P. 1
re in Karate

re in Karate

|Views: 1,360|Likes:
Published by BogdanRotaru

More info:

Published by: BogdanRotaru on Nov 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI TINERETULUI şi SPOPRTULUI al REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL NAŢIONAL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 796.853.26:615.8 SLĂVILĂ MIRCEA

STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎN KARATE-DO SHOTOKAN

TEZĂ DE DOCTOR ÎN PEDAGOGIE Specialitatea: 13.00.04 Teoria şi metodica educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare Conducător ştiinţific: ---------------------------------- DORGAN Viorel, Conf. universitar, doctor în pedagogie, INEFS Consultant ştiinţific: ---------------------------------- PINTILEI Sergiu, Conf. universitar, doctor în medicină, INEFS Autor------------------------------------------------------Slăvilă Mircea ©Slăvilă mircea

Chişinău, 2006

CUPRINS

Preliminarii .................................................................................................... CAPITOLUL 1 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ŞI METODICĂ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ASOCIAT CU METODE FIZICE ŞI PSIHOPEDAGOGICE DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ................................................................................. 1.1. Repere epistimologice privind originea şi evoluţia artelor marţiale .... 1.2. Analiza metodicii de antrenament a sportivilor care practică karate-do Shotokan....................................................................................................... 1.3. Concepţii contemporane privind traumatismele sportive..................... 1.4. Metode fizice şi psihopedagogice de recuperare a traumatismelor apărute în practicarea karate-do Shotokan ................................................... 1.5. Concluziile capitolului ........................................................................... CAPITOLUL 2 METODE DE CERCETARE, ORGANIZAREA ŞI VALIDAREA CERCETĂRII ............................................................................................... 2.1. Metodele de cercetare ............................................................................ 2.2. Organizarea cercetării ............................................................................ 2.3. Aprobarea şi aplicarea datelor cercetării ................................................ CAPITOLUL 3 ELABOTAREA UNOR STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎNTÂLNITE FRECVENT ÎN PRACTICAREA ARTELOR MARŢIALE .............................................................................. 3.1. Analiza viziunilor specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare în conformitate cu rezultatele anchetei-chestionar propuse …………………………………………………………………

4

11 11 22 33 37 53

54 54 69 71

73

85

2

3.2. Investigarea traumatismelor pe cele două loturi(experiment şi martor) în funcţie de vârstă, gen, vechime în practica karate-ului. 3.3. Testarea psihopedagogică a sportivilor prin scara de autoevaluare a depresiei (Zung) înaintea începerii programei de recuperare 3.4. Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres în perioada premergătoare procedurii de recuperare medicală ......... 3.5. Elaborarea programei de recuperare fizică şi psihopedagogică............. 3.6. Concluziile capitolului ........................................................................... CAPITOLUL 4 ARGUMENTAREA APLICĂRII PROGRAMEI EXPERIMENTALE ÎN PROCESUL DE RECUPERARE FIZICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A TRAUMATISMELOR ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ............... 4.1.Analiza rezultatelor testării articulare şi interpretarea datelor - entorsă cot .................................................................................................................. 4.3. Analiza rezultatelor testării articulare şi interpretarea datelor - entorsă gleznă ......................................................................................................... 4.4.Rezultatele şi interpretarea datelor privind zilele alocate recuperării sportivilor celor două loturi cuprinse în experimentul pedagogic .............. 4.5. Concluziile capitolului ........................................................................... CONCLUZIILE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE

97

104

107 111 138

140 140

4.2. Analiza rezultatelor testării şi interpretarea datelor - entorsă genunchi . 153 159

171 177 178

REZUMAT LUCRARE……………………………………………………. 183 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 187 ANEXE ......................................................................................................... 202

3

PRELIMINARII

Actualitatea temei. Orice proces şi metodă de practicare a exerciţiilor fizice (bilateral, în mod special sau independent) trebuie să aibă o eficienţă maximă, mai ales în raport cu "investiţiile" pe care le presupun (Gh. Cîrstea, 2000). În scopul realizării acestui obiectiv major, se impune ca organizarea şi desfăşurarea procesului respectiv să se efectueze în concordanţă cu anumite normative, reguli, directive pe care le impune obligatoriu, comanda socială. Artele marţiale constituie o alternativă şi o realitate, un fenomen social puternic ancorat în viaţa noastră contemporană şi în perspectiva apropiată de promovare a unui mod sănătos de viaţă. Prin complexitatea şi originalitatea sa, karate-do Shotokan polarizează atenţia şi interesul persoanelor ce tind spre o perfecţiune moral-ştiinţifică şi fizică. Karate-do Shotokan se adresează în aceeaşi măsură corpului şi spiritului, obiectivul său principal fiind realizarea echilibrului psiho-fizic perfect şi al complementarităţii acestora în scopul dezvoltării unei personalităţi umane armonioase, integre, orientate spre valorile eterne sociale. Funcţiile karate-do Shotokan sunt destinaţii constante ale unui fenomen şi ele derivă din ideal, în sensul că se subordonează acestuia. Cu alte cuvinte, prin funcţiile sale, Karate-do Shotokan realizează idealul, face "apropierea" de ideal. Acestea sunt importante şi îşi dovedesc eficienţa dacă sunt realizate în "sistem", completându-se şi influenţându-se reciproc. Astfel funcţiile karate-do Shotokan, şi anume cele de funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice; funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice; funcţia igienică;funcţia narativă;funcţia de emulaţie; Marţiale. Principiile fundamentale în karate-do Shotokan rezidă în respectarea funcţia educativă; funcţia psihică, demonstrează aspectul polifuncţional şi multipludimensional al procesului de practicarea Artelor

4

următoarelor reguli: armonie; nonviolenţa; dragostea şi modestia; respectarea adversarului; prietenia. În acest context menţionăm că, karate-do Shotokan este o posibilitate sigură de formare şi dezvoltare armonioasă a personalităţii umane, făcând ca locul său să fie unic în tabloul artelor marţiale. În cadrul antrenamentelor şi competiţiilor sportive contemporane, tinerii practică karate-do Shotokan într-un număr din ce în ce mai mare, iar dorinţa lor de a realiza performanţe sportive competitive cât mai rapid, conduce la o creştere permanentă a numărului sportivilor accidentaţi. Aceste evenimente nedorite determină specialiştii să studieze evoluţia karate-do Shotokan, impactul pozitiv şi consecinţele negative obiectivate în diverse traumatisme. Între acestea se remarcă urmările suportate de sportivul accidentat, caracterizate prin suferinţe, întreruperi temporale ale activităţilor sportive, cotidiene, sechele de tip fizic şi psihic. De aceea sportivul necesită o reabilitare, reintegrare eficientă şi rapidă în activitatea sportivă şi socială.În această ordine de idei, reabilitarea devine nu numai o obligaţie medicală ci şi o obligaţie socială. "Reabilitarea reprezintă o formă de asistenţă medico-socială complexă, dar în acelaşi timp unitară în concepţie, care se desfăşoară continuu şi are ca scop final recuperarea deficienţelor în societatea productivă, mijloacele ei de acţiune urmărind obţinerea unor valori optimale ale tuturor celor patru parametri vitali ai oricărui individ: capacitatea morfo-funcţională, starea psihică, pregătirea profesională şi condiţia socială" (Cl. Baciu, 1981). Pentru o reabilitare cât mai bună a sportivului se acţionează prin anumite mijloace, şi anume: recuperarea fizică medicală, readaptarea psihică, educareareeducarea profesională şi readaptarea socială. Gradul de investigaţie al problemei şi premisele cercetării : Investigaţiile realizate în diferite ţări au vizat problematica dezvoltării Artelor Marţiale ca mijloc de formare a personalităţii( G.Funakoshi,J.Kano, M. Nakayama, J. Stevens, M. Anton, etc)

5

Alte studii cu privire la karate-do Shotokan se adresează în aceeiaşi măsură cizelării corpului şi spiritului( N. F. ce practică karate-do Shotokan. Ifrim. M. Amălinei. ce survin în urma accidentărilor survenite în timpul antrenamentelor şi competiţiilor sportive în karate-do Shotokan . T. Drăgan. etc) Cercetarea de faţă pleacă de la premiza că accidentările dintr-un sport de luptă şi contact direct.vor fi analizate structura şi conţinutul aplicări strategiilor actuale de recuperare în procesul de instruire a sportivilor ce practică karate-do Shotokan. V. însă cunoaşterea şi înţelegerea legităţilor de producere a acestora poate conduce la stabilirea unor strategii de pregătire şi conduită sportivă . Macoveanu. prin intermediul strategiilor complexe de recuperare a traumatismelor. Obiectul cercetării îl constituie procesul de recuperare a traumatismelor sportive. Strategiile de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan vor contribui la diminuarea considerabilă a perioadei de recuperare a sportivilor şi optimizarea procesului vizat dacă: . 6 . Scopul cercetării constă în perfecţionarea procesului de recuperare funcţională a sportivilor traumatizaţi. Sbenghe. Steevans) În ultimii ani au început Maru.vor fi elaborate strategii complexe de recuperare aplicate sportivilor cu diverse traumatisme ale aparatului locomotor.vor fi conştientizate bazele teoretico-metodice privind aplicarea metodelor şi mijloacelor de recuperare în procesul antrenamentelor sportivilor din karate-do Shotokan. Ipoteza de lucru a cercetării. să apară cercetări cu privire la factorii traumatizanţi în practicarea sporturilor de contact( I. . D. aşa cum este cazul karate-do Shotokan nu pot fi eliminate în totalitate. J. recuperare şi reducere a traumatismelor Situaţia dată generează problema cercetării: care sunt strategiile de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotoklan. . Gichin.

Siclovan) Metodele de cercetare s-au conformat obiectului şi scopului: 1.Epuran. Metoda testelor. Analiza structurii şi conţinutului aplicării strategiilor actuale de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan. Teoriile fundamentale privind cultura fizică de recuperare (I.M. teorii şi concepţii din domeniul filosofiei.M.Cârstea.Izano.Funakoshi. 2.A. Reperele epistimologice ale cercetării: cercetarea s-a pe idei. pedagogiei. aplicate sportivilor cu traumatisme ale aparatului locomotor. teoriei educaţiei fizice şi sportului: a). A. 7 . Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului(V.vor fi aprobate experimental strategiile complexe de recuperare în karatedo Shotokan. 2.Taisen..) d). N. pedagogiei.Ifrim.Holdevici. 3.Sbenghe. Th.Platonov. Cercetarea s-a întemeiat pe idei. Filozofia orientală privind formarea personalităţii prin artele marţiale ( D.T. Analiza literaturi de specialitate.V. psihologiei.Moraru.Ribot.Teoria proceselor psihice fundamentale (J. teorii şi concepţii din domeniul filosofiei. 3. Elaborarea bazelor teoretico-metodice privind aplicarea metodelor şi mijloacelor de recuperare în procesul antrenamentului sportivilor în karate-do Shotokan. Atingerea scopului şi verificarea ipotezei a necesitat realizarea următoarelor obiective: 1.Piaget.Dragnea. I. Elaborarea strategiilor noi. concepte. V. complexe de recuperare.Vigotski) c).Drăgan .G.J.Manolachi. anchetă-chestionar. Observaţia pedagigică. concepte.Kano) b).Marcu. I. teopriei şi metodicii educaţiei fizice şi sportului. G. L.

Inovaţia ştiinţifică constă în elaborarea strategiilor de recuperare a traumatismelor sportivilor prancticanţi de karate-do Shotokan obiectivată în: -Testarea prealabilă a sportivilor pentru depistarea unor eventuale depresii sau stres înainte de începerea procesului de recuperare. Baza experimentală a lucrării este reprezentată de următoarele aparate şi instrumente: goniometrul. spirometrul. De asemenea. 5. Bucureşti. În cadrul cercetării. -Asocierea metodelor clasice de recuperare fizică cu cele psihopedagogice. -Elaborarea şi implementarea unor strategii: din cultura fizică medicală cu 8 . Dinamo. banda metalică. Spitalul Clinic Universitar. camera video. România. Experimentul pedagogic. Etapa a III-a (2003 . -Substituirea unor termeni şi exerciţii exerciţii specifice karate-ului. Metoda statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a datelor.prelucrarea şi interpretarea ştiinţifică a datelor obţinute în urma cercetării şi totodată verificarea eficienţei metodicii experimentale propuse. s-au folosit aparatul de fotografiat. după cum urmează: Etapa I (2001 .2003) a constat în organizarea experimentului pedagogic. datele au fost culese de la Spitalul Sf.2004) . Spitalul de Ortopedie. taliometrul. Universitatea de Drept Bucureşti. tija rigidă. chestionare. Luca. traumatismelor întâlnite în artele marţiale. metodelor de recuperare clasice şi psihopedagogice. cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. Etapa a II-a (2002 . Etapele investigaţiei. teste. dinamometrul. 5.2002) a cuprins studierea izvoarelor literaturii de specialitate pe problematica artelor marţiale. fişe de evaluare şi tratament. Cercetarea de faţă s-a efectuat în trei etape.4. cântarul. componenţi ai echipelor Clubului Sportiv Şcolar nr. Eşantionul cercetării s-a constituit din 20 sportivi.

au fost publicate în cadrul a două reviste de specialitate şi culegeri de materiale ştiinţifice. Rezultatele cercetării au fost publicate. Aprobarea rezultatelor cercetării. • Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a vitaminizării adecvate. -Implementarea strategiilor şi a programului de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan. Canada şi SUA. Reperele epistemologice privind originea şi evoluţia artelor marţiale. la indicaţia specialistului. analiza metodicii de antrenament în karate-do Shotokan au asigurat elaborarea strategiilor de recuperare a traumatismelor frecvent întâlnite în proba respectivă de sport. Republica Moldova. Valoarea practică a cercetării este determinată de: -Posibilitatea utilizării programei de recuperare a traumatismelor sportivilor în karate-do Shotokan. -Rezultatele obţinute pot constitui baza perfecţionării sistemului de recuperare a traumatismelor sportive. • Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei. • Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu elemente din artele marţiale. 2. Recuperarea sportivilor traumatizaţi prin aplicarea metodelor şi mijloacelor de reabilitare funcţională a sportivilor ce practică karate-do 9 . • Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi masajului. -Concluziile lucrării oferă oportunităţi de organizare a activităţilor de profilaxie şi recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan prin asocierea metodelor fizice clasice de recuperare cu cele psihopedagogice. examinate şi discutateîn 14 sesiuni de comunicări ştiinţifice din România.• Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei. Tezele de bază ale lucrării pentru susţinere: 1.

Bibliografia cuprinde un număr de 190 titluri.Shotokan presupune din partea antrenorului cunoaşterea acordării primului ajutor medical. Teza a fost structurată în patru capitole. 26 de grafice. bibliografie şi anexe. Strategiile noi. recuperare fizică şi psihopedagogică. relaxare şi autosugestie. karate-do Shotokan. constituind 286 pagini de text dactilografiat. epistimologie. Structura şi volumul tezei. Depistarea prematură a stresului şi a depresiei permite soluţionarea eficientă a problematicii recuperării funcţionale a sportivilor. complexe. Cuvinte cheie: fundamentarea teoretică. experimentate şi validate au facilitat posibilităţile de recioltare a informaţiilor cu privire la relaţia medic-sportivkinetoterapeut-antrenor şi au contribuit la optimizarea procesului de recuperare a sportivilor traumatizaţi în karate-do Shotokan. antrenament sportiv. 98 tabele şi 27 de anexe. traumatism sportiv. recomandări practico-metodice. 10 . concluzii. metode. kinetoterapie. aparatul locomotor. 3. strategii de reciperare.

un trup sănătos. în cea mai elaborată organizare socială. care înăbuşe dorinţa şi voinţa de schimbare şi varietate. Fiinţa umană.1. pus în slujba activităţilor conştiente. sau răspunsul pasiv. devenită vulnerabilă. această entitate complexă şi raţională. pentru desăvârşirea unui trup sănătos. îngrădindu-se la activităţi zilnice monotone. obţinută în concordanţă cu spiritul de conservare. Trăim într-o lume imperfectă şi o agresiune asupra fiecăruia dintre noi oricând este posibilă.CAPITOLUL I. prescripţii despre ceea ce ai voie şi ce nu ai voie să faci. de pregătire pentru orice 11 . în structurile cele mai intime ale organismului (gene). Repere epistimologice privind originea şi evoluţia Artelor Marţiale Omul. adică fuga sau tolerarea( M. legile naturii aduc la cunoştinţă pur şi simplu ce se întâmplă în nişte condiţii date. Desigur. datorită sistemului său nervos complex. în codul genetic. este un produs al mediului. se află cauza pornirilor noastre instinctuale şi imboldul spre mişcare. perfect adaptat la spaţiul nostru existenţial este un lucru de dorit. artele marţiale reprezintă avuţia individului. adică lupta. născând legi. Eliade şi C. care recepţionează. În opoziţie cu această stare de lucruri. Prea multe fiinţe umane păşesc în viaţă fără să fi primit armele necesare pentru a reuşi să se integreze corespunzător în societate. Petru. omul are toate trăsăturile codificate într-un limbaj chimic. Practicate în mod sistematic. transmite şi integrează informaţiile din mediul extern şi intern. Încă de la naştere. 1993). cu muşchi antrenaţi şi coordonat de un spirit deschis. În condiţiile date nu există decât două alternative: răspunsul activ. La acest nivel. este condamnat la o luptă continuă pentru realizarea celor mai înalte idei atât pe plan material cât mai ales în plan spiritual. FUNDAMENAREA TEORETICĂ ŞI METODICĂ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ASOCIAT CU METODE FIZICE DE RECUPERARE A FRECVENTELOR TRAUMATISME 1.

împotriva unor potenţiali agresori. sunt pe cale să devină un bun al întregii umanităţi. implicat adânc în realităţile vieţii. 1993).106. Anton. a omului antrenat. filosofia artelor marţiale(105. dar şi . care selectează cu precizie formele de viaţă cele mai adaptate sau cu putere de adaptare mare şi reacţiile de adaptare cele mai potrivite. nici o manifestare atavică. reânvierea credinţei în calitatea lui de fiinţă perfectibilă şi o reconsiderare a trupului ca mijloc al 12 . Pornind de la observarea legilor naturii. Chiar dacă pentru un neavizat. Artele marţiale. Interesul actual pentru cultura orientală. este o procedură fizioterapeutică specială ce are la bază stimularea dorinţei de a învinge. nici de snobism. apt de deconectare spirituală conştientă. atribuind o mare însemnătate considerentelor psihologice şi complicatelor interacţiuni biochimice (umorale). anulează complexul de inferioritate şi nesiguranţă al omului slab. ultimele 3 decenii înregistrând contribuţiile reprezentanţilor altor popoare la evoluţia lor. care este. având virtuţi fortificante în cazurile de astenie şi hipotonie (D. yoga. 1994). poate. Taisen. disciplina artelor marţiale pare a fi numai o modalitate de apărare bazată pe forţă. o nouă evoluţie a omului în Univers. în care se încadrează şi preocupările pentru artele marţiale. noi observăm că ea se ghidează după o filosofie a curăţeniei trupului şi spiritului. ea poate activa energia vitală şi circulaţia sangvină. al femeii faţă de bărbat.potenţială agresiune. A fi preocupat astăzi de ele nu este o dovadă de cosmopolitism. modul cel mai eficace în diminuarea stresului şi în reuşita vieţii actuale (M. filosofia şi religiile orientale au fost văzute de M. răspunzătoare pentru bolile de adaptare.119) înlătură concepţia celui mai puternic. trebuie susţinută ideea conform căreia apărarea motivată prin dreptate şi umanitarism nu trebuie neglijată niciodată de nimeni. virtuozitate şi execuţie. sau poate. adoptând-o pe cea a celui mai potrivit. lucrând la refacerea funcţiilor şi structurilor afectate. originare în Extremul Orient. Eliade ca a doua Renaştere. De aceea. Practica artelor marţiale este şi o modalitate de luptă împotriva stresului.

drept consecinţă de oscilaţie a contrariilor.Lupta şi creaţia: elemente acceptate de marile sisteme de gândire ale omenirii. gândul şi cuvântul Budismul Zen: ca sinteză esenţializată a celor precedente. deci al vieţii. apoi sevele ce le hrănesc necontenit (N. sperăm clar conturate. . Izvoarele concrete din care se alimentează elementele descrise sunt: Daoismul: din principiile energetice fundamentale. Confucianismul: conferă valenţe importante ritualului. este doar un rezultat local şi momentan al confruntărilor energetice permanente. a satisfăcut pe 13 . o contopire de vibraţii efemere.desăvârşirii spirituale şi nu ca o piedică în calea ei. iar dacă nouă ne apar ca obiecte în echilibru. evidenţiind mai întâi rădăcinile. . vom porni la definirea artelor marţiale ca o simbioză a fenomenelor războinice cu gesturi sacre.Ritualul: aspectul concret al unităţii credinţă-luptă reprezintă tehnica de mobilizare a fiinţei. Pentru a înţelege mai bine legătura artelor marţiale cu doctrinele misticoreligioase şi filosofia orientală. 1990). Războinicul îşi adună forţele numai prin comportament impregnat de noţiunea sacrului. orientată către ataşarea spirituală de un plan sacru. Am numit rădăcini 3 entităţi.Sacrul şi credinţa: spiritul religios se manifestă în chipul unui con de transcendere a aspectului dureros al luptei. Hidetaka. decât doar având credinţa împlinirii supreme prin aceasta. Shintoismul: aduce simplitatea credinţei. sacrul este definit de religii în chipul desăvârşirii separate de lumea percepută. Budismul tantric: uneşte gestul. care se vor a fi canale de receptare a principiilor propagate de sistemele morale: . nu acceptă pur şi simplu durerea şi moartea. orice lucru nu este decât un fenomen energetic. care în orice alte împrejurări nu se manifestă. motorul evoluţiei Universului. prin convingerea deplină că această comunicare conferă puteri deosebite.

Rezultatul este echilibrul sufletesc de netulburat. dar fără semnificaţii interioare. respectul individual. dar mai ales implicarea spirituală pe care aceasta o invocă. elevii mai vechi în grad decât el. Salutul rămâne unul din obiectivele artelor marţiale şi el se repercutează atât în momentele cele mai dure ale luptei. 14 . Astfel. • desăvârşirea se poate obţine "aici şi acum" şi nu în afara condiţiilor pământeşti. atunci spiritul practicantului se va schimba în profunzime şi aceasta se va transfera şi dincolo de sala de antrenament. astfel de situaţii sunt rare). artelor marţiale. curajul. datorită unor reforme îndrăzneţe: • sacrul şi ritualul nu mai implică o desprindere de lumea percepută. din contră. al obiectelor. care nu poate fi neglijat în această lucrare este practicarea salutului. agresiunea nu se manifestă direct (sau dacă se manifestă. serioasă şi sinceră a artelor marţiale dezvoltă politeţea. maestrul. vigilenţa se dezvoltă gradat şi constant şi ea devine un element care. nici o schimbare nu se va produce în spiritul practicantului dacă din contra. Practicantul de arte marţiale învaţă de la început să respecte Dojo (sala de antrenament). datorită antrenamentului cotidian. chiar dacă reprezintă practic o luptă în fiecare moment. Un aspect foarte important. acest gest fizic capătă o semnificaţie reală şi reprezintă într-adevăr o marcă de respect atât în formă cât şi în fond. Din acest motiv se pierde calitatea cea mai importantă pentru siguranţa personală: vigilenţa. voinţa. al lucrurilor.de-antregul particularităţile artei marţiale. poeziei. Inazo. specifică populaţiei asiatice. Dacă salutul rămâne un semn obligatoriu. În practica artelor marţiale. Practica profundă. se transferă dincolo de Dojo. În viaţa obişnuită. înclinarea trupului. 1990). Aceste tehnici s-au potrivit minunat artelor plastice. semn vizibil de respect. partenerii şi aceasta se traduce prin practicarea salutului. al ierarhiei. cât şi în viaţa de toate zilele (N. fiecare situaţie de opoziţie se materializează fizic şi fiecare moment în care vigilenţa nu este prezentă se plăteşte foarte dur.

competenţele fizice şi psihice ale opoziţiei. cunoştinţa totală de sine. atenţia. Toate acestea s-ar putea grupa în: . discernământul. În 1732. imediat după accident. fără anestezie. apariţia şi dezvoltarea competiţiilor sportive au dus la apariţia a noi forme de traumatisme. spiritul ofensiv. spontaneitatea. stăpânirea.tehnică) celor care au suferit pierderi de cunoştinţă. în timpul şi după desfăşurarea acţiunii Zanshin ( spirit treaz). În luxaţii ei făceau rapid reducerea acestora.armonie fizico-psihică. umilinţei.autoapărare. prezenţa totală înaintea. samuraii practicau sei-fuku.dorinţa de perfecţionare. dar şi la necesitatea unei reintegrări rapide în cadrul procesului de antrenament. logica. controlul spaţiului şi timpului. În fracturile cu deplasare. făceau reducerea fracturii. intuiţia. 15 .condiţie fizică. în cazul accidentelor. Astfel. Namikoshi. . tsu . cât şi tehnica de acordare a primului ajutor în reanimarea kuatsu (kua . răbdării. arta de a restabili forma iniţială a accidentaţilor. prudenţa.tehnicile KUATSU erau socotite ca un ultim nivel de pregătire a samurailor (T. poziţiile corecte ale corpului. sensul ritmului. prin inhibiţii reflexe. medicul japonez Akiyama Shinobu a plecat în China pentru a învăţa tehnica de luptă wu-shu (kung-fu). 1996). fiind în strânsă legătură cu artele marţiale . . respiraţia corectă.performanţă sportivă. . în tulburări respiratorii la înecaţi etc. Stevens. din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. inteligenţa. a elementelor fizice şi psihice (J. grija detaliului prin cântărirea formală şi estetică a situaţiilor de luptă studiate. 1995). Această reanimare kuatsu face parte din traumatologia sei-fuku şi are o vechime de multe secole. concentrarea. indivizii traumatizaţi în urma accidentelor survenite în practica artelor marţiale au beneficiat de un tratament corespunzător ortopedic.viaţă. Astfel. calitatea diferitelor tipuri de percepţie. sensul strategiei. Cu toate acestea. apoi imobilizarea între scândurele din lemn de dud.

Originea artelor marţiale Omenirea a cunoscut două mari imperii: cel al forţei fizice şi cel al banului. trebuie să se facă apel la toate posibilităţile de care dispune medicina modernă (în special kinetoterapie). războaiele şi bătăliile erau decise mai puţin de calitatea şi superioritatea armelor. tehnicile luptei corp la corp au căpătat un pregnant caracter militar. pentru menţinerea la o cotă cât mai ridicată a nivelului de pregătire sportivă. este important să se asigure continuitatea pregătirii sportive în limitele permise de contraindicaţiile locale. "boxul" la englezi. Ceea ce li se recunoaşte însă popoarelor orientale este aportul decisiv la elaborarea unor principii şi reguli tehnico-tactice care au mărit în mod 16 . foarte eficiente. Tot în acest scop tebuie să fie respectată conduita medicală ca ţel terapeutic şi recuperator de către sportiv şi antrenor. Trebuie spus încă de la început că acele concepţii potrivit cărora metodele de luptă cu braţele şi picioarele ar fi "sută la sută" de origine chineză sau japoneză sunt complet greşite. Se cunoaşte din istorie că. Şi alte popoare au avut şi încă mai au în cultura lor sisteme de luptă specifice. Acum suntem martorii naşterii celui de-al treilea imperiu: cel al informaţiei. Apoi. de curajul şi neînfricarea lor. în cazurile în care erau atacaţi de animalele sălbatice ori de triburi vrăşmaşe. şi mai mult de performanţele individuale ale luptătorilor.în familie şi societate. De asemenea. zonale sau generale ale traumatismului. La început ea a contribuit la pregătirea oamenilor primitivi pentru a-şi apăra viaţa. "pancratiul" la vechii greci. căci forme asemănătoare găsim şi în alte părţi: "savate" la francezi. realizându-se aşa-zisa recuperare multifuncţională. iar pe teritoriul ţării noastre "trânta". "capoeira" la brazilieni. până la apariţia armelor de foc. Lupta dură şi fără milă este cea mai veche formă de manifestare a omului şi aparţine cu siguranţă primului imperiu. De aceea. pentru realizarea unui tratament de recuperare funcţională eficient.

în China a sosit un călugăr numit Bodhidharma (Daruma în japoneză). Hiduismul a pus capăt unei epoci prospere. cercetările actuale pot doar să intuiască originea comună a artelor marţiale. Zamfir. ritual şi filosofie. Cei care şi-au păstrat credinţa budistă au ales calea exilului. situaţie care ne proiectează astăzi pe un teren nesigur în încercarea de a lămuri o evoluţie ordonată. Aşadar. stil numit vayamusthi. Mai multe teorii încearcă să aducă argumente viabile cu privire la originea fenomenului marţial. pe fondul invaziei ariene (popoare migratoare denumite astăzi indo-europene.000 de ani în China.substanţial eficacitatea metodelor de luptă fără arme (C. Indiferent de origine. dar nu o pot găsi în mod explicit. credem în mod magistral.500 ÎH. surprinse în confruntările animalelor. Din acest motiv. Începuturi chineze – orientul La cinci secole după moartea lui Iisus din Nazaret. iar argumentul ar fi imitarea mişcării corpului. Există concepţia potrivit căreia. care ar fi sintetizat un stil de luptă cu mâna goală. Unele consideră Orientul Mijlociu sursa majoră. 17 . 1990). altele indică momentul apariţiei primelor forme de luptă acum aproximativ 5. Inazo. Se consideră a fi cel mai bun reper. caracterizate pe plan spiritual de credinţa în budism. ulterior dezvoltarea fiind în India iar mai târziu în China. un scurt istoric va porni de la viziunea conform căreia începutul artelor marţiale este legat de mănăstirea budistă shaolin. probabil datorită îngemănării cu practicile religioase. conceptul de artă marţială a fost iniţiat şi fundamentat. 1990). Astfel. în India. Buşe şi S. în anul 520 al erei creştine. în India. cât şi cu armele epocii. cea indo-europeană) şi subjugării autohtonilor dravidieni. mai precis o ramură a acesteia. s-a construit o ierarhie militară foarte puternică. fără de care o simplă tehnică de luptă nu ar fi cristalizat într-o artă marţială (N. considerat a fi cel care a propagat primul conceptul de arte marţiale. în jurul anului 1. de şcolile de luptă orientale.

dezvoltarea ştiinţei din Shaolin a determinat mai întâi redenumirea în "Cele 72 de mâini ale lui Lo Han". el a fondat imediat Templul Shaolin-su (Shorin-ji în japoneză) care. călugării se răspândesc şi creează noi stiluri. 18 . Shikarom în Filipine. Viet Vo Dao şi Quan Qi Do în Vietnam. Daruma evitând epuizarea fraţilor. 1993). Muay-Tai în Thailanda. wu-shu a căpătat o sumedenie de ramuri sau forme derivate. Te în Okinava (L. Se povesteşte că maestrul a pus chiar bazele unui sistem de disciplină călugărilor marcaţi de osteneala rugăciunilor. când luptele interne duc la distrugerea templului. însă pe fundamentele ideologice ale maestrului. 1992). Taisen. şi-au păstrat statutul de călugări independenţi. mai probabil este faptul că un sistem de luptă a fost creeat ulterior chiar de către chinezi. Când a ajuns în provincia Henan din China. nici mercenari solitari. ansamblul acestora fiind cunoscut şi sub numele de Kemo sau Chuan-Fa (Calea pumnului). motiv care întăreşte mai mult conceptul de artă. În comunitatea mănăstirii s-a instalat o severă disciplină. totuşi fără ascetism exagerat sau mortificări. Shaolinul. care se va muta mai târziu în Japonia. deşi probabil cel mai renumit templu budist din lume. mai târziu s-a constituit în metoda "externă" Shaolin-su care. continuând simbioza cu disciplinele "interne". este recunoscut astăzi mai mult datorită conexiunii sale cu artele marţiale decât cu budismul (D. În secolul al XVI-lea. Apare astfel învăţătura Ch'an. Influenţa acestora a determinat peste ani apariţia în Asia a altor şcoli de sine stătătoare: Bersilat în Malaisia. a născut arta Wu-shu.Scopul său era să fondeze în China o mănăstire budistă şi să unească diferite şcoli taoiste şi de meditaţie existente la acea vreme în China. în timp şi-a câştigat reputaţia de lăcaş al unor luptători deosebiţi. Tang Su Do în Coreea. Frederic. Astfel. Nu se ştie exact dacă Daruma era un luptător dar. sub titulatura "Cele 18 mâini ale lui Lo han". sub numele de Zen. După 1644. care nefiind slujbaşii vreunei armate.

Acestea din urmă s-au constituit în două forme: . răspândit în lumea întreagă. În acest mod judo a devenit spor olimpic.Sumo – luptă cu puternic caracter ritual. Astfel. specialiştii sunt de acord că această formă de luptă tinde în cea mai mare măsură spre perfecţiune. Gichin Funakoshi a făcut primele demonstraţii în 1917 la Kyoto şi în 1922 la Tokio. În 1925.tehnici pentru uzul propriu-zis în confruntările luptătorilor inferiori – kachi. Realizarea şcolii de Karate a fost posibilă 19 . cu puternic caracter sportiv.originalitate şi împrumut Începând din secolul al VIII-lea dH în Japonia se conturează discipline de luptă cu arme sau fără. Misiunea de popularizare în exterior a revenit lui Gichin Funakoshi.Ju-Jitsu . În 1882 apare o nouă şcoală. Fiind un artist complet (mai practica pictura şi caligrafia) şi foarte dotat. repede acceptat de localnici. Morihei-Ueshiba întemeiază şcoala Aikido după mai bine de 30 de ani de căutări. Succesul său a fost deplin după cucerirea conceptului Karate. . procedeele de eficienţă decisivă preluate din ju-jitsu au fost transformate în acţiuni care să nu pricinuiască vătămarea sau moartea adversarului. Începutul secolului al XX-lea este caracterizat pe meridianul Yamato de o penetrare a formelor de luptă din Okinawa. pentru a se impune cu adevărat. Este vorba de Judo. timp în care a practicat diferite forme de arte marţiale. cunoscând limba şi obiceiurile japoneze. iar puternicul spirit naţionalist le-a asimilat şi le-a modelat ca forme japoneze de karate. el a avut cele mai mari şanse de a realiza acest salt în afirmarea stilului de luptă okinawan. Cu toate acestea. Funakoshi avea nevoie de suportul cuiva cu notorietate în artele marţiale japoneze. întemeiată de Jigoro Kano. Astăzi.Japonia.

pentru a nu răni adversarul. restul. După război În 1949. Nakayama.numai prin ajutorul marelui maestru Jigoro Kano. Nakayama a propus un cod de conduită şi un stil de competiţie. Pentru conservarea tehnicii originale. având în vedere că restul statelor păstrau încă reticenţe. 1994). care l-a invitat deseori la cursuri şi demonstraţii. experimentând mult. devenită o ţară pacifistă. O mişcare sportivă care dorea să aibă răsunet internaţional terbuie să convingă că nu propagă decât dezvoltarea corpului şi a spiritului. În timp ce denumirile okinawană şi chineză au fost înlocuite cu cele japoneze. Sensul de "gol" se va finisa. nefiind permise. vechii elevi care au supravieţuit. ajungându-se la noţiunea naţionalistă a definit karate-do drept arta marţială japoneză. dar abia în 1935. s-a realizat 20 . Muraru. fapt care a dus la învestirea lui Funakoshi cu calitatea oficială de a preda Karaté în câteva universităţi japoneze (A. părintele acestui stil va avea propriul dojo: Shotokan (shoto – titlul unei opere caligrafice a marelui maestru. nicidecum a violenţei. O echipă de arbitri decide dacă execuţia poate fi considerată eficace. sensul ideogramelor se va schimba din "mâna chinezească" în "mâna goală". care va fi timp de 40 de ani instructor şef la J. S-a ajuns la concluzia că lupta liberă era necesară evoluţiei fiecărui practicant. întemeietorul Judo-ului. Karate-do se răspândeşte cu repeziciune prin cluburile marilor universităţi. Potrivit acestui proiect. iar kan – sală de antrenament) (Anexa 1). au creat Nipon Karate Kziokai sau Japan Karate Association. Nakayama s-a străduit să găsească soluţia unei competiţii care să se adapteze la noua situaţie politică a Japoniei. luptătorii trebuie să atace liber şi în plină forţă. cele mai periculoase. A. Sensei (maestru) Gichin Funakoshi a avut un demn continuator în persoana lui M. Funakoshi nu a putut rămâne rigid în faţa forţei lucrurilor. K. dar să oprească tehnica la timp. De asemenea. Inspirându-se din alte sporturi. se fixează un număr de tehnici competitive.

astfel că Japonia devine campioană mondială.). K. începe să controleze răspândirea Karate-ului în lume. în vederea includerii în Programul Jocurilor Olimpice. Astfel s-a fondat World Union Karate Organization (W. A. C. modifică regulamentul competiţional şi separarea de 21 . Ei au invitat maeştri din alte stiluri pentru ca viitorii profesori să înţeleagă unitatea de principii a artelor marţiale şi în activitatea lor să militeze pentru anularea tensiunilor dintre diverse şcoli. G. Apare scindarea în organizaţie şi chiar între experţii japonezi. are o filială europeană European Karate Union (E. K. unde japonezii au dominat corpul de control şi decizie. imediat va avea o filială în Europa (E. Pe de altă parte. în care erau incluşi cei mai dotaţi practicanţi. (International Traditional Karate Federation) apoi ambele federaţii vor încerca să obţină separat recunoaşterea Comitetului Olimpic International.. K. Regulamentul competiţional era acelaşi. propune unirea W. K. O.U. Noul Shiai (luptă liberă) are un succes enorm. a devenit I. la Paris. A. cu I.O.K. K. F. F. W.) În 1970 se organizează la Tokyo primul Campionat Mondial.. A. K. cu câteva luni înaintea acestui eveniment. F. Prima încercare se face în 1953. În 1972. U. în toate ţările lumii şi crearea a cât mai multe organizaţii. U. F. U. K. O. K. Astfel. Nishiyama întemeiază o nouă federaţie internaţională: International Amator Karate Federation (I. F. J.). K. I.competiţia de Kato. cel creeat de J. T. În 1982 W. de asemenea. K. Mai târziu I. O. Iniţiatorii şcolii de cadre au fost Nakayama şi Nishiama.) în 1974 care. ca să reprezinte Karate-do în lumea sportului. K. la acea oră cei mai reprezentanţi elevi ai lui Funakoshi. O. dar lupta politică continuă şi astăzi. Cursul urmărea promovarea de către absolvenţii acestei arte marţiale. În 1968 se înfiinţează o organizaţie unică. A. A. A fost creată o şcoală de măiestrie pedagogică. iar în 1957 se organizează un campionat naţional. U. T. Funakoshi a murit în aprilie. s-a întâmplat la fel.

pregătirea sportivilor pentru competiţii de nivel ridicat. perfecţionare şi analiză a aspectelor fizice.I. tehnici de învăţare. Fiecare încearcă să cuprindă cât mai multe organizaţii de Karate. T. perfecţionare. devine şi mai accentuată. este deschisă şi altor stiluri. 1990). este mai întâi de toate o metodă de împlinire spirituală.Karate începe cu Rei şi se termină cu Rei (salutul tradiţional japonez). F. există programe de instruire. . spre exemplu. K. În alte arte marţiale. Există planuri de pregătire săptămânale. metode. Hidetaka (Coach Manual. În Karate-do Shotokan sunt încercări de planificare şi structurare a lecţiei de antrenament şi o clasificare a acestora de către N.Karate nu trebuie utilizat fără raţiune. F. psihice. 1922). întemeietorul stilului Karate-do Shotokan). unul dintre principii este cel al creativităţii: fiecare luptător este liber să-şi urmeze propria cale. Karate-do Shotokan se conduce şi se bazează pe principii. În sprijinul acestei afirmaţii amintim că în Codul Bushido. chiar dacă în interiorul acestor organizaţii s-au petrecut şi se petrec numeroase scindări. T. . iniţiere. Analiza metodicii de antrenament a sportivilor din karate-do Shotokan expuse în unele surse bibliografice actuale În literatura de specialitate s-a constatat că nu există un sistem suficient de bine argumentat ştiinţific în ceea ce priveşte planificarea şi organizarea antrenamentului sportiv în Karate-do Shotokan. al practicanţilor. 1. conform căreia Karatedo nu poate fi redus la o mişcare sportivă. I. ne exprimăm totuşi speranţa că toate aceste ramificări vor fi mai fertile decât un singur bloc. Oare ar mai exista această libertate într-o unică organizaţie mondială? Ne mai amintim şi de credinţa lui sensei Funakoshi. pe etape. Astfel. 22 . spirituale etc.2. Lipsa de unitate a aspectului competiţional de Karate este o confirmare a gândirii profunde a marelui Funakoshi (Funakoshi. K. cum ar fi Judo. care să subordoneze sub un mănunchi de reguli întreaga mişcare de karate. anuale şi plan de perspectivă. "Karate începe prin muncă şi perseverenţă şi se termină prin respect şi umilinţă" (Funakoshi.

. Se cunoaşte din mecanică orice acţiune a unei forţe active determină o acţiune de sens invers a unei forţe de reacţiune. • Importanţa respiraţiei în tehnicile de Karate. în timp ce expiraţia favorizează contracţia musculară. Principiile biomecanice • Mobilizarea energiei. forţă-relaxare pe parcursul mişcării. . Unul din principiile de bază ale Karate-ului este mobilizarea şi eliberarea acestei energii într-un mod asemănător unei explozii. Decontracţia musculară permite atingerea vitezei necesare.Karate nu se practică decât cu un sentiment de dreptate. Inspiraţia atrage după sine o relaxare musculară. • Durata de aplicare a forţei. • Timpul scurt de mobilizare a energiei. cu cât timpul de aplicare este mai scurt. Karate-ul. Din acest punct acţionează factorul tehnic care intervine în ultimul moment al acţiunii (momentul impactului). iar contracţia permite conversia energiei cinetice dezvoltată în forţă utilă.. Acestea sunt o mică parte din principiile morale care stau la baza Karate-do Shotokan. Pentru ca mobilizarea energiei să fie totală. privit din punct de vedere modern este o artă. ca rod al acestui potenţial într-o manieră inteligentă şi optimizată. • Concentrarea energiei. Macovescu. realizându-se performanţe deosebite.Eşecul naşte neglijenţă. Eficienţa loviturilor de Karate rezidă în utilizarea corectă a timpilor de contracţie-decontracţie.Practica Karate-ului este o problemă rezervată pentru toată viaţa (D. • Alternanţa contracţiei musculare cu decontracţia musculară. • Utilizarea forţei de reacţie. În momentul impactului. . 1996).Din tehnică se naşte intuiţia. o metodă. 23 . în condiţii de forţă şi de viteză date. prin care potenţialul energetic uman este mobilizat total. forţa de impact dezvoltată este cu atât mai mare. trebuie evitat orice moment de dispersie a acesteia.

Tehnicile de Karate-do Shotokan Poziţiile. măiestria tehnică. într-o stare de receptivitate totală. Toate aceste aspecte mentale se numesc spiritul Karate-ului şi de la un anumit nivel. "o aşteptare fără scop. chiar dacă respiraţia este perfect stăpânită şi chiar dacă energia internă. pot fi asemănătoare manifestărilor de care se ocupă acum parapsihologia. într-o stare de maximă tensiune". Macoveanu. 1992). Kime este termen japonez specific Karate-ului. gata de acţiuni fulgerătoare la orice stimul. • Stăpânirea de sine rezultă în bună măsură din controlul asupra corpului. Poziţiile pot îmbrăca forme variate. • Noţiunea de Kime. ar fi stăpânită de practicant.Principiile psihologice ale Karate-ului În Karate. chiar dacă corpul este stăpânit. bioenergie într-un singur punct. o concentrare completă a mentalului şi în special o păstrare mentală a vigilenţei. aceasta nu înseamnă nimic fără stăpânirea mentalului. Fără Kime nu există Karate. a spiritului. el este complet liber. să admitem. • Unitatea corp-spirit. şi anume: 24 . Echilibrul mental se realizează dificil şi numai prin antrenamente speciale. • Vidul mental. • Voinţa trebuie să intervină în momentul foarte precis în care este posibilă penetrarea apărării adversarului după vechiul principiu japonez "a învinge pentru a nu fi învins". Spiritul nu tebuie să fie acaparat de nici o idee preconcepută. puţin accesibil marii majorităţi. psihică. Poziţia este o atitudine predeterminată a corpului care conferă acestuia forţă şi o bază puternică de susţinere de pe care orice tehnică poate fi executată cu maximă eficienţă. Prin metodica de antrenament în Karate-do fac să lucreze în armonie şi simultan atât corpul cât şi mintea. cu o durată relativ scurtă de timp (D. Un spirit Zanshin înseamnă un spirit alert. dificil de tradus. Noţiunea de Kime înglobează focalizarea tuturor energiilor: fizică.

retragerea.atac. înaintarea. pivotarea. indiferent de poziţia de luptă în care ne aflăm. Tehnici de lovire biciuite sunt tehnici de braţ care lovesc ţinta pe traiectorie circulară. . . apărare. cu braţul vertical şi şoldurile la acelaşi nivel. Metode de antrenament Kata este o formă superioară de luptă şi antrenament cu adversari imaginari care ne permite să învăţăm singuri munca de formare a corpului şi ne obişnuieşte cu tehnici de atac şi apărare de o mare diversitate.blocaj cu muchia palmei. Deplasările. . Blocajele de bază în Karate-do Shotokan sunt: .Lovituri de picior în faţă. 1993). Kumite este kata aplicat.Lovituri de picior lateral. Tehnici de pumn: Tehnici de lovire liniară. secerarea dintr-o poziţie în alta se execută suplu şi continuu.Lovituri de picior în spate. Cuprind numeroase procedee tehnice de lovit cu pumnul. Ungurean.blocaj jos. Tehnicile de apărare Tehnicile cu antebraţul sau piciorul. Tehnici de picioare (Anexa 6): . . ce se execută pe diferite traiectorii (Anexa 5). De obicei cotul este pivotul loviturii. . pentru a ne apăra în atacul adversarului (Anexele 7 şi 8). Forme de luptă 25 . centrul de greutate al corpului nu se ridică. aşteptare şi schimbarea direcţiei (Anexa 4). ci se păstrează la acelaşi nivel. .Lovituri de picior circular.blocaj din interior şi exterior. practicându-se cu distanţă şi cu parteneri reali (M.blocaj prin ridicarea braţului.

cum să folosească puterea întregului corp. Dojo are un rol esenţial în împlinirea cu succes a travaliului. .Shiai .Jiu ippon Kumite . în orice condiţii geo-climaterice. Antrenamentele de karate-do Având în vedere faptul că prin antrenamentele de Karate-do corpul omenesc poate şi trebuie să ajungă la indici superiori de manifestare a calităţilor motrice de bază şi specifice.Khihon kumite. artă a vieţii ■ Cultura fizică ■ Cultura conduitei şi acţiunii ■ Cultura spirituală ■ Performanţa sportivă ■ Autoapărarea Începătorii vor învăţa principiile de bază ale fiecărei tehnici: .Jiu kumite . Acest termen desemnează interiorul în care adepţii îşi unesc eforturile în practica fizică şi mentală a Karate-ului. Ungurean. cel mai mare număr de antrenamente se va desfăşura în Dojo. la menţinerea şi întărirea sănătăţii. . atât în metodele de arbitrare cât şi în cele de judecare a unei competiţii (M. acestea se desfăşoară şi în aer liber. Karate-do Shotokan are reguli ce au fost instituite cu scopul de a asigura imparţialitatea şi uniformitatea. 1995). a călirii organismului.kumite competiţional. Cu toate acestea.kumite liber.şcoala de bază a kumite-ului. ..kumite semiliber. tot aşa cum în orice credinţă religioasă incinta sacră a templului purifică şi întăreşte credincioşii. .cum să se relaxeze şi să-şi dezvolte viteza şi detenta. Prin antrenamente de Karate se urmăresc obiectivele: ■ Karate-do. 26 .cum să-şi controleze emoţiile. .

cum să lupte împotriva mai multor agresori. Lecţii de învăţare .alinierea .zarei (salutul) b) partea fundamentală: (lecţia propriu-zisă) Intensificare efortului: ■ mică: 40% din capacitate. să nu depăşească 45% din şedinţa de antrenament.Avansaţii vor învăţa: . . c) partea de închidere dedicată revenirii la parametrii normali ai organismului. Structura lecţiei de antrenament este asemănătoare cu cea din alte sporturi şi cuprinde 3 părţi(H.cum să reacţioneze imediat. ■ mare: 85% din capacitate.Nishiyama . 1990): a) partea pregătitoare: . să nu depăşească 15% din şedinţa de antrenament. Pentru o mai bună înţelegere a procesului de antrenament tebuie să spunem că lecţiile de antrenament sunt de mai multe tipuri: 1. să nu depăşească 10% din şedinţa de antrenament.demonstrări repetate . -cum să simtă ritmul adversarului. .Coach Manual. ■ medie: 50-60% din capacitate.cum să lupte împotriva agresorului înarmat.studiu .intensitate mică . astfel încât să fie capabili să reacţioneze oportun la încercarea acestuia de a ataca.număr mediu de repetări pe serie 27 . de relaxare. utilizând anumite strategii. .mare . exerciţi de respiraţie.cum să lupte împotriva unui agresor.

intensitate mică . Lecţii de adaptare .număr mediu de serii 2. Lecţii teoretice .număr mare de serii 4. Lecţii de încheiere a ciclului de instruire .selecţii pentru competiţie .intensitate maximă 5.adaptarea tehnicii la dotarea nativă . Lecţii de verificare .intervenţii rare ale antrenorului .intensitate mică 6.anduranţă .eficacitate .intensitate medie .număr mic de repetări pe serie .anticiparea următoarelor trepte de evoluţie 7.număr mic de sarcini tehnice 3. tradiţional (forma veche de practicare a 28 .o oră pe lună sau mai rar Tematica acestora cuprinde: istoric.precizie .dinamică .examene de grad .ocazionale .intensitate mare .supravegherea strictă din partea profesorului .maximă . Lecţii de perfecţionare . Lecţii de consolidare .număr mare de repetări pe serie ..diversificare tehnică în şcoala de bază .

voinţa şi puterea oamenilor. nenaturale. informaţii despre alte arte marţiale. exterior. întrecerea sportivă captează atenţia. Omul este singura fiinţă dăruită cu proprietatea de a se comporta în mod orientat spre realizarea unor performanţe psihomotorii mereu superioare. însă ne exprimăm încrederea în rolul creativ pe plan social al întrecerii sportive. noţiuni de medicină naturistă. Nu se naşte cu această calitate. reguli de competiţie. Acolo unde legile politice nu au efecte (interdicţia generează reacţii sociale: poftele). Astăzi se vor a fi un mod de viaţă. precum şi integrarea demnă în comunitate. Excepţiile probabil nu sunt chiar puţine. Pentru o înţelegere mai bună a competiţiei de Karate şi a acuzelor producerii accidentelor. Artele marţiale sunt foarte concludente în sprijinirea ideii noastre. este nevoie să prezentăm pe scurt câteva elemente ale regulamentului de desfăşurare şi probele specifice de concurs (H. Manifestările extreme sunt aproape întotdeauna regăsite la oamenii needucaţi fizic şi psihic. Din acest motiv ne exprimăm părerea că prima societate care a conceput întrecerile sportive în vremuri străvechi are marele merit de a fi promovat armonia. Tehnica şi tactica erau în trecut vocile nevoii de putere şi răspândeau moarte. haotice.Nishiyama - 29 . Oricine poate confirma comportamentul social adecvat al majorităţii sportivilor. energia nedirijată a acestui generator născând efecte imprevizibile. Lipsa unei astfel de educaţie determină ca dorinţa de posesiune să fie un veşnic izvor de convulsii sociale. orientându-le către acţiuni curate. acesta este saltul reuşit de umanitate odată cu manifestarea sportivă.Karate-ului). De la arta de a ucide la cea de a trăi. alte informaţii. gravelor probleme sociale ale umanităţii şi direcţionarea individului spre autodepăşirea şi canalizarea energiei psiho-fizice în modelarea armonioasă. ci educarea comportamentului are ca finalitate mutarea patimii de dominaţie într-un alt plan.

