Universitatea de Medicina si Farmacie Nicolae

Testimiteanu
catedra: Propedeutica stomatologica si implantologie

Tema:

Parodontiul
marginal
elaborat:Baciu Cristiana
Gr.3207,anul-2
conducator:Levco Irina

Obiective:
Parodontiul marginal(componentele si functiile de
baza);
Parodontiul superficial(componente);
Gingia(tipurilede gingie,structura)
Sistemul ligamentar supraalveolar;
Fibrele ligamnetului supraalveolar;
Fiziologia sistemului ligamentar supraalveolar.

 Parodontiul cuprinde totalitatea tesuturilor

care contribuie la fixarea dintelui in
alveola,lucru pentru care a fost numit
aparatul de sustinere al dintelui
Parodontiul marginal PM:
tesuturile care asigura sustinerea si mentinerea
dintilor in alveola;
Functia parodontiului este de a amortiza,de a echilibra
fortele ocluzale de contact.

Componentele
principale ale PM:
Parodontiu superficial(de
invelis)
Gingia :
-gingia atasata(fixa,aderenta);
-gingia marginala(libera);
-papila interdentara.
Parodontiul profund(de
sustinere)
-cementul radicular;
-desmodontiul;
-os alveolar.

Componenetele principale ale PM:

Functiile de baza ale PM:

Functia de structurare si
restructurare tisulara:
desmodontiul cu lig. periodontal se
dezvolta din tesutul mezenchimal al
foliculului dentar,celulele acestuia
avind capacitatea de a se diferentia
in cementoblasti,fibroblasti si
odontoblasti (care le regasim in
lig.periodontal matur) participa la
formarea cementului,colagenului
fibrilar si a osului alveolar.

Functia de preluare a
solicitarilor dentare:
Rezistenta fata de presiunea
masticatorie;
Transmiterea presiunii
masticatorii catre osul
alveolar;
Protectia fromatiunilor
vasculo nervoase;
Mentinerea relatiilor normale
gingivo-dentare.

Functia de nutritie:
desmodontiul asigura nutritia
cementului,osului alveolar si
gingiei prin intermediul
vaselor sangvine si asigura
drenajul sangvin si limfatic

Functia senzitiva:
Este asigurata prin fibre si
formatiuni nervoase
specializate specializate in
transmiterea senzatiilor
dureroase,tactile,de presiune
si termice.

Gingia

Gingia:
Parte componenta a mucoasei
cavitatii bucale si totodata segment
periferic a parodontiului,incepe de la
linia muco-gingivala si acopera
extremitatea alveolara a osului
alveolar.Din partea coronara
palatinala aceasta linie de jonctiune
lipseste si gingia se face parte
componenta a mucoasei
cheratinizate imobile a palatului
dur.Se termina in jurul coletului
dintilor pe care inconjoara prin
intermediul epiteliului
jonctional(inelul epitelial) astfe
gingia asigura continuitatea tapetarii
epiteliale a mucoasei gingivale.

Gingia are culoare rozpala(la negroizi e bine

exprimate pigmentul
brun),are consistenta
diferita si este imobila fata
de osul alveolar.Suprafata ei
este cheratinizata.Ea poate
fi groasa(consistenta) sau
fina(aproape
necheratinizata)

Clinic gingia se imparte in 3 zone:

Marginea gingivala libera;
Papila interdentara;
Gingia fixa.

1.Gingia libera:
Este portiunea coronara a gingiei si corespunde
peretelui extern al santului gingival. Latimea
marg.ging.libere e aproximativ egala cu 0,5 si 2 mm. In
mod normal conturul marginii este ascutit,neted,fara
neregularitati sau depresiuni. Limita dintre gingia libera
si gingia fixa este marcata de santul marg.ging.libere
care uneori poate fi sters sau lipseste.

Gingia interdentara(papila gingivala):

Este spatiul interdentar in mod normal sub punctul de
contact,cind acesta lipseste(diastema,treme,incongruenta
dento-alveolara s.a.)papila interdentara prezinta forma de
platou sau chiar de sa,ca o depresiune concava(papila
vestibulara si papila orala).
Forma normala in regiunea frontala este piramidala,pe
cind in cea a dintilor laterali posteriori a fost comparata cu
aspectul unui cort,cu o depresiune pe muchia superioara.

