Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoasterea Nutreturilor
Cunoasterea Nutreturilor
1.
Suculente
2.
Fibroase
3.
Grosiere
4.
Concentrate
5.
Energetice
6.
Substante
minerale
7.
Aditivi furajeri
8.
Preparate furajere
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
a.
b.
c.
d.
aminoacizi
antibiotice furajere
substante enzimative
coloranti
substante hormonale
antioxidanti
substante azotate sintetice neproteice
nutreturi combinate
nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7
premixuri
substituenti.
1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate
consumului direct de catre animalele sau plantele furajere destinate
consumului proaspat din recoltare mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana
de baza a animalelor in timpul verii, este palatabil si contine substante nutritive
cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea
productiei animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 7 luni (in
medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din
zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este
digerata foarte bine de rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de
suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru procesele de
digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se
evita carentele vitamino minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii
economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic
este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In
zona de deal (200 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 88%
graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase (medicago lupmina). In zona
de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee
(lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago
falceta, trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane.
Productiile realizate sunt intre 12500 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila.
SU
(g/kg)
320
260
230
240
250
UN/kg
0.20
0.18
0.21
0.18
0.14
PBD
(g/kg)
18
20
20
19
11
Ca
(g/ kg)
0.8
1.9
2.0
2.2
1.8
P
(g/kg)
0.6
0.5
0.8
0.6
0.6
Caroten
(mg/kg)
45
40
45
45
15
Kg/zi
60
30
50
35
20
Specia si categoria
Vitei 0-6 luni
Tin. Mascul 12-24
luni
Cai de munca
Boi de munca
Tin.cabalin 2-3 ani
Kg/zi
8
20
60
60
45
Specia si categoria
Tin. Vabalin
1-2 ani
Tin.cabalin sub
1 an
Oi adulte, berbeci
Tin.ovin peste 1 an
Tin.ovin sub 1 an
Kg/zi
30
8
8
8
6
SU
(g/kg)
UN/k
g
Proble
ma
(g/kg)
Ca
(g/ kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
200
220
240
260
160
210
200
0.14
0.16
0.13
0.10
0.18
0.17
0.14
27.48
30.00
20.17
6.00
26
23
19
6.0
5.0
5.3
2.1
3.4
2.8
2.5
0.9
0.7
0.8
0.3
0.6
0.5
0.4
65
59
61
31
70
55
45
Kg
40 50
25 35
34
57
20 25
0.10 0.12
SU
(g/kg)
150
UN/kg
0.11
PBD
(g/kg)
29
Ca
(g/ kg)
3.1
P
(g/kg)
0.5
Caroten
(mg/kg)
60
150
0.12
29
2.9
0.7
70
210
0.17
26
1.3
0.7
46
170
0.7
21
1.2
0.6
55
SU
(g/kg)
230
150
280
300
UN/kg
0.17
0.16
0.20
0.21
PBD
(g/kg)
15
26
14
14
Ca
(g/ kg)
1.2
1.0
1.3
1.7
P
(g/kg)
0.7
0.6
0.7
0.9
Caroten
(mg/kg)
40
61
35
40
Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul,
secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in
lunile iulie si august utilizand soiul Fundulea la densitarea de 80000 plante/ha,
reultand 34 t masa verde/ha, soiul Calea la densitatea de 60000 plante/ha
rezultand 40t/ha.
Se recolteaza porumbul la inaltimea de 60 70 cm, cand pruductia
ajunge la 15 20 t/ha si pana la faza de aparitie a paniculelor, dupa care scade
gradul de consumabilitate. Nutritiv porumbul are 0,18 UN/kg, 16g PBD/kg, 53
mg caroten/kg, 0,6g Ca/kg, 0,3g P/kg.
Se administreaza in cantitati de 30 40 kg/zi la vacile lactante, in
amestec cu lucerna 25 30 kg/zi. Cultura se poare esantiona pana in octombrie
prin esalonarea in timp a culturii.
Raigrasul italian (Loloum multiflorum) asigura 60 80 t/ha in doua
coase dupa care poate fi urmat in cultura de hibridul iarba de Sudnsorg.
Se utilizeaza cosit la iesle, este palatabil si mai proteic daca se cultiva in
amestec cu mazarichea de toamna,dand rezultate productive la vaci cu lapte si
tineretul taurin in crestere,in conditii asemanatoare cu cele recomandate la
porumbul verde.
Nutritiv,are 0,16 UN/kg,26 g PBD/kg,1 g Ca/kg,0,6 g P/kg,61 mg
caroten/kg.