Enbu: . fiecare încercând să 30 . 2. Tururile se desfăşoară astfel încât finala să se desfăşoare pe proba de Kumite. în care alternează proba de Kata şi cea de Kumite..feminin . 1990). unde va întâlni un alt concurent de la proba de Kumite. Participarea concurenţilor I.masculin . Kata: .centura înconjoară de două ori talia şi după strângerea nodului.Coach Manual. Probele de concurs I.masculin .3) A. Ţinuta sportivului .echipe .întregul echipament este curat. . capetele ei rămân lungi de 10-30 cm. astfel: cei 2 sportivi execută simultan un Kato impus. .feminin IV.echipe (sincron) III.feminin . învingătorul mergând în turul următor. Fuguko: individual .individual .feminin . B.masculin .echipe II.feminin .masculin . Competiţia propriu-zisă 1.masculin .(Anexa 2. . Kumite: .masculin .individual .Karate-gi (costumul) alb şi centura corespunzătoare. fără cusături sau rupturi.poate fi expus însemnul clubului sau cel naţional.feminin Fugoko este o probă nou introdusă. Kumite Este vorba de lupta directă dintre 2 sportivi. . dar discret.unghiile de la mâini şi de la picioare sunt tăiate scurt.

în mod repetat. în paralel cu anihilarea atacului partenerului de întrecere. al doilea hansoku chui atrage după sine Hansoku. − încălcările minore şi accidentale ale regulamentului vor fi sancţionate prin atenţionare. atac asupra organelor genitale (Gedan). Lupta se desfăşoară fără protecţie.aplice procedeele preferate (selecţionate dintre cele admise de regulament). atac cu mâna deschisă. finalizată. simularea. în cazul în care o lovitură nu are suficientă forţă şi energie. cu o mare degajare de energie. se acordă avertisment (Hansoku chui). comportament nesportiv între concurenţi. (Hansoku). se poate acorda Wazari (jumătate de punct). împingerea. într-un moment în care partenerul de întrecere este surprins în imposibilitatea de a se apăra. agăţarea. la a doua atenţionare se acordă hansoku-chui. Acţiuni interzise: − − − − − − − − − − − contactul ferm asupra ţintelor Jodan (capului) şi Chudan (abdomenului). în sistem non-contact (loviturile trebuie oprite la mică distanţă de zona de ţintă) şi fără categorii de greutate. ignorarea etichetei. Arbitrii acordă un punct întreg (ippon) atunci când un atac îndreptat spre capul sau abdomenul adversarului este executat foarte corect. va comiterea voită a unui act interzis are ca rezultat descalificarea dacă intenţia de încălcare a regulamentului este clară. dar acţiunea nu este Penalizări: fi penalizat prin acordarea unui wazari (1/2 punct) adversarului său. un sportiv care iese în afara spaţiului de luptă (Jio gai). aruncarea. apucarea. ignorarea deciziilor arbitrului. 31 . izbirea adversarului. Un ippon pune capăt meciului.

al patrulea fiind de rezervă. utilizarea energiilor întregului corp în execuţia fiecărei Kata şi gradul de măiestrie atins în execuţia respectivă. Kata Sunt exerciţii (forme) de antrenament individual tradiţionale. precum şi realismul şi siguranţa execuţiei. . .echipa este formată din 4 sportivi. Arbitrii dau note separat pentru bunkai. meciul acestuia se încheie la limita de timp sau la obţinerea unui ippon.Concursul pe echipe: . apreciind în primul rând concepţia acestuia.nesiguranţa. care le-au conceput astfel încât totalitatea Kata-surilor dintr-o anumită şcoală să reprezinte esenţa şcolii respective. . 32 . echipele îşi desemnează reprezentanşii pentru meciul decisiv. în acest meci nu se iau în considerare rezultatele anterioare ale concurenţilor. .devierea poziţiei faţă de cea iniţială. arbitrii urmăresc forma şi corectitudinea procedurilor tehnice. Penalizări: . arbitrii urmărind. . Kata pe echipe este proba în care o echipă formată din 3 sportivi execută un Kata sincron. pe lângă aspectele prezentate la Kata individual.pierderea stabilităţii. . care simulează o luptă cu mai mulţi adversari imaginari.echipa care totalizează un număr mai mare de puncte în cele 3 meciuri este desemnată câştigătoare. precizia sincronizării mişcărilor celor 3 coechipieri.desincronizări.fiecare membru al echipei luptă individual în ordinea de concurs. tranziţia (uşurinţa deplasărilor). . II. Ele apar ca o succesiune de tehnici şi deplasări pe mai multe direcţii.în caz de egalitate. dintre care numai 3 vor lupta. rămase de la marii maeştri ai Karate-ului.ţinută devenită dezordonată. În competiţie.

tipul şi calitatea intervenţiei "terapeutice" etc. se iniţiază şi fenomenul de reparare locală. elementele declanşate în ţesuturi de agresiune reprezintă înseşi cărămizile cu care se va face repararea ţesutului (T. care cuprinde aceleaşi elemente. Arbitrii urmăresc siguranţa execuţiei.depăşirea sau nerealizarea timpului regulamentar de execuţie.ignorarea etichetei şi deciziilor arbitrului.lovirea sau accidentarea unuia dintre parteneri. la rândul ei ţine de un complex de factori). .ieşirea în afara spaţiului regulamentar. originalitatea combinaţiilor de luptă prezentate. sangvin.lupta demonstrativă între 2 sportivi de acelaşi sex sau sexe diferite. metabolic şi mecanic. Obrascu. Evoluţia procesului de apărare-vindecare este influenţată de foarte mulţi factori. factori de mediu. Concepţii privind apariţia traumatismelor sportive Orice agresiune asupra ţesuturilor organismului viu determină imediat o reacţie de apărare locală. 33 . Combinaţiile de luptă sunt prestabilite (incluzând şi câteva procedee tehnice impuse de regulament). Cu alte cuvinte. citologic. Aceste elemente sunt de tip vascular. cum ar fi: agentul etiologic al agresiunii. concepţia lor aparţinând celor 2 sportivi şi antrenorilor lor. III. Dar. Penalizări: . 1981).. atitudinea marţială şi spiritul de luptă al celor 2 "adversari". . Sbenghe. starea morfofuncţională preexistentă a zonei agresionate. odată cu reacţia de apărare.3. 1968): a. ale cărei elemente se organizează într-un proces de timp inflamaţie. 1. pe baza unei scheme biologice nespecifice. în urma execuţiei. cele două fenomene nefiind decât sensuri ale aceluiaşi proces. Traumatismele survenite în timpul practicării diferitelor discipline sportive pot fi favorizate sau provocate de o serie de factori (C. Enbu . transmise genetic. a cărei durată este stabilită de regulament la 1 minut ± 5 secunde. starea generală – reactivitatea – organismului (care.

J. precum şi a medicinii sportive. e. după structura temperamentală şi experienţa de viaţă. 1. devenind sensibil la durere. materialelor sau echipamentului sportiv. mai ales a celui de mare performanţă. d. Cordun (1996) arată că sportivul îşi dă seama de stresul produs de accident. Heil (1993) reprezintă teama de accident în felul următor: 34 . Mecanismul psiho-fiziologic al riscului şi accidentării M. Teama influenţează. şi aceasta cu atât mai mult în situaţia în care recuperarea durează mai mult decât spera. care este o sursă mai amplă de riscuri. factori aparţinând terenului de sport necorespunzător. datorită în mod deosebit dezvoltării sportului de performanţă.4. Problemele psihologice ale traumatismelor au devenit foarte importante în ultimele decenii. într-o măsură mai mare sau mai mică . c. El va face eforturi de a-şi dovedi capacitatea.sistemul cognitiv şi afectiv al pacientului. de accidentări. agresivităţii din partea adversarilor. dar subconştientul îi va menţine prezenţa de teamă de accident sau de recidivă. factori datoraţi organizării defectuoase a activităţii de educaţie fizică şi sport.b. Teama reduce nivelul concentrării şi al încrederii în sine. factori aparţinând pregătirii sportivului. datorită dezvoltării însăşi a psihologiei sportului. mărind simultan tensiunea musculară şi activitatea nervoasă.

Acesta a observat că agenţii vătămători care acţionează asupra organismului produc atât efecte specifice stimulului respectiv. Selye (1970) realizează o schemă a factorilor care influenţează rezistenţa organismului la stres. reacţii de apărare). cât şi efecte nespecifice (leziuni. conceptul de stres îşi are originea în cercetările de fiziologie întreprinse de H. Selye. uzură. Holdevici (1988).TEAMA DE ACCIDENT FIZIOLOGIC MUSCULAR Reacţii specifice de apărare PSIHOLOGIC DEPRINDERI Slăbirea concentrării Distrugere crescută SISTEMUL AUTONOM Creşterea frecvenţei cardiace INTERPRETARE Scăderea încrederii în sine MODIFICĂRI NEUROCHIMICE CREŞTEREA FRICII DE DURERE PERFORMANŢĂ J. Heil 1993 Stresul traumatismului – conceptul de stres. 35 . După cum arată I. Holdevici (1988) realizează o schemă – Rezistenţa la stres: REZISTENŢĂ LA STRES Reacţia de alarmă Faza de rezistenţă Faza de epuizare H.

EREDITATE . în sfera activităţii de selecţie. Medicinei sportive îi revin următoarele sarcini: . Holdevici (1988) arată că la aceste aspecte trebuie adăugaţi în mod obligatoriu factorii socioculturali. care la rândul lor. care nu se regăseşte în alte specialităţi medicale şi se adresează tuturor. orientare şi supraveghere. tratând 36 . Drăgan (1994). sportivi şi nesportivi.ORGANISM CONDIŢII EXTERNE: .CLIMĂ . care acţionează asupra personalităţii bolnavului din punct de vedere al intensităţii şi severităţii traumatismului şi al răspunsului psihologic. medicina sportivă este o specialitate medicală cu un conţinut propriu. de importanţă majoră pentru om. După I. . în deplinătatea capacităţii de efort sau handicapaţi din punct de vedere sportiv.preventive.MEDICAMENTE .ALIMENTE I.curative. au fost departajate în două categorii. Un rol important în prevenirea şi recuperarea traumatismelor îi revine medicinei sportive. tineri şi vârstnici. "intervenţia psihologică" are totodată rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea. Se cunoaşte că traumatismul este un stresor puternic.STIMUL FACTOR STRESANT EFECT SPECIFIC CONDIŢII INTERNE: . Cordun (1996).EXPERIENŢĂ INDIVIDUALĂ . în acelaşi timp ea trebuie să îl convingă pe pacient să accepte durerea şi regimul sever al terapiei. După cum considera M.

aplicându-le după indicaţie. a cărei dezvoltare determină evoluţia şi progresul celor precedente. coordonare şi control ale activităţii sportivului. de instrumentar. Depăşind punctul de vedere psihosomatic. stimulată de dezvoltarea sportului de performanţă. conceptul modern de "asistenţă medico-sportivă" şi de "asistenţă psihologică" apropie şi mai mult aceste ştiinţe. dar mai ales măsuri de formare a unor mecanisme (atitudini şi deprinderi) eficiente de autoconducere şi autocontrol ale activităţii sportivului (M. Noţiunea de asistenţă psihologică este deosebit de complexă.diverse afecţiuni apărute la sportivi şi folosind activitatea fizică în scop şi mijloc terapeutic. 1994). cu spirit eclectic. Metode de recuperare medicală convenţională a. de ajutorare. . de medicaţie şi de cunoştinţe. implicând măsuri de organizare. în strânsă legătură cu ştiinţa sportului. Metode de recuperare a frecventelor traumatisme apărute în practicarea karate-do Shotokan A.4. 1. în raport de leziune. psihologia sportului s-a bazat pe concepţia triadică a determinării persoanei de trei factori: biologic. Aşa cum arată M. Orice chirurg care se ocupă şi cu tratamentul traumatismelor membrelor trebuie să cunoască şi să stăpânească în egală măsură atât procedeele ortopedice. psihologia sportivului s-a dezvoltat simultan cu medicina sportului. Epuran (1995). psihologic şi social. ea însăşi în curs de constituire. prin ele însele interdisciplinare. 37 . aspecte de protecţie şi sprijin. evitându-se toate cursele şi greşelile ce pot apărea pe parcurs. Tratamentul ortopedico-chirurgical Tratamentul traumatismelor membrelor se bazează pe două mari grupe de procedee – ortopedice şi chirurgicale – care se folosesc după caz. Epuran.de cercetare ştiinţifică. ştiind că succesele fiecărui procedeu depind de indicaţia justă şi măiestria cu care el este executat. cât şi pe cele chirurgicale.

El poate fi grevat de unele greşeli. înclinat să rezolve totul prin operaţie. b. cu ce operează. fie dintr-o necunoaştere suficientă a procedeelor ortopedice. Niculescu). cu precădere piese metalice. de obicei. D. fie dintr-un exces temperamental al chirurgului general. unde efectuează operaţia şi ce trebuie să facă postoperator. sau poate fi făcută de la început ca o recunoaştere a ineficacităţii şi consecutiv a lipsei de indicaţie. De multe ori însă. fiecare element legat de actul chirurgical necesită a fi bine fundamentat. De asemenea. fără scăpări sau greşeli de execuţie ce pot contribui mai mult sau mai puţin la insuccesul final şi deci la deformaţii condamnabile. pe cine operează. cu cine operează. Intervenţia chirurgicală se indică. confort şi condiţii de lucru satisfăcătoare. schimbarea la data stabilită a aparatului iniţial. execuţie tehnică corectă. pentru a avea succes. indicaţie adecvată de reducere ortopedică medicală. şi nicidecum o improvizaţie" (Al. Începând cu indicaţia operatorie. ca urmare a insuccesului metodelor ortopedice. kinetoterapia (gimnastica medicală) Kinetologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul mişcării organismelor vii şi 38 .Tratamentul ortopedic al fracturilor. controale radiografice periodice. Ori de câte ori chirurgul general sau ortopedul se decide să efectueze o osteosinteză. cum operează. el trebuie să-şi pună următoarele întrebări: când operează. tratamentul chirurgical este făcut abuziv. în cazul respectiv. şi anume: precocitate în execuţia reducerii. Rădulescu). etanşeitatea aparatului gipsat. supravegherea suficientă a aparatului gipsat în zilele următoare aplicării. Tratamentul chirurgical constă în reducerea fracturii pe cale sângerândă şi fixarea fragmentelor osoase cu ajutorul a diferite mijloace. se uită adesea că "intervenţia operatorie trebuie să fie operă de tehnică şi de înaltă ţinută profesională. continuând cu intervenţia chirurgicală şi terminând cu urmărirea postoperatorie şi la distanţă. a celorlalte metode de tratament. trebuie respectate nişte reguli. Numai răspunzând afirmativ la fiecare din aceste întrebări îşi poate permite să procedeze la intervenţie chirurgicală (Gh.

Sbenghe. .scăderea forţei musculare (hipotonie). .reeducarea mersului.ameliorarea funcţiei segmentului sau segmentelor interesate direct în afecţiune.reeducarea prehensiunii.ameliorarea capacităţii generale de mişcare şi a marilor funcţiuni.prevenirea instalării deprinderilor compensatorii defectuoase şi stimularea stării psihice Formele kinetoterapiei Principalele forme de aplicare a kinetoterapiei sunt următoarele: . .hidroterapie . 39 . . ca proces medico-social complex. în cadrul planului terapeutic unitar.al structurilor care participă la aceste mişcări. Terapia prin mişcare intră în acţiune concomitent cu celelalte mijloace. kinetoterapia reprezintă un mijloc terapeutic de bază.redoare articulară. . Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare şi articulare care asigură omului activităţile motrice normale. În cadrul reabilitării. creşterea forţei musculare (hipertonie) sau spasticitatea musculară (contractură). . Limitarea activităţii motrice poate fi determinată de: . . . .imitaţii şi jocuri. .gimnastică generală şi respiratorie. 1997). analizarea şi corectarea mecanismelor neuromusculare deficitare (după T. Scopurile kinetoterapiei: .gimnastică medicală selectivă.dansul curativ.lipsa coordonării mişcărilor. preocupându-se totodată de înregistrarea.sportul curativ.

ergoterapia. . .tonei-na (cu efect stimulent). . masajul se folosea fie ca metodă unică de tratament. cu următoarele efecte: . c. În funcţie de afecţiune. pentru combaterea edemelor traumatice şi infiltratelor tisulare. Masajul poate fi de două feluri: Miorelaxant .terapia ocupaţională. . fie ca adjuvant al altor tratamente. 40 . .îmbunătăţire a stării trofice locale. .stimulare a circulaţiei limfatice. mecanică sau instrumentală a diferitelor părţi ale corpului.favorizează eliminarea produşilor toxici rezultaţi din arderile energetice şi acumulaţi în ţesuturi.vasodilataţie periferică activă. O şedinţă de masaj trebuie să dureze 20 . Masajul Este o cale de influenţare manuală. se foloseau una din aceste două metode: . Miostimulent .folosit în cazul contracturilor musculare. insistând 2’-3’ pe fiecare zonă. .analgezic. Medicina tradiţională orientală ne oferă alternative la masajul "clasic" prin micromasajul chinezesc (presopunctura). Este contraindicată masarea zonelor care prezintă leziuni musculare sau leziuni traumatice. prin inactivitatea după un traumatism. . pe musculatura din apropierea zonelor traumatizate sau în afecţiuni reumatice.ngan-mo (cu efect sedativ). Tao-inn. În China.. Shiatsu.stimulare a metabolismului.relaxarea musculară. .30 de minute.sedativ. Kuatsu etc.în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare.

potenţâmd astfel şi penetraţia în tegumente a unguentelor. leziuni musculare) şi bolilor reumatice. poate fi practicată de oricine. d. îmbunătăţire a circulaţiei sangvine şi a mobilităţii articulare în zona afectată. 41 . Alte metode de masaj ce pot fi utilizate în recuperarea sportivului sunt: .favorizează producţia de vitamina D în organism. ce sa asociază unor manevre corporale.presopunctura. Electroterapia • Ionoforeza .procedură ce foloseşte curentul continuu. Are efect analgezic în cazul bolilor traumatice (entorse. cu manevre asemănătoare presopuncturii. care degajează ţesuturile din tensiunile acumulate în timpul efortului fizic. . pentru a induce ioni medicamentoşi în zona afectată. . prin îmbunătăţirea circulaţiei în zona tratată. fără a avea cunoştinţe deosebite despre traiectele meridianelor şi localizarea punctelor. de fapt.au efecte analgezice. dând naştere unei relaxări complete. Acesta este. de îndepărtare a contracturii musculare.shiatsu. realizează o "încălzire" a ţesuturilor în profunzime şi este un utilizator cu rol analgezic. • ultravioletele . ca masaj de urgenţă. pe anumite zone reflexogene. un automasaj. cu varianta sa modernă . • ultrasunetele . de relaxare musculară şi efecte trofice. luxaţii. contribuind la mobilizarea energiilor în organism. cu acţiune la distanţă asupra inimii şi plămânilor. folosit în cadrul manevrelor de reanimare.micromasajul chinezesc. SUA şi Europa sub numele de do-in.Kuatsu. Practicarea zilnică a acestei tehnici permite energiei blocate să circule din nou liber. spre deosebire de aceasta. Do-in se aseamănă ca principiu cu acupunctura dar. contuzii. • undele scurte .este o procedură ce foloseşte curentul cu impulsuri unidirecţionale de joasă frecvenţă şi cu acţiune analgezică în stadiul acut al afecţiunilor traumatice şi reumatice.procedură fizioterapeutică ce foloseşte curentul alternativ de înaltă frecvenţă.Una dintre cele mai cunoscute tehnici de masaj este tao-inn. cunoscută în Japonia. • curentul dinamic .

şi ca organ efector în reflectarea fenomenelor funcţionale şi patologice din interiorul organismului. având o corespondenţă funcţională pentru fiecare structură organică. ea se realizează prin canale definite – meridianele – iar punctele active reprezintă căile de comunicaţie energetică ale organismului cu mediul înconjurător. Omul este un produs al cosmosului – afirmau străvechii filosofi care fundamentau acupunctura – şi tot ce este conţinut în univers. Datorită proprietăţilor sale electrice. care nu se exclud. pe un plan mai cuprinzător. în acord cu tot ce descoperim (I. Acupunctura Istoria acupuncturii este o legendă a ştiinţei. aşa cum adesea se crede. ca agent terapeutic. tinde să devină anacronic în competiţie cu arsenalul modern al procedeelor de stimulare. o concepţie despre relaţiile permanente ale organismului viu cu mediul înconjurător. punctul activ este denumit şi punct electrodermic. nici cel contemporan. punctul. Dacă acul. ci se întreţin într-o dialectică simbioză. este o realitate anatomo-funcţională care se manifestă. ca organ receptor în actul terapeutic. yang şi yng. Circulaţia energiei în interiorul organismului viu nu este întâmplătoare. Sunt folosite în special în cadrul helioterapiei. Dumitrescu). totodată. Acupunctura nu este o metodă de tratament cu rezultate spectaculoase. distincte. În sensul direct al cuvântului. reprezentând caracterele opsuse ale materiei (+ şi – ). e.normalizează metabolismul calciului şi întăresc organismul în general. se referă la acţiunea acului. cu toate că nu exprimă nici sensul istoric. ca agent terapeutic. Fl. pe care milenii de observaţie minuţioasă o aduc zilelor noastre ca un adevăr. Numeroase argumente experimentale îndreptăţesc să-i fie atribuit un rol important în schimburile energetice organism 42 . Această denumire se conservă simbolic. somatice şi viscerale iar. într-o accepţiune convenţională. ca şi organismul viu. asupra unor puncte determinate pe suprafaţa învelişului cutanat. acupunctura înseamnă înţepare şi. există prin confruntarea permanentă a două principii antitetice. al unei adevărate discipline ştiinţifice. Ea este o concepţie despre interacţiunile funcţionale dintre structurile de înveliş şi cele interne.

Fl. cu viziunea holistică asupra omului şi interacţiunilor sale cu mediul înconjurător. Pentru alte domenii ale intervenţiei medicale. Dumitrescu. . f.hidroterapia. . problema pregătirii psihologice a bolnavului a început să fie pusă cu tot mai multă seriozitate (Ionescu.psamoterapia etc. asistăm la restructurarea vechilor concepţii. fizic. . . De fapt. ca de exemplu în chirurgie. Pregătirea psihologică a bolnavului înaintea începerii terapiei reprezintă o necesitate a cărei înţelegere şi respectare poate asigura o mai mare probabilitate şi chiar rezistenţă şi rapiditate a vindecării. În numeroase centre de cercetare care includ sau se întrepătrund cu cercetarea ştiinţifică în domeniul acupuncturii se descoperă sau se confirmă realităţi obiective ce fac ca străveche metodă de tratament extremorientală să rămână permanent în actualitate.talazoterapia. Constantin). la explicarea unor fenomene necunoscute pentru medicină (I.nămolul terapeutic. În acupunctura chineză. Poate fi folosită în asociere cu balneoterapia sau alţi factori naturali. la precizarea unor sensuri noi. o astfel de pregătire este în deplin acord cu spiritul disciplinei. precum şi în menţinerea homeostaziei electrice a organismului viu. D. În acupunctură. 43 . pregătirii psihologice a pacientului i se acordă un rol important. În cadrul climatoterapiei pot fi utilizate următoarele metode: .– mediu electric. biologic şi social.aero.şi helioterapia. Climatoterapia este o metodă ce utilizează clima ca factor profilactic şi terapeutic în menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului. 1975). Psihoterapia modernă este încadrată într-un sistem teoretic coerent de înţelegere a relaţiilor dintre psihic şi somatic şi tehnicile sale îl pot ajuta substanţial pe acupunctor în lupta pe care o duce împotriva disfuncţionalităţii. şi aceasta îşi are aportul său la obţinerea vindecării bolnavului.

cât şi de către sportivii care le-au utilizat. Antrenamentul mental. în muşchii săi se produc modificări de tonus. Practicarea acestui gen de antrenament este justificată din cel puţin 3 puncte de vedere: primul ar fi acela că orice mijloc care aduce un progres cât de mic în antrenament şi performanţă. întreruperi fortuite ale antrenamentului practic. antrenamentul mental s-a impus în ultimele decenii ca un mijloc complementar şi deosebit de valoros al pregătirii tehnico-tactice a sportivilor. Când cineva se gândeşte la o anumită mişcare. ca urmare a înregistrării unor mişcări. s-au putut înregistra modificări de tipul electromiogramei. şi deci obiectivate. Cu ajutorul acestor tehnici s-au putut dovedi experimental efectele pozitive ale antrenamentului mental. Argumentele în favoarea antrenamentului mental au fost aduse atât de către cercetători. Toniţa). deplasări lungi. După ce tehnicile de investigare au progresat. au fost descrise fenomenele de exteriorizare a imaginii mişcării. de fond. nu concret-practice şi se bazează pe capacitatea dobândită prin instruire şi exersare de a conştientiza propriile acţiuni. dându-le numai exprimare 44 . pletismogramei. sau ideomotor. retinogramei şi electroencefalogramei. al treilea că în anumite situaţii. I. este procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor mişcărilor şi acţiunilor. inervaţie. care pot fi înregistrate. ca accidentări. al doilea. Fl. influx sangvin. Creierul nostru are şi capacitatea de a reactualiza prin cuvânt experienţa perceptivo-motrică dobândită prin exersare. că este o continuitate nesolicitantă fizic a antrenamentului practic. pneumogramei. de a le reactualiza gândul la ele. îl putem înlocui pe acesta cu rezultate deosebit de satisfăcătoare. Antrenamentul mental Parte a "antrenamentului total".Epuran. Metode Psihopedagogice a. cu tehnici fiziologice potrivite. Antrenamentul mental constă în repetări în reprezentare. pe care îl completează. Încă de la sfârşitul secolului trecut. Holdevici.B. având ca efect activarea formaţiunilor neuromusculare şi deci creşterea eficienţei lucrului practic (M. electrodermogramei.

sugestia reprezintă existenţa alternativei de a nu reacţiona. Unii metodişti consideră că antrenamentul mental este util atât pentru învăţarea. 103). a deplasărilor lungi etc. 60. prin creşterea nivelului de conştientizare a activităţii. Capacitatea de concentrare se educă progresiv. de forţă. prin disciplinarea gândirii. Întrucât actul imaginat produce şi modificările corespunzătoare în sistemul neuromuscular este lesne de înţeles că acest gen de antrenament conduce la îmbunătăţirea indicilor funcţionali psihomotrici. să precizeze de fiecare dată asupra căror caracteristici sau detalii ale mişcărilor sau acţiunii se va opri într-o anumită şedinţă. să controleze în antrenamentul practic valoarea celor imaginate. În literatura de specialitate se discută despre: 45 . prin dezvoltarea autodeterminării. la câteva ore după antrenamentul practic. viteză şi coordonare ale acestora. a concentrării conştiente a propriei activităţi. deşi doar rareori subiectul supus influenţei sugestive realizează faptul că dispune de această alternativă în absenţa aceleia de a nu reacţiona se poate vorbi despre o situaţie cu caracter coercitiv. de învăţare. consolidare şi perfecţionare. a unor îmbolnăviri. sportivul primind la început sarcina de a observa atent execuţiile colegului. Prima condiţie în efectuarea antrenamentului mental este ca sportivul să aibă un nivel satisfăcător de însuşire a mişcărilor şi acţiunilor. 81. în general. să efectueze şedinţe de 10 minute zilnic. În afară de această utilitate. b. apoi pe ale sale şi să relateze despre caracteristicile spaţiale. antrenamentul mental s-a dovedit deosebit de eficient în situaţiile în care sportivul nu a putut efectua antrenamentul practic din cauza unor accidentări şi imobilizări. celelalte condiţii sunt de ordin metodic: sportivul trebuie învăţat să se concentreze asupra execuţiei şi să şi-o reprezinte. Practica antrenamentului mental are şi efecte educative asupra sportivilor. cât şi pentru îmbunătăţirea unui procedeu motric (37.verbală corespunzătoare. în toate aceste situaţii el fiind un înlocuitor al antrenamentului real.. Sugestia şi autosugestia O caracteristică a situaţiei. creşterea capacităţii de concentrare şi.

simţi şi acţiona în relaţiile cu ceilalţi. cu situaţiile cu care este confruntat. eficient şi oportun ("pozitiv"). El nu împarte informaţiile în corecte şi eronate. să concorde cu sistemul de valori al persoanei. Gândirea pozitivă Atitudinea este o anumită predispoziţie. (sugestii negative).reacţii neadecvate ale subiectului. De aceea am spus că gândirea "pozitivă" este o atitudine. simţămintele şi tendinţa de a acţiona într-un anumit mod în raport cu "obiectul". adevărate şi false. . distorsionări etc..reacţii neutre sub aspectul adecvării sau neadecvării la realitate (sugestii neutre) Practicienii domeniului au arătat că pentru a fi eficiente. simple. . Le stochează pe toate. Subconştientul nu raţionează. cum ar fi confundări. în terapie sau în optimizarea comportamentului uman sugestiile trebuie să respecte următoarele condiţii: să fie acceptate de subiect. ca 46 .situaţia sugestie sau stimul sugestiv. susceptibil să declanşeze: . să fie realiste. să fie exprimate în termeni pozitivi. . . să nu fie prea lung. să servească scopului propus. Informaţia trece de la nivelul conştientului în subconştient. şi anume un mod constructiv. convingătoare. de a înţelege.) ca un stimul sau constelaţie de stimuli cu caracter provocativ. Ea presupune o anumită structură comportamentală a persoanei în "faţa lumii". un anumit mod de a se "vedea" pe sine şi pe celilalţi.comportamentul sugerat. A gândi pozitiv înseamnă a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconştientului nostru. c.sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacţiona la sugestie Situaţia sugestie este definită ( 81. orientare în raport cu un "obiect" şi înglobează credinţele.reacţii care potenţează adecvarea la realitate şi în consecinţă o mai bună adaptare la condiţiile existenţei (actualizarea disponibilităţilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitive). 84. în înţelepte şi prosteşti.

permite comunicarea unor sugestii. verificată experimental şi clinic. 129). cu care să ne alimentăm în mod repetat şi sistematic conştientul. autoreglarea funcţiilor autonome. decontractură care. prin analogie cu tehnicile hipnotice. în sensul că se învaţă uşor şi durează relativ puţin. Antrenamentul autogen este o metodă bine fundamentată ştiinţific. vor prinde rădăcini în subconştient. aşadar. ceea ce este lucrul cel mai important. administrate cu regularitate. Dacă vrem să ne schimbăm comportamentul şi să devenim mai performanţi trebuie să intervenim asupra subconştientului. nu numai că ne vom simţi mai bine în propria piele. Acesta definea antrenamentul autogen ca un exerciţiu generat (genos) din interiorul eului (autos). în inducerea prin exerciţii psihofiziologice a unei decontracturi generale a organismului. Schultz (1967) arată că antrenamentul autogen ajută subiectul să obţină o serie de avantaje. îl vor influenţa în rău. selectând gânduri noi.un slujbaş credincios şi astfel. se cristalizează mai târziu comportamentul. repetate. generate de subconştient. reducerea durerii. d. Principiul metodei constă. Toată lumea preferă să se afle în preajma unui om relaxat. din datele înregistrate. pozitive. devenind capabili să-i influenţăm şi pe cei din jur. autorelaxare. Gândurile acestea pozitive. 47 . Relaxarea Cea mai cunoscută metodă de relaxare o constituie antrenamentul autogen. Construindu-ne o anumită stare de spirit pozitivă. Negativitatea aceasta trebuie "întoarsă" pentru a obţine rezultate comportamentale pozitive (125. dar vom şi face faţă mai bine evenimentelor. Derivată din hipnoza medicală. Schultz. fericit şi cu o atitudine pozitivă. care se caracterizează prin simplitate şi economicitate. astfel că ele se vor materializa prin rezultate negative. Gândurile negative. care poate fi considerat punct de plecare în elaborarea unei tehnici de relaxare mai comlexe. cum ar fi: odihnă şi recuperare după efort. care la rândul lor se vor transforma în gânduri. dorinţe şi idei negative. metoda a fost elaborată în Germania anilor 1920 de către medicul psihiatru I. H. creşterea autocontrolului voluntar.

sistem cardiovascular. anxietatea. activităţile predominant sedentare. Este indicat ca relaxarea să se realizeze în condiţii de linişte. poziţia "birjarului" şi poziţia decubit dorsal (culcat pe spate). .experienţa căldurii. Schultz subliniază faptul că mai ales în faza de învăţare este necesară respectarea unor condiţii menite să faciliteze relaxarea prin reducerea stimulilor exteriori. . . Respiraţia ciclică cuprinde două etape importante: inspiraţia şi expiraţia.experienţa greutăţii. de temperatură normală şi de semiobscuritate. Exerciţiile pe care le învaţă subiectul sunt următoarele: . cu coloana vertebrală dreaptă. Condiţiile vieţii urbanizate.reglarea funcţionării organelor abdominale prin concentrare asupra plexului solar. sistem respirator. . această 48 . Pentru însuşirea unei respiraţii ritmice este absolut necesară execuţia unei respiraţii ciclice. Pentru însuşirea unei respiraţii ritmice este absolut necesară o poziţie comodă. La aceasta se adaugă stresurile psihice.Metoda include exerciţii în care decontractarea concentrativă vizează următoarele direcţii: musculară. Respiraţia pe nas reprezintă o regulă de bază a respiraţiei corecte şi eficiente. Respiraţie şi relaxare Omul civilizat şi-a pierdut capacitatea de a respira corect. Un element important de care trebuie să ţinem cont în efectuarea unor exerciţii de gimnastică respiratorie este ritmarea acesteia. practicarea insuficientă a educaţiei fizice şi a sportului modifică ritmul respirator normal. în vederea încetinirii ritmului cardiac. controlul deficitar al emoţiilor care contribuie la rândul lor la o respiraţie defectuoasă( 55.perceperea unei vasoconstricţii în zona frunţii.concentrarea asupra cordului. organe abdominale şi zona capului.controlul respiraţiei pentru calmarea acesteia. Se recomandă trei poziţii în care relaxarea se obţine mai uşor: poziţia şezând în fotoliu. 144). . 79. e. perturbatori.

c) Respiraţia abdominală sau diafragmatică. 1958). Apneea contribuie la amplificarea mişcărilor respiratorii. b) Respiraţia mijlocie sau costală. şezând sau stând cu spatele drept. Tipuri de respiraţie a) Respiraţia înaltă sau claviculară se realizează prin ridicarea uşoară a umerilor şi contractarea abdomenului. În multe exerciţii de educare a respiraţiei sunt introduse faze de oprire a respiraţiei (apnee voluntară) care pot să urmeze deopotrivă după inspiraţie sau după expiraţie. după încetarea acesteia. După o expiraţie se inspiră lent pe nas. depărtând coastele. în consecinţă. asigurând o hiperventilaţie secundară compensatorie. şezând cu coloana dreaptă sau stând în picioare.poziţie putând fi culcat pe spate. Se poate practica în poziţie culcat. splinei. abdomenul se contractă. stomacului.). Acest tip de inspiraţie contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui în zona ficatului. Antrenarea acesteia este deosebit de utilă în anumite ramuri şi probe sportive în cadrul cărora exerciţiile se realizează cu apnee prelungită (Karate-do Shotokan)(70. Abdomenul şi umerii îşi menţin poziţia. coastele se depărtează uşor. apneea voluntară a devenit un exerciţiu de educare a respiraţiei. Respiraţia claviculară nu este utilă ca atare decât înglobată în cadrul respiraţiei complete. diafragma se ridică. 169. Aerul este dirijat în special spre zonele mijlocii ale plămânilor. Datorită efectelor sale benefice asupra organismului. În cadrul acestui tip de respiraţie se întrebuinţează numai partea superioară a plămânilor şi. dilatând cutia toracică. Se realizează prin coborârea diafragmului şi 49 . aerul pătrunde într-o cantitate foarte limitată. vezicii biliare şi intestinului (Yesudian şi Heich. Acest tip de respiraţie este mai eficient decât cele descrise anterior. De asemenea. Acest tip de respiraţie se întâlneşte la numeroşi sportivi şi în special la practicanţii artelor marţiale. apneea măreşte rezistenţa centrilor respiratori la consumul de oxigen din sânge şi contribuie la creşterea cantităţii de bioxid de carbod eliminat. În cadrul respiraţiei mijlocii.

cu coloana dreaptă şi corpul relaxat. .coborârea diafragmului. În expiraţie. se contractă uşor abdomenul.creşte rezistenţa la răceli şi la alte tipuri de afecţiuni ale aparatului respirator.creşte capacitatea organismului de a rezista temperaturilor scăzute. . datorită oxigenării mai bune a sângelui care îl irigă. depărtarea coastelor şi ridicarea umerilor. Efectele respiraţiei complete asupra organismului: . După o expiraţie amplă urmează o inspiraţie care cuprinde trei segmente: . şezând cu coloana dreaptă sau în ortostatism. contribuie la scăderea tensiunii arteriale.contribuie în mod indirect la o mai bună funcţionare a tuturor organelor interne. Se practică în poziţia culcat pe spate. Respiraţia completă îmbină cele trei tipuri descrise anterior.dilatarea toracelui cu depărtarea coastelor. Acest tip de respiraţie prezintă următoarele efecte terapeutice: este o respiraţie relaxantă. Respiraţia completă se practică cel mai bine în poziţia stând. Se constată că aerul pătrunde oarecum "de la sine" în partea inferioară a plămânilor. d) Respiraţia completă este cel mai eficient tip de respiraţie. . .ridicarea claviculelor. Respiraţia completă se realizează prin coborârea diafragmului. stimulează digestia prin masajul realizat asupra organelor abdominale. cât şi masajului 50 . Se produce astfel un efect considerabil asupra organismului.umflarea abdomenului. aerul se elimină în ordinea pătrunderii sale în plămâni. concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte. se apropie coastele şi se coboară umerii. asigurând organismului o cantitate sporită de oxigen. concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte. . este odihnitoare pentru activitatea inimii. solicitând întregul aparat respirator şi musculatura respiratorie în totalitate. cu o cheltuială minimă de energie.amplifică vitalitatea generală a organismului. umflarea abdomenului trebuie executată fără a se manifesta intenţia de a inspira.

Între respiraţie şi relaxare există o foarte strânsă legătură. Calmarea.. Este necesar să obţinem informaţii cu privire la starea psihică (dacă este psihotic.) a pacientului. Weeks şi Milano. Rolul regulator şi autoregulator al gimnasticii respiratorii creşte şi mai mult dacă combinăm exerciţiile de gimnastică respiratorie cu exerciţiile de relaxare şi destindere psihică. 1990). structura. . în sport etc. caracterul. În stările de destindere şi relaxare musculară. respiraţia devine tot mai lentă şi mai profundă.exercitat de diafragm asupra organelor aflate în cavitatea abdominală. precum şi la atitudinea acestuia faţă de hipnoză (79.hipnoza nu este acelaşi lucru cu somnul. la nevoile. practicată de către specialişti calificaţi. 80. terapeutul trebuie să precizeze următoarele aspecte: .respiraţia completă contribuie şi la o mai bună funcţionare a sistemului nervos şi implicit a proceselor psihice. . la nivelul său intelectual. precum şi la istoria vieţii şi problemele sale psihologice. subiecţii sunt conştienţi de ceea ce se petrece în jurul lor şi pot recepţiona şi stimuli care acţionează în afara contextului hipnotic (Lynn. Hipnoza Hipnoza reprezintă o metodă acceptată în tratamentul medical. 81). nevrotic. 1989). . psihologic. 51 . încetinirea voluntară a respiraţiei contribuie la rândul său la instalarea mai rapidă a stării de relaxare. Bazându-se pe rezultatele cercetării ştiinţifice. f. . Rhue şi Weeks. epileptic etc. subiecţii îşi conservă capacitatea de a-şi autocontrola comportamentul (Lynn. Deosebit de importante sunt informaţiile referitoare la motivaţia pentru tratament.în timpul hipnozei.hipnoza reprezintă o stare realizată într-o mai mare măsură cu concursul subiectului faţă de acela al psihoterapeutului.în timpul hipnozei. Aplicarea hipnoterapiei trebuie să fie precedată de o corectă evaluare a subiectului ce urmează să fie supus acestei intervenţii.

dureri de cap. Hipnoza nu reprezintă o metodă de a-l convinge pe subiect de faptul că gândurile sale negative n-au nici o bază reală. . să fixeze un obiect strălucitor sau un punct fix. g. insomnii. Astfel. . în mod automat. voinţa. vor submina forţa gândurilor disfuncţionale.să ne relaxăm după o zi încordată şi agitată. Ce se poate realiza prin autohipnoză?: . gândurile alternative se vor declanşa mai uşor. de asemenea.să ne eliberăm.să ne îmbunătăţim capacitatea de concentrare a atenţiei. ci de a-i spori încrederea în sistemele alternative de gândire care. se recomandă cât mai mult practicarea autohipnozei. să gândim mai lucid şi să ne autoprogramăm psihicul pentru o viaţă mai sănătoasă şi mai eficientă. automate sau concentrarea asupra unor scenarii imaginare. care are şi menirea de a-l învăţa pirncipiile şi tehnica autohipnozei. prin utilizarea autosugestiilor. 1999). irascibilitate. memoria. de gânduri negative şi complexe de inferioritate. . tristeţe.să ne debarasăm de unele deprinderi negative. mai ales după ce subiectul a realizat câteva şedinţe de hipnoză. de anxietate. Kirsch (1993) subliniază faptul că hipnoza reprezintă tehnica cea mai potrivită pentru a ajuta "mintea" să convingă "inima" de un lucru de care "mintea este deja convinsă". asupra respiraţiei. Tot datorită hipnozei. asupra unei zone a corpului. . se poate cere subiectului să se relaxeze cu ochii închişi.să ne cunoaştem mai bine şi mai profund. Hipnoterapia este aplicată cu succes în multe domenii. în timp ce terapeutul administrează sugestii de relaxare. Autohipnoza Pentru încurajarea independenţei şi autonomiei pacientului. se poate sugera efectuarea unor mişcări monotone. printre care şi sport (Holdevici. cum ar fi consumul abuziv 52 . o dată întărite. să se concentreze asupra unei imagini mentale. sub îndrumarea unui terapeut calificat. asupra unei idei.Există numeroase tehnici de inducţie hipnotică utilizate de către specialişti.

după ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea.să se folosească imagini detailate.71).de alcool sau medicamente. Pentru ca vizualizarea să aibă efectul dorit. putem utiliza şi autosugestia în stare de veghe. .imaginile să aibă un conţinut pozitiv.70.59. Pregătirea tehnică insuficientă este cea mai 53 . vii. trebuie să respectăm câteva reguli elementare: . se impune îndeplinirea anumitor condiţii: . acţiunilor de proiectare-cădere. în loc de "nu-mi va mai fi niciodată teamă" trebuie să spunem "sunt deja calm. echilibrat!") . .61). Ea se deosebeşte de simpla reverie sau visare diurnă prin faptul că se realizează numai în stare de relaxare sau autohipnoză şi are un caracter dirijat şi planificat (58. 1.imaginea să fie asociată cu autosugestia şi cu starea afectivă corespunzătoare. manifestarea capacităţilor de forţă. în special traumatisme prin contactul direct. atunci când ne simţim nervoşi. structurile aparatului locomotor pasiv prezentând un risc mărit pentru traumatisme sau leziuni. Concluziile capitolului Karate este un sport de luptă şi karate-ka sunt expuşi producerii de accidente. dar şi foarte sensibilă la sarcinile ce depăşesc toleranţa individuală la efort. h.autosugestiile se combină cu tehnica vizualizării.60. Vizualizarea este o tehnică de autoprogramare a inconştientului ce constă în reprezentarea mentală a modului în care dorim să fim sau a situaţiei pe care dorim să o creăm. Accidentele grave din karate se produc asupra sistemului osos şi a celui articular(66.5. Pentru construirea autosugestiilor şi ca acestea să fie eficiente.să se utilizeze doar afirmaţii cu conţinut pozitiv (de exemplu. puternic. . Vârsta pubertară este foarte antrenabilă. precum şi alte manifestări complexe determinate de specificul luptei. Autosugestiile sunt afirmaţii prin care subiectul îşi propune în gând cum doreşte el să fie sau ce doreşte el să realizeze.

