Sunteți pe pagina 1din 8

Introducere

Actualitatea temei. Problema fundamentala a oricarei societati atat la scara mondiala, cat si la
nivel integrationist ori national, a fost si ramane securitatea alimentara. In scopul asigurarii
populatiei cu hrana necesara, cele sase state fondatoare ale Uniunii Europene au convenit
crearea unei piete comune pentru produsele agricole.
Scopul studiului este de a identifica obiectivele crearii politicii agricole comune, de a descrie
rolul essential al PAC si de a analiza mecanismele de sprijinire a PAC.
Obiectul de studiu este studierea mecanismelor de sprijinire a PAC
Metodologia de cercetare:
a) Lecturarea, studierea si selectarea informatiilor din surse monografice
b) Utilizarea metodelor de cercetare: analiza, sinteza
Cuvinte cheie: PAC, Trataul de la Roma, preturi, Ocp, plafoane nationale, plati.

Subiectul I: Obiectivele polticii agricole commune ( PAC)


3

Politica Agricola Comunitara (PAC) s-a dorit a fi intr-un astfel de context, solutia pentru
atingerea a trei categorii de obiective: economice -promovarea progresului tehnic, alocarea
optima a resurselor, cresterea productiei; sociale - nivelul de viata echitabil pentru agricultori,
preturi rezonabile pentru consumatori, si politice - garantarea securitatii alimentare.
Politica agricol comun (PAC) permite agricultorilor europeni s rspund nevoilor a peste
500 de milioane de ceteni. Ea are drept obiective principale s asigure condiii decente de trai
agricultorilor i s garanteze o aprovizionare cu produse alimentare stabil, sigur i la preuri
accesibile consumatorilor.
PAC a evoluat n mod considerabil de la nceputurile ei n 1962 i continu s fie n
evoluie. Reforma din iunie 2013 vizeaz trei prioriti:

asigurarea unei producii de produse alimentare viabile;

asigurarea gestionrii durabile a resurselor naturale;

favorizarea unei dezvoltri echilibrate a tuturor teritoriilor rurale din UE.


Principalii factori, care a determinat includerea agriculturii in procesul de integrare prin

aplicarea unei politici comune, au fost: diversitatea politicilor agricole nationale, disparitatile
structurale si randamentele scazute in agricultura europeana, importanta politica a
agriculturilor si contextul international.
Asadar, interventia statului in sustinerea agricultorilor si reglarea mecanismelor de
functionare a pietei agricole era clar afirmata in toate tarile ce vor participa la formarea CEE.
Mentinerea insa a politicilor economice nationale, putin omogene, ar fi generat distorsiuni ale
concurentei intr-o piata libera si ar fi antrenat ample dezechilibre structurale si regionale.
Din analiza agriculturii si politicilor agricole ale tarilor care au semnat Tratatul de la
Roma rezulta si o alta concluzie in argumentarea adoptarii PAC: eterogenitatea agriculturilor
tarilor membre si predominatia exploatatiilor familiale de mica dimensiune (78,5% din
exploatatii aveau o suprafata mai mica de 10ha), care nu permiteau o productivitate ridicata si
nu puteau face fata concurentei libere prin deschiderea pietelor.
Formarea unei piete comune agricole antreneaza prin libera circulatie cel putin
urmatoarele efecte favorabile: reducerea costurilor, cresterea productivitatii exploatatiilor,
asigurarea autosatisfacerii cu produse
Incepand cu anul 1962 (anul lansarii PAC) agricultura a fost sectorul caruia i s-a acordat
cea mai mare atentie in cadrul pietei comune. In acest domeniu au fost depasite obiectivele

limitate ale unei "zone de liber schimb" sau ale unei "uniunii vamale", infaptuindu-se o
veritabila comunitate europeana economica.

