ASISTENT BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE I

RECUPERARE MEDICAL

Electroterapia
Suport de curs

Prof. Camelia Vartic

Electroterapia
Ramura fizioterapiei care se ocup cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si
utilizarea lor n scop therapeutic.
Curentul galvanic este o deplasare de sarcin electric sau de-a lungului unui conductorconduct corp care trece curentul electric: continuu i alternativ.
Curentul continuu acel curent la care sarcinile electrice se deplaseaz n sens unic ( n
acelai sens). Pentru ca un curent electri s circule de la (+) la (-) i de la (-) la (+) CURENT
ALTERNATIV.
n electroterapie se folosesc aparate electromedicale care furnizeaz curent continuu numite
PANTOSTATE (fautostate).
Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic n curent galvanic cu
impuls, n energie luminoas termic.

Orice aparat medical trebuie s conin ni te elemente comune i anume:

o de la reea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea =>
amperi (A) ] care cu ajutorul aparatului se tranform in curent continuu; transformator.
o Cordon de alimentare care trebuie s aib mpmntare i este prevzut la captul dinspre
priz cu un techer iar la cellalt capt cu o muf care se introduce n aparat; este izolat la
exterior din material plastic sau pnz cauciucat.
o Pe aparat avem un ntreruptor general sau buton oprit/pornit prevzut cu un led care arat
prezena curentului n aparat.
o Aparat de msurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA miliamper)
o Poteniometru = creterea i descreterea intensitii. Curentul galvanic este un curent
continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFIC ESTE O LINIE DREAPT.
o Comutatori pentru forme de curent adic schimbtor de polaritare care permite: inversarea
polaritii, scara de intensitate scara mare.
o Unele aparate sunt prevzute cu lmpi i semnalizare care indic prezena curentului n
aparat.
o Osciloscop reprezentarea grafic a curentului electric.
o Cablul de legatur sistem de legtur dintre aparat i pacient, la un capt prevzut cu
muf, iar la cellalt capt cu electrozi.

NORME DE PROTECIA MUNCII N SLILE DE

ELECTROTERAPIE
1) Slile de electroterapie trebuie s fie mari, spaioase, compoartimentate, illuminate natural,
dac nu, lmpi fluorescente sau neoane.
2) Du urile trebuie s fie acoperite cu gresie antiderapant de preferat acoperite cu material
electroizolant linoleum.
3) Pardoseala i nclmintea asistentului trebuie s fie uscate (NU UMEDE !)
4) Paturile din slile pentru bolnavi trebuie s fie din lemn, fr metal, fr arcuri metalice i
scunelele s fie din lemn.
5) Pereii trebuie s fie vruii, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschis petru a liniti bolnavii.
6) Prizele le care se alimenteaz aparatul trebuie s fie cu mpmntare fixate la 1 -1,5m de
duumea.
7) Prelungitorul s aib maxim 2( dou ) aparate, pentru a nu fi suprancrcat sa fie aezat ceva
mai sus de duumea ferit de umezeal.
8) Canapelele s aib speteaz mobil pentru ca bolnavul s fie comod i relaxat.
9) Apartura medical s fie fixat pe bncut din lemn, de preferat cu ditan intre aparate; s fie
n bun de funcionare n timpul tratamentului. Se verific la nceputul turei dac sunt bune,
dac nu, se scoate din priz, se pune pe aparat un carton scris DEFECT i se anun eful
ierarhic superior -> nu avem voie s reparm noi aparatul! Dup ce l-a reparat, electronistul
trebuie s ne arate n fa c funcioneaz.
10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie s folosim mnui de protecie din bumbac cu goluri
pentru a ptrunde aerul, ceea ce mpiedic undele ultrasonore s intre n mna asistentului.
11) n sala cu cureni de joas, medie i nalt frecven, numai un aparat , att avem voie s
instalm, ori n cazul in care se afl dou aparate, pereii trebuie s fie izolai n compartiment
separat pentru a nu transimte undele iradiante.
12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie s fie isolate n ncperi cu perei despritori pentru ca
undele sa nu se ntreptrund. Dac exist mai multe parate de acest tip, paturile i aparatele
trebuie s fie la distante de 3m.
13) Aparatele de radiaii luminoase-ultraviolete: att asistentul ct i pacientul au ochelari de
protecie.
14) Slile de electroterapie trebuie s aib chiuvet cu ap rece i cald i material de curenie i
igien.

Cablul de legtur
2

Face legtura ntre aparat i pacient, la captul ctre aparat este prevazut cu o muf care se
nfileteaz n aparat iar la captul opus legtura cu pacientul se face prin intermediul
electrozilor;
Acest cablu este format din (li) srm liat, prevazut cu mpmntare, este izolat electri prin
cauciuc sau material plastic.
Plasticul s nu conin fisuri, s fie izolat i neted tot;
Lungimea cablului de legtur trebuie sa fie de 1,5m 2m care s ajung la orice regiune a
pacientului.

Electrozii
Sunt piese metalice de diferite forme i dimensiuni care fac legtura dintre aparat i paciet,
transmite curentul. Electrozii se impart n 3 (trei) categorii :
1. Flexibili
2. Semiflexibili
3. Rigizi

Electrozii flexibili :
o sunt confecionai din plumb laminat sau tras n linii;
o au o grosime de 0,3 0,5 mm, sunt flexibili pentru c se pot mula pe corp si pot reveni
la forma iniial foarte uor, se pot utilize pe orice regiune a corpului.
2
o Mrimea electrozilor difer n funcie de regiunea de tratat, 4 i 6 cm, 6-8 cm , 8-12
cm

, 50 cm

-> 800 cm

o Forma electrodului poate fi diferit:

Dreptunghiular
Ptrat
Oval
Rotund
Punctiform.
Cei mai utilizai au forma dreptunghiular.

Electrozii semiflexibili:
o Sunt confecionati din aluminiu
o Sunt mai subiri dect electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm
o Pot avea aceleai forme ca i cei flexibili
o Se numesc semiflexibili pentru c se muleaz uor pe corp dar revin mai greu la froma
iniial fiind mai rigizi;
o Sunt de dimensiuni diferite, n funcie de regiunea corpului.

Condiiile care trebuie s le ndeplineasc electrozii flexibili i

semiflexibili:
1) Electrodul s fie foarte ntins-neted, deoarece altfel concentreaz curentul n locul denivelat i
arde !!! Se ndreapt cu un rulou (suport) metalic nainte de utilizare;
2) Electrodul nu trenuie s prezinte fisuri, nndituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite;
3) La locul de fixare a cablului de legatur cu electrodul, s fie izolat foarte bine pentru c firul s
nu ating tegumentul
4) Electrodul nu se aplic direct pe tegument, ci prin ntermediul unui strat hidrofil.
Mai exist i electrozi cauciucai cu srm liat n interior iar la exterior cauciucai, la fel
mrimile difer, au capetele rotunjite, pod a i ei arsuri.

Electrozii rigizi:
o Sunt confecionai din cupru, speciali care sunt fixai pe nite mnere izolatoare, la
exterior nichelai sau cromai.
o MAI EXIST ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un
electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poart numele de PLATURI(speciali).

Electrozi fixi:
o Electrozi fixi i mbrac pacientul, nglebai sub forma de ochelari, sub forma de
masc hemifaciali BERGONNIER, care se aplic pe fa n form de tvi renala
pentru tratarea nervului trigemen (dureri de msea) i tratarea nervului facial.
o Electrozi SCERBAK care se aplic cervical.
o Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de civa milimetri pn la 1 cm, care se aplic n
nevralgii se aplic pe nerv pentru stimurare sau analgezie.

Cablu de legtura (tipuri de circuite)

Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+),

+

cu cablu ro u( anodul)

adic

un electrod pozitiv ( un electrod negativ ( ) cu cablunegru (catodul

Exist aparate cu

circuit
{douunsingur
circute simple

, dar exist situaii cnd avem aparate cu circuit

bifurcate i constau n aceea c avem 3 electrozi : unul pozitiv i doi negative. Aceste cabluri
bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(n acelai timp) pe 2 regiuni diferite la acelai
bolnav. Adic (+) pe ceaf, (-) pe o mn i cealalt.
4

Fixarea electrozilor (n aplicaii pariale)

Electrozii se fixeaz cu ajutorul sculeilor de nisip care sunt confecionai dintr-un sculet din

pnz n care s-a introdus nisip fin ntr-o cantitate moderat care s nu produc presiune prea
mare asupra tegumentului. Acest scule este introdus intr-un alt scule de preferat de f sau
material impermeabil, se coase foarte bines nu permit ieirea nisipului.
Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevzut cu butoniere sau cu fee

elastic prinse cu scai.

O alt modalitate de fixare este prin aezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul.
Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecionat din
material permeabil, de obicei tifon, cu pnz prevazut cu ochiuri, din frotil (material pluat)
sau material de flannel, mai poate fi folosit din material burette spongios n care se introduce
electrodul (cu diferite forme i dimensiuni). Cel mai des utilizm tifonul care se aeaz n
straturi de 6-8, se coase la capete n aa fel nct s nu joace tifonul, se aeaz compresa bine
ntins, umezit i bine ntins, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra
electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu scule de nisip.
Compresele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

S fie bine ntinse, s nu aib fisuri, bine umezite cu ap

cldu i stoarse n asa fel nct s nu preling apa din
ele( n locul unde curge apa se produce arsuri)

S nu aib nndituri, s nu fie mototolite, s fie cu 2-3 cm

mai mari decat electrodul ca s nu ating tegumentul.
Electrozii sunt fixai pe cablu, astfel:

Fie sunt lipii cositor i se nseamn, cel pozitiv ca s nu le

ncurcm;

Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se ntroduc n

borna electrodului (mai modern)

Ce se face cu bureii, compresele dup utilizare?

1. Se spal cu ap cald, iar la sfritul zile de tratament compresele se spal i se
fierb timp de 30 min cu solutie dezinfectant sau cu detergent, dup care se
cltesc foarte bine i se usuc pn a dou zi.
2. Bureii se spal cu ap i spun dup fiecare pacient (nu se pot fierbe), din
acest motiv se folosete tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate
fi i mai gros stratul (dar nu este material).
5

Indicaii generale de aplicare a procedurilor de

electroterapie
ELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaie este util n toate
tipurile de patologie:
Bolile reumatismale cronice inflamatorii sau degenerative :

ale coloanei vertebrale i sindroamele asociate ca :lombosci atica

bolile articulare degenerative
bolile postraumatice

Bolile reumatismale abarticulare:

Bolile nervilor periferici:

muchi
tendoane
sinoviale
fascii

nevralgii
nevrit e
leziuni traumatice
polinevrite

{hemiplegii

Leziuni de neuron motor central: paraplegii

Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociat n tratamentul
complicaiilor unor boli cornice ale aparatelor i sistemelor:
o Cardiovascular Tensiune Arterial
o Respirator insuficien

renal
{respiratorie

, astm bronic

o Digestiv litiaze
o Urinar colite cornice, etc
n aceste condiii procedurile electrice sunt utile att n tratamentul de baz al acestor
suferine, ct i atunci cnd aceste suferine nsoesc alte afeciuni ale
aparatului locomotor indicate recuperrii fizical-kinetice.
6

I. Curenii de Joas Frecven 1 1000

Hz

Cureni cu impulsuri:

C . Faradicmonofaradic

Trabert , Leduc
C .rectangulari ( 4)C . Diadinamic

{ 5C . Dreptunghiulari pentru testarea i tratarea musculaturii 6electrostimularea musculaturii denervateC

II. Cureni de Medie Frecven: 1000

100.000 H +
C. Interfereniali

Hz

III. Cureni de nalt frecven: > 300.000

(PRAGUL NERS)

Hz

1)
2) U.S. ( Ultra Sunet)
3) U. S ( Unde Scurte) diatermia cu unde scurte
4) Diapuls
c

1. Curenii de Joas Frecven ( J.F.)

1. Acioneaz pe baza principiului EXCITAIEI SINCRONE (1 impuls = 1
stimul)
+

ANALGEZIE

2. i manifest aciunea prin intermediul a 2 poli:

(+)ANALGEZIE:
Aproape toate formele de cureni de J.F. n proporii diferite dau ANALGEZIE,

percep iec . exponen ial

ac ioneaz pe ganglioniicervicali
ac ioneaz pe interferarea c ilor :

acionnd pe:

o TENS ( 0 200 H z
o
o
o
o

C. LEDUC
C. TRABERT
C. DAD-RS
C. FARADIC i NEOFARADIC

(-)ELECTROSTIMULARE:
Se realizeaz cu cureni cu IMPULSURI.
Se adreseaz:
1. Musculaturii STRIATE:
a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezie
b)

DENERVATE parial
total

cu

{cureniTRIUNGHIULARI
cureni EXPONENIALI
8

2. Musculaturii NETEDE (visceral, apereilor vasculari)

3. Aciunea c. J.F. se exercit prin:

{ ANELECTROTONUS

b) EFECTE POLARE: CATELECTROTONUS

c) EFECTE INTERPOLARE

Curentul GALVANIC
Curentul CONTINUU obinut din c. alternativ sinusoidal de 50

Are aciune

Hz

, de la reea.