(1972). Sbenghe T. (1978). Hidetaka I. Metodele de cercetare Analiza literaturii de specialitate Pentru fundamentarea ştiinţifică a temei am selecţionat lucrările care tratează acest subiect. toate alcătuind bibliografia selectivă a acestei lucrări. cursuri. Metodele psihopedagogice au un rol determinant în recuperarea psihică a sportivului. recuperarea medicală convenţională aplicată corect ne ajută să redăm sportivul cât mai repede sportului şi vieţii sociale. Rădulescu Al. manuale etc. (1990). respectiv de metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice a celor traumatizaţi. articole din reviste de pedagogie şi psihologie. referate. Autorii studiaţi au tratat în lucrările şi studiile lor probleme legate de traumatismele cele mai frecvente ce apar în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan. traduceri. printre care Piaget I. dicţionare. În acest context. ORGANIZAREA ŞI VALIDAREA CERCETĂRII 2. J. Epuran M. în interdependenţă cu ceilalţi factori ai antrenamentului sportiv. optimismul. Ionescu (1975). (1992).). Observaţiile pedagogice Observaţiile pedagogice au fost efectuate respectând cerinţele ştiinţifice prezentate pe larg de numeroşi cercetători. Holdevici I. METODELE DE CERCETARE. concretizate în peste 200 titluri de autori străini şi autohtoni (tratate. Heil (1993). dar trebuie evitate pe cât posibil. încrederea în metodele psihopedagogice.1. ajutându-l să elimine anxietatea provocată de accident. Obsevaţiile au vizat sportivii ce 54 . Eliminarea în totalitate a accidentărilor este imposibilă. confortul psihic. monografii. (1981). (1988).responsabilă de accidentele din karate. să-şi recapete starea de bine interioară. CAPITOLUL 2.

.metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice utilizate în procesul de recuperare. observaţii indirecte efectuate de antrenorii şi specialiştii din preajma sportivilor cercetaţi.traumatismele cele mai frecvente care apar în timpul antrenamentelor şi al competiţiilor. după cerinţele ştiinţifice recomandate de Epuran M. o reducere a numărului de zile afectat recuperării. Holdevici I. .modul cum s-au desfăşurat testările. de asemenea.practică karate-do Shotokan cu o vechime cuprinsă între 4 şi 9 ani şi vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. o dată analizate. ce au suferit diferite accidentări care s-au soldat cu entorse în zona cotului. . . . (1990). 55 . ne pot duce spre recuperare acceptată de sportiv. . date anamnestice. Sbenghe (1981).înregistrarea datelor antropometrice. alegerea celei mai potrivite metode de recuperare.testarea sportivilor înaintea începerii procesului de recuperare prin cele două teste: scala de autoevaluare a depresiei (Zung) şi testul pentru depistarea stresului. testarea articulară. cât şi după. Anchetarea prin chestionar şi interviu a specialiştilor şi sportivilor Anchetarea specialiştilor şi sportivilor a fost efectuată în cadrul cercetărilor prealabile. eliminarea pe cât posibil a sechelelor posttraumatice. Testarea Această metodă de cercetare a urmărit obţinerea de date care.metodele de recuperare fizice clasice (kinetoterapie şi masaj). Observaţiile pedagogice au fost efectuate în timpul imobilizării cu aparat gipsat. au fost concentrate în fişa de evaluare şi tratament. lucru care ne-a permis să stabilim: . tratamente de urgenţă acordate etc. Au fost folosite. genunchiului şi gleznei.metodele de recuperare psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia). (1992).

Subiectul este aşezat în ortostatism cu articulaţiile în extensie. fractură etc. 2. 11 şi 12): Talia se măsoară cu ajutorul taliometrului. . .tratament de recuperare: . astfel încât tija verticală a taliometrului să atingă călcâiele. esecuţiei incorecte a unei tehnici etc.concluzii – evaluarea recuperării. neatenţiei. . şanţul interfesier şi coloana vertebrală în dreptul omoplaţilor. Subiectul va fi aşezat în ortostatism. Capul va fi aşezat astfel încât o linie imaginară ce uneşte unghiul extern al ochiului cu marginea superioară a conductului auditiv extern să fie paralelă cu planul plantar. care cuprinde următoarele date: Testări medicale: În cadrul testărilor medicale am întocmit la fiecare sportiv accidentat o fişă de evaluare şi tratament care cuprinde următoarele date: 1..kinetoterapie . Anvergura – se măsoară cu ajutorul unei tije rigide gradate în centimetri. Se măsoară în 56 . Date antropometrice (Anexele 9.mijloace: .obiective: menţinerea tonică şi trofică musculară. ruptură. între vertex şi planul plantar. Se măsoară în kilograme şi grame.mişcări izometrice . .data accidentării. medic. .forma – întindere.tratament de urgenţă acordat de antrenor. antrenament sau competiţie. aşezate între punctele digitale. profesor. am întocmit fişa de evaluare şi tratament. cu membrele superioare la orizontală şi cu toate articulaţiile în extensie. Cursorul taliometrului va fi sprijinit pe vertax şi se va citi şi consemna valoarea în centimetri. 10. Date anamnestice .. Greutatea – măsurarea acestui parametru reprezintă măsurarea greutăţii corpului cu ajutorul cântarului de persoane.Pentru o testare completă şi complexă a sportivului accidentat.cauza – în urma încălzirii insuficiente.

Capacitatea vitală s-a executat cu ajutorul spirometrului. Perimetrul toracic – testarea a fost executată cu banda metrică şi s-a făcut măsurarea perimetrului toracic în inspiraţie şi expiraţie maximă. sunt la limita normalului. uneori. Menţionăm faptul că nu se admite nici o sugestie sau influenţă de la examinator.0 – 3 puncte. Fiecare subiect a primit un formular cu 19 întrebări la care trebuia să răspundă cu: rar sau niciodată. întotdeauna. înseamnă că răspund normal la stres. Scala de apreciere: Interpretare 57 . coapsă. adesea. Test pentru depistarea stresului Experimentul constă într-un sondaj efectuat pe un lot de 15 karate-ka prin testul intitulat "Cum răspundeţi la stres?" Scala de apreciere Interpretare . gambă (bilateral) – testarea a fost executată cu banda metrică în contracţie şi relaxare. Perimetrul braţ. Dinamometria s-a făcut cu ajutorul dinamometrului. În experiment am solicitat 15 sportivi cu diverse traumatisme ale aparatului locomotor. exprimarea făcându-se în centimetri cubi (cm3).4 – 6 puncte. . . antebraţ. Test de autoevaluare a depresiei (Zung): În cercetarea noastră am recurs la testul de autoevaluare a depresiei pentru depistarea la timp şi stoparea eventualelor depresii care pot apărea în perioada traumatică şi post-traumatică. Testarea articulară s-a executat cu ajutorul goniometrului şi s-a testat flexia dorsală şi plantară.centimetri.peste 7 puncte indică o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. inversia şi eversia.

orientat spre antrenarea mecanismelor de bază ale creierului. legate de specializarea unor calităţi motrice specifice. Din fişa de evaluare şi tratament întocmită fiecărui sportiv în parte reiese diagnosticul cu tratamentul kinetoterapeutic adecvat. metode folosite în cercetarea noastră.19.între 60 – 70 – depresie medie. putem începe procesul de recuperare. Calculul indicelui de depresie = nota totală x 100 : 80 Trăsătura distinctivă a stării alternative a conştiinţei. Cea mai importantă trăsătură distinctivă a acestor metode constă în exprimarea orientării psiho-pedagogice direcţionată spre formarea calităţilor şi deprinderilor psihice care condiţionează gândirea pozitivă şi încrederea în obţinerea unui procent cât mai ridicat în recuperarea propriu-zisă. care depăşeşte brusc toleranţa la stres a sportivului şi creează premisele unui model psihic elocvent pentru realizarea scopului propus.între 50 – 60 – depresie uşoară. .. Tocmai de aceea învăţarea de către sportivii traumatizaţi încă din prima etapă a procesului de recuperare a autoinducţiei stărilor alternative de conştiinţă constituie o etapă-cheie a tehnologiei de pregătire psihologică prin relaxare şi autosugestie.peste 70 – depresie gravă.mai mic de 50 – nu este depresie. constă în îmbinarea schimbărilor perceptive cu formarea unei stări emoţionale pozitive.20) am alcătuit programe de recuperare mai complexe 58 . care însoţeşte succesul în recuperarea sportivilor. . antrenament mental. În anexele (18. . Dacă rezultatele celor două teste psihologice sunt pozitive. În cercetarea noastră am utilizat următoarele metode de recuperare: Metode de recuperare funcţională: • Kinetoterapia sau "terapia prin mişcare" este principala armă a asistenţei de recuperare funcţională. O altă trăsătură importantă a acestor metode psihopedagogice este construită de un sistem structurat integrat de pregătire psihologică.

psihologia este solicitată plenar. Unele exerciţii utilizate în cadrul programelor kinetoterapeutice au fost subsituite cu exerciţii specifice din karate-do Shotokan (anexa4).în timpul imobilizării. Am considerat util şi benefic de a introduce exerciţii specifice karate-ului. cu diverse traumatisme căpătate în timpul antrenamentelor şi competiţiilor. inactivitatea după un traumatism pentru combaterea edemelor traumatice. În cercetarea noastră am utilizat masajul. În cercetarea de faţă am ales ca metodă de recuperare medicală kinetoterapia sau "terapia prin mişcare". Tratamentul recuperator are două perioade distincte: .aplicarea principiilor umaniste psihologice şi pedagogice. privind: . ceea ce duce la creştere şi îmbunătăţirea procesului de recuperare. În perioada de imobilizare trebuie obligatoriu făcute exerciţii pentru păstrarea tonicităţii musculare. din mai multe puncte de vedere. Kinetoterapia este un mijloc al tratamentului de recuperare ce foloseşte un sistem de exerciţii fizice cu acţiune asupra întregului organism.pentru entorsele de cot. 59 . exerciţii specifice însemnând executare de lovituri cu membrele inferioare şi superioare (anexa5 şi6). În cercetare am urmărit 20 de sportivi practicanţi ai artelor marţiale stilul karate-do Shotokan.după scoaterea aparatului gipsat. Masajul folosit este de tip miostimulent şi are aplicaţie în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare. deoarece este principala armă a asistenţei de recuperare funcţională. care este o cale de influenţare manuală a diferitelor părţi ale corpului. • Masajul. genunchi gleznă aplicate celor două loturi de sportivi (martor şi experimental) cercetaţi. întrucât sunt mult mai bine cunoscute de către sportivi şi pot fi executate mult mai corect. Metode de recuperare psihopedagogică În actul terapeutic. .exerciţii de respiraţie (anexa23).

Imediat după accident. Pentru realizarea cercetării. De această metodă beneficiază numai lotul experimental format din 10 sportivi cu entorsă de gleznă. ca metodă psihopedagogică de recuperare a traumatismelor întâlnite în practica karate-do Shotokan. . faţă de medic.. H. pe baza studiului bibliografic. pentru relaxare (M. I. gr. am selectat un set de pregătire psihologică.întărirea eu-lui. terapeut şi uneori chiar faţă de membrii familiei. experimentul s-a desfăşurat pe acelaşi lot şi aceleaşi traumatisme. cu reacţiile specifice la acest gen de stres. cot. nu se poate efectua nici măcar teoretic delimitarea dintre manifestările psihice şi cele somato-fiziologice. 1990). Aceasta a fost materializată prin antrenamentul autogen. privit ca eveniment deosebit. Testarea psihologică a sportivilor traumatizaţi În cercetare am fost confruntaţi cu aspecte psihologice ale traumatismului. S. am materializat-o prin antrenament autogen – I.reînvăţarea actelor motrice. Experimentul pedagogic 60 . Holdevici (1995). De asemenea. Scultz. Epuran. Holdevici. Investigaţiile pregătirii psihologice reprezintă un sector mult mai dificil decât cel al investigaţiilor somato-funcţionale şi motrice. III. După cum preciza I. I. . • Autosugestia este a doua metodă de recuperare utilizată în cercetare. 1980.adaptarea actului terapeutic la personalitatea pacientului.comunicarea sau dialogul terapeut – pacient. sportivul suferă nişte transformări somato-fiziologice-psihice. . cu trăirile subiective ale pacienţilor şi atitudinile lor faţă de procesul de recuperare. Langer.individualizarea procedurilor şi abordărilor psiho-medicale. • Relaxarea. II. Epuran. stresant în viaţa individului. pe care le-am adaptat condiţiilor specifice în cazul nostru a sportivilor cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor. . psiholog. 1989. Putem exemplifica faptul că iritabilitatea şi gândurile obsesive le-am alăturat simptomelor de ordin somatic sau psiho-fiziologic. M. genunchi.

aprofundarea lor implică o pregătire fizică şi psihică ridicată. Programa experientală propusă de noi se referă doar la o modalitate de recuperare a traumatismelor întâlnite în karate-do Shotokan pentru a determina cât mai precis efectele aplicării ei. masaj).44 %.. 1980. 1980. cele mai multe accidente se produc în timpul antrenamentelor – 74.De cele mai multe ori în recuperarea traumatismelor. (stres şi depresie). nu se recurge decât la imobilizarea în aparat gipsat. metodelor de recuperare medicală clasică. Compararea rezultatelor testelor psihice. Gagea A. 1988.Au fost selecţionate cele mai frecvente traumatisme ce se produc în antrenamente şi competiţii. .Experimentul pedagogic a urmărit evoluţia a două loturi – experimental şi martor – formate din practicanţi ai stilului karate-do Shotokan cu o vechime între 4 şi 9 ani şi vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. De aceea am acţionat prin cele două teste... Alcătuirea programei experimentale a ţinut cont de indicaţiile specialiştilor din domeniu (Epuran M. 1979. ignorându-se partea de recuperare medicală (kinetoterapie. starea de anxietate pe care o capătă datorită imobilizării.66%. Datorită complexităţii artelor marţiale. după cum reiese din cercetările preliminare. . 1991. pe când în competiţii 24.. 61 .. . Holdevici I.. 1981). Baciu C. substituirea unor exerciţii din kinetoterapie cu unele din karate ne-a permis să verificăm dacă modul în care am aplicat testele şi metodele de recuperare propuse de noi şi parcurse de grupa experimentală a contribuit la îmbunătăţirea procesului de recuperare prin obţinerea unui procentaj ridicat şi diminuarea zilelor alocate recuperării.Cercetarea s-a făcut pe un lot de sportivi cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani şi o vechime în practica karate-do Shotokan de 4 – 9 ani. . modul de reacţie al acestuia la durere. Dragnea A.. în cazul nostru entorsele de gleznă. genunchi şi cot. Kurt E. Sbenghe T. 1996. Popescu V. 1999.Recuperarea deficitară se produce datorită necunoaşterii suficiente a laturii psihice a sportivului în momentul accidentării.. metodelor psihopedagogice.

test pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres. Exerciţii specifice metodelor psihopedagogice: Relaxarea – tehnica lui Schultz . Teste psihologice aplicate: . Exerciţii de recuperare specifice kinetoterapiei: .exerciţii pentru recuperarea gleznei: executarea deplasărilor specifice karate-do Shotokan.exerciţii pentru recuperarea genunchiului: executarea loviturilor de picior.inducerea senzaţiei de greutate la nivelul braţului. . .exerciţii de respiraţie prin Kata (lupta cu adversar imaginar). .testarea prin scala de autoevaluare (Zung). . 2.Alimentaţia raţională.complex de exerciţii pentru recuperarea genunchiului. 1. 62 . vitaminizarea. constituie suportul de bază în procesul de recuperare. De asemenea.Asocierea metodelor de recuperare medicale clasice cu cele psihopedagogice grăbeşte perioada de recuperare şi totodată se îmbunătăţeşte şi tonusul psihic al subiectului. . 4. . programa experimentală propusă conţine teste psihologice. .generalizarea senzaţiei de greutate. 3. .Substituirea unor termeni şi exerciţii de karate cu cele din programul de kinetoterapie are un impact pozitiv asupra subiectului. . datorită faptului că mişcarea respectivă este cunoscută şi este executată cu uşurinţă.exerciţii pentru recuperarea cotului: executarea loviturilor de braţ. Unsu. exerciţii specifice karate-do Shotokan.. Exerciţii specifice karate-do Shotokan care au substituit exerciţiile de kinetoterapie: . Hangetsu.complex de exerciţii pentru recuperarea cotului.complex de exerciţii pentru recuperarea gleznei.

stâng.02 2.04 T2 2. membrului inferior drept.18 0.exerciţii de tensionare.inducerea senzaţiei de căldură la nivelul braţului drept.00 1.003 0.07 0.exerciţii pentru liniştirea bătăilor inimii.27 1.00 1.19 0.96 0.94 2. Metode statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a datelor Pentru cercetarea şi interpretarea datelor s-a utilizat testul Student şi testul Anova. stâng.10 0.83 2.07 0.003 0.04 Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.exerciţii pentru trăirea senzaţiei de căldură în regiunea plexului solar. Autosugestia .21 1. .exerciţii de relaxare.06 2. .00 1. . după cum urmează: INDICATORI STATISTICI (Semnificatie si interpretare) SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC (Exemplificare) Indicatori statistici Saritura in lungime de pe loc T1 1. ..98 0. .exerciţii pentru inducerea vasoconstricţiei în zona frunţii.exerciţii pentru calmarea respiraţiei.02 2.10 0. .0%) SEMNIFICATIE INDICATORI 63 .04 0.15 0.generalizarea senzaţiei de căldură.

mediana este valoarea aflata pe pozitia (n+1)/2. dupa cum valoarea sa este mai mica respectiv mai mare.reprezinta valoarea (rezultatul) situata la jumatatea sirului ordonat (crescator sau descrescator) al rezultatelor. adica. Daca numarul de subiecti.. Abaterea medie . Minim . n.. Daca numarul de subiecti.Raportul dintre suma diferentelor in valoare absoluta (in modul) a abaterilor de la medie si numarul de subiecti.este dat de raportul dintre abaterea standard si media artimetica. Dispersia (S2 sau s2). Abaterea standard (S sau s) . Eroarea Standard Mediana .reprezinta valoarea (rezultatul) cu frecventa cea mai mare. .este dat de rezultatul cu valoarea cea mai mica.reprezinta un indicator al imprastierii datelor care indica omogentiatea sau neomogenitatea populatiei studiate.reprezinta raportul dintre abarerea standard si radicalul din numarul de subiecti. mediana este media aritmetica a valorilor aflate pe pozitiile n/2 si n/2 + 1.Media aritmetica (M sau m).se obtine ca diferenţă dintre maxim si minim.reprezinta raportul dintre suma rezultatelor si numarul de subiecti. Reprezinta media aritmetica a abaterilor. de la medie. in valoare absolută. n. CV = S / M Maxim . este impar.este dat de rezultatul cu valoarea cea mai mare. A = (∑ABS(Xi . numarul de subiecti minus 1.reprezinta tot un indicator al împrăştierii datelor si este egala cu valoarea obtinută prin ridicarea la pătrat a abaterii standard. este par.m)) / n Coeficientul de variaţie . Nivelul de incredere (95 %) – este o valoare cu ajutorul careia se obtine 64 . Amplitudinea . Modulul . Se obtine prin extragerea rădăcinii pătrate din fracţia care are la numărător suma pătratelor diferentelor dintre valorile observate ale populatiei si media lor aritmetica iar la numitor numarul n-1.

00 1.05 atunci t Statistic (calculat) este mai mare in valoarea absolută (considerat pozitiv) decât t Critic (valoare ce se găseşte in tabelele pentru t – test) Diferenta mediilor – Ipoteza privind diferentele dintre mediile celor două grupe. t – Test dependent se utilizeaza in cazul verificarii ipotezei nule pentru o grupa de subiecti testată de doua ori asupra aceleasi variabile. Ipoteza nulă (H0) presupune că nu există nici o diferenţă între mediile rezultatelor (M1. (1. respectiv M2) obţinute de sportivi.98 – 0.94 . media aritmetica + nivelul de incredere) Exemplu de calcul interval de incredere pentru T1. Daca P <= 0.00 2. 2.98 + 0. din tabel) 1.02) OBS.00 11 -7. la proba considerată. Intervalul de incredere se calculeazã astfel : (media aritmetica – nivelul de incredere .80 65 . 1.20 Valori 0.04) sau (1.40 0. 2. Restul indicatorilor sunt cunoscuti SEMNIFICATIE INDICATORI t – Test DEPENDENT (Exemplificare) Indicatori statistici Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. la cele 0. Experimentatorul este interesat de modificările apărute intre cele două testări.intervalul de incredere in care se gasesc 95 % din datele studiate. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.04.

Exista trei cazuri: 1. T2). (testul unilateral. t Critic test bilateral . t – Statistic – valoarea calculata pentru t – test.doua testari (T1. H0 versus H1 ) P(T<=t) test unilateral – probabilitatea pentru cazul in care T obtinut din tabel este mai mic sau egal cu t calculat (t – Statistic) în cazul testului unilateral. se considera in cazurile 2 si 3. cu alte cuvinte. t= M1 . (testul bilateral. Cu alte cuvinte M1 – M2 = 0. H0: M1 = M2 versus HA: M1 < M2. sau M1 = M2. Numarul de grade de libertate df = (n – 1). Ipoteza alternativa (HA).valoarea ce se obtine din tabelul t-test pentru probabilitatea p propusa (de obicei.05 / 2.Test bilateral. se considera in cazul 1 H0 versus HA. Ipoteza alternativa presupune m1 # m2.025) si df grade de libertate.M 2 2 S12 S 2 + n1 n2 t Critic test unilateral .valoarea ce se obtine din tabelul t-test pentru probabilitatea p propusa (de obicei p= 0. H0: M1 = M2 versus HA: M1 > M2. INTERPRETARE t – test 66 . p = 0. 2. 3. adica p = 0. presupune ca diferenţa mediilor este 0. Prin urmare suntem în cazul unui t. m1 poate fi mai mic decât m2 sau m1 poate fi mai mare decât m2)) P(T<=t) test bilateral – probabilitatea pentru cazul în care T obtinut din tabel este mai mic sau egal cu t calculat (t – Statistic) în cazul testului bilateral In acest exemplu caşsiîin toate testele realizate în lucrare.05) si df grade de libertate. ipoteza nulă H0. este cea care neagă ipoteza nula. H0: M1 = M2 versus HA: M1 # M2. unde n = nnumarul de subiecţi din grupa.

05). daca valoarea lui P calculată este mai mică decât probabilitatea propusa (p = 0.(diferentele dintre mediile variabilei analizate in cele doua testari sunt semnificative). Daca valoarea lui P calculata este mai mare decât 0.05 atunci acceptam ipoteza nulă (diferentele dintre mediile variabilei analizate in cele doua testari nu sunt semnificative) TESTUL ANOVA – Semnificatie si interpretare. Grupa 1 vs Grupa 2 Groupe Grupa 1 Su biecti N1 I Su ma ∑X 1 M edia M Dispersia S12 S22 Grupa 2 N2 J ∑X 2 M Sursa Variatiei Intre Grupe SS CB AC AB df K-1 P-K P-1 B)/(K-1) MS MS1 = (CMS2 = (AC)/(P-K) F MS 1/MS2 P p In Grupe Total 67 . Rezultatele obţiute vor fi prezentate astfel: ANOVA: . (Exemplificare) Cu ajutorul acestei metode de analiza studiem dacă exista sau nu diferenţe semnificative statistic între mediile rezultatelor obţinute de sportivii din cele doua grupe (sau loturi) la proba considerată.Se respinge ipoteza nulă .

B. Daca F este mai mare 68 .01). La final se însumează toate rezultatele parţiale.05) si numarul gradelor de libertate. prin imparţirea valorii MS pentru sursa “intre grupe” la valoarea MS pentru sursa “in grupe”. C = (∑ X1)2/ N1 + (∑ X2)2/ N2 + ………….În grupe: • Media pătratică . A-C. repetarea aceluiaşi procedeu pentru toate grupele.05 / 0. • Constanta Fisher .ridicarea la pătrat a rezultatului fiecărui subiect şi apoi însumarea tuturor valorilor rezultate indiferent de grupa din care fac parte B = (∑ X)2 / N . . va fi 0.00) F crit – Constanta Fisher rezultata din tabele statistice pentru probabilitatea de risc fixata (p = 0.21 / 21 = 0.se obţine prin impartirea valorii MS pentru “Intre grupe” la valoarea MS pentru “In grupe” MS – Media patratica.MS se obţine. F – Constanta Fisher rezultată din calcul. pentru fiecare sursă a variaţiei.F . df – numarul gradelor de libertate : intre grupe df = numarul grupelor – 1 in grupe df = numarul total de rezultate – numărul grupelor Între grupe: Total C -B.+. Se obtine.01 = 5. indiferent de grupa din care face parte. atât pentru "Intre grupe" cât şi pentru "In grupe" prin raportarea valorilor corespunzătoare SS la df.însumarea rezultatelor fiecărui subiect.(In exemplul considerat F = 0. A . ridicarea sumei la pătrat şi apoi impărţirea la numărul total de subiecti.(∑ Xi)2/ Ni .SS – Suma patratelor unde: A = ∑ X2 .însumarea rezultatelor fiecărui subiect din grupa 1. prin impartirea valorii SS la df (Ex MS in cazul sursei de variatie “In Grupe”. ridicarea la pătrat şi împărţirea la numărul de subiecti N1 din grupa 1.

05 respingem ipoteza nula (acceptam ipoteza alternativa) si spunem ca intre cele doua grupe exista o diferenta semnificativa statistic. in cazul variabilei studiate.0 2 21.3 F ma 24. 0.05) acceptam ipoteza nula.00 38 0. Daca P calculat are o valoare mai mica decât 0.0 1 05 0. P – (P value) .2 21 01 0.00 Dispersia 69 . 95 M F P crit 4.Reprezinta probabilitatea dupa care apreciem daca exista sau nu o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic intre cele doua grupe.decât F crit. exista o diferenta intre mediile celor doua grupe.Săritura în lungime de pe loc ANOVA: Grupe Grupa 1 Grupa 2 Su biecti 12 46 11 41 Sursa Variatiei Intre Grupe In Grupe 1 5 0. in cazul variabilei studiate (in exemplul de mai sus Saritura in lungime de pe loc) In caz contrar (P calculat mai mare decât 0.05.02 Su M edia 2. Valoarea indicatorului P ne spune daca aceasta diferenta este statistic semnificativa sau nu. 04 1. Exemplu . 5. si spunem ca nu exista diferente semnificative statistic intre cele doua grupe. SS df S 0. Valoarea lui P se obtine din calcul si se compara cu probabilitatea de risc fixata in momentul efectuarii testului ANOVA. In calculele efectuate s-a lucrat cu valoarea de 0. 0.

038 este mai mic decât 0.Total 6 0.2 22 In exemplul de mai sus.2. f. legate de tema cercetată (a se vedea bibliografia). 2. medici. Observarea subiecţilor accidentaţi în perioada de recuperare medicală clasică (kinetoterapie şi masaj).05 respingem ipoteza de nul care presupunea ca diferenta dintre mediile celor doua grupe este egala cu zero. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă s-a efectuat în trei etape. Observarea unui număr de 20 de sportivi ce au suferit entorse în zona cotului. Intervievarea sportivilor – abordarea problemei din unghiul subiecţilor accidentaţi. kinetoterapeuţi. Chestionarea specialiştilor – completarea cunoştinţelor privitoare la problema cercetată prin fructificarea experienţei practice a 25 de profesori. Cum 0. e. Observarea subiecţilor ce au folosit exerciţii specifice karate-ului în locul 70 . Etapa a II-a (2002 – 2003) a constat în organizarea cercetărilor prealabile. după cum urmează: Etapa I (2001 – 2002) a cuprins studierea izvoarelor literaturii de specialitate. exista o diferenta statistic semnificativa intre cele doua grupe. Această activitate a condus la formarea unei impresii clare în ceea ce priveşte stadiul actual al cercetărilor şi cunoştinţelor din domeniu şi a permis deschiderea unor strategii noi de cercetare evidenţiate în etapele ulterioare ale prezentei cercetări. b. care este de 0. efectuate pe următoarele direcţii: a. în număr de circa 200. d. genunchiului şi gleznei. Afirmatia se bazeaza pe valoarea lui P.038. c. Testarea sportivilor prin cele două teste psihologice – depistarea stresului şi depresiei.

. Observarea subiecţilor accidentaţi care au participat la recuperare prin metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). 71 . depistarea depresiei înainte de începerea programului de recuperare. precum şi analiza rezultatelor obţinute de sportivi după procesul de recuperare. România. intermediare şi finale ale grupelor de cercetare. 2003. România. Târgu-Jiu.Importanţa testării sportivilor accidentaţi prin scala de autoevaluare (Zung). prin compararea rezultatelor testărilor iniţiale. Bucureşti. . Chişinău. h. 2003.Metode de recuperare a diferitelor traumatisme ale aparatului locomotor folosite în artele marţiale. Republica Moldova. Observarea modalităţilor optime de recuperare a traumatismelor cercetate a fost realizată prin fişa de evaluare şi tratament a fiecărui sportiv accidentat. Canada. g.Studiu privind dezvoltarea artelor marţiale de la origine până în perioada actuală.Relaţiile psihopedagogice dintre Oradea. 2. Montreal. 2003. 2002.celor de kinetoterapie. terapeut şi pacientul traumatizat. .Metode psihopedagogice şi medicale de recuperare a traumatismelor frecvent întâlnite în procesul de pregătire în artele marţiale (karate-do Shotokan). 2002. Etapa a III-a (2003 – 2004) a constat în efectuarea experimentului pedagogic şi totodată verificarea eficienţei modelului experimental propus de noi.3.Consideraţii asupra antrenamentelor în karate-do.Forme de traumatisme întâlnite frecvent în practicarea artelor marţiale. . 2002. Chişinău. Republica Moldova. România. Republica Moldova. 2001 . Chişinău. Aprobarea şi aplicarea datelor cercetării Rezultatele cercetării noastre au fost prezentate şi publicate : . .

studenţi. România 2005 -Acordarea primului ajutor în cazul accidentărilor survenite în practicarea Artelor Marţiale// Bucureşti România. 2005 -Kinetoterapia. Moldova. metodă psihopedagogică utilizată în recuperarea diferitelor traumatisme în artele marţiale// Chişinău. 2004. -Frecvenţa traumatismelor ce apar în antrenamentele şi competiţiile de Arte Marţiale în funcţie de zona afectată şi locul de producere al accidentelor// Bucureşti România. 2006. România. Bucureşti.Rolul kinetoterapeutului în echipa multidisciplinară de îngrijire a bolnavului. 2006 – Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan // Craiova. – Strategii de recuperare a traumatismelor aparatului locomotor întâlnite frecvent în practicarea Artelor Marţiale// Piteşti România. profesori. Rep. 2006 Toate aceste publicaţii servesc ca material metodico-ştiinţific atât pentru kinetoterapeuţi. România.. 72 . . 2005.metodă indispensabilă în recuperarea traumatismelor în Karate-do Shotokan// Galaţi.Autosugestia. antrenori.

Noţiunea de traumatism al aparatului locomotor este foarte largă şi se 73 .CAPITOLUL 3.99. suprasolicitarea fizică şi psihică la antrenamente şi competiţii poate duce la apariţia unor accidente. Unele dintre ele sunt datorate durităţii efortului. cât şi de antrenorul de arte marţiale. ELABORAREA UNOR STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎNTÂLNITE FRECVENT ÎN PRACTICAREA ARTELOR MARŢIALE În practicarea artelor marţiale. altele au drept cauză diversele afecţiuni care forţează organismul. deoarece comportarea imediată sau ulterioară.106). după caz.100. antrenorul sau instructorul trebuie să fie în măsură să aprecieze gravitatea lui. ca şi la sportivii de performanţă. să acţioneze prompt în acordarea primului ajutor şi. să solicite ajutor medical calificat. efortul putând contribui la declanşarea unor afecţiuni patologice grave( 75.76. Aceste accidente trebuie cunoscute atât de medic. Odată cu apariţia accidentului. uneori minore. promptitudinea măsurilor luate condiţionează evoluţia bolnavului în ultimă instanţă. alteori punând în pericol viaţa sportivului.98. succesul sau insuccesul tratamentului. tehnicii incorecte sau nerespectării indicaţiilor elementare date de antrenor sau medic.105.

ci şi de organizare care presupune atât scurtarea timpului scurs de la acordarea primului ajutor la locul accidentului şi pînă la rezolvarea terapeutică calificată sau specializată. se comit încă multe greşeli în aplicarea lui: garoul nu este strâns suficient sau este strâns prea puternic. sau datorate efortului. entorsă. de asemenea menţinerea garoului nu trebuie să depăşească 45 de minute. plagă a părţilor moi şi până la politraumatisme. asistenţă pe timpul transportului şi aceea care se dă imediat în spital. prima grijă este hemostaza provizorie. Indiferent de etapele parcurse.în cazul unei plăgi hemoragice.161). . indiferent de intensitatea şi localizarea lui să constituie o urgenţă care să solicite asistenţa medicală calificată cât mai precoce. Deşi a intrat în practica curentă obiceiul de a aplica un garou deasupra plăgii sângerânde. cât şi de înlăturare a oricăror gesturi neadecvate şi greşeli de comportament medico-chirurgical. Riscurile mai sus amintite fac ca astăzi aplicarea garoului să fie limitată la cazurile cu hemoragii evidente. Este necesar ca orice traumatism.scoaterea rănitului de sub influenţa agentului traumatizant. Impunerea calmului. necunoaşterii suficiente a tehnicilor sau a regulamentului( 145. 1. asistenţa medicală de urgenţă a traumatizaţilor este nu numai o problemă de competenţă medicală propriu-zisă. Acordarea primului ajutor la locul accidentului: . atât în primele 24 de ore.întinde de la o simplă contuzie. . renunţându- 74 . deoarece panica poate produce mai multe victime decât accidentul iniţial. În ceea ce priveşte noţiunea de asistenţă de urgenţă. Traumatismele sunt datorate tehnicii incorecte sau nerespectării indicaţiilor elementare date de antrenor sau de medic.administrarea de lichide. asistenţa de urgenţă comportă 3 etape: asistenţă la locul accidentului sau primul ajutor propriu-zis. ea cuprinde totalitatea măsurilor de ajutor medical. adică de la locul accidentului. În general. până chiar imediat după sosirea accidentatului la spital.

se la obiceiul de a-l aplica sistematic pentru orice plagă superficială sângerândă.pierderea bruscă a cunoştinţei pe scurtă durată (de la câteva secunde la câteva minute). – să se evite pe cât posibil zdruncinăturile. pulsul. Nu este permisă ridicarea verticală şi cu atât mai mult mersul unui accidentat suspectat de o fractură sau luxaţie la nivelul membrelor pelvine . Este recomandabil ca transportul să se facă cu mijloace sanitare specializate. .în cazul unei plăgi a părţilor moi. autocamioane etc. Pentru aceasta prezentăm în continuare cele mai frecvente accidente care pot apărea în practicarea artelor marţiale.la orice politraumatizat trebuie să se verifice respiraţia. controlul stării generale. împreună cu manevrele de prim ajutor recomandate. Acesta are rol de protecţie contra infecţiei. după caz. se recurge la pansament. este hemostatic şi poate preveni şocul. Pe timpul transportului este indicat ca accidentaţii să fie sub observaţie. să solicite ajutor medical calificat.177). starea de conştienţă. În cazul în care se folosesc mijloace improvizate – automobile. tensiunea arterială. Traumatismele capului şi gâtului Comoţia cerebrală . să acţioneze prompt în acordarea primului ajutor şi. Forme de traumatisme A. total reversibilă. Asistenţa pe timpul transportării accidentatului este acordată de specialişti Prima greşeală se săvârşeşte în modul de transport a rănitului de la locul accidentului la vehicolul ce asigură deplasarea la spital. antrenorul sau instructorul de arte marţiale trebuie să fie în măsură să aprecieze gravitatea accidentului. . 2. al tensiunii arteriale şi al pulsului(161.de un traumatism vertebral sau purtarea de garou la nivelul membrelor inferioare. putând fi însoţită sau nu de 75 . Tratamentul de urgenţă la sosirea în spital se acordă de medicul specialist Profesorul. 3.

unde capul este compresat între două planuri (sol şi greutatea adversarului). paralizii.pierderea cunoştinţei. apnee sau hipopnee. sub supraveghere medicală (control neurologic şi examinare electroencefalografică). cianoză) şi de semne neurologice (reflexe modificate. care poate duce brusc la stop cardiorespirator (moarte clinică). după acordarea primului ajutor(165.177). însoţită de fenomene vegetative (apnee. scăderea sau abolirea reflexelor oculo-palpebrale şi miotatice.gât). prin lovitura directă cu pumnul în bărbie. aceasta se produce printr-un mecanism de "accelerare rotatorie". leziuni de nervi cranieni). Revenirea este completă. mai profundă şi mai îndelungată (ore . cu ruperea vaselor sangvine cerebrale dintre meninge şi creier. fără tulburări tardive. greţurilor.zile).6 zile. bradicardiei. producând mici sângerări.apariţia după un interval mai lung sau mai scurt de timp de la traumatism a cefaleei. vomă alimentară. midriazei unilaterale. cât şi o întindere şi o rotaţie a trunchiului cerebral. dar semnele lor trebuie cunoscute. Tratament: repaus total 5 . hemideficitului motor sau senzitiv. Prin aceasta. 76 . în Karate. Efectul vibrator al loviturii se transmite şi asupra creierului. În cazurile mai grave. vărsăturilor. Fracturile craniene . producându-se şi o rotaţie a capului în jurul artiuclaţiei occipito-atlatoidiene (cap . capul este împins brusc înapoi. dispneee. Sindromul de compresie cerebrală . pentru îndrumarea rapidă a bolnavului spre serviciul medical specializat. În comoţia cerebrală suferinţa este trecătoare şi nu produce leziuni în substanţa cerebrală. pareze. Contuzia cerebrală . Tratament: îndrumarea de urgenţă a pacientului către un sistem medical specializat. este expresia existenţei unui hematom intracranian sau a unui edem cerebral traumatic. vărsături.apar extrem de rar.puls tahicardic sau bradicardic. Tratament: solicitare de urgenţă a ajutorului medical calificat. Se poate întâlni la accidentele la sol.

.edem. Tratament: în aceste condiţii trebuie efectuată dezinfecţia plăgii cu apă oxigenată. alcool.hipoacuzie. Reluarea activităţii competiţionale după o fractură craniană necomplicată nu este posibilă înainte de 6 luni şi numai după "restitutio ad integrum". Evoluţia hematomului este foarte rapidă şi de aceea este de cea mai mare urgenţă. Cel mai grav accident în fracturile craniene este fractura osului temporal. favorizând apariţia hematomului epicranian. cu interesarea arterei meningo-temporale şi apariţia hematomului extradural.Semne indirecte: . . Tratament: imobilizare cu un bandaj cu faşă numit "bandajul în căpăstru" 77 . uneori. tulburări ale raportului de ocluzie. Leziunile scalpului . durere spontană sau provocată de mişcări ale mandibulei. . . echimoze.pierdere de sânge şi lichid cefalorahidian prin orificiile nazale şi auriculare.paralizie facială periferică.hematomul sub scalp. spălare simplă cu apă şi săpun. .în practica sportivă se întâlnesc deseori plăgi ale ţesuturilor moi epicraniene. tumefacţii.strabism (în fracturile de stâncă temporală). Fracturi de maxilar . . . pansament şi în cazul iminenţei hematomului comprese reci aplicate pe locul loviturii. atingând de multe ori doar pielea capului şi aponevroza epicraniană şi.evidenţiate de întreruperea continuităţii osoase. .denivelări.echimoze. Accidentatul este transportat la o clinică de specialitate şi supus intervenţiei chirurgicale.sindrom vestibular. hematoame.

pansamente sterile. În artele marţiale. .5 cm deasupra marginii de inserţie a părului . în direcţia înăuntru şi în sus. sprâncene) şi se manifestă prin echimoze. Traumatismele nazale .masarea dosului mâinii în punctul situat la unirea policelui cu indexul. Tratament: oprirea hemoragiei. sau pe amândouă. cu impact pe frunte şi tâmplă. Epistaxisul (hemoragia nazală) apare frecvent în practica artelor marţiale şi de cele mai multe ori se opreşte spontan.tamponarea cu apă oxigenată sau antipirină 10%.după intensitatea şi direcţia agentului vulnerant. între omoplaţi. . fotofobie. Şi aceasta constituie o urgenţă medico-chirurgicală şi impune ajutor de specialitate. tumefacţii. pleoape. în loviturile directe pe tâmplă. Prezenţa fracturii se manifestă printr-o vânătaie (echimoză) în jurul orbitei. iar înapoi arcada temporozigomatică.aplicarea de comprese reci pe urechi şi pe coloana vertebrală. dezinfecţia plăgii şi îndrumarea spre secţia ORL. Traumatisme oculare . deplasări sau deformări. scăderea acuităţii vizuale. dureri oculo-orbitale. este bine să aplicăm câteva soluţii simple şi eficiente: . tumefacţii.sau cu benzi de leucoplast şi transportul la spital în poziţie şezând. .compresiunea digitală a narinei. edeme. În cazurile mai grave. Tratament: în cazul traumatismelor anexelor orbitale. vit. epistaxis. fractura interesează orbita înainte. K sau Adrenostazin.apar mai rar la nivelul globului ocular şi mai frecvent la nivelul anexelor (orbită. dacă există plăgi bolnavul este 78 . Semnele ce apar sunt dureri la nivelul piramidei nazale. . la 0. după dezinfecţie se aplică comprese reci. scurgeri de LCR (în cazul unei fracturi la nivelul lamei ciuruite a etmoidului). unde hemoragia este abundentă. Fracturi ale arcadei temporo-zigomatice se produc prin cădere directă în cap şi faţă.presopunctură pe ceafă.culcarea accidentatului pe spate. ele pot interesa numai partea cartilaginoasă sau numai partea osoasă a piramidei nazale. un edem al obrazului şi deformarea lui.

trebuie solicitată salvarea.îndrumat spre medicul de specialitate. În acest caz trebuie solicitat ajutorul imediat al specialistului.medulare Sunt rare dar extrem de grave. lateral. paravertebral sau pe torace. Se manifestă clinic prin durere lombară. contractură musculară. Traumatisme vertebro. B. durere. se îndrumă pacientul spre serviciul medical de specialitate.145). C. manifestate prin excoriaţii. Tratament: după acordarea primului ajutor. putând duce rapid la exitus (cele de C1 . cu tendinţă de difuzie spre părţile învecinate. de îndată ce se suspectează o astfel de leziune. Traumatisme ale pavilionului urechii . constând în combaterea şocului prin metode de resuscitare. cu fracturi de coaste. otoragie. Traumatisme hepatice .manifestate prin dispnee. Traumatismele laringelui . cavitare sau parenchimatoase Traumatismele renale. Traumatisme ale organelor interne. În Karate se produc prin lovituri în spate. în care apar dureri vii. ceea ce generează o stare foarte gravă pentru accidentat. fără a mişca pacientul de la locul accidentului(144. pansament compresiv (în cazul hematomului).mai rare şi mai puţin grave. Acesta este motivul pentru care. constând în toaleta plăgii şi pansament steril.extrem de grave. scăderea acuităţii auditive. leziuni tegumentare. hematurie. Loviturile pe rinichi pot produce chiar rupturi renale cu vărsare de sânge şi urină în cavitatea abdominală.C3) sau la apariţia paraplegiilor flasce. comprese reci. hematoame până la rupturi de timpan. disfonie. şoc traumatic. care poate fi expresia unei fracturi de perete orbital. unde se va face profilaxia stenozelor laringiene. O atenţie deosebită trebuie dată hematomului masiv palpebral. apar în urma loviturilor primite în hipocondrul drept şi sunt reprezentate de rupturi ale capsulei sau pediculului 79 . frecvente în accidentele abdominale. oprirea hemoragiei se transportă bolnavul la secţia ORL. Tratament: după primul ajutor.

metode simple. Tratament: în toate cazurile când se suspectează o leziune a unui organ intern. . se execută percuţii pe 80 . dată fiind posibilitatea apariţiei leziunilor în doi timpi. puls rapid. se impune un consult de specialitate şi o supraveghere medicală timp de câteva zile.apărute în special la lovituri pe o vezică plină. la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare. sau se apasă cu unghia pe şanţul dintregingie şi buza superioară. cu respiraţie artificială şi masaj cardiac extern. oferind prin presopunctură. Se manifestă prin dureri abdominale mari. Sincopa Reprezintă oprirea bruscă a respiraţiilor şi bătăilor cordului şi apare în practicarea artelor marţiale accidental. cu hematom intracapsular şi ruptură tardivă a capsulei organului respectiv. Medicina clasică ne indică.hepatic. . sedative şi pungă cu gheaţă pe locul respectiv. disurie. Se manifestă prin semnele clasice de şoc însoţit de hematurie.în cazul sincopei datorată loviturii în plexul solar se adaugă masajul energic în centrul tălpii piciorului.în cazul sincopei datorată loviturilor la testicule. Medicina tradiţională orientală vine cu o alternativă la cea clasică. chiar dacă manifestările sunt minore.tonifierea punctului situat la unghiul unghial extern al degetului mic de la mână. pereţii abdominali sunt puternic contractaţi. La locul accidentului se pot aplica analgezice.tonifierea punctului situat pe şanţul nazo-labial. paloare a feţei şi buzelor cu transpiraţii reci. dar eficiente de reanimare. falsă retenţie urinară (semne ale unei eventuale rupturi vezicale). . . resuscitarea cardiorespiratorie. Traumatisme vezicale . ca urmare a unei lovituri într-una din zonele reflexogene ale capului. D. Iată câteva soluţii: . ca mijloc de prim ajutor.tonifierea punctului aflat pe pliul pumnului în afara arterei radiale. slab perceptibil şi tahicardic.

cu pumnul. • Întinderea musculară este un accident frecvent în sport şi apare mai ales în urma unei încălziri neglijate şi insuficiente. echimoză. variind de la simple contuzii. impotenţă funcţională şi durere vie. la luxaţii şi fracturi complicate(132. Leziunile musculare apar în special prin suprasolicitare. iar tratamentul imediat constă în refrigeraţii şi pansament compresiv în cazul hematoamelor. • Ruptura musculară se întâlneşte relativ frecvent. Tratamentul constă în masaj şi presiuni cu policele de la baza muşchiului în sus. Semnele întinderii musculare.în cazul loviturilor la gât. E. Se produce în urma unui efort intens sau a unei mişcări bruşte a unui muşchi care nu a fost suficient încălzit. la palpare se simte o depresiune şi uneori poate fi şi o colecţie sangvină locală. În ruptura totală a muşchiului. a unor stări de oboseală sau în cazuri de supraantrenament. pe lângă contractură. Apare mai frecvent la muşchii extensori ai coapsei. se execută percuţii uşoare cu vârful degetelor pe vertebra C7.în cazul loviturilor la cap . Traumatismele aparatului locomotor Sunt cele mai frecvente la practicanţii de arte marţiale. . sunt: blocarea membrului respectiv în plin efort fizic. . Tratament: nu prezintă gravitate. Ele sunt de diferite grade.134.marginea internă a tălpilor. Contuziile apărute în urma unor lovituri directe sau indirecte se fac simţite prin edem. În ruptura 81 . durere şi impotenţă funcţională. hematom. Tratament: aplicarea locală a unei pungi cu gheaţă sau clorură de etil spray şi aplicarea de pansament compresiv (dacă ruptura este parţială).135). Ea constă din întreruperea continuităţii fibrelor musculare şi apariţia de mici hemoragii locale. începând cu întinderile musculare până la rupturi de ligamente şi muşchi. percuţii uşoare cu palma pe regiunea lombară şi cu vârful degetelor pe vertebra L3. crampe musculare.masaj blând pe tâmple şi ceafă. ca urmare a unei încălziri insuficiente.

sedative. creşterea temperaturii locale. unguente antiinflamatoare. antiflogistice.totală. se impune pansament compresiv. dureri la palpare şi. Periostita traumatică . Articulaţiile cel mai frecvent lezate sunt: .apar de asemenea ca urmare a suprasolicitărilor şi sunt reprezentate de peritendinite.apărută prin contuzii ale crestelor sau feţelor osoase superficiale. fără a fi rupte: 2. sinovite.ruperea totală a ligamentelor articulaţiei. Tratament: repaus. După gravitatea leziunilor.intervenţie chirurgicală. fizioterapie. care se manifestă prin leziuni capsulo-ligamentare. Entorsa moderată (de gradul II) . Entorse gravă (de gradul III) . 3. fizioterapie. edem. Entorsele După traumatismele directe (contuzii). Leziuni tendinoase . putând fi şi smulgeri parcelare de os. crepitaţii.întinderea ligamentelor articulare. semnele clinice se manifestă prin dureri. impotenţă funcţională. iar în cazul rupturii de tendoane .12 zile. Local se percepe o tumefiere. creşterea temperaturii locale.genunchiului 82 . Nu se face masaj în primele 8 . Entorsa este o afecţiune articulară.gleznei . uneori. edem. iar local apar echimoze. rezultatul unor solicitări dinamice care depăşesc capacitatea de rezistenţă a componentelor articulaţiei respective. de asemenea. Tratament: refrigeraţia. entorsele sunt de 3 grade: 1. unguente locale antiinflamatoare. echimoză. sunt cele mai frecvente afecţiuni ale aparatului locomotor. În funcţie de gravitatea entorsei.ligamentele articulare sunt parţial rupte. determinate de practica artelor marţiale. Entorsa uşoară (de gradul I) . accidentatul necesitând internare pentru sutura muşchiului. rupturi tendinoase şi se manifestă prin dureri localizate.

care acţionează cu violenţă. iniţial invizibile radiologic şi confundate cu periostitele sau entorsele. La inspecţie se pot observa poziţii deformate. durere vie din momentul accidentului. ele fiind: . care să cunoască manevrele.metatarso-falangiene Tratament: repaus.fracturi deschise (când pielea este perforată. mobilitate anormală. apoi imobilizare. Aici se va practica reducerea sub anestezie generală.scapulo-humerală . Diagnosticul sigur este pus prin examen radiologic. De cele mai multe ori agentul determinant este traumatismul direct sau indirect. iar vârfurile osului ies prin plagă). urmând un consult ortopedic şi radiologic. durere. Există însă şi fracturi determinate prin suprasolicitare. Fracturile sunt accidente foarte grave.cotului .. Luxaţiile sunt accidente ale articulaţiilor. care constau în ruperea ligamentelor şi a capsulei articulare cu pierderea contactului normal dintre extremităţile osoase. refrigeraţie. Tratament: primul ajutor constă în imobilizarea provizorie.1249. iar tegumentul intact).fracturi închise (când osul este rupt. imobilizare. sedative. edem. contractură musculară. Cele mai frecvente fracturi se produc la membrele superioare şi inferioare. Tratament: reducerea luxaţiei prin manevre ortopedice. . în lipsa unui personal calificat. impotenţă funcţională. scurtarea tegumentului. pentru a infirma posibilitatea existenţei unei fracturi sau rupturi ligamentare(86. cu administrare de decontracturante musculare. Reducerea trebuie efectuată cât mai rapid după producerea accidentului. Se manifestă prin: deformarea articulaţiei (caracteristică fiecărei articulaţii în parte). este mai bine ca bolnavul să fie transportat la cea mai apropiată clinică de ortopedie. care are drept 83 . unguente antiinflamatoare. de preferat înainte de apariţia edemului dar.metacarpo-falangiene .

Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să cuprindă şi articulaţiile (proximală şi distală). Dureri de mâini .scop împiedicarea mişcărilor osului fracturat în timpul transportului. Dureri de umăr .masarea punctului situat pe marginea superioară a trapezului. cât şi împiedicarea transformării unei fracturi închise într-una deschisă. care pot fi uneori de mare ajutor în combaterea durerii. În afara acestor cazuri "clasice". la jumătatea distanţei dintre gât şi umăr. Pentru acestea. pe pliul posterior al pumnului. . .masarea punctului situat pe dosul mâinii în depresiunea dintre metacarpianul IV şi osul cu cârlig. . care dau naştere unor dureri aparent fără substrat fiziologic.masajul punctului situat pe planul cotului. la baza degetului mic. Pentru imobilizare se pot folosi atele sau bastoane căptuşite cu un strat gros de vată şi fixate prin legături improvizate.V. microtraumatisme. cu mari posibilităţi de sângerare şi infectare. în zona situată între metatarsienele IV . pe marginea internă a tendonului bicipital.masarea punctelor situate la unirea degetelor şi a punctelor situate în apropierea primelor articulaţii interfalangiene. În cazul unei fracturi deschise se vor badijona marginile plăgii cu tinctură de iod sau alcool. mai pot apărea leziuni microfibrilare. .masarea punctului de unire a claviculei şi humerusului. după care se va transporta accidentatul la o clinică de ortopedie. 84 . apoi se imobilizează braţul sau segmentul respectiv.masarea tălpii hemilaterale. analgezice. Se pot administra sedative.masarea în fosa spinoasă la nivelul apofizei spinoase T4. peste care se aplică vată şi se fixează totul cu o faşă circulară. medicina tradiţională pune în ajutor o serie de tehnici de masaj şi stimulare prin puncte. Dureri de cot . ca şi pentru cele de mai înainte prezentate. peste care se aplică compresă groasă de tifon steril. în vârful fosei formate prin ridicarea braţului înainte.

7 kinetoterapeuţi. Viziunea specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare în conformitate cu rezultatele anchetei-chestionar propuse. 3 medici. Cap d.55 0. kinetoterapeuţi şi medici ortopezi care se ocupă cu recuperarea sportivilor.Dureri de genunchi . Dureri musculare ("febra musculară") . 10 antrenori. Membre inferioare c.masarea tălpii piciorului de aceeaşi parte. Întrebările formulate în chestionar au avut răspunsurile de tip închis. La acest chestionar au avut amabilitatea să ne răspundă 15 profesori. în dreapta maleolei externe. Pentru elucidarea concepţiilor expuse în scopul şi sarcinile prezentei lucrări. Trunchi e.1. noi am efectuat un sondaj în rândul profesorilor şi antrenorilor de arte marţiale.masarea punctului situat în fosa de sub rotulă.1.CHESTIONAR Tabel 3.62 43.81 85 . . în zona laterală. REZULTATELE ANCHETEI .masaj în unghiul dintre tuberozitatea internă a tibiei şi marginea sa posterioară (spre genunchi).80 6. Rezultatele chestionarului sunt detaliate în tabelul 3. . 3.1. Altele PROCENTAJE RĂSPUNS 39. lateral de ligamentul rotulian.22 9. sub şi înaintea capului peroneului. În acest sens am alcătuit un chestionar cu 10 întrebări.masajul muşchilor dureroşi şi masajul punctului situat pe faţa externă a gambei. Membre superioare b. Nr crt 1 ÎNTREBĂRI ŞI VARIANTE DE RĂSPUNS Care sunt cele mai frecvente traumatisme întâlnite în Karate-do Shotokan? a. cu variante alese de noi.

80 10. 0% b. Acupunctură e.60 21. Masaj d. Relaţia antrenor . Cadre specializate d. Criterii de motricitate e.80 17.80 0.55 0.00 36.75 21. Kinetoterapie( gimnastica medicală) b.80 12. Gândirea pozitivă d.66 24. În competiţii c. Fizioterapie c. Alte modalităţi e. Teste psihice b.45 22. Altele Consideraţi benefică corelarea metodelor de recuperare clasice cu cele psihopedagogice a. 5 .5 7. Nu c. La antrenamente b.00 41.familie c.88 32. Criterii psihologice c.şcoală d. Relaxarea 74. Altele Menţionaţi cine poate acorda primul ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral a.44 0.80 13. Profesorul / antrenorul c.88 14.30 1.10 1.8 62.45 66.2 3 4 5 6 7 8 9 Precizaţi unde se produc cele mai frecvente accidentări a. Altele Indicaţi cea mai frecventă metodă de recuperare medicală convenţională a. Criterii funcţionale b.9 84.10 3. Climatoterapie f.80 0.20 1. peste 10% d. Sugestia şi autosugestia c.81 82. Antrenamenul mental b.10 6. Altele Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat în urma unui traumatism a.60 3.65 0. Criterii somatice d.11 64.70 5.10% c. Medicul b.10 11. Altele Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de Karate-do Shotokan a. Relaţia antrnor .00 16. Hidroterapie g.80 86 . Altele Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică a. Altele Care din criteriile enumerate mai jos consideraţi că trebuie să le posede practicanţii de Karate-do Shotokan a.00 1. Da b.02 14.

75% 6.55 77. 1 Am observat din sondaj că ponderea foarte mare o are antrenamentul mental (41. dar din păcate nu sunt folosite decât în cazuri foarte rare.e. dar procentajul ar trebui să fie mult mai mare. psiholog? a. Da b. gândire pozitivă 12.10% Antrenament mental Sugestie şi autosugestie Gândire pozitivă Relaxare Respiraţie şi relaxare Hipnoză Autohipnoză Alte metode 21. sugestie şi autosugestie 21.10 2. Din sondajul efectuat am constatat că în procentaj de 41.30 1.80% Fig.10%. kinetoterapeut. 1 Metode de recuperare psihopedagogice 0. Antrenamentul mental poate fi practicat cu succes atât în cadrul antrenamentului sportivilor cât şi în perioada de recuperare.75%. Nu c. Respiraţie şi relaxare f. Autohipnoza h. Altele 10.80%. medic.10% 41.10%).1 Metodele de recuperare psihopedagogice constituie un element de bază în procesul de recuperare. respiraţie şi relaxare 10.60 21. Altele 10 Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor).80% 12.80% 2. Hipnoza g. Antrenamentul 87 .80 0.10% 10.10 4. iar celelalte în procentaj destul de mic după cum reiese din fig.55% 4.10% din specialişti apelează la antrenamentul mental.

Toniza). Epuran. Sigur. Antrenamentul mental constă din repetări în reprezentare. cât şi în antrenamentul sportivilor. hipnoza şi autohipnoza sunt metode psihopedagogice de o reală importanţă. F. care a fost în "topul" preferinţelor în sondajul realizat este sugestia şi autosugestia (21. este un procent scăzut pentru această metodă importantă. Consider important ca această metodă psihopedagogică să fie inclusă cu mai multă seriozitate şi într-un procentaj mai mare decât cel înregistrat de noi în procesul de recuperare. de a le reactualiza gândul la ele. care ar trebui utilizată atât în antrenamentul sportiv cât şi în procesul de recuperare. nu concret practice şi se bazează pe capacitatea dobândită prin instruire şi exersare de a conştientiza propriile acţiuni.80%). cu un efect benefic asupra celor care practică în mod sistematic aceste metode.Gândirea pozitivă (12. relaxarea. dar aplicate în foarte puţine situaţii. să-şi recapete starea de bine interioară. care le-a creat o stare de 88 . Trebuie pus accent pe metodele de recuperare psihopedagogice. Gândurile pozitive administrate cu regularitate vor prinde rădăcini în subconştient.75%) este o altă metodă care ar trebui utilizată atât în antrenamentul sportiv cât şi în procesul de recuperare. Holdevici. având ca efect activarea formaţiilor neuromusculare şi deci creşterea lucrului practitc (M. iar pe de altă parte ajută la recuperarea unor traumatisme suferite de către sportivi. dându-le numai exprimare verbală corespunzătoare. întrucât ajută foarte mult sportivii accidentaţi să îşi elimine anxietatea provocată de accident. Informaţia trece de la nivelul conştiinţei în subconştient. Respiraţia. O altă metodă de recuperare psihopedagogică. Introducerea antrenamentului mental în procesul de recuperare are o eficienţă deosebită pe de o parte înlocuieşte antrenamentul real. Întrucât actul imaginat produce şi modificările corespunzătoare în sistemul neuromuscular este lesne de înţeles că acest gen de antrenament conduce la îmbunătăţirea indicilor funcţionali psihomotrici.mental sau ideomotor este procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor mişcărilor şi acţiunilor. A gândi pozitiv înseamnă a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconştientului nostru. I.

2. iar posibilitatea ca sportivul să rămână cu sechele posttraumatice este foarte mare. kinetoterapeut. utilă şi benefică colaborarea specialiştilor pentru ridicarea procesului de instruire. metodele psihopedagogice de recuperare au rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea. ceea ce denotă o mare lipsă de informare a respectivilor şi implicaţiile acestora care se răsfrâng asupra sportivilor. medic. desprindem următoarele: 77. Din sondajul efectuat în rândul specialiştilor exprimat prin fig.60% au considerat ca eficientă colaborarea profesor (antrenor) . educare. foarte puţini dintre specialişti colaborează între ei. iar calitatea actului recuperator este scăzută. optimişti şi mult mai încrezători. Consider de asemenea eficientă.psiholog. şi de aici randamentul scăzut al sportivilor în activitatea următoare în ceea ce priveşte antrenamentele şi competiţiile. dacă nu de 100% Colaborare profesor (antrenor). În realitate. Această lipsă de colaborare între specialişti duce implicit la o mărire a duratei de recuperare. 21.medic .kinetoterapeut . perfecţionare a antrenamentului sportiv şi o recuperare medicală în procentaj cât mai aproape.confort psihic. devenind cooperanţi.10% 21.medic . psiholog 1. De asemenea.60% 89 .kinetoterapeut . în acelaşi timp subiecţii trebuie să accepte durerea şi regimul sever al terapiei mult mai uşor utilizând metodele psihopedagogice de recuperare.30% Da Nu Alte păreri 77.psiholog.30% dintre cei intervievaţi au considerat că nu este eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor) .

este o cale. hipnoza. 2 În ceea ce îi priveşte pe specialişti. gândirea pozitivă. Cu toate efectele pozitive pe care antrenamentul mental le are. 3) Păreri asupra corelării metodelor de recuperare 16.45% 82% Nu Nehotărâţi Fig. Antrenamentul mental este un înlocuitor al antrenamentului real. Foarte mulţi recurg la metodele clasice de recuperare .(vezi fig. Dar nu întotdeauna procentajul realizat este cel mai bun.Fig. autohipnoza etc. dar în realitate foarte puţini dintre specialişti apelează la metodele psihopedagogice (antrenamentul mental. Practicarea antrenamentului mental are efecte educative asupra sportivilor prin creşterea nivelului de conştientizare al activităţii. Acesta este un aspect pozitiv. creşterea capacităţii de concentrare şi în general prin dezvoltarea autodeterminării. un mod de a menţine tonusul fizic şi psihic la un nivel ridicat. masaj.55% Da 1.) în procesul de recuperare. din 90 . relaxarea. fizioterapie etc. a concentrării conştiente a propriei activităţi. prin disciplinarea gândirii. 82% din cei intervievaţi sunt de acord cu corelarea metodelor de recuperare. 3 Antrenamentul mental nu ar trebuie să lipsească din procesul de recuperare şi mai ales în timpul imobilizării cu aparat gipsat.kinetoterapie. iar o parte din sportivii accidentaţi rămân cu sechele fizice şi psihice.

psihologică specifică şi atunci subiecţii nu răspund la tratament – antrenament mental. . Epuran. 4 Din sondajul efectuat reiese faptul că o mică parte din metodele de recuperare medicale clasice sunt utilizate în procesul de recuperare.inexistenţa colaborării dintre subiect – specialist şi invers. 4). 5 reiese un procentaj foarte scăzut în ceea ce priveşte utilizarea celorlalte metode de recuperare convenţională. respectiv antrenamentul mental. cum ar fi acupunctura.10%).60% nu practică antrenamentul mental (fig.80% în sondajul nostru). 91 . Antrenamentul mental este o metodă şi o tehnică de imaginare prin care se pot determina efecte asupra stării psihice a individului şi mai ales efecte de învăţare şi de reglare a conduitei acestuia (M. 1997) Păreri privind ponderea antrenamentului mental 10. fizioterapia (13.sondajul efectuat am constatat faptul că 66.8 0. masajul (17. climatoterapia. şi anume cea mai mare pondere o are kinetoterapia (în procent de 62. şi anume: .10% peste 10% 66.6 Alte păreri Fig. Din fig.80%). hidroterapia etc.8 0% 5 . nu au o pregătire teoretică.8 21. Insuccesele practicării antrenamentului mental are la bază anumite cauze. .aplicarea incorectă a metodei psihopedagogice.subiecţii supuşi antrenamentului mental.

recuperarea ne apare ca multidisciplinară. Considerăm o mare eroare.10% 3.20% 17.80% Hidroterapie Alte metode 13. psihică sau senzorială a unui individ în vederea restabilirii 92 . Recuperarea se efectuează printr-o activitate planificată a unui colectiv unde sunt implicaţi mulţi specialişti din diverse domenii de activitate. ar scădea numărul zilelor alocate recuperării.80% Fig. În acest fel. 5 Dacă s-ar apela şi la aceste metode de recuperare într-un procentaj mai mare. medicul de familie. atunci şi recuperarea s-ar realiza într-un procent mai mare. Scopul kinetoterapiei( gimnasticii medicale) este de a recupera la maximum posibil mobilitatea articulară. Asistenţa de recuperare medicală are sarcina de a îndepărta sau de a ameliora cât mai mult posibil starea de infirmitate fizică. iar probabilitatea de a rămâne cu sechele este mult mai mică. printr-o mobilizare ("dulce". dar motivând a fi în acelaşi timp şi interdisciplinară. în strânsă legătură cu psihologul clinician. având în vedere că în orice ţară civilizată piramida asistenţei medicale are la bază medicul generalist.1% 1% 1.145). Rezultă că analiza şi decizia pe linie de recuperare a unui caz aparţin unei echipe care să cuprindă pe toţi acei specialişti implicaţi în alcătuirea programului de recuperare pe termen lung a respectivului pacient. activă şi pasivă) şi întreţinerea ei prin reeducarea musculaturii atrofiate(144.10% Metode de recuperare clasice Kinetoterapie Fizioterapie Masaj Acupunctură Climatoterapie 62. nu numai din cel medical. Până în prezent în această "echipă" nu au fost incluşi medicul de medicină generală şi psihologul clinician.

62% Membre superioare Membre inferioare Cap Trunchi 43.62%).22%). Din această cauză se pot produce accidente ale membrelor inferioare.80%) cu cel mai ridicat procent de accidente. raportat la sondajul efectuat am identificat membrele inferioare (43.21% 39.capacităţii acestuia de a trăi în manieră integrată pe un plan fizic. pe fond de lipsă de concentrare. membrele superioare (39. Din localizarea traumatismelor pe segmente corporale. Frecvenţa traumatismelor în funcţie de zona afectată 9. masajul.Neatenţia. . În acest context. Sportivii care au suferit astfel de traumatisme acceptă faptul că Shotokan-karate este un sport de luptă cu dese contacte. climatoterapia. Traumatismele de acest gen au fost provocate de grăbirea reintrării în activitatea sportivă pe fond de 93 . adică asocierea kinetoterapiei cu fizioterapia. insist pe o recuperare medicală completă.Contactele dure specifice karate-ului.Refacerea incompletă sau traumatism cronicizat. 6). cap (6.55%) (vezi fig. trunchi (9.22% 0.80% Altele Fig. Traumatismele produse din aceste cauze caracterizează situaţii diferite.55% 6. iar o parte dintre ei au considerat că aceste evenimente nu s-ar fi produs dacă erau mai robuşti fizic. . 6 Aceste accidentări s-au produs din mai multe cauze şi anume: . de la greşeli tehnice până la situaţii bizare (călcare greşită).177). acupunctura. hidroterapia etc. psihologic şi social(167.

apariţia unor situaţii de accidentare ori efectuarea unor procedee periculoase în cadrul luptei. atât în zona membrelor inferioare. cât şi în timpul competiţiei. iar altele s-au produs chiar în competiţie. prin măsuri adecvate. pentru care nu au întrerupt activitatea sportivă şi care. Acest lucru corespunde principiilor de antrenament numai în măsura în care diferenţa dintre cei doi sportiv nu este prea mare. .Greşelile metodice. au provocat instalarea cronicizată a unei afecţiuni musculare ori ligamentare. Asimilarea. fie ca valoare. dar de lungă durată. În asemenea situaţii se pot produce foarte frecvent entorse în raza gleznei sau chiar a genunchiului. Aceste accidente pot fi uşor prevenite prin oprirea luptei şi reamenajarea spaţiului ori de câte ori se impune. în timp. 94 . pe fondul lipsei de promptitudine a arbitrilor desemnaţi să conducă lupta.refacere incompletă. atât la antrenament. ori în cazul depărtării saltelelor în timpul luptei.Aplicarea de către adversari a unor procedee interzise.Organizare defectuoasă a competiţiilor (saltele. perfecţionarea. Sportivii cercetaţi au suportat accidente datorate contactului cu podeaua la spaţii de luptă neasigurate regulamentar. în antrenamente şi competiţii. duce la accidente în toate zonele corpului. .Echipament de protecţie. Nefolosirea echipamentului de protecţie. . Cu toate că regulamentul preîntâmpină. . Sportivii în cauză reclamă faptul că unii antrenori folosesc ca mijloc de antrenament lupta cu un adversar superior. spaţii de siguranţă).Încălzirea insuficientă este o cauză care poate produce accidentări cum ar fi întinderile musculare. În caz contrar pot surveni accidentări în orice zonă a corpului. Unii sportivi au reclamat dureri nu foarte intense. analizarea serioasă a celor relatate mai sus duc spre o diminuare a numărului de accidente pe toate zonele corpului. cât şi în zona membrelor superioare. unele accidente s-au produs în sala de antrenament pe fondul lipsei de control a antrenorului. conştientizarea. . fie ca greutate.

cu privire la starea de sănătate a sportivului şi calitatea echipamentului. ceea ce denotă o pregătire tehnică. teoretic.pregătirea fizică insuficientă. iar în privinţa factorilor declanşatori. La baza producerii accidentelor stau anumite cauze. 7). tehnic.indisciplina. şi anume: . antrenorii sportivilor accidentaţi nu sunt doar spectatori. psihic. 7 La apariţia accidentelor sportive.pregătirea teoretică precară. Locuri de accidentare 0.44% Antrenament Competiţie Alte locuri 74. motric etc( 2.90% 24. . . uneori fiind numiţi chiar răspunzători de producerea acestor evenimente. . ci sunt implicaţi direct.165).condiţiile materiale necorespunzătoare.încălzirea insuficientă. teoretică şi fizică mult mai bună. Explicaţia acestei responsabilităţi face trimitere la semnalarea din timp. de către antrenori.pregătirea tehnică insuficientă. 95 .24.Din sondajul efectuat reiese faptul că cea mai mare parte a accidentelor se produc în timpul antrenamentelor (74. Competiţia este o formă superioară în care sportivul îşi poate etala cunoştinţele asimilate în perioada de pregătire şi deci pot accede numai sportivi bine pregătiţi din toate punctele de vedere: fizic. Procentajul accidentărilor este mult mai mic în timpul competiţiilor (22. a factorilor care predispun la accidentare. .50.165).44%). cu trimitere directă la metodica pregătirii sportive(49.66%) (vezi fig.66% Fig. .

Consideraţii asupra anchetei specialiştilor Cercetarea ştiinţifică efectuată cu ajutorul chestionarului a confirmat opiniile specialiştilor din România care se ocupă cu antrenarea sportivilor ce practică artele marţiale şi a speciliştilor care se ocupă de recuperarea diferitelor traumatisme care apar în urma antrenamentelor şi competiţiilor.88% relaţia antrenor . 4. 24. procentaj mult mai scăzut decât la antrenamente. motivând prin faptul că nu au o pregătire fizică.Totuşi. o slabă pregătire fizică.80% au răspuns "cadre specializate" şi numai 3.44% au considerat competiţiile cauzatoare de accidente. 84. Explicaţia ar fi următoarea: în cadrul antrenamentelor. 74. cea mai frecventă cauză a accidentării sportivilor în timpul competiţiilor o constituie încălzirea.şcoală şi numai 7% au răspuns teste psihice. 2.5. încălzirea se efectuează sub îndrumarea antrenorului. în general. 64. psihică mult mai bune. Sondajul efectuat în rândul specialiştilor în ceea ce priveşte locul unde se întâmplă cele mai frecvente accidente. ceea ce denotă un interes destul de mic pentru testarea psihică. ceea ce dovedeşte o pregătire fizică. individual. şi în acest sens criteriile psihologice au fost într-un procentaj mic . Se solicită astfel dezvoltarea capacităţilor de autoconducere şi autoorganizare. tehnică sau tactică destul de bună.88%. necunoaşterea suficientă a regulamentului. 3. 22. un prcentaj scăzut. La întrebarea "Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de karate-do Shotokan?".60% au considerat antrenamentele locul unde se produc cele mai multe accidentări.45% au răspuns relaţia antrenor familie. 11. tactică.30% din specialiştii chestionaţi au ales criteriile de motricitate. Majoritatea specialiştilor (82%) consideră benefică corelarea metodelor 96 .60% din specialişti au fost pentru intervenţia medicului în acordarea primului ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral. 36. execuţia defectuoasă a anumitor tehnici. 1. 5.10% au optat pentru profesor/antrenor. tehnică. pe când în concursuri se conduce.

La întrebarea "Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor). dar şi în antrenamnet este indicată într-un procent destul de mic (2.2. La întrebarea "Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat?" 66. vechime în practica karate-ului Cercetarea noastră îşi propune observarea unui număr de 20 de sportivi pacienţi posttraumatici de vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani.30% nu sunt pentru colaborare. Între 5 şi 10% dintre specialişti folosesc antrenamentul mental în proporţie de 24.1%). 8. din diverse motive.6% nu utilizează antrenamentul mental. nu se întâmplă aşa.1%). Acest procentaj ridicat este încurajator şi am obţine rezultate foarte bune în recuperare dacă şi aplicabilitatea ar fi la fel. gen. hidroterapia (1%). cu o vechime de 4 . Chestionarul după care s-a desfăşurat ancheta conţine 10 întrebări cu 2. respiraţia şi relaxarea. psiholog?" majoritatea specialiştilor (77. Tabel 3. 3. care sunt de o importanţă majoră în recuperare. 4 variante de răspuns (vezi anexa 13) 3. lucru destul de grav.10% dintre specialişti sunt de acord că cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică este antrenementul mental. kinetoterapeut. 7.8%) sunt pentru utilizarea kinetoterapiei la polul opus aflându-se acupunctura (1. locul traumatismelor. medic. Majoritatea specialiştilor chestionaţi (62. Pentru o bună centralizare a datelor am întocmit un tabel (3. 41. 97 .2. dar în realitate.de recuperare clasice cu cele psihopedagogice.2. 21.6%) sunt pentru colaborare. 9.9 ani. ceea ce mă determină să trag un semnal de alarmă în sensul acesta. cât şi cele două loturi: experimental şi martor.) din care reies: traumatismele cercetate.80%. Cercetarea şi repartiţia traumatismelor pe cele două loturi (experimental şi martor) în funcţie de vârstă. 6. practicanţi ai stilului karate-do Shotokan.

NR. accident antrenament antrenament competiţie competiţie antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament competiţie antrenament antrenament antrenament antrenament competiţie antrenament antrenament diagnostic E/M C.D. D. M.C.M. faţă de competiţii (vezi fig. I. E. B.I. N. P.L.D. B. P. 1). Repartiţia traumatismelor în funcţie de locul unde s-au produs 20 numar cazuri 16 antrenament competitie 15 10 5 0 4 Aspectele fundamentale care deosebesc karate-ul de celelalte sporturi de 98 . V. D. 17 21 18 14 15 16 15 16 20 18 17 19 20 23 14 21 22 20 23 18 f m m m m m f f m f f f f f m m f m m f entorsă gleznă stg entorsă gleznă dr entorsă gleznă dr entorsă gleznă stg entorsă gleznă stg entorsă gleznă dr entorsă gleznă dr entorsagenunchidr entorsa genunchidr entorsa genunchi stg entorsa genunchi stg entorsa genunchi stg entorsa cot stg entorsa cot stg entorsa cot dr entorsa cot dr entorsa genunchi dr entorsa genunchi stg entorsa genunchi dr entorsă gleznă dr E E E E M M M E E E E M M E M E M M M M Legenda: E = lotul experimental M = lotul martor Din cercetarea datelor existente în tabelul de mai sus am constatat că o mare pondere de traumatisme se produc în timpul antrenamentelor.G.C. M.M.N.M.crt .A. N.M. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 subiecţi vârsta sex vechime în karate-do Shotokan 5 6 6 4 4 5 5 6 8 5 6 4 7 7 4 8 8 9 9 8 cond. B.C. P. N.O.N.R.A.D. P. B. S.D.

luptă se recunosc. (1989) observa că absorbţia energiei cinetice a corpului proiecţia se efectuează prin două procese: • un proces disipativ: absorbţia unei părţi a energiei cinetice (de impact) care se transferă în energie cinetică rotaţională.69. 2). prin două tipuri de faze: faze inconştiente (iniţiale) şi faze conştiente (ultima parte a zborului şi contactul cu solul). Acelaşi autor arată că sportivul care urmează a fi proiectat trece. cele mai multe accidentări se produc în perioada de iniţiere / învăţare. interesul studiului teoretic şi practic al căderilor este fundamental. În practicarea karate-ului. Legarea acţiunii adversarului de acţiunea proprie (proiectarea efectuată de unul din parteneri şi efectuarea căderii de către celălalt) prezintă toate însuşirile unei mişcări complexe(3. Trebuie să menţionăm faptul că un karate-ka complet trebuie să stăpânească judo . luxaţii. în timpul zborului. proiectărilor. Repartiţia traumatismelor în funcţie de vechimea sportivilor în practicarea artelor marţiale 10 9 8 uri 99 8 7 . Sacripanti A.tehnica căderilor. provocând o reacţie de atenuare. în cadrul acţiunii ori intenţiei de proiectare a unui sportiv şi apărarea ori căderea efectuată de celălalt sportiv. • un proces impulsiv-reactiv: absorbţia restului de energie cinetică (cea rămasă în urma scăderii energiei de impact) prin bătaia braţului în saltea. în special. în principal pentru a evita traumele fizice. Am făcut această scurtă introducere în judo pentru a demonstra complexitatea pregătirii pe care trebuie să o parcurgă un karate-ka pentru a putea accede spre un nivel superior de pregătire. De aceea.8. disipându-se.100). iar în detaliu prin înţelegerea şi efectuarea unei absorbţii optime a impactului propriului corp cu solul. Făcând o analiză ştiinţifică a controlului căderilor ca urmare a proiectării.99. Din cercetarea datelor am observat un număr mare de traumatisme ce se produc în perioada de iniţiere/învăţare şi scad pe măsură ce sportivul capătă vechime şi implicit experienţă (vezi fig.

în perioada de perfecţionare a sportivilor. încălzirea insuficientă. procesul de pregătire devine mult mai complex şi implicit apariţia altor cauze provocatoare de accidente. 100 . aplicarea unor procedee interzise de către adversari.106). perfecţionare a sportivilor. indisciplina. La baza producerii accidentelor stau anumite cauze. lucru care se rezolvă în timp şi pe fondul pregătirii multilaterale. forţă. La sportivii cu o vechime mai mare şi experienţă competiţională. în urma cercetării noastre. rezistenţă. trebuie să luăm în calcul pregătirea psihologică pentru a putea depăşi stările stresante. refacerea incompletă sau traumatism cronicizat. viteză. lipsei formei sportive. Dar. Evitarea cauzelor expuse putem elimina riscul de accidentare într-un procent cât mai mare.Fig. iar consecinţele afectează într-o mare măsură procesul de instruire. pregătirea teoretică precară. condiţiile materiale necorespunzătoare. un nivel scăzut al calităţilor motrice (îndemânare. greşeli metodice. că sunt foarte puţine studii îndreptate spre dezbaterea acestei probleme. 2 Problema prevenirii în karate a accidentelor este deosebit de importantă. lipsa unei pregătiri psihice corespunzătoare(105. Aceste cauze le putem asocia cu încălzire insuficientă. şi anume: contacte dure specifice karate-ului. mobilitate). pregătirea fizică insuficientă. şi anume: pregătirea tehnică insuficientă. dar noi considerăm.

fiecare gram eliberând. O alimentaţie raţională trebuie asociată cu consumul de vitamine pentru creşterea rezistenţei la efort. dezvoltarea sistemului imunitar. deci. Prin aliment se înţelege orice produs natural sau prelucrat care. prin urmare. asigură desfăşurarea activităţii acestuia în condiţii normale. complex. Din aceste substanţe fac parte alimentele. competiţională şi în procesul de recuperare. Glucidele reprezintă o importantă sursă energetică. au acţiune plastică şi de protecţie a unor organe interne. accidentări. anxioase cauzate de diverşi factori (antrenamnt îndelungat. eşecuri etc. întăreşte şi regenerează tegumentele şi mucoasele respiratorii. cu alte cuvinte contribuie la menţinerea proceselor vitale.8. în creşterea şi dezvoltarea celulei. legate de schimbul permanent de substanţe ale organismului cu mediul înconjurător. ele intrând în compoziţia protoplasmei şi a nucleului şi participând la toate funcţiile celulei. "Organismul se transformă în funcţie de ceea ce îl alimentează" (Paracelsus). Regimul alimentar variat. Vitaminele înlesnesc diferitele reacţii chimice şi. digestive şi 101 . Vitamina A este indispensabilă unei bune funcţionări a aparatului vizual.1 calorii. au o importanţă deosebită în procesele metabolice celulare.)(3. competiţii. introdus în organism. La baza vieţii stau prefaceri biochimice multiple. se impune şi datorită faptului că anumite substanţe hrănitoare nu se pot metaboliza decât în prezenţa catalitică a celorlalte substanţe. prin ardere. Poteinele sunt constituenţi fundamentali ai materiei vii.depresive. reducerea duratei de refacere.15). Viaţa nu este. Un accent important trebuie pus pe alimentaţia raţională a sportivului deoarece constituie unul din factorii de bază care condiţionează succesul în pregătirea fizică. Lipidele sunt substanţe nutritive energetice. creşterea şi refacerea celulelor. posibilă fără proteine. 4.

au un rol plastic (sărurile de calciu. O cauză a producerii accidentelor în perioada de iniţiere o constituie lipsa unei alimentaţii corespunzătoare. În cercetarea de faţă am investigat 20 de sportivi cu entorse de gleznă. solicitarea până la limită a sistemelor muscular şi nervos se cer compensate printr-un echilibru alimentar asociat cu administrarea de vitamine. lucru care conduce către o slabă rezistenţă fizică şi psihică şi implicit un randament scăzut în antrenamente şi competiţii. 102 . elemente indispensabile vieţii. reglează excitabilitatea nervoasă şi musculară. reglarea oxidărilor intracelulare şi funcţionarea normală a sistemului nervos şi a musculaturii. Vitamina B1 joacă un rol important în metabolismul glucidelor. Sodiul. previne infecţiil şi formarea calculilor biliari şi renali. Aceste tipuri de traumatisme (vezi fig. 3) au fost alese de noi. potasiu. dinamica circulatorie. fier) şi catalitic (sărurile de cupru. lipsa administrării vitaminelor şi a sărurilor minerale. genunchi. cobalt. efortul extrem depus în timpul antrenamentelor şi competiţiilor. cot. sodiu. facilitează transmiterea influxului nervos. Vitamina D deţine un rol însemnat în asigurarea creşterii tonusului muscular. contribuie la reglarea tuturor funcţiilor celulare şi la creşterea excitabilităţii neuromusculare şi a tonusului muscular. produse în timpul antrenamentelor şi competiţiilor de karate-do Shotokan. lipidelor şi proteinelor. Complexitatea karate-ului. Magneziul influenţează creşterea normală a corpului.urinare. iod. dar sunt şi cel mai des întâlnite în rândul celor ce practică karate-do Shotokan. fier). diminuează oboseala nervoasă. fosfor. Ele sunt constituenţi esenţiali ai celulelor. Sărurile minerale. contribuie la creşterea rezistenţei la oboseală. intră în constituţia scheletului (în special cele de fosfor şi calciu). clorul şi potasiul controlează cantitatea şi repartiţia normală a apei în organism.

Tipuri de traumatisme cercetate în experiment 9 8 7 numar cazuri 6 5 4 3 2 1 0 Entorsa glezna 8 8 4 Entorsa genunchi Entorsa cot Fig. hipnoză. cot). genunchiere. sugestie. Lipsa echipamentului de protecţie. fapt ce provoacă accidentări. spaţii de luptă nesigure în raport cu pereţii apropiaţi. şi aici facem trimitere la glezniere. factor determinant în pregătirea sportivilor. autosugestie. apărători pentru protecţia tibiei. lucru care scade foarte mult pericolul accidentărilor. De asemenea. lucru pentru care noi insistăm pe cauzele specifice traumatismelor din cercetarea noastră (gleznă. Greşeli metodice. o altă cauză determinantă în producerea traumatismelor. Sportivii sunt solicitaţi de antrenor să execute tehnici pe care nu le stăpânesc suficient. Foarte puţini antrenori apelează la metode de pregătire psihopedagogică (antrenament mental. Încălzirea insuficientă specifică karate-ului (Jumbi-Undo) este una din cauzele cele mai des întâlnite în producerea traumatismelor. Cauzele accidentărilor sunt multiple şi au fost prezentate în subcapitolul precedent. saltele necorespunzătoare sau fixate incorect. autohipnoză etc. 3 Cele mai solicitate articulaţii în timpul antrenamentelor sunt articulaţiile gleznei şi genunchiului. locuri în care se produc cele mai frecvente accidentări. 103 . relaxare. Pregătirea psihică insuficientă.). Neglijarea sau necunoaşterea elementelor de încălzire specifică duc la accidentări. antebraţului etc. genunchi.

În toată această perioadă cât durează tratamentul. . în cercetarea noastră am recurs la testarea a 15 sportivi cu diferite traumatisme prin "scala de autoevaluare a depresiei (Zung) (tabel 3.o durată mai mare de refacere. O cauză care provoacă foarte multe accidentări. Pentru depistarea şi stoparea la timp a acestora.dezechilibre metabolice. din două motive: • necunoaştere. depresia etc (58. cum ar fi: . . . dar care nu este luată în calcul de către antrenori. Evitarea cauzelor expuse mai sus reduce riscul producerii accidentelor şi influenţează pozitiv rezultatele sportive. • bugetul precar al clubului. 59.o scădere a rezultatelor sportive. cum ar fi: agitaţia. .3). Testarea sportivilor ce practică karate-do Shotokan prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung) înainte de începerea programului de recuperare. sportivul este supus unei solicitări fizice şi psihice. apatia. . În artele marţiale accidentările sunt foarte frecvente şi provoacă diverse traumatisme pe o perioadă în care sportivul este imobilizat cu aparat gipsat ori este supus unei intervenţii chirurgicale.80). 79.oboseală nervoasă.scăderea rezistenţei la efort. agresivitatea.3. Latura psihică suferă transformări negative. prin creşterea rezistenţei fizice şi psihice.rezistenţă scăzută a sistemului osos. 3.Alimentaţia raţională şi vitaminizarea. după care urmează recuperarea medicală. rigiditatea. vitaminizării.scăderea tonusului muscular şi psihic. nervozitatea. Lipsa unei alimentaţii raţionale. Fiecare subiect a primit un formular 104 . administrării de săruri minerale într-un mod ştiinţific şi sub un strict control poate conduce la diverse dezechilibre. .

adesea.depresie uşoară 35% . după cum reiese din fig. După calcularea indicelui de depresie s-au constatat următoarele. Dorm rău noaptea rar sau niciodată 1 4 1 1 uneo ri 2 3 2 2 ades ea 3 2 3 3 totde auna 4 1 4 4 Total Tabel 3. uneori. Mă simt abătut şi trist 2.3 Se completează individual de către subiecţii din lotul experimental şi nu se admit 105 . deoarece în lotul pe care s-a făcut experimentul nu au fost sportivi cu accidentări foarte grave. 1 Depresie gravă nu s-a constatat. Întrebarea 1. întotdeauna. 1: 55% . Menţionăm faptul că nu se admite nici o sugestie sau influenţă de la examinator. Mă simt mai bine dimineaţa 3. SCALA DE AUTOEVALUARE A DEPRESIEI (ZUNG) sugestii sau influenţă externă. Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv 4.depresie medie 15% nu au depresie 55% 60 50 40 30 15% 20 10 0 depresie uşoară depresie medie lipsă depresie 30% Fig.cu 19 întrebări la care trebuia să raspundă cu: rar sau niciodată.

conduite neadaptate. Viaţa mea este suficient de plină 18. în cel mai bun caz. surmenaj. să vorbesc cu ei 7. Totdeauna mi-a plăcut să fac lucrurile pe care le fac şi în prezent 4 4 1 1 1 4 4 1 4 1 4 4 4 1 4 3 3 2 2 2 3 3 2 3 2 3 3 3 2 3 2 2 3 3 3 2 2 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 4 4 4 1 1 4 1 4 1 1 1 4 1 TOTAL: Calculul indicelui de depresie = nota totală x 100:80 Indice de depresie: Mai mic de 50: nu este depresie Între 50 – 60: depresie uşoară Între 60 – 70: depresie medie Peste 70: depresie gravă Suprasolicitarea sportivilor este multiplă: efortul fizic al antrenamentelor numeroase şi dure. Sunt mai iritat în prezent 15. Mă simt obosit fără motiv. să întâlnesc oameni interesanţi. efortul psihic al concursurilor cu adversari puternici.5. la eşec. Acestea sunt generatoare de disconfort. Am slăbit 8. Îmi place să fiu într-o societate agreabilă. lucrurile se modifică din punct de vedere fizic 106 . atmosfera din stadioane. ca şi mai înainte 11. presiunea conducerii clubului şi chiar a familiei. la care se adaugă firesc propriile aspiraţii şi anxietăţi. Sunt agitat şi nu pot sta 13. Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut 12. Am sentimentul de a fi util 17. Nu încerc nmici o greutate în a lua o hotărâre 16. dar de regulă repetate şi necompensate conduc în scurt timp la oboseală. Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort 19. Privesc viitorul cu încredere 14. Sunt constipat 9. Am poftă de mâncare ca şi mai înainte 6. presiunea publicului. Inima îmi bate mai repede 10. În momentul accidentării.

reţinere. 79. coordonare şi control a activităţii sportivului traumatizat.şi psihic. implicând măsuri de organizare. slăbirea memoriei. irascibilitate. nervozitate. 80). indicaţii. Durerea fizică datorată traumatismului poate genera probleme psihice. iar ca punct final realizarea "deprinderilor" psihice care vor satisface aceste nevoi în condiţii de fiabilitate a sistemului psihocomportamental. creşterea tensiunii arteriale. tremurul mâinilor şi picioarelor. cum ar fi. recomandări sau dispoziţii (ordine) din partea antrenorului şi psihologului. nerviozitate. . Din aceste motive am hotărât această testare a sportivilor pentru a putea preântâmpina unele probleme mai grave. aspecte de protecţie şi sprijin. Noţiunea de asistenţă psihologică este deosebit de complexă. depresie. subiective ale sportivului în vederea autoasistenţei. iniţiativei. sfătuire. a autoasigurării şi autoadaptării. agresivitate. ci şi psiho-sociale. presiune abdominală etc. Trebuie să subliniem că asistenţa psihologică activă nu constă numai în îndrumare. apatie etc( 78. dar mai ales măsuri de formare a unor mecanisme eficiente de autoconducere şi autocontrol ale propriei activităţi. Demersul pregătirii şi asistenţei psihologice a sportivilor are ca punct de plecare nevoia creşterii capacităţii psihice şi de adaptare a acestora la solicitările limită (cum este în cazul nostru traumatismul).psihic: agitaţie accentuată. agresivitate. 107 . răbdării. dar nu numai la solicitări fizice. lipsa curajului. . perseverenţei. stare afectivă schimbătoare (de la veselie exagerată la plâns). Procesul pregătirii sportivului urmăreşte adaptarea acestuia la solicitări. în cazul nostru. Nedepistarea la timp a depresiei care poate apărea foarte uşor în perioada traumatică sau posttraumatică poate duce la anumite modificări din punct de vedere: .fiziologic: intensificarea pulsului şi respiraţiei. cum ar fi: anxietate. agitaţie.. depresia gravă. ci şi în stimularea forţelor interne. ghidare. Asistenţa psihologică cuprinde un ansamblu de măsuri menite să-l sprijine pe sportiv de a trece peste punctele critice datorate traumatismului.volitiv: abţinere. neatenţie.

