APARATUL DIGESTIV

1.

trigemenului distribuite in epiteliul mucoasei si conjunctivul

limbii.

Cavitatea bucala

- este segmentul incipient al tubului digestiv

- participa la multiple activitati:masticatie,digestie,deglutitie,formarea
bolulului alimentar,fonatie
- este delimitata anterior de buze,posterior de faringe,lateral de
obraji,superior de bolta palatina iar in-ferior de planseul bucal
- este impartita de arcadele dentare in doua compartimente:vestibul si
gura propriu-zisa
- in gura propriu-zisa se afla dintii,limba,aici se varsa produsul de
secretie al glandelor salivare

4. Papilele linguale
- limba este constituita dintr-un schelet fibro-muscular,invelit de o
mucoasa
- mucoasa linguala de pe fata superioara,adaptata masticatiei este
groasa,aderenta de planurile muscu-lare subiacente si prezinta
numeroase proeminente denumite papile linguale
- fiecare papila contine un ax conjunctivo-vascular derivat din corion
si tapetat de un epiteliu de supra-fata
- papilele filiforme sunt cele mai numeroase,omogen dispuse,sunt
lungi si subtiri,de forma conica si acoperite la varf de un
capison de epiteliu cheratinizat
- celulele superficiale ale papilelor filiforme se descuameaza in
timpul masticatiei
- in papilele filiforme lipsesc mugurii gustativi
- papilele fungiforme sunt mai putin numeroase,dispersate neregulat
mai ales la nivelul marginilor si varful limbii,au forma de
ciuperca
- papilele fungiforme au un ax conjunctiv bogat vascularizat ce ii
ofera culoarea roz si un epiteliu de acoperire ce prezinta in
grosimea sa muguri gustativi
- papilele din varful limbii detecteaza gustul dulce iar cele de la
margine,gustul amar si sarat
- papilele circumvalate sunt cele mai mari si mai putin
numeroase,aliniate in forma de V
- papilele circumvalate se prezinta ca o proeminenta mamelonara,sunt
infundate in mucoasa linguala si inconjurate de un sant circular
denumit vallum la baza caruia se deschid glande salivare mici
Ebner
- epiteliul papilelor circumvalate prezinta numerosi muguri gustativi
(200-300 pentru o singura papila) pentru gustul amar si un
corion bogat vascularizat cu infiltratii limfoide si glande
seroase.
- papilele foliate sunt situate de-a lungul marginilor limbii,apar ca
niste pliuri paralele dispuse per-pendicular pe axul limbii
- papilele foliate contin putini muguri gustativi
- corionul mucoasei dorsale a limbii este format dintr-un tesut
conjunctiv dens ce contine glande sali-vare mici,glande
linguale seroase sau mucoase.

2. Mucoasa bucala
- tapeteaza cavitatea bucala incepand de la fata interna a buzelor si
pana la istm
- se reflecta pe maxilare formand gingia si pe limba formand
mucoasa linguala
- histologic,mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat
nekeratinizat si un corion
- epiteliul stratificat pavimentos necheratinizat,in zonele supuse
masticatiei prezinta celule superficiale ce contin granule de
keratina,turtite,pavimentoase,sarace in organite cu nucleu
picnotic datorita procesului de parakeratinizare
- celulele din stratul mijlociu al epiteliului contin glicogen
- celulele epiteliale sunt hormonodependente si ajuta la stabilirea
sexului prin intermediul corpusculu-lui Barr
- corionul este format dintr-un tesut conjunctiv care se invagineaza
supraiacent si formeaza papile
- corionul superficial este format din tesut conjunctiv lax,bogat
vascularizat
- corionul profund format din tesut conjunctiv dens,bogat in fascicule
de colagen si elastice
- in corion se mai afla tesut limfoid si glande salivare mici cu acini
serosi,mucosi sau micsti
- mucoasa are o culoare roz-rosie,este umeda si lucioasa.
- mucoasa fixa este puternic aderenta de stratul subjacent
- mucoasa mobila repauzeaza pe o submucoasa alcatuita din tesut
conjunctiv lax
- vascularizatia mucoasei bucale este bogata,similara cu a pielii
- inervatia senzitiva este foarte bogata
- unele regiuni ale mucoasei bucale percep inegal si diferit
excitantii(chimici,termici,mecanici)

5. Dentina

3. Buzele

- este de origine mezenchimala si constituie scheletul dintelui

- este acoperita la nivelul coroanei de smal,la nivelul radacinii de
cement iar in partea interna delimi-teaza camera pulpara
- are o culoare alb-galbuie,semitransparenta si cu un anumit grad de
elasticitate
- este un tesut acelular,mineralizat mai dur ca osul compact si mai
putin dur decat smaltul
- contine 69-70% saruri minerale sub forma cristalelor de
hidroxiapatita si 23-30% substante organince (fibre de colagen
I,glicozaminoglicani si apa)
- histologic este format dintr-o matrice organica intercanaliculara
calcificata si din canalicule dentinare
- canaliculele dentinare se extind radiar de la camera pulpara spre
periferia dentinei,prezentand un traiect sinuos in forma literei S
- canaliculele dentinare se subtiaza treptat spre periferia dentinei si
totodata se ramifica si se anastomozeaza
- fiecare canalicul este delimitat de un strat subtire de predentina ce
constituie teaca lui Neumann
- dentina intercanaliculara este constituita dintr-o matrice organica ce
contine o substanta fundamenta-la amorfa,bazofila,bogata in
glicozaminoglicani,proteine si fibre colagene I groase.

- sunt 2 cute musculo-membranoase ce delimiteaza orificiul bucal si

inchide anterior cavitatea bucala
- buza prezinta la exterior pielea,un plan mijlociu format dintr-un ax
musculo-conjunctiv iar posterior mucoasa labiala si o margine
libera denumita rosul buzelor
- fata externa este acoperita de piele cu toate formatiunile sale
anexe:foliculi pilosi,glande sebacee,su-doripare
- zona mijlocie este compusa din fibre musculare striate a muschiului
orbicular si tesut conjunctiv lax si elastic bogat in vase
sanguine si fibre nervoase
- marginea libera este formata dintr-un epiteliu stratificat
pavimentos,subtire ce contine eleidina
- culoarea rosie a buzelor este data de plexul capilar sanguin
- marginea libera nu contine fibre de par,glande salivare mici,sebacee
si sudoripare dar contin termina-tii nervoase libere senzoriale
- vascularizatia este asigurata de inelul arterial situat in jurul
gurii,intre stratul muscular si corion
- inervatia este asigurata de fibre motoare ale nervului facial pentru
musculara si fibre senzitive ce provin din ramuri ale

- componenta minerala a dentinei este organizata sub forma de

microcristale de hidroxiapatita ce sunt dispuse in jurul fibrelor
de colagen
- dentinogeneza se desfasoara ritmic in lame concentrice,realizate
succesiv de la periferie spre profunzime in detrimentul pulpei
dentare
- dentina prezinta in structura sa zone de hipomineralizare.

- odontoblastele asigura formarea dentinei

- macrofagele si limfocitele asigura apararea si integritatea dintelui
- prin vascularizatie se asigura schimburile metabolice din masa
dentinara
8.Odontoblastul
- odontoblastele sunt celule tinere diferentiate,caracteristice pupei
dentare
- sunt localizate intr-un strat continuu la periferia pulpei tinere
- in regiunea coronara odontoblastele sunt mai
numeroase,inalte,cilindrice sau ovalare si elaboreaza o dentina
ordonat structuralizata
- in zona radiculara odontoblastele sunt mai rare,mai
scunde,cuboidale pentru ca spre apex sa devina aplatizate
- nucleul este situat spre polul bazal al celulei,rotund sau ovalar cu
mai multi nucleoli
- citoplasma bazofila,bogata in organite celulare implicate in sinteza
proteica:un RER dezvoltat dispus supranuclear,numerosi
ribozomi,mitocondrii si un aparat Golgi reprezentat peri si
supranuclear,microtu-buli si microfilamente
- la suprafata odontoblastele prezinta desmozomi
- din corpul celular pornesc mai multe expansiuni citoplasmatice,una
unica-fibra lui Tomes si altele mai scurte si numeroase din
polul bazal
- fibra lui Tomes localizata in canaliculele dentinare,este o prelungire
citoplasmatica subtire,unica,lun-ga,invelita de o plasmalema si
contine citoplasma clara,granule de secretie,microtubuli si
microfilamente
- odontoblastele contin fosfataza alcalina,complexe glicoproteice si
vacuole sudanofile
- au rol in sinteza glicoproteinelor din structura matricei dentinare si
in sinteza fibrelor reticulinice si de colagen

6. Smaltul
-este o structura de origine epiteliala,avasculara foarte dura ce
acopera coroana dintelui si se termina la nivelul coletului
- este transparent,incolor
- grosimea variaza cu tipul de dinte dar chiar la acelasi dinte este mai
gros pe fata ocluzala
- structura chimica se caracterizeaza prin sarurile minerale in
proportie de 96-98%,organizate sub forma de cristale de
hidroxiapatita si de alte elemente:Na,K,Pb,Cu,Zn,Fe
- suprafata smaltului prezinta floruri,cea ce ii asigura duritatea
caracteristica
- histologic,smaltul este un tesut acelular,avascular format din
prismele adamantine si substanta interprismatica
- prismele adamantine prezinta o matrice alcatuita din componente
fibrilare,paralele cu axul prismei ce se intretaie si formeaza o
retea cu ochiuri in care se prind cristale de hidroxiapatita
- substanta interprismatica,este o substanta de cement ce sudeaza
prismele intre ele
- smaltul poate prezenta zone de hipomineralizare:lamele de smalt si
tufele de smalt
- lamele de smalt sunt formatiuni ce rezulta in urma unui defect de
dezvoltare a unor amenoblaste,de-fecte de calcifiere sau fracturi
ale smaltului.
- lamele de smalt apar ca zone hipomineralizate ce traverseaza spatiul
interprismatic si in care se acu-muleaza material organic
provenit din dentina sau saliva
- tufele de smalt sunt zone liniare de hipomineralizare,ramificate ce
nu ajung la suprafata smaltului si sunt mai numeroase in zona
coletului.

