ANALIZA COST - BENEFICIU (ACB)

Constructia unui obiectiv de investitii cum ar fi un baraj

hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar
putea avea ca efecte benefice cum ar fi dezvoltarea economic local
sau regional, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative
cum ar fi: demolarea unor proprieti, strmutarea unor locuitori,
ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual
(afectarea imaginii locale) etc. n toate cazurile, impactul proiectului
asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o
valoare economic intrinsec. De aceea, n vederea alegerii variantei
optime de proiect de investiii este necesar estimarea cu precizie a
costurilor i beneficiilor investiiei nu numai prin prisma factorului
profit economic ci a factorului profit complex economic-ecologic cu
implicaiile n planul dezvoltrii durabile obinute prin realizarea
proiectului.
n literatura de specialitate i n practica curent, o metodologie
de evideniere a fezabilitii proiectelor de investiii din punctul de
vedere al impactului asupra mediului este analiza cost - beneficiu
(ACB) sau (CBA);
Cand vorbim despre costuri si beneficii, ca simpli indivizi, tindem
in mod firesc sa luam in considerare doar propriile costuri si beneficii.
Cu alte cuvinte, optam pentru diferite cai posibile de actiune, in functie
de cel mai mare beneficiu individual pe care acestea il pot aduce. In
mod similar, in evaluarea diferitelor alternative de investitii, firmele au
tendinta sa ia in considerare numai propriile costuri(cheltuieli) si
beneficii (venituri) care decurg din acestea. In analiza cost beneficiu
incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii

luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza

cost beneficiu sociala.
Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politici
care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor
acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Bneficiul net
exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile sociale (B)
si cosurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):
BSN = B C

ACB

este

aplicabila

politicilor,

programelor,

proiectelor,

reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale.

Analiza cost beneficiu isi dovedeste utilitatea la intocmirea
studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic,
ecologic, social, tehnologic) al proiectelor de investitii. Ea nu trebuie
confunsata cu analiza venit cost care permite alegerea variantei
optime de proiect din considerente pur economice.
Este adevarat ca in ambele cazuri putem avea de-a face cu
indicatori ecomuni (Rata Interna de Rentabilitate RIR, Venitul Net
Actualiza VNA, raportul Venituri Costuri). Ceea ce diferentiaza analiza
cost beneficiu

fata de analiza venit cost este tocmai faptul ca

prima fata de cea de- a doua ia in considerare si elemente non

monetare derivate din impactul asupra mediului nu numai elementele
monetare intr-o acceptiune clasica.
O descriere a analizei cost-beneficiu a fost data de Henley si
Spash (1993) si de Randall (1987) care arata ca scopul analizei cost
beneficiu este sa evidentieze faptul ca, suma efectelor de impact nu
este mai mare decat beneficiul net al societatii. Prin beneficiu net al
societatii se intelege suma beneficiilor monetare si non-monetare date
de o exploatare rationala a mediului.
ACB poate fi inteleasa ca o analiza care ofera un cadru pentru
masurarea eficientei. Eficienta reflecta situatia in care resursele, cum
ar fi pamantul, munca si capitalul, sunt combinate in modul cel mai
2

valoros, creandu-se bunuri si servicii. In analizele in care este urmarita

exclusiv eficienta, ACB ofera o metoda pentru a realiza comparatii
directe intre diferite variante de proiect.. Chiar si in situatii in care se
urmaresc si alte obiective decat obtinerea eficientei, ACB ofera un
punct de reper care poate furniza informatii cu privire la eficienta
relativa a variantelor de proiect.
Scopul si aria de utilizare a ACB
Scopul pincipal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor
socielae. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartitia mai
eficienta a resurselor societatii. Atunci cand pietele functioneaza
normal, interesul individual conduce la alocarea eficienta a resurselor.
In consecinta, analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a
iferi justificari pentru orice interventie a guvernului in optiunile private.
Economistii numesc aceste justificari ca termenul generic de esecuri
ale pietei.
Exista doua tipuri principale de analize cost beneficiu:
-

ACB ex ante, care este ACB standard in acceptiunea uzuala a

acestui termen, se efectueaza in perioada in care un proiect sau o

politica se afla inca in studiu, inainte de implementarea sau demararea
lui. ACB ex ante se efectueaza cand urmeaza sa se decida daca
resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru anumite proiecte
sau politica. Astfel, contributia sa la luarea decizilor de politica publica
este directa, imediata sau specifica.
-