3. Calcularea scorului şi rezultatelor: Primiţi câte un punct dacă aţi încercuit răspunsul 3 sau 4 la itemul 3. dacă aţi încercuit răspunsul 3 la itemul 11 şi 2 la itemul 14.. 1): ● 60% au obţinut între 0 – 3 puncte.4. incapacitate de stăpânire. Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres în perioada premergătoare procedurii de recuperare medicală Pentru echilibrarea. dezechilibru afectiv. trebuie consultat un specialist. fracturi etc. S. ● 5% au obţinut un scor de peste 7 puncte. lipsa controlului asupra emoţiilor negative. ceea ce înseamnă că răspund normal la stres.). am obţinut următoarele rezultate (vezi fig.afectiv: instabilitate afectivă. reechilibrarea sau normalizarea stărilor psihice a sportivilor ce au suferit diverse traumatisme (entorse. sunt la limita normalului. Sondajul efectuat prin acest test ne conduce către rezultate superioare în procesul de recuperare. 5% 35% normal limita normalului 60% stres major 108 . În urma chestionării celor 15 karate-ka.4. el a şi verificat scala sa de măsurare a stresului pe un număr de 1600 de adulţi din Manhattan (New York). Psihologul I. Se impun măsuri de echilibrare psihică. Pentru fiecare din ceilalţi itemi primiţi câte 1 punct dacă aţi încercuit cifra 1. Longer a imaginat un test compus din 22 de întrebări. (anexa 14). ceea ce indică o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. ● 45% au obţinut între 4 – 6 puncte. întinderi. luxaţii. intitulat "Cum răspundeţi la stres?". în cercetare am făcut un sondaj pe un lot de 15 karate-ka. prin chestionarul 3.

scăderea simţului critic. sau chiar oprirea mişcării (blocaj motric). . Echipa de asistenţă psihologică poate fi compusă din psiholog. motrici: tremurături. dezorganizarea coordonării motrice fine. întărită pe baza principiilor dominaţiei.comportamentali. Epuran.Fig. Holdevici. kinetoterapeut. I.psihici: reacţii comportamentale neadecvate. structurate şi interconectate sistemic. În urma sondajului efectuat. 1 În cazurile cercetate. îngustarea câmpului conştiinţei. dezvoltarea unei motivaţii neadecvate. demers în care psihologul ajută sau îndrumă sportivul în vederea realizării cât mai bune a 109 . creşterea gradului de sugestibilitate. modificări ale tensiunii arteriale. . modificări respiratorii (de regulă accelerare). în anumite privinţe. Termenul de asistenţă este bine cunoscut şi are. În cazul de faţă se apelează la asistenţă psihologică. Asistenţa psihologică este un demers complex care cuprinde un întreg arsenal de metode şi tehnici. am depistat 5% din cei chestionaţi cu o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. medic. Asistenţa psihologică cuprinde un ansamblu de măsuri menite să-l sprijine pe sportiv în vederea atingerii celui mai înalt nivel al performanţei de care este capabil (M. traumatismul constituie factorul stresant care atrage după sine o seamă de modificări din punct de vedere: . antrenor. 1980). sensul de ajutor dat aceluia care are nevoie de el în vederea îmbunătăţirii stării sau situaţiei în care se află.fiziologic: creşterea frecvenţei cardiace. scăderea amplitudinii.

asistenţa psihologică înseamnă întărirea şi stimularea unor calităţi sau funcţii psihice în direcţiile în care pentru moment sportivul manifestă lipsuri.59). care se aplică în cazurile manifeste şi repetate de dezadaptare. dezvoltarea calităţilor psihice solicitate de activitatea specifică din antrenament şi concurs şi care constituie baza obţinerii succesului (performanţei). în stările de stres care pot fi însoţite de fenomene de dezadaptare. deci. subiective. Un aspect particular al asistenţei psihologice. Acest fel de asistenţă urmăreşte. ci din cauze interne. de comportament. Aşadar. Am putea numi aceste funcţii ale asistenţei psihologice ca profilactice. cum sunt cele în care se află sportivii hiperemotivi sau cu complexe de inferioritate. evidenţiate şi înscrise în fişa caracterizării psihologice a acestuia. în care comportamentul sportivului nu este deplin adecvat sarcinilor şi situaţiilor. Altfel spus. în care este deficitar sau generatoare de crize (dificultăţi) de adaptare. în timp ce asistenţa urmăreşte reglarea sistemului psihocomportamental al sportivului în secvenţele impuse de evoluţia acestuia pe traiectoria performanţei. depăşirea de către sportiv a momentelor de criză a situaţiilor critice. sau în cazurile de carenţe ale unor calităţi de ordin psihic. nu din cauza acestora.sarcinilor. înrudit cu asistenţa medicală. Există însă şi asistenţă psihologică cu caracter mai pregnant curativ. Subliniez legătura pregătirii psihologice generale şi pentru concurs a sportivului cu asistenţa psihologică.(58. Pregătirea psihologică a sportivului înseamnă educare. asistenţa psihologică a sportivului cuprinde măsurile şi mijloacele 110 . este constituit din tratamentul cu caracter psihologic sau psihiatric aplicat sportivului în caz de accident sau stări psihopatologice care pot apărea în viaţa acestuia. cunoscute. pregătirea psihologică urmăreşte dezvoltarea capacităţii psihice a sportivului în vederea realizării optimale a finalităţilor sale individuale şi sociale. cum ar fi traumatismul. Asistenţa psihologică se dă sportivilor în stare de limită (în cazul nostru – traumatism).

cum ar fi: .combate stazele şi edemele posttraumatice prin îmbunătăţirea circulaţiei periferice.81.tonifică musculatura. În acest context. kinetoterapeut. . Ea are mare valoare în recuperarea completă sau parţială a deficienţelor de ordin morfologic şi funcţional apărute în afecţiunile traumatice ale aparatului locomotor.menţine elasticitatea structurilor capsulo-ligamentarte şi mobilitatea articulară. combătând atitudini vicioase. recuperarea se realizează într-un interval mai mic de timp. . . antrenor) previn. cu rolul de a menţine într-o poziţie corectă diferite segmente ale 111 . Gimnastica medicală este metoda pe care am utilizat-o în tratamentul de recuperare funcţională. a.posturale. atât în timpul imobilizării. stimulează.82). reintegrarea cât mai repede a sportivului în activitate cu tonus fizic şi psihic ridicat.prin care persoane calificate (psiholog. Elaborarea programei de recuperare fizică şi psihopedagogică A.5. Depistarea stresului prematur este foarte importantă pentru specialişti de a recurge la cea mai eficientă metodă de tratament şi recuperare. medic. cât şi după scoaterea aparatului gipsat. dirijează comportamentul sportivului pentru o mai bună adaptare la sarcinile şi situaţiile specifice activităţii(80. Metode de recuperare fizice. ajută. Gimnastica medicală foloseşte exerciţii: . făcându-l apt pentru a se integra progresiv în procesul de antrenament. sportivul trece mult mai uşor peste traumă. 3.readaptează bolnavul din punt de vedere funcţional. Am recurs la această metodă de recuperare întrucât are o serie de efecte pozitive. Kinetoterapia ( gimnastica medicală) este un mijloc de recuperare ce foloseşte un sistem de exerciţii cu acţiuni asupra întregului organism.menţine diverse segmente ale corpului în poziţii corecte. .

Scopurile secundare ale reeducării sunt legate de prevenirea apariţiei tulburărilor posttraumatice sau postoperatorii locale. Scopul prim este acela de a ridica cât mai precoce deficientul în poziţie ortostatică şi de a-i oferi posibilitatea de mişcare în această poziţie. Organizarea programului de kinetoterapie ( gimnastică medicală) În alcătuirea programului de recuperare se iau în considerare o serie de parametri generali şi locali: 1. Vârsta deficientului dă. ergoterapie şi sport. comparativ cu al unui trăgător de tir. asupra dinamometriei şi ergometriei.dinamice . Capacitatea fizică generală indică intensitatea programului de recuperare şi se determină cu ajutorul testelor asupra consumului de oxigen în efort. de asemenea. indicaţii generale asupra naturii programului de recuperare. la adulţi şi adolescenţi gimnastică. Parametrii locali Scopul reeducării.folosesc contracţii musculare izotonice. Tipul afecţiunii impune durate diverse de recuperare. . 2. La copii se recomandă imitaţii şi jocuri. şi deci alcătuirea unui plan de acţiune pe întinderi variabile. Profesiunea şi ramura de sport au un rol important. programul urmând să se alcătuiască în vederea restabilirii condiţiilor optime de muncă specifice. de asemenea. care pot contribui la încetinirea ritmului de vindecare. Durata bolii şi a recuperării. hipotrofia 112 . .corpului. făcând profilaxia redorilor articulare şi atitudinilor vicioase. Parametrii generali Tipul şi specificul deficienţei Diagnosticul medical complet al afecţiunii şi localizării trasează privind jaloane generale ale programului. Aceste tulburări sunt: edeme.statice . decât acela al unui atlet. Programul de recuperare al unui muncitor manual este mai îndelungat decât al unui intelectual.folosesc contracţii musculare izometrice.

în special ca durată a etapelor.Programele au un caracter individual şi cuprind exerciţii adaptate fiecărui caz în parte. Tratamentul de recuperare funcţională trebuie început cât mai devreme cu putinţă. 3.25 de minute partea fundamentală .musculară şi redoarea articulară.10 minute încheiere . fie durerilor. Posibilităţile de percepţie joacă un rol important şi trebuie cunoscute. principiul de bază al oricărui tratament medical.Programele sunt presărate cu numeroase exerciţii de respiraţie. sub nici o motivare. Tipul intervenţiei chirurgicale efectuate diferenţiază. impusă de necesitatea menajării segmentului în cauză. de asemenea. vechi cât ştiinţa medicală.10 minute încălzire . Principiul precocităţii tratamentului. de a face rău. Tratamentul trebuie început cu precocitate şi pentru a preveni apariţia şi fixarea diverselor compensări mai frecvente la mers şi ca atitudine corporală. Caracteristicile morfo-funcţionale ale segmentului interesat – fiecare leziune şi fiecare segment au propriile caracteristici morfo-funcţionale. 113 .Durata unei şedinţe de kinetoterapie este de 40-45 de minute. . este acela de a nu aplica un tratament decât cu siguranţa de a îmbunătăţi starea pacientului şi niciodată. programul de recuperare. Caracteristici generale: . expiraţiile făcându-se cu forţă şi zgomot. . Suplinirea unor mişcări cu ajutorul segmentelor învecinate.Programul zilnic al unui kinetoterapeut nu poate fi mai mare de 10 – 12 bolnavi Principiile kinetoterapiei "Primum non nocere". se datorează fie lipsei de forţă. care antrenează participarea amplă a întregului tren superior. dintre care: .

Efortul localizat la segmentul afectat trebuie să urmeze o curbă uşor ascendentă. cât şi de-a lungul întregii perioade de antrenament. Trecerile de la uşor la greu. Principiul individualizării tratamentului. de la simplu la complex. Diversitatea localizării. fiecare de importanţă majoră. bolnavul trebuie cunoscut temeinic. Instituirea tratamentului trebuie să ţină seama de o serie întreagă de factori. având un aparat locomotor mai bine dezvoltat şi înţelegerea mai cuprinzătoare a mişcării şi a efectelor ei. în mod obişnuit. gradarea efortului este obligatorie şi de importanţă hotărâtoare. întreruperile au ca urmare nu numai prelungirea evoluţiei proceselor de vindecare. ce se pot împărţi în următoarele categorii: . de la cunoscut la necunoscut. Bolnavii obişnuiţi cu practicarea exerciţiilor fizice în mod organizat participă incomparabil cu mai mult succes la tratamentul prin gimnastică medicală. iar tratamentul individualizat pe baza datelor personale. un rol important în succesul recuperării. chiar atunci când exerciţiile fizice folosite sunt analitice. Înainte de orice. Posibilităţile intelectuale ale bolnavilor joacă. atât în cadrul unei şedinţe. Tratamentul prin gimnastică medicală trebuie continuat până la refacerea totală a calităţilor fizice (în primul rând forţa şi mobilitatea). de asemenea. care este proporţional cu durata întreruperii. Mobilitatea se recapătă mult mai uşor la 114 .Principiul gradării efortului. ci şi un important regres. Sexul condiţionează durata tratamentului prin deosebirile specifice referitoare la calităţile fizice. În gimnastica medicală recuperatorie. Tratamentul prin gimnastică medicală solicită organismul în totul lui.factori legaţi de personalitatea bolnavului. reprezintă reguli riguroase. varietatea afecţiunilor şi a intervenţiilor chirurgicale şi nenumăratele forme de reacţii ale organismului la tratamentul prin gimnastică medicală obligă la o strictă individualizare. Într-o măsură mai mare decât la oricare alt tratament medical. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrală. de lungă durată. Tratamentul prin gimnastică medicală este.

145). imobillizarea pre.femei. localizarea. Din punct de vedere terapeutic exerciţiile fizice se împart în două mari categorii: 1.şi postoperatorie determină durata şi rezultatele recuperării funcţionale. Mobilitatea unei articulaţii este recuperabilă numai prin mişcări cu amplitudine crescândă. după consolidarea leziunilor. Numai prin practica exerciţiului fizic se pot recăpăta forma şi calităţile unui segment afectat de imobilizare prelungită sau de un tratament medical prea îndelungat. Exerciţii cu scăderea rezistenţei. tehnica aleasă. Această rezistenţă este formată din grupul unui segment anatomic şi a unui obiect oarecare sau dintr-o forţă cu acţiune contrară. ligamente. şi anume atunci când forţa musculară este atât de redusă încât nu poate învinge nici rezistenţa 115 . . Calitatea tratamentului medical aplicat este un factor determinant al duratei recuperării în sensul scurtării sau prelungirii timpului necesar. iar atonia şi atrofia musculară nu pot fi combătute decât prin exerciţii cu rezistenţă din ce în ce mai mare. iar recâştigarea calităţilor fizice pretinde o perioadă de timp relativ scurtă. Principalul mijloc al recuperării în afecţiunile aparatului locomotor este exerciţiul fizic. fără urmări.factori determinanţi de calitatea tratamentului. Localizarea intervenţiei chirurgicale la nivelul articulaţiei (părţi moi. sub multiplele lui forme. cu influenţe apreciabile asupra duratei recuperării. vindecarea este totală. Cea mai mare parte a mişcărilor omului sau a exerciţiilor fizice practicate constau în învingerea sau eliberarea unei rezistenţe. Gradul acesteia. 3. . capsulă sinovială) determină o recuperare mai anevoioasă şi uneori chiar incompletă(144.factori generaţi de natura intervenţiei chirurgicale. iar forţa la bărbaţi. Mijloace folosite în kinetoterapie pentru recuperarea diferitelor afecţiuni al aparatului locomotor. din ce în ce mai apropiată de normal. Atunci când intervenţia chirurgicală interesează numai sistemul osos. Vârsta reprezintă un alt factor legat de bolnav. Exerciţii cu reducerea rezistenţei îşi găsesc aplicarea numai în gimnastica medicală.

exerciţii combinate . ajungându-se la solicitări maximale. mingi medicinale).exerciţii efectuate din poziţii favorabile din punct de vedere biomecanic .rezultată din greutatea segmentelor respective. până la reluarea integrală a mişcărilor active. în muncă şi sport. în funcţie de factorul care produce îngreuierea. haltere. Exerciţiile astfel efectuate se pot adresa tuturor articulaţiilor şi axelor de mişcare. Deplasarea centrului de greutate al unui segment sau al întregului corp se mai poate realiza şi cu ajutorul diverselor aparate portative cunoscute (bastoane.exerciţii în care se folosesc aparate sau sisteme de pârghii şi greutăţi . Numai astfel segmentul afectat care a suferit o intervenţie chirurgicală se poate reintegra în complexul solicitărilor impuse de nevoile cotidiene de mişcare. În principiu.exerciţii efectuate cu ajutorul aparatelor formate din scripeţi şi greutăţi . Greutatea corpului poate fi şi ea folosită pentru îngreuierea exerciţiilor la care se poate adăuga şi o greutate suplimentară (minge medicinală.exerciţii fizice care folosesc inerţia . prin oblicizarea acestuia sau a întregului corp. şi anume: . Dintre exerciţiile cu diminuarea rezistenţei enumerăm pe cele mai frecvent folosite: . măciuci. Posibilitatea de deplasare a centrelor de greutate ale segmentului şi implicit de creştere a rezistenţei este în raport direct proporţional cu oblicitatea segmentului şi cu greutatea lui.exerciţii în care se foloseşte gravitaţia – forţa de gravitaţie poate fi mărită deplasând centrul de greutate al segmentului. Exerciţiile bazate pe creşterea rezistenţei se împart în patru categorii.mişcări pasive . 116 .exerciţii efectuate în apă. Exerciţii cu creşterea rezistenţei Rezistenţa este elementul principal al progresiei.exerciţii executate cu ajutorul corzii elastice . 2. aceste exerciţii se utilizează numai în prima parte a tratamentului. saci cu nisip.

). Exerciţii statice. Exerciţiile statice prezintă şi unele dezavantaje: .exerciţii cu rezistenţă în perechi – constituie procedeul cel mai sigur. mai adaptat scopului urmărit în activitatea cuplului recuperator – bolnav sau a unui cuplu de bolnavi. Această blocare are drept consecinţă creşterea presiunii venoase intracraniene.exerciţii cu autorezistenţă . exerciţiile izometrice au un rol important din prima până în ultima zi de tratament. Rapiditatea dezvoltării forţei este legată de numărul de unităţi neuromusculare mobilizate în efectuarea exerciţiilor fizice. Modul de utilizare a exerciţiilor fizice statice în vederea recuperării 117 . . Orice exerciţiu poate fi exerciţiu dinamic (izotonic) şi static (izometric). Contracţia izometrică corespunde primei componente. 3.sunt cele în care rezistenţa este opusă chiar de către executant prin contracţia concomitentă a muşchilor antagonişti. suficient de stabil muşchilor aflaţi în contracţie. Forţa se dezvoltă foarte bine cu ajutorul exerciţiilor izometrice. .rezistenţa realizată cu ajutorul diverselor obiecte portative (minge medicinală cu aruncări şi prinderi. pentru a oferi punct fix. coardă elastică etc. .sac cu nisip etc. Autorezistenţa poate fi opusă şi de segmente sănătoase. Lucrul muscular are două componente: una obligatorie. care constă în creşterea tensiunii fibrelor musculare ca urmare a excitaţiei nervoase şi o alta neobligatorie care constă în scurtarea sau lungirea fibrei musculare şi care duce la deplasarea unor segmente. îndeosebi celor cu inserţii pe trunchi.staza circulatorie creată la nivelul muşchilor în acţiune scade mult aportul de substanţe energetice. stânjeneşte procesele de eliminare şi tulbură procesele metabolice.blocarea toracelui şi abdomenului implicit a funcţiei respiratorii. .). Pentru recuperarea funcţională după intervenţii chirurgicale. intensitatea şi durata efortului se pot doza cu mai multă exactitate.

3. 12. 8. 6. 4.84). 7. deci după accident. Pentru centralizarea datelor s-a întocmit următoarea fişă de evaluare şi tratament pentru fiecare sportiv în parte (anexa 15): În cercetarea de faţă am desfăşurat studiul pe două loturi. nici creşterea presiunii intracraniene. cuprinse în anexa 14. scurtându-se astfel la maximum perioada de convalescenţă a deficitelor locomotorii care au suferit intervenţii chirurgicale. care sunt trecute în fişa de evaluare şi tratament. dar nu numai al acestora(63. 11. Epuran. 10. 2. 20. cuprinse în anexa 13. un complex de exerciţii kinetoterapeutice pentru fiecare articulaţie cuprinse în anexele 18. În concluzie. 13. Menţionez faptul că am utilizat pentru lotul experimental. punând deci în contracţie numai un număr mic de muşchi. exerciţiile izometrice nu pot fi utilizate după regulile clasice. În cadrul kinetpterapiei. 19. pentru creşterea eficienţei procesului de recuperare al sportivilor. 9. pe lângă exerciţiile kinetoterapeutice. Psihologia kinetoterapiei . De aceea am considerat important să menţionez amplitudinea fiziologică a fiecărei articulaţii 118 . 1994).poate diminua dezavantajele de mai sus. 17. . implicit. 19 şi 20.lotul martor cuprinde fişele de evaluare şi tratament nr: 1. 16. îndeosebi în prima parte a acestuia. exerciţiul fizic este în multe cazuri factorul de risc traumatic şi în toate cazurile mijloc terapeutic (M.lotul experimental cuprinde fişele de evaluare şi tratament nr: 5. 14.79. exerciţiile izometrice nu impun blocarea toracelui şi abdomenului şi. În fişele de evaluare şi tratament sunt trecute testările articulare în momentul în care sportivul este investigat la spital.domeniul kinetoterapiei are multe particularităţi care merită şi necesită să fie analizate din punct de vedere psihologic. Numai astfel se poate realiza o încărcătură musculară mare într-o perioadă când aceeaşi încărcătură nu este posibilă prin exerciţii izotonice. spre deosebire de alte specialităţi medicale. dar trebuie folosite în cadrul tratamentului de recuperare a aparatului locomotor. 15. şi anume: . 18. Strict analitic.

şi anume: Articulaţia gleznei prezintă următoarea amplitudine fiziologică: .flexia dorsală: .cuprinsă în cercetare. Kata înseamnă lupta cu adversari imaginari şi este un complex de atacuri şi apărări. 24 şi 25).flexia: 0o → 145o Articulaţia cotului prezintă următoarea amplitudine fiziologică: . însumând exerciţii executate cu membrele inferioare şi superioare (anexele 21.45 – 60 de zile pentru entorsă de cot gr.30 – 45 de zile pentru entorsă de gleznă gr. II. Pentru lotul experimental am utilizat. Perioadele de recuperare medicală prin metodele clasice date de specialişti este de: . dar cu accent pe respiraţie.inversia: . exerciţii specifice karate-ului. 23.60 de zile pentru entorsă de genunchi gr. II.pronaţie: 0o → 90o Subliniez faptul că în fişele de evaluare şi tratament nu este trecută perioada de recuperare medicală. Exerciţiile de respiraţie au fost materializate prin exersarea Kata Hangetsu (anexa 26).eversia: . pe lângă exerciţiile de bază ale kinetoterapiei.flexia: 0o → 140o . Trebuie precizat că datele prezentate mai sus reprezintă perioada de când a fost scos aparatul gipsat şi până la recuperarea finală.flexia plantară: . . În karate-do 119 0o → 20o 0o → 50o 0o → 25o 0o → 45o Articulaţia genunchiului prezintă următoarea amplitudine fiziologică: .supinaţie: 0o → 90o . membrele superioare (anexa 23) şi articulaţia cotului( anexa 24) au fost concretizate prin Kihon (şcoala de bază). Exerciţiile pentru membrele inferioare (anexa 25) .Pentru îmbinarea exerciţiilor pentru membrele superioare/inferioare şi respiraţie am considerat Kata Unsu (anexa 27) punctul forte în procesul de recuperare. 22. II. .

întrucât sunt mult mai bine cunoscute de către sportivi şi pot fi executate mult mai corect. . B. omul poate fi considerat ca fiind un sistem 120 .stimularea circulaţiei limfatice. Este contraindicată masarea zonelor care prezintă leziuni musculare sau leziuni traumatice.vasodilataţie periferică activă.Shotokan.. O şedinţă de masaj trebuie să dureze 20 – 30 de minute. b. benefic. . Am introdus masajul în cercetare deoarece exercită o influenţă pozitivă asupra zonei unde se acţionează. Masajul pe care l-am întrebuinţat în cercetare este de tip miostimulent. Kata Unsu înseamnă chintesenţa stilului în ceea ce priveşte tehnicile de atac şi de apărare. Metode psihopedagogice Pornind de la ideea că ". care este folosit în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare. De asemenea produce: . pentru combaterea edemelor traumatice(89. inactivitatea după un traumatism.relaxare musculară. .sedativ.favorizează eliminarea produşilor toxici din arderile energetice şi acumulaţi în ţesuturi. .110). insistând de 2 – 3 ori pe fiecare zonă.stimularea metabolismului. .analgezic. ceea ce duce la o îmbunătăţire şi uşurare a procesului de recuperare. .. . o micşorare a timpului rezervat recuperării propriuzise. şi nu în ultimul rând inspiraţia şi expiraţia. Am considerat necesar. util şi important de a introduce exerciţii specifice karate-ului. Întotdeauna şedinţa de masaj trebuie să aibă loc după cea de kinetoterapie.îmbunătăţirea stării trofice locale. poziţiile superioare şi forţa explozivă a loviturilor.

caracterizat prin capacitatea de autoreglare şi autoorganizare.cibernetic complex. Prezint în continuare modelul tehnologiei de pregătire psihologică prin antrenament autogen a sportivilor ce au suferit diverse traumatisme. Relaxarea În cercetare. Epuran.încordare musculară combinată cu respiraţia 121 . Pregătire Antrenament autogen Obiectiv: . Reglarea şi autoreglarea stărilor psihice presupune o serie de procese complexe şi intercondi-ţionate. Schultz – ce reprezintă o metodă prin care decontracţia musculară şi viscerală împreună cu o respiraţie adecvată devin mijloace de relaxare psihică. pe care am materializat-o prin antrenamentul autogen – I. atât în plan teoretic-aplicativ.contracţie musculară şi viscerală cu respiraţie adecvată Metode: . a. am utilizat ca metodă psihopedagogică relaxarea psihică. dar şi practic-aplicativ" (M. • capacitatea de angajare voliţională maximă în activitate. • mobilizarea motorie corespunzătoare sarcinilor stabilite. • mobilizarea motivaţională şi energetică generală a organismului pentru a răspunde cât mai bine solicitărilor situaţiei. care au ca rezultat: • controlul emotivităţii şi implicit educaţia stabilităţii psihice. probabilist. • controlul şi mobilizarea capacităţilor intelectuale. putem afirma că randamentul maxim şi comportamentul optim în activitatea sportivă nu pot exista fără o valorificare a resurselor fizice şi psihice.relaxare musculară combinată cu respiraţia . iar mecanismele reglatorii ale stărilor psihice prezintă o importanţă deosebită. 1980). H.

În experiment am utilizat un complex de exerciţii ce aparţin ciclului inferior. Efectele acestui tip de antrenament pot fi observate de subiecţi încă din primele zile de practică (relaxare mai bună. Este un tip de antrenament complex care a fost demonstrat de Schultz în 1967. capacitate de concentrare mai mare şi memorie mai bună).Experimentul a fost efectuat pe un lot de 10 sportivi cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor. utilizată în pregătirea sportivilor. pentru creşterea rezistenţei la frustrare şi la 122 . El poate fi folosit în completarea tratamentului medicamentos al oricărei afecţiuni somatice. Antrenamentul autogen Termenul de relaxare semnifică o deconectare generală a individului de activitatea sa cotidiană. Antrenamentul autogen. precum şi în tratamentul unor afecţiuni de tip nevrotic sau psihosomatic. începând cu odihna activă şi terminând cu modalităţile statice de deconectare. Relaxarea este o tehnică psihoterapeutică şi autoinformativă. având ca efect un repaus cât mai eficient. Relaxarea este în acelaşi timp o metodă de autoreglare a stărilor psihice. metoda a început să fie utilizată în medicina preventivă. Mai recent. creşterea rezistenţei la stres a organismului şi diminuarea efectelor negative ale stersului deja instalat. contribuind la reducerea durerii şi întărirea eu-lui bolnavului.cea mai uzitată cale de a ajunge la relaxare. care urmăreşte realizarea unei decontracturi musculare şi nervoase. somn mai odihnitor. Avantajele antrenamentului autogen sunt bine cunoscute în psihoterapia unor nevroze şi afecţiuni psihosomatice. fundamentată ştiinţific. reducerea anxietăţii. Acest proces îmbracă forme variate. economisirea energiei fizice şi psihice.

mâna şi ajunge până la degete" "braţul meu drept este foarte greu" "braţul meu drept este greu ca de plumb" "simt linişte şi greutate" Formule asemănătoare se folosesc şi pentru inducerea progresivă a senzaţiei de greutate la nivelul braţului stâng. din ce în ce mai greu" "o greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul. b) Generalizarea senzaţiei de greutate: "o linişte plăcută mă împresoară" "calmul mă inundă tot mai mult" "simt o linişte şi o pace interioare" "sunt complet calm" "întregul meu corp este destins şi relaxat" "umerii. picioarele sunt grele. precum şi în pregătirea sportivilor de performanţă (Holdevici. a membrului inferior drept şi a celui stâng. ciclul inferior (model adaptat după tehnica lui Schultz): a) Inducerea senzaţiei de greutate la nivelul braţului: "sunt în întregime liniştit şi cu desăvârşire calm" "toţi muşchii îmi sunt destinşi şi relaxaţi" "o linişte plăcută mă înconjoară" "nimic nu-mi tulbură liniştea" "simt o pace şi o linişte interioară profundă" "sunt foarte calm şi liniştit" "braţul meu drept e greu. 1999).alţi factori stresanţi. braţele. mâinile. Antrenamentul autogen cuprinde două cicluri de exerciţii: A. Ciclul inferior: Voi prezenta în continuare un model de antrenament autogen. braţul. foarte grele" "întregul meu corp este foarte greu" 123 .

relaxat. picioarele" "o căldură plăcută îmi cuprinde tot corpul" "întregul meu corp este învăluit într-o căldură plăcută" "întregul meu corp este învăluit într-o căldură plăcută. mâinile. braţele. greu ca de plumb" "sunt foarte calm şi liniştit" c) Inducerea senzaţiei de căldură la nivelul braţului drept: "o căldură puternică îmi cuprinde braţul drept" "o căldură puternică îmi cuprinde braţul drept. perfect liniştit" "o căldură plăcută îmi cuprinde umerii. ca şi cum ar fi cufundat într-o baie caldă" "braţul meu drept este învăluit într-o căldură odihnitoare" "linişte. căldură" "liniştea şi echilibrul mă împresoară" Comenzi asemănătoare se folosesc şi pentru inducerea senzaţiei de căldură în braţul stâng şi în picioare. mâna dreaptă şi ajunge până la degete" "vasele se dilată şi simt căldură în braţul drept" "o căldură plăcută îmi cuprinde braţul şi mâna dreaptă" "braţul meu drept devine cald. d) Generalizarea senzaţiei de căldură: "întregul meu corp este relaxat. ca într-o baie caldă" "sunt liniştit şi relaxat" "liniştea şi echilibrul mă împresoară" "mă las cuprins de tihna senină şi necontenitul echilibru" "sunt în întregime liniştit" "sunt cu desăvârşire calm" "întregul meu corp este destins. inert" "întregul meu corp este greu" "simt în tot corpul o greutate copleşitoare" 124 ."întregul meu corp este cuprins de o greutate foarte mare" "corpul meu este greu. greutate.

calm şi egal" "sunt perfect liniştit şi relaxat" f) Exerciţiu pentru calmarea respiraţiei: "respiraţia mea devine liniştită şi rară" "respir liber şi aproape de la sine aerul din jurul meu" "respir calm şi liniştit."corpul este greu şi destins. fără efort" "respir foarte calm şi liniştit" g) Exerciţiu pentru trăirea senzaţiei de căldură în zona plexului solar: "sunt perfect calm şi relaxat" "sunt perfect liniştit" "muşchii abdominali sunt destinşi. foarte liniştit" "inima mea bate liniştit şi egal. ca un arc în repaus" "o căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul" "tot corpul meu este învăluit într-o căldură plăcută şi liniştitoare" "simt o căldură plăcută care îmi cuprinde tot corpul" e) Exerciţi pentru liniştirea bătăilor inimii: "inima mea bate liniştit. împrăştiind tot sângele în corp" "inima mea bate liniştit şi egal. orice tensiune dispare" "plexul solar este cuprins de o căldură plăcută" "plexul solar e cald şi relaxat" h) Exerciţiu pentru inducerea vasoconstricţiei în zona frunţii: "îmi simt capul liber şi uşor" "muşchii feţei sunt relaxaţi" "bărbia este destinsă şi relaxată" "fruntea devine rece şi tot mai destinsă" "simt cum aerul rece îmi împresoară tâmplele" "simt răcoare în zona frunţii" 125 . împrăştiind tot sângele în corp" "inima parcă lucrează de la sine" "inima bate liniştit.

. Ciclul inferior al antrenamentului autogen poate fi utilizat cu succes atât în psihoterapie. Condiţiile în care se realizează antrenamentul autogen: Este indicat ca relaxarea să se realizeze în condiţii de: .practicarea poziţiei nr. se recomandă utilizarea unei înregistrări audio a textului Tehnica de relaxare se aplică individual sau în grup (7 – 10 persoane). Ciclul superior – presupune un stagiu de 6 luni până la 2 ani de practicare a ciclului inferior.semiobscuritate Se recomandă trei poziţii în care relaxarea se obţine mai uşor: ."creierul îmi este limpede ca un izvor de munte" "îmi simt capul foarte limpede" "sunt perfect liniştit şi relaxat" Exerciţiile din cadrul ciclului inferior al antrenamentului autogen au deci menirea să determine o "decontractură concentrativă" a subiecţilor. ceea ce înseamnă că. 3 sub îndrumarea unui specialist (psiholog. aşezat pe un scaun.poziţia decubit dorsal (culcat pe spate). datorită 126 .poziţia şezând pe un fotoliu .poziţia "birjarului": subiectul.temperatură normală .în absenţa terapeutului. cât şi preventiv. în pregătirea psihologică a sportivilor. timp de 5-7 minute. de 2-3 ori pe săptămână subiectul fiind instruit să continue exerciţiul acasă. medic). acesta îşi creează o stare de detaşare de tip hipnoid care provoacă la rândul său o destindere musculară" B. Picioarele sunt depărtate. În cercetare nu folosesc ciclul superior. După însuşirea tehnicii se poate ajunge până la 15 minute. apleacă uşor coloana din talie. deoarece este foarte greu de a ajunge la acest nivel. iar coatele sprijinite pe coapse . În perioada de învăţare a tehnicii este indicată: . prin concentrarea pe formulele sugestive.linişte .

aceste formule trebuie să fie utilizate numai după însuşirea celor şase exerciţii standard din cadrul ciclului inferior al antrenamentului. Persoanele care gândesc astfel sunt prea agitate şi trăiesc la un nivel prea ridicat de tensiune psihică. "a. 3. astfel încât aceasta să se transforme într-o deprindere cu efecte benefice. 4. "Nu am un loc potrivit pentru relaxare". "Nu sunt suficient de disciplinat pentru a putea practica relaxarea". b. Ignoraţi inspiraţia. După părerea lui Scultz. Observaţi ciclul respirator în mod pasiv. 127 . autoobservându-vă calm respiraţia. 2. Respiraţi normal. În acest caz este recomandabil ca subiectul să-şi găsească un asemenea loc. ►Obstacole care stau în calea practicării relaxării Foarte mulţi subiecţi sănătoşi sau cu tulburări neuropsihice ori psihosomatice încep să practice exerciţiile de relaxare cu entuziasm. Cu alte cuvinte. Exerciţii de relaxare prin expiraţie Curtis (1987) dă câteva indicaţii metodice pentru intrarea subiectului într-o stare de relaxare utilizând tehnica respiratorie. aşa-numitele formule "intenţionale". pe care le descrie ca pe nişte sugestii posthipnotice. Permiteţi organismului să inspire de la sine.contribuţiei sale la liniştirea generală a organismului. după care le abandonează mai devreme sau mai târziu. subiectul nu plasează relaxarea pe lista priorităţilor zilnice. De aici se desprinde concluzia că subiectul nu a perseverat suficient în practicarea relaxării. amortizarea rezonanţei stărilor afective negative. fără a conştientiza actul inspirator. Schultz a subliniat importanţa combinării exerciţiilor de relaxare cu forme sugestive. Lăsaţi corpul să respire de la sine. "Exerciţiile de relaxare sunt foarte plictisitoare". reglarea circulaţiei periferice. Cele mai frecvente scuze sunt: 1. "Nu am timp pentru relaxare". creşterea capacităţii de concentrare şi dominarea propriului organism.

De asemenea.în continuare. bătăile inimii se domolesc. Atunci când se doreşte ieşirea din această stare. subiectul se concentrează asupra fazei expiratorii. respiraţia devine tot mai liniştită.c. b. În timpul exerciţiului menţineţi o atenţie pasivă. Subiectul va rămâne un timp în stare de relaxare. b. 128 . 1987): "a. cum ar fi: Exerciţii de relaxare în etape Şi acest exerciţiu se bazează pe utilizarea tehnicii expiraţiei. se instalează o senzaţie de linişte. pe parcursul altor câteva cicluri respiratorii.).în timpul expiraţiei simte cum corpul se scufundă. După câteva cicluri respiratorii. c. de linişte.cu ochii închişi. . gambele etc. tot mai mult cu fiecare expiraţie. concentraţi-vă asupra zonei simetrice (braţ. timp de câteva cicluri respiratorii (2-5) se va observa aerul care intră şi apoi părăseşte căile nazale. percepe căldura aerului care părăseşte căile nazale. gleznele. Concentraţi-vă asupra unei anumite părţi a corpului (Este bine să porniţi de jos în sus: labele picioarelor. Se va observa cum. se relaxează purtat de senzaţia de relaxare. Simţiţi şi trăiţi senzaţiile specifice expiraţiei: senzaţia de scufundare. organismul se linişteşte tot mai mult. . Indicaţii metodice (Curtis. în cercetare am utilizat şi alte exerciţii de relaxare. gândiţi-vă şi vizualizaţi expiraţia. se contopeşte cu mediul înconjurător. Atunci când respiraţi. picior) sau asupra părţii corporale imediat următoare. Concentrţi-vă atenţia asupra expiraţiei. de pace interioară. încercaţi să simţiţi relaxarea în acea parte a corpului. cu fiecare expiraţie. se va inspira adânc. de greutate". Pentru exerciţiile de relaxare prin expiraţie trebuie adoptată o poziţie comodă (culcat dorsal sau şezând cu capul şi braţele sprijinite. se fac câteva mişcări de extensie şi flexie a membrelor şi se deschid ochii. .

. toracele nu se mişcă de loc sau aproape de loc.C. încordarea. revenind de pe vârfuri. Exerciţii pentru concentrarea atenţiei 129 . T1 – stând."." – se vor pronunţa în gând. deschizând pumnii şi imaginând că aerul iese chiar prin vârfurile degetelor... R. Notă: Timpii respiratori: pentru calmarea emoţiilor este de preferat ca expiraţia să fie mai lungă decât inspiraţia (2 secunde inspiraţie.. Expiraţia seamănă cu un uşor şuierat. T2 – expiraţie lentă pe gură. câteva mişcări de flexie şi extensie a membrelor. adică cu expiraţia. la expiraţie se retrage uşor. Subiectul se va folosi de sugestia verbală: "inspir calmul. e. inspiraţie apnee expiraţie apnee inspiraţie Indicaţie: Această respiraţie este bine să fie numai abdominală.d. Rămâneţi un timp în stare de relaxare. "expir agitaţia. Parcurgeţi toate zonele corpului până când majoritatea acestora sunt relaxate.E2.E1. inspiraţie uşoară pe nas cu ridicare pe vârfuri şi strângând pumnii.C. 4 secunde expiraţia). deschideţi ochii.stând (în ortostatism) expiraţie puternică pe gură de câteva ori. Recomandare: Exerciţiile de respiraţie încep cu faza 0. la inspiraţie abdomenul se umflă uşor. Schemă: 4 secunde – 2 secunde – 4 secunde – 2 secunde – 4 secunde etc. . după care reveniţi realizând o inspiraţie profundă." Exerciţii de respiraşie pentru calmarea emoţiilor R.

C. . continuarea inspiraţiei pe nas.R7. fără dilatarea părţii superioare a pieptului. Când subiecţii au perceput astfel ritmul. C.7). înainte de a trece la exerciţiile următoare. continuând inspiraţia pentru a umple pieptul la maximum. numărând în gând acelaşi ritm sistolic. – Conştientizarea ritmului .R.R8. T2 – fără oprire. ridicând uşor peretele abdominal.expiraţia se face natural. Degetele pe dosul mâinii stângi. Se admite că subiectul nu va putea inspira mai mult în momentul în care ajunge la cifra 8. Cutia toracică va fi lăsată să se relaxeze de la sine. încearcă să-l resimtă interior. – Respiraţia ritmică .se va învăţa şi exersa la început respiraţia lentă cu regularitate şi continuitate.C. retragerea în acelaşi timp a abdomenului. fără efort şi autoimpunere. numărând în gând după propriul ritm (idem C. policele dedesubt. C. T3 – aerul va trece în partea superioară a plămânilor. . ridicând abdomenul. cu mâinile aşezate pe marginea inferioară a abdomenului. – Respiraţia completă în patru timpi T1 – inspiraţie uşoară pe nas. inspiraţie uşoară pe nas.R9. subiectul îşi va simţi pulsul şi mental.A1. Numai la sfârşitul expiraţiei. numărând tot până la opt. 130 . în timp ce aerul se scurge uşor pe nas. numărând fiecare pulsaţie. însă cu braţele de-a lungul corpului. în corp. pentru a putea elimina complet aerul viciat. Formula se repetă de mai multe ori. Expiraţia are loc lent. fără retragerea abdomenului. subiectul respiră de câteva ori. va trebui să execute un efort cu muşchii abdominali.poziţia relaxată. El pronunţă în gând formula "sunt perfect stăpân pe forţele mele".în poziţie relaxată pe fotoliu. se va încerca acelaşi lucru. ridicând regiunea mijlocie a pieptului.poziţia relaxată. controlând periodic exactitatea ritmului. . în gând.

T4 – expiraţie uşoară pe nas, făcând un efort ca la sfârşitul acesteia să se golească aerul complet din plămâni. C.R4. – Respiraţia fragmentată -toracică T1 – în relaxare, inspiraţie lentă pe nas, ridicând lent cutia toracică, dar retrăgând abdomenul. Când pieptul este dilatat, subiecţii execută încă un efort de inspiraţie pentru ca aerul să intre şi în vârful plămânilor. T2 – expiraţie lentă, completă. C.R5 – Gimnastica şi controlul diafragmei T1 – în relaxare, inspiraţie lentă pe nas, ridicând uşor peretele abdominal, fără dilatarea părţii superioare a pieptului şi menţineţi aerul. T2 – în apnee, retragerea abdomenului repede, dar fără a-l brusca, menţinând apneea, împingerea din nou a abdomenului înainte, relaxând toracele. T3 – dilatarea abdomenului; toracele retras şi expiraţie lentă, pe nas, pentru golirea completă a plămânilor. C.R6 – Respiraţia completă T1 – mereu relaxat, inspiraţie uşoară pe nas, ridicând uşor peretele abdominal, fără dilatarea părţii superioare a pieptului. Când nu mai poate fi ridicat se continuă inspiraţia fără a retrage abdomenul. T2 – ridicarea coastelor. T3 – continuarea inspiraţiei, ceea ce determină ca aerul să ajungă în vârful plămânilor, printr-un efort intern care să ridice aerul mai mult în regiunea superioară. Indicaţie: - cei trei timpi nu sunt distincţi; cele trei faze se succed fără întrerupere. - numărul de repetări este mai mare pentru acest exerciţiu (10-20x), pentru ca respiraţia completă să decurgă uşor, uniform; executată fără grabă şi fără bruscare. Atingerea acestui stadiu reprezintă faptul că toracele a devenit suplu; plămânii se vor dilata cu uşurinţă.

131

►Caracterizarea psihofiziologică a stării de relaxare Analizând cu atenţie starea în care se găseşte subiectul în timpul relaxării, putem desprinde câteva caracteristici generale ale acesteia, valabile în primul rând pentru antrenamentul autogen, dar şi pentru alte tehnici de relaxare: 1. La subiectul în stare de relaxare se constată o limitare a motricităţii, o lipsă a nevoii de a acţiona. 2. În stare de relaxare, subiectul trăieşte în mod frecvent o senzaţie de greutate şi căldură în membre. 3. Se remarcă, de asemenea, o modificare a dinamicii atenţiei, în sensul unei orientări selective a acesteia asupra formulelor comandate şi, în acelaşi timp, o scădere a interesului manifestat de subiect faţă de stimulii exteriori. 4. În timpul relaxării, subiectul trăieşte o stare de pasivitate în raport cu ambianţa; pasivitatea se accentuează atunci când relaxarea este comandată din exterior de către terapeut şi scade pe măsură ce subiectul învaţă să-şi autocomande starea de relaxare. 5. Aproape toţi subiecţii remarcă instalarea în timpul relaxării a unei stări afective aparte, de nuanţă pozitivă; ei trăiesc o stare de linişte, de calm, de destindere. 6. Starea de relaxare este o modalitate de activare a disponibilităţilor latente ale fiinţei umane, fapt demonstrat de efectele favorabile ale relaxării asupra stării psihice şi fizice a subiecţilor. 7. Relaxarea poate fi considerată, aşadar, o metodă de autoreglare a stărilor psihice ale subiectului, de autoorganizare a eu-lui acestuia, fiind nu numai o tehnică de psihoterapie, ci şi una cu caracter autoinformativ. b. Autosugestia este o metodă psihopedagogică care se referă la influenţarea asupra unui element psihologic de care depinde obţinerea unui avantaj. Am folosit autosugestia în sens pozitiv, în ceea ce priveşte o mai bună funcţionare a organismului, o creştere a capacităţii de concentrare înlăturând

132

efectele negative ale emoţiilor şi nu în ultimul rând scurtarea perioadei de recuperare879,80,81,82). Pentru realizarea acestui lucru am acţionat prin antrenamentul psihoton. În continuare prezentăm modelul de pregătire psihologică prin antrenamentul psihoton pe un lot de 10 subiecţi cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor.

ANTRENAMENT PSIHOTON Obiectiv: - relaxare progresivă

Metode: - relaxare - autocontrol - activare Mijloace: - grupe musculare tren superior - grupe musculare tren inferior - grupe musculare combinate

Antrenamentul psihoton este o formă prin care se realizează autosugestia, fiind o metodă de reglare şi autoreglare a stării psihice a sportivilor, de optimizare a mecanismelor de adaptare la situaţiile dificile ale perioadei traumatice şi posttraumatice. În cercetarea noastră, metoda antrenamentului psihoton a vizat crearea unor stări fizice şi psihice de relaxare. Scopul antrenamentului psihoton este reprezentat de obţinerea unui nivel optim de funcţionalitate neuropsihică. Metoda antrenamentului psihoton reprezintă o metodă eficientă pentru

133

liniştirea sportivului şi economisirea energiei sale nervoase în vederea obţinerii unui repaus cât mai eficient şi, implicit, a unei conservări a energiei psihice. Metoda folosită a cuprins două faze: una de relaxare şi una de activare. Pentru eficienţa practică a metodei, am alcătuit un sistem de relaxare progresivă, adaptat după procedeele de relaxare progresivă descrise de Bernstein şi Borkovec, pe care le-am utilizat în recuperarea traumatismelor. Relaxarea progresivă, după cum sugerează numele, cuprinde tensionarea şi relaxarea diferitelor grupe de muşchi. Deşi este o tehnică de relaxare, începem cu tensionarea, deoarece majoritatea indivizilor găsesc că este mai uşor să treci de la o stare de tensiune la o stare de relaxare, decât pur şi simplu să relaxezi muşchii. Prima şedinţă de antrenament de relaxare progresivă a durat 45 de minute. Pe măsură ce antrenamentul continuă, şedinţele au devenit din ce în ce mai scurte iar grupele de muşchi pot fi combinate, şi faza de tensionare poate fi atinsă. Scopul antrenamentului de relaxare progresivă este autocontrolul. În cercetare am aplicat acest sistem, cu scopul ca subiectul să poată să recunoască nivelurile de tensiune şi să relaxeze musculatura. Instrucţiuni generale Pe măsură ce înaintăm în cadrul acestui exerciţiu, diverse grupe musculare vor fi tensionate pentru un scurt timp, şi apoi relaxate la următoarele comenzi: - "Acum" – pentru tensionare; - "Relaxaţi" – pentru relaxare. La comanda "Acum", subiecţii trebuie să tensioneze muşchii şi să susţină încordarea până la comanda "Relaxaţi", şi atunci să elibereze încordarea dintr-o dată, şi nu treptat. Pe măsură ce traversăm stările de încordare şi relaxare subiecţii au dat atenţie senazaţiilor de tensiune şi relaxare. În timpul execuţiilor nu s-a vorbit, sunetele şi activităţile care distrag atenţia concentrată asupra senzaţiilor din muşchi au fost ignorate. De fiecare dată metoda de tensionare a fost dată la semnalul "Acum" pentru încordare, iar apoi semnalul "Relaxaţi". Am

134

traversat tensionarea şi relaxarea a doua oară şi apoi am trecut la următorul grup muscular. Cele 16 grupe musculare cu care s-a lucrat şi instrucţiunile generale care s-au urmat pentru încordarea acelor muşchi a inclus următoarele: 1. Mâna dreaptă şi antebraţul. Strânge pumnul. 2. Bicepsul şi braţul drept: împinge cotul în jos şi trage-l înapoi. 3. Mâna stângă şi antebraţul stâng. Strânge pumnul. 4. Bicepsul şi braţul stâng: împinge cotul şi trage-l înapoi. 5. Fruntea: ridică sprâncenele cât poţi de sus şi încruntă fruntea. 6. Centrul feţei: încreţeşte nasul. 7. Partea inferioară a feţei şi maxilarul: trage înapoi colţurile gurii. 8. Gâtul. Trage bărbia în faţă şi gâtul înapoi. 9. Pieptul, spatele şi umerii. Apropie omoplaţii şi respiră adânc în timpul încordării. Expiră uşor şi încet în timpul relaxării. 10. Stomac şi abdomen. Încordează stomacul. 11. Coapsa dreaptă. Contracţia muşchilor coapsei. 12. Muşchii gambei. Trageţi degetele de la picioare în sus. 13. Piciorul. Strâgerea degetelor spre interior. 14. Coapsa stângă. Contracţia muşchilor coapsei. 15. Muşchii gambei. Trageţi degetele de la picioare în sus. 16. Piciorul stâng. Strâgerea degetelor spre interior. Pentru şedinţele mai scurte, grupele musculare au fost combinate astfel: - mână, braţ, antebraţ (dreapta); - mână, braţ, antebraţ (stânga); - faţa, muşchii feţei; - gâtul; - zona trunchiului (piept, spate, umeri, stomac, abdomen); - coapsa, gamba, piciorul – stânga; - coapsa, gamba, piciorul – dreapta. Pentru buna desfăşurare a experimentului am considerat eficient să acţionez

135

Respiraţia de reîncărcare a organismului 136 . Pentru înviorare: Sunt treaz şi în stare de alertă – inspiraţie Elimin toată oboseala – expiraţie d.şi prin exerciţii de respiraţie cu autosugestie. Pentru relaxare: corpul relaxat – expiraţie mintea activă – inspiraţie b. Exerciţii de respiraţie cu autosugestie Jencks (1977) ne prezintă câteva modele de exerciţii respiratorii în cadrul cărora respiraţia se continuă cu formule autosugestive cu caracter reglator: a. Pentru reducerea anxietăţii: Teama mă părăseşte – expiraţie Curajul pătrunde în mine – inspiraţie f. Pentru a face faţă cu succes unor competiţii: Concurez cu toate forţele – inspiraţie Dar am controlul relaxat al corpului – expiraţie Concurez calm – expiraţie Rece – inspiraţie Adunat – expiraţie Combativ – inspiraţie Câteva exerciţii de respiraţie cu autosugestie pentru autoreglarea stării psihice: a. Pentru creşterea rezistenţei organismului: Sunt ca un munte – inspiraţie De rezistenţă – expiraţie e. Pentru concentrare: Mă concentrez asupra problemei de rezolvat – inspiraţie Dar sunt relaxat şi liniştit – expiraţie c.