EXCITOMOTOR

ANALGEZIE

POLARE

Efectele c. GALVANIC sunt dependente de:

a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciat n funcie de senzaia
subiectiv a pacientului = FURNICTUR PLCUT

I . prag =0,1 mA=efect BIOTROFIC

I . la prag=( furnictur ) =ANALGEZIE
I . peste prag=( cldur )=VASODILATAIE

b) SENSUL CURENTULUI:

=SEDATIV
{DESCENDENT
ASCENDENT=EXCITANT

MODALITI DE APLICARE A C. GALVANIC:

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrod rulou = abandonat
9

B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT):

{logitudinal

Cu electrozi plac n aplicaii: transversal

pariale( celulare)

Bile galvanice: generale (bi STANGER)

Ionogalvanizarea:

ANALGEZIE
EXCITAIESEDAIE
REZORBIE
HIPEREMIE

Curenii de J.F. cu IMPULSURI

C. FARADIC NEOFARADIC
C. TRABERT i LEDUC
C. EXPONENIALI
C. RECTANGULARI
C. DAD
Curenii EXCITOMOTORI
(+) ANALGEZIE :

C . FARADIC N EOFARADIC
C . TRABERT C . LEDUC
C . DADRS

(-) EXCITOMOTOR:

C . EXPOENIALI pentru musculatura DENERVATI

C . RECTABGULARI pentru musculatura striat NORMOINERVAT
Se utilizeaz i ntratamentul spasticitii muchilor n cuplaj TUR
RS 12TUR RS 10 ndecalaj de faz=METODA HUFFSCHMIDT

C. FARADIC:

EXCITOMOTOR
A nalgezic la 60 impulsuri / sec
Efecte vasomotorii
revulsiv

10

utilizat n acelai scop

C.NEOFARADIC: se poate doza cu precizie intensitatea

C. TRABERT:

{Hiperemie
Analgezie

C.EXPONENIALI: Electrostimularea musculaturii DENERVATE

C. RECTANGULARI= Testarea i tratarea SPASTICITII ( inhibiia
musuclaturii spastic+stimularea musculaturii antagoniste
corespunztoare)

CURENTUL DAD
MF=EXCITOMOTOR
DF=ANALGEZIC
(50
(10

Hz

Hz

)
ACOMODARE

Pentru evitarea acomodrii se utilizeaz:

PL ( Perioad Lung )

{Vasodilataie
Analgezie
11

 PS ( Perioad Scurt )

RS ( Ritmic Sincopat )(

Vasodilataie
Biotrofic
Rezorbtiv
Analgezii ( prin creterea duratei de aplicare)

Analgezie

Cmpuri magnetice de J.F. (MDF)

1) Forma continu de 50, 100, 50-100

Hz

2) Forma ntrerupt:
Ritmic:
50
100

Hz
Hz

(3) = pauz(3) 50

Hz

(3) = pauz (3) 100

Aritmic: de 50, 100 i 50-100

Hz

(3)
Hz

(3)

cte 6, pauzele fiind inegale,

succedndu-se aleator

12

Efecte:

Curent continuu

Curent ntrerupt

SEDATIVE
SIMPATICOLITICE
TROFOTROPE

EXCITANTE
SIMPATICOTROPE
ERGOTROPE

2. Curenii de medie frecven (MF)

1000 100.000 H z
Efecte apolare
Acioneaz pe baza principiului SUMAIEI TEMPORARE
EFECTE:
a. EXCITOMOTORII
b. ANALGEZICE
c. TROFICE
d. VASODILATATORII
e. INFLUENEAZ SNV
Forme de MF:
A. MF. Pur: 5000

Hz

- d acomodare

13

B.

MF . De 4000 H z
MF . De5000 H z
MF . De10.000 H z

forme de baz

C. M.F. de baz MODULATA

n PS

ANALGEZIC
50500 trenuri/sec BIOTROFIC
EXCITOMOTOR
TROFIC
50100
2050
cateva

n PL EXCITOMOTOR
D. MF. SUPRAMODUAT ( PS-PL; PL-PS)
E. MF. REDRESAT apar EFECTE POLARE ( nedorite )
F. C. INTERFERENIALI

Modaliti de aplicare a curenilor de MF

1. C. de MF

modulai
Supramodulai
redresai

2. C. de MFINTERFERENIALI = ncruciarea endotisular a doi cureni de

MF, ca avantajele apolaritii M.F. i eficienele J.F. n profunzime cu
character vibrator.
Exist:
1. Interferen staionar
2. Interferen nestaionar
Hz
3. Interferen cu frecven constant 0 100
(MANUAL)
Se aplic pe muschii striai sntoi
0 10 H z = EXCITOMOTORI

decontracturante
0 50 H z vasculotrofice

0 80 100 H z = ANALGEZIE
14

4. C. interfereniali cu frecven variabil ( modulat) = SPECTRU

SPECTRU 010 H z=electrokinezie (hipotonii de inactivitate)

spectru 90100 H z=analgezie
spectru 80100 H z=MICROMASAJ ENDOTISULAR

Modaliti de aplicare:

plan
spaial
vectorial
dinamic

acioneaz pe musculatura NORMOINERVAT

010 H z=EXCITOMOTOR pe musculatura striat
1235 H z =EXCITOMOTOR pe musculatura neted
80100 H z ANALGEZIE

M.F.

3. Curenii de nalta Frecven

Peste 300.000 H z (pragul lui NERST)
Efect CALORIC
Forme de nalt Frecven ( IF) utilizate n practic:
US ( ultrasunetul)
U S c ( diatermia cu unde scurte)
Diapuls
US = utrasonoterapia
Totalitatea oscilaiilor longitudinal ale elementelor mediului
Amplitudinea oscilaiilor particulare mediului strbtut este dependent de
VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE
15

 Aceste oscilaiiale particulelor mediului strbtut joac rol de MICROMASAJ

ENDOTISULAR
Frecvena util care asigur cea mai bun penetrabilitate, pn la 6 cm = 800
KH z

Este o procedura a crei eficacitate terapeutic depinde de INTENSITATE

2
(exprimat n W/ cm )

Coeficientul de absorbie a US de ctre diferitele organe este foarte diferit.

Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBIE = NU SE
APLICA PRECORDIAL !!!
La ntlnirea unui obstacol, US se reflect genernd apariia UNDELOR
REGRESIVE care dac sunt n cantitate mare i se adaug undelor
directe se sumeaz cu acestea ducnd la apariia unor unde de
aplitudine mare = UNDE STAIONARE = cu efect distructiv.
La trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid =
EFECT DE CAVITAIE = duntor pentru organism; este o modalitate de
testare a funcionalitii capului de tratament.
Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate

EFECTELE US:

fibrinolitice n doze mari

analgezice evidente , prompte ndoze medii
reconstructive=osteofitoz=ndoze mici
efecte vasculare
2
DEBITUL ULTRASONIC MAXIM ADMIS = 10 W/ cm
2
(12 W/ cm ) (intensitatea maxim)

Se calculeaz n funcie de dimensiunea capului de tratament

USc = diatermia cu unde scurte

16

TERMOTERAPIE DE NALT FRECVEN ce produce

INCLZIRE PROFUND.

Modaliti de aplicare
USc = n cmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK

nclzesc

{esutulpielea
adipos

electrozii se plaseaz paralel cu zona de tratament

distana electrod piele : maxim34 cm

USc = n cmp SOLENOID

nclzesc MUCHII
{acioneaz
prin cmp

Curenii de Joas Frecven

(generaliti)
1. Domeniul de frecvena dup EDEL 1 1000

Hz

2. Se impun principiului EXCITAIEI SINCRONE = 1stimul = 1 excitaie

3. Curentii de J.F. acioneaz asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii
de J.F. sunt numii i cureni EXCITATORI. Efectul excitator al acestor cureni se manifest asupra
musculaturii denervate (total sau parial) tiut fiind faptul c musculatura normal
inervat se acomodeaz foarte repede.
4. Surse de cureni de J.F:
Hz
a. C. galvanic (pat de curent cu impulsuri)= frecven 0
b. C. de la reea = curent alternativ sinusoidal cu o frecvena de 50

Hz
17

5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate n
practica curent sunt TUR RS10 i TUR RS12 (produse n RDG) ce produc toate
formele de curent de J.F. utilizate in electroterapie dup cum urmeaz:

TUR RS10

TUR RS12

Curent galvanic

Curent galvanic

Curent galvanic ca pat pentru impulsuri

Curent galvanic ca baza pentru impulsuri

Curent faradic i neofaradic

Curent faradic i neofaradic

Curent trabert

Curent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii

muscular mpreun cu TUR RS10)

Curent DAD

Grupuri de impulsuri dreptunghiulare i

exponeniale cu durat constant
Curent exponential

C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii muscular n asociere cu TUR RS12)

6. Curenii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acioneaz prin intermediul impulsurilor.

Impuls = curent cu anumii parametric care acioneaz o anumit perioad de timp, fiind apoi
urmat de o pauz.
7. Pentru ca un stimul de J.F. s fie considerat IMPULS, trebuie s ndeplineasc anumite condiii
(parametrii caracteristici):
Durata impulsului
Durata pantei de cretere a intensitii
Durata pantei de descrestere a intensitatii
Frecventa de succesiune a impulsurilor
8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIE
de AMPLITUDINE cu efect ANALGEZIC
Modulatia poate fi de FRECVENTA inlatura formele de acomodare
de DURATA efect DECONTRACTURANT

9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp SUPRAMODULATIE

10. Pentru a excita un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate,
durata):

18

Intensitate reobazica intensitatea pragului (minima) a curentului ce determina o

excitatie intr-un timp nedefinit.

Timp util necesar timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de intensitate

reobazica pentru a produce o contractie muscular.

11. Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza:
Electrostimularea musculaturii striate:

normal inervate ( cu curentirectangulari )=gimnastica muscularaelectrokinezie

denervate (cu curenti triangulari)

Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari)

Electrostimularea miocardului defibrilare
curentulTrabert
Electrostimularea muschilor aferenti electroterapia antalgica
curentul DAD

12. Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-musculare:

a. Reobaza intensitatea pragului la care apare o contractie minima
b. Cronaxia 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim necesar pentru a produce o
excitatie minima. ( 0,1 0,6 ms)
c. Indicele de excitabilitate :

1
cronaxie x Rb

d. Bruschetea stimului - constanta HILL k=cronaxia x 1,44

e. Constanta de acomodare
impuls triunghiular
=
=2,56 cand =1 denervare totala
Impuls dreptunghiular
13. C de J.F. sunt utilizati n:
Electrodiagnostic
Electrostimularea:
o Musculaturii normal inervate (electrokinezie, kinezie)

o musculaturii total denervate

1. ELECTRODIAGNOSTIC
Presupune:
Dovedirea existentei unei leziuni de NMP (nerv motor periferic)
Determinarea nivelului lezional
Stabilirea timpului de leziune
2. ELECTROSTIMULARE:
19

1.
2.
3.
4.
5.
6.

