Parametrii caracteristici de functionare a motoarelor navale

97

9. Parametrii caracteristici de
functionare a motoarelor navale
9.1. Parametrii indicati
Parametrii
caracteristici
de
functionare
a
MAI
sunt
mrimile
(indicatorii)
ce
apreciaz
performantele tehnice si economice ale
motorului
respectiv.
Dup
natura
pierderilor pe care le nglobeaz.
acestia se mpart n:
parametrii indicati;
parametrii efectivi.
Parametrii
indicati
includ
n
valoarea lor pierderile termice, iar
cei efectivi includ att pierderile
termice ct si cele mecanice.
Presiunea medie indicat
Aceast
presiune
este
valoarea
conventional constant a presiunii
care asigur acelasi lucru mecanic pe
ciclu ca si presiunea real, conform
figurii 1,a, n care s-au introdus
pc -presiunea
medie
pe
notatiile:
comprimare;
p d -presiunea
medie
pe
destindere;
deci
presiunea
medie
indicat va fi:
pi = p d pc .

(1)

Pentru
aceasta,
deducerea presiunii
teoretice:
pi t =

Lit
Vs

pornim
medii

de
la
indicate

care

(2)
Vs -cilindreea

Lit -lucrul

mecanic

unitar,

indicat

iar

teoretic

dezvoltat pe ciclu:
Lit = L yz + Lzb + Lac = L yz + Lzb Lac =

= p z Vz V y +
p
= pcVc z
pc

p zVz pbVb pcVc paVa

=
nd 1
nc 1

Vz

1 p z Vz pb Vb ,(3)
1 +

Vc
nd 1 pc Vc pc Vc

p V
1
1 a a
nc 1
pc Vc

p
p p
pz
V
1
= p ; z = ; b = b z = p n ;
pc
Vc
pc p z pc
d
V
Vb Vb Vz
p
=
= ; a = c
Vc Vz Vc
pc Va

nc

.(4)

V
1
= n ; a =
c
Vc

Fig. 1
cu nc , nd exponentii politropici medii
ai proceselor de comprimare, respectiv
destindere; n continuare, se exprim
valorile rapoartelor anterioare cu
ajutorul
coeficientilor
ce
caracterizeaz functionarea motorului:

Introducem (4) n (3):

C
1
C
2
C
3
C
4
C
5
C
6
C
7
C
8
C
9
C
10
C
11
C
12
C
13
C
14
C
15
C
16
C
17
C
18
P19
C
20
C
21
C
22
C
23

C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
P 19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

98

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

1
1

Lit = pcVc p ( 1) +
p p n
d
1

1
1

1 n =
nc 1 c

Pentru motoarele n doi timpi (fig.

1,c), se consider c portiunea de la
coad d . f .e. b a compenseaz pierderile
pe la colturi, astfel nct pi se va
raporta la cursa util

1
1
1
= pcVc p ( 1) +
1 n 1
1 n 1
d
1
1

n
n

c
d
c

(5)

si de aici, stiind c:
V
Vc = s ,
1

(6)

se obtine expresia final a presiunii

indicate teoretice:

pi = (1 s ) pit .

(11)

Relatia
(11)
este
identic
cu
presiunea indicat teoretic a unui
motor n patru timpi functionnd dup
ciclul
teoretic
redus
a-c-y-z-d.f.e.
Valoarea uzual a presiunii indicate:
p i = 6 10 10 2 kN/m2 pentru M4tAN (admisie
normal);. p i = 12 30 10 2

kN/m2

pentru

M4t SA (supraalimentate); p i = 12 20 10 2

p
1
1
1 kN/m2 pentru M2tSA.