ACB

ex post, este efectuata la finalul proiectului. In acest

moment, toate costurile sunt alocate, in sensul ca resursele au fost

deja folosite la realizarea proiectului. Valoarea analizelo ex post este
mai cuprinzatoare, dar mai putin directa, intrucat ofera informatii nu
numai pentru o anumita interventie, ci si despre catalogarea unor
asemenea interventii. Cu alte cuvinte, ele contribuie la invatarea de
catre codnucatorii guvernamentali, politicieni si teoreticieni daca
anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.
3

Alte analize cost-beneficiu se desfasoara pe durata de viata a

unui proiect, adica in medias res. Anumite elemente ale unor astfel de
studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante, in timp ce altele
sunt similare unei analize ex post.
Exista si un al patrulea tip de ACB, care compara o analiza ACB
ex ante cu una ex post (sau cu una in media res) pentru acelasi
proiect. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de
decizie in materie de politici, pentru a descoperi eficacitatea ACB ca
instrument de evaluare si luare a deciziilor.
Etapele analizei cost beneficiu:
-

Identificarea costurilor

Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate)

Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate

Stabilirea ipotezelor de lucru prognozele acestor costuri si

venituri pe durata de viata a proiectului

Calculul cash flow-ului

Actualizarea/scontarea cash flow-ului

Calcului indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in

comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor

Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror

evolutie +/- afecteaza indicii de profitabilitate

Analiza de senzitivitate rezistenta proiectului la variatia

acestor factori critici

Probabilitate si risc analiza de scenarii

Luarea decizie de a investi/nu investi/amana investitia

Intr-o analiza de tip cost beneficiu se au in vedere urmatoarele

categorii de costuri :

Costuri

directe

(exemplu:

costul

proiectului,

costul

consultantei, costul terenului, costul constructiei, costul tehnologiei,

costuri de exploatare, costuri de management, training, costul
finantarii, etc.);
4

Costuri indirecte din externalitati care pot fi la randul lor

abordate din punctul de vedere al:

a) Pretului de piata (descresterea valorii proprietatii, costuri de
reabilitate ecologica, costuri de prevenire a poluarii (CP), costuri de
reciclare, costuri de transmutare sau reasezare a populatiilor, costuri
de sanatate cauzate de poluare sau mediu ostil, costuri de inlocuire
(CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultura etc.)
b) Pretului

umbra

(pierderi

de

spectii

de

flora

si

fauna,

efectuarea imagisticii, disparitia habitatelor naturale unice delte,

rezervatii, estuare, mangrioze etc.)
Aceste costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi:

Beneficii directe grupate in:

a) Beneficii financiare (Profit) venituri din vanzari de bunuri si
servicii;
b) Beneficii

economice

(dezvoltarea

economica,

locala,

regionala, nationala in special la proiectele de dezvoltare a

infrastructurii, economii de resurse utilizare in productie, imaginea de
marca si consolidarea pozitiei pe piata interna si externa fata de clienti
si furnizori);
c) Beneficii sociale (cresterea numarului de locrui de munca si
stabilitatea sociala cu efecxte in stabilitatea economica si politica).

Beneficii indirecte din externalitati grupate in:

a) Pret de piata (cresterea valorii proprietatii, beneficii de
sanatate scaderea cheltuielilor cu sanatarea populatiei, beneficii din
educatie si calificare ecologica, evitarea costurilor de prevenire a
poluarii, cresterea productivitatii unor sectoare ca: turism, agricultura,
piscicultura, sconomia din costuri realizata de micsorarea nivelului
taxelor ecologice);
b) Pretului umbra (conservarea mediului si a eco-sistemului,
reducerea poluarii prin zgomot, emisii si efluentii;

conservare

imaginisticii

naturale,

conservarea

locurilor

istorice,

culturale

si

recreationale, cresterea calitatii serviciilor publice si private etc.)

