EVAZIUNEA FISCAL FRAUDULOAS

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor

ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate
timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de
eludare a obligatiilor fiscale. "Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special
activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii
atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc".
Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de
tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot
ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau
sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest
fenomen sunt impresie, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert. Ca atare,
evaziunea fiscala este o notiune foarte dificil de precizat, in plus, nu exista o
definitie legala a evaziuni fiscale.
Imprecizia notiunii de frauda fiscala provine de la distinctia care se face
uneori intre frauda legala si cea ilegala. Frauda legala, care este o expresie
metaforica si ambigua, este utilizata in tarile francofone . Ea are o dubla
semnificatie.
Uneori ea desemneaza subestimarea materiei impozabile prin anumite
regimuri fiscale de favoare, care se produce mai ales in cazul impunerii

forfetare. Cel mai adesea, totusi, frauda legala desemneaza procedeele juridice
care permit scaparea de impozitare fara a incalca legea.
Expresia frauda legala este de fapt sinonima cu cea de evaziune fiscala.
Frauda ilegala, expresie pleonastica, este impusa, practic, de autorii care o
folosesc prin simetrie cu formularea precedenta. Ea desemneaza violarea directa
si deschisa a legii fiscale si nu acopera decat frauda stricto sensu, astfel incat
este de preferat utilizarea formulei frauda fiscala. Frauda fiscala presupune,
dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei legiuitorului, o infractiune
directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului.
Astfel, este cazul disimularii materiei impozabile prin absenta pur si simplu a
declaratiei sau prin operatii fictive sau de creare de societati fictive.
In cazul evaziunii fiscale imprecizia este si mai mare, ei asociindu-se
trei sensuri si o dubla apreciere in ceea ce priveste legalitatea.
Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale, mai ales intre cele doua
razboaie mondiale, a fost cel in care frauda imbraca o forma extensiva, adica
notiunea de evaziune fiscala este inclusa in cea de frauda.
Cel mai cunoscut sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala este
"arta de a evita caderea in cimpul de atractie al legii fiscale". Potrivit acestei
perceptii, evaziunea fiscala este, oarecum, asimilata fraudei.
Cel de-al treilea sens costituie un termen generic si desemneaza
totalitatea manifestarilor de "fuga" din fata impozitelor. Aceasta este o definitie
in sens larg a evaziunii fiscale, care ajunge sa inglobeze si frauda.
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor
unei legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor
defectuoase de aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a
carui fiscalitate excesiva este tot asa de vinovata ca si cei care provoaca prin
aceasta la evaziune. Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii
impozabile, aceasta tinde sa evadeze. Este o specie de "reflex economic" care

face sa dispara capitalurile pe care fiscul vrea sa le impuna prea mult. "Un
impozit excesiv pune pe fuga materia impozabila."
1. DEFINIREA SI CARACTERIZAREA EVAZIUNII
FISCALE
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti
mai mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea
fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si internaitional.
Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca
fiind sustra gerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata
impozitelor, taxelor, con tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului si asigurarilor sociale de stat ai bugetelor fondurilor
speciale de catre persoanele fizice , persoanele juridice romane sau straine.
1.1.FORMELE EVAZIUNII FISCALE
Din punct de vedere al modului cum poate fi savrsita, al raportului care
exista ntre fenomenul n cauza si legislatia n vigoare, evaziunea fiscala
cunoaste doua forme de manifestare:
evaziune fiscala licita (realizata la adapostul legii);
evaziune fiscala ilicita (frauduloasa) sau frauda fiscala.
Din punct de vedere spatial se pot identifica:
evaziunea fiscala la nivel national;
evaziunea fiscala internationala.
Evaziunea fiscala licita

Evaziunea fiscal licit reprezint sustragerea unei prti din materia

impozabil, fr ca acest lucru s fie considerat contraventie sau infractiune. Ea
presupune exploatarea cadrului normativ existent, n sensul valorificarii
inteligente a inconsecventelor, contradictiilor sau echivocitatii unor prevederi
legale, n scopul evitarii obligatiilor legale catre stat.
Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la
concluzia ca si aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului
economic implicat. Cu toate acestea, acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati
care nsoteste frauda fiscala, avnd n vedere faptul ca acesta nu a ncalcat nici o
lege, ci practic a profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei), "recurgnd la o
combinatie neprevazuta de legiuitor si, n consecinta, tolerata prin scapare din
vedere". Singurul "vinovat" de producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci,
legiuitorul.
Evitarea obligatiilor fiscale, n limitele legii, necesita, de obicei,
asistenta din partea unor contabili sau avocati specializati n domeniul fiscal.
Aceste costuri de evitare sunt suportate si justificabile doar pentru contribuabilii
cu venituri mari, n timp ce contribuabilii cu venituri modeste apeleaza, atunci
cnd se sustrag impozitului, la frauda fiscala, deoarece nu presupune costurile
unei consultante specializate. Frecventa acesteia este mai accentuata n
perioadele cnd se modifica sau se introduc legi noi, precum si atunci cnd statul
utilizeaza, n mod intentionat, impozitul n scopul promovarii unor politici
stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau n anumite domenii
de activitate.
n practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea
favorabila a legii, sunt foarte diversificate, n functie de inventivitatea
contribuabilului si larghetea legii.
Evaziunea fiscala licita este favorizata de:
acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale,
reduceri, deduceri, etc.;

 acordarea unor scutiri delimitate temporar, n cazul nfiintarii de noi societati

comerciale;
scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor
bancare si a celor provenite din plasamente n obligatiuni emise de stat;
nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta
crend tentatia supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a
acestora;
impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe
baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care
realizeaza venituri mai mari dect media, sa nu plateasca impozit pentru
diferenta respectiva;
exploatarea unor lacune ale legii, etc.
n Romnia, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:
- facilittilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amnari sau scutiri la plata
impozitelor si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au
fost avantajati contribuabilii rau-platnici n defavoarea celor care au nteles sa-si
onoreze obligatiile fiscale n termenele legale.
Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, n Romnia, de utilizare a
facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare l reprezinta procedeul
nfiintari de societati n lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce
o societate a acestora iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe
profit.
- omisiuni n reglementarea unor impozite si taxe. De exemplu, persoanele fizice
autorizate n productia de bauturi alcoolice, n perioada 1993-1995, au fost
omise din categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate ale
motorinei nu au fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune
fiscala licita, la ndemna persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pna
n 2004, a unor venituri realizate de acestea (veniturile realizate din vnzarile
imobiliare, cstigurile de capital, veniturile ocazionale).

Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de cte ori prin legile
fiscale sunt lasate posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune,
de interpretare n mai multe modalitati a legii, acolo unde exista exprimate
facilitati fiscale, n anumite cazuri definite de lege, evaziunea licita fiind
favorizata de existenta unei legislatii paralele pentru o firma, care si poate,
astfel, reorganiza activitatea n asa fel nct sa profite de pe urma acesteia.
Aceasta forma a evaziunii fiscale poate fi evitata prin corectarea si
mbunatatirea cadrului juridic prin care a devenit posibila, nsa, de multe ori,
existenta unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a
unor situatii evazioniste.
Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala)
Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma de
eludare agravanta, fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata, prin masuri
pecuniare si privative de libertate, ori de cte ori este depistata. Aceasta consta,
deci, n ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catre
contribuabili, n scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin.
Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:
a) evaziunea traditional (prin disimulare), care consta n sustragerea, partiala
sau totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin ntocmirea si depunerea de
documente incorecte, fie prin nentocmirea documentelor cerute de legislatia n
vigoare.
Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de
procedee, printre care:
- ntocmirea unor declaratii fiscale false sau nentocmirea acestora;
- reducerea intentionata a ncasarilor, n scopul reducerii T.V.A. si a profitului
impozabil, prin ncasari n numerar fara chitante si vnzari fara factura;
- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;

- producerea si comercializarea de bunuri si servicii n mod clandestin;

- desfasurarea unor activitati profesionale recompensate n mod clandestin (la
negru);
- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare,
etc.
b) evaziunea juridic, consta n a ascunde adevarata natura a unui organism sau
a unui contract (de exemplu, cnd un contract de asociere este transformat, n
mod ascuns, ntr-un contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina
anumite avantaje din calitatea de salariat sau invers) pentru a scapa de anumite
consecinte fiscale.
c) evaziunea contabil, greu de identificat n practica, consta n a crea impresia
unei evidente contabile corecte, utiliznd documente false, n scopul cresterii
cheltuielilor, diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, n
consecinta, a obligatiilor fiscale datorate statului.
d) evaziunea prin evaluare, consta n diminuarea valorii stocurilor,
supraestimarea amortismentelor si provizioanelor n scopul deplasarii profitului
n viitor. Domeniile cele mai propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor,
ele fiind reprezentate, n special, de activitatile tertiare (comertul si serviciile) si
de constructii. Comertul detine, nsa, primul loc n cadrul activitatilor
generatoare de economie subterana. Frauda este extrem de extinsa n cazul
veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul
global si a impozitului pe societate (pe profit). n cazul impozitelor retinute la
sursa, precum si n cazul impozitelor locale, cnd administratia stabileste bazele
de impozitare, posibilitatile de frauda sunt mai reduse.
Pe categorii de contribuabili, se considera ca cele mai mari posibilitati
de fraudare le au contribuabilii care desfasoara activitati industriale si
comerciale precum si cei care desfasoara activitatii libere (avocati, medici,
arhitecti, etc).

Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre

care, principalele se refera la:
sustragerea de la plata impozitelor printr-o nregistrare incorecta a
operatiunilor economice n actele contabile;
nfiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste n
numele acestora;
distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile;
conducerea unor evidente contabile duble;
elaborarea si prezentarea unor date nereale, n balantele contabile;
nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;

subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor

de lucru si antrepozitelor;
prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export.
n continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de
fraudare fiscal, constatate n urma actiunilor de control efectuate, n Romnia,
grupate pe categorii de obligatii fiscale:
a) n cazul impozitului pe profit:
reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fara
documente justificative sau baza legala (amenzi, penalitati, etc.);
nregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege
(amortizari, cheltuieli social-culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de
protocol, etc.);
deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobnzi la mprumuturi
acordate de patroni propriei societati;

 nenregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin nentocmirea

documentelor de evidenta primara, fie prin nscrierea n documente a unor
preturi de livrare sub cele practicate n mod real;
transferul veniturilor impozabile la societati nou create n cadrul aceluiasi grup,
aflate n perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu
nregistrarea de pierderi de catre societatea-mama;
determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a
prevederilor legale, n special n ceea ce priveste reducerea impozitului aferent
profitului reinvestit;
necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor
rezultate din activitati economice;
nenregistrarea n contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau
chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.
b) n cazul taxei pe valoarea adugat
Inclinatia spre evaziune n materie de T.V.A. este determinata pe de o
parte, de tendinta nsusirii unor sume deloc neglijabile, iar pe de alta parte, de
impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatilor agentilor economici.
Mecanismul principal prin care se realizeaza sustragerea de la plata taxei
pe valoarea adaugata l constituie fie majorarea fictiva a T.V.A. deductibila, prin
intrari scriptice de bunuri, fie micsorarea T.V.A. colectata, ca urmare a
subevaluarii valorii iesirilor de produse, marfuri si servicii.
Prin urmare:
aplicarea eronata a regimului deducerilor (deducerea taxei pe valoarea adaugata
pe baza unor documente care nu au nscrisa taxa sau chiar deduceri fara
documente sau cu documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a nscrierii
repetate a unor facturi n jurnalele de cumparari, deduceri pe baza unor
documente apartinnd altor societati comerciale, deducerea taxei pe valoarea
adaugata aferenta operatiunilor scutite fara drept de deducere, etc);