În continuare. se respiră ritmic utilizând respiraţia abdominală (4 timpi inspiraţie. expirând. vă închipuiţi că daţi afară toate toxinele din organism. Pentru sporirea efectelor autosugestiei se poate aşeza palma pe regiunea dureroasă. se respiră ritmic. d. Inspiraţi imaginându-vă din nou că starea organismului se ameliorează. c. se expiră ritmic. Apoi. imaginându-vă vasodilataţia în diverse zone ale capului. Exerciţiu pentru calmarea durerii Culcat într-o poziţie relaxată sau şezând cu spatele drept. Exerciţiu de respiraţie cu distribuirea energiei în organism. După ce v-aţi familiarizat cu ritmul respirator. e. ajungând la fiecare organ al corpului. pe care o înmagazinaţi la nivelul plexului solar. Culcat într-o poziţie relaxată. cu coloana vertebrală dreaptă. imaginându-vă că aerul se scurge de-a lungul braţului până la zona dureroasă. iar la o nouă expiraţie vă închipuiţi că senzaţia de durere dispare. Exerciţiu de reglarea circulaţiei Culcat pe spate sau şezând cu coloana vertebrală dreaptă. vă imaginaţi că posedaţi deja calitatea dorită şi că aceasta se dezvoltă. vă închipuiţi că la fiecare expiraţie se trimite un curent de aer în zona dureroasă pentru a restabili circulaţia sângelui în regiunea respectivă. Vă închipuiţi apoi că la fiecare inspiraţie energia se distribuie în tot organismul. Exerciţiul este indicat pentru persoane cu circulaţia periferică deficitară. vă închipuiţi că la fiecare inspiraţie se introduce în organism energie. b. vă imaginaţi că la fiecare inspiraţie se introduce în organism o mare cantitate de energie. se respiră ritmic (4 – 2 – 4 – 2 sau 6 – 3 – 6 – 3 ). cu palmele la nivelul plexului solar.Culcat sau şezând cu coloana vertebrală dreaptă. În timpul inspiraţiei vă închipuiţi că introduceţi o anumită cantitate de energie în organism. 4 timpi expiraţie). Executaţi în 137 . înviorând şi vitalizând întregul organism. Exerciţiu pentru dezvoltarea unor calităţi fizice sau psihice Culcat sau şezând într-o poziţie comodă.

concentrându-vă asupra cifrelor 1 şi 2. • un control eficient al emotivităţii. inspiraţi lent pe nas. f. muşchii braţelor. Exerciţiu de respiraţie pentru creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei (Jenckson 1977) Stând cu corpul relaxat.acelaşi timp o respiraţie ritmică. abdomenului. ca şi cum v-aţi elibera de tot ce este rău şi inutil în organism. În aplicarea acestei metode psihopedagogice am urmărit obţinerea următoarelor efecte pozitive: • echilibrarea tensiunilor musculare. În timpul următoarei respiraţii plasaţi cifra 2 lângă cifra 1 în abdomen. Vasilescu 1988) Inspiraţi profund ca pentru o respiraţie completă şi reţineţi aerul timp de 10 – 15 secunde. spatelui. Exerciţiu pentru reducerea rapidă a încordării emoţionale (Holdevici. Expiraţi lent. • ameliorarea odihnei. • creşterea capacităţii de concentrare. picioarelor. Inspiraţi din nou lent. În timpul pauzei respiratorii strângeţi pumnii încordaţi. • recuperarea rapidă şi eficientă după efort. • creşterea rezistenţei la stres. Faceţi câteva mişcări de scuturare a braţelor şi picioarelor. Inspiraţi din nou. Repetaţi până la cifra 10. Imaginaţi-vă aerul care pătrunde prin căile respiratorii până în plămâni şi de acolo în zona abdominală. • creşterea încrederii în sine. Expiraţi vioi şi relaxaţi toţi muşchii corpului. g. • recuperarea după diferite traumatisme într-un procent cât mai mare şi într-o perioadă cât mai scurtă. 138 . bazinului. numărând "unu" şi imaginaţi-vă că cifra 1 se aşază odată cu expiraţia la nivelul abdomenului. concentrându-vă din nou asupra cifrei 1. menţinând cât mai mult timp imaginea mentală creată.

În procesul de cercetare am alcătuit un program de recuperare care cuprinde următoarele etape şi strategii: • Testarea sportivilor ce practică karate-do Shotokan prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung). colaborarea factorilor de răspundere. • Substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului au fost acceptat foarte bine de către subiecţi. Concluziile capitolului Cunoaşterea frecventelor forme de traumatisme întâlnite în practica karateului ne îndreptăţeşte să alcătuim un program de recuperare util. s-a utilizat relaxarea şi autosugestia ca metode psihopedagogice. dar şi în procesul de refacere -recuperare. uşor de parcurs şi aplicabil subiecţilor noştri în funcţie de traumatism. metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice. • Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres.3. administrarea de vitamine. eficient.6. nefolosirea drogurilor şi a dopingului conduc sportivul către rezultate pozitive nu numai în activitatea sportivă.Am considerat util şi necesar de a face aceste testări înaintea procesului de recuperare pentru a depista eventualele probleme legate de stres şi depresie pe care le-ar putea avea subiecţii datorită traumatismelor. Viziunea specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare utilizate în cercetare în conformitate cu rezultatele ancheteichestionar m-au determinat să trag o serie de concluzii asupra modului de gândire a specialiştilot în ceea ce priveşte frecvenţa traumatismelor. o problemă importantă în programul de recuperare o constitue alimentaţia raţională. De asemenea. De asemenea. • În programul de recuperare fizică s-au utilizat kinetoterapia şi masajul. 139 . adaptabil. respectarea programelor de refacere şi recuperare. vitaminizarea. acordarea primului ajutor. deoarece erau exerciţii cunoscute de către ei şi implicit rezultatele au fost mult mai bune.Informarea sportivului în ceea ce priveşte alimentaţia raţională.

la indicaţia specialistului.entorsă cot Supinaţie . 35% au fost în limita normalului şi 5% au avut un stres major. Tot în această etapă s-au testat sportivii predispuşi la stres. Din testarea efectuată s-au constatat următoarele: 55% depresie uşoară.lot martor În urma testării articulare efectuate pe lotul martor înainte şi după recuperare s-au obţinut rezultatele exprimate prin tabelele 1 şi 2. Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei. 4. 15% nu au depresie. CAPITOLUL 4 ARGUMENTAREA APLICĂRII PROGRAMEI EXPERIMENTALE ÎN PROCESUL DE RECUPERARE MEDICALĂ CLASICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A DIFERITELOR TRAUMATISME CARE APAR ÎN PRACTICA KARATE-DO SHOTOKAN Prima etapă a cercetării a constat în testarea sportivilor prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung).• • • • • Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei. unde s-au impus măsuri de echilibrare psihică. kinetoterapie cu elemente din artele marţiale.1. vitaminizării adecvate.După ce m-am convins că nu sunt probleme majore din punct de vedere psihologic am început programul de recuperare medicală clasică şi psihopedagogică. lucru ce ne-a permis din punct de vedere psihologic să începem programul de recuperare. Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a masajului. Amplitudinea 140 . 35% depresie medie. Rezultatele testării articulare şi interpretarea datelor .Din sondajul efectuat s-au constatat următoarele:60% au răspuns normal.

00 40.R.00o 4. Lotul martor tabel 1 Nr.75 45.65 35 .50 . 1 2 Inainte 50. Fisa N. B. 1 2 Inainte 50.00 52. 50.00 45.00 45.C. Inainte 30 .90o.50 Centru interval o Dupã Normal 43.00 Din figura1 putem evidenţia rezultatele pozitive obţinute prin recuperarea fizică.C.5 .P.P.37 45. Fisa N. Fisa N.00 .00 1 Sportivi Inainte Dupã Normal 2 Normal Inainte 141 . Rezultate (grade) SUPINATIE.fiziologică a articulaţiei cotului este de 0o .R. tabel 2 Nr.88.M. Fisa N.87.50 Centru interval o Dupã Normal 45.P.5 .C.P. P. P. Lotul experimental tabel 5 Nr.00o 3.C. I. I.86.75 45.75 45.M. Inainte 30 .00 47.70o o Date Rec.00 45.88.(%) 90 90 Dupa 3.(%) 85 85 Dupa 4.70 30 . P.65o o Date Rec. după cum reiese din tabelele 5 şi 6.00o 1 2 tabel 6 Nr.25o 1 B.00 Supinaţie -Lot experimental Recuperarea prin metode fizice şi psihopedagogice a sportivilor testaţi s-a realizat în procent de 90%. 2 P.

D.00 40. . din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.01 0. În acest caz P=0.71 142 .00 50. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 3 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 1 3.05.20. observăm un câştig de 5 procente obţinute de sportivii din lotul experimental. 0. 55.20 12. Din calculele efectuate s-a desprins P calculat cu o valoare mai mică decât 0.00 45. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.31 0. Recuperarea sportivilor după programul de kinetoterapie şi masaj s-a efectuat în procent de 85%.00 35.00 1 Sportivi Inainte 2 Normal Inainte Dupã Normal fig 2 Comparând cele două loturi.fig1 Progresul obţinut în urma tratamentului de recuperare clasică şi psihopedagogică este exprimat şi în figura 2 Rezultate (grade) SUPINATIE.10 6. din tabel) I. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 3).

Indicii statistici (tabel 4) exprimă valori pozitive obţinute după recuperare.25 48.03 2.31 0. tabel 4 Indicatori statistici Valori Inainte Dupa Testul STUDENT (t-TEST) tabel 7 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.50 47.75 12.02. deoarece P = 0.88 45.01 6.00 0.01 0.00 43.71 48.00 1 26.D. din tabel) Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.02 12.71 143 .50 50.75 45.41 2. indicatorii statistici evidenţiază valori pozitive după programul de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice (tabel 8).27 0.00 15.77 3.25 0. De asemenea.41 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 7) din care reiese că se respinge ipoteza nulă.00 0.88 44.37 45.13 1.25 1.13 1.50 50.75 1.0%) I. tabel 8 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.19 0.56 0.07 0. 0.00 52.56 0. .00 44.04 2.75 1.00 1.50 15.77 3.03 2.75 1.25 51.25 1.19 45.75 2.25 0.0%) Valori Inainte Dupa 51.38 45.75 1.

P.Pronaţie .P.P.00 35. Inainte 15 .88.00).50 46. P. PRONATIE 45. Lotul martor tabel 9 Nr.73o o Date Rec. I. Fisa 1 B.lot martor După efectuarea recuperării prin metode fizice s-a obţinut un procent recuperator de 85% (tabel 9 şi 10).60o Inainte 42. Fisa N. P.lot experimental Asocierea metodelor de recuperare fizice cu metodele psihopedagogice a realizat un procent recuperator de 90% (tabel 12 şi 13).C.00 .C.85. Lotul experimental tabel 12 Nr.50 37.C.M.15 45.00 40. N. P.00o 2.70 15 .R.M. Fisa N.00 45. B. Tabel 10 85 2. 1 2 Inainte 47.(%) Dupa 1 2 Nr.50o Centru interval o Dupã Normal 44.70 20 .62 (normal = 45.00 Din figura 3 se observă o creştere a amplitudinii fiziologice în articulaţia cotului de la 42.C.87.25 .(%) 90 90 Dupa 2.62 45.30o 1 2 tabel 13 Nr. Fisa N.00o 85 2.00 Centru interval o Dupã Normal 45.50 o Date Rec.88.50 .00 43.P.87 45.00 Pronaţie .R. Inainte 25 .25 .00 144 .25 45. I. 2 P.50 la 44.

25 45.00 45.00 44. adică 0. 0.Fig3 Din figura 4 se desprinde progresul realizat de lotul experimental faţă de lotul martor în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice.05. Din calculele efectuate s-a desprins P calculat cu o valoare mai mică de 0.00 fig 4 Făcând o comparaţie între cele două loturi.15 45.00 43.00 0.00 45. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 11 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. deci respingem ipoteza nulă. din tabel) I. PRONATIE 48. .15 6.D.31 145 .30.00 47.50 45. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 11). observăm o creştere cu 5 procente a lotului experimental faţă de lotul martor.00 46.00 1 -2.00 2 46.00 Inainte Dupã Normal 1 47.

din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.27 12.01 0. 0.27.14 6.0%) Valori Inainte Dupa 40.20 0.00 3.00 2.00 37.75 43. din tabel) 0.28 0. din care reiese P=0.38 44.62 4. tabel 12 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.75 0.21 0.53 0.50 0. tabel 15 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Valori Inainte Dupa 46.00 1 2.05 146 .77 44. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.87 44. .71 Indicatorii statistici (tabel 15) evidenţiază valori pozitive înregistrate de lotul experimental faţă de lotul martor.25 0.50 31. din tabel) I.76 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 14).54 12.09 5. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 14 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.25 0.31 0.71 Valori pozitive au înregistrat şi indicii statistici după programul de recuperare prin metode fizice (tabel 12).50 2.75 45.D.30 12.P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.50 40.38 0.50 42.

Fisa N.(%) 90 90 Dupa (-)1.P.0o o Date Rec.00 47.75 0.R.Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.00 0. P. Fisa N.0 (-)10 . I.0%) 46.0o 1 2 tabel 21 147 .M. Inainte (-)10 .5 . 1 2 Centru interval o Inainte Dupã -5.00 0.12 Extensie .53 45. P.C.25 . P. Lotul martor tabel 16 Nr.25 0.50 46.0 .lot experimental Recuperarea prin metode fizice şi psihopedagogice a evidenţiat un procent de recuperare a sportivilor testaţi de 90% (tabel 20 şi 21).P.(%) 85 85 Dupa (-)1.07 0.50 9.0o (-)1.06 1.lot martor Recuperarea prin metode fizice a evidenţiat un procent recuperator de 85% (tabel 16 şi 17).02 1.05 0.0o (-)2. Fisa N.0 (-)15 . Lotul experimental tabel 20 Nr.C.75 -7.64 Extensie .15 45.C.00 -0.20 0.0o 1 2 tabel 17 Nr.R. Inainte (-)15 .50 .P.0o o Date Rec.10 45.13 0. B.75 1.50 -1. B.

50 -0.00 -8.00 -0. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 18). EXTENSIE 0.00 Inainte Dupã 1 -5.50 -0. EXTENSIE 0.50 Fig6 Comparând cele două loturi observăm o creştere a procentului de recuperare cu 5% la lotul experimental.00 -0.75 2 -5.00 -6.C.00 -4.Nr.75 -5. din care reiese că se respinge ipoteza nulă. 148 .50 -1. Fisa N.P.50 Progresul obţinut în urma programului de recuperare prin metode fizice se poate observa din figura 5.75 2 -7. I. P.13.00 -6.12 Fig5 Progresul obţinut de către lotul experimental în urma metodelor de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice este exprimat în figura 6.00 -2.M. întrucât P=0.00 -4. 1 2 Centru interval o Inainte Dupã -7.00 -0.00 Inainte Dupã 1 -7.00 -2.00 -8.

71 De asemenea.Testul STUDENT (t-TEST) tabel 18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 15. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. ceea ce respinge ipoteza nulă.06 6.19 -0.13 12. tabel 19 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.25 1.25 -0.50 -7.19 -0.D.25 -6.13.77 3.07 0.00 0. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 22 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.75 2.31 0.26 0.35 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 22).88 -0.37 -1. 0.50 -5. din tabel) I. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.28 0. din care reiese P=0.12 -0. .94 0.25 1.99 0.13 1.D.71 149 . .0%) Valori Inainte Dupa -6. indicatorii statistici (tabel 19) ne evidenţiază valori pozitive înregistrate după programul de recuperare prin metode fizice.94 0. 0.00 1 -5.06 6.00 1 -4.13 12. din tabel) I.31 0.28 2.

75 -0.50 Centru interval o Dupã Normal 71.C.25 -0.75o 1 2 tabel 25 Nr. Lotul martor tabel 24 Nr.25 1.136.75 72.50 Flexie .75 . Inainte 40 .90 45 .18 0.75o 6.P. 1 2 Inainte 65.59 Flexie .lotul experimental Asocierea metodelor de recuperare fizice cu cele psihopedagogice a condus către o recuperare a sportivilor testaţi din lotul experimental la un 150 .50 -5.28 0.00 15.136.145o.25 1.77 3. tabel 23 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.37 72. B.90o o Date Rec. B.(%) 85 85 Dupa 6. Fisa N.50 -7.00 .88 -0.R.lot martor Programul de recuperare prin metode fizice a evidenţiat o recuperare a sportivilor testaţi în proporţie de 85% (tabel 24 şi 25).25 -0.13 -0.13 -0.25 -6.63 0.63 0.R. P.00 67. Menţionez că amplitudinea fiziologică în flexia cotului este de 0o .50 1.0%) Valori Inainte Dupa -6.P.28 2.50 71.03 0. P.Indicatorii statistici (tabel 23) ne evidenţiază valori pozitive înregistrate de lotul experimental în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice. Fisa N.13 1.C.

00 70. Fisa N.00 65. 1 2 Inainte 61.40 72.50o 4.50 65.50 71. Fisa N.75 72.50 2 65. FLEXIE 75.138.P.00 .00 Inainte Dupã Normal 1 65. P.90o o Date Rec. P.00 71.50 2 67.M.50 71.75 72.00 70.139.40 72.00 71. I.50 Progresul obţinut de către sportivii din lotul martor în urma procesului de recuperare prin metode fizice este evidenţiat de figura 7.procent de 90% (tabel 28 şi 29).00 Centru interval o Dupã Normal 71.50 Fig8 151 .C. Inainte 43 .00 60.37 72. Lotul experimental tabel 28 Nr. I.50o 1 2 tabel 29 Nr.P.50 71.75 72.50 Fig7 Progresul obţinut în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice este evidenţiat în figura 8.00 Inainte Dupã Normal 1 61.M.C.00 50.80 40 .(%) 90 90 Dupa 4. FLEXIE 80.30 .00 60.

13 1.D.25 1.71 Indicatorii statistici (tabel 27) ne arată valori pozitive înregistrate de sportivii din lotul martor după programul de recuperare prin metode fizice. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 30 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.29 0. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 26 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) I.75 2.19 0.77 3.01 0.00 1 -5.50 65. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.88 71. . ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.25 1.25 0.00 0.56 0.50 15.00 1 -5.06 6.00 67. .D.07 0.25 66.13 12.37 71.12 152 .Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student (tabel 26). din care reiese P=0.03 2.41 Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student (tabel 30) care ne relevă P=0.38 71.19 71. 0.31 0. 0. tabel 27 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.56 0.31 0. din tabel) I.27 0.12.06 6.0%) Valori Inainte Dupa 66.13.

00 9 -6.lot martor Amplitudinea fiziologică a articulaţiei genunchiului este de 0o .entorsă genunchi Extensie . Rezultatele testării şi interpretarea datelor .24 71.71 Indicatorii statistici (tabel 31) au înregistrat valori pozitive după programul de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice de către sportivii din lotul experimental.83 0.35 71. În urma tratamentului de recuperare aplicat.58 0.47 6.00 2.75 63.13 1. adică kinetoterapie şi masaj.58 0.06 0.50 65.0%) Valori Inainte Dupa 63.75 2.145o. din tabel) 12.04 3.00 1.40 71.25 0.43 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.18 71.17 0. s-a 153 .22 Testul STUDENT (t-TEST) tabel 2 Indicatori Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 0. din tabel) Valori 0.25 2.50 61. tabel 31 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.2.00 22.t Critic test bilateral (val.75 0.26 4.25 1.

0o (-)12 .40 -5.0o (-) 0. D.0.0.A. Fisa N.I.D. Inainte (-)10 .0 -0.0 -0.obţinut un procent recuperator de 85% (tabel 1 şi 2) Lotul Martor Tabel 1 Nr.0. M.0.P.8 .5 .0 -0.7 . N.7 .8 . Fisa N.0o o Date Rec.P. B.P.5 .0o (-) 0. B. P.A.(%) 93 95 92 93 Dupa (-) 0.0 (-)10 .lot experimental În urma procesului de recuperare medicală şi psihopedagogică s-a obţinut un procent recuperator cuprins între 92% şi 95% (tabel 5 şi 6) Lotul experimental Tabel 5 Nr.M.0o o Date Rec.C.0 -1.0o (-)10 . Inainte (-)10 . figura 1 .A.0 -0.0o (-)8 . E. N.35 Dacă facem o comparaţie între lotul martor şi lotul experimental (vezi figurile 1 şi 2). 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã -5.0o (-) 1. D.I.0o 1 2 3 4 Tabel 2 Nr.25 -5. Fisa N.60 Extensie .0 -0. M.75 -4.35 -5.O.90 -4.0o 1 2 3 4 Tabel 6 Nr.A. Fisa N.O.N.0.0 -0.0 154 .0.D. P.M.2 . D.N.0o (-) 1.2 .0 -0.0o (-) 1. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã -5.0 -2.0o (-) 0.0 (-)8 . E.0. D.C.lot martor EXTENSIE 0.0o (-)10 .(%) 85 85 85 85 Dupa (-) 1.0 -0.60 -6.0. observăm o creştere substanţială la subiecţii lotului experimental a amplitudinii articulaţiei genunchiului. P. B. B.

0 -1.0 -4.lot martor 155 . Statistica matematică a fost efectuată prin textul Student (tabel 3 şi 7). care au înlocuit unele exerciţii şi termeni din programul kinetoterapeutic. Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 3 .0 Grade -2.40 4 -5.0 -0.25 Sportivi 3 -5.0 Inainte Dupã 1 -5.0 -5.35 Creşterea amplitudinii articulaţiei genunchiului este justificată şi de prezenţa unor exerciţii specifice karate-ului.35 2 -5.0 -3.0 -0.00 la ambele loturi şi deci se respinge ipoteza nulă.figura 2 .lot experimental EXTENSIE 0. de unde rezultă P=0. Metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au contribuit la îmbunătăţirea procentului recuperator.0 -0.0 -0.

00 2.35 156 .00 0.00 3.00 2. din tabel) I.03 -0.50 -4.68 -0.92 0.00 -6. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.14 0.REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. am constatat o creştere semnificativă în cadrul lotului experimental.07 -0.30 -0.34 0.00 3 -9.23 Tabel 8 .90 -0.22 0.35 0.00 -4. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.0%) Valori Inainte Dupã -4.20 2.35 -0. .20 0.00 -0.52 -0.00 3 -148.00 -5.60 0.02 0. din tabel) I. 0. Tabel 4 .lot experimental Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Valori Inainte Dupã -5.00 0.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. 0.D.75 0.60 0.92 0.75 -0.96 0.00 -5.35 0.00 1.18 Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 7 .18 Analizând indicatorii statistici ai lotului martor (tabel 4) şi lotului experimental (tabel 8).D. .71 0.48 -4.11 -0.lot martor Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.00 3.

5 67.95o o Date Rec.95% (tabel 13 şi 14). N.100 60 .0 Centru interval o Dupã Normal 73. Fisa N.90o 60 -100o 60 -100o Date Rec.00 72.5 Recuperarea efectuată pe lotul experimental a condus către un procent recuperator de 92% .0 77.D. B. am obţinut un proces recuperator de 85% (tabel 9 şi 10).137.lot martor Recuperarea efectuată pe lotul martor. Lotul Martor Tabel 9 Nr.M.137.85o 55 .0 . 1 2 3 4 Inainte 75. B. E.10 Flexie . P. P.C.00 0.P.5 73.04 -0.0%) 0. Inainte 50 .N.15o 2.00 0.50o 9.142.M.95o 50 .00 0.00o 8.50o 7.25 .50 .00 -5.87 72. Lotul experimental Tabel 13 Nr. M.Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.136.141.75 72.50o 1 2 3 4 Tabel 10 Nr.40 -0. Fisa N. care a constat în aplicarea metodelor prin mijloace fizice (kinetoterapie şi masaj).25 72. D.O.5 71.141.(%) 85 85 85 85 Dupa 7.00 0.A.00 0.5 75.A.141. Inainte 60 . B.I.138.00 0.50 .50 .(%) 93 95 92 93 Dupa 4.25o 4. D.20 .15 -0.O.5 72.90o 50 . P.20 .25 0.80 .85o 1 2 3 4 157 .40o 4. D.A.00 0. N.00 -5.C.19 0.06 0.P. Fisa N.

0 68.lot martor REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.67 72.18 Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 15 .61 3.0 70. M.D.0 72. FLEXIE. E.0 1 2 3 4 Centru interval o Dupã Normal 72. 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. Fisa N. Lotul martor (tabel 11) a înregistrat P=0. .0 1 2 3 Normal Dupã Inainte 158 .0 64.10 72.31 2.5 73.22 3.0 74. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.56 0.55 0. din tabel) I.0 66.02 72.A. P.0 76.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 3 1.D.00 3 0. B.0 62. D. Inainte 75.22.35 0.37 72.0 80.5 73.D. . din tabel) I. 0. Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 11 .61 iar lotul experimental (tabel 15) P=0.18 Analizând figurile 3 şi 4.I.5 Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student pentru ambele loturi. am observat o creştere evidentă a procentului de recuperare la cei din lotul experimental faţă de cei din lotul martor.N.0 70.5 72.11 2.35 0.Tabel 14 Nr.0 80. Rezultate (grade) 78.

lot martor l FLEXIE. masaj) aplicată lotului martor a înregistrat un procent recuperator cuprins între 83% şi 87% (tabel 1 şi 2).entorsă gleznă Flexie dorsală .3.0 70. 159 .0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 4 . Rezultatele testării articulare şi interpretarea datelor .fig 3 .0 76.0 64. Rezultate (grade) 80.lot experimenta 4.lot martor Amplitudinea fiziologică a articulaţiei gleznei în flexie dorsală este de 0o 20o.0 68.0 78. Recuperarea prin metode fizice (kinetoterapie.0 66.0 72.0 74.

5 9.G.0 7.50o 0 .5 9.19.0 9.35o 1 2 3 4 tabel 2 Nr.25o 0 . N. ce reprezintă lotul martor şi cel experimental se evidenţiază o creştere vizibilă înregistrată de sportivii lotului experimental.85 10.15o 0 .0 Comparând figurile 1 şi 2.19.L.5 9.M.75 10. B.62 10.0 7.P.N.87 10. P.5 9.5 9.62 10.(%) 90 92 94 91 Dupa 0 .P. V.57 10.25o 0 .19.lot experimental Asocierea metodelor fizice cu cele psihopedagogice au condus la obţinerea unui procent recuperator cuprins înter 90% şi 94%.G.P.19.P.19.M.20o 0 .19.D. Fisa N.15o o Date Rec. Inainte 0-15 0-10o 0-15o 0-15o o Date Rec. C.L.Lotul Martor tabel 1 Nr.D. M. Fisa N.70o 0 .77 10. Lotul experimental tabel 3 Nr. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 7.0 7. M. B. P. N.M.55o 1 2 3 4 tabel 4 Nr.5 9. N. C. 160 .(%) 85 83 85 87 Dupa 0 .5 9.15o 0 .N.D. Fisa N.19. V.D. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 7.0 7.D.60 10. N. S.0 Flexie dorsală .D. superior lotului martor (tabel 3 şi 4).M. Inainte 0 . Fisa N.19. S.15o 0 .0 7.15 0 .0 5.

0 8.0 4.0 6.0 0.0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 1 .0 8.experimental şi martor (tabel 5 şi 6) am observat o creştere evidentă a sportivilor din lotul experimental faţă de cei din lotul martor. 161 .FLEXIE DORSALA.lot experimental Analizând indicatorii statistici ai celor două loturi .0 4.0 2.lot martor FLEXIE DORSALA.0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 2 .0 2.0 0.0 6. Rezultate (grade) 10. Rezultate (grade) 10.

D.00 0.10 0.57 9.14 0.00 0.35 0.50 0. din tabel) I.01 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.22 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.00 7. 0.00 3 -4.01 0.02 3.00 7.62 0.00 tabel 6 .lot experimental Dupã 9.00 7.50 0.00 pentru lotul martor şi P=0.67 0.62 9.lot martor 162 .lot martor ndicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie oeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim elul de incredere(95.00 0.50 0.01 2. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.00 9. 0. deci se respinge ipoteza nulă în ambele situaţii.18 Testul STUDENT (t-TEST) REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. .22 Testul Student (tabel 7 şi 8) aplicat celor două loturi au înregistrat P=0.02 0.30 9.87 0.00 2.00 3.50 7.67 0.10 0.50 7.50 0.14 0.57 9.62 9.50 0.00 3 -32.00 0.50 0.87 0.30 9. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 7 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 0.35 0.00 0.0%) Valori Inainte Dupã 7.0%) Valori Inainte 7.07 9.07 9.00 7.96 0.50 7.02 pentru lotul experimental.62 0.00 0.18 Flexie plantară .D.02 0.05 0. din tabel) tabel 8 I.50 7.00 0.tabel 5 .

N. s-au înregistrat următoarele date: lotul martor a obţinut un procent recuperator cuprins între 83% şi 87% (tabel 8 şi 9). tabel 10 Nr.0 38. C.20 25.D.0 35.9o Centru interval o Dupã Normal 27. 1 2 3 4 Inainte 35.45 25. Lotul Martor tabel 9 Nr. Fisa 1 2 3 4 90 3.0o 33.N. 3 V.0 50.51.0 Flexie plantară .(%) Dupa 1 2 3 4 Nr.0 38.80 25.1 .25 25.0o 94 1.6 . M.50 25. Lotul experimental tabel 11 Nr.51.0 27.P.5 .G.lot experimental Lotului experimental i s-a aplicat un program recuperator mult mai complex.M.D. 2 P. fapt ce a condus către un procent de recuperare superior faţă de lotul martor.0 50.G.51.În urma procesului de recuperare prin metode fizice. V. N.50. care a cuprins kinetoterapia şi masajul.N.0 25. masaj.2 . autosugestie).0 .0 Acelaşi lucru poate fi observat şi din graficele 3 şi 4 care evidenţiază un real progres înregistrat de către sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei 163 .0 26.50.5o 26. Fisa N.0 o Date Rec.50.6 .0 42. Inainte 20-50 40-60o 30-60o 30-60o o Date Rec. P. care a constat din kinetoterapie.D. N.(%) 85 83 85 87 Dupa 3.7o 25. S. adică 90% .L. metode psihopedagogice (relaxare.6o 91 3.0 45.50 25. N. B.0 45.8 . Inainte 30-60 20-50o 30-60o 40-60o Inainte 45.0o 92 1. B.50. Fisa N.51.L. 4 N.M.P.P. P.M.00 25.D.94% (tabel 11 şi 12).D.D.5o 1 M. Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică a flexiei plantare este de 0O 50o.0 .M. Fisa N. C.0 Centru interval o Dupã Normal 26.0 45.80 25. S.

0 38.0 Sportivi fig 3 .0 3 45.0 Inainte Dupã Normal 1 35.0 42.0 Grade 30.0 4 45.50 25.50 25. lot experimental Testul Student (tabel 13 şi 14) a evidenţiat o creştere vizibilă înregistrată de lotul experimental faţă de lotul martor.0 0. 164 .0 0.45 25.80 25.25 25.0 25.0 40.0 20. P=0.0 38.0 27.20 25.lot martor FLEXIE PLANTARA 50.0 27.0 20.0 Inainte Dupã Normal 1 45.0 26.0 10.0 26. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.0 2 35.0 2 50.0 40.0 4 50.0 Grade 30.01 (lotul experimental.0 10.00 25.00 (lotul martor) faţă de P=0.80 25.0 3 45.0 Sportivi fig 4 .din lotul martor FLEXIE PLANTARA 50.

35 0. 00 3 6. tabel 15 .75 3.05 tabel 16 .D. 18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.38 26.15 45. 0.68 0.00 35.Testul STUDENT (t-TEST) tabel 13 .75 3.50 42.00 45.14 15.15 45.47 38.95 26.94 48.lot experimental Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Valori Inainte Dupã 43.65 6. 00 2.00 45.34 26.lot martor Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. 01 0. din tabel) I.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.38 0. 00 3 1 3. 00 2.00 6. 01 3.03 0.56 3.56 0.29 39.00 10. .60 0.00 6.23 5.70 0. 18 Indicatorii statistici (tabel 15 şi 16) au evidenţiat valori pozitive înregistrate de lotul experimental în comparaţie cu lotul martor. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.19 15. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.58 4. din tabel) I.00 50.58 4. 35 0. 00 3.D. .01 36. 0.46 0.45 11.56 165 .0%) Valori Inainte Dupã 43.lot martor Testul STUDENT (t-TEST) tabel 14 .29 39.

00 10.80 27.82 12. lotul martor a parcurs un program de recuperare prin metode fizice.P.90 12.3 .P.50 Inversie . Procentul recuperator a fost cuprins între 90% şi 94%. P.03 1.05 12. M.24.M.25o (-)1. Inainte (-)10 .24. Lotul martor tabel 17 Nr.L.20o o Date Rec.50 5. autosugestie). P.0%) 0.01 0.M.5 . Procentul recuperator înregistrat a fost cuprins între 83% şi 87% (tabel 17 şi 18).35o 1 2 3 4 tabel 18 Nr.0 11.20o (-)10 .7 .M.45 25. N.25 1.50 5. Fisa N.M.75 12. Subliniem faptul că unii termeni şi exerciţii specifice kinetoterapiei.50 5.00 35. M. compus din kinetoterapie şi masaj.D.5 . Fisa N.24.L.lot experimental Procesul recuperator aplicat lotului experimental este mult mai complex şi cuprinde kinetoterapie. V.0 11.0 11.(%) 85 83 85 87 Dupa (-)1.14 15. N. masaj.20 (-)10 . 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 5. metode psihopedagogice (relaxare.0 12.08 Inversie .25o (-)1.25o.00 50. V. după cum reiese din tabelele 19 şi 20 166 .24.Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.lot martor În cercetarea de faţă. au fost înlocuite cu exerciţii specifice karate-ului.D. fapt ce a condus la o îmbunătăţire a procesului de recuperare kinetoterapeutică.20o (-)10 . Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică în inversie gleznă este de 0o . o înţelegere mai rapidă a tehnicilor de recuperare şi o simplificare a programului de recuperare.15o (-)1.

Inainte (-)10 .9 .lot martor 167 .24.0 fig 5 .0 Normal 10.82 Normal 12. Fisa N.0 11. Fisa N.05 5.24. INVERSIE.0 12.50 12.5o (-)0.0 4.D. tabel 20 Nr.7o (-)0.P.0 2. N. 4 3 Sportivi 2 1 0.50 Analizând cele două figurile (5 şi 6).P.G.G.D.55o 1 C. 2 N.75 5.6 .N.2o (-)0.4 .0 11. am observat diferenţe majore obţinute de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei ai lotului martor.0 12.N.D. B.20 (-)5 .Lotul experimental tabel 19 Nr. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã 5. 3 S. 4 B.0 Inainte 6.20o o Date Rec.90 5.(%) 90 92 94 91 Dupa (-)1.20o (-)10 .50 12.0 14. C. S.0 Dupã 8.24.15o (-)10 .D.24.50 12.0 11.0 .

0 2.0 12.D.0 Inainte 6.00 3.18 Indicatorii statistici (tabel 24 şi 25 evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei din lotul martor.0 Fig6 Testul Student (tabel 22 şi 23) aplicat celor două loturi evidenţiază P=0.00 2.80 0.0 14.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.0 Normal 10.00 3.00 -106.35 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. ceea ce respinge ipoteza nulă.D.0 4. 0. 168 . din tabel) I. din tabel) I. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. . Testul STUDENT (t-TEST) tabel 22 . . 0.00 3.35 0.0 Dupã 8. 4 3 Sportivi 2 1 0.lot martor Testul STUDENT (t-TEST) tabel 23 .00 2.INVERSIE.00 3 -106.18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 pentru ambele loturi.80 0.

lot martor Lotul martor a parcurs. Fisa N. unele exerciţii kinetoterapeutice fiind substituite cu exerciţii specifice karate169 .02 0. după cum reiese din tebelele 25 şi 26.5 .D. compus din kinetoterapie şi masaj.00 0.05 0.88 0.30 11.88 0.13 0.30 11.21 Eversie .00 0.00 0.50 22.lot experimental Recuperarea prin metode fizice aplicată lotului experimental a cuprins.00 11.00 0.50 Eversie .00 0.00 0.00 0.0 25.13 0. în această cercetare. Lotul martor tabel 25 Nr.00 11.06 11.50 22.M. metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică în eversie gleznă este de 0o .10 0.86 0.P.01 0.M.4 .05 0. V.44.0 Centru interval o Dupã 22.00 5. pe lângă kinetoterapie şi masaj.21 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0 30. Inainte 10 .00 0. Fisa N.50 22.44. P.00 5.87 23.75 12.0%) Valori Inainte Dupã 5.15o 1.P. M.M.lot experimental Valori Inainte Dupã 5.00 5.00 0.00 0.D.77 22.40 20 .25o 1.3 .01 0.00 5.00 0.00 5.tabel 24 .00 5. V.00 0. N.75 12.10 0.44.lot martor tabel 25 .0%) Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.00 0. P.45o.M. un program de recuperare prin metode fizice.44.(%) 85 83 85 87 Dupa 1.35o 1 2 3 4 tabel 26 Nr.5 .82 Normal 22.87 22. 1 2 3 4 Inainte 25.0 25.86 0.00 5.02 0. N.L.40o 10 .40o 10 . Procentul recuperator obţinut a fost de 83% la 87%.L.40o o Date Rec.25o 3.00 5.06 11. M.00 0.

6 .75 22.55o 1 2 3 4 tabel 28 Nr.D.44. Procentul recuperator înregistrat de lotul experimental este cuprins între 90% şi 94%.65 22.72 Normal 22.0 20.0 15.44.0 25.0 20. B.50 Analizând şi comparând cele două figurile(7 şi 8).43.0 25.50o 0. 1 2 3 4 Inainte 25. Lotul experimental tabel 27 Nr.(%) 90 92 94 91 Dupa 1.8 .9 .0 Inainte Dupã Normal 3 1 Fig 7 lot martor 170 .P.50 22.N. B.40o 10 .50 22. Fisa N. N.G. C.0 0.ului.P.40o o Date Rec.G. C.D. S. Fisa N. S.44. constatăm că lotul experimental a cunoscut o creştere semnificativă faţă de lotul martor.0 25.N. Inainte 10 .40 10 . fapt ce a condus către o îmbunătăţire semnificativă a stării fizice şi psihice a sportivilor din lotul experimental.D.30o 10 .0 .D.0 10.50 22.80o 0.30 22. N. Tabelele 27 şi 28 ilustrează cele afirmate mai sus.70o 0. EVERSIE 30.0 5.0 Centru interval o Dupã 22.

0 5. 0.00.18 Indicatorii statistici înregistrează valori pozitive evidente la lotul experimental în comparaţie cu lotul martor (tabel 31 şi 32).lot experimental Testul Student (tabel 29 şi 30) a evidenţiat o creştere semnificativă a lotului experimental. .18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.05 faţă de lotul martor . din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.EVERSIE 25.P=0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.D.03 2. 171 .00 3. . din tabel) I.00 3 3.35 0.0 10.0 Inainte Dupã Normal 3 1 fig8 . Ambele loturi resping ipoteza nulă.35 0.00 3 -106.10 0.80 0. din tabel) I.0 20. unde P=0. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 29 Testul STUDENT (t-TEST) tabel 30 0. REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.D.0 0.00 2.0 15.05 3.

tabel 31 - lot martor

tabel 32 - lot experimental Valori Inainte Dupã 26,25 1,25 25,00 25,00 2,50 6,25 1,88 0,10 5,00 25,00 30,00 3,98 23,08 0,23 22,87 22,87 0,46 0,21 0,34 0,02 0,95 22,82 23,77 0,73

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Valori Inainte Dupã 5,00 0,00 5,00 5,00 0,00 0,00 1,88 0,00 0,00 5,00 5,00 0,00 11,88 0,06 11,86 0,13 0,02 0,15 0,01 0,30 11,75 12,05 0,21

4.4. Rezultatele şi interpretarea datelor privind zilele alocate recuperării sportivilor celor două loturi. Entorsă gleznă Procesul de recuperare aplicat lotului martor, adică kinetoterapie şi masaj au condus la rezultatele exprimate în tabelul 1.

tabel 1
Nr. Crt.

1 2 3 4

Rezultate (Zile) Experiment Martor 35 40 32 42 27 44 28 45

Recuperarea aplicată lotului experimental a constat din kinetoterapie (s-au înlocuit unele exerciţii specifice kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului), masaj, metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). Aplicarea acestor metode de recuperare a condus la obţinerea unui număr mai mic de zile alocat recuperării în ceea ce priveşte lotul experimental în comparaţie cu lotul martor (tabel 1 şi figura 1).

172

ZILE DE RECUPERARE
1 45 40 35 30 25 20 15 10 4 5 0 2

Experiment Martor

Statistica matematică pentru compararea lotului experimental cu lotul martor s-a efectuat prin testul ANOVA (tabel 2), de unde reiese P=0,00 ceea ce respinge ipoteza nulă.
Testul ANOVA:
tabel 2 Lotul EXPERIMEN T MARTOR Subiec ti 4 4 Sum a 122,0 0 171,0 0 Medi a 30,50 42,75 Disp . 13,6 7 4,92 F Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total SS 300,13 55,75 355,88 df 1 6 7 MS 300,1 3 9,29 F 32,3 0 P 0,0 0 crit 5,99

De asemenea, indicatorii statistici (tabel 3) evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei din lotul

173

martor.

tabel 3

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Valori Exp. Martor 30,50 42,75 1,85 1,11 30,00 43,00 3,70 13,67 3,00 0,12 8,00 27,00 35,00 5,88 2,22 4,92 1,75 0,05 5,00 40,00 45,00 3,53

Entorsă genunchi În urma cercetării efectuate pe cele două loturi - martor şi experimental - sau desprins următoarele: Lotul martor a urmat un program de recuperare prin metode fizice, constând în kinetoterapie şi masaj, în urma căruia recuperarea s-a obţinut într-un număr de zile ce reiese din tabelul 4.

tabel 4
Nr. Crt.

1 2 3 4

Rezultate (Zile) Experiment Martor 45 58 43 59 44 60 46 58

Lotul experimental a parcurs un program de recuperare ce a constat din kinetoterapie, masaj, metode psihopedagogice (relaxare, autosugestie). Menţionez faptul că am substituit unele exerciţii din kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului, ceea ce a constiuit pentru spotivii din lotul experimental o scurtare evidentă a perioadei de recuperare, în comparaţie cu cei din lotul martor
174

(tabel 4 şi figura 2).
ZILE DE RECUPERARE
1 60 50 40 30 20 10 4 0 2

Experiment Martor

fig 2 Pentru compararea celor două loturi - martor şi experimental - am utilizat testul ANOVA (tabel 5), de unde s-a desprins P=0,00 deci se respinge ipoteza nulă.

Testul ANOVA:
tabel 5 Lotul EXPERIMENT MARTOR Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total Subiecti Suma Media Disp. 4 178 44,50 1,67 4 235 58,75 0,92 SS 406,13 7,75 413,88 df 1 6 7 MS 406,13 1,29 F 314,42 P F crit 5,99 0,00

Indicatorii statistici (tabel 6) evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii din lotul experimental în comparaţie cu cei din lotul martor.
tabel 6

Indicatori statistici

Valori

175

Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Exp. 44,50 0,65 44,50 1,29 1,67 1,00 0,03 3,00 43,00 46,00 2,05

Martor 58,75 0,48 58,50 58,00 0,96 0,92 0,75 0,02 2,00 58,00 60,00 1,52

Entorsă cot Cercetare a evidenţiat următoarele aspecte în ceea ce priveşte procesul de recuperare aplicat celor două loturi. Lotul martor a beneficiat în cadrul procesului de recuperare de mijloace de kinetoterapie şi masaj, care au condus la rezultatele exprimate în tabelul 7.
tabel 7
Nr. Crt.

1 2

Rezultate (Zile) Experiment Martor 40 50 37 58

Lotului experimental i s-au aplicat în cadrul programului de recuperare kinetoterapie, masaj, metode psihopedagogice (relaxare, autosugestie). Menţionăm faptul că am substituit unii termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu cele specifice karate-ului, fapt ce a simplificat mult, atât munca sportivului, cât şi cea a kinetoterapeutului. Aplicarea acestui program de recuperare a influenţat pozitiv, pe de o parte starea fizică şi psihică a sportivilor, iar pe de altă parte s-a obţinut un număr mai mic de zile alocate procesului de recuperare, ceea ce demonstrează tabelul 7 şi figura 3. fig 3

176

16 P F crit 18. Testul ANOVA: tabel 8 Lotul EXPERIMENT MARTOR Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total Subiecti 2 2 SS 240.tabel 8 .25 F 13.25 36.50 4.12 5.06 Indicatorii statistici (tabel 9) au înregistrat valori mai ridicate la lotul experimental în comparaţie cu lotul martor.din care reiese P=0.00 2. Martor 38. tabel 9 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Valori Exp.51 0.00 38.66 177 .50 54.50 108 54.50 276.00 df 1 2 3 MS 240.ZILE DE RECUPERARE 60 50 40 30 20 10 0 Experiment Martor Compararea lotului martor cu cel experimental s-a efectuat prin testul ANOVA .50 54.25 18.00 1.75 Suma Media Disp.06 deci se respinge ipoteza nulă.00 32. 77 38.50 4.