9. Parodontiul
- este format din totalitatea structurilor care asigura fixarea si
supendarea dintelui in alveola:ligamente-le
alveolodentare,gingie,cement si osul alveolar
- cementul dentar este o structura celulara ce acopera dentina
radiculara,de culoare galbena,alcatuit dintr-o matrice
mineralizata in care se gasesc cimentoblaste si cimentocite
- grosimea cementului creste progresiv de la colet spre apex
- cementul contribuie la fixarea dintelui in alveola prin intermediul
fibrelor din ligamentele periodon-tale care printr-o extremitate
se insera si se includ in ciment
- osul alveolar este o structura care delimiteaza o cavitate sapata in
arcada dentara si in care se fixeaza radacina dintelui pana la
colet
- osul alveolar se formeaza cu eruptia dintelui si prezinta doua lame
de tesut osos compact si un miez de tesut osos spongios
- ligamentul alveolar este o structura conjuctiva care stabilizeaza
dintele in alveola si care este spatiul cuprins intre radacina
dintelui si osul alveolar
- histologic ligamentul alveolar este format din fibre colagene,de
reticulina,oxitalamice,fibroblaste,ma-crofage,mastocite,vase
din artera dentara,interdentara si arborizatii libere provenite din
nervul dentar
- mucoasa gingivala adera strans de osul alveolar si este alcatuita
dintr-un epiteliu pavimentos si un corion format din tesut
conjunctiv dens alcatuit din fibre,substanta
fundamentala,celule,vase si nervi.

7. Pulpa dentara
- este o structura de origine conjunctiv-mezenchimatoasa,formata
dintr-un tesut conjunctiv mucos,bo-gat vascularizat si inervat
- histologic este alcatuita din elemente celulare,fibre,substanta
fundamentala,vase si nervi.
- populatia celulara este reprezentata de
fibroblaste,fibrocite,odontoblaste,macrofage,celule mezenchimale,limfocite si plasmocite
- fibrele conjunctive sunt fibre de precolagen orientate in toate
sensurile alcatuind retele foarte fine
- substanta fundamentala este similara cu cea din tesutul
mezenchimatos,are consistenta semifluida,ge-latinoasa si este
metacromatica,bogata in mucopolizaharide,acid hialuronic,ioni
si metaboliti
- vascularizatia este asigurata de o arteriola aferenta ce se ramifica
intr-o retea in pulpa dentara,ce formeaza un plex
subodontoblastic
- inervatia este asigurata prin fibre nervoase mielinice care apoi se
ramifica in fibre nervoase amielini-ce,din care o parte se
termina in peretii vasculari iar altele formand un plex nervos
subodontoblastic
- orice stimul fizic sau chimic este receptionat sub forma senzatiei de
durere si nu sub forma de senzatii de
cald,rece,atingere,presiune sau frecare
- functia pulpei dentare are la baza structura sa de tesut
mezenchimatos,a carei integritate si functiona-litate este
necasara mentinerii vitalitatii tesuturilor dentare

10.Dezvoltarea dentinei
- se diferentiaza prima inca din luna IV-V si se formeaza tot timpul
vietii
- inceputul dentinogenegezei este marcat de hipertrofia
odontoblastelor si intensificarea activitatii secretorii ale

celulelor,bazofilia creste iar polarizarea organitelor devine

concreta
- dentinogeneza se desfasoara in 2 faze:faza de elaborare a matricei
organice necalcifiata si faza de mineralizare a matricei formate
- mineralizarea se desfasoara cu o viteza paralela cu edificarea
matricei
- dentinogeneza debuteaza la nivelul coroanei,de la limita amelodentinara inspre interior prin apozitie ritmica si succesiva de
straturi lamelare,de dentina
- formarea matricei incepe prin aparitia fibrelor Korff care patrund
printre odontoblastele diferentiate si le distanteaza de stratul
adamantin.
- initial fibrele Korff sunt de natura reticulinica pentru ca apoi sa se
matureze in fibre colagene
- dea lungul fibrelor Tomes odontoblastele elaboreaza o substanta
fundamentala amorfa,nemineralizata alcatuita din
mucopolizaharide si colagen ce se dispune in mod progresiv si
ritmic in straturi succesive
- prin depunerea de matrice odontoblastele se distanteaza de
membrana bazala
- mineralizarea incepe cand lama de predentina apropiata de
jonctiunea smalt-dentina a atins grosimea de 10-20 m.
- procesul de mineralizare incepe sub forma unor depozite de cristale
bogate in calciu,fosfor si pota-siu,proveite din sange si dispuse
in matrice
- cristalele de hidroxiapatita se depun pe suprafata fibrelor de colagen
ordonat,paralel cu axul fibrelor si in siruri ce respecta
periodicitatea fibrelor
- procesul de elaborare a dentinei este continuu si ritmic

- ademantoblastele sunt separate de odontoblaste prin membrana

bazala care odata cu aparitia primului strat de dentina
calcificata dispare
- in amelogeneza,nucleul adamantoblastelor isi dubleaza volumul iar
organitele se dezvolta si polari-zeaza celula:mitocondrii
abundente localizate supra si subnuclear,RER si aparatul Golgi
supranuclear.
13.Dezvoltarea radacinii
- procesul incepe dupa ce coroana dintelui s-a constituit in intregime
- un rol important in acest proces il are zona reflectata a organului
adamantin,redus la doua straturi care prin proliferare vor forma
teaca radiculara a lui Hertwig
- teaca lui Hertwig creste in directie orizontala fata de axul
coroanei,formad diafragma epiteliala a carui loc ramane relativ
fix in tot cursul edificarii coroanei
- proliferarea se va continua dar in lungime,provocand o crestere a
radacinii dentare,inducand eruptia dintelui
- celulele stratului intern al tecii lui Hertwig va provoca
concomitent:diferentierea celulelor ale papilei dentare in
odontoblaste,proliferarea celulelor conjunctive ale sacului
dentar in cimentoblaste care vor elibera cement
- cand radacina a ajuns la lungimea definitiva,orificiul larg al
diafragmei epiteliale se ingusteaza prin depunere de dentina si
cement,lasand aici doar un mic orificiu apical
- atat dentinogeneza cat si amelogeneza sunt reglate si influentate de
hormonii somatotrop,tiroidian si paratiroidian cat si de
vitaminele A,C,si D
14.Esofagul
- este un organ muscular tubular,flexibil,relativ rectiliniu,de 20-25 cm
ce uneste faringele cu stomacul
- histologic peretele este constituit din patru tunici
concentrice:mucoasa,submucoasa,musculara si adventitia
- mucoasa realizeaza repliuri longitudinale ce dau lumenului un
aspect butonat
- epiteliul de suprafata este stratificat pavimentos
necheratinizat,relativ gros cu stratul bazal de celule
cilindrice,stratul mijlociu cu celule poligonale cu nucleu
rotund,central si cantitati de glicogen iar la suprafata celule
turtite,pavimentoase ce pot prezenta granule de keratohialina
- jonctiunea faringo-esofagiana se face progresiv printr-o zona de
tranzitie iar zona esofago-gastrica se realizeaza abrupt la
nivelul cardiei
- corionul mucoasei este format dintr-un tesut conjunctiv lax cu fibre
elastice organizate in retea cu un numar variabil de
limfocite,macrofage,eozinofile,mastocite si plasmocite
- musculara mucoasei este absenta in partea superioara a esofagului
dar prezenta in spre cardia
- submucoasa apare ca un strat gros de tesut lax si fibros ce contine
vase sanguine,limfatice si fibre elastice
- laxitatea si elasticitatea submucoasei permite disparitia pliurilor
mucoasei in timpul deglutitiei
- in submucoasa se gasec glande tubuloacinoase compuse ce va
secreta mucusul pentru lubrefierea suprafetei mucoase in
momentul trecerii bolului alimentar
- musculara este formata dintr-un strat intern circular si un strat
extern longitudinal
- in treimea superioara se gasesc fibre musculare striate,in cea
mijlocie fibre striate amestecate cu fibre netede iar in treimea
inferioara este constituita numai din fibre netede
- la nivelul pasajului esofago-gastric stratul muscular circular se
ingroasa formand un sfincter ce va impiedica recurgitarea
continutului gastric in esofag
- adventitia este formata din tesut conjunctiv lax cu un numar variabil
de adipocite si contine vasele si nervii esofagieni.

