INFARCTUL

Este o zona de necroza ischemica

Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei
artere
Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:
Ateroscleroza, panarterita nodoasa
Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si
acumularea de cataboliti locali.
Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct
LOCALIZAREA INFARCTULUI
Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestin
Mult mai rare: ficat, retina etc.
TIPURI de INFARCT
Cauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de producere cu particularitati
Infarct alb
Infarct rosu
Dupa varsta
Infarct recent
Infarct vechi
Dupa continutul microbian
Infarct septic
Infarct aseptic
INFARCTUL ALB (ANEMIC)
Se produce in organele cu circulatie terminala
Mecanism de formare:
Dupa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu
permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii
intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomale
Intre 12-48 ore necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea
peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematii
INFARCTUL ROSU (HEMORAGIC)
Apare in organele cu circulatie dubla
Mecanism de formare:
Scaderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la
patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea
colaterala fara restabilirea unei circulatii locale
Sangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand
caracterul hemoragic
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
DEFINIIE. Infarctul miocardic reprezint necroza ischemic a unui teritoriu al miocardului,
determinat de scderea brusc a fluxului sangvin n artera coronar care deservete teritoriul
respectiv. n majoritatea cazurilor, afeciunea de fond este reprezentat de ateroscleroza coronarian.

Diagnosticul IMA se bazeaza pe;

Manifestarile clinice
Modificarile EKG
Teste paraclinice
Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica.
Incidena infarctului miocardic este n continu cretere, mai ales n rile puternic industrializate dar
i n cele n curs de industrializare.
Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), n SUA infarctul miocardic ocup locul
doi dup accidentele cerebro-vasculare, iar n fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri
noi de cardiopatie ischemic dureroas, din care mai mult de jumtate prezint IMA.
La noi n ar, nivelul mortalitii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rat de cretere
anual de 0,1.
ASPECTE ANATOMO-PATALOGICE

Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul
ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.

Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de
aterom, spasme persistente ale coronarelor.

Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zona de coagulare consecutiva
anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din
circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin
obstructia arteriala.

Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept
interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.

ASPECTE MACROSCOPICE
Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita
din depozite de fibrina (placa laptoasa).
Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma
neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor
miocardice, de consistenta ferma.
Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la
periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.
Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta,
bine delimitata de tesutul din jur.
ASPECTE MICROSCOPICE
Infarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:
Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile,
striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia
nucleilor)
Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de
necroza (corespunde lizereului leucocitar)
Zona de hiperemie-hemoragie
In timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul
de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de

granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu

limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de
necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.
DIACNOSTIC DIFERENTIAL
Infarctul rosu de miocard
Existenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza,
fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei
La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din
degradarea hematiilor

Infarctul miocardic vechi

Zona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata microscopic de
existenta unei cicatrici din fibre de colagen

Complicatiile IMA
Soluii de continuitate la nivelul muchilor papilari
Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricular
Tamponada cardiaca
Ruptura de cord
Trombembolism pulmonar
Edem pulmonar acut
Diagnosticul de infarct miocardic se bazeaz n primul rand pe date clinice i paraclinice.
Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezena leziunii, a complicaiilor i de a corela
rezultatele obinute n urma examenului morfologic cu datele clinice i paraclinice.
INFARCTUL PULMONAR
Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial
ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;
Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;
Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), datorita dublei circulatii (pulmonare si
bronsice), caracteristica acestui organ;
Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul
corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona
necrozata.
MACROSCOPIC
In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura este acoperita de un
exudat fibrinos
Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine delimitata
Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil, indicand artera
obstruata
Crepitatiile alveolare sunt absente
La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba dIn infarctul recent, zona
afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata inconjurata de un lizereu cenusiu
La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie
Zona de necroza are consistenta ferma, bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre
capsula si varful spre hil
Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizei

Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura

ocimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului
Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin granular, cu limite
nete
In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si pigmentata.

MICROSCOPIC
In primele 48 ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline cu hematii, iar in
alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de edem
Ulterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare necroza de coagulare a
septurilor alveolare, iar in jurul necrozei se observa un infiltrat inflamator initial de tip PMN
neutrofile, apoi macrofagic
La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din degradarea
hemoglobinei
INFARCTUL RENAL
Reprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine datorita obliterarii, de
obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre ramurile acesteia.
Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anem
MACROSCOPIC
In infarctul recent, zona afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata
inconjurata de un lizereu cenusiu
La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie
Zona de necroza are consistenta ferma, bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre
capsula si varful spre hil
Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizei
Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura

INFARCTUL
CEREBRAL
(RAMOLIS MENTUL CEREBRAL)
GENERALITATI

Reprezinta cea mai comuna leziune vasculara a SNC, constatata la 25% din necropsiile curente
dupa 50 ani
Cauze
Scaderea debitului cardiac din cardiopatii
Tromboza arterelor cu modificari aterosclerotice
Leziuni de endarterita obliteranta, luetica sau tbc
MACROSCOPIE
Dupa o etapa initiala extrem de scurta de necroza de coagulare cu intumescenta si marirea
consistentei locale.
Se constata succesiv etapele de ramolisment alb, rosu (hemoragic), galben si cu transformare
pseudochistica.
MICROSCOPIE
Apar modificari celulare cu tigroliza (distrugerea corpilor tigroizi), tumefactia perikarionului,
lichefierea tecilor de mielina si hiperemie periferica.
Dupa cateva ore se instaleaza edem perineuronal.

INFARCTUL INTESTINAL
- Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai frecvent a arterei mezenterice
superioare)
- Localizarea cea mai frecventa: jejun si ileon
- Etiologia infarctului intestinal:
Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul miocardic) sau parietal
aortic.
Tomboza venoasa descendenta (in ciroza hepaticacu tromboza spontana) sau
ascendenta (in inflamatii de colon)
Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor.
Hernie strangulata si invaginare de anse intestinale
MACROSCOPIC
segmentul intestinal afectat este de culoare rosie inchisa-negricioasa si are limite bine
conturate.
peretele intestinal este acoperit de exsudat fibrinos, este ingrosat, negricios, friabil; pe transa
de sectiune apare de culoare rosie-violacee uniforma.
continutul intestinal este hemoragic.
in cavitatea peritoneala se gaseste lichid hemoragic.
MICROSCOPIC
Se observa necroza hemoragica:
- hematiile invadeaza structurile necrozate care nu mai sunt vizibile
- In aproximativ 12- 15 ore apare lizereul leucocitar neutrofil, care invadeaza rapid zona de
necroza
Evolutia infarctului intestinal
este foarte grava de la inceput se instaleaza fenomene toxice;
- Initial apare o peritonita toxica (datorita trecerii toxinelor microbiene prin peretele lezat); apoi
peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare gangrena cu rupturi de intestin subtire sau
peritonita fecala si exitus
Consecintele infarctului
Necroza tesuturilor vitale cord, creier ce poate duce la moarte
Fenomene reactionale generale: leucocitoza, febra
Hemoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, hemotorax, hemoperitoneu
INFARCTIZAREA
Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin obliterarea venoasa cu
staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragie
Este favorizata de staza sanguina
Localizari frecvente: splina, intestin, plaman
Zona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare
decat infarctul
Intotdeauna prezinta caracter hemoragic
Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.