Tipuri de costuri utilizate n analiza cost beneficiu
Costurile de investiii cu impact asupra mediului se evalueaz n
funcie de tipul proiectului (obiective noi, reabilitri, modernizri), de
tipul construciei (civile, industriale, agricole etc.) i de utilitatea
privat sau public a proiectului. Pentru o analiz eficient a costului
investiiei se poate face gruparea lor pe urmatoarele tipuri:
1) Costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate, studiilor de
prefezabilitate, elaborarea studiilor de fezabilitate, avize remergtoare
conexe (regia apelor Romne, pompieri, mbuntiri funciare, regia de
ap i canalizare, salubritate, poliia sanitar i medicina preventiv),
costuri pentru consultan tehnic;
2) Costuri de achiziionare (cumprare, concesionare) teren
constructie;
3) Costul rezultat din devizul general al proiectului (de la
pregtirea terenului la finalizarea construciei inclusiv instalaiile
termice i electrice ale construciei);
4) Costuri de achiziionare (cumprare, nchiriere) tehnologii cu
impact minim asupra mediului: scule, dispozitive, aparate de msur i
control, echipamente, utilaje i mijloace de transport n construcii
inclusiv piese de schimb;
5) Costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces,
branamente ap-gaze canalizare-electricitate-telecomunicaii);
6) Costuri cu protecia mediului grupate n costuri pentru
combaterea polurii existente i costuri pentru prevenirea polurii
viitoare;
7) Costurile cu calificarea-recalificarea forei de munca din punct
de vedere ecologic;
8) Impozite i taxe (exclusiv taxele ecologice);

9) Eco-taxe i permise (licene) ecologice tranzacionabile (n

cazul n care vor fi prevzute de legislaia din Romnia);
10) Rezerva de risc fizic (calamiti etc.) i economic (creterea
preurilor datorit inflaiei);
11) Necesarul de capital circulant;
12) Dobnda pe perioada realizrii proiectului de investiii.
n concluzie, putem afirma c, analiza cost-beneficiu se bazeaz
pe raportarea eforturilor i efectelor relevante (economico-financiare,
ecologice, sociale) la efectele impactului (poluare, depleia resurselor,
valorile estetice sau culturale) n cazul unor proiecte de investiii.
Este cunoscut faptul ca aprecierea viabilitatii financiare a unui
proiect de investitii se realizeaza in mod curent prin analiza
indicatorilor :

Venit net actualizat

Raport venit cost

Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF)

Fluxul de lichiditati (cash-flow)

Daca pentru proiectele de investitii publice sau private se

utilizeaza analiza cost- beneficiu, raportul cel mai favorabil este:

R=

B e n e fic iu
to ta (le c o n o m, eicc olo gic, s o c ia) l C o s tupl r iv a t
C o s tupl u b lic(in c lu s ivr e a b ilita
e at m e d iu lu
) i

cu conditia ca R > 1,
Dificultatea aplicarii relatiei rezida din faptul ca impactul asupra
mediului este dificil de cuantificat in termen monetari. Se utilizeaza in
mod curent diverse categorii de costuri (de substitutie, de prevenire a
poluarii, de compensare a efectelor poluarii).
In mod curent, fluxul de lichiditati (cash-flow) este un alt
indicator important utilizat in analiza economica (nivel
macroeconomic) si financiara (nivel microeconomic) a proiectelor de
7

investitii cu impact asupra mediului. Acest indicator exprima castigul

sau pierderea prin utilizarea eficientasau neeficianeta a fondurilor de
finantare a proiectelor de investitii. La calculul fluxului de lichiditati se
foloseste in mod curent metoda actualizarii. Fluxul de lichiditati se
determina cu relatia:
Fh = Vh ( C h + I h )

in care: Fh = fluxul de lichiditati

Vh = venitul in anul h
C h si

Ih

= cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul h
Pentru stimularea unei atitudini participative eco civice a
firmelor ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in
vedere in mod distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati
ecologice ale firmei. Astfel, relatia de determinare a fluxului de
lichiditati ar avea forma:

Fh = Vh + Vheco ( Ch + I h ) + ( Checo + I heco )

in care: Fh = fluxul de lichiditati

Vh = venitul in anul h (din productie, din exploatare etc.)
C h si

Ih

= cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul h
Vheco = Venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii
C heco = cheltuieli de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de

minimizarea consumului de resurse neregenerabile

I heco

= investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in

tehnologii nepoluate si economice).