p
pi = c p ( 1) +
1

1
nd 1 n d 1 nc 1 nc 1 Puterea indicat
Se
porneste
de
la
relatia
de
(7)
definitie a puterii:
Se
observ
c
presiunea
medie
L
indicat depinde de
pc , rapoartele
(12)
Pi = i ,
tc
adimensionale definite n cap. 1, de
exponentii politropici ai evolutiilor
cu t c -timpul de realizare a ciclului
de comprimare si de destindere si nu
depinde de dimensiunile motorului.
motor; notnd:
n
realitate,
lucrul
mecanic
indicat Li este mai mic dect lucrul
2, M2t
(13)
=
mecanic teoretic pentru c evolutiile
4, M4t
sunt imperfecte, ceea ce se traduce
prin rotunjirea diagramei indicate la
numrul de timpi de realizare a
colturi fat de ciclul teoretic.
ciclului motor (indicele de realizare
La motoarele n patru timpi, se
a ciclului), cu n[rot/min] turatia
observ existenta lucrului mecanic de
motorului, vom deduce, tinnd cont c
pompaj (fig. 1,b) care reprezint o
o rotatie a manivelei se produce n
pierdere, ce va fi ns nglobat n
[s], durata de realizare a
60 / n
pierderile mecanice. Diferenta dintre
ciclului (n / 2 rotatii):
lucrurile mecanice indicate, real si
teoretic, conduce la inegalitatea:

tc =
60 [s].
(14)
2n
pi < pit .
(8)
Expresia puterii va fi:
De aici, se defineste randamentul
relativ
sau
coeficientul
de
plenitudine a diagramei:

r =

Li
0.96 0.98 .
Lit

Presiunea medie indicat va

pentru motoare n patru timpi:

pi = r pit .

Pi =

Li
pV
2n 1
[kW],
= i s = piVs

tc
60
60
2n

(15)

(9)

fi,

(10)

cu pi [kN/m2]-presiunea medie indicat,

V s [m3]
ci-lindeea
unitar
si

2n cicl
2n 1 cicl
, respectiv
.
min
60 s
Relatia (15) este valabil pentru
motorul monocilindric. Dac notm cu i
numrul de cilindri, puterea motorului
policilindric devine:

Parametrii caracteristici de functionare a motoarelor navale

Pi = i

2n 1
D
S
pi [kW].
4
60
2

(16)

Randamentul indicat
Prin definitie, randamentul indicat
este:

i =

Lic
Qdisp

ciclu;

lucrul

Qdisp

mecanic

indicat

cantitatea

de

pe

cldura

Li
,
Qi

(18)

Li -lucrul mecanic indicat

prin arderea a 1 kg de
kJ
Qi -puterea
combustibil,
iar
kg
caloric inferioar a combustibilului.
Avem:

n care
dezvoltat

pV
p Vef
1 pi Lmin
i = i s = i
=
=
Qi
Qi v v Qi
1 Lmin 1
=
pi
v Qi

p
0, s =
,
T 0 , s

(21)

unde parametrii

disponibil
pe
ciclu;
exprimarea
acesteia
din
urm
prezint
dificultti, fiind dependent de tipul
ciclului. De aceea se foloseste o
exprimare conventional:
i =

Uzual, n locul relatiei (19), se

utilizeaz o relatie ce tine cont de
valoarea lui din ecuatia general
de stare scris pentru unitatea de
mas:

(17)

Lic

cu

care

ncrctur

Vef -volumul

efectiv

proaspt;

(19)

de
v -

coeficientul
de
umplere;
coeficientul de exces de aer; Lmin cantitatea minim de aer necesar
arderii unui kilogram de combustibil;
densitatea este:
0 , MAN

1
,
=
ps n s
s = 0 , MSA

p0

( p , T )0, s

(20)

unde:
aerului
de
s -densitatea
supraalimentare;
p0 , 0 -parametrii
mediului ambiant; ps -presiunea aerului
de
supraalimentare;
n s = 1.4 1.6 exponentul politropic al comprimrii
n suflant.

se refer la

mediul ambiant pentru MAN (indicele 0)

sau sunt cei ai aerului de la iesirea
din
rcitorul
aerului
de
supraalimentare (MSA), pentru ps avnd
relatia:
ps = ps ps ,

(22)

n care ps -preiunea de supraalimentare

(de iesire din suflant); p s -cderea
de presiune n rcitorul de aer de
supraalimentare: p s = (1 6) 10 2 kN / m 2 . Cu
aceste precizri, relatia (19) devine:
i =