Subiectul II: Mecanisme de sustinere a politicii agricole commune (PAC)

Organizaii comune de pia (OPC) n vederea indeplinirii obiectivelor PAC definite n


Tratatul de la Roma i n spiritul principiilor stabilite la Conferina de la Stressa, a fost realizat
un sistem complex de norme i mecanisme care s reglementeze producia, comerul i
prelucrarea produselor agricole, denumite organizaii comune de pia. La nceput,
organizaiile comune de pia acopereau circa jumtate din producia agricol a Comunitii.
Treptat, aceste organizaii s-au extins, pentru ca, n prezent, s cuprind totalitatea produciei
agricole, cu excepia cartofului i a alcoolului. Rolul lor este s asigure sprijinirea pieelor prin
mecanisme corespunztoare care difer n funcie de produsele avute n vedere. Principalele
organizaii comune de pia sunt organizate pentru: culturi arabile (cereale, oleaginoase, culturi
proteice); orez; produse care nu sunt destinate consumului uman; zahr; flori i plante
decorative; banane; in i cnep; hamei; semine; fructe i legume proaspete i procesate; vin;
carne de porc; carne de pasre, ou; carne de vit i viel ; lapte i produse lactate; alte produse
crora li se aplic numai anumite reglementri. Pentru implementarea msurilor comune de
reglementare a pieelor, sunt utilizate urmtoarele instrumente:
1.1 Preurile
1.2 Sistemul de intervenie
1.3 Ajutoare financiare (plile directe, restituiile la export)
1.4 Cotele de producie
1.5 Plafoane naionale
1.6 Suprafee de referin
1.7 Protecia vamal

1.1 Preurile. Mecanismul general de funcionare a pieelor produselor agricole n Uniunea


European este bazat pe un sistem complex de reglementare a preurilor de comercializare a
5

produselor. Astfel, anual, se stabilesc, de ctre Consiliul European, trei niveluri de pre pentru
produsele de sub incidena PAC:

pre indicativ

pre de intervenie

pre prag
Preul indicativ este preul la care Consiliul recomand comercializarea produselor

agricole pe piaa comun. Nivelul su este considerat cel potrivit pentru a asigura un standard
rezonabil al veniturilor productorilor agricoli. Iniial, preurile indicative au fost fixate la
niveluri foarte ridicate, n special pentru cereale, fiind diminuate dupa reformele din 1992 i
1999, dar continu sa fie, n medie, mai ridicate dect preurile internaionale.
Acest pre poate fi denumit:

pre indicativ cnd este utilizat pentru cereale, zahr, lapte, ulei de msline, rapi,
floarea soarelui i orez;

pre orientativ cnd este utilizat pentru carne de vit i vin;

pre obiectiv cnd este utilizat pentru tutun, soia, in, mazre, bob.
Preul de intervenie este preul minim garantat care poate fi obinut pentru producia

comercializat pe piaa intern. Reprezint preul garantat, sub care organismul de intervenie
desemnat de Statul Membru cumpra i depoziteaz cantitile produse. Preul de intervenie
este utilizat pentru cereale, lapte, zahr, ulei de msline, rapi, floarea soarelui, orez, tutun,
carne de vit. Preul minim este utilizat pentru soia. Iniial, nivelul preului de intervenie era
mult superior celui de pe piaa mondial. ns, preurile mari la produsele alimentare
constituiau un stimulent puternic pentru creterea produciei, nct, curnd s-a ajuns la situaii
de supraproducie i producie pe stoc. Prin reformele din anul 1992 (McSharry) i din 1999,
preul de intervenie a fost adus la nivelul de pe piaa mondial, n special pentru produsele
generatoare de stocuri mari, concomitent cu acordarea de pli compensatorii pentru fermieri,
(ajutoare financiare care s compenseze pierderile suferite). Reducerea final a preului de
intervenie pentru cereale, cu 5% de la 20%, ct era propus prin Agenda 2000, pn la 95,35

Euro/ton, abolirea interveniei la secar, reducerea cu 50% a preului de intervenie la orez,


precum i pentru unt (-15%) i lapte degresat (- 5%).
Preul prag este preul sub care importurile de produse agricole nu pot ptrunde n Uniunea
European (dup adugarea cheltuielilor specifice de transport i comercializare pe parcurs
comunitar, preul la consumator al produselor importate s fie mai mare dect preurile
produselor interne). Acordul pentru agricultur negociat n 1995 n cadrul Rundei Uruguay a
Organizaiei Mondiale a Comerului a prevzut transformarea tuturor barierelor netarifare
(inclusiv a prelevrilor variabile) n taxe vamale.
Acest pre poate fi denumit:

Pre prag cnd este utilizat pentru cereale, zahr, lapte, ulei de msline, rait, floarea
soarelui, orez.