Avantajul acestui mod de abordare a relatiei de calcul a fluxului de lichiditati,
consta in incurajarea investitiilor in tehnologii nepoluante. Masuri cum ar fi corelarea
8

nivelului eco-taxelor de pe o baza diferentiala in functie de nivelul de

poluare ar fi in avantajul acestei metode.
Analiza cost - beneficiu pentru determinarea eficienei
economice globale a proiectelor de investiii
Profesorul Dr. A. Gheorghiu de la Academia de Studii Economice
din Bucureti, n teoria sa privind metodele de analiz economic a
eficienei globale a investiiilor, propunea luarea n calcul la analiza
eficienei

investiiilor,

pe

lng

eforturile

economice

directe

(costurile investiionale curente), a eforturilor economice indirecte

(de exemplu costurile cu poluarea, costurile cu sntatea oamenilor
afectai, costurile cu reabilitarea mediului etc.) pe care le face
societatea, costuri care n mod uzual sunt neglijate sau sunt
minimizate. Metodologia de determinare a eficienei economice globale
pe baza analizei cost - beneficiu a proiectelor de investiii cu impact
asupra mediului presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
Stabilirea obiectivelor directe i indirecte ale proiectului, cum
ar fi de exemplu:
realizarea

lucrrilor

de

construcii

concomitent

cu

micorarea

impactului asupra mediului ambiental natural i construit; alegerea

amplasamentului

optim

al

construciei

stabilirea

impactului

ambiental integral (om-natur);

Evaluarea costurilor directe i indirecte ale proiectului;
Alegerea tehnologiilor optime (metode, materiale, utilaje etc.)
pentru realizarea lucrrilor de construcii, selectate din punct de
vedere economic (costuri cu tehnologia) dar i
ambiental (costurile cu mediul);
Identificarea factorilor extraeconomici cum ar fi: efectele polurii
asupra aerului, apei, solului / subsolului i ecosistemului, depleia
resurselor, efectele asupra sntii populaiei, impactul cultural,
afectarea perspectivei (imaginii) ambiental-naturale i ambientalurbane etc.)
9

Conversia

factorilor

extraeconomici

efecte

economice

(costuri);
Estimarea economiei de resurse avansate;
Calculul economiei de resurse consumate;
Anticiparea economiei de resurse naturale (minimizarea depleiei
resurselor);
Analiza comparat a productivitii, eficienei, eficacitii, calitii
i flexibilitii mai multor soluii tehnologice din punct de vedere al
costurilor directe i indirecte (incluznd costurile cu ecologizarea
tehnologiilor i protecia mediului);
Analiza influenei variaiei preturilor datorate unor factori
economici (inflaia, politica dobnzilor, srcirea pieelor de materii
prime i materiale etc.), ecologici (lipsa resurselor, energiei etc.),
politici ( eco-impozitarea);
Determinarea profitului n sens economic;
Prognozarea venitului indirect (profitului ecologic);
Trasarea diagramelor de transpunere a efectelor tehnice i
ambientale n efecte economice;
Prezentarea centralizat a rezultatelor analizei n tabelul COSTBENEFICIU al proiectului.
Importana analizei cost-beneficiu pentru determinarea eficienei
economice globale a investiiilor rezid n evidenierea unor categorii
de costuri, socotite n mod uzual indirecte i care de obicei nu sunt
luate n considerare la analiza proiectelor de investiii datorit fie a
inexistenei unui cadru legislativ care s reglementeze acest lucru fie
datorit unei cuantificri dificile a impactului asupra mediului i
efectelor conexe.
In esenta, analiza cost beneficiu reprezinta modalitatea de
evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al
eficientei economice, care consta in compararea costurilor totale cu
beneficiile exprimate in termeni financiari. Costurile trebuie sa includa
10

atata

costul

cu

achizitia

echipamentului,

costurile

de

operare

(mentenanta, instruirea utilizatorilot, consumatile, etc.), dar si costul

de oportunitate.
Beneficiile pot fi cuantificabile (profit, reducerea pierderilor), dar
pot si si unele beneficii mai greu de cuantificat. De exemplu, reducerea
stresului,

imbunatatirea

reputatiei

sau

cresterea

satisfactiei

anagajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti.

Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor,
in etapa de control al riscurilor. Decizia de a investi in masuri de
reducere a risucilor trebuie facuta numai prin metoda analizei costbeneficiu. De exemplu, riscul de pierdere a produselor din cauza unui
incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari, fie prin
instalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. Se pun in
balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an , apoi
beneficiile obtinute( in functie de rezultatele anbalizei de risc) si se ia
decizia optima.
Atfel prin analzia ACB iti vei crea o imagine destul de clara
asupra eficientei economice a proiectului in care vrei sa te implici.
Rezultatul acestei analize te pot scapa de o incestitie dezastruoasa si
iti pot arata punctele slabe ale viitoarei achizitii. O analiza cost
beneficiu nu este dificil de realizat.
Evaluarea si analiza eficientei economice a investitiilor se poate
realiza cu ajutorul indicatorilor statici si a indicatorilor dinamici.
In gama indicatorilor statici se include nu doar indicatori de eficienta
econopmica ci si indicatori tehnico-economici, economici si financiari,
naturali si mai ales valori, unii au caracter primar, alti derivat relevand
un grad variat de complementaritate in analiza proiectelor.
Pe de alta parte, chiar daca evaluarea si analiza statica a
proiectellor de investitii se continua cu utilizarea indicatorilor dinamici,
asigurandu-se o fundamentara mai temeinica a deciziei de investitii, in

11

fapt, in derularea proecesului investitional, in realizarea proiectului se

opereaza cu indicatori statici.
Indicatori statici de evaluare a eficientei economice si de
apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de
exprimare, caparicate informationala si semnificatie. Acesti indicatori
statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii si se
incadreaza in 3 categorii:

Indicatori cu caracter general

Indicatori de baza

Indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate

In categoria indicatorilor generali incadram acei indicatori statici

care pot caracteriza, in principiu, activitatea economica a oricarei
entitati. In ipoteza unei optiuni de investitii acesti indicatori pot avea
determinari alternative (inainte de si dupa realizarea investitiei).
1. Capacitatea de productie exprima potentialul de productie al unui
obiectiv, intr-o perioada data, in unitati naturale tone, mp, mc,
bucati, etc. in raport cu profilul productiei, structura sortimentala
prevazuta si regimul de funcionare.
n

Q = q j * p j
j =1

Q reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric

qj

- capacitatea fizica de productie a sortimentului j

pj

- pretul de productie al sortimentului j

2. Numarul personalului se stabileste in functie de capacitatea de

productie, regimul de lucru, norma de personal, profilul productiei,
structura sortimentelor.
3. Costul de productie sub forma costului unitar sau a costului total
annual. Costul de productie unitar se stabileste pe baza de
antecalclatii/calculatii pe produs. Costul de productie total se
stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita

12

perioada de timp (exprima efortul de productie/exploatare in cadrul

intreprinderii,

fabricii.,

tendinta

de

optimizare

impunand

minimizarea lui.
4. Pretul de vanzare indicator de estimare a nivelului valoric la care
un produs poate fi vandut, rezultatul insumarii costului de productie
unitar cu profitul pe unitate de produs.
5. Valoarea productiei indicator valorc prin care se exprima
amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp
n

P = Qi * pi
i =1

6. Cheltuieli la 1000 lei productie indicatori de eficienta economica

semnificativ in intreprinderile cu productie neomogena iar tendinta
de optim presupune minimizarea ch la 1000 lei productie
C1000 =

C
100
P

7. Profitul exprima scopul si efectul valoric scontat sau realizat,

reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut
Pr b = P C

8. Rentabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a genera profit

in cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitiva in care
se prezinta unitatea de referinta fapt atestat de raportul efect
(profit ) / efort (costul productiei sau costul investitiei, capitalul
social, valoarea cifrei de afaceri). Pentru aprecierea favorabila a
unei activitati se impune maximizarea nivelului cifric.
rc =

Pr
*100
C

rc - reprezinta rata rentabilitatii in functie de cost

9. Productivitatea muncii indicator folosit atat in exprimarea

eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera
eficientei investitiilor, in scop de argumentare a deciziilor de
investitii. Exprimand cantitatea de produse, ori valoarea produselor

13

create de o persoana, un muncittor, in unitate de timp, pe de-o

parte , sau, pe de alta parte, timpul necesar pentru producerea unei
unitati din valoarea productiei determinate, productivitatea muncii
reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala, se foloseste
in exprimarea si analiza eficientei economice a investitiilor pentru
comparatii intre diferite variante de proiect sau in dinamica (ex:
situatia dupa si inainte de realizarea unor investitii de modernizare
si reutilare).
W =