 necuprinderea unor operatiuni ce intra n sfera taxei pe valoarea adaugata n baza

de calcul a taxei sau necuprinderea n baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;
neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor de la
clienti;
nenregistrarea ca platitor la depasirea plafonului minim;

sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de

bunuri, prin prezentarea n vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri
externi, n loc de acte de cumparare, precum si neincluderea n deconturi a taxei
pe valoarea adaugata de plata n vama;

emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca

agentul economic sa fie platitor si fara sa nregistreze si sa vireze taxa pe
valoarea adaugata;
neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu nregistrari
incomplete n jurnale sau nregistrari repetate n jurnalele de cumparare, facturi
"pierdute", amnarea ntocmirii facturilor fiscale n scopul amnarii platii taxei
pe valoarea adaugata, recuprinderea n baza de calcul a tuturor elementelor din
factura (ambalaje, cheltuieli de transport, etc.);
sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri
ca fiind temporare;
cereri de rambursare nejustificate;
"erori de calcul", etc., constituie doar cteva din metodele utilizate pentru
fraudarea taxei pe valoarea adaugata.
c) n privina impozitului pe salarii:
neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale
(diverse ajutoare n bani sau n natura, alte drepturi acordate n natura, prime,
sume reprezentnd participari la beneficiu, stimulente, etc.);
aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;

10

 neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate

pe baza de conventii civile sau pentru zilieri;
necumularea , n vederea impozitarii, a tuturor veniturilor salariale;
nenregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;
nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si
reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a functionat n
perioada 2000-2004, a oferit, de asemenea, multiple posibilitati de practicare a
evaziunii fiscale legale, printre care:
necuprinderea, n baza de impozitare, a tuturor veniturilor realizate, n special a
celor pentru care impunerea se realiza pe baza declaratiei subiectului impozabil
(ex: venituri din chirii, venituri din activitati independente);
identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor
persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub
forma de drepturi salariale;
crearea unor facilitati salariatilor, care sa nu intre n sfera de impunere a
impozitului pe venitul global, astfel nct sa plateasca la bugetul de stat un
impozit mai mic;
obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata
impozitului pe venitul global, cum ar fi: certificate de revolutionari, certificate
de handicapati, etc.
d) n ceea ce priveste accizele:
necuprinderea n baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
micsorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, n vama,
prin folosirea de documente duble;
necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;
neincluderea accizelor n pretul de vnzare al produselor pentru care se
datoreaza accize;

11

 neevidentierea n contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;

sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate si
trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri
minerale, alcool, etc.).
e) n ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de
stat sau bugetelor locale:
evidentierea n contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;
nedepunerea, la organele fiscale, a declaratiilor privind cladirile aflate n
patrimoniu, a mijloacelor de transport aflate n posesie si a terenurilor detinute
sau aflate n administrarea agentilor economici;
declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, n ce priveste
impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat, etc.;
neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a
acestuia;
neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate n cursul
anului, care dupa realizarea profitului si aprobarea bilantului, au avut destinatia
de dividende;
nedeclararea veniturilor realizate, de catre persoanele fizice, din diverse activitati
(meditatii, venituri din nchirieri, comercializarea de produse prin consignatii,
etc.);
ncalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a
activitatii de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel
de activitati, prin neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de
taxat sau alterarea informatiilor furnizate de acestea, etc.
Potrivit oficialilor, cele mai noi si mai utilizate modalitati de fraudare a
bugetului statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptica a

12

operatiunilor prin mai multe firme; organizarea n asociere a actiunilor

frauduloase, prin implicarea mai multor firme dispersate n teritoriu, aparent fara
legatura ntre ele; intocmirea de documente care ndeplinesc doar formal
cerintele legale, urmate de transferuri bancare prin care simuleaza stingerea
obligatiilor fictive ntre parteneri.
Datorita complexitatii procesului de tranzitie, a ritmului accelerat al
globalizarii, evaziunea fiscala din Romnia este la ora actuala legata de
infractiuni economice si financiare, precum si de organizatiile de crima
organizata.

1.2 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

n prezent ,n condiiile economiei de pia ,trecerea tot mai mult de la
proprietatea de stat la proprietatea privat condiioneaz creterea i
diversificarea numrului de ageni economici ,adic a potenialilor contribuabili.
Faptul menionat i dezvoltarea rapid a diferitor relaii cu caracter economic
face dificil cuprinderea acestora n limetele legislaiei fiscale i creeaz vaste
posibilitide evaziune fiscal.n general ,cauzele evaziunii fiscale snt
multiple.Putem numi unele din ele ,innd contde importan i frecvena
apariiei:
1. sarcinele fiscale exagerate, adic o povar fiscal peste
msur,inechitabil

instabil

(nspecial

pentru

unele

categorii

de

contribuabili )-aceste cauze pot crea motive morale de evaziunefiscal a

contribuabilului ,care trateaz faptele menionate ca o exprimare a reprimrii
(dominrii)din partea statului,considerndu-se ,n acelai timp,n drept de a se
mpotrivi i astfel se formeaz opiniageneral c a fura de la visterie nu se
consider furt.
2. factori de ordin economic:

13

- coraportul dintre cota impozitului i msurile de rspundere

contribuabilul compar consecinele economice ale achitrii impozitului i
aplicrii msurilor de rspundere pentru neachitare,respectiv,cu ct cota
impozitului este mai mare i msurile de rspundere mai mici ,cu att efectul
economic al evaziunii fiscale este mai mare ;
- starea economic a contribuabilului cu ct starea economic a
contribuabilului este mai grea cuatt tentaia la evaziune fiscal este mai mare (n
unele cazuri executarea de ctre contribuabil atuturor obligaiilor fiscale poate
agrava situaia economic a acestuia pn la nivelul critic ievaziunea fiscal
poate deveni unica ans de supravieuire),iar pericolul aplicrii msurilor
derspundere l afecteaz mai puin dect n cazul contribuabilului care se
dezvolt dinamic i aplicarea unor asemenea msuri l poate lipsi de perspective
evidente;
- descretere (criz) economic - se nrutete starea material att a
contribuabilului , ct i aconsumatorilor de mrfuri, de lucrri i servicii ,
micorndu-se astfel posibilitatea de a transfera impozitul prin intermediul
majorrii preurilor de livrare ;
3. insuficiena msurilor de propagand a respectrii legislaiei
fiscale(cu caracter permanent ) i ca rezultat insuficiena educaiei fiscale a
contribuabililor care constituie o parte component aeducaiei civice;
4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet
(unele raporturi aferente fiscalitii rmn n afara reglementrilor normative),
impreciziilor i ambiguitilor toate acestea crend un climat destul de
favorabilpentru contribuabili care urmresc scopuri evazioniste;
5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i
metode performante i un personal suficient numeric,bine instruit i corect n
aciuni (excesul de zel al autoritilor fiscale,adic exagerri n procesul
exercetrii funciilor ,de asemenea creeaz premise pentru evaziunea fiscal),etc.
acestea se mai numesc i cauze tehnice.

14

6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieind din procedura

impunerii care , la rndul ei, este determinat de domeniul i specificul activitii
contribuabilului (de exemplu salariaii dispunde posibiliti reduse de evaziune
(eludare a fiscului), deoarece impunerea lor este asigurat de un ter prin
reinerea la surs , n schimb persoanele ce desfoar activitate de ntreprinztor
beneficiaz de un volum considerabil de posibiliti de evaziune fiscal prin
intermediul modului de eviden , a sistemului de deduceri, de faciliti, de
treceri n cont,de restituiri ,etc.);
7. cauze de ordin politic asemenea cauze a evaziunii fiscale ine de funcia de
reglare aimpozitelor, adic statul prin intermediul fiscalitii promoveaz un
anumit gen de politic economic sau social, iar contribuabilii mpotriva crora
este ndreptat asemenea politic opun o anumit rezisten, inclusiv prin
intermediul evaziunii fiscale. Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare
att statului (societii), lipsindu-l de veniturile necesare ndeplinirii sarcinelor i
atribuiilor, ct i contribuabilului, deoarece n realitate totalul impozitelor se
distribuie pe o mas de venituri mai mic, crendu-se distorsiuni n povara
fiscal (adic n impunerea echitabil i egal a acelorai categorii de
contribuabili). Metodele de evaziune fiscal se schimb cu o rapiditate uimitoare
, i metodele de control i investigare trebuie s evolueze cu aceeai intensitate.

2. EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de
larga si in Romania. Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara
noastra sunt diferite. Bunaoara, fundatiile, organizatiile si asociatiile nonprofit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv etc. sunt scutite de la
plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii.

15

In unele cazuri insa bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii sunt
utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate sau
nu sunt inregistrate in patrimoniu ori sunt utilizate in interes personal sau
pentru obtinerea de profit.
Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor
produselor livrate i, implicit, caiculeaza accizele in raport de preturile
respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal.
Concret, evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a
accizelor datorate pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare
negociate cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu
care au fost realizate produsele, stabilirea pretului materiei prime
(porumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la fabricarea bauturilor
alcoolice, sub pretul pietei.
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de
la plata obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in
contabilitate a veniturilor realizate. 0 alta modalitate de evaziune, la care
se apeleaza destul de des, este aceea a folosirii de facturi externe
falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale.
Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il
reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt
intemeiate in numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania
sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. De exemplu,
numai intr-o singura luna a anului 1997 au fost descoprite si anihilate 37 de
astfel de firme. In numele unor asemenea firme se emit si se folosesc
ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite
bugetului sau sunt inselate o serie de firme din alte localitati.
Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru
activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de
vanzare-cumparare, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzrii

16

inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui

practicat in realitate, pentru ca taxa de timbru sa se calculeze la un pret mai
mic.
In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea
adaugata in Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala i
in acest domeniu. Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:
vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe
ori greu de descoperit. Practic, vanzrile de bunuri sau prestari de servicii
se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara
inregistrari contabilitate;
omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de
avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor
solicite clientilor taxa pe valoarea adaugata;
intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii
fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o
factura valoare redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc
deducerea unei taxe mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul
marfii de la producator consumator), valoarea masei impozabile se va
diminua si la buget se va incasa suma mai mica;
deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea
facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere
sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparaturi inexistente;
erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au, toti o
influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente
si daca valoarea lor este mare;
aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa
sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi false,
fiind altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;

17

 cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente

unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la
deducere, fiind insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. 0
situatie mai des intai este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea
adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe
considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai
multe societati comerciale.