Pre ecluz pentru produsele avicole i carnea de porc (preul se fixeaz pornind de la
preurile de referin ale rilor cu cele mai nalte randamente).

Pre referin pentru vin, fructe, legume (se calculeaz avnd ca baz preul intern
mediu la care se adaug o sum forfetar).

1.2 Sistemul de intervenie sau intervenia pe pia (stocarea)


Sistemul de intervenie se aplic n situaiile cnd preurile unor produse (n special la
cereale, produse lactate, carne de vit, de porc, zahr, orez), ating nivelul minim (cnd oferta
este n exces fa de cerere), intervine prin achiziia i stocarea produsului respectiv,
nepermind scderea preului de pia sub preul de intervenie, astfel asigurnd fermierilor
garania unor venituri minime. Stocarea poate fi realizat n sistem public sau privat (depozite
publice sau private). Exist trei opiuni pentru produsele stocate:

sunt revndute cnd se restabilete echilibrul pe pia;


sunt exportate la preuri derizorii pe pieele internaionale;
sunt distruse (alterarea produselor ca urmare a stocrii ndelungate).

Intervenia se aplic mai ales la cereale, produse lactate, zahr, semine oleaginoase. n
timp, aceasta msur a determinat cheltuieli bugetare importante n planul intern i tensiuni
comerciale n planul extern. Aa cum s-a menionat mai sus, tendina actual este de a diminua
la limit rolul interveniei n mecanismul de funcionare a PAC.
7

1.3 Ajutoarele financiare (subvenii)


n aceast categorie sunt cuprinse plile directe i alte ajutoare financiare i la export.
Acestea reprezint pli acordate fermierilor, prin seciunea Garantare a Fondul European de
Orientare i Garantare pentru Agricultur - FEOGA, i se finaneaz dintr-un buget comun.
FEOGA - Seciunea Garantare Finaneaz partea esenial a cheltuielilor agricole prin
intermediul organizaiilor comune de pia, mai precis stabilizarea pieei interne prin cumprri
efectuate de organismele de intervenie, cheltuieli de depozitare, pli directe, subvenii pentru
facilitarea desfacerii produselor, restituii la export. n faa costului crescnd al FEOGA
Garantare, dup Consiliul European din Bruxelles - 1988, cheltuielile finanate din aceast
seciune sunt supuse unor reglementri stricte. Ritmul lor anual de cretere nu trebuie s
depeasc 74% din rata anual de cretere a PNB (produsul naional brut) comunitar. FEOGA
- Seciunea Orientare Gestioneaz fondurile comunitare destinate politicii structurale prin
aciuni de modernizare, ajutoare compensatorii pentru dezastre naturale, instalarea
agricultorilor tineri, prelucrarea i comercializarea produselor agricole. Seciunea Orientare
face parte din fondul structural. n acest cadru, aceast parte a FEOGA contribuie la finanarea
proiectelor deregiuni rmase n urm ca dezvoltare, adaptri ale structurilor agricole n cadrul
reformei PAC, zone rurale n dificultate. Suma total i repartizarea cheltuielilor agricole sunt
decise de ctre Consiliul i Parlamentul European n cadrul procedurii bugetare generale.
interes colectiv:
1.4 Cotele de producie
Cotele de producie reprezint cantiti naionale maxime de producie pentru anumite
produse agricole (lapte, legume/fructe, zahr, banane, furaje uscate, in i cnep 55 pentru
fibre, ulei de msline, tutun). Depirea acestora implic plata de ctre statele membre a unor
penalizri. Stimulente financiare acordate productorilor agricoli i mai ales susinerea prin
pre, i determin pe acetia s produc mai mult pentru a ctiga mai mult. Cu ct producia
obinut este mai mare, cu att sunt mai mari i costurile pentru finanarea PAC. Astfel, pentru
a preveni i limita supraproducia, n anii 80, a fost introdus instrumentul cotelor de producie.
Cotele se stabilesc, anual, la nivel comunitar, iar apoi se negociaz i se repartizeaz pe ri i
n continuare pe ferme, la nivelul national. Pentru producia n surplus fa de cot, fermierii
sunt fie penalizai, fie preul de intervenie pentru anul agricol urmtor scade.
1.5. Plafoane naionale
Plafoanele naionale reprezint numrul maxim de animale eligibile pentru care un stat
membru va primi pli directe (bovine, ovine i caprine).
8