.10 8.00 50.00 58.00 40.00 50.82 4.50 1. o recuperare mai rapidă în comparaţie cu subiecţii din lotul martor.00 0. aceştia. am efectuat testarea sportivilor prin două teste pentru a depista existenţa stresului şi a depresiei. Având în vedere rezultatele bune obţinute de pacienţi în urma aplicării metodelor psihopedagogice. Asocierea metodelor de recuperare medicale convenţionale (kinetoterapie.50 0.Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.00 19. dorind să le perfecţioneze. Programul înregistrat de lotul experimental pe tot parcursul experimentului demonstrează veridicitatea programei de recuperare propuse .06 32. la încheierea perioadei de tratament.06 3. Înainte de a începe programul de recuperare. şi-au exprimat dorinţa de a practica în continuare aceste metode. substituirea unor termeni şi exerciţii specifice karate-ului în programul de kinetoterapie. metode de recuperare psihopedagogice. Substituirea unor termeni şi exerciţii specifice karate-ului cu cele din kinetoterapie a avut un impact pozitiv asupra subiecţilor.5.00 4.0%) 4. Concluziile capitolului Programa experimentală propusă asigură însuşirea unor teste. Concluzii şi Recomandări practico-metodice Concluziile lucrării • În urma analizării datelor din literatura ştiinţifico-metodică reiese că stilul 178 . fapt care a condus la o parcurgere mai uşoară a programului de recuperare. întrucât starea lor fizică şi psihică este mult îmbunătăţită. masaj) cu metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au condus spre o creştere a procentului de recuperare şi o scădere a numărului de zile alocat recuperării.00 37. metode de recuperare fizice.

karate-do Shotokan, ca sport de luptă, expune practicanţii la producerea de accidente, în special traumatice, prin contactul direct, manifestarea capacităţilor de forţă, viteză, îndemânare, mobilitate, precum şi a altor manifestări complexe determinate de specificul luptei. Pregătirea tehnică este cea mai responsabilă de producerea traumatismelor din karate, în interdependenţă cu ceilalţi factori ai antrenamentului sportiv. Practicanţii de karate depun un travaliu fizic şi psihic foarte mare, de aceea, atât în timpul antrenamentelor, cât şi al competiţiilor se produc accidente de gravitate diferită.Din cercetarea de faţă reiese faptul că cea mai mare parte a accidentelor( 74,66%) se produc în timpul antrenamentelor şi doar 24,44% din accidentări se produc în competiţii. • Cele mai frecvente traumatisme sunt contuziile, atât la nivelul feţei, dar mai ales la nivelul membrelor. Cu toate acestea, ele nu sunt şi cele mai grave sau cu impotenţă funcţională mare. Dintre traumatismele grave în urma cărora, de cele mai multe ori, rămân sechele, cele mai numeroase sunt entorsele la nivelul cotului, genunchiului şi gleznei.Din sondajul efectuat reiese că:cel mai ridicat procent de accidente(43,80%) apare la membrele inferioare, (39,62%) la membrele superioare, (6,22%) la cap,(9,55%) în zona trunchiului. • Tratamentul în aceste traumatisme trebuie să fie de urgenţă, ceea ce presupune din partea antrenorului cunoşterea şi acordarea primului ajutor. Primul ajutor, acordat în sala de antrenament sau în sala de desfăşurare a competiţiei sportive, este uneori decisiv în aplicarea cu succes a tratamentului chirurgical şi ortopedic. • Am constatat că traumatismul este un stresor puternic care a acţionat asupra sportivului din punct de vedere al intensităţii şi severităţii traumatismului şi al răspunsului psihologic pe care l-am putut realiza cu ajutorul celor două teste pentru depistarea stresului şi depresiei. După calcularea indicelui de depresie s-au constatat următoarele: 55% din subiecţi au avut depresie uşoară; 35% depresie medie;15% nu au avut depresie.În cercetare am efectuat, pe un lot

179

de 15 karate-ka un sondaj prin chestionarul” Cum răspundeţi la stres” la care am obţinut următorul rezultat: 60% dintre subiecţi s-au situatîn limita normalului; 35% sub limita normalului; iar 5% au manifestat stres major pentru care se impun măsuri speciale de echilibrare. Depistarea prematură a stresului şi/sau depresiei ne permite să putem interveni cu cadre specializate în vederea rezolvării problemelor în timp util. După cum consideră M. Cordun (1996), "intervenţia psihologică" are totodată rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea; în acelaşi timp, ea trebuie să-l convingă pe pacient să accepte durerea şi regimul sever al terapiei. • Tratamentul recuperator are două perioade distincte: - în timpul imobilizării – timp în care trebuie obligatoriu făcute exerciţii pentru păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare; - după scoaterea aparatului gipsat – timp în care se recomandă efectuarea unor exerciţii specifice kinetoterapiei. • Asocierea metodelor de recuperare fizice (kinetoterapie şi masaj) cu metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au avut efect pozitiv asupra lotului experimental, fapt exprimat prin creşterea procentului recuperator cu 5-15% şi scăderea cu 16-28% a zilelor alocate recuperării. De asemenea din sondajele efectuate am observat că metodele de recuperare fizică şi anume kinetoterapia(62,80%), masajul(17,10%) şi fizioterapia(13,80%) sunt cele mai utilizate.Acupunctura (3,20%), climatoterapia (1,10%), hidroterapia (1%) sunt metode mai piţin uzitate. În ceea ce priveşte metodele psihopedagogice , antrenamentul mental (41,10%), relaxarea (21,80%). gîndirea pozitivă(12,75%) sunt cele mai folosite, iar celelalte metode psihopedagogice sunt folosite într-o mică măsură: respiraţia şi relaxarea(10,10%), sugestia şi autosugestia (6,80%), autohipnoza(4,80%), hipnoza(2,10%). .• Substituirea unor termeni şi exerciţii din programul de recuperare kinetoterapeutic cu exerciţii specifice karate-ului, a înlesnit foarte mult munca kinetoterapeutului pe de o parte, iar sportivul a suportat mult mai uşor

180

programul de recuperare, pe de altă parte. • Elaborarea şi implementarea unor raţii alimentare individuale administrate în mod sistematic de către un specialist produc o creştere a rezistenţei organismului la efort, o imunitate mult mai bună, întărirea sistemelor osos şi muscular. • Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării metodelor de recuperare fizice asociate cu metodele psihopedagogice ne dă posibilitatea recoltării unor informaţii cu privire la relaţiile dintre medic – sportiv – kinetoterapeut – antrenor, a înţelegerii mai bune a sensului şi semnificaţiei pentru bolnav a simptomelor şi afecţiunii sale, de unde rezultă necesitatea aplicării metodelor psihopedagogice corelate cu metodele fizice convenţionale. Din sondajul efectuat în rândul specialiştilor reiese că 77,60% au considerat eficientă şi necesară colaborarea interdepartamentală, în realitate însă foarte puţini dintre specialişti colaborează între ei, iar calitatea actului recuperator este scăzută. • Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei; • Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi masajului; • Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei; • Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu elemente din artele marţiale; • Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a vitaminizării adecvate, la indicaţia specialistului.

Recomandări practico-metodice • Cercetarea de faţă demonstrează importanţa deosebită pe care o are recuperarea fizică şi psihică a sportivilor accidentaţi în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan. • Instruirea periodică a antrenorilor şi profesorilor în acordarea primului
181

ajutor este deosebit de importantă şi uneori decisivă în aplicarea cu succes a tratamentului chirurgical şi ortopedic. • Instruirea sportivilor pentru evitarea atât a accidentării proprii cât şi a partenerului de întrecere; educaţia în spiritul respectării "adversarilor", al acceptării deciziilor arbitrilor, al disciplinei şi seriozităţii în sala de antrenament şi în afara ei. • S-a dovedit necesar de a cerceta subiecţii traumatizaţi şi de a introduce înaintea programului de recuperare a unor teste pentru depistarea stresului şi depresiei şi a interveni în caz de nevoie cu cadre specializate. • Recomandăm o colaborare mult mai strânsă între profesor (antrenor), medic, kinetoterapeut, psiholog. • Asocierea metodelor de recuperare fizice cu cele psihopedagogice are un impact pozitiv asupra sportivului traumatizat şi se asociază în strategiile nominalizate. Programul de recuperare şi strategiile propuse trebuie să fie conceput în funcţie de vârstă, sex, posibilităţile fizice şi psihice ale subiectului. • "Actul medical este în acelaşi timp şi dintotdeauna un act ştiinţific, un act social şi un act psihologic" (G. Ionescu, 1973). Deci, se impun următoarele recomandări: - Dezideratul ştiinţific al medicinei nu poate face concesii, se impune reconsiderarea laturii subiective a actului medical, în vederea îndeplinirii dezideratului umanitar al medicinii. - Psihologia medicală îşi înscrie aceasta ca deviză: repunerea în drepturi a subiectivităţii insului aflat în situaţie de boală trebuie să constituie astăzi un postulat al medicinii. - Din punct de vedere al răspunsului psihologic se impune o aprofundare psihologică a pacienţilor prin completarea schemei anamnezei cu date concrete raportat la trăirea accidentatului, anxietăţii, încrederea în sine, kinetoterapeut, psiholog etc. - Comunicarea între cei trei participanţi la relaţia interpersonală – pacient,

182

medic şi kinetoterapeut – unde medicul şi kinetoterapeutul vor căuta o înţelegere mai amplă a reacţiilor psihice şi a atitudinilor specifice stării de stres de care pacientul nu duce lipsă. - În această perspectivă a înţelegerii sensului şi semnificaţiei pentru bolnav a simptomelor şi afecţiunii sale trebuie înscrisă relaţia psihopedagogică dintre kinetoterapeut şi pacientul traumatizat. • Recomandăm utilizarea unor exerciţii specifice karate-ului în programul kinetoterapeutic, fapt ce conduce pacientul către o înţelegere mai rapidă a mişcării respective, execuţie mult mai corectă, parcurgerea programului de recuperare cu un tonus fizic şi psihic mult mai ridicate. • Recomandăm introducerea alimentaţiei raţionaleşi a vitaminelor în programul de recuperare sub îndrumarea specialiştilor. • Continuarea practicării metodelor psihopedagogice învăţate şi după perioada de recuperare. • Recomandăm informarea sportivilor de către factorii răspunzători (familie, şcoală, antrenor) şi de către factorii specializaţi (medic, psiholog) de efectul nociv al folosirii drogurilor şi dopingului.

183

Rezultatele cercetărilor pot fi folosite în procesul de recuperare al tuturor sportivilor accidentaţi şi din celelalte dişcipline sportive. antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare Teza” Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan” este destinată procesului de recuperare prin argumentarea teoretică şi experimentală a unei programme de recuperare a traumatismelor ce apar în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan Cercetările prealabile demonstrează că majoritatea traumatismelor ce apar la sportivi ce practică karate-do Shotokan se produc în zona cotului. etc. scăderea zilelor alocate recuperării şi asimilarea unor exerciţii ce au îmbunătăţit tonusul fizic şi psihic. Cuvinte cheie: Antrenament sportiv.ADNOTARE în pedagogie a domnului Slăvilă Mircea Tema: Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan Specialitatea:13. kinetoterapie. Alternativa propusă şi demonstrată de prezenta cercetare este de a testa sportivii prin cele două teste psihologice de depistare a stresului şi depresiei. genunchiului şi gleznei sub formă de entorsă. relaxare şi autosugestie. masajul.epistimologie.14 – Teoria şi metodica educaţiei fizice . substiutirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu cele din karate-do Shotokan.00. recuperare fizică şi psihopedagogică. 184 . Forma cea mai uzitată de recuperare este cea prin metode fizice ( kinetoterapia şi masajul). etc)şi implementarea unei alimentaţii ştiinţifice. karate-ka. Aplicarea metodei experimentale propusă a contribuit la creşterea procentului recuperator. autosugestia. asociera metodelor fizice (kinetoterapia.) cu metode psihopedagogice (relaxarea. traumatism.

the substitution of some of the terms and exercises from kinesitherapy with the ones from Karatedo Shotokan.ANNOTATION Dissertation for PhD s degree in pedagogy by Slăvilă Mircea The theme: Strategies of traumatism recuperation in karate-do Shotokan 13. to the diminution of the number of days allocated to the rehabilitation and to the assimilation of some exercises which improved the physical and psychic tonus.The suggested and proved alternative by this research is to test the sportsmen by using the two psychological tests of tracking down stress and depression.00. kinesistherapy. The previous research proves that most sporting accidents in Karate-do Shotokan affect the elbow area . sports trening’s and physicals recuperation’s Theory and Methodical The thesis "Strategies of traumatism recuperation in Karate-do Shotokan" is meant to perfect the recuperation process by theoretical and experimental argumentation of a prevention program of macro-trauma which occur during the trainings of Karate-do Shotokan. The research results can be used in the rehabilitation process of all sporting who suffered an accident. 185 . the association of the physical methods (medical rehabilitation. Key words: sporting training. autosuggestion ) and the implementation of a scientific alimentation. karate-ka. massage) with the psycho-pedagogical methods (relaxation. Applying this experimental method suggested contributed to the raise of the recuperation percentage. physical and psychopedagogical recuperation . relaxation and autosuggestion. the knee area and the ankle area by producing a wrench.04 –Physical education’s. traumatism. The most effective way of recuperation is the one through physical methods (medical rehabilitation and massage).

) и внедрение системы научно обоснованного режима питания.04 – Теория и методика физического воспитания. в виде растяжений связочного аппарата. а также соревнований. методов (лечебная физкультура психолого- восстановления педагогическими методами (релаксация. Нами разработаны и внедрены в практику лечения стратегии спортсменов посттравматического восстановительного каратистов. 186 . Традиционно. посвящена проблеме посттравматического восстановления спортсменов. спорта упражнениями и понятиями специфичными данному виду каратэ-до Шотокан.00. путем теоретической разработки и практического внедрения программы восстановительного лечения травм полученных во время тренировочных занятий. замену традиционных понятий и названий упражнений лечебной физической культуры. спортивной тренировки и востановительной физической культуры Диссертационная работа «Стратегии восстановительного лечения травм в каратэ-до Шотокан». коленного и голеностопного суставов. что основное количество травм полученных спортсменами практикующих каратэ-до Шотокан приходится на зону локтевого. объединение и физических массаж). самовнушение и др.АННОТАЦИЯ Диссертации Слэвилэ Мирчя на соискание ученой степени доктора педагогики Тема: Стратегии восстановительного лечения травм в каратэ-до Шотокан Специальность: 13. Результаты предварительных исследований указывают на то. данные спортивные травмы восстанавливаются путем использования методов лечебной физической культуры (кинетотерапии) и массажа. которые включают: предварительное психологическое тестирование с целью определения состояний стресса и депрессии.

снижению количества дней необходимых для полного восстановления спортсменов. кинетотерапия. Ключевые слова: стратегии восстановительного лечения. практикующих и другие виды спорта. а также улучшению их физического и психического тонуса. теоритическое обоснование.Разработанные и использованные нами в практике стратегии. каратэ-до Шотокан. епистемология. опорно – двигательный аппарат 187 . спортивная травма. физические и психолого-педагогические методы восстановления. Результаты исследований могут быть использованы в процессе восстановления травмированных спортсменов. самовнушение и релаксация. спортивная тренировка. методы. способствовали значительному росту процента восстановления травмированных спортсменов.

. 101-105 6. . pag. Antal A.Metode de Alexandrescu C. 1993.Shotokan Karate-do Kumite.Antrenament sportiv modern. . pag. pag. 36-39 12. 1995. . Baciu C. 1999. 84 pag. un prieten preţios? . Brovns F.. 8.Arte marţiale.Teoria antrenamentului. pag.Puterea în Judo. Igiena şcolară – Medicală. şi Zamfir S. Edit. Bucureşti. Buga M. 1986.Edit.Bucureşti 1973 –pag. . A92. Bucureşti. Editis. Bota C. 7. Bren.Ergofiziologie – Antim Ivireanu –Bucureşti – 1997. ANEFS. 9. .1945. 1995 pag. pag. 11-45 Edit. N.Stresul.Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Bucureşti. 3. pag.E. Cârstea Gh. Teora. Iaşi. Iliescu. Constantinescu I. Gemma Pres. 2. .Elemente de biochimia efortului. Edit. pag. 5. pag. 1998 Birkenbihl . Bocioacă L. . Apostu M.Îndrumar de lucrări practice pentru control medical Alexe N.pag 37 13.B. . . Bucureşti. . Fiziologia educaţiei fizice şi sportului. 1977. Edit Humanitas. Manual de fiziologie – Medicală – Bucureşti 1957 – pag 98103 11... Edit. 26-29 15. Edit.21-37 Antonescu D. Bădescu L. 466-530 calcul şi tehnici experimentale de analiza tensiunilor în biomecanică. 193-205 14. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. 65 4.Alimentaţia sportivilor de performanţă . Tehnică. 45-52 10. şi prim ajutor medical în educaţie fizică şi sport. . Sport-turism. Bîcov E. 1996. 2003.. Amălinei N.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. 188 . Edit. Edit. Edit.Japonia un secol de istorie: 1853 . Bucureşti. Buşe C. Bucureşti. 1990. U. Bucureşti. 20-67 2002. Bucureşti.

De Hillerin P. 15-34 25. . Craiu V. Bucureşti. Cleland N. Edit. 1982.D. Robert Laffout. 1989. . pag. Stretching. Didactică.T.J.. Ştiinţifică şi Enciclopedică.Judo. şi Enescu M. ..Teoria I Praktika Fiziceskoi Kulturî – Moscova. New Jersey. pag. 76 20.S. Garell Publishing House. Dahnovschi V. 98 24.Despre selecţia copiilor pentru practicarea sportului (traducere ) . pag. 2002. 3 –pag 27-30 17. pag. . 73-94 18.P. pag. pag. Corcos M.N. 41-50 23.S.Universul. Crişan V. 55-59 16.C.Psyching in sport. Cratty B..J. 1990. Coche R. C.W. 1995.Introducere în teoria probabilităţilor şi statistica matematică.. şi colab.P. Bucureşti. pag.S.T. Edit. Bucureşti. I.O problemă de acţiune şi reacţie.Propunere asupra desfăşurării fazelor interacţiunilor biomotrice . Polirom. 98-99 26. . pag.S. .. 1975. 306-307. 8488. 1993. M. Bucureşti. Bucureşti. Ciucu G. .Raportul automatizare . 220 28. pag.Manualul antrenorilor pentru instruirea sportivilor. Ciccozzi G. Sport de performanţă nr..Primul ajutor în accidentele din artele marţiale.Future Youth. Edit. Conferinţa naţională de psihologie. 1999. Celikovsky Şt. Cesnokov A. Cerbulescu C şi colab.consecinţe în optimizarea comenţilor şi a controlului neuro-muscular. Pennsylvania.Pregătirea luptătorilor de mare performanţă. 1973 . De Hillerin P.Atlas de anatomie umană. vol 1.C. Bucureşti. Guidelines for coaches and athletes. 168-179 27. 39-40. pag.pag. vol I-II. Cungi Ch. . 2003. 38 21.Cum putem scăpa de stres. M. Christina R. Bucureşti. Rodale Press.variabilitate în 189 . Emmaus. . 83-115 19. Bucureşti.P. pag. How to reverse the agineg process.J.S.. şi Lescenko S.1973 nr. . .S. Edit. 1971. Pretince Hall. Paris. 5-15 22. . Edit. . Bucureşti.

nr. Edit. Sport-turism. Troponwerke. 43-46 34. . 1981. 1959. 1001-1004 32. Diacicov V. pag. pag. Demeter A. Bucureşti. pag. pag. 1981. Research Quart. şi Chihai M. Antrenament şi refacere //Sportul de performanţăCNEFS. Edit. 1993. Edit. Demeter A.D. 1990. Unele aspecte de individualizare a instruirii în sport. Bucureşti.Aikido. Bucureşti. . .Fiziologia şi biochimia educaţiei fizice şi sportului. Edit.Zen adevărat. pag. . pag. Bucureşti. Apimondia. 82.M.Effects of various warm-up procedures on 100 Zard times of competitive swimmers.D. 66 31. Derlogea Ş. Conferinţa "Mutaţii în sportul de performanţă la sfârşitul secolului XX".Sportphysiologie. 1993. 45-105 33. . şi Ionescu C. 43 30.Sport im Wachtums und Entwicklungsalter. Sport-turism.INEFS – Chişinău 2003 pag 49-51 40. Dorgan v. şi colab. . Apimondia. pag.sporturile cu adversitate directă.Taigiguan . Axis Mundi. Studiu privind corelaţia indicilor de realizare a activităţii tehnico-tactice ale sportivilor cu specificul stilului individual de conducere a luptei. A. şi colab. 141Devis J. 36 35. pag. Leipzig. pag. Universul. pag. Dima M. Derlogea Ş.Arta Marţială de la război la armonie. Bucureşti. . 44 36. Barth. Bucureşti. 32-36 39.nr 164 pag 19-23 38.Bucureşti 1978. Devries H.J. 1979. 11-30 37.Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor motrice. Edit.Chişinău 2003 pag 46-49 190 . De Marcees H.INEFS. 147. pag. 1979. 104-108 29. Edit. Demeter A. Dorgan V.Serious sports injuries requiring hospitalisation seen in a pediatric emergency department. Deshimaru T. Koln Munhleim. 1994. Calea armoniei.S. . 30. . 1977.calea perfecţiunii. . Bucureşti. 1994.

Sport-turism. 1994. şi colaboratorii Bucureşti 1994 pag 437 50. Drăgan I.E. Drăgan I. . . pag. Bucureşti. 24-35 Medicina sportivă aplicată . pag. Dumitru G. pag. Dumitrescu V. 1994. Bucureşti.Teoria sportului. Drăgan I. Bucureşti. Modelarea conduitei sportive -Sport-Turism Bucureşti 1990 pag 135 47. 55-58 45.Metode statistico-matematice în sport.Antrenament sportiv . Eliade M.41.Bucureşti 1973 nr 6 pag 15-17 49. 1993.2003 pag 51-55 42. pag. Selecţia şi orient area medico-biologică în sport Educaţie fizică ş sport. 1977. Dumitrescu I. şi Teodorescu M. . Stadion.şi colaboratorii Medicină sportivă . Drăgan I. Craiova. Dorgan V. . 1999.S. Mariana. 22 55. Drăgan I. . Dragnea A. Bucureşti. 55-57 53. Dragnea D.şi colaboratorii Selectia medico-biologică – Educaţie fizică şi sport.. vol.A. Constanţa. 1993.Antrenamentul sportivilor. Edit. . 1971. pag.Medicină sportivă aplicată.Acupunctura . Junimea. Drăgan I.. Edit. 29-33 48. I.Sport-Turism – Bucureşti 1989 pag 112-119 51. pag. Editis. Fest.Bucureşti 1989 pag 67-69 52.Selecţia medico-biologică în sport. Edit. 2002. 79-107 44. Bucureşti. 1991. Slăvilă M. Iaşi. Edit. şi Constantin D.Suferinţele musculare ale sportivilor. .F. Studiu privind dezvoltarea Artelor Marţiale de la origine până în perioada actuală INEFS – Chişinău.F.Yoga. pag. Edit. Drăgan I. . 282 43. . Sport-turism. Dragnea A.teorie şi metodologie. 78 46.N. pag.Edilis - 191 .ştiinţă modernă. Mondograf. Edit. Edit. Bucureşti. Edit. 171 54. pag.

118-121 65.Dicţionar al religiilor. .T. 1999. . . Bucureşti. 262-293. Bucureşti. Bucureşti.Karate-do Shotokan calea mea în viaţă. Edit. pag. Humanitas.N.Compendiu de psihologie pentru antrenori. nr. nr 127.ANEFS – 192 . vol. . 89-98 57. pag.56. M.Metodologia cercetării activităţilor corporale. 126. Sport-turism. pag.S. Bucureşti. 55 66. A. 9. şi colab. pag. 2002. 68-72 64. Gagea A. Epuran M. Modelarea conduitei sportive – Sport-Turism – Bucureşti 1990 pag 49-53 59.. Edit. .Psihologia sportului de performanţă.Grunlagen der Sportmetiyin. Psihologia educaţiei fizice şi sportului . Metodele cercetării activităţii corporale Bucureşti 1991 pag 33-37/ 59-63 63. Epuran M. Kinesitherapie Scientifique.Modelarea conduitei sportive.Dezvoltarea şi menţinerea capacităţii de efort la copii şi juniori. Leipzig. Possibilités de prevention. 1983. . Fest. Bucureşti. II. Epuran M. Capacitatea de efort în sportul de mare performanţă la copii şi juniori. Epuran M. Edit. I şi II. pag. 34-64. Epuran M.C. pag. 1980. Fundaţia "România de mâine". 114-148 60. Sportul la copii şi luniori. pag. Bucureşti. Edit.E. 5-40 68. . pag. Epuran M. I. pag. Garell.P.F. Edit. Forrisier G. . Sport-turism. şi Culianu P.. trim. 27 67..Traumatologie de l'attaque on competitions de judo. 1990.Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport.Sport-TurismBucureşzi 1980 pag 83-86 61. Frohner G. şi Holdevici I. 1993.S. 1975. 1992. Ghid psihologic al antrenorului IEFS – Bucureşti 1982 pag 23-27 62. Bucureşti. . teorie şi practică. Eliade M. 450-458 58. 227-231 69. 2001. Epuran M. şi colab . Epuran M. Gichin F. .S.N. Findeisen D. Barth.

P. pag. Hantău I. şi Vasilescu P. Edit. 1996. 1998. Hantău I. Bucureşti. Revue de chirurgie et orthopedie.Manual de Jodo. . 22-34 80. 1991. Bucureşti. şi colab. pag. Edit.S.Sugestiologie şi psihoterapie. Bucureşti. pag. Bucureşti.F. Houtson C. . Edit. pag. pag. Paris. . Holdevici I.Bone mineralization. pag.Psihologia succesului.S.Luxation acromio-claviculaire. . Didactică şi Pedagogică. Chişinău. 1993. nr. 1996. IEFS. Orizonturi. . 1989. . I. 1. 186 73. hypotalamic amenorrhea and sex steroid therapy in female adolescents and young adults.Gândirea pozitivă .E. pag. 1973. şi colab. Didactică şi Pedagogică. Edit.Manual de judo. Bucureşti. Bucureşti. 66-78 79. 1992. Edit. Etude critique du traitement par la technique de Dewar et Barington. pag. 6 76. . Holdevici I. Îndrumar pentru cadrele didactice. 49 74. Edit. pag. Groza P. pag. . 210 71. pag. 1991. Bucureşti. 1999.Hipnoza şi forţele nelimitate ale psihismului.Introducere în cercetarea pedagogică.Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie. pag. Handtu J. Bucureşti.Ghid practic de psihoterapie raţional-emoţională şi cognitiv-comportamentală. 64-73 75. Hergenroeder A. Glorion B. Holdevici I. Handtu J. . Holdevici I. Tehnică.Judo curs opţional. Edit. Instruirea copiilor şi juniorilor.Judo. Ştiinţă şi Tehnică. 88-92 70. Edit.C. Gugiuman A. 239 77. Ceres. . Edit. 449-461 72.. 1995. . Victor. 1993.Bucureşti. 683-689 78. pag. Aldomars.The radiologist's opportunity to teach bone 193 . Holdevici I. . Pediatrics. .Fiziologie medicală. . 66-78 83. 3642 82. 1989. 68-70 81. 1995. Bucureşti. pag.

1988. Johnson C. Edit. Iordache E. Ifrim M. 34 92. Bobcov G.dynamics. pag. . I. Bucureşti. 1986. pag.Wie erwarmen wir uns vor dem Wettkampf?.Ortopedie şi traumatologie pediatrică.Calcium supplementation and increases in bone mineral density in children. pag. Krestovnikov M. 1969. 1993. Edit. 232-238 84. 105-108 86. . Bazele sistemice ale progrmului antrenamentelor sportive.Elemente und Gliederungstruktur der Motrik.A. pag. Ştiinţifică şi Pedagogică. efecte. Lasinski G. 113-119 96.. Edit. Radiologist. pag. 29. şi Darwish Z . 1992. Edit.Actualităţi în antropologie cu aplicabilităţi în sport. Tradiţie. pag. 1994. Ifrim M. Didactică şi Pedagogică.. Journal Canadian Assoc.Teoria I praktika fiziceskoi kulturî (traducere) 1988 nr 4 pag 23 89. Bucureşti. All. Ifrim M. 36-45 90.Die Elastizitat der Gelenkknorpel. Edit. 1. metode. Procedee tehnice. nr.S. Bucureşti..Antropologie motrică. . nr.E. Ionescu A. Bucureşti. 82-87 94..J. 65 88.E. . pag. 194 . Kralovitz G.A.Masaj.Criterii somatofiziologice în selecţia sportivă. 1989.A. .Sport Lasinski G (traducere) – Wyczyhowz – Varşovia 1987 nr 8-9 pag 30-35 95. Jianu M. 1981. Joch W. pag. 327. Ifrim M. Die Lehre der Leichathetik 27. 1995. 1978. 192 85. Kosendiak J. 48 91. . . Bucureşti. şi colab. pag. . 28 87. N. Studii de fiziologie a exerciţiilor fizice – Cultură fizică şi sport – Bucureşti 1953 pag 63-65 97. Ioffe L. . nr. . Edit. Aspecte de termoreglare a încălzirii. 15-18 93. Kuntoff R. Scaiul. Bucureşti.Anatomia şi biomecanica. aplicaţii în sport.F. Ştiinţifică şi Enciclopedică.Arte marţiale aplicative. Anz 124. pag. Anat. pag. şi Zamfir T. 1996.M. Bucureşti.

Convieţuirea cu stresul. 2001. 1992. pag. Edit. Chişinău. Bucureşti. Clinic pediatric. 1997. 8. . 88. 5-8 98. 1969. Edit. pag. 195 . Malina R. Chişinău. Garell. Letho M.M.Judo .Leichtathlet. 110. Laşcu V. Keidel. Bucureşti.Erregung und Erregungsleitung: Nervenphysiologie. Bucureşti. pag.. 28. Lumina Lex. strategii de înfrânare a anxietăţii.Dicţionar de arte marţiale. their healing process and treatment.G. 38-43 107. 123-125 104. pag.Judo competiţional. Kurzgefastes Lehrbuch der Physiologie.Muscle injuries. Bucureşti. . . 250-252 99. 7172 100. 1992. 1972. Edit.D.G. Bucureşti. 1981. //Îndrumar metodic. Luban-Plozza B.Jiu Jitsu. Chişinău. 1986. Bucureşti. Louis F. Sportturism. Stutgart. Review and critique of current concepts. 2000. . pag. pag. Laşcu V.Judo şi kata. Ann Chir Gynecol. Edit. pag. Laşcu V. şi Goteleţ V. .G. Koln. 66 106. . . Lullies H. 2000. 92 103. Macoveanu D. Edit. Bucureşti. instituţiile de profil sportiv. pag. 1975. 1991. 183-189 101. 1999. Macoveanu D. 16-26 108. Medicală. Sport-turism. pag.Karate Shotokan pentru avansaţi. pag. 37. . W. 1998.J. Sport-turism.Tehnici de luptă la sol. 109. Thieme. Edit. nr. Edit. Manolachi Veaceslav – Pregătirea fizică a judo-ka-nilor de performanţă// Manual pt. 56. Enciclopedică. . 80-102 102. . pag.U. şi colab. Manolachi Veaceslav – Particularităţile de structurare şi verificare a pregătirii precompetiţionale a luptătorilor de performanţă // Lucrare metodică. 14 105. Manolachi Veaceslav – Selectarea incipientă a copiilor şi adolescenţilor pentru şcolile sportive specializate de luptă în baza aplicării programei informative.Exercise as an influence upon growth. şi Juvinen M.

şi Petrovic F. P439-443 123.Beobachtungen einiger osteoarticularer Veranderungen am Fus und den Sprunggelenken von Fusballspielern. Moraru Agafia – Kinetoprofilaxia şi sanocreatologia// Analele ştiinţifice USMF”N. 5-58 120.Igiena. Materialele conf. Bucureşti. Med u Sport 1. 1971. 119.. Matveev L.3. Chişinău. Bucureşti. şi colab. Contribution a l'Etude de la psyhologie du sport. . 211 p. şi colab . instituţiile de profil sportiv. 1985. Paris. Manolachi Veaceslav – Structura şi realizarea ciclului anual de pregătire a tinerilor luptători în baza alegerii optime a influenţei de antrenament// Lucrare metodică. Moraru Agafia – Studiul comparativ al eficienţei terapiei manuale. P 19-21 122. Didactică şi Pedagogică. 1991. pag. Maroti Ş.Ghid simplificat de statistică pentru psihologie şi pedagogie. Medicală. 548. şi Carton M. Edit. Milton S. pag. 1961. pag. kinetoterapia şi terapia manuală în terapia durerii cervicale de origine degenerativă . Moraru Agafia . . 65-71 118. 45 116. .Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă. preso.C. Mc Pherson B. . Chişinău. 2001. C. Manolachi Veaceslav – Teoria şi metodica sporturilor de luptă ( judo. Testemiţaru”. 2003 113.111. Edit. şi colab. Oradea. Teoria şi metodica educaţiei fizice Sport-Turism – Bucureşti 1980 pag 580 115. 114. Bucureşti.Chişinău.. 100 p. 2000. 1999. Institutul biblic "Emanuel".P. Missoum G.Violenţa în sport. Moraru Agafia – Acupunctura. kinetoterapiei.Kinetoterapia şi medicul kinetoterapeut. 2000. 5-18 117. Mănescu S. Medved R. 1994 P13 121. Buletin informativ nr. libere// Manual pt.G.D.Les femmes sportives de haute performance.terapie în fibromialgie// Analele ştiinţifice 196 .S.D. . greco-romane. Univ. Novikov A.P. 2000. pag. vol. The Bulletin of European Postgraduate Centre of Acupunture and Homeopathy Nr 3. ştiinţifico-practice în domeniul balneologiei şi fizioterapiei – Cahul.şi vacuum. 112.

pag. Cum trebuie sa fie un bun antrenor – Stadion – Bucureşti 1972 pag 8-15 132.Coach manual. The soul of Japan. 1973. Bucureşti. Garell. . P500-506 124. New York. Ozolin N.C. Nishiyama H. Nicolau A.Anatomia funcţională. Didactică şi Pedagogică.Psihologie. Edit. pag. 183 p. .G. pag. 1983. biomecanica şi antropologia aparatului locomotor. Edit. . .Gândire pozitivă. C. pag. 1998. 2001.Bazele performanţei. Edit. 1994. 1979. 46. 82-84 134. şi Cosma Th. . şi Lind A. laboratoare şi ocrotirea sănătăţii. Psysiologist 16. Bucureşti. . pag. . 1990. 200. 1998.G. Bucureşti.25 Shotokan-katas. şi Hagron E. Piasenta J. pag. Edit. Ozolin N. Edit. 1990. . Mureşan P.Judo . Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Nocker J. 75 130. 422 136. pag. pag. . pag. 136 138.S. . pag. Edit.R. Plas F. 1995. 231 p. Piaget J. 66.2. Bucureşti. Niţescu V. Bucureşti.Die Ernahrung des Sportlers. Medicală.USMF”N. pag. .Metode matematice în clinică. Edit. 1990. Hofman. 98 128.Cercetarea observaţională. 1990.Psihologie şi pedagogie. 1980. Bucureşti.P. Didactică şi Pedagogică. 139. 1972. Med u Sport 3. . Peiffer V. 64-68 129. Pfluger A. . Schorndorf. Testemiţaru”. Teora. Polirom. 67. Paul B. 54-78 127. 19. 51-54 125. . 86 131. vol. Nitobe I. pag. Berlin.Chişinău. 70 137. şi colab. 55-58 197 . exerciţii terapeutice. 126. Bucureşti.S.Bushido.. 55 135. Petrofski J.Chondro-synoviale Korelation im Anfangsstadium von degenerativen Gelenkveranderungen. Metodica antrenamentului sportiv (traducere) – Stadion – Bucureşti 1972 pag 53-57 133. Muraru A.Kinetoterapie activă.Isometric endurance in men who are overweight.

1991. 57-75 150. şi colab. Edit. 72 142.Un masaj la îndemâna oricui. pag. Ribisl P. Bucureşti. 318 p.Recuperarea sportivilor traumatizaţi. 89-181 151. Sacripanti A. . Bucureşti.. 48-56 141.S.postmenopausal bone mineral density and milk consumation in childhood and adolescence. 30 147. . . personalitatea şi munca sa. Mediteranee. Reginato M.S. . 28-30 144. 3. Bucureşti. Sacripanti A.Traumatologie şi recuperare funcţională la sportivi. 100-103 145.B. Săhleanu V. profilul. 1985.Antrenorul. Sandler R.M. . 1987. Bucureşti. Popescu C. Physician und Sport Med.Biomeccanica del Judo. Edit. pag. pag.Kinetologie profilactică.Arta masajului. pag. 44-45 149. Jurnalul Clinic Nutrition.Danger Index or the Frequency of Accident in Sport. pag. pag. . Facla. 9-23 143. 1979. pag.T. . 1973. . 1991. Molda. . pag. Poenaru D. Rădulescu F şi colab. 153. Bucureşti. şi colab.Metode matematice în cercetarea biologică. 2. 1985. nr. medicală.140. 1989. atitudini în diagnosticul şi tratamentul traumatismelor aparatului locomotor. Timişoara. Italian Journal of Sports traumatology.Dificultăţi. Stadion. 207 146. nr. Radovici I. Facla. 270-274 152. Roma. Edit.P. pag. Medicală. Sbenghe T. nr. Edit. Edit. C. 1974.. 1980. Poenaru D. Rishi J. Bucureşti. . pag. riscuri. şi colab. . terapeutică şi de recuperare. M. 57 148. Sabin I. 1985. Sport-turism.Biomecanica stilurilor de lupte.V. 1978.C. 49 198 .When wrestlers shed pounds quikly. pag. Timişoara. . Edit. 321. Edit medicală. Suceava.V. Sportul de performanţă. Edit. . 1987. . pag. pag.Traumatologie şi recuperare funcţională la sportivi. 42. Militară. 1983. şi San-Marina E. presopunctura.B. Edit.

Slăvilă M. 34 158.depistarea depresieiînainte de începerea programului de recuperare// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences. . Sbenghe T. Singer R. the 26-th annual ARA Congress. Forme de traumatisme întâlnite frecvent în artele marţiale – C-tin Brîncuşi – Tg.2003. Slăvilă M. Montreal. Edit. 2001. 103-108 156.Factors related to competitive stress among male youth sports participants. Importanţa testării sportivilor accidentaţilor prin scala de autoevaluare(Zung).M. Montreal. Canada. the 26-th annual ARA Congress.K. Scanlan T.Effect of Weight reduction in selected antropometric.A. pag. pag. physical and performance measures of wrestlers. şi Weiss S. 1998. ISBN-973652-563-5P. Slăvilă M.208-211 162.154. 1994.Chişinău. P51-55 199 . 1978. medicală. Studiu privind dezvoltarea artelor marţiale de la origine până în perioada actuală . 10. Rep.22-26 161.Jiu – 2003 pag 44 164. Consideraţii asupra antrenamentelor în karate-do – INESF –Chişinău 2002 pag 101-104 163. . Bucureşti. Bucureşti. 1968. ştiinţifică. Slăvilă M.Civilizaţia japoneză tradiţională. Slăvilă M. pag. Metode de recuperare a diferitelor traumatisme ale aparatului locomotor în artele marţiale//Bucureşti. Edit. şi Passer M. România 2002.P. Slăvilă M. pag. pag. 5-115 157. 38.P. . Simu O. Canada. 2001. . Universităţii din Piteşti. Edit. 71 155.Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Moldova. Relaţiile psihopedagogice dintre terapeut şi pacientul traumatizat// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences. 1981.170-175 160. Simion Gh. 361 159. Medicine and Science in Sports. . Q.Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare.

Universitatea Piteşti România.2005. România. 2004. Universitatea Ecologică Bucureşti România. Universitatea Ecologică Bucureşti România. Slăvilă Mircea – Acordarea primului ajutor în cazul accidentărilor survenite în practicarea Artelor Marţiale// Sesiunea de comunicări ştiinţifice. ISBN 200 .2005.2005. Pintilei.11.5862. România P. Galaţi. 18.Experience and Perspectives .120-125 166. ISBN 171. Internaţionale de comunicări Ştiinţifice” Prospectiv. Slăvilă M. Conf. P.internaţionale de comunicări ştiinţifice”Performanţă în cultura fizică şi sport”.11. S. Chişinău. Autosugestia. Pintilei – Strategii de recuperare a traumatismelor aparatului locomotor întâlnite frecvent în practicarea Artelor Marţiale//Mat. Slăvilă M. Moldova. Rep. 2003.ISSN. Universitatea „Dunărea de jos”. Bucureşti. 2526. Metode psihopedagogice şi medicale de recuperare a traumatismelor frecvent întîlnite în procesul de pregătire în artele marţiale (karate-do Shotokan)//Chişinău. metodă psihopedagogică utilizată în recuperarea diferitelor traumatisme din artele marţiale// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences. ISBN:973-627-245-1 170. P. aplicativ în domeniul educaţiei fizice şi sportului din România în perspectiva integrării Europene”.165. 2006 P. 2006 P.194.318-322.191.metodă indispensabilă în recuperarea traumatismelor în Karate-do Shotokan//Mat. creativ.P38-41 167.Kinetoterapia. Fizică şi Sport. Rep Moldova. S. Fac. Slăvilă Mircea. P.27-31 168. Slăvilă Mircea – Frecvenţa traumatismelor ce apar în antrenamentele şi competiţiile de Arte Marţiale în funcţie de zona afectată şi locul de producere al accidentelor// Sesiunea de comunicări ştiinţifice. Ed. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. ISSN:1453-1194 169. Conf. Slăvilă M Rolul kinetoterapeutului în echipa multidişciplinară de îngrijire a bolnavului //International Congress of Paleative Care. Slăvilă Mircea. the 26-th annual ARA Congress.

5. 1990. Bucureşti. Ungurean M. . Edit. nr. P47-52.Karma Yoga. Garell.P. 1986. şi Dahners L. pag. Bruxelles. Tokujiro N. 55-62 176. 1995. . 7-14 178.J. 1978. şi Schmith H. Bucureşti. New York. Tittel K . pag. Stevens J. Tittel K. 67 179.Secretele Aikido-ului. şi colab. . şi Bruyere de Geyter L. . 1975.The colagen architecture of articular cartilage.Metoda terapeutică japoneză. Teora. 129-136 180. Clin. ISSN 173.L.Beschreibende und functionelle. Swami V. 267-274 175. . .A. Bucureşti. Stuttgard. Anatomie des menschen. . Sterkowicz S. Med. 139.Pintilei – Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan //Medicină Sportivă. Société Belge de Psychologie des Sports et de l'Education physique.Accidents and Bodily injuries in Karate.Accidentările în sport şi primul ajutor. 6. pag. Thomson P. 1979. pag.Die functionelle Anpassugsfahigkeit des passiven Buwegungsapparates an sportliche Belastungen. Craiova. 6. 2002 175. Edit. Edit. . Kracow. 5-99 173.Role of physical activity in the development of skeşetal mass in children. Fischer. . Slăvilă Mircea S. 26-32 177.Traumatologie sportivă curentă. Stadion. Edit. vol. pag. 21.172. Slemenda C. N5. 2006. pag. Orthop.S. colecţia Lotus. . 1993. Braşov. MIX. pag. România. 205 174. Speer D. C. u sport.C. Jurnalul Bone Mineral Researches. Bucureşti. Corelation of scaning electron microscopy observation.Karate Shotokan Kihon & Kumite. Timsit M. 76-78 181. 54-58 201 . Revista Ştiinţifico-Practică. 1972. Scientific Yearbook of Academy of Physical Education. . 1991. 1996.La function agonale et structure de personalité dans l'exercise sportif. pag. pag. 1974. 4. 1227-1233 174.W. Stănescu N.S. pag. pag..

G.182.O. Bucureşti. Scorndorf. 107-120 190. Wolanski N.P. Comité International Olimpique. 50. Bucureşti. 1996. *** Tratat de pedagogie şcolară. pag. 458 188.Pe meridianul Yamato. 1992. Commision medicale du C. 80-83. *** Ortopedia şi traumatologia ..I. *** Manuel de Medicine du Sport. Kulin N. pag. Band 1.Mica Enciclopedie. Cultură fizică şi sport. . 1990. Lousianne. 159-187 183. Edit. Wasmund-Bodenstedt U. 75-93 Relaţii reciproce alr însuşirilor fizice (traducere) – Theoria und praxis du korperkultur – 1979 – nr 19 202 . . Edit. 7-38 185. Medicală. Edit. Sport-turism. *** Pregătirea tinerilor gimnaşti. . Die motorische Entwicklung im Kindes un Jugenddalter. Sportturism. Vasilescu I. 88-90 184. Edit. pag. 234-341 186.Einfuhrung in die Methodologie der Trainingwissenschaft. I-II. Zaţlorski V .. 1976. pag.Statistică informatizată pentru ştiinţe despre om. Switzerland. 36-44. Bucureşti. Edit. 1987. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică. 1982. Militară. pag. vol. pag. 1979.M.. Vasiliu F.Biologische und soyiale Komponenten der motorischen Entwicklung. pag 139-143 187.R. 122-126 189. pag. . Bad Hamburg. pag. Smirnov N. Bucureşti. 1993. 38-52.

vechile caractere “Mâna goală” .KARA KARA TE TE DO Anexa 1 “Mâna chinezească” .caractere moderne “DO” semnifică practicarea karate-ului ca mod de viaţă 203 .

ANEXA 2 REGULI DE CITIRE A TERMENILOR SPECIFICI ÎN ARTELE MARŢIALE CHA = CIA CHU = CIU CHI = CI CHO = CIO JA = GIA JI = GI JU = GIU GI = GHI GE = GHE GY = GHI SHA = ŞA SHI = ŞI SHU = ŞU SHO = ŞO TSU = ŢU WA = UA Y=I

204

ANEXA 3 SEMNALE VERBALE UTILIZATE DE ARBITRI YAME = oprirea temporară a meciului TSUZUKETE HAJIME = Continuaţi lupta! JIO-GAI = în afara suprafeţei MOTONO ICHI = comandă pentru revenirea la poziţia iniţială KEIKOKU (CHUI) = atenţionare IKKAI = primul, prima NIKKAI = al doilea, a doua TENTO = cădere HANSOKU CHUI = avertisment HANSOKU = descalificare din proba respectivă SHIKAKU = descalificare din întreaga competiţie FUKUSHIN SHUGO = convocarea arbitrilor SHIBARAKU = anunţarea ultimelor 30 de secunde ale meciului TORIMASEN = nici un punct NO KACI = declararea învingătorului HIKI WAKE = egalitate TSUKAMU = agăţare, prindere HAYAI = recunoaşterea unei tehnici deosebit de eficace DOJI = acţiune simultană cu expirarea timpului sau păşirea în afara spaţiului ATO = tehnică executată după yame FUJYUBUN = nici un punct NIGE = tehnică incorectă

205

AIUCHI = atac simultan YOWAI = tehnică slabă UKE = tehnică blocată NUKE = atac pe lângă ţintă MAAI = distanţă incorectă TIMING = coordonare slabă ATE = contact CHUI – MUSHI = ignorarea avertismentului acordat anterior FUKEI = comportare indisciplinată SAI – SHIAI = reluarea meciului ce s-a încheiat egal KETTEI – SEN = meci final, după Sai-shiai încheiat egal, în care primul punct recunoscut implică încheierea meciului şi desemnarea învingătorului.

206

207

Anexa 4

Poziţiile specifice stilului Karate-do Shotokan

Armele naturale de lovire specifice Karate/do Shotokan

208

Anexa 5 Tehnici de atac cu membrele superioare 209 .

Anexa 5 Tehnici de atac cu membrele superioare 210 .

Anexa 6 Tehnici de atac cu membrele inferioare 211 .

Anexa 7 Tehnici de ap[rare cu membrele superioare 212 .

Anexa 8 Tehnici de apărare cu membrele inferioare 213 .

Anexa 9 Măsurători antropometrice 214 .

Anexa 10 Măsurători antropometrice 215 .

Anexa 11 Măsurători antropometrice 216 .

Anexa 12 Măsurători antropometrice 217 .

Profesorul / antrenorul c. La antrenamente b. Trunchi 2. Cap d. În competiţii 3. Relaţia antrenor – şcoală d. Teste psihice b. Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de karate-do Shotokan? a. Membre superioare b. Criterii de motricitate 218 . Relaţia antrenor – familie c. Criterii somatice d. Alte modalităţi 5. Care din criteriile enumerate mai jos consideraţi că trebuie să le posede practicanţii de karate-do Shotokan? a. Menţionaţi cine poate acorda primul ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral. Criterii funcţionale b. a. Medicul b. Care sunt cele mai frecvente traumatisme întâlnite în Karate-do Shotokan? a.Anexa 13 ANCHETĂ CHESTIONAR 1. Membre inferioare c. Precizaţi unde se produc cele mai frecvente accidentări a. Criterii psihologice c. Cadre specializate 4.

