Facultatea de Agricultura Specializarea: Inginerie economica in agricultura Anul: 3
Referat la Management general
Principalele avantaje si dezavantaje ale
fundamentarii deciziilor in conditii de risc in agricultura
Orice unitate agricol modern, indiferent de profil, dimensiune i
spaiul socio-economic n care activeaz, necesit un stil de conducere bazat pe flexibilitate, dinamism i previziune, ceea ce este de neconceput fr o informare complex, operativ i de calitate care s stea la baza lurii deciziilor.Scopul realizrii n ct mai bune condiii a activitii de conducere este: - creterea profitului unitii (firmei) i a ratei profitului; - ndeplinirea i depirea obiectivelor prevzute, planificate pentru o anumit perioad de timp (lun, trimestru, an); - folosirea raional a resurselor materiale, financiare i umane existente n unitate la un anumit moment; - reducerea continu a costurilor ca mijloc principal de cretere a profitului n economia de pia; - creterea productivitii muncii (exprimat n venituri/salariat sau muncitor i ore/tone de produs). Astfel, componenta de analiz economic ocup un loc important i este o funcie a oricrui conductor, indiferent de nivelul pe care se afl n ierarhia conducerii i de problemele de conducere care predomin n activitatea sa (strategice, tactice sau operative).Deciziile strategice, care privesc ansamblul activitatii intreprinderii necesita utilizarea in procesul decizional a unor metode si tehnici specifice, in timp ce deciziile tactice si curente pot fi elaborate pe baza cunostintelor profesionale si a experientei specialistilor. Decizia reprezinta momentul esential al managementului, finalitatea oricarui proces. De calitate a deciziilor, depinde de
eficacitatea activitatilor din exploatatia agricola de unde necesitatea unor
permanente demersuri orientate in directia amplificarii acesteia.Utilizarea metodelor si tehnicilor decizionale determina o sporire a gradului de rigurozitate si, implicit, de eficacitatea deciziilor adoptate,diferentiate, in functie de tipul situatiilor decizionale implicate.In functie de gradul de determinare a situatiilor anticipate deciziile pot fi adoptate in conditii de : -certitudine -de risc -incertitudine Adoptarea deciziilor in conditii de risc este posibila numai in cazul cunoasterii probabilitatii de manifestare a diferitelor evenimente, probabilitati care pot lua valori mai mari decat 0 si mai mici decat 1 ( 0 <p j> 1 ) Conditiile de risc sunt acelea in care cadrul de conducere poate defini natura problemei, probabilitatea actiunii factorilor relevanti, solutiile alternative si probabilitatea cu care,fiecare poate conduce la rezultatul dorit.Deosebit de importante pentru managementul exploatatiilor agricole sunt analiza probabilitatii producerii pagubelor si evaluarea acestora, deoarece, prin specificul domeniului lor de activitate, exploatatiile agricole constituie domenii n care riscul se poate manifesta, cu preponderenta. Astfel, devine necesara implementarea conceptului de management al riscului, al carui rol este de gestionare si evaluare a fenomenului mai sus amintit. Din acest punct de vedere, managementul riscului poate fi definit ca un ansamblu de activitati riguros stabilite si organizate care, pornind de la conditiile existente si obiectivele exploatatiei, analizeaza factorii de risc ntr-o conceptie de securitate, n vederea minimizarii riscului si a costurilor necesare. Altfel spus, obiectivele sunt realizabile, dar probabilitatea de finalizare este redusa, colaborata cu o mare nesiguranta in ceea ce priveste
modalitatile cele mai adecvate de urmat.Adoptarea deciziilor in conditii
de risc necesita parcurgerea a doua etape : intocmirea matricei decizionale si rezolvarea acesteia.Matricea decizionala cuprinde linii alternative posibile de decizii notate cu Ai ( i=1,2,...,n), iar pe coloane evenimentele posibile notate cu Nj(j=1,2,...,n) si probabilitatea de manifestare a fiecarui eveniment. La intersectia liniilor cu coloanele se inscriu rezultatele scontate, din care cauza matricea mai poarta numele de matricea rezultatelor. Probabilitatea de manifestare a unui eveniment Nj se noteaza cu pj iar suma probabiliatilor tuturor evenimentelor este egala cu 1. n p j=1 ; j = 1,2,..., n. J=1 Daca probabilitatile luate in calcul se bazeaza pe faptele si cifrele existente si pe datele referitoare la experientele trecute similare, aceste probabilitati sunt considerate obiective,iar daca managerul este constrans, in adoptarea deciziei sa se bazeze mai mult pe judecata si experienta proprie, opinia expertilor si credintele proprii; el va atasa diferitelor rezultate probabilitati subiective.Critica adus acestui criteriu const n faptul c se opereaz cu medii probabilistice i nu se analizeaz suficient de bine rezultatele alternativelor, i conduce la o decizie ntmpltoare cnd dou alternative au aceeai sperant matematic. Cu toate aceste inconveniente, criteriul are meritul de a asigura transpunerea unei probleme din condiii de incertitudine n condiii de risc.Criteriul este criticat deoarece natura nu este ntotdeauna favorabil activitilor agricole, deci nici decidentului. Criteriul, deci, nu poate fi generalizat, dar poate fi aplicat pentru fundamentarea unor decizii tactice corecte, fr implicaii deosebite n activitatea economic a unitii economice agricole. Se impune ca decidentul s acioneze raional i cu iniiativ din partea celor ce transpun n practic decizia.