Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pedodontie
Pedodontie
Pedodontie
Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe suprafata
palatinala un tubercul voluminos,radacina este alungita si curbata distal.
Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul
palatinal,are 3 radacini divergente(2 vestibulare si 1 palatinala)
Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte cuspizii
intre ei si are 3 gropite pe fata ocluzala,are 2 radacini divergente,are 3 canale radiculare 2
mediale(vestibular si lingual) si una distala.
Molarul 2 -are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de H,are 3
radacini(2 vestibulare si 1 palatinala) si trei canale radiculare.
7.Particularitatile morfologice la permanenti:
Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus
cuspizii sunt exprimati,iar fisurile si fosetele inka nu sunt bine inkise.Camera pulpara este
voluminoasa,iar dentina si smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele pulpare sunt expuse relativ mai
superficial,canaliculele dentinare sunt mai largi,radacinile sunt mai scurte(deoarece nu sunt complet
formate),canalele radiculare fiind largi.
8.Particularitile structurale ale esuturilor dure a dinilor temporari i permaneni tineri.
Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce se
explica prin faptul ca odontoblastii functioneaza 350 zile comparativ cu cei permanenti de 700
zile.dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii permanenti,iar
substante neorganice mai putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea fisurilor si
gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape paralel cu axul longitudinal al dintelui,iar spre panta
cuspizilor treptat se inclina tot mai mult.Stratul de dentina comparativ este mai subtire iar camera
pulpara si canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ
mai scurte si mai putin sinuoase.Cementul formeaza un strat subtire cu reducerea stratului
celular.Jonctiunea smalt-cement se prezinta sub forme si in proportii diferite fata de cea la
permanenti: in 30% din cazuri intre cement si smalt exista o suprafata de separatie la nivelul careia
dentina este expusa liber,in 60 % cazuri cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa,in 10 %
cazuri smaltul acopera cementul pe o suprafata redusa ,fiind varianta cea mai frecventa la dintii
permanenti.
9.Indicii frecvenei i intensitii cariei dentare la copii. Nivelurile intensitii cariei dentare
propuse de OMS. Frecvena i intensitatea cariei dentare la copii de diferit vrst n
Republica Moldova.
Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de
populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)
Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi (E)
ce revine la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului.
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).
10.Factorii de risc pentru apariia cariei dentare.
Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana.
Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului
carios.Se remarca sporirea disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati
deosebit
de
masive
de
microorganisme
se
constata
in
placa
Obiectiv: deseori coroana dentara este distrusa,camera pulpara este larg deschisa,fiind umpluta cu
granulatii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar.Sondarea duce la apritia singerarii si a unei
dureri neinsemnate.Percutia poate fi putin sensibila.Frecvent pe radiografie se pot depista semne
caracteristice parodontitei apicale granuloase.
La dintii permanenti pulpitele cronice se manifesta slab,insa pot fi senzatii neplacute in dinte.La
trecerea dintr-o inkapere calda la una rece apar dureri neinsemnate.Din anamneza pot fi stabilite
dureri acute in dinte.La examinare se observa pierderea luciului smaltului,dintele se intuneca,poate
fi o cavitate profunda cu deschiderea sau nu a camerei pulpare,pulpa este cenusie,laxa,dureroasa la
sondare.
30.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor permaneni la
copii.
Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti
excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca
definitiv.Prin sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui
orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si cavitatea coronara.Sondarea
pulpei este dolora,pulpa singereaza.
Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita
cronica gangrinoasa.
31.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor permaneni la
copii.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai
ales de la fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu
inceteaza.deseori acuzele de dureri lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul
releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere frecvent larga a cavitatii
dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile incipiente ale afectarii
gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea
profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte
redusa 50-80 microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei
sau in orice caz de necroza partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala
cronica.
32.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinilor permaneni la copii.
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul
acestuia se localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea
cariata.Debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpei si mai apoi
afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea radiculara.
Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa
suspendarea excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si durata
acceselor de dureri variaza de la 10 la 30 minute,accesul de durere cedeaza
locul unei perioade indolore care tine kiteva ore,durerea nu iradiaza,in timpul
noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam o cavitate
carioasa cu dentina ramolita in cantitate mare.Peretii si fundul cavitatii carioase
sunt indurati ,iar prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata
maii aproape de cornul pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este
scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea caruia e localizat focarul de
inflamatie.Percutia de regula este indolora.
Etapele:
-anestezie prin infiltratie;
-realizarea cimpului operator (izolare, antiseptizare);
-deschiderea camerei pulpare;
-excizia si exereza pulpei coronare;
-reperarea orificiilor canalelor radiculare;
-extirparea pulpei radiculare;
-masurarea lungimii canalelor radiculare;
-prelucrarea medicamentoasa si instrumental a canalelor;
-uscarea canalelor;
-obturarea canalului;(pasta zinc oxid-eugenol(endobtur,cariosan), pasta pe baza rezorcin
formalina(bioplast,foredent),la dintii temporari )
- aplicarea bazei de ciment si obturarea definitiva a cavitatii.
de formare a radacinii,de asta trebuie folosite metode conservatoare sau amputatia vitala. In cazul
starilor alergice se foloseste metoda amputatiei devitale.Pentru a diminua actiunea toxica a arsenului
sunt indicate paste pe baza de paraformaldehida(are proprietati antiseptice,devitalizeaza pulpa,fara
actiune toxica asupra parodontiului apical).
Amputatia partiala consta in departarea pulpei coronare si a unei parti a celei radiculare in scopul
mentinerii partii apicale a pulpei si a zonei de crestere a radacinii.Este indicata numai in cazul
dintilor cu radacini incomplet formate in cazurile kind nu numai pulpa coronara dar si cea
radiculara sunt implicate intr-un proces inflamator cronic pronuntatt timp indelungat.