Papila interdentara:

Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport

cu:
Virsta la copii si tineri ocupa in intregime spatiul interdentar si are un
vrif punctiform,la batrini volumul deja se reduce iar conturul papilei se
aplatiseaza;
Incongruenta dento-alveolara cu spatiere (reduce volumul papilei prin
impactul alimentar direct);cu inghesuire(reduce volumul papilei,care
este ingusta si scurta;daca se inflameaza ,papilele se tumefiaza devin
hipertrofice si hiperplazice);
Traumatismul produs de excesul scobitorilor sau periajului ce duc la
reducerea volumui papilelor;
Diastema si tremele ce reprezinta deplasari patologice ale dintilor
parodontici, produc deformari ale papilelor cu aspect si volum neregulat
de la dinte la dinte.

Gingia fixa(atasata):
Adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent.Are o inaltime
verticala de aproximativ 1 si 9 mm. Ea are o inaltime mai mare la
maxilar decit la mandibula,in special la incisivi si molarii
maxilarului pe fata vestibulara, deasemenea e mai inalta pe fata
linguala a primului molar mandibular.
Limita dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este jonctiunea
muco-gingivala,reprezentata de o linie de demarcatie numita
linia muco-gingivala vizibila pe fata vestibulara a ambelor
maxilare. Sub aceasta linie se afla mucoasa alveolara mai
elastica si mai mobila.

Componentele gingiei:

Sistemul
ligamentar
supraalveolar:
Asigura legatura dintre dintegingie,dinte-dinte si este
format din fibre gingivale in
special din fibre de colagen cu
diferita orientare.Aceste
ligamente confera gingiei
elasticitate,rezistenta si o
fixeaza de suprafata dintelui
mai jos de epiteliul marginal.
Fibrele confera imobilitate
gingiei si stabilizeaza fiecare
dinte intr-un anumit sector.

Tipuri de fibre ale sistemului

ligamentar supraaleveolar:
Fibre dento-gingivale;
Fibre dento-dentare(sau transseptale);

Fibre dento-periostale;
Fibre dento-alveolare;
Fibre alveolo-gingivale;
Fibre transgingivale;
Fibre intergingivale;

Fibre dento-gingivale:
Pornesc de la cementul
radicular si se dispun
ascendent si lateral in
corionul gingival;se
subimpart in:
coronare,orizontale, si
apicale.

Fibre dento-dentare:
Sau trasseptale,situate intre
dintii adiacenti si au un
traiect aproape orizontal.

Fibre dento-periostale:
Pornesc de la dinte,trec
peste marginea alveolara si
se fixeaza la periost.

Fibre dento-alveolare:
Pornesc de la dinte si ajung
la marginea alveolara dupa
un traiect aproape
orizontal.

Fibre alveolo-gingivale:
Au un capat atasat de
creasta alveolara si se
termina in corionul gingival.

Fibre transgingivale:
Pornesc cu un capat de pe
cementul radicular al
suprafetelor aproximale si
se indreapta spre suprafata
vestibulara sau orala a
dintelui vecin unde se
intrepatrund cu fibre
similare din directie opusa.

Fibre intergingivale:
Traverseaza continuu
corionul gingival paralel cu
suprafetele vestubulare si
orale ale radacinilor.

Fibre semicirculare
Pornesc de pe o suprafata
aproximala(meziala sau
distala) a radacinii unui
dinte,ocolesc fata
vestibulara sau orala si se
fixeaza pe fata aproximala
opusa a aceluiasi dinte.

Fibre circulare:
Sunt in numar mic si
inconjoara in intregime
radacina dintelui.

Sistemul ligamentar-supraalveolar
indeplineste urmatoarele roluri:
a) Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dintela un nivel
constant,ceea ce devine evident in timpul eruptiei active;
b) Intareste structura corionului gingival,confera marginii gingivale
libere consistenta si rezistenta fata de impactul alimentar exercitat
in conditii fiziologice;
c) Se opune tenditelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice
directe asupra marginii gingivale libere si in santul gingival;
d) Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la
restul dintilor prin fibrele dento-dentare;
e) Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea
microbiana,extinderea inflamatiei si a proliferarii epiteliului
joncyional si sulcular in desmodontiu.

Va multumesc de atentie!