11.Dezvoltarea smaltului
- dupa ce odontoblastele au elaborat primul strat de
dentina,ameloblastele incep procesul de elaborare a smaltului
- epiteliul exterior al clopotului se subtiaza astfel ca pe suprafata lui
apar o serie de invaginari in care patrund adevarate vilozitati
conjunctive,bogat vascularizate ale sacului dentar
- smaltul fiind o structura avasculara transmiterea substantelor spre
adamantoblaste este realizata de pulpa si stratul intermediar al
organului adamantin
- procesul de amelogeneza necesita o cantitate mare de fosfataza
alcalina
- formarea matricei are loc la nivelul prelungirilor lui Tomes care
sunt continuu transformate in prisme la capatul dentinar
- matricea prelungirii lui Tomes va suferii un proces de
omogenizare,insotita de un proces de bazofilie care in final va
da nastere la o prisma adamantina de natura organica
- mineralizarea incepe cand matricea prismei atinge o grosime de
500
- mineralizarea este indusa de predispozitia substantei bazofile a
matricei si la inceput intereseaza doar capatul dentinar al
prismelor,interiorul calcificandu-se ulterior
- in primele faze se produce o mineralizare partiala care ulterior se
completeaza treptat prin cresterea continutului mineral si
reducerea continutului de apa,respectiv substante organice
- cand continutul mineral atinge o concentratie de 95%,calcifierea se
opreste,smaltul fiind maturizat
- pe masura ce smaltul se constituie,organul adamantin se
atrofiaza,reducandu-se la doua straturi de celule
turtite,fuzionate si acolate la suprafata exterioara a smaltului.
12.Ademantoblastul
- este o celula inalta cu 5-6 fete,nucleu in forma de bastonas localizat
in treimea externa
- se prelungeste spre polul apical printr-o formatiune cilindrica,scurta
numita prelungirea lui Tomes
- adamantoblastele,la ambii poli prezinta bandelete de inchidere iar la
interfete numerosi desmozomi

15.Mucoasa gastrica
- reprezinta 2/3 din grosimea peretului stomacal
- prezinta cute longitudinale care dispar odata cu distensia stomacului
- are o culoare alba cenusie cand stomacul este gol si rosie in cursul
digestiei
- la nivelul mucoasei se observa mici ridicaturi mamelonare,rotunde
numite arii gastrice ce sunt delimitate de santuri circulare
superficiale
- la suprafata ariilor gastrice se afla numeroase orificii mici rezultate
din invaginatia epiteliului de acoperire ce alcatuiesc foveolele
gastrice in care se deschid glandele din corion
- mucoasei i se descriu trei zone:zona cardiei,zona fundica si zona
pilorica
- mucoasa cardiei este dispusa in jurul orificiuluiesofagian si contine
glande cardiale
- mucoasa pilorica este dispusa in partea orizontala a stomacului si
contine glande pilorice
- mucoasa fundica realizeaza restul de 80% din mucoasa gastrica si
contine glande fundice
- pasajul gastro-intestinal este marcat prin trecerea brusca a
epiteliului gastric in epiteliul intestinal
- epiteliul de suprafata este format dintr-un singur strat de celule
prismatice inalte cu un nucleu ovalar bogat in heterocromatina
situat in treimea inferioara a celulei,citoplasma eozinofila cu
aspect vacuolar datorita granulelor de mucus
- celulele de suprafata sau mucipare prezinta supranuclear un aparat
Golgi,perinuclear un RER si mitocondrii iar plasmalema
polului apical da nastere catorva microvili scurti scaldati in
glicocalix
- celulele caveolate,au o forma piramidala,prezinta microvili lungi si
grosi la polul apical,sunt sarace in organite si prezinta
numeroase caveole ce contin sferule ce vor fi eliminate la
exterior
- celulele endocrine sunt celule clare,mici,cu nucleu rotund
hipercrom intercalate printre celulele epiteliului de suprafata si
in glandele gastrice.
- populatia celulara endocrina se imparte in celule argentafine si
celule argirofile care la randul lor se impart in celule A care
secreta glucagonul,celule D care secretasomatostatina,celuleG
ce secreta gastrina
- corionul este redus,dispus interglandular,format din tesut conjunctiv
lax cu fibroblaste,macrofage,
plasmocite,mastocite,limfocite,capilare,fibre nervoase
amielinice
- in corion se gasesc trei tipuri de glande:cardiale,fundice si pilorice
- musculara mucoasei este formata din fibre musculare netede
dispuse in doua straturi subtiri,unul intern circular si altul
extern longitudinal

rotund,central,bogat in heterocromatina si o citoplasma intens

eozinofila
- celule endocrine mai numeroase decat in epiteliul de suprafata sunt
celule mici,clare cu nucleu rotund,hipercrom ce se impart in
argentafine si argirofile
- celule suse,nediferentiate sunt celule cubocilindrice cu nucleu
ovalar dispus bazal,citoplasma ce contine putine granule de
mucus,multi ribozomi,rare mitocondrii,un slab dezvoltat RER.
17.Celula bazofila
- sunt localizate in jumatatea inferioara a glandei
- constituie majoritatea celulelor glandulare care delimiteaza lumenul
- la MO apar ca celule prismatice cu nucleu sferic,eucrom,bine
nucleolat dispus bazal
- citoplasma perinucleara este bazofila iar cea apicala granulara si
acidofila
- prezinta caracteristicile unei celule secretoare de proteine:RER sub
si perinuclear dezvoltat,un bogat complex Golgi supranuclear
iar la polul apical granule sferice,omogene
- membrana polului apical prezinta microvilozitati scurte
- subnuclear se afla numeroase mitocondrii ce confera citoplasmei un
aspect striat
- la polul bazal se acumuleaza granule de zimogen ce contin
pepsinogen
18.Celula acidofila
- se dispun intre membrana bazala si celulele principale
- sunt mai numeroase in corpul glandei unde apar ca celule
rotunde,cu margini bine delimitate,nucleu rotund,central,bogat
in heterocromatina si o citoplasma intens eozinofila
- la polul apical se gasesc microvili fara glicocalix
- plasmalema polului apical se invagineaza si formeaza o structura
canaliculara intracitoplasmatica
- este bogata in anhidraza carbonica , ce joaca rol in formarea
acidului clorhidric
- secreta factorul intrinsec Castle,o glicoproteina care se ataseaza de
vitamina B12 asigurand absorbtia ei la nivelul intestinului
subtire
- activitatea secretorie a celulelor acidofile este stimulata de
terminatiile nervoase colinergice, histamina si gastrina

19/24.Celulele sistemului endocrin difuz din mucoasa gastrica

- populatia celulara endocrina se imparte in argentafine si argirofile
- celulele argentafine au forma piramidala,citoplasma clara,cu putine
organite si un aparat Golgi supranuclear
- celulele argentafine secreta serotonina
- celulele argirofile apar ca celule mici,cu citoplasma clara,nucleu
rotund,central
- celula A cu granule rotunde ce secreta glucagon
- celulele D cu granule inegale ca forma,densitate si marime,produc
somatostatina care inhiba eliberarea altor hormoni
- celula G cu granule sferice ce secreta gastrina cu rol stimulator al
secretiei de acid clorhidric
- celula EC,enterocromatina secreta serotonina si are rol in cresterea
motilitatii intestinale
- celula D1 care sintetizeaza VIP cu rol in crestereamotilitatii
intestinale

16.Glanda fundica
- glanda tubulara simpla situata in portiunea verticala a stomacului
- se deschid la baza criptelor si se compun din:gat,corp si regiune
fundica
- glandele fundice sunt lungi,dispuse intre cripte si musculara
mucoasei,ocupand intregul corion
- fiecare glanda este formata dintr-o membrana bazala si un epiteliu
simplu in care se disting trei tipuri de celule
- celule mucoide ce se afla la nivelul gatului,au forma cubica cu
citoplasma palida si vacuolara,nucleu hipercrom,turtit si dispus
bazal
- celule principale,bazofile constituie majoritatea celulelor glandulare
care delimiteaza lumenul,au forma prismatica,cu nucleu
sferic,eucrom,nucleolat,cu o citoplasma perinucleara bazofila si
una apicala acidofila
- celule parietale,acidofile sunt mai numeroase in corpul glandei unde
apar ca celule rotunde,cu margini bine delimitate,nucleu