2.1 Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania

Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene in
Romania vizeaza doua aspecte, pe de o parte, asistenta financiara din partea
Uniunii Europene, n care sens trebuie asigurata o utilizare si o administrarea
eficienta a fondurilor primite, iar pe de alta parte contributia Romaniei la
bugetul comunitar,

sub forma resurselor proprii, in care sens Uniunea

Europeana devine direct interesata in combaterea fraudei si evaziunii fiscale in

tara noastra.In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, administratia
fiscal romn trebuiesa fie capabila sa asigure schimbul de informatii
intracomunitare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele,
precum si adaptarea procesului de gestiune, colectare si control,astfel incat sa
raspunda cerintelor administratiilor fiscale ale statelor membre ale Uniunii
Europene.
In Romania, in cadrul Agentiei nationale de Administrare Fiscala,
Biroul Central de Legaturi va realiza schimbul oficial de informatii cu statele
Uniunii Europene, incepand cu anul 2007.Schimbul de informatii se va realiza,
pe de o parte, intre Biroul Central de Legaturi si structurile teritoriale cu
atributii de control fiscal, iar pe de alta parte, intre Biroul Central de Legaturi si
administratiile fiscale din tarile Uniunii Europene.

18

Totodata, a fost elaborata Strategia Nationala de Lupta Antifrauda

pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania.
Aceasta are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de
coordonare a luptei antifrauda privind protectia intereselor financiare ale
Uniunii Europene in Romania si intarirea capacitatii administrative a institutiilor
cu atributii in prevenirea, identificarea, investigarea, sanctionarea fraudei si
recuperare a prejudiciului adus prin comiterea acesteia.
Obiectivele specifice ale Strategiei se refera la prevenirea fraudarii
fondurilor comunitare prin actiuni de comunicare si relatii publice, controlul
financiar public, controlul fiscal, cercetarea si urmarirea cazurilor de frauda,
recuperarea prejudiciului si coordonarea luptei antifrauda. Planul de actiune in
privinta controlului fiscal prevede:
dezvoltarea unei capacitati adecvate de coordonare si asigurarea calcularii,
colectarii, platii si controlului resurselor proprii, precum si de raportare catre
Uniune Europeana.
In Romania, modul de organizare a activitatii de inspectie fiscala,
precum si desele modificari ale structurii organizatorice a aparatului specializat
in acest domeniu au avut un impact negativ asupra indeplinirii eficiente a
menirii activitatii de inspectie fiscala. Mai mult, o buna perioada de timp,
aparatul fiscal nu a avut la indemana instrumentul necesar pentru a sanctiona
corespunzator frauda fiscala. Ulterior, Legea pentru combaterea evaziunii
fiscale, in vigoare pana la mijlocul anului 2005, a continut o serie de neclaritati,
nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele
fapte puteau fi interpretate si incadrate, in functie de dorinta sau pregatirea
persoanei care efectua controlul.
Daca la acestea adaugam si elementul "coruptie", existent in randul
inspectorilor fiscali, intelegem de ce din punct de vedere legislativ si
administrativ puterea publica nu a avut capacitatea de a actiona eficient in lupta
impotriva acestei practici.

19

2.2 Evaziunea fiscal n perioada de tranzitie

Tranzitia la economia de piat a trilor care au avut economii
centralizate implica schimbri esentiale n toate domeniile vietii economice si
sociale. Asadar reforma economic trebuie s aib neaprat ca o component
esential si reforma fiscal care s permit ntrirea administratiei fiscale prin
existenta unui sistem fiscal care s conduc la eficienta activittilor economicosociale. Promovarea unei reforme fiscale n trile aflate n tranzitie la economia
de piat trebuie s constituie una din priorittile majore.
n conditiile unei economii planificate, sistemul de preturi este rigid,
nereflectnd situatia real din economie; capitalul este tratat n cea mai mare
parte ca un bun fr valoare, ceea ce implica o rat a dobnzii foarte sczut;
salariile personalului scad simtitor. n trile dezvoltate ns, sistemul fiscal este
simplu de administrat, transparent si stabil.
n momentul n care se adopt un nou sistem fiscal trebuie avut n
vedere impactul pe care acesta l are asupra firmelor n adoptarea deciziilor de
dezvoltare, ntruct tendinta de a confisca veniturile accentueaz evaziunea
fiscal si coruptia, care la rndul lor sunt amplificate de inflatie, care de obicei
conduce la practicarea unui sistem de impozitare indexat. De asemenea este
necesar luarea n calcul a efectelor sistemului fiscal asupra investitiilor strine.
Evaziunea fiscal este consecinta actiunii unor situatii, ori a unor fapte
ilegale ntre care pot fi enumerate:
a) imperfectiunile legii, n sensul c actele normative prin intermediul
crora se reglementeaz conduita de impozitare nu sunt ndeajuns de elaborate,
si impozitele nu sunt suficient de clare, explicite;

20

b) lipsa de uniformitate n activitatea organelor financiare cu privire la

stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor, determinat de inexistenta unor
norme metodologice de aplicare a legii;
c) conduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai
diverse mijloace de disimulare a materiei impozabile;
d) lipsa de exigent ori coruptia functionarilor publici n cadrul
organelor fiscale.
Etapa tranzitorie de la economia dirijat la economia de piat,
caracterizat prin modificri structurale ale relatiilor economice, favorizeaz
faptele ilegale, ndeosebi coruptia, traficul de influent, nselciunea si, desigur,
evaziunea fiscal.
Introducerea la 1 iulie 1993 a T.V.A. a dus la orientarea agentilor
economici spre reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor n
economie, la stimularea exporturilor si nu n ultimul rnd la mbunttirea
disciplinei financiare. n conditiile introducerii T.V.A. n locul impozitului pe
circulatia mrfurilor si a unui nou sistem al accizelor, gradul de fiscalitate
realizat s-a situat sub nivelul anilor 1990-1991.
A fost elaborat de Ministerul Finantelor si aprobat de Parlament legea
privind impozitul pe venitul agricol, dar conditiile economice actuale au condus
la neperceperea sa pn n anul 2000.
S-a considerat util si ajustarea temporar a unor instrumente fiscale n
msur s sprijine stabilizarea economiei. Principalele msuri au fost:
reforma impozitului pe circulatia mrfurilor si utilizarea lui ca stadiu
preliminar pentru introducerea (iulie 1992) a impozitului pe valoarea adugat;
introducerea impozitului pe profit cu 77 de clase de impozitare,
reducerea acestor clase n dou si adoptarea prin ordonanta guvernamental a
noii legi a impozitului, cu o cota unic de impozitare de 38%;
introducerea impozitului pe dividende si pe vnzarea de active;
introducerea unui nou sistem de taxe vamale;

21

 introducerea impozitului pe salarii.