Q
Np

Indicatorii de baza caracterizeaza specificitatea domeniului de

referinta -

investitiile. Se incadreaza in aceasta categorie atat

indicatori economici, cat si indicatori de eficienta economica, statici,

unii fiind exprimati valoric, altii in unitqati naturale. Astfel, ne referim
la :
1. Valoarea investitiei reprezinta capitalul
investit si constituie in acelasi timp un
indicator de baza, care se cuprinde in
documentatia economica a lucrarilor de
investitii, dar si marime de calcul pentru
stabilirea

unor

indicatori

de

eficienta

economica derivati. Prin acest indicator se

reflecta

efortul

investitorului

privind

infaptuirea obiectivului, respectiv valoarea

capitalului investit
2. Valoarea importului pentru investitii se
face diferentiat in functie de natura
importului folosind preturile din contracte, oferte, in valuta si prin
transformare la
cursul oficial in lei.

14

I t = qi * p i
i =1

It = valoarea importului total pentru investitii.

3. Investitia specifica se exprima ca raport
intre

valoarea

obtinute

investitiilor

concretizate

capacitatilor

de

si
in

productie,

efectele
volumul

in

valoarea

productiei anuale, valoarea sau volumul de

prestatii.

I spi =

Ii
2

Q
i =1

4. Durata de recuperare a investitiilor se

calculeaza

prin

raportarea

efortului

investitional total la venitul net anual sau la

sporul de venit anual ( in cazul investitiilor
de reutilare si modernizare a intreprinderilor
existente, In contextul actualului sistem de
preturi, calculul duratei de recuperare se
efectueaza pe seama profitului anual.
Dr =

I tot
Pr (Vn )

5. Coeficientul

de

eficienta

economica

investitiilor constituie un indicator de

eficienta economica a investitiilor de forma
efect/efort

(venit

net

anual/valoarea

investitiilor- sub forma absoluta). Sub forma

relativa permite comparatii intre proiecte
prin prisma sporului de efecte fata de sporul
de effort implicat. Sub forma sa normativa
reflecta

etalonul

restrictiv

impus

de

15

societate

pentru

fructificarea

efortului

investitional (gradul de fructificare impus de

societate pentru o unitate baneasca alocata
realizarii obiectului de investitii productive.
6. Durtata de realizare a investitiilor indicator
natural de exprimare a eficientei economice
a investitiilor, se stabileste in fucntie de
natura obiectelor de investitii si se compara
cu

normativele

diferite

duratei

obiective.

de

Practic,

realizare

la

durata

de

realizare a investitiei are in vedere timpul,

din momentul inceperii etapei de proiectare,
pana la punerea in functiune aobiectivului.
Indicatori dinamici de evaluare si analiza a eficientei economice a
investitiilor
Evaluarea dinamica reprezinta un sistem de calcul al unor
indicatori valori, care tine seama de implicatiile factorului timp asupra
proceselor si fenomenelor pe care le reflecta indicaotrii respectivi.
Evaluarea dinamica consta in recalcularea unor valori sau siruri de
valori pentru a stabili cat reprezinta aceste valori pentru un anumit
timp, la un anumit moment in viitor sau in trecut. Ea raspunde
dezideratului determinarii valorii in timp a banilor.
In

domeniul

investitilor

evaluarea

dinamica

s-a

impus

cu

predilectie datorita faprtului ca in aprecierea eficientei economice,

efortul si efectele investitiilor nu se sincronizeaza in timp. De regula,
efortul precede efectul si il determina.
Aplicarea

metodei

dinamice

consta,

in

fapt,

in

aplicarea

procedeelor de actualizare (prin compunere sau discontare) dupa caz,

la parametri, care caracterizeaza in timp, rpocesul sau priectul

16

(valoarea investitiei, veniturile si costurile proiectului, profitul sau

fluxul net de trezorerie,etc.).
Efectele aplicarii metodei sunt variate si complexe si ele constau
in facilitarea determinarii unor indicatori dinamici, valorici, intre care
sunt reprezentativi valoarea actuala neta, Coeficientul rentabilitatii
investitiei,

rata

interna

de

rentabilitate,

durata

de

recuperare

actualizata, etc.; asigurarea unei analize complexe a eficientei

economice a investitiie prin imbinarea inndicatorilor dinamici cu
indicatorii statici, sporirea gradului de fundamentare a variantelor de
proiect.
Evaluarea dinamica a eficientei economice a proiectelor de
investitii se poate realiza direct (fara calcule de actualizare), sau prin
tehnici de actualizare.
In teoria investitiilor si cu deosebire in practica economiei de
piata

intre

indicatorii

dinamici

adecvati

exprimarii

si

aprecierii

eficientei economice a investitiilor se retin :