Respiraţie şi relaxare f. Da b. 0% b. Autohipnoza 10. Nu medic. Acupunctură e. 5 – 10% c. Relaxarea e. Da b. Nu 7. psiholog? 219 . Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat în urma unui traumatism? a. Antrenamentul mental b. Gândirea pozitivă d. kinetoterapeut. Consideraţi benefică corelarea metodelor de recuperare clasice cu cele psihopedagogice? a. Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor). Kinetoterapie b. Masaj d. Hidroterapie 9. Hipnoza g. Sugestia şi autosugestia c. Climatoterapie f. Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare medicală convenţională: a. peste 10% 8.6. a. Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică: a. Fizioterapie c.

Nu 3.Numele şi prenumele: Vîrsta Profesia Vechimea în activitate Data Anexa 14 CUM RĂSPUNDEŢI LA STRES? 1. Excelentă 2. Nu 5. Niciodată 6. Da 2. Da 2. Normală 3. Aţi suferit de palpitaţii? 1. Bună 4. Aveţi poftă de mâncare? 1. Care este. Am avut perioade de timp în care m-am simţit depăşit de situaţie 1. Uneori 3. Bună 3. De mai mult timp mă simt peste măsură de slăbit 1. Adesea 2. Da 2. Adesea simt că "mă ia cu călduri" 1. Proastă 4. psihică? 1. Prea bună 220 . Slabă 2. Nu 2. starea dvs. în general. Foarte bună 4.

Rar 12. Adesea 2. Foarte rar 3. Aţi avut accese de nervozitate (iritare. Niciodată 2. Da 2. Aţi avut stări de leşin? 1. Niciodată 11. Adesea 2. Întâmpinaţi dificultăţi când încercaţi să adormiţi sau rămâneţi treaz? 1. Nu 8. Nu 221 . Da 2. Da 2. Uneori 3. Sânt atât de obosit încât nu pot sta nici măcar pe scaun (trebuie să stau lungit) 1. Da 2. Uneori 3. Vă deranjează aciditatea gastrică (concomitent mai multe zile)? 1. Aveţi memoria bună? 1. Niciodată 13. tensiune psihică)? 1. Uneori 3. Adesea 2. Sânteţi tipul de om care vă faceţi griji din orice? 1. Nu 14. Aţi avut dificultăţi de respiraţie (fără a face o muncă foarte grea)? 1. Niciodată 10. Nu 9.7.

Nu 20. Da 2. Am spaime personale care îmi provoacă prăbuşirea psihică 1. Nu 18. Niciodată 22. Nimic nu mi se întâmplă după cum îmi doresc 1. Da 2. S-a întâmplat să aveţi "transpiraţii reci"? 1. Adesea 2.15. Da 2. Uneori 3. Nu 19. Uneori nici nu mai ştiu dacă ceva mai are preţ. Vă simţiţi izolat. Niciodată 17. Da 2. Suferiţi de dureri de cap? 1. Aud zgomote în cap tot timpul 1. Adesea 2. Uneori 3. Uneori 3. Da 2. dacă merită să mai doreşti ceva 1. chiar între prieteni? 1. Nu 222 . Adesea 2. singur. Nu 21. Vă tremură vizibil mâinile? 1. Niciodată 16.

Membr. stg. relax. str. contr. exp.Anexa 15 Fişa de evaluare şi tratament Nr. sup. contr. dr. localitatea luna nr. relax. toracic rep. ap. dr. max. Perim. relax. sc. insp. contr. Perim. Perim. relax. gambă dr. antebr. Elasticitatea toracică Perim. judeţul Disciplina sportivă: Karate sex 223 . contr. contr. contr. Bust stg. Anvergura relax. stg. stg. dr. contr. ziua bl. Perim. br. Membr. stg. coapsă dr. max relax. dr. sup. fişă: Numele şi prenumele: Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia Diagnostic Date antropometrice: Statura: relax.

Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie (-) 224 . contr.Perim. abdominal relax. Greutatea Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: Cauza Forma Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic Spital Tratament de recuperare: Obiective: Mijloace: stg.

7. 15. 5. 17.fişele de evaluare şi tratament nr. 6.Concluzii: ANEXA nr. 19. 13. 16 Lot martor . 18. 12. 20 225 .

contr. 27 226 . stg. contr. sup. Griviţei Bucureşti nr. 90 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea 1976 luna august ziua 5 sex Diagnostic: Entorsa gleznei stângi – gradul II Date antropometrice: Talia: 167 Bust 86 72 86 stg.Fişa de evaluare şi tratament Nr. 26 Anvergura 166 stg. relax. 26.Lot martor Numele şi prenumele: Mişu Lucian Data naşterii: anul M Domiciliul: Profesia elev str. br. 72 86 Perim. 28.5 Perim. contr. relax. dr. dr. 3 ap. sup. dr. stg. dr. antebr. contr. 30 30 relax.5 Membr. 29 Membr. fişă: 5 . 4 sc. 8 bl.

25. gambă dr.5 85 exp. 50 80 Perim. 44 67 Perim. 30. provocată de suprafaţa de luptă (saltele) Forma: entorsa gleznei stângi. max. 34. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: s-a procedat la aplicarea de medicaţie antiinflamatorie. max relax. contr.5 relax. 34 stg. grad II. coapsă dr. 76 stg. s-a imobilizat provizoriu glezna în faşă elastică Spital: s-a procedat la imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii 0o → 15o 20o → 50o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. relax.200 cm3 44 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 14. 51 (-) 10o → 20o 10o → 40o 227 . contr. în timpul desfăşurării Cupei României la Karate Tradiţional Cauza: instabilitatea piciorului. 49 Elasticitatea toracică 9 Perim. abdominal relax.5 Perim.2001.relax. contr.09. toracic rep. 50 insp. 30 Greutatea 60 kg 4. contr.

localitatea Bucureşti 1970 luna mai ziua 25 sex Diagnostic: Entorsa gleznei drepte – gr.variante de mers: pe vârfuri. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . ap. judeţul Disciplina sportivă: Karate sc.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. şold stâng) . Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. Kinetoterapie: . fişă: 6 .program de recuperare pentru gleznă b. recuperarea mobilităţii gleznei stg.genuflexiuni .contracţii izometrice ale membrului inferior drept .articulaţiilor neafectate. 9 bl.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete stângi . II Date antropometrice: 228 . Cameliei nr.Lot martor Numele şi prenumele: Popescu Marius Data naşterii: anul M Domiciliul: Profesia elev str.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. pe călcâie . stimularea proceselor de vindecare.joc de glezne cu sprijin la scara fixă .

500 cm3 47 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09. sup. 33. 50 insp. contr. toracic rep. max.11. 33 71 stg. abdominal relax.2001. max relax.5 relax. contr. 51 Elasticitatea toracică 10 Perim. 51 stg. 24 Perim. 26 Membr. 52 93 Perim. contr. 46 0o → 15o 40o → 60o (-) 10o → 20o 20o → 40o . cu ajutorul unor feşe elastice. relax. relax. 24. stg. dr.5 179 87 exp. 24 Anvergura relax. coapsă dr. cu tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea gleznei în unghi drept. dr. 29. 24. urmată de deplasare rapidă cu pas adăugat Forma: entorsa gleznei stângi grad II. 24 Membr. stg.5 stg. gambă dr. 83 Perim. 27 26 relax. br. relax. contr. contr. în timpul desfăşurării Cupei Iaşului la Karate Tradiţional Cauza: în urma unei eschive laterale. dr. antebr. contr.Talia: 178 Bust 89 76 88 stg. 229 Perim. contr. 30 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. contr.5 Greutatea 62 kg 4. dr. 76 88 Perim. sup.

program de recuperare pentru gleznă b.variante de mers: pe vârfuri.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. şold stâng) .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.contracţii izometrice ale membrului inferior stâng . subiectului i s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.Lot martor Numele şi prenumele: Voicu Marius Data naşterii: anul 1977 luna aprilie ziua 11 sex M 230 . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .medicaţie antinevrelgică şi antiinflamatorie Spital: în urma radiografiei. Kinetoterapie: . stimularea proceselor de vindecare.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degetelor stângi .joc de glezne cu sprijin la scara fixă . fişă: 7 . Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 83% Fişa de evaluare şi tratament Nr. pe călcâie . recuperarea mobilităţii gleznei stg.genuflexiuni .

dr. 31. max. 53 84 stg. localitatea Profesia student Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa gleznei drepte . 33 Membr. contr. 38 37. 65 106 Perim. contr.5 Greutatea 89 kg 5. 66 191 stg. 34 Membr. br. relax. 83 91 Perim. toracic rep. 31 Perim. 31 Anvergura relax. dr. gambă dr. 30 Perim. 63 Elasticitatea toracică 13 38. ap. sup. sup. dr. în timpul antrenamentului 0o → 15o 30o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg.2002. sc.grad II Date antropometrice: Talia: 183 Bust 91 82 91 stg. contr. stg. 97 stg. 40 Perim. antebr.5 (-) 10o → 20o 10o → 40o 231 .5 Perim.000 cm3 53 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09. 64 insp. stg.5 relax. relax. max relax. abdominal relax. contr. coapsă dr.05. contr.Domiciliul: str. 12 judeţul bl. relax. contr. 110 exp. contr. 39 relax. Călugăreni Bucureşti nr. 39. contr. dr.

mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.genuflexiuni .Cauza: lovituri de picior la sacul de box.variante . 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.joc de glezne cu sprijin la scara fixă . executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei drepte.program de recuperare pentru gleznă b.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . stimularea proceselor de vindecare. Masaj 232 . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . şold drept) .contracţii izometrice ale membrului inferior drept . Kinetoterapie: . grad II. recuperarea mobilităţii gleznei dr. tumefiere şi durere puternică Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.variante de mers .

53. abdominal relax.5 Membr. contr. 52. stg. 26. contr. br. 68 79 Perim. Pielari Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II Date antropometrice: Talia: 165 Bust 87 69 79 stg. 33 84 exp. dr. 35 stg.500 cm3 Testarea articulară flexie 50o → Capacitatea vitală 68 Perim. antebr. max. 31. contr. 23 Bucureşti ziua 22 bl. coapsă dr.5 Anvergura relax. relax. relax. stg. contr. relax. toracic rep. 56 Perim.5 relax. 23. 35.5 insp. sup. sup. sex F ap. 77 stg. dr. contr. 35.5 80 Perim. fişă: 12 . 24. str. dr.5 233 . contr. dr.5 Greutatea 58 kg 3. 28 28 relax.Lot martor Numele şi prenumele: Dumitrache Olga Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia vânzător 1975 luna mai nr.Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. judeţul Disciplina sportivă: Karate sc. 55 Perim.5 Membr.5 159 stg. max relax. 25. gambă dr. contr. contr. 35 Elasticitatea toracică 7 Perim.

stimularea proceselor de vindecare.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. picior stâng 234 . troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: 32 extensie (-) 10o → . cu rezistenţă progesivă – şold. în timpul antrenamentului Cauza: cădere directă pe genunchiul stâng Forma: Entorsa genunchiului stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a articulaţiei cu bandaj elastic compresiv şi pe atelă lungă Medic Spital: imobilizarea articulaţiei în aparat gipsat timp de 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.09. genunchi.contracţii izometrice – membrul inferior stâng . gleznă dreaptă .mobilizări analitice.100o Dinamometria: dr 0o stg.mişcări analitice – gleznă. 31 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 17. Kinetoterapie: .2002.

str. II Date antropometrice: Talia: 159 Bust 80 65 76 stg. toracic rep. relax. în urma tratamentului. 22 Anvergura relax. 64 76 Perim. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 48 82 exp. br. ap. 33 judeţul Disciplina sportivă: Karate bl. contr. dr.. dr. Eminescu Diagnostic: Entorsa cotului stg. relax. 20. contr.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . max. 49 75 Perim. sex F sc. contr. gr. fişă: 13 . relax. max relax. sup.5 235 . M.Lot martor Numele şi prenumele: Broască Cătălina Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia economist 1973 luna iunie Bucureşti ziua 15 nr.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng . coapsă dr. antebr. dr. 50 insp. 72 stg.5 Perim. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. 25 22 relax. contr. contr. 51 154 stg. 21 Membr.. dr. 22. sup. contr.program de recuperare pentru genunchi c. 20 Perim. stg. 24 Membr. stg.

în timpul desfăşurării "Cupei Iaşului" la Karate Tradiţional Cauza: cădere pe mână. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat 236 . 31.5 Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. 16 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09. contr. 31 Greutatea 50 kg 3.2002. 31 stg. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.Elasticitatea toracică 10 Perim. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie 40o → 90o (-) 10o → 30o → 75o 15o → 70o 31. abdominal relax. contr. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. se face susţinerea / imobilizarea în aparat gipsat timp de 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. imobilizarea cotului în unghi drept.5 relax.10. stimularea proceselor de vindecare. în urma unui atac al adversarului Forma: entorsă cot stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: aplicarea locală de refrigeraţie (Kelen).000 cm3 28 65 Perim. gambă dr. cu ajutorul unei feşi elastice şi susţinerea lui în eşarfă Spital: în urma radiografiei.

mişcări analitice ale membrului superior stâng . 22 ziua 20 bl.contracţii izometrice ale membrului superior stâng .Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .program de recuperare pentru cot b.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. 30 237 . Chimiştilor Diagnostic: Entorsa cotului drept .flotări . dr.mişcări de flexie-extensie ale cotului. contr. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr.Lot martor Numele şi prenumele: Popa Robert Data naşterii: anul Domiciliul: 18 localitatea Bucureşti Profesia elev judeţul Disciplina sportivă: Karate 1979 luna iulie nr. fişă: 15 . 31. br. str. pe o masă talcată .mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn. 1 ap.exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .5 relax. umăr drept . Kinetoterapie: .gradul II Date antropometrice: Talia: 180 Bust 89 Perim. 13 sex M sc.

50 Date anamnestice: 45o → 90o (-) 15o → 30o → 65o 15o → 60o Când s-a produs accidentul: 11. contr. contr. gr. 28 102 exp. toracic rep. relax. stg. dr. 33 89.500 cm3 25 85 Perim. 39 39 Elasticitatea toracică 7 Perim.Membr. sup.5 dr. 62. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea provizorie a cotului în unghi drept. 40 stg. coapsă dr. 97 Perim. 77 stg. 64 stg. contr. contr. antebr. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: cădere pe membrul superior drept. mâna şi antebraţul sunt susţinute într-o eşarfă mică 238 . 30 Membr. abdominal relax. 26. max relax.5 Perim. 63 relax. II. 27 stg. cu extensia şi răsucirea forţată a cotului Forma: entorsa cotului drept.2002. contr. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg.11. relax. contr. cu ajutorul unei feşi elastice.5 Anvergura relax.5 insp. 62 104 179 77 stg. max. 27 Perim. relax. gambă dr. contr. 89. sup. 38 Greutatea 85 kg 5. dr.

umăr drept .mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn.contracţii izometrice ale membrului superior drept . Kinetoterapie: .program de recuperare pentru cot b.Lot martor Numele şi prenumele: Nagy Maria Andreea Data naşterii: anul 1977 luna august ziua 21 sex F 239 . accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.Medic Spital: imobilizarea în aparat gipsat. pe o masă talcată . Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr.flotări . fişă: 17 .exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.mişcări de flexie-extensie ale cotului drept. 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.mişcări analitice ale membrului superior drept . stimularea proceselor de vindecare. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .

48 insp. 30 30. dr. gr.2002. 50 79 Perim. contr. 79 stg. stg. dr.07. contr. sup.5 240 . stg. contr. 30 Greutatea 95o Dinamometria: dr 0o stg. 17. 52 154 stg. 24. contr. relax. abdominal relax. II Date antropometrice: Talia: 156 Bust 82 66 76 stg. toracic rep. 22 judeţul bl. 22 Membr.5 relax. 65 76 Perim. relax. contr. antebr.5 85 exp. max.100 cm3 Testarea articulară flexie 60o → Capacitatea vitală 60 Perim. Berzei Bucureşti nr. 47 Elasticitatea toracică 6 Perim. 22. max relax. 17 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 13. relax. relax. dr.Domiciliul: str. localitatea Profesia student Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsă genunchi drept. sc. contr. 19 Membr. dr. contr. 31 stg. 22 Anvergura relax. sup. br. coapsă dr. 18 Perim.5 20.5 Perim. contr. gambă dr. în timpul antrenamentului 30 extensie (-) 10o → 48 kg 3. ap.

hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a genunchiului stâng.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă progresivă – şold. reluarea treptată a activităţii sportive Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . refacerea forţei musculare. restabilirea deprinderilor motrice de bază şi specifice. II.2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea calităţilor fizice ale tuturor grupelor musculare şi articulaţiilor neafectate de traumatism.program de recuperare pentru genunchi b. în urma tratamentului. accelerarea resorbţiei sechelelor şi proceselor inflamatorii.mişcări analitice cu îngreunări ale membrului inferior stâng . gleznă 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Kinetoterapie: . genunchi.mobilizări analitice – umăr şi degete membru sup. stâng . folosind o atelă lungă şi fixând membrul inferior cu legături improvizate Medic Spital: imobilizare în aparat gipsat . Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. în proporţie de 241 .contracţii izometrice ale membrului inferior stâng .Cauza: cădere cu răsucirea piciorului în interior Forma: entorsă genunchi stâng. gr. restabilirea mobilităţii segmentului traumatizat.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă .mişcări analitice ale membrului inferior stâng .

5 relax.5 Anvergura relax. 27. Berceni localitatea Bucureşti Profesia lăcătuş mecanic Diagnostic: Entorsă genunchi drept. 21 str. contr. relax. dr. contr. 26 Perim. antebr. 55 91 Perim. max relax. 30 Membr.5 relax.5 Perim. 28. relax. fişă: 18 . contr. 81. dr. 102 judeţul Disciplina sportivă: Karate sex M sc. 35 ziua 30 bl. dr. dr. br.Lot martor Numele şi prenumele: Băicoianu Constantin Data naşterii: anul Domiciliul: 1975 luna mai nr. sup. relax. II Date antropometrice: Talia: 178 Bust 88 80 92 stg. 93 exp.85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 32 32. stg. stg. toracic rep. contr. contr. gambă dr. 27. sup.5 92 Perim.5 Perim. 55. gr. 88 stg. 1 ap. 54 Elasticitatea toracică 5 32.5 242 . 28.5 181 stg. 54 insp. 33. max. contr. contr.5 Membr. coapsă dr.

II şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie în atele de lemn învelite în vată şi fixate cu legături improvizate Medic: Spital: s-a evacuat sângele din articulaţie. 35 Greutatea 85o Dinamometria: dr 0o stg. recuperarea mobilităţii genunchiului afectat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. Ediţia a XI-a Cauza: efectuarea unei lovituri din săritură şi aterizare greşită pe membrul inferior drept Forma: entorsa genunchiului drept.5 Capacitatea vitală 5. stimularea proceselor de vindecare.Perim. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate. contr. s-a executat imobilizarea în aparat gipsat de către medicul ortoped Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.contracţii izometrice ale membrului inferior drept 243 . abdominal relax. Testarea articulară 35. 40 Date anamnestice: 74 kg 74 stg.2002.12. gr.100 cm3 15 flexie extensie 50o → (-) 10o → Când s-a produs accidentul: 04.

mobilizări analitice cu îngreunări . stg. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. în urma tratamentului. relax. contr.5 25. gleznă) 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Berzei Diagnostic: Entorsă genunchi drept. 25 Membr.membrul inferior drept . dr. br.Lot martor Numele şi prenumele: Petrescu Andrei Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia student 1979 luna august nr.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă .5 relax. sc.mobilizări analitice. sup. 24. str.program de recuperare pentru genunchi b. fişă: 19 . dr. relax.5 244 . 24 Membr. 72 76 Perim.. 22 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 21 bl. II Date antropometrice: Talia: 182 Bust 91 72 76 stg. cu rezistenţă progesivă – membru inferior drept (şold. sup. antebr. 24 Perim. contr. gr. 26. dr. stg. contr. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. sex M ap. Kinetoterapie: . dr.

abdominal relax. 33 Greutatea 95o Dinamometria: dr 0o stg. interzisă de regulament (lovitură cu piciorul direct în genunchiul subiectului) Forma: entorsa genunchiului drept şi hemartroză Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a articulaţiei.2002. Testarea articulară flexie extensie Capacitatea vitală 55o → (-) 10o → Când s-a produs accidentul: 13. relax. 32 34. 50 relax. gambă dr. contr. toracic rep.5 Elasticitatea toracică 9 Perim.5 175 90 exp.100 cm3 65 Perim. 17 Date anamnestice: 30 84 kg 4. 47 85 Perim. 20 Perim. contr. cu bandaj elastic compresiv şi pe atelă lungă Medic Spital: imobilizarea articulaţiei afectate în aparat gipsat. timp de 3 săptămâni 245 .07. contr. 54 stg. max relax. 34 stg.Anvergura relax. 50 insp. contr. 19. max. coapsă dr. în timpul antrenamentului Cauza: acţiune tehnică a adversarului. 79 stg. contr.

mişcări analitice ale membrului inferior drept . fişă: 20 . reluarea treptată a activităţii sportive. în urma tratamentului. . gleznă dr.mişcări analitice cu îngreunări membrul inferior drept .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. Kinetoterapie: . Berceni localitatea Bucureşti 246 . 102 judeţul sex F sc.contracţii izometrice ale membrului inferior drept . stimularea proceselor de vindecare. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 35 ziua 30 bl. restabilirea mobilităţii şi forţei musculare a membrului inferior drept. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .Lot martor Numele şi prenumele: Niţoiu Doina Data naşterii: anul Domiciliul: 1974 luna mai nr.program de recuperare pentru genunchi b. genunchi drept . 21 str.şold. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. troficităţii şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.mobilizări analitice .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă progresivă – şold.gleznă şi genunchi drept .genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . 1 ap.

coapsă dr. contr. contr. relax. contr. br. executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei drepte. dr. relax. 35.Profesia studentă Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa gleznei drepte . 55 85 Perim. stg.5 178 79 exp.600 cm3 15 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversie eversie Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 04. sup. 33. abdominal relax. 54 Elasticitatea toracică 6 32.5 79 Perim. 54 insp. max relax. sup. 31 31. dr.5 relax.5 Anvergura relax. dr.5 Perim. 77 Perim. stg.5 relax. max. 27. toracic rep. stg. 40 0o → 15o 30o → 60o (-) 10o → 20o 10o → 40o .5 68 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. gambă dr. 29.5 stg. 27. 28. în timpul antrenamentului Cauza: lovituri de picior la sacul de box. contr. 55. antebr. 26 Perim. grad II.5 stg.2002. contr. contr. dr. 35 Greutatea 66 kg 4. tumefiere şi durere puternică 247 Perim.grad II Date antropometrice: Talia: 170 Bust 78 78 79 stg.5 Membr. contr. relax.12. 30 Membr. 79. contr.

variante . Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 87% 248 .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. stimularea proceselor de vindecare.variante de mers .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.genuflexiuni .program de recuperare pentru gleznă b.Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat. Kinetoterapie: .joc de glezne cu sprijin la scara fixă . şold drept) . recuperarea mobilităţii gleznei dr. 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.contracţii izometrice ale membrului inferior drept .

2. 8. 4. 16 Fişa de evaluare şi tratament 249 . 10. 11. 9. 17 Lot experimental .ANEXA nr.fişele de evaluare şi tratament nr. 1. 14. 3.

contr. stg. 40 Perim. 65 102 Perim. dr. relax. 32. 32 Anvergura relax. contr. coapsă dr. antebr. 12 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 11 bl. sup.Nr. contr. sex F ap. II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 89 81 90 stg. str. relax. sc.500 cm3 50 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia 0o → 15o 30o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. 95 stg.5 Greutatea 73 kg 4.5 relax. dr. 37 36. 35 Membr. 31 Perim. gambă dr. stg. contr. 63 Elasticitatea toracică 13 38. max. contr. fişă: 1 . br. toracic rep. 39 relax.5 Perim. contr. 66 187 stg. 110 exp. 39. abdominal relax. sup. 64 insp. max relax. 30 Perim. 33 Membr. contr. contr. 50 82 stg. dr. Călugăreni Diagnostic: Entorsa gleznei stângi gr.5 (-) 10o → 20o 250 .Lot experimental Numele şi prenumele: Cândea Daniela Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia elev localitatea 1985 luna aprilie nr. dr. 82 90 Perim. relax.

tumefiere şi durere puternică Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat. grad II.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete .05. Exerciţii specifice: .program de recuperare pentru gleznă b. recuperarea mobilităţii gleznei dr.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .2002.executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) 251 . şold drept) .joc de glezne cu sprijin la scara fixă . stimularea proceselor de vindecare.variante .variante de mers .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.genuflexiuni . 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. în timpul antrenamentului Cauza: lovituri de picior la sacul de box.eversia Date anamnestice: 10o → 40o Când s-a produs accidentul: 09.contracţii izometrice ale membrului inferior drept . executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei stângi. Kinetoterapie: .

36 relax. dr. 58 Elasticitatea toracică 6 35. 96 stg. II Date antropometrice: Talia: 184 relax. 95 Perim. 58.5 81 stg. gambă dr. max relax. contr..executarea deplasărilor în poziţii specifice karate-ului (anexa 25) . contr. toracic rep.5 Perim. 1 ap. dr. contr.5 100 Perim. relax. 81 stg. 59 95 dr. 4 judeţul Disciplina sportivă Karate bl.5 Perim. 31 Membr.Unsu (anexa 24) c. 59 185 stg. relax.Kata Hangetsu (anexa 23) . contr. dr. 27. 31 Membr. 102 exp. ziua 31 sex Diagnostic: entorsa gleznei drepte – gr. 34 252 . Brumărelelor Bucureşti student nr. antebr. br. relax. localitatea luna sept. contr. contr. sup. coapsă dr. 58 insp. fişă: 2 . 2 sc. contr. 28. stg. 28 Anvergura relax. max. sup. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 90% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 34 Bust 95 Perim.Lot experimental Numele şi prenumele: Nan Dragoş Data naşterii: anul 1972 M Domiciliul: 12 Profesia str.

în urma radiografiei. recuperarea mobilităţii Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . cu rezistenţă progresivă (genunchi.mişcări analitice. stimularea proceselor de vindecare. 50 51 74 kg 80 stg. s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. subiectul a călcat greşit în momentul trecerii unui obstacol Forma: întinderea ligamentului peroneo-astragalian posterior. 253 .5 Capacitatea vitală 5.01.2001. . însoţită de tumefierea gleznei şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic Spital: subiectul a fost transportat direct la spital unde. Testarea articulară 32.contracţii izometrice ale membrului inferior drept. contr.Perim. abdominal relax. şold drept). în timpul antrenamentului desfăşurat în aer liber Cauza: alergare pe teren variat. 32 Greutatea 10o Dinamometria: dr 50o stg.500 cm3 flexie dorsală 0o → flexie plantară 20o → inversia (-) 5o → 15o eversia 10o → 30o Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 27.

Kinetoterapie: .Kata Hangetsu (anexa 23) . br. 14 sc.5 relax. dr.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. 12 bl.Unsu (anexa 24) c. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 92% Fişa de evaluare şi tratament Nr.genuflexiuni .Lot experimental Numele şi prenumele: Stan Gabriel Data naşterii: anul M Domiciliul: 25 localitatea Profesia elev Bucureşti judeţul Disciplina sportivă: Karate str.executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) .. Gen Eremia Grigorescu nr. 1975 luna martie ziua 01 sex Diagnostic: Entorsa gleznei drepte – gradul II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 84 Perim.mişcări active analitice – articulaţia gleznei şi degete .joc de glezne cu sprijin la scara fixă . Exerciţii specifice: .variante de mers (pe vârfuri. 2 ap. contr. 27 254 .program de recuperare pentru gleznă b. fişă: 3 . 30. pe călcâie) .executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) .

5 100 exp. 25 Perim. max relax. în timpul desfăşurării concursului (podea deteriorată) Forma: entorsa gleznei drepte (gradul II).5 stg. contr. contr. 27 Membr. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea gleznei în unghi de 90o. abdominal relax. 54 Elasticitatea toracică 5 Perim. 74 87 stg.2001. 26. sup. 30. dr. coapsă dr. sup. dr.Membr. antebr. toracic: rep. relax. contr. contr.5 relax. dr. 52 89 172 74 87 stg. 25. cu ajutorul feşelor late de leucoplast şi trimiterea subiectului la spital Medic 255 . în timpul desfăşurării unei competiţii neoficiale intercluburi Cauza: subiectul a călcat greşit în momentul unei acţiuni.5 Anvergura relax. 46 Date anamnestice: (-) 10o → 20o 10o → 40o Când s-a produs accidentul: 27.500 cm3 46 68 Perim. stg. 31. 84 Perim. relax. relax. 31 stg.07. Testarea articulară: flexie dorsală flexie plantară inversia eversia 0o → 15o 30o → 60o 34 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. contr. gambă dr. max. 25. contr. 33.5 Perim. 54 stg. contr. 52 insp.5 Greutatea 65 kg 4.

mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete .Lot experimental Numele şi prenumele: Bucur Nicolae Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia 1978 luna august ziua 13 nr.program de recuperare pentru gleznă b.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. Exerciţii specifice: .executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) . Deltei localitatea Bucureşti 256 . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . stimularea proceselor de vindecare. 6 bl. str.variante de mers: pe vârfuri. pe călcâie .Spital: În urma radiografiei s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.Unsu (anexa 24) Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 94% Fişa de evaluare şi tratament Nr. sex M ap. fişă: 4 . şold drept) . judeţul Disciplina sportivă: Karate sc.executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. recuperarea mobilităţii gleznei dr. Kinetoterapie: .joc de glezne cu sprijin la scara fixă .contracţii izometrice ale membrului innferior drept .Kata Hangetsu (anexa 23) .

max relax.5 Membr. contr.5 stg. sup. 90. contr. 54 85 Perim.2001. 26. 34 Perim. 26. tumefiere şi durere mare 0o → 15o 40o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. relax. 26. dr. contr. 47 72 stg.02. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate Tradiţional Cauza: În timpul deplasării pe suprafaţa de luptă (neregularitatea podelei) Forma: entorsa gleznei stângi – grad II.5 Greutatea 71 kg 5.Diagnostic: Entorsa gleznei stângi – gradul II Date antropometrice: Talia: 177 Bust 89 79 91 stg. dr. dr. gambă dr. contr. 53 184 stg.5 (-) 10o → 20o 10o → 40o 257 .5 Perim. relax. 51 insp. 37 relax. stg. dr. stg. max. 52 Elasticitatea toracică 8 36. contr. br. 82. contr. 26 Anvergura relax 25 Perim. 33.5 Membr. sup. antebr. 29.000 cm3 48 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 10. contr. contr. relax.5 exp.5 relax.5 30. coapsă dr.5 Perim. toracic rep. 25. abdominal relax. 78 91 Perim.

joc de glezne cu sprijin la scara fixă . pe călcâie . Exerciţii specifice: .genuflexiuni .variante de mers: pe vârfuri.program de recuperare pentru gleznă b.Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea provizorie a gleznei. şold drept) .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . cu ajutorul unor feşi late de leucoplast Spital: s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. stimularea proceselor de vindecare.executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) .executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) .contracţii izometrice ale membrului inferior drept . recuperarea mobilităţii gleznei stg.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .Kata Hangetsu (anexa 23) . Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 91% Fişa de evaluare şi tratament 258 .Unsu (anexa 24) c. Kinetoterapie: .

contr. abdominal relax.5 Anvergura relax. 22. 31. 23 Dinamometria: dr. antebr. 75 83 Perim. contr. 49 insp. 6 bl. Panselelor Bucureşti nr. toracic rep.Nr.Lot experimental Numele şi prenumele: Enache Andreea Data naşterii: anul F Domiciliul: Profesia elevă str. relax. 22. 24 Membr. 22 Perim. br. stg. contr. 31 (-) 10o → 15o 259 . contr. relax. sup. 31 stg. sup. 32 Greutatea 58 kg 3.5 89 exp. dr.500 cm3 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia 0o → 10o 20o → 50o Capacitatea vitală stg. contr. max relax. dr. 25 Membr. 51 Elasticitatea toracică 7 Perim. 1 ap. 53 83 Perim. contr.5 relax. gambă dr. fişă: 8 .5 Perim. 26 25 relax. contr. 13 sc. contr. dr. stg. 32. 18 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea 1977 luna august ziua 23 sex Diagnostic: Entorsa genunchiului drept – grad II) Date antropometrice: Talia: 165 Bust 87 74 83 stg. coapsă dr. 82 stg. relax. dr. 30 60 Perim. 50 169 stg. max.

mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. cumulată cu blocaj violent din partea adversarului Forma: entorsa genunchiului drept. în extensie. cu 3 legături improvizate (gleznă – genunchi – deasupra genunchiului) Spital: este evacuat sângele din articulaţia genunchiului. hemartroză Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea provizorie a genunchiului. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . 2 săptămâni.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei. Kinetoterapie: . Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. pe o scândură lungă.2002. recuperarea mobilităţii genuchiului drept. stimularea proceselor de vindecare. genunchiului şi piciorului drept .contracţii izometrice ale membrului inferior drept . Ediţia a VI-a Cauza: lovitură de picior necorespunzătoare tehnic. şold drept) .06. grad II.eversia Date anamnestice: 10o → 30o Când s-a produs accidentul: 23.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior drept . după care se imobilizează în aparat gipsat. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate.program de recuperare pentru genunchi 260 .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.

contr. stg. 60 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea Bucureşti Profesia student 1976 luna martie ziua 5 sex Diagnostic: Entorsa genunchiului drept – gradul II) Date antropometrice: Talia: 177 Bust 89 76 89 stg.b. Exerciţii specifice: . max 96 exp. Marăşeşti nr. 56 92 Perim. 14 bl. sup. dr. relax. 29. fişă: 9 . stg. 28 Anvergura relax. contr. relax. toracic rep. 28. sup. coapsă dr. br. contr. 28 Perim.Unsu (anexa 24) c. dr. 30 Membr.Lot experimental Numele şi prenumele: Mitu Dorin Data naşterii: anul M Domiciliul: str. dr. 75 89 Perim.5 261 .5 Membr. contr. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 93% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 52 insp. 28. contr. 54 176 stg. antebr.5 Perim. 2 sc.Kata Hangetsu (anexa 23) . relax. dr. 3 ap. 33 32 relax.lovituri de picior (anexa 18 şi 22) .executarea poziţiilor specifice Karate-ului şi deplasări (anexa 25) . contr. 91 stg. max.

2002.000 cm3 48 Testarea articulară flexie extensie 50o → 90o (-) 8o → Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. cu ajutorul unor atele lungi şi fixarea membrului inferior drept prin legături improvizate Medic Spital: S-a evacuat sângele din articulaţie. 36 Greutatea 72 kg 5.5 73 . 34 stg. s-a executat imobilizarea în aparat gipsat. 54 Elasticitatea toracică 5 Perim.5 relax. contr. 47 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 15. stimularea proceselor de vindecare. de către medicul ortoped – 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. răsucire 360o) şi aterizarea greşită. abdominal relax. 36. contr. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: în urma executării unui element tehnic dificil (săritură cu genunchii la piept.relax.07. pe un singur picior Forma: Entorsa genunchiului drept – gradul II – şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: Imobilizare provizorie a genunchiului. gambă dr. recuperarea mobilităţii genunchiului drept Mijloace: 1) În timpul imobilizării: 262 Perim. 34.

dr. gleznă) 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . contr.Unsu (anexa 24) Concluzii: Subiectul s-a recuperat. 1 Mai Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II) Date antropometrice: Talia: 171 Bust 86 Perim.Lot experimental Numele şi prenumele: Draghia Ionuţ Data naşterii: anul Domiciliul: 55 localitatea Bucureşti Profesia inginer judeţul Disciplina sportivă: Karate 1976 luna noiembrie nr. br.mobilizări analitice. 29 263 . A2 sex M sc.Kata Hangetsu (anexa 23) .mişcări analitice – gleznă. 52 ziua 20 bl.executarea poziţiilor specifice Karate-ului şi deplasări (anexa 25) . Kinetoterapie: . genunchi. (şold.5 relax..contracţii izometrice – membrul inferior drept . cu rezistenţă progesivă – membrul inferior dr.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . în proporţie de 95% Fişa de evaluare şi tratament Nr.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior drept . fişă: 10 .program de recuperare pentru genunchi b. 30. str. în urma tratamentului. Exerciţii specifice: . picior drept . 2 ap.

27 stg. 26 Anvergura relax.5 Perim. Elasticitatea toracică 5. contr. 54 insp. contr. 36. contr.2002.5 Capacitatea vitală Când s-a produs accidentul: 08.Membr. 56 stg. relax. contr.5 Perim.5 exp. max. 75 87 stg. în timpul desfăşurării Finalelor Campionatului Naţional de Karate Cauza: acţiune tehnică a adversarului. sup. relax. toracic rep.5 86 Perim. dr. dr. 34 Greutatea 100o Dinamometria: dr 0o stg. 45 Date anamnestice: 45 68 kg 5. 27 87. 28 Membr. 36 stg. relax. max relax. 30. 26 Perim. contr. 49 174 75 87 stg. contr. coapsă dr. dr. 51 91. abdominal relax. antebr.000 cm3 77. stg. sup. Testarea articulară flexie extensie 60o → (-) 12o → 34. gambă dr. pe o targă 264 .07. contr.5 relax.5 Perim. interzisă de regulament (lovitură de picior directă în genunchiul subiectului) Forma: Entorsa genunchiului stâng – gradul II – şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: Imobilizarea genunchiului cu faşă elastică ţi trimiterea subiectului la spital.

stimularea proceselor de vindecare.Kata Hangetsu (anexa 23) . în urma tratamentului.Lot experimental 265 . troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. de către medicul ortoped – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. în proporţie de 92% Fişa de evaluare şi tratament Nr.mişcări analitice – gleznă.mobilizări analitice. genunchi. cu rezistenţă progesivă –şold şi gleznă stângă .mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng .executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) .lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . s-a executat imobilizarea în aparat gipsat.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă b. Exerciţii specifice: . recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . fişă: 11 .contracţii izometrice – membrul inferior stâng .Spital: S-a evacuat sângele din articulaţie. picior stâng .Unsu (anexa 24) c. Kinetoterapie: . Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat.

5 83 Perim. contr. 24 266 . sup.5 87. Panselelor nr. br. relax. 24. 24 Membr. str. relax. 23 Perim. dr. sup. 32 Greutatea 100o Dinamometria: dr 0o stg.5 Elasticitatea toracică 6.5 Perim. 32. 30 31 extensie (-) 8o → 50 kg 5. contr. sex F ap. 55 156 stg. relax. contr. contr. gambă dr. contr. coapsă dr. contr. 23 Anvergura relax.5 Membr. antebr. toracic rep. dr.5 25. contr. 34.Numele şi prenumele: Buculei Nicoleta Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia elev localitatea 1978 luna decembrie Bucureşti ziua 12 sc.5 exp.000 cm3 Testarea articulară flexie 60o → Capacitatea vitală 67 Perim. 26. 23. contr.5 Perim. dr.5 relax. 81 stg. max relax. stg. 70 80 Perim. stg. judeţul Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II Date antropometrice: Talia: 157 Bust 81 70 80 stg. 4 bl. 50. 34 stg. dr. abdominal relax. 52. max.5 relax. 54 insp.

contracţii izometrice – membrul inferior stâng . cu răsucirea piciorului în interior Forma: entorsa genunchiului stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a genunchiului stâng.Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 17. recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . genunchi.mobilizări analitice. în timpul antrenamentului Cauza: cădere. picior stâng .program de recuperare pentru genunchi b. Kinetoterapie: .10. troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.mişcări analitice – gleznă.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng .genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . gleznă stângă . Exerciţii specifice: 267 . folosind o atelă lungă şi fixând membrul inferior cu legături improvizate Medic Spital: s-a executat imobilizarea în aparat gipsat timp de 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. cu rezistenţă progesivă –şold.2002. stimularea proceselor de vindecare.

5 79 Perim. 11 ziua 8 bl. contr. în proporţie de 93% Fişa de evaluare şi tratament Nr.5 relax. 19. max relax. 23 Membr.5 stg. sup.5 Membr. relax. max. toracic rep.lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . 67. stg. 22.5 77. antebr. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat.5 155 stg. 79 dr.Lot experimental Numele şi prenumele: Piroiu Corina Data naşterii: anul Domiciliul: 1978 luna martie nr.Unsu (anexa 24) c. în urma tratamentului.5 268 .5 Perim. 19. contr. 22 Anvergura relax. gr. 51. sup. coapsă dr. fişă: 14 . stg. 1 ap. br. 13 judeţul Disciplina sportivă: Karate sex F sc. 24 21. 49 insp. II Date antropometrice: Talia: 150 Bust 82 67. relax..Kata Hangetsu (anexa 23) . 51.executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) . 20 Perim. 13 str. 49 83 exp. dr. contr. dr. contr. relax. 73 stg. Viorele localitatea Bucureşti Profesia student Diagnostic: Entorsa cotului stg. contr.. contr.5 Perim. dr.

II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea cotului în unghi drept cu feşe elastice.000 cm3 29 64. 31 stg.5 Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. gambă dr. 17 Date anamnestice: 40o → 90o (-) 10o → 30o → 75o 15o → 70o Când s-a produs accidentul: 05. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. 31 Greutatea 50 kg 4. 30 31. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie relax. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.contracţii izometrice ale membrului superior stâng 269 . 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. abdominal relax. mâna şi antebraţul aşezate într-o eşarfă improvizată dintr-o centură Medic Spital: s-a imobilizat cotul în atele gipsate.5 Perim.Elasticitatea toracică 10 Perim. stimularea proceselor de vindecare.11. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .2002. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: parare necorespunzătoare din punct de vedere tehnic a unei lovituri de picior Forma: entorsa cotului stâng – gr. contr. contr.

Exerciţii specifice: . relax. fişă: 16 .Lot experimental Numele şi prenumele: Ioniţă Mircea Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea 1972 luna mai nr.executarea loviturilor de pumn directe şi indirecte (anexele 5.flotări . Kinetoterapie: . contr.mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn.. sc. II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 87 74 stg. stg.5 270 . 14 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 17 bl. br. umăr stâng .mişcări de flexie-extensie ale cotului.Kata Hangetsu (anexa 23) . dr. sup. dr.5 relax. contr.mişcări analitice ale membrului superior stâng . 29 Membr.Unsu (anexa 24) c. 74 Perim. gr.. 20 şi 21) . 30 31. sex M ap. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 90% Fişa de evaluare şi tratament Nr.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. str. 7.exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .program de recuperare pentru cot b. Ploilor Profesia mecanic auto Diagnostic: Entorsa cotului dr. pe o masă talcată . 29.

47 Date anamnestice: 20 70 kg 5.2002.06. 35 36. contr. antebr. 36 stg. gr. max. toracic rep. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: cădere pe mână. 56 stg. max relax. 89 Perim. contr. contr.5 90 exp. abdominal relax. dr. contr. mâna şi antebraţul vor fi aşezate într-o eşarfă improvizată (centură) Medic 271 . relax. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie Capacitatea vitală 40o → (-) 10o → 35o → 70o 20o → 73o Când s-a produs accidentul: 04. 54 95 174 87 dr.5 Anvergura relax.000 cm3 71 Perim. coapsă dr. 87 Perim. 54 insp. 24. 27 Perim. sup. cu hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a cotului în feşe elastice. 27. 25 stg. contr. 36 Greutatea 90o Dinamometria: dr 0o stg. II. cu extensia forţată a cotului Forma: entorsa cotului drept.Membr. gambă dr. relax. contr. 56 relax.5 Elasticitatea toracică 6 Perim. stg.

Kata Hangetsu (anexa 23) .mişcări analitice ale membrului superior drept .Unsu (anexa 24) c. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii. 7.Spital: imobilizarea în aparat gipsat. 21) .program de recuperare pentru cot b. Exerciţii specifice: .executarea loviturilor de pumn directe şi indirecte (anexele 5. Kinetoterapie: . Refacerea mobilităţii prin: 272 .mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 90% ANEXA 18 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI COTULUI 1. pe o masă talcată .contracţii izometrice ale membrului superior drept . recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . stimularea proceselor de vindecare.exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .mişcări de flexiune-extensie ale cotului drept. 20.flotări . umăr drept .

antebraţele înainte. mobilizări autopasive prin scripetoterapie. se fac extensii-flexii de antebraţ. 7 – Şezând. Variantă: sprijin pe palme. Mobilizări pasive Ex. Mobilizări autopasive Ex. pentru a-l fixa de trunchi şi o priză pe extremitatea distală a antebraţului. cu braţul menţinut la torace cu o chingă.1. se trece o chingă mică de suspendare. pentru a creşte flexia.1. se execută intensiv. 273 . 8 – Şezând. 9 – Şezând. cotul flectat la 90o: o priză pe braţ. 10 – Şezând. în toate planurile: braţ la trunchi. în mână. Ex. mâinile cu degetele întrepătrunse: se execută pronosupinaţia. utilizând tracţiunea cu mâna sănătoasă sau chiar cu un membru inferior. 1 – Culcat ventral. Ex. Ex. motiv pentru care priza se modifică după cum se execută mai întâi pronaţia şi apoi supinaţia. 3 – Şezând. cu sprijin pe antebraţele pronate. braţ la zenit. cât mai aproape de cot. un baston de gimnastică – un capăt forţând pronaţia sau supinaţia. coatele în afară. Mişcări active Ex. 4 – Şezând. Ex. 1. cu cotul pe o masă talcată. braţ la orizontală (flectat sau abdus). membrul sănătos antrenându-l pe cel afectat. Adoptarea unor posturi Ex. cu braţul în sprijin pe masă: prize pe braţ şi antebraţ. braţele în uşoară abducţie. 1. acesta alunecând pe masă. astfel încât loja teară să fie mereu pe radius. cu coatele pe o masă. mâinile cu degetele întrepătrunse: se execută flexii-extensii de cot. 2 – Şezând sau în ortostatism. antebraţul în poziţie de maximă supinaţie sau pronaţie: la nivelul pumnului. cotul la 90o.2. Ex.4. cu ambele coate flectate sprijinite pe torace. presând în jos umărul. 5 – Şezând. mâna prinde o bară cât mai de sus a spalierului – se exersează extensia cotului. după caz. mişcări libere de flexie-extensie din cot. Ex. 6 – Şezând. cu braţul la trunchi.

picioarele în punct fix. se produce şi o contracţie a flexorilor cotului opus (afectat). 8 – Ortostatism. cu articulaţia scapulohumerală şi coatele flectate. Ex. ţine în mâini un inel de cauciuc: cu mâna sănătoasă execută o pronaţie. cu braţele în abducţie orizontală. cu faţa la spalier. se fac flotări de braţe. din spatele pacientului. 1 – Şezând sau în ortostatism. automat. 11 – Stând. 4 – Poziţia ca la ex. îndepărtând coatele – mişcare contrată de asistent. coatele să fie flectate: se ridică apoi capul prin extensia coatelor. 3 – Poziţia este aceea din exerciţiul 2: asistentul. realizând din inelul de cauciuc un "8". răsucirea prin pronosupinaţie a unui baston. cu coatele semiflectate: subiectul întinde coatele. 274 . ca la aruncarea unei pietre. 2. trage înapoi bazinul acestuia. în mâini cu o halteră. 2 – Pacientul în ortostatism. "de lovire". între două bare paralele. cu aplecarea trunchiului spre podea printre braţe. Ex. 2. Ex. Ex. 12 – Stând. Ex. 6 – Ortostatism. 7 – Decubit dorsal. care trebuie împinsă spre zenit. Ex. apucă bara cu mâinile: cu membrul superior sănătos execută o împingere puternică în bara spalierului. 5 – