Pedodonia

1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice. Cerinele

contemporane ctre sterilizarea instrumentelor.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai
mica de 14 m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza
adaugind la normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru fotolii cu
dispositive universale. Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la
finisarea dusumelilor, peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu
linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii si tavanul
cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru
prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si aspiratie ,
cu ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face dezinfectarea
aerului.
Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt, lingurita
de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare; frezele
dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea active in forma de spirala, de infundat
pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.

2.Perioadele de vrst la copii. Grupele de sntate.

Dezvoltarea intrauterina cuprinde :perioada embrionara (primele 2 luni) unde are loc
initierea ,diferentierea tesuturilor si formarea organelor si perioada placentara (de la 3 pina
la a 10 luna) unde continua dezvoltarea sistemelor de organe ale fatului.
Dezvoltarea extrauterina cuprinde perioadele :
1.Perioada neonatala (pina la 4 saptamini),durata perioadei de nou-nascut este individualasi
reflecta perioada de adaptare a organismului la conditiile extrauterine.
2.Perioada de sugar(dureaza aproximativ pina la virsta de un an,in functie de termenul de
alaptare)
3.perioada anteprescolara sau a formarii dentatiei temporare( de la 1 an pina la 3 ani)
4.perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) predomina dezvoltarea cantitativa a organismului
copilului.
5.perioada scolara: primara (6-10ani),medie sau prepubertara(10-14ani), superioara sau
pubertara(14-17ani)
3.Particularitile examinrii copiilor n pedodonie. Formula dentar, inclusiv i formula
recomandat de OMS.
4.Succesiunea i termenii de erupie a dinilor temporari. Eruperea precoce i ntrziat.
Dinii neonatali i natali.
-incisiv central temporar
6-8 luni
-incisiv lateral temporar
8-12 luni
-caninul temporar
16-20 luni
-molarul I temporar
12-16
-molarul II temporar
20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori

2.incisivii centrali superiori

3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori
Dinti natali- kind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada.
Dinti neonatali-kind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata.
5.Formarea rdcinilor dinilor temporari i permaneni. Termenii. Zona de cretere a
rdcinii dintelui.
Temporari:
-incisiv central temporar
1,5 ani
-incisiv lateral temporar
2 ani
-caninul temporar
5 ani
-molarul I temporar
4 ani
-molarul II temporar
4 ani
Permanenti:
-incisiv central permanent
10 ani
-incisiv lateral permanent
10 ani
-caninul permanent
13 ani
-premolarul I permanent
12 ani
-premolarul II permanent
12 ani
-molarul I permanent
10 ani
-molarul II permanent
15 ani
In procesul de formare a apexului radacinii sunt citeva etape:
1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular
larg care trece in zona de crestere un focar de osteoporoza delimitat pe periferie prin
lamina corticala a osului.
2.apexul radicular dj format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt
sunt si ei formati,canalul radicular este larg.
3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement.
6.Rezorbia rdcinilor dinilor temporari.
-incisiv central temporar
4 ani
-incisiv lateral temporar
5 ani
-caninul temporar
8 ani
-molarul I temporar
6 ani
-molarul II temporar
7 ani
7.Particularitile anatomo-morfologice ale dinilor temporari i permaneni.
Particularitatile anatomice la temporari:
-in dentatia temporara sunt 20 dinti,culoarea este alb albastruie,coroana este scurta ,larga si
globuloasa,este pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina,dupa dimensiuni sunt mai mici ka
cei permanenti,grosimea tesuturilor dure este mai mica ,iar cavitatea pulpara mai mare,camera
pulpara este mai mare dekit la cei permanenti,camera pulpara si canalele radiculare comunica
larg,radacinile sunt mai lungi in raport cu inaltimea coroanei,mai subtiri si mai ascutite dekit la cei
permanenti.
7.Particularitatile morfologice:
Incisivii centrali si laterali au o forma asemanatoare coroanelor celor permanenti,insa au dimensiuni
mai reduse,fetele vestibulare sunt mai convexe,cele palatinale sunt concave,radacinile sunt relativ
lungi,coroanele centralilor inferiori sunt mai mici si au radacini plate.

Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe suprafata
palatinala un tubercul voluminos,radacina este alungita si curbata distal.
Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul
palatinal,are 3 radacini divergente(2 vestibulare si 1 palatinala)
Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte cuspizii
intre ei si are 3 gropite pe fata ocluzala,are 2 radacini divergente,are 3 canale radiculare 2
mediale(vestibular si lingual) si una distala.
Molarul 2 -are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de H,are 3
radacini(2 vestibulare si 1 palatinala) si trei canale radiculare.
7.Particularitatile morfologice la permanenti:
Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus
cuspizii sunt exprimati,iar fisurile si fosetele inka nu sunt bine inkise.Camera pulpara este
voluminoasa,iar dentina si smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele pulpare sunt expuse relativ mai
superficial,canaliculele dentinare sunt mai largi,radacinile sunt mai scurte(deoarece nu sunt complet
formate),canalele radiculare fiind largi.
8.Particularitile structurale ale esuturilor dure a dinilor temporari i permaneni tineri.
Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce se
explica prin faptul ca odontoblastii functioneaza 350 zile comparativ cu cei permanenti de 700
zile.dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii permanenti,iar
substante neorganice mai putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea fisurilor si
gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape paralel cu axul longitudinal al dintelui,iar spre panta
cuspizilor treptat se inclina tot mai mult.Stratul de dentina comparativ este mai subtire iar camera
pulpara si canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ
mai scurte si mai putin sinuoase.Cementul formeaza un strat subtire cu reducerea stratului
celular.Jonctiunea smalt-cement se prezinta sub forme si in proportii diferite fata de cea la
permanenti: in 30% din cazuri intre cement si smalt exista o suprafata de separatie la nivelul careia
dentina este expusa liber,in 60 % cazuri cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa,in 10 %
cazuri smaltul acopera cementul pe o suprafata redusa ,fiind varianta cea mai frecventa la dintii
permanenti.
9.Indicii frecvenei i intensitii cariei dentare la copii. Nivelurile intensitii cariei dentare
propuse de OMS. Frecvena i intensitatea cariei dentare la copii de diferit vrst n
Republica Moldova.
Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de
populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)
Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi (E)
ce revine la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului.
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).
10.Factorii de risc pentru apariia cariei dentare.
Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana.
Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului
carios.Se remarca sporirea disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati
deosebit
de
masive
de
microorganisme
se
constata
in
placa