20.Structura mucoasei intestinale

- mucoasa reprezinta 2/3 din grosimea peretelui intestinal si este
alcatuita din epiteliu,corion si musculara mucoasei
- suprafata mucoasei prezinta pe toate intinderea numeroase ridicaturi
in deget de manusa alcatuind vilozitatile intestinale ce confera
mucoasei un aspect catifelat

- epiteliul captuseste lumenul si tapeteaza vilozitatile intestinale

- epiteliul este un epiteliu prismatic simplu polimorf,format dintr-o
membrana bazala si diferite tipuri de celule
- enterocitele sunt celule absorbante cu nucleu ovalar,situat
bazal,citoplasma supranucleara clara ce contine aparat
Golgi,mitocondrii,RER abundent si lizozomi,si citoplasma
subnucleara ce contine RER si ribozomi liberi
- celulele caliciforme sunt glande unicelulare dispuse printre
enterocite ce elibereaza mucus
- celula M acopera foliculii limfoizi si prezinta la polul apical
expansiuni citoplasmatice cu receptori
- teliocitele sunt limfocite asezate intercelular in grosimea
epiteliului,migrate din foliculii limfoizi
- celule endocrine argentafine si argirofile
- celule de rezerva asezate la baza vilozitatilor si la gatul glandei
Lieberkuhn ce au rol de inlocuire
- corionul este format din tesut conjunctiv reticular,format dintr-o
retea de fibre de reticulina ce formeaza ochiuri in care se gasesc
limfocite,macrofage,plasmocite,granulocite,eozinofile
- musculara mucoasei este constituita din fibre musculare netede
dispuse in doua planuri:intern circular si extern longitudinal

- in jurul vaselor se afla cateva fibre musculare netede orientate

radiar,longitudinal si circular fata de chilifer,alcatuind impreuna
muschiul lui Brucke
- muschiul lui Brucke determina prin contractie scurtarea si alungirea
vilozitatii intestinale favorizand absorbtia
- in duoden vilozitatile sunt largi si aplatizate cu margini crenelate
- in jejun au forma unei limbi iar in ileon au aspect digitiform
25.Intestinul gros
- este segmentul cuprins intre valvula ileo-cecala si orificiul anal cu o
lungime de 1,5 m
- este divizat topografic in:cec cu apendice,colon,rect si canal anal
- peretele intestinului gros este constituit din patru
tunici:externa,musculara,submucoasa si mucoasa
- mucoasa este lipsita de valvule conivente si de vilozitati iar glandele
lui Lieberkuhn sunt mai lungi si contin predominant celule
caliciforme
- epiteliul de suprafata este simplu prismatic cu un numar mare de
celule caliciforme si endocrine
- corionul este format dintr-un tesut conjunctiv lax infiltrat cu
neutrofile,eozinofile si macrofage
- musculara mucoasei este slab reprezentata
- submucoasa este constituita din tesut lax care nu cuprinde foliculi
limfoizi conglomerati
- tunica musculara este adaptata functiei de rezervor,cu miscari
lente,prezinta alaturi de stratul circular intern continuu un strat
longitutinal extern concentrat in trei benzi numite tenii
- teniile fiind mai scurte decat colonul formeaza niste pungi numite
haustre.
- are rol de a secreta mucus,rezervor al rezidurilor rezultate in urma
digestiei
- are rol in absorbtia pasiva a apei,formarea materiilor fecale
- in intestinul gros se afla o flora microbiana de putrefactie si
fermentatie

21.Enterocitul
- este o celula absorbanta,inalta cu un nucleu ovalar situat bazal
- citoplasma supranucleara clara ce contine aparat
Golgi,mitocondrii.REN abundent,lizozomi
- citoplasma subnucleara contine RER si ribozomi liberi
- la polul apical al enterocitelor se descrie un platou striat format din
numerosi microvili de aceasi inaltime,grosime si stransi
alaturati
- plasmalema microvilozitatilor este invelita in glicocalix
- microvilozitatile contin un bogat echipament enzimatic deaceea
indeplinesc simultan activitati de absorbtie si de digestie
- enterocitele sunt solidarizate prin bandelete de inchidere la polul
apical si interdigitatii pe peretii laterali
- la nivelul enterocitului sunt absorbite lipide sub forma de acizi grasi
si glicerol,glucide sub forma de monozaharide iar proteinele
sub forma de aminoacizi

26.Apendicele
- reprezinta un diverticul rudimentar transformat intr-un organ
limfoid
- tesutl limfoid este situat atat in mucoasa cat si in submucoasa
- apendicele se caracterizeaza printr-un perete subtire,format dintr-un
epiteliu de suprafata,simplu cubic,cu numeroase celule
endocrine dar cu rare celule caliciforme si glande Lieberkuhn
- celulele endocrine argentafine sunt numeroase
- musculara este formata din doua straturi,este subtire ceea ce
favorizeaza extinderea proceselor inflamatorii acute la nivelul
seroasei peritoneale
27.Rectul
- portiunea superioara a rectului are o structura similara cu a
intestinului gros
- glandele lui Lieberkuhn sunt foarte numeroase si formate aproape
exclusiv din celule caliciforme
- corionul este infiltrat in mod difuz cu limfocite
- submucoasa contine numeroase vene mari,ale caror dilatari
varicoase constituie nodulii hemoroidali
- musculara este formata din doua straturi:intern circular si extern
longitudinal
- tunica externa este reprezentata printr-o adventitie
- canalul anal prezinta o mucoasa neregulata
- la jonctiunea recto-anala,epiteliul simplu cilindric este inlocuit de
un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat care in
vecinatatea orificiului anal devine pavimentos stratificat
keratinizat
- stratul muscular se ingroasa si formeaza sfincterul anal intern
- sfincterul extern este format din fibre musculare striate
- in apropierea liniei ano-cutanate,mucoasa canalului anal contine fire
de par cu glande sebacee, sudoripare

22.Glanda Lieberkuhn
- sunt de tip tubular si formate prin infundarea epiteliului in corionul
subiacent
- se intind in toata grosimea mucoasei si se deschid la baza vilozitatii
- epiteliul glandular este delimitat de o membrana bazala,tapetata de
un epiteliu simplu in care se afla 5 tipuri de
celule:enterocite,celule caliciforme,celule endocrine,celule de
inlocuire si celule Paneth
- celulele Paneth sunt celule piramidale mari cu un nucleu voluminos
central eucrom,citoplasma subnucleara este bazofila bogata in
RER,ribozomi,mitocondrii in timp ce supranuclear predomina
aparatul golgi bine dezvoltat
- celulele Paneth au in citoplasma polului apical numeroase granulatii
mari acidofile
23.Vilozitatea intestinala
- este o structura in deget de manusa formata dintr-un ax central
conjunctivo-vascular tapetat de epiteliul intestinal
- este absenta in duodenul superior si ileonul terminal
- stroma conjunctiva este o emanatie a corionului,mai bogata in fibre
de reticulina si mai saraca in fibre de colagen si elastice,toate
dispuse intr-o retea in ochiurile careia se gasesc
fibroblaste,histiocite,granulocite,limfocite,plasmocite si
macrofage
- in axul vilozitatii exista un vas limfatic orb inconjurat de o retea de
capilare preferentiale

28/29.Lobulul hepatic
- are o forma piramidala formata din totalitatea parenchimului
cordonal tributar unei vene centrolobulare
- in sectiune transversala are o forma poligonala,avand in mijloc o
vena centrolobulara spre care converg atat cordoane hepatice
cat si capilare sinusoide,ambele dispuse radiar
- histologic lobulului hepatic i se descriu:cordoane hepatice,capilare
sinusoide,cai biliare intralobulare si stroma intralobulara
- cordoanele Remack sunt formate din hepatocite asezate in cordoane
celulare anastomozate,intre care se dispun capilarele
sinusoide,toate dispuse radiar de la vena centrolobulara spre
periferie
- hepatocitul are o forma poliedrica,cu un nucleu rotund,veziculos cu
1-2 nucleoli si citoplasma bazofila cu aspect granular
- capilarele sinusoide sunt structuri tubulare cu peretii
discontinui,localizate intralobular cu o dispozitie radiara
- intre peretele capilarului sinusoid si suprafata hepatocitului se
formeaza spatiul Disse prin care se asigura schimburile dintre
capilar si hepatocit
- peretele capilarului sinusoid este alcatuit din celule endoteliale
turtite cu nucleu mic si celule Kupffer de forma stelata cu
nuclei reniformi bogati in cromatina si o citoplasma adaptata
functiei de fagocitoza
- caile biliare intralobulare apar sub forma unor retele fine
canaliculare tridimensionale ce nu au un perete propriu
- stroma intralobulara este realizata de retele de reticulina aflate in
spatiul Disse,constituind un sistem de sustinere al hepatocitelor
si a capilarelor sinusoide