Alte culturi furajere pentru producere de nutret verde
Rapita furajera soiul Liho asigura masa verde timpurie cu productia de
30 t/ha, utilizata pana la inflorire in cantitati mici si in amestec cu alte
furaje.Valoarea nutritiva este apreciata la 0,09 UN/kg, 20 g PBD/kg, 1,9 g
Ca/kg, 0,5 g P/kg si 20 mg caroten/kg.
Frunzele si coletele de sfecla au digestibilitate ridicata, valoarea
nutritiva fiind estimata la 0,09 UN/kg , 20 g PBD/kg, 0,5 g Ca/kg, 0,3 g P/kg si
40 mg caroten/kg. Au efect purgativ, din care cauza se dau in amestec cu fan
tocat, curatate de impuritati si neinghetate.
Datorita continutului ridicat de acid oxatic fixeaza calciul, formand
compusi insolubili in digestia ruminala; de aceea la utilizarea frunzelor de
sfecla se suplimenteaza hrana cu 1,5 g CaCO3 la fiecare kg de frunze de sfecla,
la circa 3 ore dupa consumarea acestora. Se recomanda un consum zilnic de 15
kg la vaci lactante, 30 kg la bovine in ingrasare, 1-2 kg la oi. Datorita
SU
(g/kg)
UN/
kg
Porumb
-inainte de inspicare
-cu bob in lapre
-cu bob in lapte-ceara
-tulpina fara stiuleti
150
230
250
200
0.12
0.21
0.22
0.17
8
9
11
5
0.7
1.0
1.2
4.0
0.3
0.5
0.5
1.5
350
460
0.19
0.22
17
12
1.6
1.6
0.6
0.6
150
450
300
450
600
700
0.10
0.31
0.20
0.30
0.70
0.80
10
57
15
53
53
60
1.8
10.0
2.2
3.1
1.5
1.8
0.4
1.5
0.9
1.3
0.6
0.8
PBD
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
27
19
18
17
30
72
18
68
15
15
Porumb lapte-ceara
Coceni tocati+1% melasa
Porumb pasta fara panuse
Porump pasta cu panuse
Lucerna palita
12 25 20 10 15
10 20 15 7 15
- - - - 12 20 15 8 10
12 20 15 10 15
2
2
1
1
- 1,5 0,8
2 1
- - 1-2 3
- 1-2 3
CAI
Gaini
PASARI
Gaste
Porc igrasiTineretScroafeVieri
Adulte
OVINE PORCINE
Tineret
Denumirea
nutretului
murat
TAURINE
2
1
- - 4 - 3 0,05 0,15
15
15
SU
(g/kg)
870
860
UN/kg
0.52
0.47
PBD
(g/kg)
57
56
Ca
(g/kg)
6.8
5.4
P
(g/kg)
2.1
2.0
Caroten
(mg/kg)
24
18
Fanul natural cuprinde mai multe subtipuri si anume: fan de lunca, fan
de balta, fan de campie, fande deal, fan de munte si otava, care este fanulde la
ultima cosire intr-un stadiu timpuriu, cu continut mai bogat in proteina si mai
fraged.
Obtinerea fanului din plantele pasunilor cultivate.
Se foloseste tehnica de uscare amintita la pasunile naturale; particular
aici este gradul mai mare de mecanizare a uscarii in cazul tehnicii de pasunare,
cand annual o parcela a pasunii se lasa pentru autoinsamantare.
Valoarea nutritiva a acestei grupe de fanuri este redata in tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului cultivat
Denumirea fanului
Dactylis + lucerna
Dactylis + lucerna
SU
(g/kg)
840
820
UN/kg
0.54
0.63
PBD
(g/kg)
77
70
Ca
(g/ kg)
13.7
10.2
P
(g/kg)
2.6
2.1
Caroten
(mg/kg)
25
22
SU
(g/kg)
UN/kg
PBD
(g/kg)
Ca
(g/kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
860
0,49
84
6,4
1,9
19
850
0,54
56
6,3
1,8
20
SU
(g/kg)
853
844
853
UN/kg
PBD
(g/kg)
132
122
96
0,53
0,48
0,41
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/kg) (mg/kg)
19,8
1,9
32
16,8
1,3
26
10,0
1,6
18
SU
(g/k
g)
836
836
840
UN/kg
PBD
(g/kg)
Ca
(g/kg)
0,62
0,59
0,52
105
92
79
10,3
9,8
9,3
P (g/kg) Caroten
(mg/kg)
3,2
2,8
2,2
36
25
17
SU
UN/kg PBD
(g/kg)
(g/kg)
Lizina
(g/kg)
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/kg) (mg/kg)
910
910
910
0,69
0,63
0,56
204
172
143
7,1
5,9
5,0
18,9
13,9
13,4
2,9
2,1
2,0
146
137
130
900
0,62
215
7,9
17,6
3,1
135
900
930
0,59
1,10
180
170
6,7
7,1
14,9
18,0
2,6
2,4
130
150
3.3. GROSIERE
a) Paiele de cereale sunt produse secundare ale cerealelor de toamna
sau primavara(grau,orz,secara,orez,avaz). Paiele cerealelor recoltate in parga
sunt mai nutritive deacat acele recoltate la coacerea deplina. Ele au un continut
ridicat de celuloza,deaceea sunt valorificate mai bine de rumegatoare,care
digera 50% din substanta uscata, iar cabalinele numai 30%.