dentara:streptococul mitis,sanguis,mutans,lactobacteriile,etc.In aparitia cariei

un rol important revine urmatoarelor proprietati ale microorganismelor:
formarea de acizi organici si in primul rind a acidului lactic ca produs final al
fermentatie glucidelor,producere de polimer extracelular al glucozei din
zaharoza,proprietatea de a se fiza si a creste a microorganismelor
pe
suprafetele dure.Aceste proprietati apartin streptococului mutans si sanguis
carora li se atribuie cel mai mare rol in aparitia cariei.
2.Insuficienta mecanismelor specifice si nespecifice de aparare a cavitatii orale.
3.Dereglarea alimentatiei: caracterul alimentatiei are o importanta deosebita
asupra dintilor,influentind direct formarea si dezvoltarea dintilor si determinind
ulterior carioreceptivitatea sau cariorezistenta lor.Echilibrul alimentar
presupune aportul optim si calitativ al substantelor nutritive si biologic activeproteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelr,substantelor
minerale.Cantitatea
proteinelor in alimente influenteaza componenta minerala a dintilor si
maxilarelor: in cazul unor cantitati joase sunt deficitare acumularea calciului si
formarea apatitelor.Consumul de glucide si marirea frecventei lor favorizeaza
dezvoltarea si cresterea germenilor patogeni pe suprafetele dentare ,se
majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca dimeniralizarea smaltului
4.Factorul de timp.
11.Definiia cariei dentare. Clasificarea cariei dentare la copii.
Caria dentara este un proces patologic localizat,multifactorial,care apare dupa
eruptia dintelui,caracterizindu-se prin dimeniralizarea si ramolismentul
tesuturilor dure cu formarea ulterioara a defectului cavitar.
Dupa OMS:
K.02 Caria dentara:
K.02.0 caria adamantinei
K.02.1 caria dentinei
K.02.2 caria cementului
K.02.3 caria dentara stabilizata
K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila.
K.02.8 alte carii dentare precizate
K.02.9 carii dentare neprecizate
Clasificarea topografica:
1.stadiul de macula-cretoasa,pigmentata
2.carie superficiala(caria smaltului)
3.carie de adincime medie(caria dentinei)
4.carie profunda(caria dentinei parapulpare)
Dupa localizarea gradului de afectare:
1.in raport cu zonele in care sunt localizate cariile pot fi: carii in santuri si
gropite,cariiaproximale la nivelul molarilor si premolarilor,carii cervicale.
Dupa evolutie:
-carii cu evolutie rapida(umede)
-carii cu evolutie lenta(carii uscate)
-carii stationare
Dupa profunzime:superficiale,de adincime medie,profunde
Dupa antrenarea si neantrenarea camerei pulpare:carii simple unde camera
pulpara nu este afectata; carii penetrante kind camera pulpara se deschide
odata cu indepartarea dentinei alterate din procesul carios.