1 Lmin
v Qi

pi .
.0, s

De
aici,
uzual
folosesc formulele:
,

99

pi = i v

(23)

pi

pentru

se

Qi
0, s
Lmin

(24)
Qi p
pi = i v

Lmin T 0, s
Valori uzuale pentru mrimea n
discutie: i = 0.35 0.52 .
Observatie:
se
poate
determina
relatia
de
legtur
dintre
randamentele definite pn acum:
i =

Lic
Qdisp

Lic
Lit

Lit
Qdisp

= r t

(25)

Consumul
specific
indicat
combustibil
Se defineste ca fiind raportul:

ci =

Ch
Pi

kg
kwh ,

kg
Ch -consumul
h
combustibil;
produsul

cu

de

(26)

orar

de

c i Qi

va

C
1
C
2
C
3
C
4
C
5
C
6
C
7
C
8
C
9
C
10
C
11
C
12
C
13
C
14
C
15
C
16
C
17
C
18
P 19
C
20
C
21
C
22
C
23

C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
P 19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

100 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
reprezenta atunci cldura necesar
pentru realizarea unui lucru mecanic
de 1 kWh, iar ci Qi i cantitatea de
cldur transformat n lucru mecanic
de 1 kWh, adic:
kJ
kg
kJ
= ci
Qi i
1 kWh = 3600 kJ ; 3600

kWh
kWh
kg

de unde:
ci =

3600
i Qi

kg
kWh .

(27)

Lmec = L fr + L pomp + Laux + Lvent ,

Se
mai
pot
utiliza
variantele
pentru
o
exprimarea
lui
prin
ci
nlocuirea n (27) a lui i dat de
(19) sau (23):
ci =

3600v
0,s
Lmin pi

ci =

3600v
Lmin pi

Valori

(28)

T 0,s

uzuale

9.2. Parametrii efectivi

Presiunea medie efectiv
Lucrul mecanic indicat dezvoltat pe
ciclu n fiecare cilindru nu se
transmite integral pistoanelor si apoi
mecanismului
biel
manivel
si
a
arborelui
cotit,
ci
cu
pierderi
mecanice.
Lucrul
mecanic
necesar
nvingerii
rezistentelor
mentionate
anterior se noteaz Lmec si se numeste
lucru mecanic corespunztor nvingerii
rezistentelor proprii ale motorului.

sunt

c i =0.1440.166

kg
kWh .

Influente
asupra
parametrilor
indicati
a) Raportul
de
comprimare
:
t i .

care:

L fr -lucrul

(29)

mecanic

necesar

nvingerii frecrilor dintre organele

motorului aflate n miscare; L pomp lucrul
mecanic
corespunztor
pompajului la M4t; Laux -lucrul mecanic
necesar
antrenrii
agregatelor
auxiliare direct de ctre motor (pomp
de combustibil, de ungere, de rcire,
mecanismul de distributie, transmisii
diverse, etc.);
Lvent -lucrul mecanic
necesar nvingerii rezistentei aerului
la miscarea organelor motorului; prin
mprtirea membru cu membru a relatiei
(29) prin Vs se obtine:

pmec = p fr + p pomp + paux + pvent ,

(30)

( 25 )

b) Modul de formare a amestecului

influenteaz valoarea lui i prin
:
i ; initial, influenta
este evident n zona exceselor
mari: > 2.5 3 , influenta asupra lui
i devine mai putin semnificativ.
c) Turatia n si sarcina (coeficientul
de sarcin ): n m c i ,

unde mc -cantitatea de combustibil

injectat
pe
ciclu;
mc i .
d) Mrimea cilindrului: la cresterea
dimensiunilor
cilindrului,
suprafata relativ de schimb de
cldur
scade, schimbul de
/V
cldur dinspre gaze spre medul de
rcire se diminueaz, iar i .
e) Factori constructivi: avansul la
injectie ; exist un optim pentru
care i este maxim.