Diversificarea structurii sistemului de impozite prin adoptarea
impozitului pe proprietate, impozitul pentru poluare au constituit o prioritate a
reformei fiscale alturi de introducerea impozitului pe venitul global.
Legea 87/1994 vine s asigure siguranta bugetului statului prin
prevederea obligatiei pentru toti cei care obtin venituri de a contribui cu o parte
din acestea, constituite ca impozite, la realizarea bugetului statului. Legea
privind evaziunea fiscal era mai mult dect o necesitate si este de asteptat ca
gravitatea pedepselor pe care le instituie i va determina pe evazionistii de
profesie sau de ocazie, s se gndeasc mai mult naintea svrsirii unor astfel
de acte, pentru c riscul pe care si-l asum acum nu este legat de pierderea unor
sume de bani pe care le plteau ca amend, ci este n joc o valoare mult mai
mare : libertatea.

3. COMBATEREA I PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE

Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru
a putea fi combatut. Populatia trebuie educata si informata in legatura cu
obligatiile lor (declaratiile de venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile
aplicate celor ce incalca legea.
Masuri de limitare a evaziunii fiscale:
- sistematizarea cadrului legislativ din economie;
- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic
normal;
- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita
suprapunerile, paralelismele activitatii de control fiscal;

22

- existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita

interpretarea unitara a cadrului legislativ;
- trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul
secund a celui permanent;
- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele
pentru cointeresarea aparatului fiscal;
- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare
analizei si combaterii evaziunii;
- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a
Ministerului Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a
sistemului de control financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea
carora apare evaziunea;
- constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii
cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare
evaziunea fiscala.
Deci trebuie o analiza profunda si sistemica a fenomenului inflationist
pentru a se ajunge la elaborarea instrumetelor necesare combaterii lui.
Evaziunea fiscala frauduloasa e un fenomen antisocial care trebuie
combatut cu toata energia, deoarece lipseste societatea de importante surse de
venituri necesare pentru finantarea unor activitati sociale, economice si altele.
Eradicarea acesteia presupune un complex de masuri:
- elaborarea de reglementari clare cu privire la tinerea contabilitatii,
intocmirea documentelor justificative, inregistrarea fenomenelor, incheierea
bilantului contabil, determinarea beneficiului impozabil si calculul impozitului;
- incriminarea faptelor ce favorizeaza evaziunea fiscala si sanctionarea
acestora pe masura gravitatii lor;
- reglementarile legale trebuiesc facute cunoscute contribuabililor;

23

- organizarea unui aparat fiscal numeros, ce poate cuprinde intreaga masa

de contribuabili, si bine pregatit pentru a descoperi cele mai abile forme de
evaziune dar si bine retribuit pentru a minimaliza posibilitatile de corupere a
acestora.
Un factor deosebit de important generator de evaziune este nivelul
cotelor impozitelor si taxelor. Reforma fiscala va trebui sa vizeze nu numai
veniturile persoanelor fizice, dar si pe cel al persoanelor juridice. Obiectivele
pot fi de doua feluri: fie reducerea cotelor de impunere, fie largirea bazei de
impunere, fie limitarea diferitelor incitatii (aceste obiective pot fi aplicate toate,
sau pe rand doar primele doua ori doar primul, in functie de politica tarii).
Nivelul cotelor nu e concludent deoarece sarcina finala este influentata
nu numai de marimea cotelor de impozitare, dar si de facilitati acordate sub
forma de deduceri de cheltuieli din venitul impozabil sau de reduceri ale
impozitului datorat sub forma de credite fiscale. Important este ca nivelul la care
se ajunge sa asigure echilibrul intre doleantele contribuabililor, necesitatile
bugetare ale statului astfel incat sa nu mai fie incurajata evaziunea fiscala.

Infractiuni privind evaziunea fiscala prevazute

de Legea nr. 241/2005
Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.1 din Legea
nr.87/1994 i const n sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte,
de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale
extrabugetare, de ctre persoane fizice i persoane juridice romne sau strine,
denumite contribuabili. Astfel, n art.2-3, se prevede c desfurarea de activiti
permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numai
pe baza unei autorizaii emise de organul competent sau a unui alt temei

24

prevzut de lege dar, i obligaia declarrii organelor de control a bunurilor sau

valorilor impozabile. De asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligai
s evidenieze veniturile realizate i cheltuielile efectuate din activitile pe care
le-au desfurat prin ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente
prevzute de lege i s le declare cu sinceritate, relundu-se reglementrile
cuprinse n Legea nr.82/1991, privind contabilitatea.
Prin Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005 este
abrogata Legea nr.87/1994 si in acest fel se elimin posibilitatea sancionrii
penale a celor care, de exemplu, completeaz greit o declaraie de impunere.
Stabilirea vinoviei intenie sau culp o fac organele de urmrire penal, iar
instana este cea care n final decide aplicarea sanciunii.
Totodat, prezenta lege sancioneaz nu numai faptele propriu-zise de
evaziune, ci i fapte care, chiar dac nu constituie evaziune prin ele nsele, aduc
grave prejudicii bugetului de stat. Astfel, este sancionat cu nchisoarea punerea
n circulaie a formularelor tipizate cu regim special. Fa de actul normativ
abrogat, i anume Legea 87/1994, noul text se refer exclusiv la infraciunile i
pedepsele aplicabile n cazul nclcrii normelor fiscale.
Accentul se pune pe svrirea cu tiin i cu rea intenie a faptelor ce
constituie infraciuni, prevzndu-se obligativitatea lurii de msuri asiguratorii
n cazul constatrii acestora. Printre infraciunile prevzute n noua lege, se
numr nerefacerea arhivelor distruse n termenul dispus de organele
competente, dei contribuabilul avea posibilitatea s o fac (amend de la 50
milioane lei la 300 milioane lei).
Tot infraciune constituie i refuzul nejustificat al unei persoane, dup ce
a fost somat, n scris, de trei ori, de a prezenta, conform legii, organelor
competente, documentele legale i bunurile din patrimoniu, n scopul
mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale; n acest caz pedeapsa
const n nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amend. Agenii economici care vor