Dupa gradul de afectare a pulpei dentare:carii simple,fara semne de

inflamatie a pulpei; carii complicate cu hiperemie preinflamatorie,pulpite
acute si cronice,etc.
12.Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor temporari.
Procesul carios are urmatoarele semne distinctive:
-predomina evolutia acuta a cariei ,in special la virsta de 2-3 ani
-concomitent cu virsta se micsoreaza numarul de carii cu evolutie acuta si comparativ creste
numarul de cari cu evolutie cronica
-mai frecvent se depisteaza caria multipla
-localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada
-primii dinti afectati sunt incisivii superiori ,datorita eruperii precoce acestui grup de dinti.
-pina la virsta de 2 ani mai frecvent se depisteaza caria suprafetelor netede,iar de la 3 ani caria
fisurala,de la 4 cea aproximala
-frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului,caria circulara,avind o raspindire pe suprafata ,si
nu in profunzime,debuteaza sub forma de macula.
-caria cu evolutie acuta se raspindeste preponderent in profunzime,iar cea cronica pe suprafata
-evolutia clinica este slab pronuntata,in special in perioada de resorbtie radiculara.
-caria profunda de obicei este complicata cu un proces patologic in pulpa dentara
-mai frecvent se intilneste caria secundara.
13.Caria incipient a dinilor temporari i permaneni, diagnosticul.
Tabloul clinic:
-modificari de aspect al smaltului,apare o macula alba cretoasa sau
pigmentara bruna sau chiar neagra,procesul debuteaza cu pierderea a
luciului natural al smaltului pe o portiune restrinsa,deobicei in regiunea
coletului,alaturi
de
gingie.Modificarile
in
smalt:largirea
microspatiilor,reducerea duritatii smaltului,micsorarea continutului de
calciu,marirea
continutului
de
proteina,dereglarea
orientarii
cristalelor,modificarea formei cristalelor.Daca procesul progreseaza stratul
superficial se decalcineaza si apare o rugozitate.
Diagnosticul:inspectia,sondarea,percutia,examenul radiologic-permite de a
depista si aprecia profunzimea defectului carios,relatia sa cu camera
pulpara,starea radacinii dintelui,caria apare ca o zona de transparenta cu
contururi iregulare in regiunea coroaneii dentare, metoda de uscare permite
vizualizarea petei carioase,kare are o suprafata fara luciu,mata; semnul
firului de matase pentru diadnosticarea cariei suprafetelor aproximale,EOD-la
temporari practic nu se foloseste,colorometria vitala-metilen albastru 2%
,iod,etc. Timp de un minut sectorul dimeniralizat absoarbe colorantul.
14.Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii.
Metoda remineralizanta:
Metode de efectuare:-periajul odontal,spalarea cu apa oxigenata 1-3%,dintii se
izoleaza si se usuca,aplicarea solutiei remineralizante pe 15-20 minute cu
reinoirea solutiei de 3-4 ori,dupa fiecare a treia aplicatie de sol.remineralizanta
suprafata dintelui se usuca si se aplica pe 2-3 minute un tampon de vata
umectat in solutie de fluorura de sodiu de 2-4%.Cura de terapie
remineralizanta este alcatuita din 15-20 aplicatii care se fac in fiecare zi sau
peste o zi.Eficienta terapiei remineralizante se determina dupa disparitia sau
micsorarea dimensiunii focarului de demineralizare.
Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%

2.sol.de fluorura de staniu 2-10%

3.sol. de gluconat de calciu de 10%
4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.
15.Particularitile evoluiei clinice ale cariei medii a dinilor temporari.
Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa
deasupra camereii dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina
intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si mecanici
insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui
se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2 mm,umpluta cu dentita
ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata masticatorie
aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de
obicei nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei
ramolite sonda se retine in fisura.
16.Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor temporari.
17.Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor permaneni la copii.
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia
rapida a cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea dintelui este insuficient
mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe organice avind o rezistenta slaba
catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea ce creaza conditii vitale favorabile
germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi timp indelungat
actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt incisivii superiori care sunt mai
frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este predominant simetrica pe suprafetele
de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa virsta de 11-13 ani defectele carioase se
depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a
molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata de lezarea suprafetei meziale si a regiunii
coletului.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent dukind la complicatii.Rata cariei este
mare:4-5 dinti pe an.
18.Particularitile evoluiei clinice a cariei medii a dinilor permaneni la copii.
Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa
deasupra camereii dentare se mai pastraza un strat destul de gros de
dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si
mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La
examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2
mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin
sondare.Pe fata masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in
fisura nemodificata sonda de obicei nu se retine dearece nu este dentina
ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in fisura.
Diagnosticul diferential:de defectele cuneiforme,eroziunile tesuturilor
dure,caria profunda,periodontita cronica.
19.Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor permaneni la copii.
20.Particularitile evoluiei clinice ale cariei profunde a dinilor permaneni la copii.
Tabloul clinic:pacientii acuza dureri pasagere de la excitanti mecanici,chimici
,termici care trec imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se
observa o cavitate carioasa profunda 3,4,5 mm,umpluta cu dentina