1)
2)
3)
4)

REGULI GENERALE:
Bolnav relaxat psihic si motor
Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de
sursa care sa distraga atentia bolnavului)
I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti.
Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si COLABORAREA
pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice.
Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie
scos de sub incidenta fortelor gravitationale.
Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la
temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii
O2
aportului de
; imbunatatirea metabolismului local, celular)

B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE

Se utilizeaza stimuli cu panta F. LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se
acomoda)
Stimuli vor fi IZOLATI
Stimularea se face prin APLICARE DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE
Parametii stimulilor:
Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat mai mare
d
Durata de actiune a impulsului( i ) variabila, intre 100 400 -800ms(in functie de
gradul leziunii)
Intensitatea stimulului se stabileste conform curbe

I
t

Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a
impulsului (pentru a se evita instalarea oboselii musculare)
Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15
Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie
o sedinta pe zi
Ritm: cel putin 3 sedinte pe saptamana Metoda este costisitoare, de lunga durata si

monotona.
B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE
(atrofii musculare de imobilizare)

Se mai numeste ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM

Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t
Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI
20

 Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor periferic
Hz
Frecventa impulsului = 50
Durata unui impuls = 1 ms
IN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-)
EFECTELE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA

efecte stimulatorii pe unitatea neuromotorie afectata

efecte de stimulare a forteide contractie musculare
efecte asupra SNV
efecte vasodilatatorii

ANALGEZIE

prinhiperpolarizare=anelectrotonus
efectul analgezic depinde de forma impulsurilor
cele mai analgezice forme de curent sunt :

Curentii faradici
Curentii neofaradici
Curentii rectangulari
Curentii DAD

CONTRAINDICAII RISCURI MSURI GENERALE DE

PRECAUIE N APLICAIILE CURENILOR DE JOAS
FRECVEN
NU trebuie aplicai pe regiunea precordial
Examinarea atent a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaii, plgi, leziuni
dermatologice, n scopul aplicrii unor msuri de protejare cu materiale gumate, muama
cauciucat, precum i a unor alergii cutanate la diferite substane.
Verificarea integritii i calitii electrozilor
Respectarea condiiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecie:
o grosimea corespunztoare a stratului;
21

o s depeasc marginile electrodului metalic;

o s fie bine netezit;
o s fie bine mbibat, uniform cu ap sau soluie medicamentoas.
n cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depi 0,1
2
mA/ cm

de suprafa de electrod active, indifferent de tolerana individual

relatat de pacient.
Evitarea regiunilor n care sunt incorporate piese metalice de osteosintez,
endoproteze ( chiar nemetalice cum este proteza total de old)
nainte de aplicarea unor ionogalvanizri transorbitare, trebuie s ne
asigurm de absena unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi i a
glaucomului.
Respectarea tuturor acestor precauiuni reduce accidentele posibile la 1 la
10.000 de aplicaii:
o Se vor evita:
Strile hemoragice locale,
Trombozele venoase superficiale i profunde a regiunii
abdominale
n timpul menstruaiei
Sarcin
o La aplicaiile de cureni excitomotori se evit zonele cu:
Edem localizat
Aderenele musculare
Zonele cu temperatur local sczut
Zonele cu pierderea sensibiliti termice
Leziunile localizate
Regiunile cu piese metalice intratisulare

FORME DE CURENT DE JOAS FRECVEN

(CURENT CU IMPULSURI)
ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei
1. C. Neofaradic
Succesiune de impulsuri rectangular
d i = 1 ms
22

T = 20 ms
-----20 ms-----

Grupuri de impulsuri rectangular modulate n amplitudine. Fiecare impuls din

cadrum grupului pstreaz parametrii:
d i = 1 ms

T = 20 ms

Frecvena curetului neofaradic 50

Aciunea :

Hz

excitomotor
vasodilatator
analgezic

2. C. Trabert
Impulsuri rectangulare
frecvena 140 Hz
di=2 ms
Parametrii:
T =5 ms

Actiune analgezie

3. C. Leduc
Impulsuri rectangulare

23

Parametrii:

frecvena 10050 Hz
di=1ms
T =10 ms

10ms

Aciunea : ANALGEZIE

4. C. DAD ( diadinamici)
Provin fie din:

curentul galvanic ca baz de impuls

curent sinusoidal ( de reea ) prinredresare

Exist 5 forme de C. DAD:

o Monofazat fix = MF
o Difazat fix = DF
o Lung perioada = PL
o Scurt perioad = PS
o Ritm sincopat = RS
Caracteristici:
Panta de descretere este mai lent dect cea de cretere a intensitii (c.
exponeniali)

24

JOASA FRECVEN
Frecvena : 1 1000 Hz dup EDEL
Origini:

J.F.:

din c . continuu ( c . galvanic ) cu O=0 Hz prinmodulare de intensitate

durat
din curent alternatic :O=50 Hz

Surse:

RS10
{TUR
TUR RS 12

care fuzioneaz:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Curent galvanic
Curent galvanic ca baz pentru impulsuri
Curent neofaradic
Curent Trabert
Cureni DAD
Cureni exponeniali izolai i n succesiune de impulsuri.
Curent trapeizoidal izolat i in succesiune de impulsuri
Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul
musculaturii spastice
9. Grupuri de impulsuri
Curenii de J.F. acioneaz prin intermediul STIMULILOR electrici asupra
structurilor excitabile ale organismului (receptori) care joac rolul unor traductori
biologici, solicitnd din partea organismului rspunsuri difereniate, integrale,
complexe.
Impuls = un curent sau o tensiune care exist un anumit timp, dup care
urmeaz o pauz.
Efectele J.F. cu impulsuri depend de:

Intensitate
Frecven
Integritatea i paticularitatea stimulilor
Locul aplicrii
Durata stimulrii

Curentul de J.F. cu impulsuri are urmtorii parametrii:

1. Perioad (T) = intervalul de timp dup care se repet stimuli
1
2. Frecvena = f = T
25

3. Valoarea de vrf = intensitatea de vrf = Iv

4. Valoarea medie

Curentul cu impulsuri se caracterizeaz prin:

Forma impulsului
Amplitudinea impulsului
Frecvena impulsului
Durata impulsului
Durata pauzei
Modulaia acestor parametrii

Din punct de vedere al formei, impulsurile pot fi:

1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc
T()=s+p

durata stimulului
durata pauzei
I =variabil

2. C. exponeniali: panta de cretere() a intensitii este diferit de panta de

descretere. Durata stimulului = durata pantei de crestere () a I x durata
pantei de descretere a I

3. C. triunghilar = panta de cretere a I = panta de descretere.

4. C. trapezoidal: panta de cretere a I + durata eficace a impulsului + durata

de scdere a I

26

Durata eficace a impulsului

5. C. trapezoidal cu frnturi exponeniale:

6. C. diadinamici obinui din curent sinusoidal

monoredresare
(dispariia undei negative)

frecvena acestor impulsuri

dubl

1
=20 ms
50

redresare
schimbarea sensului undelor negative

(+)(-)+(+)(-) = C. DAD
Toate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvena lor, se pot MODULA .

27

Prin MODULAIE se nelege progresul de variaii n timp a unuia dintre

parametrii impulsului:

amplitudineaintensitatea
fazaritmicitatea , frecvena
durata

1. MODULAIA DE AMPLITUDINE (DE INTENSITATE)

SE CARACTERIZEAZ PRIN:

Creterea i descreterea progresiv a intensitii stimulului impulsului

Durata i frecvena impulsurilor = constant
Cu pause ntre impulsuri sau fr, efectul principal al acestei modulaii =
potenarea analgeziei.

n cazul n care modulaia de amplitudine urmrete:

O pant ascendent
Un platou
O pant descendent
Durata modulaiei = 0,05 1
Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec
Ciclul dureaz 6 secunde.
Modulaii n SCHWELLSTROM

2. MODULAIA DE RITMICITATE ( FRECVEN)

Forma, intensitatea i durata stimulilor este constant

Variaz frecvena cu care se succed impulsurile (variaz durata pauzelor
dintre impulsuri) curent care nltur posibilitatea acomodrii.

3. Modulaia de durat:

intensitatea amplitudinea, frecvena impulsurilor este constant

variaz durata fiecrui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizeaz
impulsuri); posibilitate de cretere a duratei impulsului este diferit n
funcie de aparatul utilizat. Dup ce impulsurile au atins o anumit valoare
de cretere a duratei, tot lent, progresiv ncepe scderea duratei
impulsurilor, ajungndu-se la durata iniial, apoi ncepe un nou ciclu. =>
EFECT DECONTRACTURANT.

28

Fenomenul de SUPRAMODULAIE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaii

diferite.
Peste o modulaie de durat, se poate suprapune o modulaie de intensitate ->
stimuli iniiali au o durat i o amplitudine unic, urmai fiind de impulsuri cu
durate i amplitudini din ce n ce mai mari-> supramodulaia n SCHWELLSMNGEK
cu efecte intens ANALGETICE.
Prin combinaia diferitelor forme de modulaii se pot obine diferite forme de
curent cu impulsuri cu impulsuri n funcie de scopul urmrit.
Curenii de J.F. cu impulsuri se mai numesc i EXCITOMOTORI, deoarece
acioneaz asupra structurilor biologice excitabile:

{muchi
nervi

Sunt forme de curnt utilizai n ELECTROSTIMULARE:

1. Electrostimularea musculaturii striate:

cuinervaie pstrat
{denervat(cureni
trianghiulari)

2. Electrostimularea cu afereni = terapie antalgic(c. Trabert, C. DAD)

3. Electrostimularea musculaturii netede pentru:
Stimularea musulaturii striate cu inervaie integral vom utilize curent
cu PANT BRUSC DE CRETERE A INTENSITII ( C. sinosoidali, C.
alternative, C. rectangulari, C. faradic)

29

Stimularea musculaturii denervate i a celei netede => EXCITAIE

SELECTIV.

Pentru a excita ns musculatura denervat este necesar s stabilimsediul

leziunii, lucrul care se realizeaz prin electrodiagnostic.

Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face:

1. Classic = cu ajutorul
2. Prin curbele

I
t

{cc..galvanic
faradic

prin testarea pe punctul motor.

= cu ajutorul curentului rectangular i triunghiular,

stabilindu-se pentru fiecare form de curent cronaxia i coeficientul

de acomodare
3. Electromiografia ( E.M.G.)
Dup ce s-a stabilit locul leziunii i gradul de gravitate se ncepe
electrostimularea, innd cont de civa factori ce influeneaz contracia n:
a. Temperatur = t (sczut) determin o (cretere) a duratei de
contracie.
NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECI
b. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje:
a. Subliminar
b. Inframaximal
c. Supramaximal
O anumit I a impulsului determin contracia muscular a unui anumit numr de
fibre musculare.
Cu ct I impulsului, se RECRUTEAZ un numr mai mare de fibre musculare
care se contract =>SUMAIE SPAIAL
c. Intensitatea de contracie a musculaturii este dependent de
frecvena(succesiunea) impulsurilor.
Pentru aceast stimulare se constat c la primul stimul, muchiulrspunde cu o
anumit intensitate, la a II-a stimulare, rspunsul este mai mare, s.a.m.d. pn se
atinge un maxim al rspunsului. nregistrarea specific a fenomenului sugereaz o
scar i poart denumirea de fenomenul scrii BOWDITCH.
Dac impulsurile se succed cu o frecven mare ( 15-20/sec), contraciile
musculare fuzioneaz => contracia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori
30

mai mare dect n cazul stimulrii cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul
de SUMAIE SPAIAL (1 stimul determin contracia anumitor fibre
msculare, al doilea stimul, gsete aceste fibre n perioada refractar, deci ele nu
mai pot reaciona, aa c la al doilea stimul, reacioneaz fibrele din imediata
apropiere a primelor.
n cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de SUMAIE
SPAIAL, ci numai de cea TEMPORAL. La stimuli rspund numai fibrele
musculaturii neexcitate din zona afectat sau sntoas, acomodndu-se.
d. Forma impulsului
Electrostimularea se reactiveaz cu curent CU PANT BRUSC pentru a evita
acomodarea.