1. Valoarea actuala neta (VAN) sau venit net actualizat- reflecta
masa efectelor financiare nete totale actualizate, in raport cu un
anumit moment de referinta, aferente proiectului de investitii. Acest
indicaotir surprinde efortul si efectele procesului investitional in
functie de durata de executare si ecploatare a obiectirului,
impunand actualizarea lor in raport cu un anumit moment de
referinta conform procedeului de actualizare prin compunere sau
discontare.
Valoarea actuala neta este, in fapt, diferenta intre valoarea actuala a
excedentelor nete ale exploatarii asteptate si cea a capitatlului
investiti. VAN poate fi pozitiva, negativa sau nula.
n 1

n
Ih
Fh
+

h
h
h =0 (1 + r )
h =1 (1 + r )

VAN =

17

Fh
I
h
h =1 (1 + r )
n

VAN =

Diferenta intre cele doua relatii este ca, in primul caz, calculul se
raporteaza la momentul zero, care precede angajamentul de capital
investit, iar, in al doilea caz, momentul de referinta este cel care
succede angajarea capitalului.
Valoarea actuala neta este un indicator de eficienta economica,
valoric, dinamic. Daca este pozitiv, proiectul este rentabil, pentru ca:
a) Toate capitalurile investite pot fi recuperate prin fluxul de
venituri generat de investitie
b) Fluxurile

de

venioturi

asigura

renumerarea

capitalurilor

utilizate la finantarea proiectului

c) Se creeaza un surplus de venituri, egal cu VAN, care
majoreaza valoarea intreprinderii.
2. Valoarea actuala neta ajustata (VANA) se impune a fi calculata ca
efect al manifestarii pietei imperfecte si consta in calcularea a doua
VAN ( Economica si financiara) ale proiectului.
n
n

n1 I t
Ft
Dt
VANA =
+
+
E

t
t
t
t =1 (1 + r )
t =1 [1 + i (1 T ) ]
t =0 (1 + r )

3. Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei saau indicele

rentabilitatii investitiei se determina ca raport intre valoarea
actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului
investiti.
n

K ra =

F
h =1

1
(1 + r ) h
I

4. Raportul venit/cost actualizat pune in corelatie fluxul de venituri

actualizate (incasari) ale proiectului cu fluxul de cheltuieli (costuri)
nete actualizate.

18

d + Dn

Rv c =

Vh

(1 + r )

h =d +1

d + Dn
Ih
C h Amh
+

h
h
h =0 (1 + r )
h =d +1 (1 + r )
d

5. Randamentul investitiei actualizate (Ra) reflecta diferenta intre

fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei
actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate. Prin urmare
constituie raportul intre efectul net actualizat generat de proectul
de investitie in cadrul exploatarii si valoarea capitalului investit,
actualizat.
d + Dn

d
Fh
Ih

k
k
(1 + r )
h =1 (1 + r )
Ra = h=d +1
0
d
Ih

h
h =1 (1 + r )

Conditia este ca aceasta relatie sa aiba un randament actualizat

mai mare decat zero, la o rata de actualizare a parametrilor luati in
calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului.
6. Rata interna de rentabilitate reflecta pragul eficientei proiectului
de investitii, gradul minim de fructificare posibil, dat de egalitatea
dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit
moment de referinta. Rata interna de eficienta economica este acea
rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri
actualizate este egala cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu
zero. Deci, constituie pragul de fructificare la care efortul implicat in
nrealizarea proiectului a fost egalat de efecte, actualizate..
Rata interna de rentabilitate (RIR) este deci acea rata de actualizare
(r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala
cu valoarea capitalului investit (I), respectiv valoarea investitiei.
n

Fh
I =0
h
h =1 (1 + r )

RIR =

19

7. Durata de recuperare actualizata a investitiei reflecta recuperarea

investitiei initiale pe seama incasarilor nete de trezorerie generate de
proiect in perioada de exploatare

20