ramolita,deseori marginile smaltului sunt subminate,sondarea fundului cavitatii

este dolora
Diagnosticul diferential:de caria medie,pulpita acuta de focar,pulpita cronica
fibroasa.
21.Particularitile tratamentului cariei profunde a dinilor permaneni la copii.
22.Sigilarea fisurilor, materialele, metodica.
23.Materialele de obturaie n tratamentul cariei dinilor temporari i permaneni la copii.
Cimenturi:
a.glasionomeri: Ionofil,ionofil molar AC,ionofil plus,fugi 2,cavitan,cheilon-fil,etc.
2.Amalgame:
a.de argint-Titin slou,vivacap,amalcap plus
3.Compomeri: diract,elane
4. masele plastice,cimenturile silicate si compozitele nu se recomanda pentru obturarea
cavitatilor dintilor temporari,deoarece ulterior apar complicatii.Compozitele fotopolimere cu
sisteme adezive umplute pot fi folosite pentru obturarea cavitatilor dintilor temporari si
permanenti.
24.Caria de biberon, tratamentul, profilaxia.
Este o forma specifica ,o forma acuta de carie ,caracteristica pentru dintii temporari,cu debut la
virste foarte mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a pulpei si
distructia coronara in lipsa tratamentului oportun.Caria de biberon este rezultatul interactiunii a trei
factori:microorganismele patogene din cavitatea bucala,hidrocarbonatele fermentabile si substratul
dentar.Una din principalele cauze ale afectiunii este inlocuirea alimentatiei naturale cu cea
artificiala,care se asociaza cu folosirea tardiva a biberonului.Mai influenteaza si obiceiurile de
hranire incorecte a copilului ,care sunt: hranirea cu biberonul inainte de culcare,in special in timpul
noptii cu lichide ce au concentratie crescuta de glucide fermentabile,aportul glucidelor cu ajutorul
suzetelor,prelungirea hranirii cu sinul peste virsta recomandata.
Tratamentul:prezinta dificultati.
25.Selectarea metodelor de tratament a cariei dentare la copii.
26.Principiile de preparare a cavitilor cariate n dinii temporari i permaneni la copii de
diferite vrste.
27.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor temporari.
Subiectiv:decurge fara semne subiective,este diagnosticata in timpul examinarii copiilor cu scop
profilactic.Din anamneza se pot uneori stabili dureri nocturne.
Obiectiv: in dinte se depisteaza o cavitate carioasa medie sau profunda,dentina poate fi ramolita si
pigmentata.Sondarea peretilor si a planseului cavitatii carioase nu provoaca dureri,percutia este
indolora.Excavarea dentinei ramolite de pe planseul cavitatii cariate poate provoca deschiderea
camerei pulpare ,o durere neinssemnata si singerare.
28.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor temporari.
Subiectiv: dureri in timpul masticatiei sau dureri spontane spre seara,poate fi provocata si de
excitanti calzi.
Obiectiv: coroana dentara poate avea o culoare cenusie ,cavitatea carioasa este medie sau
profunda.Sub dentina ramolita sau in dintele cu camera pulpara deschisa pulpa este necrotizata pe o
suprafata variabila.Deseori se simte un miros specific de gangrena.Senzatii dureroase apar la
sondarea profunda in canalele radiculare.Pulpitele cronice gangrenoase in 57 % din cazuri se
complica cu parodontita apicala cronica granulanta,care poate fi diagnosticata radiologic.In caz de
complicare se determina hiperemia si edematierea gingiei in regiunea proectiei apexului radicular
afectat,deseori apar fistule,ganglionii limfatici pot fi mariti si durerosi la palpatie.
29.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice hipertrofice a dinilor temporari i
permaneni la copii.
Subiectiv:dureri si singerare in urma agentilor mecanici(masticatie,periaj),copilul evita sa mestece
hrana pe partea afectata.

Obiectiv: deseori coroana dentara este distrusa,camera pulpara este larg deschisa,fiind umpluta cu
granulatii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar.Sondarea duce la apritia singerarii si a unei
dureri neinsemnate.Percutia poate fi putin sensibila.Frecvent pe radiografie se pot depista semne
caracteristice parodontitei apicale granuloase.
La dintii permanenti pulpitele cronice se manifesta slab,insa pot fi senzatii neplacute in dinte.La
trecerea dintr-o inkapere calda la una rece apar dureri neinsemnate.Din anamneza pot fi stabilite
dureri acute in dinte.La examinare se observa pierderea luciului smaltului,dintele se intuneca,poate
fi o cavitate profunda cu deschiderea sau nu a camerei pulpare,pulpa este cenusie,laxa,dureroasa la
sondare.
30.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor permaneni la
copii.
Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti
excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca
definitiv.Prin sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui
orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si cavitatea coronara.Sondarea
pulpei este dolora,pulpa singereaza.
Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita
cronica gangrinoasa.
31.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor permaneni la
copii.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai
ales de la fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu
inceteaza.deseori acuzele de dureri lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul
releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere frecvent larga a cavitatii
dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile incipiente ale afectarii
gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea
profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte
redusa 50-80 microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei
sau in orice caz de necroza partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala
cronica.

32.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinilor permaneni la copii.
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul
acestuia se localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea
cariata.Debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpei si mai apoi
afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea radiculara.
Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa
suspendarea excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si durata
acceselor de dureri variaza de la 10 la 30 minute,accesul de durere cedeaza
locul unei perioade indolore care tine kiteva ore,durerea nu iradiaza,in timpul
noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam o cavitate
carioasa cu dentina ramolita in cantitate mare.Peretii si fundul cavitatii carioase
sunt indurati ,iar prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata
maii aproape de cornul pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este
scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea caruia e localizat focarul de
inflamatie.Percutia de regula este indolora.