- la nivelul polului biliar,plasmalema hepatocitului se invagineaza si

da nastere unui sant care impreuna cu santul hepatocitului
invecinat va forma capilarul biliar
32.Stroma ficatului
- este realizata de retele de reticulina aflate in spatiul lui Disse
- constituie un sistem de sustinere al hepatocitelor dispuse in
cordoane si a capilarelor sinusoide
33.Caile biliare intralobulare
- apar sub forma unor retele fine canaliculare tridimensionale cu
dispozitie radiculara
- au o orientare dinspre vena centrolobulara spre periferia lobulului
- la ME apar ca structuri canaliculare care se formeaza prin alaturarea
jgheaburilor sapate in polul biliar a doua hepatocite adiacente
- capilarele biliare nu au un perete propriu
- bila nu se varsa in spatiul intercelular deoarece este inchis prin
structuri jonctionale,desmozomi
- spre periferia lobulilor,capilarele biliare se continua cu canale
biliare intralobulare scurte denumite canalele lui Herring
- canalele lui Herring prezinta un perete propriu alcatuit dintr-un rand
de celule epiteliale turtite sau cubice cu citoplasma clara si cu
putine organite
- canalele lui Herring leaga capilarele biliare intralobulare cu canalele
biliare perilobulare
34.Circulatia sanguina in ficat
- vascularizatia ficatului este dubla:functionala prin vena porta si
nutritiva prin artera hepatica
- cele doua vase sanguine patrund in ficat inconjurate de teci
conjunctive emanate din capsula
- din aceste vase se deprind ramuri interlobare,ramuri interlobulare
aflate in spatiul Kiernan si apoi ramuri perilobulare,realizand o
dubla retea vasculara in jurul lobulului
- din acest inel vascular se desprind capilare sinusoide ce converg
spre vena centrolobulara
- sangele drenat de sinusoide este amestecat arterial si venos
- cele doua categorii de vase sanguine prezinta de a lungul lor
sfinctere care participa la reglarea debitului circulator in ficat

30.Spatiul Kiernan
- este un spatiu interlobular format din tesut conjunct la limita dintre
3-5 lobuli clasici
- in acest spatiu se afla un tesut conjunctiv lax ce cuprinde
fibroblaste,macrofage,infiltratii limfoide
- spatiul contine patru structuri specifice:canalul biliar interlobular,o
vena interlobulara,ramura a venei porte,o artera
interlobulara,ramura a arterei hepatice,vase limfatice
- vena interlobulara are lumenul cel mai mare,un perete subtire
tapetat de endoteliu
- artera interlobulara are un lumen circular,ingust
- canalul biliar interlobular se caracterizeaza printr-un lumen rotund
delimitat de un epiteliu cu nuclei rotunzi hipercromi
- vasul limfatic interlobular apare ca o fisura intercelulara tapetata de
un endoteliu cu nuclei vizibili

35.Pancreasul endocrin
- este format din numeroase cuiburi de celule epiteliale dispuse in
pancreasul exocrin sub forma insulelor Langerhans
- histologic structura insulei este reprezentata de cordoane
celulare,ramificate si anastomozate, despartite printr-o stroma
reticulinica cu capilare fenestrate
- cu tehnici speciale s-au evidentiat 4 tipuri de celule:A,B,C,D
- celulele A sunt mari,poligonale,reduse ca numar,au o citoplasma
usor bazofila si un nucleu rotund bogat in cromatina
- celulele A elaboreaza glucagonul cu actiune
hiperglicemianta,ACTH,endorfine
- celulele B sunt cele mai numeroase,au o dimensiune mica,o
citoplasma palida,bazofila si un nucleu rotund eucrom
- celulele B contin precursorii insulinei cu actiune hipoglicemianta
- celulele C au o citoplasma clara,fara granulatii,sunt celule in repaus
- celulele D sunt mai rare,raspandite inegal,cu o citoplasma ce
prezinta granulatiuni inegale
- celulele D secreta somatostatinul care inhiba secretia insulinei si
glucagonului

31.Hepatocitul
- are o forma poliedrica cu 6-8 fete,un nucleu rotund veziculos cu 1-2
nucleoli
- citoplasma este bazofila cu aspect granular deoarece este bogata in
organite si incluziuni
- celula hepatica prezinta un pol biliar si unul vascular
- inspre polul biliar se descrie un aparat Golgi hipertrofiat,un RER
condensat care determina in citoplasma zone intens bazofile
unde se secreta proteine,albumine,fibrinogen
- lizozomii bogati in hidrolaze acide sunt cantonati in vecinatatea
polului biliar
- in citoplasma hepatocitelor se mai gaseste peroxizomi,formatiuni
veziculare cu un continut bogat in catalaze si aminopeptidaze
- plasmalema hepatocitului este de natura lipoproteica,trilaminata
- la nivelul polului vascular plasmalema hepatocitului emite
numeroase microvilozitati de lungimi si grosimi variate
- polul biliar este opus polului vascular si prezinta microvili scurti si
grosi

36.Pancreasul exocrin
- la suprafata pancreasul este marginit de o capsula fibroasa,subtire
din care se desprind septuri fine ce schiteaza limita lobulilor
- in lobul se evidentiaza o stroma fina de natura reticulinica ce
inconjoara unitatile morfofunctionale ale glandei,acinii serosi
- in acin celulele seroase sunt mari,dispuse intr-un singur rand pe
membrana bazala

- celulele seroase au o citoplasma subnucleara intunecata,bazofila

datorita RER dezvoltat si a ribozo-milor liberi si o citoplasma
supranucleara,eozinofila ce contine aparatul Golgi si granule de
zimogen
- nucleul celulelor seroase este sferic dispus in treimea inferioara si
contine 1-2 nucleoli
- in centrul acinului spre lumen apar celule aplatizate cu citoplasma
clara si nucleu hipercrom,care reprezinta celulele
centroacinoase
- sistemul canalicular este reprezentat prin ducte intercalare captusite
de un epiteliu cubic

- canalul colector Warthon dupa ce traverseaza planseul bucal se

deschide printr-un orificiu ingust pe laturile fraului lingual,in
varful unui tubercul
- saliva elaborata este seromucoasa bogata in
sialomucine,sulfomucine si lizozim
40.Sublinguala
- este cea mai mica glanda asezata sub mucoasa planseului bucal,de o
parte si de alta a fraului limbii
- este delimitata de o capsula foarte subtire
- este o glanda de tip mixt mucoseros in care majoritatea acinilor sunt
mucosi
- sistemul canalicular este foarte slab reprezentat prin canale scurte
intralobulare
- canalul colector Bartholin se deschide in cavitatea bucala impreuna
sau independent de canalul Warthon
- secretia salivara este vascoasa bogata in sulfomucine si sialomucine

37.Glandele salivare
- sunt glande cu secretie externa,tubulo-acinoase,simple sau compuse
anexate cavitatii bucale unde isi varsa produsul de secretie si
participa la formarea salivei
- sunt formate din capsula,stroma si parenchim
- capsula inveleste organul si este constituita din tesut conjunctiv
bogat in fibre colagene si reticulinice
- de pe fata interna a capsulei se desprins travee conjunctive ce
impart glanda in lobi,lobuli
- stroma este formata din totalitatea septurilor conjunctivo-vasculonervoase care compartimenteaza organul
- stroma periacinoasa este formata dintr-o retea reticulinica bogata in
capilare sanguine si rare celule
- parenchimul cuprinde totalitatea acinilor,serosi,mucosi si micsti
impreuna cu structurile canaliculare intralobulare:pasajul Boll
si canalul striat
- acinul impreuna cu stroma reticulinica adiacenta alcatuiesc unitatea
morfofunctionala a glandei
- sistemul canalicular este de tip compus,ramificat asemanator unui
ciorchine de strugure
- ductele secretorii sunt continuarea directa a acinilor
- pasajul Boll este o continuare a acinului sub forma unui canal
ingust,captusit de un rand de celule cuboidale mici cu nucleu
central,hipercrom
- canalul striat Pflugger are un lumen larg,regulat limitat de un
epiteliu prismatic cu nucleu ovalar situat central
- vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe
- inervatia cuprinde fibre nervoase vegetative,simpatice si
parasimpatice si fibre motorii

41.Glandele salivare mici

- glandele labiale sunt localizate in submucoasa,pe fata interna a
buzelor,au marimi variate si contin cele trei tipuri de
acini,dintre care predomina cei mucosi
- glandele bucale mici se gasesc la nivelul obrajilor asezate in
mucoasa,sunt glande de tip mixt
- glandele palatinale ocupa bolta cavitatii bucale si sunt glande de tip
mucos cu canal scurt
- glandele limbii se impart in glande linguale anterioare de tip mucos
si glande linguale posterioare,de tip mucos denumite glandele
lui Weber sau de tip seros numite glandele lui Ebner.