25

s se sustrag controalelor fiscale, mpiedicnd prin orice mijloace accesul n

sedii sau pe terenuri organelor de control cu scopul efecturii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale, n condiiile legii pot, conform noilor
reglementri legale, s petreac n spatele gratiilor pn la trei ani.
Mai mult, reinerea i nevrsarea, cu intenie, n cel mult 30 de zile de la
scaden, a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la surs
constituie conform noilor prevederi legale infraciune, la fel ca i stabilirea cu
rea credin de ctre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, n
scopul obinerii, fr drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursri sau
restituiri de la bugetul general consolidat ori compensri cu sume datorate
bugetului general consolidat. Legea privind prevenirea i combaterea evaziunii
fiscale prevede, de asemenea i o serie de cauze de nepedepsire i reducere a
pedepselor. n cazul svririi unei infraciuni de evaziune fiscal, dac n cursul
urmririi penale sau a judecii pn la primul termen de judecat inculpatul
acoper integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsii pentru svrire se reduc la
jumtate. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la
10.000 de euro, n echivalentul monedei naionale, se poate aplica pedeapsa cu
amend.
Infraciunile de evaziune fiscal reglementate n art.3 - 9 sunt
urmtoarele:
Art. 3. - Constituie infraciune si se pedepsete cu amenda de la 50.000.000 lei
la 300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentele
de evidenta contabila distruse, in termenul nscris in documentele de control,
dei acesta putea sa o fac.
Art. 4. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din
patrimoniu, in scopul mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale.

26

Art. 5. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani

sau cu amenda mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra,
in condiiile prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul
efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale.
Art. 6. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani
sau cu amenda reinerea si nevrsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de la
scadenta, a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la sursa.
Art. 7. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 2 ani la 7
ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulaie, fr drept, a timbrelor,
banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim
special.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 12
ani si interzicerea unor drepturi tiprirea sau punerea in circulaie, cu tiina, de
timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim
special, falsificate.
Art. 8. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 10
ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credina de ctre contribuabil a
impozitelor, taxelor sau contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a
unor sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general
consolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani si
interzicerea unor drepturi asocierea in vederea svririi faptei prevzute la alin.
(1).
(3) Tentativa faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepsete.

27

Art. 9. - (1) Constituie infraciuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu

nchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte
svrite in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidenierii, in actele contabile ori in alte
documente legale, a operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor
realizate;
c) evidenierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor
care nu au la baza operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor
de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a
datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte
mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile
principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere
persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de
procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
(2) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai
mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a
pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 2 ani.
(3) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai
mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a
pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 3 ani.
Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de
evaziune fiscal sunt aprate relaiile sociale care asigur desfurarea normal a
unei activiti reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat (i nu

28

numai) pe calea taxelor i impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminri sunt
aprate i relaiile sociale privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public.
Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori
nelegale prin intermediul crora contribuabilii persoane fizice sau juridice
sustrag parial ori integral materia lor impozabila de la plata obligaiilor stabilite
prin lege, nclcnd nu doar un act normativ obinuit ci nsi Constituia
Romniei, care prevede c cetenii au obligaia de a contribui, prin impozite i
taxe, la cheltuielile publice.
Corupia care macin societatea romneasca la momentul de fata a
devenit una cat se poate de agresiva. Mari societi de stat sau regii autonome
nu-si pltesc datoriile ctre stat, nfptuind deci, evaziune fiscala; nimeni nu
este, insa, tras la rspundere, nu se executa silit nici o datorie, aa cum se face,
de exemplu, cu datornicii, consumatorii individuali si fr aprare. Aceasta
modalitate de aciune are drept raiune pstrarea capitalului politic, insa ea este
cat se poate de nociva si de pguboasa, att pe termen lung cat si pe termen
scurt. In concluzie putem spune ca autoritile competente ar trebui sa
dovedeasc profesionalism, curaj, druire in munca lor, pentru ca numai efortul
lor ngemnat poate reduce considerabil acest adevrat flagel care este evaziunea
fiscala. Din categoria acestor autoriti fac parte Garda Financiar, Direcia
general a finanelor publice i controlului financiar de stat, Departamentul de
combatere a crimei organizate i serviciul economic din cadrul Poliiei,
departamente economice ale serviciilor secrete.
Ministerul Finanelor Publice, ca organ al administraiei publice centrale
de specialitate cu atribuii de administrare general a finanelor publice, are
urmtoarele competene cu privire la controlul fiscal i combaterea evaziunii
fiscale, atribuii pe care le exercit prin intermediul organelor din subordinea sa.
Elaboreaz proiecte de acte normative cu privire la procedurile de
control fiscal, combaterea i sancionarea evaziunii fiscale.