Diagnosticul diferential:de caria profunda, de pulpitele acute difuza si cronica

fibroasa,precum si de inflamatia papilelor.
33.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor temporari la copii.
Subiectiv: durere intensiva,difuza,cu caracter pulsatil de durata mai lunga ,cu scurte intervale de
remisiune,poate fi localizata,insa mai frecvent iradiaza,inkit copilul nu poate indica dintele
afectat.Durerile pot fi provocate de excitanti calzi si se linistesc la cei reci.La copii sub 4 ani sunt
frecvent dereglari ale starii generale,este iritat,plingaret,refuza sa manince,poate avea febra.
Obiectiv: cavitate carioasa profunda cu dentina ramolita,cavitatea pulpara este inchisa,sondarea
planseului cavitatii este sensibila sau indolora,percutia este sensibila sau dureroasa,pulpa este
edemata si inflamata.La inlaturarea dentinei ramolite poate fi deschisa usor cavitatea pulpara cu
eliminarea unei picaturi de puroi,urmata de singerare si de micsorarea intensitatii durerilor.
34.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor permaneni la copii.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile
dupa care procesul inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se
considera drept pulpita difuza acuta.
Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici
indolore,uneori durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un anumit
timp.Durerea nocturna persistenta si durere indelungata de la excitanti.Durata
durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si iradiaza pe traiectul ramurilor
nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior in regiunea
temporala,supraorbitala,in regiunea mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la
maxilarul
inferior-in
regiunea
occipitala,la
ureche,in
regiunea
submandibulara,temporala,in dintii maxilarului superior.Prin examen si sondare
se determina o cavitate carioasa profunda.Sondarea si percutia dureroasa.
Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de
periodontita acuta apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv. Trigemen,de
sinuzita si de durerile alveolare.
35.Traumele esuturilor dure ale dinilor temporari i permaneni la copii.
Clasificare: dupa OMS
1.Contuzia dintelui cu modificari structurale neinsemnate(fisuri in smalt)
2.fractura necomplicata a coroanei dentare
3.fractura complicata a coroanei dintelui
4.fractura totala a coroanei dentare
5.fractura corono-radiculara longitudinala
6.fractura coroanei dentare
7.luxatia dentara
8.luxatie totala dentara
In etiologia traumatismelor sunt implicati numerosi factori.Din ei cele mai frecvente sunt
accidentele sportive,care sunt urmate de accidente rutiere,apoi cele ce apar in timpul
jocurilor,caderile accidentale,etc.
Un risc de expunere la traumatisme il constituie copii cu tulburari psihice,deoarece acesti copii fac
mai frecvent miscari de protruzie a mandibulei si coordonarea miscarilor lor este deficitara.
36.Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavitii pulpare a dinilor temporari i
permaneni. Alegerea metodei de tratament.
La examinare se stabileste fractura coroanei dentare in limitele dentinei cu deschiderea camerei
pulpare de citiva milimetri.Pulpa poate singera,la sondare este dureroasa.Dintele poate avea
mobilitate de gradele 1-2.Percutia orizontala si verticala este dureroasa.Dureri intensive de la iritanti
termici.Pe radiograma se stabileste lipsa de substanta a coroanei dentare si gradul de formare a
radacinii.In unele cazuri spatiul periodontal este largit.
Tratament:coafajul direct este contraindicat,cea mai rationala metoda este amputatia vitala.

37.Metoda biologic (conservatoare) de tratament a pulpitelor dinilor temporari i

permaneni la copii.
Metoda biologica (coafajul pulpar indirect si direct)
*Coafajul indirect(masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si
spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei
dentare prin aplicarea preparatelor madicamentoase prin stratul de dentina
parapulpara)
Vizita 1-izolarea dintelui,inlaturarea tesuturilor superficiale afectate cu ajutorul excavatorului fara
anestezie pina la obtinerea semnelor de sensibilitate,in unele cazuri poate fi aplicata anestezia cu
prepararea cavitatii: inlaturarea dentinei ramolite si pastrarea dentinei din apropierea pulpei fara
presiune cu racire skimbind frecvent freza sterila,prelucrarea medicamentoasa a cavitatii cu solutii
neiritante(calde): fermenti proteolitici,antiseptice slabe,ser fiziologic, uscarea usoara a cavitatii cu
aer sau bulete sterile,aplicarea unei paste care contine o combinatie din
antibiotice,sulfanilamide,corticosteroizi sub pansament pe 4-5 zile.
Vizita 2- controlul vitalitatii pulpei,izolarea,inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei
curative,aplicarea pe planseul cavitatii carioase a preparatelor odontotrope,obturarea permanenta a
cavitatii carioase.Este necesara o supraveghere clinica si radiologica dupa 2 saptamini,3,6 si 12 luni.
Coafaj direct :masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre
lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei
dentare prin aplicarea preparatelor medicamentoase prin cavitatea dentara
deschisa intr-un punct.
Tehnica: izolarea dintelui,prepararea cavitatii carioase,prelucrarea cu solutii
neiritante (sol.NaCl 0,8%),dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de
hidroxid de calciu si obturatia provizorie pe termen de 3-6 saptamini,obturatia
defenitiva se aplica dupa termenul stabilit,daca nu sunt acuze si dintele este
vital.
Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin
metoda biologic:

-materiale si substante protectoare(folii de aur,cape de argint,lacurile)

-substante pe baza de dentina

-substante pe baza de antibiotice:corticosteroizi,sulfaminamide,vitamine.
-remedii pe baza de hidroxid de calciu(Riogan,Hidrix,Calcipulp,Dycal,Life,etc)
-preparate pe baza de eugenol de zinc(eugenol de zinc,calsogen,etc)
-substante care produc remineralizarea dentinei(fluorura de staniu
10%,cimentul fosfat cu potasiu).
38.Amputaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii.
Amputarea vitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa
coronara,mentinindu-se pulpa radiculara vie , sub anestezie locala
Tehnica:
anestezie locala sau generala, izolarea d, prepar cav car si trat medic,
deschid cam pulp, amputarea pulp coroncu un excavator sau freza sferica,
hemostaza, coafajul bonturilor radiculare cu preparate med, aplic bazei de
ciment si a obtur definitive. supravegherea 2 sapt, 3,6, 12 luni.
mater folos p/u coafaj
-pe baza de hidroxid de calciu
-pe baza de zinc eugenol
-pe baza de formocrezol(se aplic pe 5 min in cam pulp, apoi se aplic pasta zinc eugenol)

39.Extirpaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii.

Exterparea vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si
radiculara dupa dinsensibilizarea ei prin anestezie.

Etapele:
-anestezie prin infiltratie;
-realizarea cimpului operator (izolare, antiseptizare);
-deschiderea camerei pulpare;
-excizia si exereza pulpei coronare;
-reperarea orificiilor canalelor radiculare;
-extirparea pulpei radiculare;
-masurarea lungimii canalelor radiculare;
-prelucrarea medicamentoasa si instrumental a canalelor;
-uscarea canalelor;
-obturarea canalului;(pasta zinc oxid-eugenol(endobtur,cariosan), pasta pe baza rezorcin
formalina(bioplast,foredent),la dintii temporari )
- aplicarea bazei de ciment si obturarea definitiva a cavitatii.