Dintre paie, cele de ovaz sunt mai palatabile si se folosesc mai des la
cabaline. Pentru a imbunatati valoarea valoarea nutritiva se aplica diferite
procedee de preparare: prin murare, melasare, saramurare.
Valoarea nutritiva a grosierelor
Sortimentul de paie
Paie de ovaz
Paie de orz
Paie de grau
Paie de secara
Paie de orez
SU (g/kg)
UN/kg
900
830
870
910
890
0,37
0,35
0,37
0,30
0,23
PBD
(g/kg)
13
8
3
12
18
Ca
(g/kg)
4,3
3,7
3,2
3,6
5,4
P (g/kg) Caroten
(mg/kg)
1,0
1,0
1,2
1,0
0,7
1,0
0,9
1,0
0,6
-
SU
(g/kg)
840
840
850
850
UN/kg
0,38
0,34
0,73
0,65
PBD
(g/kg)
27
22
91
83
Ca
(g/kg)
6,0
6,3
17,0
16,1
P (g/kg)
1,5
1,4
1,1
1,9
Caroten
(mg/kg)
0,2
0,2
8,0
8,0
SU
(g/kg)
860
870
880
880
880
UN/kg
0,77
0,85
0,77
1,05
0,77
PBD
(g/kg)
108
60
88
71
82
Ca
(g/kg)
1,4
0,2
1,0
1,4
0,8
P (g/kg)
10,0
3,7
6,9
4,0
13,3
Caroten
(mg/kg)
0.1
0.3
-
SU
(g/mg)
910
880
900
880
UN/kg
0,79
1,15
1,1
0,76
PBD
(g/kg)
390
480
00
341
Ca
(g/kg)
4,0
2,2
0,7
3,7
P (g/kg)
10,0
7,0
4,6
8,5
Lizina
(mg/kg)
14,7
27,0
9,0
12,9
SU
(g/mg)
875
900
900
940
900
UN/kg
1,12
1,08
1,08
1,08
1,08
PBD
(g/kg)
445
465
420
505
472
Lizina
(g/kg)
2,2
3,8
3,2
33
-
Ca
(g/kg)
1,6
5,3
5,0
5,5
P
(g/kg)
12,8
16,3
16,0
16,9
3.5 ENERGETICE
a) Grasimile vegetale de uz furajer sunt utilizate nuami sub forma de
ulei de porump sau soia in prepararea inlocuitorilor de lapte, in
drojdiile furajere, in sroturi si nutreturi combinate, aducand un aport
important de grasimi fiindca contin 99,4% grasime bruta iar energia
metabolizata (EM) asigurata se estimeaza la 8800 Kcal \kg . Au
digestibilitate ridicata si un continut ridicat de acizi grasi nesaturati
care au efect productiv scazut.
b) Grasimi animale de uz furajer
Din aceasta grupa fac parte untura de porc, seul si jumarile de abator
rezultate din prelucrarea produselor de abator.
Untura de porc se foloseste in producerea nutreturilor combinate (5%),
dar pentru a preveni oxidarea ei se adauga in retelele combinate
substante antioxidante (Etoxiquin, Topanol).
Valoarea nutritiva aunturii se estimeaza la 2,4 UN\kg, 8800 Kcal EM\kg,
la un continut de 99,4% grasime bruta.
Jumarile de abator dau rezultate brute in hrana tineretului porcin si a
pasarilor datorita continutului relativ bun de proteine (38%) si grasimi
(34%), valoarea nutritiva fiind estimata la 1,7 UN\kg si 350 g PBD\kg.
c) Zaharul furajer este utilizat ca stimulator energetic pentru
animalele care depun eforturi fizice caii de galop, trap sau de
obstacole, cainii de curse care au nevoie de resurse furajere
energetice concentrate. Zaharul furajer are 1,8 UN\kg si 2545
Kcal\kg.
d) Melasa este un subprodus de la fabricarea zaharului;contine 60%
zahar, 10% saruri minerale, in special microelemente (K,Fe,Zn,Mn,
Cu, Co) iar in cantitati mai mici proteine (9%). Melasa se utilizeaza,
dupa diluare cu apa (1\4), pentru innobilarea gustului la nutreturile
celulozice tocate, cu rol de diant in prepararea granulelor combinate
sau diluant al ureei de uz furajer.