38.Parotida
- este cea mai voluminoasa glanda salivara,dispusa in loja
parotitidiana
- este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce
constituie o capsula puternic aderenta, din care iau nastere septe
ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli
- macroscopic are o culoare alba cenusie
- microscopic este o glanda tubuloacinoasa compusa,formata exclusiv
din acini de tip seros
- canalul colector Stenon se deschide la nivelul vestibulului printr-un
orificiu marcat de o papila situata inaintea celui de-al doilea
molar superior
- saliva elaborata in mod discontinuu este de tip seros,bogata in
enzime
39.Submaxilara
- situata in planseul bucal,ocupa regiunea suprahioidiana
- este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce
constituie o capsula puternic aderenta, din care iau nastere septe
ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli
- este o glanda tubuloacinoasa compusa,mixta,seroacinoasa,in care
acinii serosi predomina

3/8.Unitatile morfo-functionale ale plamanului

- sunt acini pulmonari
- acinul pulmonar este format din totalitatea parenchimului tributar unei
bronsiole respiratorii:ducte, saci alveolari si alveole pulmonare
- totalitatea acinilor din cei doi plamani formeaza parenchimul pulmonar
- bronhiolele respiratorii reprezinta primul segment in care au loc
schimburile de gazoase
- peretele bronhiolei respiratorii este format dintr-un epiteliu simplu neciliat
iar din loc in loc se intercaleaza alveole pulmonare,mai numeroase in portiunile
terminale
SISTEMUL RESPIRATOR
- ductele alveolare sunt structuri cavitare conice cu un perete
subtire,discontinuu tapetat de un epiteliu simplu pavimentos sub care se
1.Mucoasa respiratorie
dispune un tesut fibroelastic si cateva fibre musculare netede
- este alcatuita dintr-un epiteliu de suprafata de tip respirator si un corion
- saci alveolari si alveolele se deschid in ductele alveolare
- epiteliul de suprafata este un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat
- saci alveolari sunt formati din agregate alveolare
- epiteliul de tip respirator contine mai multe tipuri de celule:celule
- alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici,hexagonale sau poliedrice
prismatice ciliate,celule caliciforme,celule cu margine in perie,celule
- alveolele sunt separate intre ele prin septuri interalveolare iar spre lumen
intermediare,celule bazale si celule neuro-endocrine
sunt tapetate de un epiteliu alveolar
- corionul contine numeroase fibre colagene,elastice si un numar mai redus
- septul interalveolar este un spatiu ingust intre doua alveole invecinate si
de fibroblaste si celule imunitare
este format dintr-o substanta fundamentala de natura conjunctiva in care se afla
- corionul mai contine mase mici de tesut limfoid si trei tipuri de
o retea bogata de capilare,fibre de reticulina si celule
glande:glande mucoase (majoritatea), glande seroase cu granulatiuni bazofile si - epiteliul alveolar este alcatuit dintr-un singur rand de celule acoperite spre
glande seroase cu granulatiuni eozinofile ce secreta lizozim
lumen de surfactant
- corionul dispune de un dispozitiv vascular particular,format din plexuri
venoase cavernoase ce constituie corpii erectili
4.Bronhia
- in partea profunda corionul fuzioneaza cu pericondrul
- bronhiile principale extrapulmonare,dreapta si stanga au o structura identica
- sistemul vascular particular are rolul de a incalzii aerul inspirat
cu traheea,de care difera doar calibrul care este mai mic si inelele cartilaginoase
- secretia acinilor serosi contribuie la umidificarea aerului
care sunt complete
- stratul de mucus produs de acini mucosi din corion si de celulele
- bronhiile intrapulmonare sunt conducte cu un diametru mai mare de 1 mm
caliciforme din epiteliu,impreuna cu firele de par din vestibul capteaza
situate extrapulmonar
particulele straineintrate odata cu aerul
- bronhiile intrapulmonare au in peretele lor glande seromucuoase si un
schelet cartilaginos discontinuu sub forma de noduli
2.Traheea
- histologic bronhiile intrapulmonare prezinta o mucoasa,o tunica fibro- este un tub rigid,in forma de cilindru ce se intinde de la cartilajul cricoid cartilaginoasa si o adventitie
prin mediastinul superior toracic,pana la bifurcarea sa in cele doua bronhii
- mucoasa are un epiteliu pseudostratificat iar ccelule caliciforme scad
principale
numeric
- peretele este constituit dintr-o mucoasa de tip respirator,o tunica fibro-mio- - corionul este format din tesut conjunctiv lax,bogat in fibre elastice,glandele
cartilaginoasa si o adventitie
muco-seroase devin mici si mai rare pe masura ce bronhiile se divid
- mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu de suprafata de tip respirator si un
- in corion mai apar fibre musculare netede cu dispozitie spiralata
corion
- tunica fibro-cartilaginoasa este alcatuita dintr-un tesut cartilaginos hialin
- epiteliul de tip respirator contine mai multe tipuri de celule:celule
dispus sub forma de placi de cartilagiu,neregulate unite prin fascicule de tesut
prismatice ciliate,celule caliciforme,celule cu margine in perie,celule
conjunctiv dens
intermediare,celule bazale si celule neuro-endocrine
- adventitia este o teaca de tesut conjunctiv ce vine in raport strans cu vasele
- celulele prismatice ciliate sunt cele mai numeroase,prezinta un nucleu
sanguine si limfatice
ovalar striat situat bazal si o citoplasma ce contine lizozomi,aparat golgi si
multe mitocondrii
5.Bronhiola
- celulele caliciforme au un pol bazal subtire si un pol apical dilatat,au un
- sunt tuburi aeriene cu diametru mai mic de 1 mm,dispuse in interiorul
nucleu turtit,hipercrom situat bazal iar in citoplasma se gasesc granule de
lobulului pulmonar
secretie ce contin mucigen
- sunt lipsite de glande si de tesut cartilaginos
- celulele cu margine in perie sunt celule prismatice inalte cu microvili la
- mucoasa bronhiolelor mai mari prezinta un epiteliu simplu cilindric ciliat
polul apical
cu rare celule caliciforme, celule cromafine si celule chemoreceptoare
- celulele intermediare sunt celule in curs de diferentiere dispuse intre
- in epiteliul mucoasei apar celule Clara care sunt celule inalte ce proemina
celulele bazale
in lumen,cu un nucleu bogat in cromatina si o citoplasma cu RER
- celulele bazale sunt celule mici piramidale,dispuse pe membrana bazala
dezvoltat,mitocondrii dispuse subnuclear si macrovezicule
fara sa atinga lumenul
- celulele Clara secreta glicozaminoglicani ce au rolul in producerea
- celulele neuro-endocrine sunt celule mici,rotunde cu numeroase granule
surfactantului
intr-o citoplasma clara si cu un nucleu hipercrom
- in bronhiolele cu lumen mic,epiteliul devine cubic,ciliat si fara celule
- corionul este format din tesut conjunctiv lax si contine o vascularizatie
caliciforme
sanguina si limfatica,limfoizi difuzi si glande tubulo-acinoase compuse
- corionul este format de o retea de fibre conjunctive si elastice
- tunica fibro-mio-cartilaginoasa este compusa dintr-o structura
- sub corion exista o tunica musculara compusa din fibre musculare netede
cartilaginoasa in forma de potcoava cu deschidere in partea posterioara si
dispuse circular sau spiralat
muschiul traheeal alcatuit din fibre netede
- adventitia este alcatuita dintr-un strat de fibre conjunctive
- cartilajul este de tip hialin si este inconjurat de pericondru
- bronhiolele terminale prezinta un epiteliu cubic neciliat iar adventicea
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv lax cu un numar variabil delipseste
adipocite,vase mici si nervi

- sunt spatii inguste intre doua alveole invecinate si sunt formate dintr-o
substanta fundamentala de natura conjunctiva in care se afla o retea bogata de
capilare,fibre si celule
- capilarele sunt dispuse in interstitiu sub membrana bazala epiteliului
alveolar
- fibrele sunt reprezentate de o retea bogata de fibre de reticulina
- fibrele elastice sunt asezate in jurul alveolelor iar fibrele colagene sunt in
numar redus
- celulele sunt reprezentate de fibroblaste,celule interstitiale contractile si
macrofage
- macrofagele sunt celule fagocitare mobile ce sunt prezente in sept,in
epiteliul alveolar si in jurul vaselor mari si sub pleura
- bariera hemato-aeriana sau aer-sange este o structura dispusa intre aerul
alveolar si sangele capilar care asigura schimburile de gaze

6.Bronhiola respiratorie
- reprezinta ultimul segment de conducere si primul segment in care au loc
schimburile de gazoase
- peretele este format dintr-un epiteliu simplu neciliat la inceput si apoi
pavimentos dispus pe o lama de tesut fibro-conjunctiv cu putine fibre
musculare si elastice
- din loc in loc in perete se intercaleaza alveole pulmonare
- bronhiolele respiratorii participa la alcatuirea parenchimului pulmonr