40.Amputaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii.

Principiu: indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil,urmata de mumificarea pulpei
radiculare.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase si tratarea medicamentoasa,deschiderea cornului
pulpar,aplicarea pe pulpa descoperita a pastei devitalizante,obturatie provizorie pe 24 ore-la incisivi
si 48 la pluriradiculari.
Vizita 2: izolarea dintelui,indepartarea obturatiei provizorii,prepararea definitiva a cavitatii
carioase,inlaturarea plafonului cavitatii pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare cu excavator
sau freza sferica, tratarea medicamentoasa,aplicarea in cavitatea pulpara a unei bulete cu solutie
pentru mumificarea pulpei radiculare: rezorcin formalina pe 2-3 zile sub pansament provizoriu.
Vizita 3: izolarea dintelui,inlaturarea pansamentului provizoriu si a buletei de vata,aplicarea pastei
de impregnare : rezorcin formalina,obturarea cu material de baza si obturatie definitiva.

41.Extirpaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii.

Principiu: inlaturarea pulpei dentare,in prealabil devitalizata si obturarea ulterioara a tuturor
canalelor.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu inlaturarea dentinei alterate,deschiderea camerei
pulpare,aplicarea pastei devitalizante,pansament provizoriu pe 24-36 ore.
Vizita 2: inlaturarea pansamentului provizoriu,prepararea definitiva a cavitatii carioase,inlaturarea
planseului camerei pulpare si a pulpei coronare cu excavatorul sau o freza sferica,inlaturarea pulpei
radiculare,tratarea medicamentoasa si instrumentala a canalelor,obturarea canalelor si a cavitatii
dintelui.
42.Metodele de tratament a pulpitelor dinilor temporari i permaneni cu rdcini incomplet
formate.
Metode de tratament ale pulpitelor dintilor temporari:
1.Vitale:-metoda biologica(coafajul pulpar indirect si direct)
- amputatia(pulpotomia)
-extirparea(pulpectomia)
2.Devitale : -amputatia
-extirpatia.
Pulpitele dintilor permanenti cu radacini incomplet formate sunt tratati prin metoda biologica sau
prin metodele de amputatie.
Coafajul direct este indicat la copii practic sanatosi: cu pulpita acuta de focar,cu pulpita cronica
fibroasa,daca sunt conditii favorabile pentru mentinerea obturatiei si lipsesc semnele reactiei
parodontiului apical.Folosirea preparatelor de arsen in dinti cu radacini incomplet formate este
periculoasa prin posibilitatea lezarii zonei de crestere,care are importanta premordiala in procesul

de formare a radacinii,de asta trebuie folosite metode conservatoare sau amputatia vitala. In cazul
starilor alergice se foloseste metoda amputatiei devitale.Pentru a diminua actiunea toxica a arsenului
sunt indicate paste pe baza de paraformaldehida(are proprietati antiseptice,devitalizeaza pulpa,fara
actiune toxica asupra parodontiului apical).
Amputatia partiala consta in departarea pulpei coronare si a unei parti a celei radiculare in scopul
mentinerii partii apicale a pulpei si a zonei de crestere a radacinii.Este indicata numai in cazul
dintilor cu radacini incomplet formate in cazurile kind nu numai pulpa coronara dar si cea
radiculara sunt implicate intr-un proces inflamator cronic pronuntatt timp indelungat.
43.Particularitile generale ale parodontitelor apicale a dinilor temporari i permaneni,
clasificarea.
44.Parodontita apical acut a dinilor temporari.
La copii parodontitele apicale acute evolueaza frecvent paralel cu pulpita acuta difuza sau cu pulpita
cronica exacerbata.
Acuzele: dureri permanente,localizate,in evolutie se intensifica,devenind pulsatile,fiind mai
accentuate la masticatie sau intercuspidare.Manifestari clinice generale: simptome de intoxicatie
generala,febra pina la 38 grade si mai mult.Copii sunt capriciosi,plingareti,refuza hrana,se tem sa
inchida gura,dorm rau.Dintele devine mobil,foarte dureros la atingere,se observa edematierea
progresiva a tesuturilor moi ale fetei,marirea ganglionilor limfatici.
Obiectiv:cavitate carioasa medie sau profunda cu dentina ramolita si pigmentata,sondarea cavitatii
carioase nu este dureroasa.uneori dintele poate fi intact sau obturat.Percutia foarte dureroasa,dintele
poate fi mobil,gingia edematiata si hiperemiata in regiunea dintelui afectat,ganglionii limfatici sunt
mariti,slab durerosi si mobili`.
Analiza singelui: leucocitoza,VSH marit.
EOD: mai mare de 100 mkA
Radiologic:de obicei nu pot fi stabilite modificari,uneori largire neinsemnata a spatiului periodontal.
45.Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinilor temporari.
Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se indeparteaza
pulpa infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu pulpoextractoare se
inlatura masele necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si instrumentala a canalului
radicular.In cazul dintelui cu apex format apare necesitatea deschiderii orificiului apical radicular
pentru asigurarea drenajului spatiului periodontal.Dintele ramine cu cavitatea deschisa.Se indica
lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2% clorhexidina,etc.
Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor radiculare
si tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina 0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc.
Se recomanda solutii cu fermenti proteolitici: tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea
instrumentala a canalelor se efectuiaza foarte atent,de dimensiuni corespunzatoare grosimii
canalului radicular,tinind cont de lungimea canalului,pentru evitarea traumarii zonei apicale si a
foliculului dinteluii permanent.Pansamentul ermetic medicamentos sau obturarea canalelor pot fi
efectuate numai dupa lichidarea procesului inflamator acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza
in limita orificiului apical radicular.Se folosesc paste rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol
5%,pe baza de iodinol,etc.
46.Parodontita apical cronic granulant a dinilor temporari.
Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in
masticatie,nu reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea o
cavitate carioasa de diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este modificata
,are nuanta cenusie si este mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In cavitatea
dintelui se observa uneori tesut granular,care la sondare este slab dureros si poate aparea
singerare,gingia este edematiata si hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a osului alveolar
cu lezarea placii corticale,care are limite iregulare ,sub forma de para de foc.Localizarea tipica este
in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare.
47.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor temporari.

Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea maselor
necrotizate din canalele radiculare, se lasa un tamponas cu solutie de camfor-fenol sau rezorcin
formalina sub pansament de 2-3 zile.
Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu
antiseptice neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa
oxigenata,etc.
Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor
canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu materiale
rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol.
48.Parodontita apical acut a dinilor permaneni.
Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute:
-Prima faza etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor acute
purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine mai mare si
mai inalt ca alti dinti.
-Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin evolutie
progresiva ,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se intensifica
noaptea si practic nu trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate carioasa medie sau
profunda.Sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui este foarte
dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in cazuri mai avansate ale procesului inflamator pe
plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei radacinii dintelui se observa infiltrat inflamator
si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici regionali mariti ,mobili siputin durerosi la
palpare.
-Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut durerile
sunt localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare dintele poate fi
intact ,insa culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau obturat.Camera pulpara
este deschisa sau inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte dureroasa.Gingia hiperemiata si
edematiata,se simte miros fetid din cavitatea bucala.Se evedentiaza asimetria fetei,edem colateral al
tesuturilor moi.Starea generala este grava cu simptome de intoxicatie: cefalee,insomnie
,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui : leucocitoza,VSH marit.Radiologic: pierderea de contrast a
osului spongios,largirea spatiului periodontal,lamina corticala a osului este intacta.
49.Tratamentul parodontitei apicale acute a dinilor permaneni.
Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre
canalele radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu pulpoextractoarele pe
etape sub protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din canalele radiculare si crearea
drenajului exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se indica gargare cu hidrocarbonat de
sodiu 1%.
Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a
canalelor radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti
proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa
lichidarea procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii generale a
copilului.
50.Parodontita apical cronic granulant a dinilor permaneni.
Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea
proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de
discomfort,greutate,uneori durere,la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt,percutia este
indolora sau sensibila.La examinare coroana dentara poate fi distrusa considerabil sau prezenta o
cavitate carioasa superficiala,culoarea dintelui este modificata: coroana este mata cu nuanta cenusie
sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora,fingia este edematiata si hiperemiata,se
pot depista fistule cu eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA.
Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive:
1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale.
2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate avea
loc resorbtia cementului.
3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste.

51.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor permaneni.

