STILUL DIDACTIC MODERN AL PROFESORULUI

DE GEOGRAFIE

Profesorul de geografie, prin intreaga sa activitate, trebuie s

realizeze dou mari componente: pe de o parte informarea,
transmiterea de cunotine, iar pe de alt parte, formarea,
respectiv asigurarea condiiilor optime pentru dezvoltarea
armonioas a personalitaii elevilor. Activitatea instructiveducativ a profesorului de geografie nu se poate rezuma
doar la simpla desfsurare funcionreasca a unei zile de
munca pe baza unui orar colar. Ea presupune formarea si
orientarea unor colective de elevi, asigurarea tuturor
condiiilor necesare formrii si dezvoltrii fiecrui elev, in
funcie de posibilitaile sale si de cerinele sociale exprimate
prin idealul educativ.

In privina rezultatelor colare este demonstrat deja, c cea

mai mare eficien o are tratarea coninuturilor intr-o manier
realist, corelarea cu viaa real, cu nevoile cognitive si
afective pe care le impune societatea contemporan. Un
profesor modern nu inseamn numai sau in primul rand un
profesor care s foloseasc cele mai performante computere,
ci un profesor foarte bine informat, cu mintea flexibil si
deschis la nou, un profesor care s fie contient c munca
lui are misiunea s pregateasc elevii pentru viat; elevii de
astzi vor trebui s fie competitivi, sa obtin succese in 2020,
deci, profesorii lor ( i implicit profesorul de geografie)
trebuie s intrevad cror provocri vor fi supui i s-I
doteze cu cele mai utile cunotine, aptitudini si atitudini.
Prin atitudinea si comportamentul su la clas, profesorul de
geografie trebuie s confere credibilitate valorilor,
coninuturilor si principiilor pe care le pred, demonstrand c
ele nu sunt noiuni abstracte ci realitai valabile in lumea
real, dincolo de zidurile colii. Elevul trebuie s fie
partenerul profesorului in procesul de investigare a realitii
si este evident deci, c acest tandem nu poate funciona dac
metodele de predare folosite nu sunt acordate cu metodele
de invare ale elevului. Astfel, profesorul trebuie s ii
cunoasc foarte bine colectivul cu care lucrez i pe fiecare
elev in parte, pentru a stimula, respectiv pondera la fiecare,
exact elementele care necesit respectiva intervenie, n
msura adecvat. nelegandu-i propriul stil de invare si
predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului
c, nu toi elevii inva ca el i c unele probleme apar din
cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de invaare al
elevilor crora se adreseaz.
Nimic nu este mai inechitabil decat tratamentul egal
aplicat celor ce nu sunt egali spunea Vaughn.

Astfel, nu exist un mod bun sau ru de predare, ci un mod

mai adecvat decat altul pentru anumite situaii concrete. De
aceea exist o multitudine de metode moderne, care,
imbinate cu cele tradiionale, vin in sprijinul profesorului de
geografie, care trebuie sa fie o punte spre ceea ce va deveni
elevul su. W. Shakespeare spunea: tim ce suntem, dar
nu ce vom deveni
Dintre numeroasele strategii moderne pe care profesorul de
geografie le poate folosi in procesul instructiv-educativ, am
ales s prezint in continuare o strategie bazat pe joc:
Turnirul intrebarilor .
Este un joc n care elevii sunt determinai s formuleze
cu plcere intrebri de diferite tipuri pornind de la un text
tiinific, s coopereze, dar i s concureze. Este o metod
care se preteaza foarte bine la Geografia continentelor,
clasele a VI-a si a VII-a.
Comunicarea sarcinii de lucru. Se formeaz grupuri de cate
patru sau ase elevi care vor concura dou cate dou.
Grupurile concurente primesc aceleai materiale pentru
documentare si aceeai tema. Doua grupuri vor studia prima
parte a lectiei, legat de elementele fizico-geografice ale unei
ari, iar celelalte dou, partea a doua, legat de Geografia
populaiei i economic. Se stabilete o perioada de timp
pentru ca elevii s citeasc textul, s formuleze intrebri si
rspunsuri pe baza acestuia. Aceste intrebri vor fi adresate
echipei concurente, care la randul ei va adresa intrebari.
Activitate in grupuri. Deoarece fiecare elev lucreaz cu o vitez
specific, citirea textului si formularea intrebrilor se face
individual. Dac elevii au neclariti, discut problemele cu
membrii grupului din care fac parte. Fiecare elev va citi
intrebrile formulate de ctre colegi, pentru a se asigura c
tie s rspunda la ele.

Competitia intre grupuri. Echipele concurente sunt aezate fa

n fa. Fiecare membru al echipei numarul unu adreseaz o
intrebare membrului numarul unu din echipa advers. Echipa
care formuleaz intrebrile primete un punct pentru fiecare
intrebare corect formulat. Dac rspunsul primit nu este
corect, alt membru al echipei va formula un rspuns, dar
punctajul va fi de 0,5 puncte. Dac echipa advers rspunde
corect la toate intrebrile primite, primete un numar egal de
puncte cu echipa cealalt. Dupa ce primele dou echipe au
adresat cate unul sau dou seturi de intrebari, ( in funcie de
resursele de timp), intr in turnir celelalte echipe.
Cand se organizeaz prima dat un astfel de turnir, permitei
elevilor s formuleze orice tip de intrebri, dar n leciile
urmtoare, turnirul devine mai valoros dac se specific
diferite cerine in formularea intrebrilor. Deoarece la unele
intrebri elevii gsesc uor rspunsurile in text, iar la altele
au nevoie s actualizeze cunotine mai vechi ori s fac
conexiuni, interpretari, analogii, la inceputul activitii se
specific dac au sau nu permisiunea de a formula intrebri
al cror rspuns nu exist in text. Dac elevii adreseaz
echipei adverse intrebri dificile in afara textului, cu scopul
de a o bloca, atunci se distruge plcerea turnirului. Dac
formuleaz ntrebri strict legate de text, dar pe parcurs
descoper ntrebri la care nu cunosc rspunsurile dar ar
dori s le afle, acestea sunt adresate profesorului dup
concurs.
n aceast form de organizare a turnirului, echipele studiaz
numai o parte din lecie. Pentru ca toi elevii s fie preocupai
de coninutul leciei, profesorul le va cere s-i noteze
intrebrile i rspunsurile formulate din coninutul nestudiat.
Acest turnir este organizat in etapa de realizare a sensului
unui coninut necunoscut, ins se poate organiza, in aceeai
form, pentru evaluarea cunostinelor anterioare ale elevilor
dintr-o lecie sau mai multe.

Turnirul intrebrilor are mai multe avantaje: incit la analiz,

la descoperirea aspectelor inedite, la competiie; fiecare elev
citete textul, produce intrebri si raspunde la intrebri; elevii
primesc sprijin din partea grupului in clarificarea aspectelor
mai dificile; fiecare elev ii asum un anumit rol in cadrul
grupului. Cu toate c forma de organizare a activittii pare un
joc, pentru a catiga turnirul elevii sunt provocai s
investigheze cu atenie i cu placere continutul textului
pentru a produce intrebri multe, variate, corecte, interesante
si dificile.
Aceast strategie de dobandire si evaluare a cunostinelor
elevilor deplaseaz centrarea activitii in lecie de la
profesor spre elevul care inva individual, dar i prin
cooperare in cadrul grupului ori prin competiie cu alte
grupuri. Exist i unele dezavantaje: nu se parcurge tot textul
intr-o lecie in acelai mod, necesit resurse mari de timp,
unele aspecte ale coninutului pot ramane neclarificate.
Atat aceast metod, cat i altele ( Scaunul intervievatului,
Copacul cu idei, Ciorchinele, Posterul, Eseul) pot fi adaptate
in funcie de nivelul clasei , al fiecarui elev in parte, de
climatul psiho-social din clas, de particularitaile varstei.

n ceea ce priveste consolidarea si evaluarea cunostinelor

noi ale elevilor, muli profesori sunt stresai pentru c nu
exist suficiente resurse de timp pentru a organiza astfel de
momente in lecie. Reflectand asupra propriei noastre
invari realizat pe parcursul scolaritaii, ne vom aminti c
acele momente de la finalul leciilor preau mai degrab ca o
suit de intrebri plictisitoare care nu provocau in nici un fel
elevii spre o aprofundare a cunostinelor. Astfel, in
consolidarea si evaluarea cunostinelor noi dobandite de
elevi, ar trebui s se in cont pe tot parcursul leciei de
modul cum elevii au rspuns la intrebri, cat au fost de
entuziati, curioi, prietenoi, cat de dinamic a fost clasa.

n privina evalurii cunostinelor din leciile anterioare, ca

efort individual, cu siguran c este mai uor s corectezi
acas un teanc de lucrri decat s urmreti dezvoltarea
unor aptitudini intr-o clas de 20-30 de elevi. De aceea se
impune corelarea tehnicilor clasice de predare-invareevaluare cu cele moderne care stabilesc eficiena predrii
asupra aptitudinilor si atitudinii elevilor.
Pentru ca profesorul de geografie s-i modernizeze stilul de
predare n acord cu cerinele societii n care elevul su va
trebui s se integreze, profesorul trebuie s se autoevalueze
permanent, analizand dac:
i trateaz pe toti elevii ca pe individualitai;
Se uit in ochii lor si i atinge pentru ai asigura de
atenia si interesul su;
i cere scuze cand face greseli;
Le permite elevilor s ia decizii importante in
cadrul activitaii comune;
i incurajeaza pe elevi s se asculte ntre ei;
Zambete n timpul leciilor;
Se teme de confuzie si zgomot chiar cand el este
cauzat de lucrul intens si eficient al elevilor;
i incurajeaz pe elevi pentru rezultatele obinute.
Bibliografie:
1. Maria Eliza Dulam, Practica pedagogic- teorie si
metodologie, 2005, Ed. Clusium, Cluj-Napoca
2. Maria Eliza Dulam, Modele, strategii si tehnici
didactice activizante, cu aplicatii in geografie, 2002, Ed.
Clusium, Cluj-Napoca
3. Liliana Stan, Valerian Dragu, Eugenia Steva, Doru
Valentin Vlasov Elemente de didactica
geografiei,2003, Ed Polirom, Iasi
4. ********Internet
Prof. Orzan Claudia Elena