CONTABILITATEA LICHIDĂRII
1. Ţinerea contabilităţii
2. Inventarierea patrimoniului
Câştigul din = Capitalul social + rezervele +/- Rezultatul net +/- Rezultatul
Lichidare amortizat (pentru rezervele curent mai închiderii
Legale ) mai puţin înainte de
Impozitul pe profit închidere
Câştigul din lichidare = Activul net din lichidare – Capitalul social neamortizat
Câştigul din lichidare intră sub incidenţa partajului, fiind distribuit ca
dividende impozabile cu 5%.
În ţara noastră potrivit normelor contabile, activul net contabil înainte de
lichidare se determină potrivit relaţiilor:
• TOTAL ACTIV
SURSE ATRASE - TOTAL
• Datorii – total
• Venituri înregistrate în avans 8cont 472)
• Decontări din operaţii în curs de clarificare (sold creditor al
contului 473)
= ACTIV NET
• Capital social (cont 1012)
+ Prime legate de capital (cont 104 )
+ Rezerve din reevaluare ( cont 105)
+ Rezerve ( contul 106)
+ Profitul nerepartizat ( contul 107)
+ Profitul anului curent nerepartizat ( contul 121-129)
+ Subvenţii pentru investiţii (contul 131)
+ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ( contul 151)
- Pierderea neacoperită din exerciţiile precedente ( contul 117)
- Pierderea din anul curent (contul 121)
= PATRIMONIUL NET.
În normele contabile din ţara noastră se operează şi cu indicatorii de masa
activului şi masa pasivului.
Masa activului cuprinde toate bunurile reale şi creanţele componente ale
patrimoniului exprimate la valoarea de inventar.
Masa pasivului este echivalentul tuturor datoriilor existente în patrimoniul
societăţii exprimată în funcţie de valoarea de lichidare.
5. Contabilitatea operaţiilor din lichidare după norma MFP nr. 1223 / 1998
Norma Ministerului Finanţelor Publice nr. 1223 / 1998 prevede că operaţiile
proprii lichidării se contabilizează potrivit sistemului propriu continuităţii
activităţii, fără a crea conturi noi în măsură să divulge lichidarea societăţii
comerciale.
Exemplu: Vânzarea materiilor prime este contabilizată ca orice vânzare de
mărfuri, formulele fiind:
• Încasarea valorii :
512 Conturi curente la bănci = 461 Debitori diverşi 35.700.000
• Valoarea contabilă:
371 Mărfuri = 300 (301) Materii prime 10.000.000
• Anularea provizionului:
390 (391) Provizioane ptr. = 7814 Venituri din proviz. ptr. 1.000.000
deprecierea stoc. de mat. pr. deprecierea activelor
• Încasarea clientului:
512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 11.900.000
3. încasarea creanţelor :
• încasarea clienţilor incerţi:
% = 416 Clienţi incerţi 1.000.000
512 Conturi curente la bănci 600.000
6718 (654) Pierderi din creanţe 400.000
• anularea provizionului:
491 Provizioane ptr. deprecierea = 7814 Venituri din proviz. 500.000
creanţelor clienţi ptr. deprecierea activelor
• Cheltuieli de lichidare:
628 Chelt. cu lucrările şi serviciile = 512 Conturi curente la bănci 1.000.000
executate de terţi
• Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 Profit şi pierdere = 628 Chelt. cu lucrările şi serviciile 1.000.000
executate de terţi
6. Regularizarea TVA:
4427 TVA colectat = 4423 TVA de plată 7.600.000
4423 TVA de plată = 512 Conturi curente la bănci 7.600.000
2) impozitarea rezervelor:
456 Decontări cu acţionarii = 441 Impozit pe profit 1.250.000
privind capitalul
7) plata dividendelor:
456 Decontări cu acţionarii = 512 Conturi curente la bănci 11.542.500
privind capitalul
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA FUZIUNII
1. Delimitări şi referinţe.
Fuziunea este operaţia prin care patrimoniul unei societăţi este transmis unei
alte societăţi deja existente sau a unei noi societăţi care se constituie.
Articolul 233 / din Legea 31 / 1990, republicată precizează că fuziunea se face
prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea a două
sau mai multe societăţi.
Fuziunea prin absorbţie are loc în condiţiile în care o societate este de acord cu
transferarea patrimoniului la o altă societate. Transferarea patrimoniului se poate
face în mod total sau parţial. Societatea care absoarbe dobândeşte drepturile şi este
ţinută de obligaţiile societăţii comerciale pe care o absoarbe.
Fuziunea prin contopire constă în aceea că două sau mai multe societăţi
comerciale prin transferarea patrimoniului, alcătuiesc o societate comercială nouă.
În acest caz, drepturile şi obligaţiile societăţi comerciale care îşi încetează existenţa
trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.
Fuziunea trebuie hotărâtă de fiecare societate în parte, ele trebuind să respecte
condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii. Cu ocazia
acestei operaţii, fiecare societate va efectua inventarierea patrimoniului şi evaluarea
elementelor patrimoniale, întocmind în final un bilanţ de fuziune care va fi depus
odată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune la registrul comerţului.
Fuziunea are ca efect dizolvarea fără lichidare a societăţii care îşi încetează
existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului către societatea sau societăţile
beneficiare, în starea în care se găseşte la data fuziunii, în schimbul atribuirii de
acţiuni sau părţi sociale ale acestora către asociaţii societăţii care încetează şi
eventual a unei sume în bani ce nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a
acţiunilor şi a părţilor sociale atribuite.
Fuziunea are loc la următoarele date:
a. în cazul în constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la
data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau
a ultimei dintre ele;
b. în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a
menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii
absorbante.
Documentul de bază în care sunt evidenţiate principalele operaţii financiare
şi contabile angajate între societăţile care fuzionează este proiectul de fuziune,
care constituie totodată documentul justificativ pentru contabilizarea operaţiei
în societatea absorbantă sau în noua societate creată. Proiectul de fuziune cuprinde
un număr de indicaţii destinate să evidenţieze realitatea operaţiei în plan economic
şi juridic şi să permită traducerea contabilă în societăţile care se reunesc.
Conform articolului 236 din Legea societăţilor comerciale nr. 31 / 1990
republicată aceste indicaţii cuprind:
a. forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante
la operaţiune ;
b. fundamentarea şi condiţiile fuziunii;
c. stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului care se transmit
societăţilor beneficiare;
d. modalităţile de predare a acţiunilor sau a părţilor sociale şi data la
care acestea dau dreptul la dividende;
e. raportul de schimb al acţiunilor sau a părţilor sociale şi, dacă sete
cazul, cuantumul sultei ;
f. cuantumul primei de fuziune;
g. drepturile care se acordă obligatarilor şi orice alte avantaje;
h. data bilanţului contabil de fuziune care va fi aceeaşi pentru toate
societăţile.
Societatea care îşi încetează existenţa în urma fuziunii va întocmii şi va
depune la registrul comerţului şi o declaraţie despre modul cum a hotărât să –şi
stingă pasivul.
Potrivit experienţei europene, legea fiscală prevede în favoarea fuziunii
societăţilor un regim special care le oferă o serie de avantaje în materie de impozit
pe profit. Societăţile care fuzionează pot beneficia de acest regim special de favoare
numai dacă îndeplinesc anumite condiţii stabilite de legea finanţelor.
Astfel, plasată în regimul de favoare, societatea absorbantă poate fi
exonerată de impozitarea plus – valorilor nete rezultate pe ansamblul elementelor
de activ aportate sau poate opta pentru impozitarea imediată cu o rată redusă a
plus – valorilor pe termen lung dar numai asupra ansamblului elementelor
amortizabile. De asemenea, ea poate beneficia de facilitatea de a impozita numai
provizioanele ultimului exerciţiu devenit fără obiect.
Societatea absorbantă trebuie să integreze în profitul impozabil plus –
valorile aferente elementelor amortizabile primite ca aport, integrare eşalonată pe o
perioadă de 5 ani. În ceea ce priveşte plus – valoarea aferentă elementelor
neamortizabile ale activului imobilizat, ea este exonerată de impozit până la data
cesiunii.
Din punct de vedere contabil, se înscriu în pasiv provizioanele a căror
impozitare a fost amânată şi rezervele speciale determinate de plus – valoarea pe
termen lung înregistrată de societatea absorbantă. În ceea ce priveşte provizioanele
pentru deprecierea elementelor neamortizabile ale activului imobilizat, ele sunt
calculate făcând referire la valoarea finală a societăţii absorbite şi nu la valoarea de
aport. În schimb, provizioanele pentru elementelor neamortizabile ale activului
circulant sunt calculate la valoarea contabilă reţinută de absorbant. O altă facilitate
oferită societăţii absorbante se referă la posibilitatea de a amortiza degresiv
bunurile primite ca aport. Data achiziţiei reţinută pentru înregistrarea plusvalorii
realizate este cea a achiziţiei bunurilor cedate de societatea absorbantă şi nu data
intrării acestora în patrimoniul societăţii absorbante.
Societăţile care au înregistrat pierderi al căror termen de report este pe
punctul de a expira, dar al căror activ prezintă plusvalori latente pot opera o
reevaluare liberă a bilanţului lor, astfel încât să poată imputa pierderile asupra
plusvalorilor constatate.
Într-o variantă şi mai radicală se calculează activul net contabil corectat atât
cu plusvaloarea / minusvaloarea, cât şi cu activele fictive. Formula folosită:
• Activul bilanţier
- Active fictive ( 201, 205, 471, 169, 476, 477 )
+ / - Plusvaloarea / minusvaloarea din evaluarea din fuziune
- Datorii
= Activul net corectat
sau
• Capitaluri proprii
- Active fictive
+ / - Plusvaloarea / minusvaloarea din evaluare
= Activul net corectat
O formulă mai radicală a activul net corectat este cea a calculării activului
net intrinsec.
• Capitaluri proprii
- Capital subscris nevărsat
+ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli rămase fără obiect / nejustificate
+ / - Plusvaloarea / minusvaloarea din evaluare la fuziune
= Activul net intrinsec
Adică se schimbă 5 acţiuni ale societăţii BEST S.A. pentru 3 acţiuni ale
societăţii ARC S.A..
VB 1400 3
= ≈ 0,6 ≈
VA 2170 5
CAPITOLUL III
Se bazează pe recunoaşterea ca elemente de capitaluri proprii, în speţă 105
Rezerve din reevaluare a plusvalorilor şi minusvalorilor din reevaluare. Totodată
transmiterea patrimoniului se reflectă la societatea absorbantă prin contul 891
Bilanţ de deschidere iar la societatea absorbită la contul 892 Bilanţ de închidere.
Tipurile de înregistrări contabile sunt :
A. Societatea absorbantă:
Înregistrarea diferenţei din reevaluare, plus – valoare:
Conturile de active bilanţiere = 105 Rezerve din reevaluare
B. Societatea absorbită:
Înregistrarea diferenţei din reevaluare, plus – valoare:
Conturile de active bilanţiere = 105 Rezerve din reevaluare