43.Particularitile generale ale parodontitelor apicale a dinilor temporari i permaneni,
clasificarea.
44.Parodontita apical acut a dinilor temporari.
La copii parodontitele apicale acute evolueaza frecvent paralel cu pulpita acuta difuza sau cu pulpita
cronica exacerbata.
Acuzele: dureri permanente,localizate,in evolutie se intensifica,devenind pulsatile,fiind mai
accentuate la masticatie sau intercuspidare.Manifestari clinice generale: simptome de intoxicatie
generala,febra pina la 38 grade si mai mult.Copii sunt capriciosi,plingareti,refuza hrana,se tem sa
inchida gura,dorm rau.Dintele devine mobil,foarte dureros la atingere,se observa edematierea
progresiva a tesuturilor moi ale fetei,marirea ganglionilor limfatici.
Obiectiv:cavitate carioasa medie sau profunda cu dentina ramolita si pigmentata,sondarea cavitatii
carioase nu este dureroasa.uneori dintele poate fi intact sau obturat.Percutia foarte dureroasa,dintele
poate fi mobil,gingia edematiata si hiperemiata in regiunea dintelui afectat,ganglionii limfatici sunt
mariti,slab durerosi si mobili`.
Analiza singelui: leucocitoza,VSH marit.
EOD: mai mare de 100 mkA
Radiologic:de obicei nu pot fi stabilite modificari,uneori largire neinsemnata a spatiului periodontal.
45.Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinilor temporari.
Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se indeparteaza
pulpa infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu pulpoextractoare se
inlatura masele necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si instrumentala a canalului
radicular.In cazul dintelui cu apex format apare necesitatea deschiderii orificiului apical radicular
pentru asigurarea drenajului spatiului periodontal.Dintele ramine cu cavitatea deschisa.Se indica
lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2% clorhexidina,etc.
Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor radiculare
si tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina 0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc.
Se recomanda solutii cu fermenti proteolitici: tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea
instrumentala a canalelor se efectuiaza foarte atent,de dimensiuni corespunzatoare grosimii
canalului radicular,tinind cont de lungimea canalului,pentru evitarea traumarii zonei apicale si a
foliculului dinteluii permanent.Pansamentul ermetic medicamentos sau obturarea canalelor pot fi
efectuate numai dupa lichidarea procesului inflamator acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza
in limita orificiului apical radicular.Se folosesc paste rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol
5%,pe baza de iodinol,etc.
46.Parodontita apical cronic granulant a dinilor temporari.
Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in
masticatie,nu reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea o
cavitate carioasa de diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este modificata
,are nuanta cenusie si este mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In cavitatea
dintelui se observa uneori tesut granular,care la sondare este slab dureros si poate aparea
singerare,gingia este edematiata si hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a osului alveolar
cu lezarea placii corticale,care are limite iregulare ,sub forma de para de foc.Localizarea tipica este
in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare.
47.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor temporari.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea maselor
necrotizate din canalele radiculare, se lasa un tamponas cu solutie de camfor-fenol sau rezorcin
formalina sub pansament de 2-3 zile.
Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu
antiseptice neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa
oxigenata,etc.
Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor
canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu materiale
rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol.
48.Parodontita apical acut a dinilor permaneni.
Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute:
-Prima faza etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor acute
purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine mai mare si
mai inalt ca alti dinti.
-Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin evolutie
progresiva ,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se intensifica
noaptea si practic nu trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate carioasa medie sau
profunda.Sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui este foarte
dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in cazuri mai avansate ale procesului inflamator pe
plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei radacinii dintelui se observa infiltrat inflamator
si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici regionali mariti ,mobili siputin durerosi la
palpare.
-Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut durerile
sunt localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare dintele poate fi
intact ,insa culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau obturat.Camera pulpara
este deschisa sau inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte dureroasa.Gingia hiperemiata si
edematiata,se simte miros fetid din cavitatea bucala.Se evedentiaza asimetria fetei,edem colateral al
tesuturilor moi.Starea generala este grava cu simptome de intoxicatie: cefalee,insomnie
,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui : leucocitoza,VSH marit.Radiologic: pierderea de contrast a
osului spongios,largirea spatiului periodontal,lamina corticala a osului este intacta.
49.Tratamentul parodontitei apicale acute a dinilor permaneni.
Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre
canalele radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu pulpoextractoarele pe
etape sub protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din canalele radiculare si crearea
drenajului exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se indica gargare cu hidrocarbonat de
sodiu 1%.
Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a
canalelor radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti
proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa
lichidarea procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii generale a
copilului.
50.Parodontita apical cronic granulant a dinilor permaneni.
Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea
proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de
discomfort,greutate,uneori durere,la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt,percutia este
indolora sau sensibila.La examinare coroana dentara poate fi distrusa considerabil sau prezenta o
cavitate carioasa superficiala,culoarea dintelui este modificata: coroana este mata cu nuanta cenusie
sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora,fingia este edematiata si hiperemiata,se
pot depista fistule cu eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA.
Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive:
1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale.
2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate avea
loc resorbtia cementului.
3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste.
mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba cu
margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste cavitatea pulpara
sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele radiculare nu
se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala si fiind foarte inguste.In cavitatea
pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea apexului poate fi stabilita osteoporoza
tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de jonctiunea smalt-cement.
60.Sindromul Steinton Cap-de-Pont.
In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si
mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au culoarea
coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga progresiv.Suprafata de
abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie transparenta.Dintii reactioneaza slab la
excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma
radacinilor: radacini scurte,subtiri sau groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.