Melasa administrata zilnic se asociaza obligatoriu cu furaje fibroase
si grosiere pentru a preveni tulburarile gastro-intestinale. Cantitatea
recomandata zilnic este de 1,5-2 kg la taurine adulte, 0,2 kg la ovine
si porci la ingrosat.
Valoarea nutritiva este la 60 g PBD\kg, 0,81 UN\kg, 1950 Kcal,
EM \kg, 1 g Ca\kg si 0,2 g P\kg.
3.6
MINERALE
Surse de calciu:
creta furajera este principala surasa de calciu; ea contine 39% (390 g)
Ca\kg creta furajera, sub forma de CaCo3. Este utilizata mai des in
perioada de stabularie, la toate animalele in amestecul de concentrare, in
cantitate zilnica de 50-80 g taurine adulte, 25 g la tineretul taurin, 2 g la
puii de carne, 6 g la gainile ouatoare;
cojile de oua contin 95% saruri minerale, din care Ca pur 38%. Este un
supliment de Ca in hrana ouatoarelor si porcilor, continand 70 g proteine,
30 g grasimi la kg de coji;
varul stins se utilizeaza in conditii gospodaresti de crestere, dupa o
pastrare de 3 luni; el contine 54,1% Ca.
Sursele de fosfor:
faina de oase provine din macinarea oaselor; contine 150 g P\kg, 330 g
Ca \kg, 15 g grasimi\kg. Cele mai bune rezultate se obtin la pasari, prin
folosirea preparatului FOSFOMAR, care contine 80% fosfor sub forma de
fosfat dicalcic, care se descompune numai in apa calda si se pun in
libertate 240 g Ca si 185 g P la kg preparat.
Sursele de potasiu suplimentat, mai eficiente, sunt carbonatul de potasiu
(K2Co3), care contin 56% K solubul la 200 C si clorura de potasiu (KCl),
care contine 52% K solubil la 200 C, dar si clor 47%.
Cerintele de potasiu sunt de regula asigurate prin furajele din ratie sau
jurajele combinate.
Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea, satisfacerea
sodiului se face prin clorura de sodiu care contine 40% Na, dar si 60 % Cl.
Sarea de bucatarie se utilizeza macinata atunci cand intra in structura
nutreturilor combinate sau bulagari pentru lins la cabaline, ovine si taurine.
In zonele cu solul sarac in iod se utilizeaza sarea iodata cu 5 mg iod \kg
sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al
plantelor pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea
administrata taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa
suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale; cel mai
obisnuit mod de asigurare il constituie clorura de sodiu care contine 60 %
Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin floarea de sulf (participa in
structura premixurilor minerale pentru animale) si prin sulfatul de sodiu
care contine 10% S si 14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier sunt
necesare pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta, prin
Sursele de iod:
iodura de potasiu (IK) este cea mai utilizata sursa de iod, ea contine 76,4%
iod. Are dezavantajul instabilitatii in masa premixurilor, de aceea se
trateaza premixul cu sterat de calciu pentru a mari stabilitatea iodului de
doua ori. Se utilizeaza pe scara larga si sarea iodata, care contine 5mg IK
pe 100 g sare, care va fi pastrata la intuneric pentru stabilizarea iodului. In
ultimul timp se recomanda inlocuirea iodului cu iodati, in special iodat de
potasiu inclus in sare iodata.
Surse minerale chelatice. Chelatii metalici sunt complecsi organici (saruri
de microelemente + EDTA) sau anorganici (sticla solubila +
23,5%
22%
20%
18%
17%
17%
17%
20%
15%
15%
19%
17%
15%
17%
28%
28%
24 16%
24 16%
24 16%
27 6
27 7
27 8
27 9
27 10
27 11
27 12
27 13
28 1
28 2
28 3
Tineret de reproductie
Tineret de reproductie
Tineret de reproductie
Curci ouatoare
- 50%
- 70%
- 80%
Curci ouatoare
- 50%
- 70%
- 80%
Curci ouatoare
- 50%
- 70%
80%
curci de reproductie
curci de reproductie
fazani
fazani
fazani
22 12%
22 12%
22 12%
16%
16%
16%
15%
15%
25 22%
25 22%
25 22%
30 1
30 2
30 3
30 4
30 5
30 6
30 7
30 8
30 9
30 - 10
Tauri
Vaci de lapte
Vitei 0 3 luni
Vitei 3 6 luni
Tineret 6 12 luni
Tineret 12 18 luni
Gestante
Ingrasare intensiva
Ingrasare intensiva
Ingrasare intensiva
Varsta(zile)
Colostru
05
6 10
11 35
36 40
5
-
INLAVIT (preparat)
Dimineata
Pranz
Seara
2
2
2,5
2,5
2
-
TOTAL pe
zi (l)
5
4
5
2