29

Exercit prin organele sale de specialitate controlul asupra activitilor

financiare a agenilor economici, urmrind stabilirea corect i ndeplinirea
integral i la termen a obligaiilor financiare i fiscale fa de stat.
Exercit prin organele sale de specialitate, controlul operativ i inopinat
n legtur cu aplicarea i cu respectarea legislaiei fiscale i vamale.
Acioneaz prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale i
a corupiei.
Conform H.G. nr.533/2007, modificat prin H.G. nr.1171/2007, Garda
Financiar este instituie publica de control, cu personalitate juridica, care
exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si
combaterea oricror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal,
care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al
administraiei publice centrale in subordinea Ministerului Economiei si
Finanelor - Agenia Naionala de Administrare Fiscala, comisarii Grzii
financiare au urmtoarele atribuii:
s efectueze controale n localurile i dependinele n care se produc, se
depoziteaz, se comercializeaz bunuri sau se desfoar activiti care fac
obiectul impozitrii
s verifice existena i autenticitatea documentelor justificative pe timpul
transportului precum i n locurile de desfurare a unor activiti de producie,
prestri servicii, acte i fapte de comer.
s verifice evidena primar i contabil i orice alte documente sau nscrisuri
din care rezult modul de ndeplinire a obligaiilor fiscale, s constate fapte de
evaziune fiscal i s stabileasc, potrivit legii, obligaii de plat ctre bugetul de
stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.
.

30

CONCLUZII
O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor
cu exteriorul ce presupune atat posibilitatea existenta de firme in 'oazele
financiare' cat si in alte state. De aceea trebuiesc incheiate acorduri foarte clare
intre statele in care se afla filiale ale respectivei societatii pentru a putea
prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie sa existe o legislatie
care sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile realizate
de nerezidenti pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilor
obtinute de rezidentidin surse aflate in strainatate. Deci principala atributie a
organelor fiscale devine astfel calculul corect al materiei impozabile (modul de
detarminare fiind precizat prin lege). Reglementarile interne pot avea un loc
important in limitarea evaziunii fiscale la scara internationala; ele sunt eficiente
daca tin seama de conditiile concrete din fiecare tara, de relatiile ei cu
exteriorul. Toate acestea pledeaza pentru completarea de urgenta a legislatiei
fiscale a Romaniei, indreptate spre combaterea evaziunii fiscale, atat interne cat
si internationale.
Sustragerea in mod legal de la impozit se face in virtutea faptului ca
statul a forat multiple 'fisuri' sau 'supape' care permit ca sume importante sa fie
exonerate de impozit sau impuse cu cote reduse.
Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica si
mentalitatea contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de competenta
aparatului administrativ.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeaza
eludarea fiscului, modul de aplicare a legilorce permite sustragerea de la
impozitare, contribuabilii care cu o mentalitate nesanatoasa recurg la felurite
metode de a-si ascunde materialul impozabil, coruptia organelor fiscale,
repartizarea inechitabila a cotelor de impozite pe grupe de venituri si categorii
sociale. Sistemul de impozitare poate duce chiar la scaderea muncii, oamenii nu

31

mai sunt impulsionati sa presteze munca suplimentara caci veniturile astfel

castigate le vor fi luate la impozitare, ceea ce impulsioneaza munca la negru si
implicit sustragerea de la impozite.
Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii,
comerciantii, liber-profesionistii, fermierii care isi declara veniturile printr-o
declatie semnata doar de ei. Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga de
la plata partiala sau integrala a impozitelor, caci lor li se impun impozitele pe
baza unor declaratii semnate de un tert-intreprinzatorul.In sanul profesiunilor
necomerciale,contabilii erau in capul listelor persoanelor urmarite cu mai mult
de 25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate pe fapte de complicitate.
In randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in randul
avocatilor,medicilor si notarilor care impreuna insemnau 45% din condamnarile
penale din acest sector.
Inflatia reprezinta un fenomen extrem de complex(existent in multe tari
ale lumi si in Romania) care se datoreaza relei credinte a contribuabililor,
necunoasterii legii de catre acestia si chiar lacunelor legii.Efectele ei sunt
numeroase, cele mai importante ar fi diminuarea bugetului statului,
nesatiafacerea anumitor serviciipublice, saracia si mai ales economia subterana.
Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor
veniturilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribui
la inechitati sociale datorate "accesului"si"inclinatiei" diferite la evaziunea
fiscala din partea contribuabililor.

32

BIBLIOGRAFIE :
Caraiani,Gh.; Cazacu, C. Evaziunea fiscal n Romnia, Editura
Cartea Romneasc, Bucureti, 1995.
Bia, C. Coord, Costea, I, Capot, M., Dncu, B.- Utilizarea
paradisurilor fiscale, Ed. Expert, Bucureti, 2006.
Diaconu, P. Cum fac banii contabilii?- Evaziune fiscal, Paradisuri
fiscale, Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti, 2004.
Delesalle, F.E.; Delesalle, E . Contabilitatea i cele zece porunci,
Editura Economic, Bucureti, 2003.
Feleag, N. Controverse contabile, Editura Economic, Bucureti,
1996.
Feleag, N. mblnzirea junglei contabilitii, Editura Economic,
Bucureti, 1996.
Ionacu, I. Dinamica doctrinelor contabilitii contemporane, Editura
Economic, Bucureti, 2003.
Ionescu, C. Informarea financiar n contextul internaionalizrii
contabilitii, Editura Economic, Bucureti, 2003.
Malciu, L. Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti,
1999.
Minu, M. Contabilitatea ca instrument de putere, Editura Economic,
Bucureti, 2002.
Ptroi, D. Evaziunea fiscal, Editura Economic, Bucureti, 2006.
Popa,t.,Drgan, Gh. Splarea banilor i finanarea terorismului, Ed.
Expert, Bucureti, 2005.
tefnescu, A. Performana financiar a ntreprinderii ntre relativitate
i creativitate, Editura Economic, Bucureti, 2005.

33