Cu pant lin la

denervat
{musculatura
musculatura neted

electrostimularea selectiv

Locul de aplicare al electrozilor:

a.

directla capetele muchiului

{indirectla
nivelul punctului motor

(zona de proiecie tegumentar a locului

unde se ramific nervii n muchi). Exist hri cu punctele motorii

b. Aplicarea fixmonopolar activ

Tipuri de cureni de J.F.

1. CURENTUL GALVANIC
Este un curent continuu si se obine din curent de la reea (curent alternativ
sinusoidal cu o frecven de 50Hz) prin redresare cu ajutorul
pantostat -> curent reea.

n electricitate sensul curentului electric (fora cu care sunt deplasai

electronii este de la (-) la (+)
Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei fore
electromotorii, numit TENSIUNE (V) .
Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse aciunii
rezistenei(R) generat de conductor.
31

Intensitatea (I) curentului :

I=

V
V =I R
R

n funcie de direcia de curgere a particulelor ncrcate electric printr-un

conductor, acetia sunt mprii n:
a. Conductori de gr I : (-) -> (+)
+

+
b. Conductor de gr II : se deplaseaz

Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de

electricitate.
Cele mai bune conductoare sunt :

Sngele
Limfa
Glandele sudoripare
muchii
esutul osos
organele interne

n organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI.

ntr-un circuit electric, conducia este electronic, determin mecanismul de
transformare a conduciei electrolitice n CONDUCIE IONIC, (determinat de
ionii pozitivi i negativi).
Dintre acetia numai o parte la care I = coefficient de activitate servete la
transport => comand ionic.
Capacitatea esuturilor de a permite trecerea curentului electric se numete
CONDUCTAN i ea reflect capacitatea diferit a astructurilor corpului uman
de a fi mai mult sau mai puin bune conductoare de electricitate. => corpul
uman este un conductor de electricitate, el fiind omogen, diferitele sale
componente se vor comporta diferit .

Conductoare gr I -> foarte bune conductoare de electrcitate:

32

sngele
limfa
lichidul cefalorahidian ( LCR )
corpul vitros

Conductoare gr II -> bune conductoare :

gladele sudoripare
muchii
organel e interne

Conductoare gr III -> ru conductoare:

osul
nerv
esut adipos
creier
MS ( maduvaspinrii)

Conductor gr IV :
pielea
unghiile

La trecerea curentului printr-un conductor, acesta ntmpin o rezisten

K
e
R= u 0 e 2
= rezistivitatea ce depinde de natura conductorului
S
e
R= . x S

1
G= .

= CONDUCTANA

REZISTIVITATEA diferitelor esuturi, structure i organe ale organismului este

diferit:
Cea mai mare rezistivitate:
o O are pielea, i ea se datoreaz esutului cornos al pielii
o esuturile bogate in aer ( esutul adipos, plmnii)
o Organe parenchimatoase - 400 -600 / cm
o Muchii - 300 / cm
o Mediile labiale - 85 130 / cm

Efectele fizico-chimice ale curentului continuu

(galvanic)
1. Efectul caloric ( electrocalorie)
e
Q=UIE= R I t = legea lui Joule

33

Cantitatea de cldur degajat la trecerea curentului electric printr-un

conductor este n funcie de:
rezistena conductorului
intensitatea c urentului
duratact circul curentul

2. Efectul luminous
3. Efectul termoelectric
4. Electroliz subelectroliz
Curentul electric prin lichide = micarea dirijat de purttorii de sarcini
(+); (- )(ioni)
Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric
Conductibilitatea ionic, curentul electric primind denumirea de curent
ionic
Apa distilat nu conine ioni( este dielectric) care s fie pui n micare
de tensiunea electric
Substanele care sunt in stare lichid conduc curentul electric se numesc
ELECTROLII.
Electroliza = disocierea unor molecule de atomi i ncarcarea acestora cu
sarcini electrice -> IONI. Dirijarea ionilor ctre electrozi unde sunt
neutralizai i revin la stadiul de atomi sau radicali activi care se se
depun pe electrod n funcie de

curentului electric
{intensitatea
timpul ct circul

n=Kit

natura electrolitului
Sub influena curentului electric, A(+) i C(-) se creaz un camp electric care
dirijeaz ionii spre electrodul de sens inver
Na Cl disociaz electrolitic
I.

II.

III.

Na Cl

++Cl
Na

+
deplasat ctre anod
+ deplasat ctre catod

Na

La nivelul electrozilor, ionii i pierd sarcinile electrice i se

H2
transform n radicali active care se combin cu
O
34

4Cl +2
HCl

H2

O=4ClH+

+
H +

O2

Na +

CL2

+
Acumularea ionilor de H

H2

NaOH

O = NaOH +
+
Na +

+
H

OH

Acumularea sarcinilor negative

determin DEPOLARIZARE

determin

schimbarea polaritii, cu acumulare de

sarcini positive, HIPERPOLARIZARE
=> HIPEREXCITABILITATE

ELECTROFOREZA = deplasarea sub aciunea curentului electric a substanelor

ncrcate:

+spre catod

FR ASOCIAIE ELECTROLITIC ( substanele rmn intacte)

Efectele biologice
CORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II
La trecerea unui curent electric prin corp se produc:
1. Efecte polare = la nivelul electrozilor
2. Efecte interpolare = ntre electrozi

1. Efectele polare:

Apar la nivelul locului de contact dintre electrod tegument

Ele depend de:
form
dimensiune
o Calitile electrodului compoziie : electrozi nepolarizai ( reversibili )
elect rozi polarizai(ireversibili )

35

2. Calitile curentului:

direcia
sensul
intensitatea
durata

3. Particularitile tegumentului rezistibilitatea cea mai mare

Efectele polare sunt cunoscute ca ELECTROTONUS

ELECTROTONUS
{AN
CAELECTROTONUS

Membrana celular = este o membran polarizat, ncrcat(+) la exterior i (-) la

interior=> echilibrul ionic de membran => Szent GORG
+
Na

3
HC O

[ HP O4 ]

++
Ca

++
Mg

+
H

numrtorului=hipoexcitabilitii
{scderea
scderea numitorului=hiperexcitabilitii

=potenialul de membran=de repaus =

-90mV
Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea
sarcinior(+) la exteriorul celulei i tulburarea echilibrului de membran n sensul
n care se produce o scdere a potenialului de membran cu 15-20mV =
potenial critic.
Continund stimularea, se acumuleaz i mai mult sarcinile +, se produce o
tensiune de polarizare capabil s nving rezistena opus de membran ->
+ intr n celul= HIPERPOLARIZAREA
Na

36

+
Na

3
HC O

[ HP O4 ]

++
C a

++
Mg

+
H

valorii numrtorului

Corespunde unui potenial de aciune

valorii numrtorului formulei Szent GORG = hipoexcitabilitate
membranar
permeabilitii membranare pentru

++= tensiunii de polarizare rezistivitatea .

Na

+
Na -> Na
Na+

H2O

NaOH

NaOH Na+O H
1. ANLECTROTONUS
CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE
HIPOEXCITABILITATE
HIPEREXCITABILITATE

-> Cl

4Cl + 2
+
4Cl H

H2

OHCl

+C

DEPOLARIZARE

37

 Hiperpolarizarea blocheaz receptorii algogeni

Anelectrotonusul = Analgezic
2. NaOH, HCl produc leziuni => necesitatea utilizrii soluiilor de protecie
+

3. Acumularea de N a ; C l
la anod= conductanei de 5 ori
Efectul nedorit -> care se anuleaz prin utilizarea solutiilor de protecie
4. Umezirea, nclzirea pielii, rezistivitatea pielii prin conductanei stratului
carnos.
5. Modificri de PH la poli:
alcalini hipopolimerizare
acizi hiperpolimerizare

ALCANIZAREA ANODULUI
{ACIDIFICAREA
CATODULUI

Se impune
A:

ANELECTROTONUS
CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE
HIPEREXCITABILITATE
HIPOEXCITABILITATE
ANALGEZIC

- STIMULANT

ntre A i K exist o zon n care excitabilitatea nu este modificat; limita dintre

A i K se poate modifica n funcie de I (intensitatea) curentului (I, regiunea
indiferent se aproprie de K)
2. Efectele interpolare
1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin aciunea curentului
galvanic asupra fibrelor nervoase motorii:
Vasoconstricie iniial de scurt durat
superficial
Vasodilataie hiperemie activ
profund

I.

Mai evident (-)

REZISTIVITII PIELII I A ESUTURILOR PROFUNDE

Rezistivitii permite efectul de profunzime

38

II.

POLARIZAREA I DEPOLARIZAREA TISULAR

Trecerea curentului electric determin n esuturi apariia unei TENSIUNI DE

POLARIZARE (antitensiune) aceeai pe taot distant ntre electrozi:
rezistivitatea esuturilor = cu ct rezitivitatea(scade),(crete) curentul
polarizat
lungimea cii de parcurs: calea lung-> tensiunea polarizrii
tensiunea de polarizare se comport bifazic
rapid pn ajunge la un echilibru(platou) in 30
40
brusc (la ntreruperea curentului) = platou =
DEPOLARIZARE(mai lent ca polarizarea)

ntrerup

III.

EFECTELE FIZIOLOGICE TERAPEUTICE

HIPEREMIA :

Rezultatul polarizrii depolarizrii

Mai evident la nivelul musculaturii
debitul circulator muscular

debitul circulator -> proceselor metabolice locale

difuziunea tisular ( se preiau substanele nocive). Este
utilizat n afeciunile:
Circulatorii
Posttraumatice
Inflamatorii

Prin efectul vasculotrop

pragului excitabilitii neuro-musculare
(+) ANELECTROTONUS

(-) CATELECTROTONUS

REZORBTIV:

ANALGETIC:

EXCITANT:

39

IV.
EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE)
aplitudinea pulsului prin elasticitii i plasticitii vasculare
Elibereaz factorii vasomotorii, cu cleareance-ul tisular ( efect antitoxic)
V.