cu
medie
p mec -presiunea
corespunztoare lucrului mecanic total
p fr -presiunea
medie
Lmec ;
corespunztoare
lucrului
mecanic
necesar
nvingerii
frecrilor
din
motor (ntre suprafetele aflate n
miscare relativ: grupul pistoncmas
de cilindru, ca si n lagre: fus
cuzinet, etc.), valori de (55 65)% pi
datorndu-se
frecrilor
piston
(35 45)% pi celor din n
cilindru,
lagre;

p fr

este

dependent

de

calitatea materialelor, montajului si

a executiei, de calitatea uleiurilor
de ungere, de presiunile specifice
ntre suprafetele n contact si de
viteza
relativ,
de
turatie
si
p pomp -presiunea
sarcin;
corespunztoare lucrului mecanic de
pompaj, fiind specific motorului n
p pomp = (1.5 3)% p i ,
patru
timpi:
ea

Parametrii caracteristici de functionare a motoarelor navale

scznd de la MAN la MSA, la acesta
din
urm
tinznd
spre
zero;
(
)
lucrului
paux = 1 3 % pi -corespunde
mecanic necesar antrenrii de ctre
motor
a
unor
agregate
auxiliare;
medie
corespunzpvent 0 -presiunea
toare
lucrului
mecanic
necesar
nvingerii rezistentelor pe care le
ntmpin organele mobile n miscarea
lor n aer (echipamentul mobil) sau
rotorul
generatorului
n
cmpul
electromagnetic.
Uzual pentru
se utilizeaz
p mec
relatii experimentale de forma:

pmec = 0.9 + 1.2 w p

pmec c1 + c2 n + c3n 2

wp

cu

viteza

medie

c1 , c2 , c3 -coeficienti

(31)

Pe Pi Pmec
P
= 1 mec Pmec = (1 m ) Pi (37)
=
Pi
Pi
Pi

1
1
Pe
Pe
P
=
=
1 + mec =

Pi Pe + Pmec 1 Pmec
Pe
m
+
Pe
(38)
1 m
Pe .
Pmec =
m

m =

Randamentul efectiv
Ca raport dintre lucrul mecanic
efectiv si energia consumat pentru
realizarea sa, acest randament se
defineste prin analogie cu relatia
(17):
e =

Lec
Qdisp

(39)

pistonului,

experimentali;

Ns / m 2 -vscozitatea
dinamic
a
uleiului de ungere.
Astfel, presiunea medie efectiv va
fi:
pe = pi pmec .

(32)

Valori uzuale sunt:

(5 7 ) 10 2 kN / m 2 M4tAN

pe = (10 22 ) 10 2 kN / m 2 M4t SA

(10 18) 10 2 kN / m 2 M2t SA

Randamentul mecanic
Prin analogie cu (32), se defineste
lucrul mecanic,
Le = Li L mec ,

Pe = Pi Pmec ,

(34)

(35)

cu valori uzuale: m = 0.87 0.92 .

Puterea efectiv
Din relatia (35) se deduce:
Pe = m Pi .

Corelatiile dintre puteri sunt:

e =

Le
,
Qi

n care

(40)

Lec , Le -lucrul mecanic efectiv

pe ciclu, respectiv cel obtinut prin

arderea a 1 kg de combustibil; ca si
pentru randamentul indicat, vom avea
relatiile de calcul, analoge cu (19)
si (23):
1 Lmin

e = Q
v
i

= 1 Lmin
e v Qi

1
0, s

pe

pe
0, s

(41)

Variante de exprimare a presiunii

medii efective sunt deci, ca si (24):

iar de aici, randamentul mecanic, ca

mrime ce exprim pierderile mecanice
care
apar
n
timpul
functionrii
motorului, va fi definit de relatia:
Le Pe
p
=
= e < 1,
Li
Pi
pi

sau cu relatia (18):

(33)

respectiv puterea efectiv:

m =

m =

101

pe = e v

Qi
0, s
Lmin

pe = e v

Qi
Lmin

(42)

Observatie: relatia final dintre

randamente, tinnd cont si de (25),
este:
e =

(36)

T 0 , s

Le Le Li
=
= m i = m i = m r t ,
Qi
Li Qi

deci expresia presiunii devine:

(43)

C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
P 19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

102 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

pe = mvr t

Qi p

.
Lmin T 0, s

(44)

Consumul
efectiv
specific
de
combustibil
Definitia si relatiile de calcul se
obtin
prin
analogie
cu
relatiile
(26)(28):
ce =

ce =

C h kg
3600
,
ce =

Pe kwh
e Qi

3600v 0, s
Lmin pe

ce =

3600o
Lmin pe

Valori
uzuale
efectivi sunt:

.
T 0, s

pentru

(46)

parametrii

S
.
D

(47)
termic

se

determin

V s = V a Vc ,

Vs =

D 2
S.
4

(48)
in

functie

de

(49)

nlocuim (47) n (49) si obtinem:

Vs =

D 3
,
4

de unde:

Cursa se determina din (47):

S = D .

