CUPRINS

1. Istoric IKEA

2.Analiza SWOT

3.Analiza PEST

4.Modelul BCG

5.Modelul Porter

1. Scurt istoric - IKEA

Compania a fost fondat n Suedia de ctre Ingvar Kamprad, pe cnd acesta avea doar 17 ani
(1943). Mai nti a comercializat obiecte de mici dimensiuni (stilouri, portofele, rame pentru
fotografii, ceasuri, bijuterii etc.). La patru ani de la lansarea firmei (1947) adaug i mobilier produs
n mici ateliere locale. Reacia publicului fiind pozitiv, n 1951 renun la toate celelalte produse i
decide s vnd doar mobilier la un pre accesibil, publicnd totodat i primul catalog IKEA de
mobilier.
n Romania. IKEA are i n prezent un singur magazin pe teritoriul Romniei- la
Bucureti.Acesta a fost lansat cu o promovare agresiv pe 21 martie 2007, fiind n acea perioad
subiectul zilei i a avut vnzri record nu numai n prima zi, dar i n primele ase luni (au ajuns
chiar la stocuri 0). Nebunia continu i n prezent, IKEA reprezentnd una dintre destinaiile favorite
de shopping. Extrem de mult lume prefer oferta variat, stilul practic i preul accesibil, aspectele
promovate de IKEA: design (funcional i estetic) i un bun raport pre/calitate.
2.Analiza SWOT
Puncte forte :

Societatea beneficiaz de un management modern.

Locatie ,se afla localizata in orasa cu o populatie ridicata.
Ocupa pozitia de importanta la nivel mondial pe piata produselor de mobilier.
Gama diversificata de produse usor de asamblat si la preturi acesibile .
Calitatea produselor, servirea cat si livrarea mobilei in pachte usor de transportat.
Societatea ofera produse la preturi atractive si la o calitate ridicata
Aspect comercial modern.
Sisteme de promovare inovatoare.
Forta de munca specializata.
Buna organizare in distributie.
Cultura organizationala puternica

Puncte slabe:
Compania opereaza pe piata din Europa in procent de 85%
Lipsa invenstitorilor
Dorinta de a se optine venituri mari in timp scurt
Un singur punct de desfacere in Romania
Numarul redus de angajati
Concurenta unor firme cu traditie pe pietele noi

Oportunitati:
2

 Extinderea firmei si in regiunile din Asia ,Africa

Primirea unor benificii guvernamentale pentru a se extine in noi zone oferind
asfel noi locuri de munca
Negociere a furnizorilor si a dsitribuitorilor, pentru a conduce la preturi mai
attractive
Mediu stabil economic
Extinderea in tari cu un nivel de trai ridicat ar asigura un venit mai ridicat
Acesul la forta calificata in zonele noi de desfacere
Amenintari :
Fluctuaiile monedei naionale fa de moneda EURO sau DOLAR.
Preturile concurentiale din partea concurentei
Legislatia restrictiva
3. Analiza PEST
n analiza PEST, ne vom uita la ceea ce va afecta de ctre mediul de afaceri.
Aceasta include mediul politic, mediul economic, mediul social i de mediu tehnologic.
Mediul politic poate nsemna un fel de reglementare sau problem de natur
juridic fcut de ctre guvern. Salariul minim poate fi un bun exemplu.. Pentru IKEA,
nu
putem
vedea
un
impact
semnificativ
din
mediul
politic.
Urmtorul va fi mediul economic. n timpul recesiunii economice, cei mai muli oameni
nu doresc s cheltuiasca prea mult Clienii vor gndi de dou ori nainte de a plti pentru
produs. IKEA au avantajul c preul este foarte rezonabil pentru publicul larg. Ei pot face
acest lucru pentru c produsele lor sunt realizate n principal n China Deci, exist un
impact pozitiv pentru IKEA n timpul recesiunii.
Factorii sociali.. In zilele noastre, oamenii nu privesc problemele legate de mediu.
Oamenii cred c este responsabilitatea unei organizaii. Cnd cumperi ceva de la ei, nu
poi vedea nici ambalaje de fantezie. Deci, factorii sociali nu vor aduce un impact pozitiv.
Ultimul va fi mediul tehnologic. Tehnologia a devenit mai avansata. Este mai uor pentru
IKEA sa promoveze produsele lor pe internet. Oamenii pot s tie mai multe despre
produsul IKEA. De exemplu, IKEA a pus pe catalog astfel nct clientul s cunoasc
dimensiunea produsului. Deci, IKEA nu avea beneficii de pe urma unei tehnologii
avansate.

4.Modelul BCG
Matricea B.C.G.
Vom analiza cateva din produsele IKEA, in functie de cotele de crestere si cotele
relative de piata, prezentate in tabelul urmator:
Produs
Canapea EKTORP
Pat-canapea Stockholm
Scaun birou KARLSTAD
Scaun Stefan
Fotliu Poang
Kassett set 2 cutii cu capac

Rata de crestere
6
18
13
19
6
5

Cota relativa de piata

1,2
1,3
0,6
0,9
1,3
0.3

Pentru aceste produse matricea BCG va fi:

20%

Scaun birou KARLSTAD

Pat-canapea Stockholm
RESMO

Scaun Stefan

10%

Kassett set 2 cutii cu

capac

Canapea EKTORP
Fotliu Poang RESMO

0
%

Cota relativa de piata

1
CCota relativa de
ppipiatapiata
4

Din matricea BCG putem trage urmatoarele concluzii:

- Produsele Scaun birou KARLSTAD si Scaun Stefan au o pozitie delicata pe
piata datorita costurilor de productie mari si a preturilor de vanzare ridicate; din
acest motiv aceste produse nu sunt lidere pe piata.
- Produsele Canapea EKTORP si Fotoliu REsmo sunt lideri pe piata, inregistrand
volum mare de productie si aduc venituri companiei, acestea sunt produsele
profitabile.
- Produsul Pat-canapea Stockholm acest produs se afla in faza de crestere si este pe
o pozitie de lider la sectiunea paturi-canapea.
- Produsul Kassett set 2 cutii cu capac se afla pe o piata cu crestere lenta si nu detine
o pozitie de lider

5.Modelul Porter
1. Analiza rivalitatii intre firmele existente in cadrul sectorului de
activitate
Se pot identifica att concureni direci ct i indireci ai companiei Ikea astfel:
-

Concurena indirect
MOBEXPERT Datorita celor cinci hypermagazine din romania si a altor 23 de
unitati mici ,sub 1500 mp ce functioneaza in regim de franciza.
ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si
comercializarii mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar de
cativa ani a inceput sa investeasca in suprafete mari.
STAER prin numarul mare de puncte de desfacere
CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobil de lux a grupului Mobexpert,
pn n 2006 cnd a fost preluat de Camelia ucu.
Concurenta directa
KIKA Retailerul austriac de mobil si decoratiuni interioare se pregtete s ridice
cortina pentru lansarea primului magazin n Romnia. Pentru urmtorii cinci ani,
compania i-a propus dezvoltarea unei reele de opt magazine n Romnia, devenid
asfel un important concurent pt IKEA
NEOSET - a intrat pe piaa romana n anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabric
Neoset din Romnia s-a deschis n anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste
francize in15 magazine din Romanaia.
ALPROM a estimat o crestere a vanzarilot cu 20% fata de anul trecut.

PARISOT Este unul dintre cei mai importani investitori francezi n industria
mobilei din Romnia.
SORTILEMN - Este unul dintre principalii productori de mobilier de pe piaa local,
estimeaz pentru acest an o cifr de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel
raportat anul trecut. Reprezentanii Sortilemn spun c in n viitor compania se va axa
exclusiv pe exporturi, renuntnd s mai vnd produse pe piaa intern.
2. Analiza intrarilor de noi competitori in cadrul domeniului de activitate

Un domeniu nu este atractiv daca in viitor pot patrunde usor in el noi concurenti,
care vor aduce capacitati de productie si resurse suplimentare si care vor lupta pentru
cresterea cotei de piata si impartirea profiturilor. Intrarea in sector va fi usurata daca
barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale intre competitorii existenti sunt
mai putin evidente sau reduse.
O aprofundare a analizei presupune studierea corelata a intrarilor si iesirilor
potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente
in ambele cazuri.
Astfel:
daca ambele bariere de intrare si de iesire sunt mici, veniturile
sunt stabile, dar mici pentru ca firmele intra si parasesc usor, fara
restrictii, sectorul respectiv; de asemenea exista un risc ridicat sub
raportul gradului de concurenta;
daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele
intra usor atunci cand conjunctura este favorabila, dar ies greu, in aceste
conditii, oferta de produse depaseste capacitatea de absorbtie a pietii,
reducandu-se nivelul profiturilor pentru toti competitorii;
cel mai bun si atractiv sector este acela in care barierele de intrare
sunt inalte, iar cele de iesire sunt mici. Astfel, se intra greu si se
paraseste usor domeniul in caz de recesiune;
daca ambele bariere sunt inalte, potentialul de profit este ridicat,
dar prezinta un risc mare deoarece este ingreunata iesirea din sector
atunci cnd ritmul de crestere a activitatii si posibilitatile de obtinere de
profituri devin stabile sau chiar incep sa scada

3. Analiza gradului de amenintare a unor produse de substitutie

Un domeniu de activitate nu este atractiv daca se caracterizeaza prin existenta unor
inlocuitori actuali sau potentiali ai produselor. Ei determina formarea unor plafoane ale
preturilor ce pot fi obtinute ca urmare a faptului ca o parte din cererea existenta migreaza
spre produsele substituente. Firma trebuie sa urmareasca in permanenta evolutia
preturilor la produsele inlocuitoare. O scadere a acestora determina o diminuare a cererii
si, in functie de aceasta, a pretului si profitului pentru produsele substituite (de baza).

4. Analiza capacitatii de negociere a clientilor

Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci cand clientii au o putere de
negociere mare. Ei vor incerca sa obtina preturi de vanzare cat mai mici, produse de
calitate superioara cu servicii post-vanzare si facilitati comerciale deosebite. Aceasta
determina o concurenta puternica in cadrul sectorului si scaderea profitabilitatii.
Publicul tinta al produselor IKEA il reprezinta consumatorii adulti din mediul
urban, cu venit mediu spre superior, familisti, cu copii, orientati spre calitate si confort.
Clienti Ikea is pot crea propile modele de mobila.
5. Analiza capacitatii de negociere a furnizorilor
Un domeniu nu este atractiv daca furnizorii firmei au posibilitatea de a creste
preturile resurselor oferite si de a reduce cantitatea livrata. Pentru a-si asigura colaborarea
furnizorilor, compania IKEA a stabilit relatii de lunga durata reciproc avantajoase cu
acestia.