EFECTE BIOTROFICE

permeabilitatea tisular ( tegumentar)

difuziunea intratisular
1)
2)
3)
4)

ACIUNE
ACIUNE
ACIUNE
ACIUNE

ANALGEZIC= (+) ANELECTROTONUS

EXCITANT = (-) CATELECTROTONUS
VASCULOTROP
BIOTROFIC

Durata :

30 pentru efecte de stimulare / biotrofic

20 pentru efecte de analgezie

Modaliti de aplicare ale curentului GALVANIC

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrozi rulou, mobil pe o anumit
suprafa.
NU SE MAI FOLOSETE !!!
B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT )
1. Cu electrozi plci pentru galvanizare :
2. Baia galvanic :

longitdinal
{transversal

; bi; 4 celular)
{celular(mono
generalBAIA STANGER

3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin

piele, cu ajutorul curentului galvanic (curentul continuu)

CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERAL )

(+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS)
40

(-): excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane

(CATELECTROTONUS)
INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de senzaia subiectiv a pacientului:
1) Sub prag = sub furnicatur = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA)
2) La prag = furnictur= EFECT ANALGETIC
3) Senzaia de cldur = VASODILATAIE
EFECTE:

1. Polare:

{
{

ANELECTROTONUS : hipoexcitabilitate
analgezie
CATELECTROTONUS : hiperexcitabilitate
excitomotor

2. Biochimice:

se acumuleaz ionii de Mg , Ca=hipoexcitabilitate

alcalin=hipopolimerizare
( modificarea pH ului laambii poli :

acid=hiperpolimerizare

3. Legate de sensul curentului

+

pe ochi

aplicare transcerebro-medular= SEDARE ( simpaticolitic )

pe ochi

excitant

INDICAIILE I CONTRAINDICAIILE GALVANOTERAPIEI

(GENERALITI)
Galvanizarea terapeutic cu toate formele sale constituie una din
procedurile cele mai de utilizate n ELECTROTERAPIE, avnd un cmp
considerabil de aplicare
Multiplele sale efecte:
41

Analgetice
Sedative
Vasomotorii
Trofice
De stimulare a excitabilitii musculare

determin aceast frecvent i rspndit utilizare.

Un alt avantaj l reprezint posibilitatea aplicrii sale n orice stadiu de
evoluie a bolii.
INDICAII
1. Afeciuni ale aparatului nervos:

Nevralgii i nevrite diverse:

nerv sciatic
nevralgii dentare
nevralgii occipitale
nevralgiiintercostale

pareze faciale
pareze de sfinctere
parakuzuu flaste

Pareze; paralizii:

Afeciuni ale organelor de sim:

otice
{oculare

Distonii neurocirculatorii
2. Afeciuni ale aparatului locomotor:
mialgii i nuromialgii
artroze
artrite
Reumatice:
tendinite , burite , epicondilite
P . R . poliartritareumatoid
S . A .spondilita anchilopoietic

Schele postraumatice
3. Afeciuni ale aparatului cardio-vascular:
Tulburri de circulaie periferic
Flebit
Tulburri vasomotorii
4. Afeciuni dermatologice
CONTRAINDICAII
Afeciunile care mpiedic aplicarea electrozilor pe tegument, precum:
Leziunile de diferite tipuri
Supuraiile
Manifestri alergice
42

Urticarie
Unele eczema
TBC cutanat
Neoplasme cutanate

BILE GALVANICE
Pentru suprafee limitate se folosete curentul galvanic sub form de :

( ionoforez )
{inozrigalvanizri

Pentru suprafee mare, ntinse sau pentru tot corpul se folosesc bile galvanice
generale ( STANGER).
ntre tegument i curent exist un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR
ARSURI). Curentul strbate apa 2/3 i numai 1/3 din curent ptrunde n corp.
pariale1,2,3,4celular
Bile galvanice pot fi:
i fac parte din
generaleSTANGER

electroterapie i hidroterapie.

BILE GALVANICE 4 CELULARE

Au fost introduse n terapie la sfritul secolului al XIX-lea de SCHNEE.
Pacientul st aezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat
electri de postamentul pe care se afl instalat baia galvanic patru-celular.
Apa introdus n cele 4 vase(celule) trebuie s fie la temperatura corpului
(35 grade C) sau mai ridicat pn la 38 grade C, apa rece accentueaz senzaie
neplcut dat de trecerea curentului, iar n apa cald ( 37-38 grade C), putem
a aplicam intensiti mai mare, mai bine tolerate.
Putem s facem aplicaii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. n
cazurile de aplicaii uni sau bicelulare putem s adaugm un electrod de plumb
sau zinc pe o alt regiune corporal ( lombar, lombo-sacrat, cervical).
Mrimea suprafeeleor de contact a tegumentului cu apa poate fi variat,
prin cantitatea de ap din vase. Dac dorim s avem un pol mai activ, reducem la
minim cantitatea de ap din vana membrului asupra cruia vrem s acionm.
Pentru aplica combinaii n diferite variante, n funcie de efectele urmrite
i racordurile (aparat-pacient) stabilite:
Membre superioare la acelai semn de polaritate i membre inferioare
la semn contrar;
Membre de partea dreapt la acelai semn, membre stngi la semn
contrar
3 membre la acelai semn i un membru la semn contrar
2 membre la acelai semn i un membru la un semn contrar
Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.

43

Direcia curentului, poate fi ascendent( pol pozitiv caudal, pol negativ

cranial) sau descendent, n funcie de scopul terapeutic urmrit.
nainte ca pacientul s introduc membrele n vane, se recomand ca
personalul care execut procedura s introduc minile n toate vanele pentru a
controla senzaia la fiecare pol n parte (pozitiv i negativ), bineneles, cu
aparatul pus n funciune.
Apoi oprim curentul de la aparat i solicitm pacientului s intre n baie.
Dup aezarea pe scaun va introduce mai nti membrele inferioare astfel ca apa
s ajung sub genunchi apoi membrele superioare, apa ajungnd la jumtatea
braului.
Se indic pacientului s stea linitit. Vom pune aparatul n funciune prin
manevrarea comutatorului general, dup ce am verificat o dat polaritatea
corect a electrozilor dup prescripie.
Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungnd la doza
prescris de medic.

INDICAII:

n general, nevralgiile, artralgiile i mialgiile se trateaz cu intensitate la

prag, cu polaritate pozitiv.
Paraliziile flate cu intensitate peste prag, cu polaritate negativ
Tulburrile de circulaie din schemele de poliomelite i boala varicoas cu
intensitate peste prag
Tulburrile de sensibilitate cutanat ne vom ghida dup senzaia
perceput de pacient i nu vom introduce o intensitate prea mare, pentru a
evita arsurile cutanate.

Durata edinelor se stabilete intre 10-30 minute n funcie de diagnosticul

suferinelor tratate.
Ritmul edinelor: zilnic sau la 2 zile
1. Curentul descendent =

membre superioare
{+membre
inferioare }

craniocaudal

Acioneaz aparatul sanguine din circulaia mica spre inim

Accelereaz fluxul venos din plmni i member superioare
Crete aportul sanguine arterial spre organele abdominale i
membrele inferioare
Crete T.A.
44

2. Curentul ascendent =

+membre inferioare
{membre
superioare }

Acioneaz circulaia de ntoarcere venoas dinspre extremitile

inferioare spre abdomen i inim
Crete aportul de snge arterial spre plmn i membrele superioare
Intensific fluxul venos pulmonar.

BILE GALVANICE GENERALE (STANGER)

Au fost descrise de STEVE n anul 1866, introduce la ULM de meterul
tbcar german STANGER din REUTLINGEN i perfecionate n 1930 de finul
acestuia, inginerul STANGER.
La nceput era confecionat din lemn; actualmente sunt construite din
material plastic ca izolant. Sunt prevzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate i
conectai n pereii czii, 3 pe prile laterale unul cranial, la nivelul regiunii
cervico-cefalice i altul, caudal la nivelul plantelor.Exist i electrozi mobile care
pot fi plasai n cad dup necesitatea terapeutic, mai frecvent folosii pentru
regiunea lombar sau ntre membrele inferioare.
Sentul curentului poate fi dirijat n multiple variante ntre electrozi:

Descendent
Ascendent
Transversal
Diagonal

Intensitatea curentului aplicat este mai mare dect la baia 4 celular(10001200 mA), fiind repartizat pe ntreaga suprafa corporal. S-a estimat c 2/3 din
intensitatea curentului se scurge pe lng corp (apa fiind bun conductor) i
numai 1/3 din acesta trece prin corp.
La baia STANGER este foarte important s ne orientm dup senzaia de
curent a pacientului, aplicnd deci dozarea intensitii la nivelul pragului senzitiv,
pn la senzaii de furnictur plcut i de uoar caldur.
Hille a artat c un rol important l are capacitatea de conducere a mediului
lichid din baie.
n apa distilat nu trece curent.

45

O cantitate mic de sruri prezent n baie, las s treac prin organism o doz
mai redus de curent, deoarece sunt puini ioni purttori de sarcini electrice ctre
tegument.
Maximul concentraiei active este de 2g/l NaCl. La soluii mai concentrate,
aciunea curentului descrete rapid. Pentru o mai bun eficiena terapeutic
a procedurii se pot aduga diferite ingrediente farmaceutice sau extracte de
plante.
Aciunea acestor bi se explic prin efectul:
a. Termomecanic al apei
b. Electric al curentului
c. Chimic produs de ingredientele adugate
Tehnica de lucru:
Se umple vana cu ap 36-37 grade C sau la 38grade C, dac dorim sa
acionm cu intensiti mai mari. Dup pregtirea bii, controlm prin
introducerea minii n baia pregti, prezena curentului electric apoi oprim
aparatul i invitm pacientul s intre n cad.
Se acioneaz comutatorul general i se manevreaz lent pentru dozarea
progresiv a intensitii curentului dup prescripia medicului i senzaia
subiectiv a pacientului ( n general la nivelul a 400-600 mA)
Durata edinelor: 15-30 min;
Ritmul edinelor: 1 la 2-3 zile;
Seria de tratament: 6-12 edine
Se pot introduce n baie i substane aromatizate ( esene de brad, etc ).
Dup baie pacientul trebuie s stea 20 la pat pentru a se efectua fenomenul de
sudaie.
Vana se dezinfecteaz cu cloramin
ACCIDENTE POSIBILE:
suprafa
{puternicecurentuluoarede
strbate inima i creierul MOARTE !

Arsuri:

Pacientul i pierde cunotiina, respiraia i pulsul scad, T.A. scade, NU

poate colabora, tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se
poate interveni RAPID pentru salvarea pacientului prin:
o ndeprtarea de sursa de curent
46

o Resuscitarea cardio-respiratorie
o Se urmrete T.A., pulsul, respiraia
o Se va transporta pacientul la terapie de urgen
NU ARE VOIE S CONSUME ALCOOL ========= ARSURI
PUTERNICE !!!!!

IONOFOREZA ( IONOGALVANIZRILE )
IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce n organism diferite
substane medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transport prin
tegument i mucoase.
n literatura medical, se ntlnesc mai multe sinonime pentru denumirea
acestui procedeu:

IONOTERAPIE
GALVANOIONOTERAPIE
IONOFOREZ
IONIZARE
IONOGALVANIZARE

Proncipiul ionizrii se bazeaz pe disocierea electrolitic a diverselor

substane farmacologice adugate polilor aplicai i transportarea anionilor (-) i
cationilor (+) spre electrozii de semn contrar ncrcturii lor electrice, prin
respingerea lor de ctre electrozii de acelai semn i atragerea ctre poli de semn
contrar.
Substanele medicamentoase care se folosesc trebuie s aib o
concentraie de 1-3% ( 1l = 10 fiole cu 10ml, 2% = 20 fiole). Substanele
medicamentoase se prepar n farmacii, de preferat, cu ap distilat; se pstreaz
n sticle de culoare nchis ferite de lumin i cldur.
Factorii care influeneaz ptrunderea n tegument i strbaterea
esuturilor a ionilor din substanele chimice farmaceutice prin metoda galvanizrii
sunt:
a)
b)
c)
d)
e)

Greutatea atomic
Cantitatea i concentraia ionilor n soluie
Puritatea soluiei utilizate
Intensitatea curentului
Mrimea electrozilor
47

f) Durata procedurii
a) Greutatea atomic = ionii grei emigreaz mai ncet, iar cei uori migreaz
mai rapid.
b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie:
Cantitatea de substane medicamentoase introduse n organism prin
ionizare au putut fi calculate prin legea lui Faraday.
bazic ( alcalin ) la anod
c) Puritatea soluiei utilizate: soluiile de protecie:
acid lacatod

Soluia anodic va atrage ioni negativi mediul se va acidifia ceea

ce va crea o cretere a conductibilitii de 5 ori.
Soluia catodic (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi mediul
alcalin crete conductibilitatea de 2 ori.
d) Intensitatea curentului = doza de curent prin creterea intensitii
curentului, crete cantitatea de ionii transferai ( anioni, cationic) pn la o
anumit limit, dup care descrete, printr-un fenomen de frnare.
Intensitate mare -> determin penetraie mai mare de ioni
Creterea intensitii este limitat de rezistena tegumentului.
e) Mrimea electrozilor: se recomand aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar
soluia trebuie preparata cu ap distilat, pentru a se evita prezena altor ioni
parazitari ce se afl n apa din conduct.
f) Durata procedurii = 10-20-30 minute
fosfene
acufene
Creterea i descretere lent: apar
. Cu ct substana este mai
vertije

diluat, cu att dispersia se face mai uor.