(52)

Raza de manivel este:

S
R= .
2

(53)

Determinm lungimea bielei:

R
L= ,

cu
-coeficientul
de
bielei,
impus.
Fig. 2

Sn
;
30
n
[rad / s] .
=
30
wp =

9.3. Dimensionarea motorului

Se impune, din datele statistice,
raportul curs/diametru:

care
se
exprim
dimensiuni:

(51)

(54)

alungire

Continum
cu
determinarea
parametrilor cinematici, viteza medie
a pistonului si viteza unghiular a
arborelui cotit:

Figura 2 red variatia calitativ a

mrimilor anterioare n functie de
turatia motorului.

Din calculul
cilindreea:

4Vs
.

(45)

kg
c e = 0.210 0.300
;
kwh

2 kN
M2tSA
(7.5 13) 10
m2
pe =
(12 20 ) 10 2 kN M4tSA.

m2

D=3

(50)

(55)
(56)

Dimensiunile
de
gabarit
ale
motorului sunt (fig. 3): L m -lungimea
motorului
(distanta
dintre
extremitatea anterioar a motorului
pn la flansa de cuplare a arborelui
cotit cu restul liniei de arbori):
Lm = cl D i ,

(57)

n care inumrul de cilindri; c l coeficient de lungime; Hnltimea

motorului (distanta de la axa de
rotatie la prtile cele mai sus ale
motorului):

C
1
C
2
C
3
C
4
C
5
C
6
C
7
C
8
C
9
C
10
C
11
C
12
C
13
C
14
C
15
C
16
C
17
C
18
P 19
C
20
C
21
C
22
C
23

Parametrii caracteristici de functionare a motoarelor navale

H = ch S ;

(58)

Eadncimea
minim
a
motorului
(distanta de la axa de rotatie la
partea inferioar a motorului):
E = ce S ,

B = cb S
(60)
cu c b -coeficient de ltime. Valori
uzuale pentru acesti coeficienti sunt:
motoare semirapide
cl = 2.5 2.9

motoare lente

ch = 6 7.5

motoare semirapide

ch = 3.8 4.4

motoare lente

cb = 4.3 6.3

motoare semirapide

cb = 2.4 3

motoare lente

ce = 2 2 . 5

motoare semirapide

arie

(62)

Ps v =

Pe
iVs

specific

Fig. 3
motorului
1. Factorul de solicitare propriu
zis a motorului:
(61)

volumetric

[kW / m ].
3

(63)

4. Indicele de baleiaj:
IB = Dn .

(64)

5. Indicele de ncrcarea pe unitatea

de lungime:

Pe
.
Lm

6.
Indicele
postamentului:

9.4. Indicatori de solicitare a

2
w p pe .

de

[kW / m ] .

Pe
iD 2
4

3.
Puterea
(litric):

IL =

ce = 1.21 1.56 motoare lente

Acesti parametrii sunt indicatori
de proiectare, cl , cb fiind utilizati n
amenajarea compartimentului de masini;
toti
coeficientii
sunt
specifici
fiecrei firme constructoare si sufer
modificri
pe
msura
evolutiei
motorului.

sol =

Ps a =

specific

(59)

cu
de
adncime;
c e -coeficient
B
ltimea motorului (distanta maxim
dintre tlpile de prindere a motorului
pe postament):

cl = 2.6 2.7

2.
Puterea
pistoanelor:

103

IP =

Pe
.
Lm B

(65)
de

ncrcare

(66)

n
amenajarea
compartimentului
masini se tine cont de valorile aces
tor indici.