7.Stroma plamanilor
-este reprezentata de tesutul conjunctiv interstitial asezat sub foita viscerala a
pleurei
- aceasta lama subpleurala inveleste tot plamanul,lobii pulmonari iar la
14.Vascularizatia si inervatia plamanilor
nivelul hilului se invagineaza si formeaza septele conjunctive intersegmentare
- vascularizatia plamanului este dubla,una functionala reprezentata de artere
si interlobulare
si vene pulmonare si alta nutritiva reprezentata de artere si vene bronhice
- stroma perilobulara este slab dezvoltata iar cea intralobulara este constituita - ramurile arterei bronsice provin din aorta si vascularizeaza bronhiile,tesutul
numai din adventitia arterelor intralobulare
septal peribronsic si peretii vaselor ajungand pana la bronsiola respiratorie unde
se capilarizeaza
9.Pneumocitul membranos (tip I)
- ramura pulmonara provine din artera pulmonara si ajunge la nivelul
- constituie 90% din populatia epiteliului alveolar
bronsiolei respiratorii unde se bifurca,o parte asigurand capilarizarea
- prezinta un corp celular mic cu nucleu rotund,voluminos,hipercrom,central bronsiolelor iar cealalta da nastere intregului pat capilar
si numeroase expansiuni citoplasmatice foarte subtiri care se extind pe
- sistemul venos isi are originea in reteaua capilara a alveolelor
membrana bazala
- vasele limfatice constituie o dubla retea:una superficiala subpleurala si alta
- este o celula saraca in organite si echipament enzimatic
profunda intrapulmonara
- este adaptat doar pentru transportul pasiv de gaze
- limfa este colectata in ganglionii regionali
- inervatia plamanilor este reprezentata de fibre nervoase simpatice
10.Pneumocitul granulos (tip II)
bronhodilatatoare si fibre parasimpatice bronhoconstrictoare ce reprezinta
- este o celula mare,de forma rotunda prezenta in numar redus
ramuri din nervul vag
- prezinta un nucleu mare rotund,hipocrom asezat in centrul celulei si o
- ramurile din nervul vag formeaza trei plexuri nervoase:plexul
citoplasma vacuolara cu numeroase mitocondrii,RER,aparat Golgi,corpi
bronhic,plexul arterial si plexul venos
multiveziculari si citozomi
- citozomii contin fosfolipide,mucopolizaharide si proteine
- la polul apical prezinta microvili
- are rol in sinteza surfactantului si in secretia sialomucinei
11.Pneumocitul cu marginea in perie
- este o celula prismatica inalta ce prezinta la polul apical microvili
- au rol in absorbtie si chemoreceptie
12.Alveola pulmonara
- alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici,hexagonale sau poliedrice ce
realizeaza toate la un loc o suprafata respiratorie de 100m
- alveolele sunt separate intre ele prin septuri interalveolare iar spre lumen
sunt tapetate de un epiteliu alveolar
- septul interalveolar este un spatiu ingust intre doua alveole invecinate si
este format dintr-o substanta fundamentala de natura conjunctiva in care se afla
o retea bogata de capilare,fibre de reticulina si celule
- macrofagele sunt celule fagocitare mobile ce sunt prezente in sept,in
epiteliul alveolar si in jurul vaselor mari si sub pleura
- epiteliul alveolar este alcatuit dintr-un singur rand de celule acoperite spre
lumen de surfactant
- epiteliul este format din patru tipuri de celule:pneumocitul
membranos,pneumocitul granulos, pneumocitul cu margine in perie si
macrofagul alveolar
- pneumocitul membranos constituie 90% din populatia epiteliului alveolar si
are rol in transportul pasiv de gaze
- pneumocitul granulos este o celula mare,de forma rotunda prezenta in
numar redus,ce are rol in sinteza surfactantului si in secretia sialomucinei
- pneumocitul cu margine in perie este o celula prismatica inalta ce prezinta
la polul apical microvili
13.Septele interalveolare

SISTEMUL URINAR

- reprezinta un sistem port arterial,format dintr-un ghem capilar situat intre

doua arteriole,una aferenta si alta eferenta,asezate ltere vor da naa polul
vascular
- arteriola aferenta de calibru mare patrunde in glomerul prin polul vascular
si se ramifica in 5 trunchiuri principale care la randul lor vor da nastere fiecare
la aprox. 50 de capilare
- capilarele dupa un traiect sinuos se continua cu trunchiurile principale ale
arteriolei eferente care paraseste glomerul prin polul vascular
- intre vasele preferentiale ale aceluiasi trunchi se organizeaza o bogata retea
de capilare fenestrate
- structura peretelui capilar din glomerul este complexa,formata din:endoteliu
capilar,membrana bazala comuna si epiteliul foitei viscerale a capsulei
Bowman
- endoteliul capilar este subtire,fenestrat si cu numerosi pori
- membrana bazala este o structura continua alcatuita dintr-o retea de fibre de
reticulina inglobate intr-o matrice amorfa glicoproteica
- epiteliul foitei viscerale a capsulei Bowman este format dintr-un rand de
podocite ce realizeaza o bariera epitelio-capilara si mentine integritatea filtrului
glomerular
- tesul mezangial ocupa spatiul intercapilar din interiorul glomerulului si este
format dintr-o substanta fundamentala de natura mucopolizaharidica ce contine
din loc in loc celule mezangiale.

1.Organizarea semimicroscopica a rinichiului

- rinichiul este invelit de o capsula fibroasa,sub care se afla doua substante
diferite ca origine embrionara:medulara si corticala
- medulara este o structura de culoare brun rosiatica,cu aspect striat
longitudinal datorita prezentei canalelor excretoare si a vaselor pericanaliculare 5.Podocitul
- medulara este formata din structuri tronconice numite piramidele lui
- sunt celule mari de forma neregulata sau ovalara,cu nucleu ovoid inconjurat
Malpighi,separate de cordoane de substanta corticala ce formeaza coloanele
de o cantitate redusa de citoplasma
Bertin
- contine un aparat Golgi bine dezvoltat,RER,mitocondrii si numeroase
- fiecare piramida are baza spre corticala si varful spre sinusul renal,pe care microfilamente
se insera calicele
- din corpul celulei pleaca o serie de prelungiri citoplasmatice:unele primare
- papila renala este perforata de orificiile tubilor colectori,avand un aspect paralel cu peretele capilar si altele secundare ce se desprind din cele primare cu
ciuruit
directie perpendiculara pe membrana bazala
- corticala este o structura dispusa imediat sub capsula,de culoare brun- expansiunile citoplasmatice secundare emit mici prelungiri cu o dispozitie
galbuie presarata cu numeroase formatiuni granulare rosii datorita corpusculiloroblica numite pedicele
renali Malpighi
- intre expansiunile podocitare si membrana bazala se afla un spatiu
- medulara se extinde in corticala prin expansiuni de forma triunghiulara cu subpodocitar,ocupat de urina primara
baza pe piramide si varful spre capsula,alcatuind piramidele Ferrein
- podocitele au rol in realizarea barierei epitelio-capilare si in mentinerea
- lobulul renal este format dintr-o piramida Ferrein cu substanta corticala
inegritatii filtrului glomerular
invecinata si delimitat de arterele interlobulare
- lobul renal este format dintr-o piramida Malpighi impreuna cu totalitatea
6.Tubul urinifer
piramidelor Ferrein si corticala corespunzatoare
- tubii uriniferi sunt structuri fundamentale ale nefronilor cu rol in formarea
- rinichiul este compus dintr-un numar mare de tubi urinari separati intre ei urinei definitive prin procesele de reabsorbtie,secretie si reabsorbtie
prin vase si mai putin prin tesut conjunctiv interstitial
- tubi uriniferi sunt formati din trei segmente: seg. proximal,seg. intermediar
- fiecare tub renal este constituit din:nefron si tubu colector
si seg. distal.
- segmentul proximal reprezinta portiunea initiala a tubului urinifer si este
2/3.Nefronul
format dintr-un segment cu un traiect sinuos in corticala si un segment,drept
- este unitatea morfofunctionala a rinichiului,situata in cea mai mare parte in descendent in medulara
corticala si reprezinta portiunea secretorie a tubului renal
- segmentul proximal prezinta un lumen larg,delimitat de un numar relativ
- este format din corpuscul renal Malpighi si tubul urinifer
mic de celule piramidale mari numite nefrocite dispuse intr-un singur rand pe
- corpusculul renal Malpighi este situat numai in corticala,are o structura
membrana bazala ce prezinta la polul apical microvili
complexa,capilaro-epiteliala
- la nivelul tubului proximal se reabsoarbe aproximativ 85% din apa
- histologic corpusculul renal este format dintr-un ghem capilar numit
filtratului glomerular,glucoza,aa.
glomerul renal,un invelis epitelial ce formeaza capsula lui Bowman si un tesut
- segmentul intermediar sau ansa lui Henle reprezinta piesa de legatura intre
interstitial numit mezangiu
segmentul proximal si cel distal si se localizeaza numai in medulara
- fiecare corpuscul al lui Malpighi prezinta doi poli:unul vascular care
- peretele segmentului intermediar este format dintr-un rand de celule
apartine glomerulului si unul urinar care apartine capsulei
poliedrice turtite,cu nuclei ce proemina in lumen si o citoplasma saraca in
- capsula lui Bowman este constituita din doua foite:una parietala formata organisme
din celule cubice sau turtite si una viscerala,mulata strans pe capilarele
- celulele segmentului intermediar participa la procese de concentratie si
glomerulului,formata din podocite
dilutie a urinii
- glomerulul renal reprezinta un sistem port arterial,format dintr-un ghem
- segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta ascendenta situata in
capilar situat intre doua arteriole,una aferenta si alta eferenta,asezate la polul medulara si o portiune contorta situata in corticala
vascular
- segmentul distal prezinta un lumen larg,delimitat de celule epiteliale cubice
- tubii uriniferi sunt structuri fundamentale ale nefronilor cu rol in formarea cu citoplasma clara si nucleu hipercrom,dispuse pe membrana bazala
urinei definitive prin procesele de reabsorbtie,secretie si reabsorbtie
- segmentul distal are rol in procesele de reabsorbtie a apei si sodiului din
- tubi uriniferi sunt formati din trei segmente: seg. proximal,seg. intermediar filtratul glomerular si de a elimina amoniacul
si seg. distal.
7.Nefrocitul
4.Glomerulul renal