Particularitile terapeutice de aciune ale ionogalvanizrilor

Au efect local demonstrate i recunoscut

Au efect de depozit realizat de acumularea substanelor farmaceutice
Au efect de ptrundere pn la stratul cutanat profund
Dozarea precis a substanelor medicamentoase

Inconvenientele ionogalvanizrilor:
Viteza de migrare a ionilor este diferit
Cantitatea substanelor care ptrund este necontrolabil
Penetraii superficiale
48

Substane folosite la ionogalvanizri

sodiu , potasiu , litiu ,Ca , Mg , Zn . Fe ,Cu

La anod(+) :
metalice :

La catod(-) :

halogeni: brom clor , iod

r adicali acizi : sulfuric , azotic , acetic
srurile acizilor argonici

Cele mai utilizate substane: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu.
Tehnica de aplicare:
Prescripia terapeutic trebuie s cuprind datele privind soluia
medicamentoas utilizat:

Denumirea
Concentraia
Polaritatea electrodului la care trebuie s fie aplicat

Concentraia soluiilor trebuie s fie mai mic, innd cseama c disociaia

electric este cu att mai puternic cu ct soluia este mai diluat.
Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezisteni
electrochimic i cu colurile rotunjite. Ei sunt nvelii ntr-un strat hidrofil, mai gros
de cca 5mm. Acest strat se mbib cu cele 20-30ml de soluie de substana activ.
n cazul folosirii unguentelor medicamentoase, acestea se aplic n strat
subire pe tegument, iar deasupra se aeaz straturile hidrofile umezite cu ap
distilat. Substanele medicamentoase din soluiile aplicate sunt alese n funcie
de afeciunea tratat:

Ca = ca sedativ n nevroze, migrene, spasmofilie

Mg = HTA, tulburri vasculare cerebrale.

Ionizrile transorbitocerebrale

=>transcerebral => transorbitare => traverseaz creierul i mduva spinrii.

49

 Aplicaia se face transversal frunte cap.

Intensitatea este foarte mic: 0,6 - 2 mA.
Se supravegheaz pacientul s nu i se dilate pupilele.
Apar:
o Fosfene
o Acufene
o Vertij
Durata edintei: 30 min
Intensitatea curentului este foarte REDUS !!!

Curentul Faradic
CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor.

Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu

valori crescute altereaza cu undele negative
Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz
Este un curent alternativ de inductie electromagnetica

Efecte:
1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, n intesitatii mari si durata scurta
2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec
- Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-)
- Sedinte de lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile
3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata
- Vasodilatatie=la faradizarea de lunga durata
4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism
-favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica=>efecte
favorabile in reazorbtia edemelor periferice de staza.
5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta
-se utilizeaza:-electorul elipsoidal
-pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina)
INDICATII:
1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica musculara: 520seccrestere progresiva a duratei de tratament
2) Pareze
3) Paralizii flasce
4) Parenstezii ale extremitatilor
50

5) Entorse si contuzii difuze

6) Tulburari circulatorii
CONTRAINDICATII:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

Paralizia spastica
Contractii musculare de orice fel
Tulburarile de sensibilitate
Trombofeblite
Inflamatii acute
Poliartrite

Inconveniene:
Imposibilitatea dozarii intensitatii
Neregularitatea impulsurilor
Electrozii utilizati pot fi:
Stabili:-flexibili
-din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil)
Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5
cm,diametru de 3 cm
-elipsoid,sfera
alungita cu ax mare(7cm) sau ax mic(4cm)
Tehnica de aplicare:
Curentul faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea
TONIFIERII MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati.

Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura

sau grupele de muschi pe care dorim sa le tonifiem
Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm
patrati ,se inveleste intr-un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal
fata de zona de tratament.
Electrodul activ (-) fix(stabil)
-mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului
de tratat)
Curentul faradic poate fi utilizat si ca bai faradice partiale sau totale(la fel ca
baile galvanice)
Faradizarile cu electrodul de tip placuta:

51

Faradizari vasculo-simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se

aplica pe membrele superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele
superioare pacientul trebuie sa stea in decubit lateral ,se aplica unul dintre
electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la care se face
aplicatia.
La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai
mic: ( + = infierent iar - =activ)
NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de
la un electrod la celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti
circulatia sangelui.
Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un
electrod se va aseza inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului
membrului.
Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta vibraii usoare.
Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei
electrodului mobil(pensula,rulou,elipsoid).
Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe
un suport metalic sub forma de matura,izolat in partea dinspre executant
Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4
cm,neteda,fixata pe un maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea
cablului
Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe
un ax metalic care permite rularea in jurul lui.
Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare.

Curentul Neofaradic
A inlocuit treptat curentul faradic.
Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz

Durata impulsului: 1 minut

Durata pauzei: 19 ms
Intesitatea =20ma

Intesitatea curentului se poate regla cu precizie.

Caracteristicile curentului neofaradic:
52

1) NU se mai produc trecerile bruste de la valori pozitive la cele negative

2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie
3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1 minut,durata pauzei de
19ms
Principalele efecte:
1) Efectul analgezic
2) Efectul excitomotor
3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata
lunga)
4) Efect trofic hrnete celula n profunzime
5) Efect rezorbtiv

Indicatii:

Afectiuni musculare ale aparatului locomotor

Afectiuni ale S.N. periferic

Contraindicatii:

Paralizia spastica
Orice spasme si contractii musculare
Atorfii musculare si degenerescenta
Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate

Caracteristici: sunt impulsuri triunghiulare

Curentul Trabet

Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii:

Frecventa este de 140Hz

Durata impulsului Di=2ms
Durata pauzei Dp=5ms

Este un curent dreptunghiular sub fora de impuls.

53

Efecte:
1. HIPERMERIANT
2. ANALGEZIV
Indicatii:
1.
2.
3.
4.
5.

Radiculagii prin procese degenerative vertebrate(spondiloze, etc.)

Mialgii, miogeloze dureroase
P.S.H (periartrit scapulo-humeral)
S.A ( spondilita anchilopoetic)
Sindrom postraumatic

Tehnica:

Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar

negativul(-) electrostimuleaza
Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de
tratament(3/4cm,4/8cm,8-12cm)
Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros
Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor)
-transversala:-latero-lateral
-antero-posterior
Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm
Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se
depaseste aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de
crampe.
La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent
Durata tratamentului este de 15-20 min
Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata)
Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore.
Se aplica zilnic 6-8 zile
Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE
SENS SA INSISTAM CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE
Contraindicatii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Osteosinteza metalice
Afectiuni cardiace
HTA
Arterita obliteranta
Afectiuni dermatologice
Afectiuni inflamatorii-contagioase
54

7. TBC
8. Sarcina
9. Neoplasme

Curentii exponentiali
Sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a
intesitatii este diferita de panta de descrestere.
Durata impulsului=durata pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de
descrestere a intesitatii, variaza intre 60-600ms.
Panta dintre impulsurile exponentiale=5T
UTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU
TOTALE(ELECTROSTIMULARE)
Electrostimularea se adreseaza:
A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu:
-C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta
-frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz
apar reactii tetanice)
-durata impulsului: 0.1-5ms
-Formele de curent utilizati:-Curenti
rectangulari(Trabert,Leduc)
-Curenti faradici si neofaradici
-Baile farado-galvanice
-DAD-RS
B. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau
totale(atrofii musculare)
55

Electrodiagnosticul denervarii, metoda:

1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii
2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari stabiliti pentru fiecare forma
de curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE.
3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul si gravitatea leziunii.

Curentii dreptunghiulari
(rectangulari)
Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare.
Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central)
Utilizarea curentilor dreptunghiulari in spasticitatile musculare se face dupa
metoda HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS10 + TUR RS12 printr-un cablu
special.
-

TUR RS12-Primul circuit este excitator

TUR RS10-al II-lea circuit este excitatie

Pe: - TUR RS12:-di=0.1-0.5ms

-T=variabil 1-1.3s
-I =0-10mA
-TUR RS10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului
rectangular de pe tur RS12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA

Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de

CONTRACTIE MUSCULARA PUTERNICA
Sedinta de tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea
electrozilor celor 2 circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor
superioare spre membrele inferioare de partea hemiplegica
Circuitul 1 (apartinand TUR RS10) se aplica deasupra musculaturii
antagoniste
Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE
EXCITATIE AL MUSCHIULUI.
56

Se utilizeaza obligatriu strat hidrofil

Durata pentru o singura zona este de 10 minute.
In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-50minute.
Aplicatii zilnice
Serii de 12-18 sedinte

SPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR:

Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor)
-extensorii dorsali lungi
Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei

Curentul TENS(SNET)
Stimulare nervoasa electrica transcutanata
Este o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor
dureroase acute si cronice de diverse cauze,utilizand curenti cu impulsuri
dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate mici cu unul sau 2 canale de
iesire prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului.
Caracteristici:

Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila)

Durata impulsurilor 0.05-0.5ms
Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil
-din cauciuc electroconductor

Tehnica de aplicare:

Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros

sau in vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta
Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta
pentru influxuri dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE
sau FURNICATURA.
Alegerea frecventei se face prin tatonare
Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei
Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora.
Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul
specialist,in concordanta cu afectiunea tratata.

