Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forme Farmaceutice Sterile
Forme Farmaceutice Sterile
STERILE
PREPARATE INJECTABILE
Preparatele injectabile sunt solutii / suspensii / emulsii sterile sau pulberi sterile care
se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire.
-
Materia prima:
1. substante medicamentoase
2. vehicule
3. substante auxiliare
4. materiale de conditionare
1. substante medicamentoase
O data ce substanta medicamentoasa ajunge in contact cu membrana absorbanta
(capilar sanguin) absorbtia este influentata si de alti factori fizico-chimici:
- gradul de disociere
- pH-ul mediului
- coeficientul de repartitie lipide / apa al formelor micronizate
Cunoasterea proprietatilor fizice si chimice ale substantei medicamentoase este o
cerinta indispensabila pentru prepararea unor forme farmaceutice parenterale stabile si
eficiente.
Realizarea unor solutii injectabile de concentratie dorita depinde de structura chimica
si solubilitatea substantei medicamentoase in vehiculul ales.
Pentru prepararea solutiilor se folosesc:
- sarurile solubile ale substantei medicamentoase
- acizi / baze slabe
- analogi si precursori medicamentosi cu solubilitate crescuta in apa
Atentie puritatea substantei medicamentoase se folosesc loturi pro-injectiones
2. vehicule
a. apa distilata pentru preparate injectabile (FR aX-a)
In laborator apa proaspat distilata este considerata apirogena timp de 4 ore de la
distilare.
b. solventi neaposi
- ulei de floarea soarelui neutralizat si sterilizat trebuie sa aiba indice de
aciditate < 0.25
- oleat de etil
- miristat de izopropil
- benzoat de benzil
c.
-
in amestec cu apa:
alcool etilic
glicerol
propilen-glicol
3.
a.
b.
c.
d.
e.
substante auxiliare
antioxidanti
conservanti antimicrobieni
substante tampon
substante izotonizante
substante tensioactive
Recipiente
Recipientele i dopurile folosite trebuie s corespund condiiilor prevzute de
normele de calitate n vigoare menionate n FR X.
Recipientele pentru suspensiile i pulberile pentru preparate injectabile trebuie s aib
capacitatea adecvat pentru a permite dizolvarea sau omogenizarea suspensiei prin
agitare.
Pregtirea recipientelor se realizeaz n general cu ajutorul unor maini automate care
realizeaz splarea, uscarea i depirogenarea acestora.
Flacoanele noi
- se spal cu soluii de detergent pentru ndeprtarea impuritilor mecanice,
apoi cu ap distilat.
- Se umplu cu apa distilat i se menin la autoclav 30-60 minute la 120grC,
dup care se spal cu ap distilat apirogen, filtrat.
- Se menin la etuv 1h la 200-250 grC, sau 2h la 180 grC, pentru uscare i
depirogenare.
Suprafaa sticlei este bogat n ioni ai metalelor alcaline care n contact cu apa i la
temperatur ridicat se desprind, formnd cu apa hidroxizii alcalini respectivi.
pH-ul alcalin creat conduce la instabilitatea substanelor medicamentoase care au un
pH acid sau neutru de stabilitate.
ndeprtarea alcalinitii superficiale se poate realiza i printr-un oc termochimic,
adic prin umplerea flacoanelor cu acid clorhidric 1%.
Flacoanele vechi, returnate din seciile de spital, se golesc, se introduc n bi cu
soluii dezinfectante, fenosept 1:10000, unde se menin 24h. Apoi se spal cu soluii
de detergeni 2%, cu ap distilat, ap distilat apirogen, filtrat. Se menin la etuv
1h la 200-250gC.
Flacoanele astfel pregtite se folosesc imediat sau se nchid cu dop sau cu celofan
sterilizat n soluie fenosept 1:20000 i se pstreaz ntr-un dulap special pn n
momentul ntrebuinrii.
Dopurile de cauciuc noi
- se spal cu ap, se fierb 30 minute n soluie de carbonat de sodiu 2%.