10

- este o celula piramidala mare cu o citoplasma puternic acidofila si

- capilarele peritubulare sunt vase lungi si drepte care coboara in ploaie in
granulara,cu un nucleu rotund sau ovalar cu 1-2 nucleoli
medulara constituind vasele drepte false
- la polul apical prezinta o margine in perie care este PAS pozitiva si o bogata - vasele drepte false ajunse la varful papilei piramidei Malpighi formeaza o
activitate enzimatica
ansa,devenind apoi ascendente
- la ME,prezinta la polul apical microvili lungi si subtiri asezati paralel,iar
- ramura ascendenta are semnificatia unui capilar venos care se varsa in
intre baza microvilozitatilor membrana se invagineaza si da nastere unor
venele suprapiramidale
buzunarase implicate in fenomenul de absorbtie
- in rinichi exista doua sisteme capilare
- la polul bazal prezinta un labirint bazal cu mitocondrii alungite asezate
- in medulara mai coboara arterele lui Ludwig ce provin din fuziunea
perpendicular pe MB
arteriolei aferente cu cea eferenta in urma atrofiei unor glomeruli
- este bogat in complexe junctionale,desmozomi,interdigitatii
juxtaglomerulari
- sistemul enzimatic este reprezentat prin fosfataza alcalina,ATP-aza
- inervatia provine din plexul simpatic celiac,din care fibrele nervoase
patrund impreuna cu vasele in jurul nefronilor
8.Complexul juxtaglomerular
- este reprezentat de 3 structuri:macula densa,aparatul juxtaglomerular si
12.Ureterul
pernita polara
- este o cale excretoare extrarenala
- macula densa este o structura epiteliala situata la limita dintre portiunea
- histologic i se descriu trei tunici:mucoasa,musculara si adventice
dreapta si contorta a tubului distal,in raport intim cu arteriola aferenta
- mucoasa este constituita dintr-un uroteliu situat pe o membrana bazala slab
- in macula densa peretele tubului distal prezinta un grup de celule inalte,cu organizata
nucleu hipercrom sub forma de bastons si o citoplasma bogata in
- stratificarea epiteliului prezinta o mare plasticitate
mucopolizaharide
- corionul este de natura conjunctivo-elastica si contine infiltratii limfoide si
- intre celulele tubului distal si celulele juxtaglomerulare din peretele
chiar foliculi limfatici
arteriolei exista o relatie foarte stransa ce sugereaza existenta unui schimb de
- tunica musculara este formata din fibre musculare netede dispuse in doua
substante cu rol in reglarea fluxului sanguin spre glomerul
straturi:longitudinal intern si circular extern,care la deschiderea in vezica
- aparatul juxtaglomerular este situat in peretele arteriolei aferente inainte de urinara formeaza un sfincter
a intra in glomerul
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv fibro-elastic si
- aparatul juxtaglomerular este bogat inervat cu fibre nervoase amielinice
contine:vase,nervi vasomotori si senzitivi
- pernita polara este constituita dintr-un cuib de celule alungite cu citoplasma
clara situate in unghiul format de cele doua arteriole ce patrund in glomerul
13.Vezica urinara
- este o cale excretoare extrarenala
9.Tubul colector
- histologic i se descriu trei tunici:mucoasa,musculara si adventice
- tubii colectori formeaza marea parte a medularei
- mucoasa este constituita dintr-un uroteliu situat pe o membrana bazala slab
- sunt delimitati de celule cubo-cilindrice,unele cu citoplasma clara altele cu organizata
citoplasma intunecata
- stratificarea epiteliului prezinta o mare plasticitate
- fiecare tub contort distal se uneste cu tubul colector printr-un scurt segment - corionul este de natura conjunctivo-elastica si contine infiltratii limfoide si
format din celule cubice mici,cu citoplasma clara,slab eozinofila
chiar foliculi limfatici
- in partea centrala a medularei mai multi tubi colectori se unesc in unghi
- vezica este lipsita de glande
pentru a forma tubii papilari Bellini ce se deschid in papila renala
- musculara este bine reprezentata,formata dintr-o retea plexiforma de fibre
- tubii excretori papilari Bellini sunt delimitati de celule cilindrice foarte
musculare netede in care cu greu se pot distinge cele trei straturi:intern
inalte cu o membrana celulara evidenta,nucleu ovoid intens colorat,situat
longitudinal,mijlociu circular si extern longitudinal
central si o citoplasma clara
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv fibro-elastic si
- ME evidentiaza in citoplasma putine organite,vacuole si microvilozitati
contine:vase,nervi vasomotori si senzitivi
dispuse la polul apical
14.Uretra la barbat
10.Stroma rinichiului
- are o lungime de 20 cm si reprezinta o structura urogenitala
- este sarac reprezentata prin fibre de reticulina dispuse in jurul vaselor
- este formata din trei segmente:uretra prostatica,uretra membranoasa si
sanguine,a glomerulilor si a tubilor uriniferi
uretra peniana
- o stroma reala se gaseste bine reprezentata in jurul canalelor Bellini din
- histologic peretele uretrei este alcatuit din mucoasa si tunica musculara
papilele renale si in vecinatatea vaselor mari
- mucoasa este formata dintr-un epiteliu ce variaza ca structura in cele trei
segmente si dintr-un corion fibroelastic,bogat vascularizat
11.Vascularizatia si inervatia rinichiului
- in uretra prostatica se afla un uroteliu cu numeroase cute numite lacunele
- artera renala intra in hil,da ramuri pentru capsula,dupa care se ramifica
lui Morgani in care se deschid glande din mucoasa si glande intraepiteliale
anterior si posterior in ramuri segmentare
- in uretra membranoasa epiteliul este pseudostratificat cilindric neciliat si
- din arterele segmentare se desprind 5-6 artere interlobare pentru o
contin glandele bulbouretrale ale lui Cowper care se deschid in uretra peniana
piramida,cu traiect ascendent, localizate in coloanele lui Bertin
- in uretra peniana epiteliul variaza de la stratificat cilindric la stratificat
- la baza piramidelor Malpighi arterele interlobulare se bifurca,formand
pavimentos
arterele arcuate care consemneaza limita dintre corticala si medulara
- tunica musculara este formata din fibre longitudinale dispuse intern si
- din arterele arcuate,la nivelul labirintului se desprind arterele interlobulare circulare localizate extern
ce delimiteaza lobulii
- in portiunea membranoasa uretra este inconjurata de fibre musculare
- din arterele interlobulare se desprind arteriolele aferente ce patrund in
striate,constituind un sfincter
glomerul,formeaza ghemul capilar si parasesc glomerulul sub forma arteriolelor
eferente
15.Uretra la femeie
- arteriolele eferente se continua cu o retea capilara peritubulara
- este scurta,de 4-5 cm si reprezinta doar calea urinara
- arteriolele eferente ale glomerulilor superficiali asigura irigatia tubilor din
- in portiunea initiala este tapetata de un uroteliu,in cea mijlocie de un
corticala in timp ce arteriolele eferente ale glomerulilor
epiteliu prismatic stratificat care in partea terminala devine de tip pavimentos
profunzi,juxtaglomerulari asigura atat capilarizarea corticalei cat si cea a
stratificat
medularei corespunzatoare
- corionul contine numeroase fibre elastice si un plex venos

11

- mucoasa prezinta cute ce formeaza structuri pseudoglandulare cu celule

mucoase
- tunica musculara este formata din fibre dispuse intern longitudinal si extern
circular
- ultimele fibre musculare circulare vor forma un sfincter la nivelul
orificiului intern al uretrei

12