T)

1. Modificari primare de repolarizare (QRS normal si ST/T modificat) cardiopatia
ischemica: punctul j situat sub/peste linia izoelectica, supra/subdenivelare ST,
Tsimetric, ascutit pozitiv sau negativ
2. Modificari secundare de faza terminala: hipertrofiile ventriculare, blocurile de
ramura, sd. de preexcitatie.
Ex: HVS in derivatiile stg: punctul j pe linie isoelectrica, subdenivelarea
segmentul ST descendent, unda T negativa (dar asimetrica si rotunjita)
3. Modificari mixte de faza terminala (asocierea a 2 patologii de ex. Hipertrofie
+cardiopatie ischemica unde R inalte de hipertrofie, j sub linia izoelectrica,
subdenivelare ST, unda T simetrica, ascutita, pozitiva/negativa)