52.Parodontita apical granulomatoas i fibroas a dinilor permaneni la copii.
53.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinilor permaneni la copii.
54.Hipoplazia local a dinilor permaneni la copii.
Se formeaza ca urmare a traumarii foliculelor,sub actiunea unui proces inflamator cronic in dintele
temporar sau a unei tumori a maxilarelor.Mugurele dintelui permanent poate fi lezat in caz de
intruzie a dintelui temporar(mai frecvent incisivii).Afectarea mugurelui are loc sub actiunea
procesului inflamator cronic a parodontitelor apicale a dintilor temporari,la osteomielitele
maxilarelor,care mai frecvent se depisteaza in regiunea premolarilor permanenti,deoarece mugurii
lor sunt situati intre radacinile molarilor temporari ,acestia fiind cel mai des afectati de carie si
complicatiile ei.Trauma sau infectia deregleaza functia ameloblastilor,iar in cazuri grave si a
odontoblastilor-ca rezultat au loc modificari de forma sau de structura a dintelui.Asemenea patologii
au fost denumiti dintii Turner.Afectiunile usoare se manifesta prin aparitia
maculei(cretoase,galbene,cafenii,etc.).Dintii cu hipoplazie locala necesita radiografie,deoarece
poate fi lezata zona de crestere si radacina poate sa ramina incomplet formata.
Tratament: depinde de gravitatea afectarii dintelui,de localizarea lui.La hipoplazie de forma maculocretoasa este indicata terapia de remineralizare,Daca maculele sunt pigmentate inalbirea,urmata de
terapia de remineralizare.In cazul defectelor tesuturilor dure obturarea cu compozite,daca este
lezata forma,dimensiunea,culoarea dintelui este indicat tratamentul ortopedic.
55.Hipoplazia de sistem a dinilor temporari i permaneni la copii.
Se manifesta prin: dereglarea structurii si mineralizarii tesuturilor dentare,ca rezultat al actiunii unor
factori nocivi asupra foliculului dentar in perioada de dezvoltare si mineralizare.Acesti factori duc
la dereglarea embriogenezei dintelui si se manifesta prin dereglari nespecifice ale procesului de
formare si mineralizare a tesuturilor dentare.Viciul se formeaza in urma dereglarii functiei
ameloblastilor iar in cazuri grave si a odontoblastilor.De hipoplazie de sistem pot fi afectati dintii
temporari kit si cei permanenti.Dintii temporari sunt afectati ca urmare a proceselor metabolice la
gravida.cei permanenti din cauza dereglarii starii fiziologice ale organismului copilului in cazuri
maladiilor generale.
Forme clinice:
-forma de macula-pe suprafata coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare ,cu o
suprafata netede,lucitoare,se localizeaza simetric la acelasi nivel.
-forma ondulata-adincituri ovale sau rotunde de diferite dimensiuni si profunzime pe unele sectoare
se prevede dentina cu culoare galbena.
-forma de brazda: adincituri in smalt,de diferite profunzime si latime,orientate mai frecvent paralel
marginii incizale a dintilor.
-forma distructiva: aplazia sau lipsa smaltului intr-un sector al dintelui.
Tratament:igiena cavitatii bucale,in cazuri usoare tratament nu se indica,la forma maculoasa: terapia
de remineralizare,aplicarea solutiilor si gelurilor de fluor de 3-4 ori pe an kite 10-15 cure,dupa
terapia de remineralizare defectele pot fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale compozite.
56.Dinii de "tetraciclin" la copii.
Administrarea preparatelor de tetraciclina gravidelor si copiilor de virsta fragida poate modifica
culoarea dintilor temporari si permanenti in regiunea incizala,deoarece ele trec bariera
placentara.Indicarea preparatelor de tetraciclina in primele luni de viata duce la modificarea culorii
regiunii pregingivale a incisivilor si suprafetelor masticatorii ale molarilor temporari,la virsta de 6
luni coloratia molarilor temporari si molarilor de de 6 ani,la virsta de 2-3 ani coloratia regiunii
coletului dintilor frontali permanenti,iar de la 4 ani- coloratia premolarilor si molarilor 2
permanenti.Tetraciclina se sidementeaza in oasele si dentina dintilor in curs de dezvoltare
influentind negativ procesele de mineralizare.Intensitatea coloratie variza de la galben deschis pin la
galben intunecat.Sub actiunea luminii culoarea initiala pe suprafata vestibulara a dintilor frontali se
modifica in cenusie,cenusie bruna.Apoi dintii pierd proprietatea de fluoriescenta.Tratament: dintii
de tetraciclina greu se supun tratamentului prin inalbire.Se recomanda inalbirea dintilor din partea

canalului radicular cu apa oxigenata.Ca profilaxile se recomanda excluderea administrarii

tetraciclinii gravidelor si copiilor,prin inlocuirea cu alte antibiotice.
57.Fluoroza dentar la copii.
Este o afectiune endemica,ca urmare a intoicatie cu fluor,ce survine mai frecvent drept
consecinta a consumului apei cu continut sporit de fluor.
Clasificare:
-forma hasurata: hasuri cretoase mici,slab pronuntate,situate in straturile superficiale ale
smaltului,uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafetei dintelui,mai frecvent sunt
localizate pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superiori.
-forma maculoasa: macule cretoase bine pronuntate,localizate pe toate suprafetele dintelui,pot
sa se contopeasca ,n-au hotare bine pronuntate,suprafata lor este neteda si
stralucitoare.Maculele pot avea nuanta bruna-deschisa,mai frecvent sunt afectati
incisivii,caninii.
-forma granular-cretoasa: pot fi afectati toti dintii,toate suprafetele sunt depigmentate,cretoase
,insa luciul poate sa se mentina.Se pot observa sectoare pigmentate brune deschise sau brune
inschise,adesea cu defecte mici,punctiforme,granulare(diam.pina la 1,5 mm si o profunzime de
0,3 mm).
- forma eroziva: prezinta defecte de diferite forme si dimensiuni,pigmentarea smaltului
(brun,brun inchis,negru). Abraziunea smaltului pina la dentina.
-forma distructiva: apare in localitatile unde concentratia fluorului in apa potabila depaseste 5
mg/l.Modificarea
formei,culorii,dimensiunilor
dintilor
din
cauza
distructie
smaltului,pigmentarea tesuturilor dentare in culori inchise,abraziune pronuntata,smaltul poate
sa lipseasca complt sau partial,pot fi fracturi ale coroanelor dentare.
Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si
aplicarea diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor dentare,majorarea
rezistentei organismului copilului,indicarea unei diete rationale si a unor remedii
medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect asupra metabolismului mineral.
58.Amelogeneza imperfect.
Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale
ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba procesul
normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai mare de
forme clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari clinice:
1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene
medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este
neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au forma
conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat partial(mai
frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu inchis.Dentina nu are
dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si
skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai frecvent
au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene de
formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata cretoasa
,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara de smalt este
galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea tesuturilor la agenti
termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se
modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4.
59.Dentinogeneza imperfect.
Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se
manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se poate
determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau
fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ

mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba cu
margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste cavitatea pulpara
sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele radiculare nu
se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala si fiind foarte inguste.In cavitatea
pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea apexului poate fi stabilita osteoporoza
tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de jonctiunea smalt-cement.
60.Sindromul Steinton Cap-de-Pont.
In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si
mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au culoarea
coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga progresiv.Suprafata de
abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie transparenta.Dintii reactioneaza slab la
excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma
radacinilor: radacini scurte,subtiri sau groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.