Indicatii:

57

Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde

stari dureroase acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:

Durerile dupa anestezie

Afectiunile reumatice diverse
Starile dureroase postraumatice
Starile dureroase acute si cronice postoperatorii
Durerile din neoplasme
Afectiunile inflamatorii

Contraindicaii:

Purtatorii de stimulatoare cardiace

Sarcina-in primul trimestru
Zonele cu iritatii cutanate
Tulburarile de sensibilitate cutanata
Leziunile tegumentare
Hipersensibilitatea la curent

Avantajele acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase

ce poate fi abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte
metode terapeutice sau care se costituie contraindicatii pentru alte terapii.
Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat desi este doar un
tratament simptomatic.
Efecte secundare:

Foarte reduse
Iritatii cutanate aparute sub electrozi

Curenii diadinamici(diadinamoterapia)
Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI
cu efecte certe ANALGEZICE si HIPEREMIANTE.
Au fost numiti curenti diadinamici deoarece:
Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu
intesitatea de 2mA
-o componenta de curentii cu
impulsuri
Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o
perioada lunga sau RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea
Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza
cu frecvente de 50 si 100Hz.
58

Efecte si mod de actiune

Principalele efecte:
HIPEREMIANTE
DINAMOGENE
ANALGEZICE
Acestea sunt determinate de:
Forma curentului DAD
Nivelul intesitatii
Modalitatea de aplicare
Ca si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa
intesitatea,durata de aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de
sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza
progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE TOLERATE nedureroase
,deci pana la pragul dureros
Deoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in
timpul tratamentului sub pragul dureros.
Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la
pragul de contractii,fara senzatia de crampa musculara.
Durata sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea.
In general durata unei sedinte este de 3-5 minute.
O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le
diminueaza
Daca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral:

Pe
Pe
Pe
Pe

primul punct se aplica 4 minute

punctul al doilea se aplica 3 minute
punctul al treilea se aplica 2 minute
ultimul punct se aplica 1 minut

In aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15

minute.
Se recomanda tratament cu inversarea polilor la jumatatea intervalului
Numarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii:

59

In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In leziunile recente

posttraumatice- 2ori/zi
Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul
antialgic poate sa se permantizeze.
Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate
aparea o reactie negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se
faca o pauza de 7 zile.
Formele de curenti DAD sunt:

MF=monofazat fix
DF=difazat fix
PS=perioada scurta
PL=perioada lunga
RS=ritm sincopat

MF=monofazat fix :
-

este un curent excito-motor

tonifica musculatura arterelor
impulsul dureaza 20ms
varfurile sunt constante
produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profund

DF=difazat fix:
-

este forma cea mai analgezica a DAD

se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop
analgezic
indicat in hipertonia simpatica
intesitatea pana la pradul durerii 1-2minute

PS=perioada scurta:
-

consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF

are efect axcito-motor
produce un masaj intern,profund
activeaza circulatia

PL=perioada lunga:
-

suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la

baza DF iar la varf DM(difazat modulat)
efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ
se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntate
60

Indicatii:
-

tulburari trofice
redori articulare
nevralgii
zona zoster
procese periarticulare

Contraindicatii:
-

stari spastice
NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC

RS=ritm sincopat:
-

Are cel mai pronuntat efect excitomotor

Realizeaza o adevarata gimnastica musculara
Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec.
La intesitatii mari,da contracii musculare
Se indica in atrofii de inactivitate

Efectele DAD:

Reduc rapid durerea

Tonifica musculatura(celulite)
Rezorbtiv al edemelor si exudatelor

Modalitati de aplicare:
1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar
electrodul activ este negativ. Se va aseza electrodul(-) pe punctul
dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta.
2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi
mari,fixati antero-posterior sau latero-lateral
3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor.
Electrodul mare se fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe
traiectul lui,pe locul dureros.
4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se fixeaza
pe locul dureros.
5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-)
se fixeaza pe ganglion iar cel (+) proximal

61

6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-)

fixat pe ganglion ia cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului
afectat.
Tehnica de aplicare a DAD:

Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile

electrozilor,amplasarea si polaritatea acestora.
Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face
in scop excitator
Intesitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea
dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic)
Se va avea in vedere aparitia fenomenului de acomodare
Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la
20-30 minute pentru aplicatiile in scop hiperemiant,vasculotrop.
Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura.
Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si vibratii suportabile
Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului
In timpul tratamentului se poate creste intesitatea
Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minute

Indicatii:
1) Afectiunile aparatului locomotor:
status postraumatic(cu exceptia fracturilor
ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori
articulare
boala reumatismala cronica degenerativa sau
inflamatoare:artroze,artrite,mialgii
reumatism articular:PSH,tendinite etc.
2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND
3) Tulburari circulatorii periferice
Acrocianuoza
Boala varicoasa
Arteriopatie periferica obliterant
4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in vederea modularii functionale a
stomacului,a colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene

Contraindicatii:
Rupturi ligamentare
Fracturi recente
Fractura de menisci
62

Curenii de Medie Frecven

(interfereniali)
Sunt curenialternativi sinusoidali cu frecvene cuprinse ntre 1.000
100.000

Hz

( 100

K Hz

Hz

(sau 1

K Hz

) i

).
1. Aciunile biologice ale curenilor de M.F.
Hz

Pn la frecvena de 1.000

SINCRONE ( la fel ca i curenii de joas frecven 1 stimul = 1 excitaie )

Hz
Peste frecvena de 1.000
, pentru a aprea o excitaie este nevoie de efectul de

, acetia acioneaz dup principiul EXCITAIEI

SUMAIE TEMPORAR ( este necesar s treac o serie de perioade de curent alternativ

pentru a se declana o excitaie.)
Curentul de MF trebuie s depeasc un anumit PRAG DE INTENSITATE i un anumit
TIMP UTIL.
Excitarea este apolar sau ambipolar excitaia se poate produce la ambii poli.
Aplicarea este nedureroas chiar i la intensiti mari ale curentului, deoarece rezistena
cutanat este sczut la curenii de M.F.
Se pot obine contracii musculare puternice, fr durere ( curentul de M.F. este inofensiv fa
de muchiul cardiac).
Se pstreaz relaia dintre timpul de excitaii i intensitatea curentului aplicat
63

2. Efectele fiziologice ale curenilor de M.F.

Principalele efecte fiziologice ale curenilor de M.F. a cror interferen este modulat n J.F. sunt
urmatoarele:
a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice,
producnd
contracii musculare puternice, reversibile i bine tolerate, (frecvene mici)
= cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvene medii)
b) ANALGEZIC = prin modificarea percepiei dureroase pe calea diminurii excitabilitii
dureroase
c) VASODILATATOR = la frecvene rapide
d) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede i indirect
pe calea gimnasticii musculare cu producere de contracii fiziologice
e) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra muchilor normal inervai, cele
medii au efect decontracturant i vasculotrofic iar frecvenele rapide au efect antialgic.

3. Indicaii
Afeciuni ale aparatului locomotor:
Stri post traumatice
Entorse, luxaii, hematoame, contuzii de pri moi
Sindron AND postfracturi
Reumatism cronic degenerativ articular i abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite
localizri)
Suferine localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii;
mialgii; neuropatii.)
Suferine de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita)
Sechele post AVC ale membrelor
Afeciuni vasculare periferice:
Tulburrile circulaiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fr asocierea unor
tulburri trofice precum: edeme, celulit, angiopatia diabetic)
Afeciuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc
Afeciuni ale organelor interne:
Diskinezie biliar
Pancreatita cronic
Boala ulceroas
Gastrit
Distonii fucionale intestinale
4. Contraindicaii:

Afeciunile febrile de diferite etiologii

Neoplasmul
Procese inflamatorii purulente
Aplicaii precordiale la pacienii cu tulburri cardiace organice, funcionale i la purttorii de
pacemaker cardiac.
Cicluc i sarcina

64

5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare)

I.

II.

SCOP DIAGNOSTIC = ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenierea denervrii

musculare, evitndu-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul de M.F. acioneaz
numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la muchii normal inervai)
SCOP TERAPEUTIC:
a. Aplicarea unui curent MF modulat
b. Aplicarea curentului interferenial

A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului n ritm de
J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. :
MFP= MF pur - 5000 H z - d acomodare
MFPR= MF pur redresat
MF modulat n PS
MF modulat n PS redresat
MF modulat in PL
MF modulat dubl( in PS modulat n PL)
Cele mai excitomotorii forme: 5.000 H z cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4

secunde

Cele mai analgetice forme: 10.000 H z -> Formele:

o MFP ( MF pur)
o MFPR ( MF pur redresat)
o MF modulat n PS
n practic, edina de terapie ncepe cu MFP ( MF pur) si MFPR ( MF Pur Redresat) timp de 5-10
min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, dup care se trece la una din formele
modulate, n funcie de obiectivul urmarit.
B. Aplicarea curentului interferenial
Curenii interfereniali reprezint o NCRUCIARE ENDOTISULAR a 2 cureni de MF, cu
Hz
frecvene diferite ( de obicei, decalai cu 100
) ceea ce duce la efecte terapeutice prin UNDE
MODULATE N INTENSITATE.
ncruciarea endotisular a 2 cureni de MF are ca rezultant apariia unui curent de JF cu
avantajele MF i particularitile terapeutice ale JF, ca efect maxim n profunzime, fr ca bonavul s
aib senzaii cutanate dezagreabile sau efecte polare neplcute.
Unul dintre factorii care condiioneaz EFICACITATEA TERAPEUTIC a curentului
interferenial este NIVELUL DE VARIAIE A AMPLITUDINII SALE .
65

o Curenii de MF care se interfereaz au FRECVENE DE MAXIM EXCITABILITATE NEUROMOTORIE: la intensiti micise obin efecte
ale excitabilitii.
Cele dou forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constant, care
la punctul lor de ntalnire vor da natere unei vibraii a crei intensitate este dat de diferena dintre
frecvenele celor dou forme de curent de MF.
o Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mic=>interferen CVASI
STAIONAR
o Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mare=> INTERFEREN
NESTAIONAR
n funcie de aciunea fiziolagic optim i de efectele urmrite, se aleg diferite tipuri de frecven
i anume:
1) Frecvene constante= aplicaie numit manual ( 0 100

Hz

2) Frecvene variabile i modulate ritmic= aplicaie numit spectru . ( 0-10

Hz

1) Prin modalitatea numit MANUAL, se obin efecte excitomotorii- la frecvene mici- sau cu
efect antalgic la frecvene rapide.
2) Prin modalitatea numit SPECTRU, se folosesc frecvene variabile( modulate ritmic), ale
curenilor de MF. Aceste modulaii prezint efecte excitomotorii (utile n hipotomiile de
inactivitate), efecte analgezice i efecte de activare a funciilor celulare, activare circulatorie.
Prin aplicaiile MANUAL i SPECTRU ale curentului de MF se urmrete: creterea pragului dureros,
efectul stimulant i imodularea sistemului neuro-vegetativ.

Modalitile de aplicare constau n:

INTERFERENA PLAN = cei 2 cureni realizai dau natere unui curent interferenial care variaz
numai in planuri paralele cu RENTA SPAIAL= se adaug n al treilea circuit;
Interferena dinamic:
o Electrozii utilizai:

Clasici:

Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat

2
50, 100, 200 cm

Invelii n textur sintetic, umezit

Se fixeaz cu benzi elastice
Speciali:
66

o Punctiformi: aezai n diagonal la distane de 7-8 unul de cellalt

(pentru regiuni mici)
o Pernu= aplicabili pe globii oculari
o Inelari= torace= se aplic 2 anterior i 2 posterior
o Mnu= electrozi palmari= concentreaz curentul n locul dureros
o Cu vacuum=( sau ventuze) se aplic n diagonal; sunt din cauciuc,
iar n interior se pune un burete spongios sau o compres.
Intensitatea curentului crete i scade progresiv prin manevrarea lent a
poteniometrului.
Senzaia bolnavului va fi de furnicatur puternic, suportabil.
n cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crete pn la obinerea contraciilor
muscularedorite.
Dac intensitatea suportat este mai mare, se PRELUNGETE durata procedurii.
Durata edinelor este de 15=20 min la aplicaiile cu electrozi plac i 10 minute la aplicaiile
cu electrozi-ventuz.
Numrul edinelor este variabil, ntre 8-12 edinte, n funcie de modul cum reacioneaz
pacientul; de afeciunea tratat i de rezultatele obinute.
Pot fi tratate cazuri n care s fie suficiente 6-8 edine i altele la care se ajunge la o serie de
14-16 edinte, dar se recomand intercalarea unei pauze de 14 zile.
Aplicaiile se pot face zilnic sau la 2 zile n funcie de caz i indicaii.

Modaliti de aplicare a curentului MF

1) NU SE APLIC LA CAP
latero cervical dreapta st nga
2) Cervical: se aplic cervical inferior dreapta st nga
3) Aplicaii dorsale:
a. cervical mijlociu ( stg dr )
b. torace inferior ( stg dr )
4) Aplicaii lombare:
a. Dorsal
b. Sacrat
5) Aplicaii sacrate:
a. Lombar stg dr
b. Fesier stg dr

67

Poziia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se aeaz pe electrozi):

Pe MS ( membrul superior ) poziia poate fi de decubit

Umr:

dorsal
ventral
lateral

laterocervical
um r posterior
bra antero posterior

r anteroposterior
{umcotanterior
posterior
bra anterior posterior
Cot: {antebra anterior posterior
cot anterior posterior
Antebra: {fa a palmar fa a dorsal a m inii
Bra:

fa a palmar fa a dorsal a m inii

1
Pumn:
3
antebra anterior posterior inferioar

Pe MI ( membrul inferior):

CF(coxofemurale)

Coaps:

ing h inalfesier
ing h inallombar
coaps anterior posterior

h inalinferior
{gambing anterior
posterior
68

 Genunchi:
Gamb:

anterior posterior
{coapas
gamb anterior posterior

anterior posterio r
{gamb
glezn anterior posterior

3inferioar
1

Glezn:

gamb anterior posterior

Campuri magnetice de joasa

frecventa(magnetodiaflux)
Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o
bobina.
Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp
magnetic.
Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric
care l-au generat:

Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ

Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuri

Unitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia

mT(militesla)Gaiuss/1 Gs=0.1mT
69

Campul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CMP ELECTRIC.

Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie
este de 0.047mT si care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt
acomodate la valoarea acestui camp magnetic.
Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA
acestuia.
In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica in

Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile

asupra organismului.
Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare.
Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari
ale codului genetic si efecte MUTAGENE.

In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE DE INTESITATE MICA.

Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA
FRECVENTA CU INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux).
Mecanismul de actiune al campurilor magnetice:
Inca insuficient cunoscute.
Se considera ca actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin
intermediul substratului PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC.

Substratul PARAMAGNETIC:
o cu incarcare magnetica
o cu rol important in metabolismul energetic celular:
o O2,hidrogen atomic,radicalii liberi
Substratul DIAMAGNETIC:
o majoritatea substantelor organice
o ele tind sa se opuna corpului exterior

Prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor biologice se produce:

Modificari energetice la suprafata celulara

Modificarea echilibrului de membrana SZNET-GIJORGIJ
Activarea schimburilor la nivel membranar
70

Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular:

-datorita cresterii de O2 in celula
- in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii
favorabile cicatrizarii.

S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a

circulatiei periferice.
Efectele campului magnetic se manifesta la nivel:

Celular
A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei
-modifica excitabilitatea neuro-musculara
SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope
-formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul
simpaticului,ergotrope

In alegerea formei de camp magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI

CONSTITUTIONAL SI REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE.
De obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi:

Cefaleea
Tulburari de somn
Irascibilitate
Hipotensiune artostatica
Sensibilitatea crescuta la frig
Anestezii

Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei
din aritmic in ritmic sau chiar intreruperea procedurii.
In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului.
Efectele campului magnetic de J.F. depind de:
1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz
2. Bioritmul individului
3. Durata de aplicare a campului magnetic:
Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT
In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore.
MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri
magnetice de 3 tipuri distincte si anume:
1. Forma continua de 50-100-50 Hz
71

2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3

sec,100Hz(3 sec pauza)+100 Hz.
3. Forma continua ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec
100Hz)intercalate cu pauze inegale totul succedandu-se aleator
Indicatii:

1.
2.
3.
4.

1.
2.

1.
2.
3.
4.

1.
2.
3.
4.

1.
2.
3.
4.
5.

1.
2.

1.
2.
3.
4.
5.

Sechelele posttraumatice
Plagi,contuzii,hematoame musculare
Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase
Sechele postfracturi membre
Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea
magnetodiafluxului asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18%
depunerea calciului in os si determinand consolidarea fracturilor mai repede
decat in mod obisnuit)
Afectiunile neuropsihice
nevroze si distonii neurovegetative.
afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastichemiplegii,Parkinson, paraplegii,sindroame excitomotoare ;infirmitate
motorie)
Afectiuni cardiovasculare
bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza.
bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza
obliteranta si arteriopatia
ateroscleroza cerebrala
hipertensiunea arteriala(scade TA)
Afectiunile respiratorii
astmul bronsic,
bronsita cronica astmatiforma,
traheobronsita spastica,
astmul nevrotic
Afectiunile digestive
ulcer gastroduodenal,
gastrite cronice
enterocolopatia cronica nespecifica,
sindrom de colon iritabil,
dischinezii biliare
Afectiuni endocrine
diabet zaharat in formele insulinoindependente
stadiul neurogen al hipertiroidiei.
Afectiuni ginecologice
dismenoreea functionala
tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia
functionala, hipo sau oligomenoreea),
metroanexite cronice nespecifice,
cervicite cronice nespecifice,
tulburarile de menopauza si perimenopauza.
72

Contraindicatii:
purtatori de pace-maker
bolile de sange(anemii)
stari hemoragice
bolile infectioase,stari febrile
tumori maligne
insuficienta hepatica
TBC pulmonara
Epilepsie
Sarcina
Electrozii se numesc BOBINE si se impart in:
-2 bobine circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare
aplicata lombar)
-2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoare
Au propietatea de a concentra curentul pe locul dureros
Observatii:

Undele magnetice circula ascendent si descendent

Pacientul sta cu mainile langa corp

Curentii de nalt frecven(generaliti)

1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst)
2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate
structurile.
3. Produc CALDURA in profunzime
4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene
de polarizare.
5. Efecte biologice:
Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu
aparesenzatia de furnicatura ,contractii musculare)
73

Incalzirea tisulara profunda(endotermie):

-temperatura tegumentelor ramane normala
-temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore
-cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi.
Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui
care transporta caldura prin intreg organismul
Asupra SN=>SEDATIE
Asupra aparatului cadrio-vascular:
-produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor
-efecte antispastice asupra musculaturii netede a
vaselor(efect utilizat in tulburarile circulatorii functionale
angiospastice.)
Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale
Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice
Stimuleaza astiogeneza(diapulsul)
Doze mici=anabolizante

Ultrasunetul(UUS)
Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor
sonore cu o frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a
analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile) sonore au o frecventa pana la
20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse intre 500800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).

Propietatile fizice:

Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz

74

Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda.

Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se numeste
ultrasunet/infrasunet.
Se propaga sub forma de unde sonore
UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de aerosolo cu UUS
cu frecventa de 800-1000KHz.
Aparate:-Souostat
-Misonic
-TUR RS 12

Mecanisme de producere:
Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica.

Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice

Propietatea de modificare a dimensiunilor unor metale prin
magnetizare cu ajutorul unui curent alternativ
Propietatea unor cristale de cuart taiate in anumite sectiuni de a se
contracta si dilata daca sunt supuse unor vibratii de potential electric.
Prin contractii si dilatatii se produc vibratii. Exista un cristal de cuart in
interiorul capului emitator.

Aparatul:
1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa
-de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge
in aparat in care exista un generator de curent de inalta frecventa
-intre aparat si traductor exista un cablu de legatura
2. Traductorul:
Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau
material plastic care protejeaza operatorul de undele ultrasunete.
Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din
bumbac prevazute cu pori prin care sa patrunda aerul.
Prin aer undele nu se propaga.
Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe
diagonala dinspre pacient. Are diamentrul de 3-10cm.
Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul.
Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os.
Se folosesc intensitati gradate.
Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal:
- In centru sunt mai dese
- Pe margine sunt mai rare
3. Tabloul de comanda:
Interupator general pronit-oprit.
75

Lampa de semnalizare
Schimbator pentru traducator
Ceas semnalizator
Aparat de masura: Wattmetru

Curentul alternativ prin convertizor se transforma in curent de inalta

frecventa.
Unitatea de masura a UUS =Watt/cm2
1W/cm2=cantitatea de UUS emisa de traducator pe suprafata de 1 cm.
Wattmetrul este gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2

Butoane pentru reglarea voltajului

Aplicatii cu voltaj:-mic=au rol benefic

-mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie)
Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6

Aplicarea UUS:
1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor
2. Prin cuplaj indirect=la distanta
1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni
cutanate

Tehnica de aplicare:
Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe
segment si pentru aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea
undelor ultrasonore sub actiunea luminii.
Se trece apoi la manevrarea traductorului. Poate fi dinamica sau stationara.
Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se
tine perpendicular pe segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul
cu tegumentul.

76

Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce concentreza sunetul si apar

dureri periostale.
Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este
prea gros izoleaza patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei.
Daca este rece->vasoncostrictie,
cald->vasodilatatie.
Unguentele sunt substante medicamentoase
antireumatice:diclofenac,piroxicam etc.
Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite patrunderea
substantelor medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie
cand porii sunt deschisi.
Miscarea traductorului poate fi:

In linie=de-a lungul fibrei musculare

Circular=in jurul articulatiilor

Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate
sau sinusoidale.

2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator

si tegument exista apa)

Tehnica:

Se introduce apa in cada(36-37 grade C)

Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc
Pacientul intra in cada iar asistentul va plimba traducatorul la distanta
de 2-3cm de tegument.
Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija.

UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate:

Falange
Metacarpiene
Articulatia cotului
Regiuni cu ulceratii
Procee infectioase(furuncul)
77

UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri)

Se aplica prin 2 metode:

a) Cinetica(dinamica)=plimbarea capului emitator pe tegument
b) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilor
Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece
acestea impiedica propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o
paleta.
UUS=transmiterea vibratiilor mecanice pendulare in tegument.
Voltajul:-mic=in afectiuni acute ,hipersensibilitate,in scop de refeacere a
tesuturilor.
-mare=in afectiuni cronice,flegmoane,in scop distructic,peste
0.8W/cm2 pentru cicatrici cheloide.
Efecte fizio-chimice:

Efectul termic(sau caloric)=o parte din energia ultrasonica se

transofrma in tegument in energie calorica.
Efectul mecanic=este reprezentat de vibratia produsa
Efect de cavitatie= consta in formarea de fisuri,rupturi,goluri de
aer=sonoforeza
In lichidele in care exista si gaze dizolvate se produce fenomenul de
pseudocavitatie.
Ca urmare a actiunii ultrasunetului,lichdeie se vor degazifica.
Efectul de difuziune=consta in cresterea permeabilitatii
membranei
Efecte chimice=procese de oxidare,reducere,dipolarizare

Efecte fiziologice:
-

ANALGEZIC
ANTIINFLAMATOR
78

DECONGESTIV
MIORELAXANT
HIPEREMIANT
REZORBTIV
VASCULOTROFIC

Indicatii:
-

afeciuni posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii
posttraumatice.In cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza
consolidarea fracturilor si poate scurta perioada de calusare(formare
osoasa) cu 50%
afeciuni reumatismale cronice cu procese adereniale (fibroze):
poliartrita reumatoid stadiul III IV, spondilartropatii seronegative stadiul III
IV
reumatism abarticular: miozite, miogeloze, periartrite, tendinite
reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare
95%.
cicatrici cheloide, boala Dupuytren, boala Ledderhose,plagi
atone,ulcere trofice
algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat
nevralgii i nevrite in aplicaii radiculare sau tronculare
nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara
progresiva,sindroame spastice si hipertone de cauza piramidala si
extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze
centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson)
arteriopatii obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud
fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante.

Contraindicatii:

Modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse,tuburari de sensibilitate

cutanata

Tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara

Stari generale alterate

Tumorii in stadiile evolutive

Tuberculoza active

Stari febrile de cause necunoscute

Insuficienta cardio-respiratorie,coronariana
79

Tromblofebite ,tromboze, varice

Calcificarea progresiva a peretilor arteriali

Copii sub 18 ani, batrani peste 60 ani

Gravide

Osteoporoza acuta

In perioada ciclului menstrual

La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o

usoara senzatie de caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea
tratata cu alcool.
Contraindicatii speciale:
Este contraindicate aplicarea ultraunetelor pe zonele corespunzatoare unor
organe si tesuturi precum:

Creierul

Maduva spinarii

Ficatul

Splina

Uterul gravid

Glandele sexuale

Plamanii

Cordul

Marile vase

Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la copii si

adolescent !!!

80