1.6. Suprafee de referin


Suprafea de referin reprezint suprafaa de baz maxim eligibil la nivel naional
conform R. 1251/1999 privind organizarea pieei cerealelor pentru acordarea plilor directe
pentru culturile vegetale eligibile (cereale, oleaginoase, orez i culturi proteice).
1.7. Protecia vamal
Pentru realizarea importului produselor agricole n Uniunea European este necesar
obinerea unei licene de import condiionat de constituirea unui depozit (sistem de garanii)
pn n momentul n care importatorul dovedete c produsele sale respect normele sanitare i
fitosanitare, precum i cerinele de calitate european - i plata taxelor vamale. n prezent, n
Uniunea European funcioneaz un sistem unic de impunere la import pentru toate produsele
agricole. Potrivit acestuia, produsele agricole care intr n spaiul comunitar sunt supuse
nivelului de impunere vamal care se regsete n tariful vamal comunitar. De asemenea,
potrivit angajamentelor internaionale asumate de Uniunea European, pentru o serie de
produse agricole exist contingente tarifare. Contingentele tarifare se refer la importarea unor
mrfuri determinate n cantiti limitate, crora li se aplic un tarif vamal redus sau sunt scutite
de taxa vamal. Acest sistem permite rilor Uniunii Europene s-si procure din statele tere
produse de care au nevoie, meninndu-i, n acelai timp, protecia vamal.

Concluzii
Principala concluzie care se desprinde n urma acestui studiu este ca integrarea europeana nu
se putea realiza fara agricultura. Art. 38 al Tratatului de la Roma stipula: "Piata comuna cuprinde
si agricultura si comertul cu produse agricole. Prin produse agricole se inteleg produsele solului,
cresterea animalelor si pescuitul, ca si produsele de prima transformare aflate in raport direct cu
acestea".
pli directe sunt percepute n prezent drept cea mai important form de sprijin pentru fermieri
i de fapt btlia se d n jurul modului n care se vor mpri sumele alocate pentru acestea.
PAC per ansamblu a fost creata pentru a aduce performanta in economiile statelor membre
Uniunii Europene. Obiectivele sale vizeaza finalitati in acord cu respectul fata de cetatean si fata
de drepturile sale, punand inainte de toate siguranta si sanatatea individului, astfel ca odata cu
dezvoltarea PAC, in conformitate cu cerintele cetatenilor europeni, urmatorii factori au dobandit
o importanta din ce in ce mai mare:
-

imbunatatirea calitatii alimentelor in Europa;


9

garantarea sigurantei alimentelor;

grija pentru bunastarea societatii rurale;

protejarea mediului pentru generatiile viitoare;

crearea unor conditii mai bune de sanatate si bunastare a animalelor;

realizarea acestor obiective cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (finantat in principal

de contribuabili).

Bibliografie
1.Dumitru Miron, Gabriela Dragan, Laura P aun, Florin Ilie, Mi- haela Cibian, Economia
Integrarii Europene, Editura ASE, Bucuresti, 2002;
2.Institutii si politici publice in Uniunea Europeana .Sorin Bocacea. Ed. Cantes. Iasi 2004
3.http://www.activewatch.ro/Assets/Upload/files/ghid%20inforural.pdf
4.http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-631_ro.htm

10