- Se spal de mai multe ori cu ap distilat i se fierb 30 minute ntr-o soluie de
acid clorhidric, se spal cu ap distilat. Se introduc ntr-un vas cu ap distilat
i se sterilizeaz 1h la 120gC.
- Dup sterilizare i splare repetat cu ap distilat, dopurile se pstreaz n
soluie de fenosept 1:10000 pn la ntrebuinare. La ntrebuinare se spal cu
ap distilat.
Fixarea dopurilor pe flacoane se face cu garnituri metalice. Acestea se spal cu soluie
de carbonat de sodiu 2%, apoi cu ap fierbinte i se usuc.
METODE DE STERILIZARE
FR X 4 metode oficinale.
Definitie = distrugerea sau indepartarea microorganismelor vii in forma vegetativa sau
sporulata.
Metoda de sterilizare se alege in functie de proprietatile fizico-chimice ale produselor
pentru evitarea eventualelor modificari in calitatea acestora.
Eficacitatea metodei de sterilizare depinde de:
- natura produselor
- gradul si natura unei eventuale contaminari microbiene
- conditiile in care a fost preparat produsul de sterilizat respectiv
10
Pe capac exista:
- robinet pentru evacuare aer vapori
- manometru masurarea presiunii din camera de sterilizare
- sistem de siguranta pentru evacuarea vaporilor la cresteri accidentale ale
presiunii pana la limita sigurantei aparatului
Nu se folosesc etichete in autoclava si nu se scrie pe vasele de sterilizat.
Un ciclu de sterilizare prezinta urmatoarele etape:
- incarcarea si inchiderea autoclavei
- indepartarea aerului cu ajutorul vidului
- incalzirea continutului pana la conditiile de sterilizare cu vapori uscati saturati
- mentinerea conditiilor de sterilizare pe durata necesara
- oprirea accesului vaporilor sau a incalzirii
- racirea la temperatura camerei
- egalizarea presiunii prin deschiderea robinetului de evacuare a vaporilor
- evacuarea materialului de sterilizat
Materialul de sterilizat este asezat in cosul de sarma dupa ce a fost protejat.
In momentul inchiderii robinetului acul manometrului indica o presiune reala zero
care corespunde temperaturii de 100C.
Acul urca lent
11
12
13
14
15
STERILIZAREA CU GAZ
Metoda se foloseste pentru produsele care nu rezista la temperaturi ridicate necesare
sterilizarii cu vapori de apa sub presiune sau sterilizarii prin caldura uscata si care sunt
compatibile cu gazul sterilizant.
Gazul sterilizant folosit de obicei = oxidul de etilen.
Oxidul de etilen:
- eter ciclic
- gaz fara culoare la temperatura camerei
- singur e inflamabil
- in amestec cu aerul e exploziv
- in anumite proprotii cu CO2 si hidrocarburi fluorurate (freon) este neinflamabil
si sigur la manipulare
- patrunde usor prin materiale plastice, hartie, pulberi
- se indeparteaza din materiale prin expunere la aer
- in stare lichida comprimat in cilindri poate dizolva cauciuc / plastic
Aceasta metoda de sterilizare necesita instalatii speciale si personal cu experienta in
domeniu care asigura eficacitatea si securitatea operatiei.
Eficacitatea sterilizarii depinde de:
- concentratia gazului
- timpul de expunere
- umiditatea / temperatura din instalatia folosita
Sterilizarea trebuie urmata de o desorbtie in conditii care permit ca gazul rezidual sau
produsii de transformare ai acestuia in produsul sterilizat sa fie in concentratii mai
mici decat concentratiile susceptibile de a provoca efecte toxice in cursul folosirii
produsului.
Desi ciclu de sterilizare e lung si operatia necesita anumite precautii metoda este utila
pentru multe materiale pentru care alte metode nu se pot aplica.
Aplicatii:
- pulberi contaminate la suprafata aprticulelor
- aparate / instrumente / recipiente din material plastic / cauciuc
- catetere
- aparate medicale de investigatie: bronhoscop, oftalmoscop, endoscop etc
Avantaje
- se preteaza pentru materiale termolabile
- nu este daunatoare materialelor sensibile la umiditate pentru ca e necesar doar
un grad redus de umiditate
- patrunde in unele materiale plastcie
- nu ataca materialele
16
Dezavantaje
- procesul este lent
- expunerea / desorbtia dureaza nu corespunde la necesitatile urgente
- se lucreaza pe loturi mici
- pentru loturi mari costul este ridicat
- necesita precautii datorita caracterului inflamabil, exploziv si reactiv
- in unele materiale plastice se formeaza produsi cu ioni de clor Cl- sterilizarea cu gaz e mai scumpa decat cea cu vapori de apa sub presiune si se
va folosi numai cand aceasta metoda nu se poate aplica.
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
- glicina,
- histidina,
- ornitina,
29
- tirozina,
- cistina,
- prolina,
- acidul glutamic,
- serina,
Administrarea aminoacizilor se face concomitent cu surse de energie. Pentru utilizare
optim este necesar administrarea simultan a celor dou categorii de aminoacizi. n
unele afeciuni ca: insuficiena hepatic este necesar un aport crescut de aminoacizi
ramificai; ex. izolucina, leucina, valina i o cantitate mai sczut de aminoacizi
aromatici fenilalanin i tirozina.
Soluii pentru dializa peritoneal
Lichidele pentru dializa peritoneal se introduc n cavitatea abdominal n cantitate de
circa 2000 ml, iar dup 20-40 minute sunt scoase.
Scopul dializei peritoneale este de a ndeprta substanele toxice din organism n cazul
unei insuficiene renale prin difuzarea lor n lichidul de dializ.
Soluiile pentru dializa peritoneal conin glucoz i un coninut ionic similar cu
lichidul normal extracelular.
Soluii pentru hemodializ
Se folosesc pentru epurarea sngelui unor pacieni intoxicai sau cu insuficien renal
grav, chiar anurie, cu ajutorul unui aparat numit rinichi artificial. Sngele bolnavului
este adus extracorporal pn la o membran artificial n contact pe partea opus cu o
soluie coninnd electrolii i glucoz.
ntr-o dializ de 6 h se vor folosi ntre 150-350 l soluie, de aceea se prepar soluie
concentrat pentru hemodializ care se dilueaz aseptic cu ap distilat pentru
preparate injectabile n secia de spital.
O soluie pentru hemodializ conine:
- clorur de sodiu,
- clorur de potasiu,
- clorur de Ca hidratat cu dou molecule de ap,
- clorur de magneziu hidratat cu ase molecule de ap,
- acetat de sodiu hidratat cu trei molecule de ap,
- glucoz.
Diluarea soluiei concentrate se face cu ap n raport 1 la 34.
Epurarea organismului n acest fel este eficient numai pentru substanele cu greutate
molecular mic sau care nu sunt puternic legate de proteinele plasmatice.
30
Perfuzii medicamentoase
Perfuziile medicamentoase rezult din asocierea unor soluii injectabile la soluiile
perfuzabile.
Exemple:
perfuzia cu metronidazol 0,5% izotonizat cu clorur de sodiu sau glucoz, se
folosete n infeciile cu anaerobi sau preoperator,
perfuzia cu manitol, 5%, 10%, 20 %, manitolul este un poliol nemetabolizabil
care se elimin prin filtrare glomerular i acioneaz ca diuretic osmotic,
soluia perfuzabil cu clorhidrat de arginin folosit ca protector hepatic,
soluii pentru splarea unor rni ntinse, care nu se folosesc parenteral dar
deoarece n timpul splrii pot ptrunde n circulaia sngelui ntr-o anumit
msur ele trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate ale medicamentelor
parenterale.
31
32
33
34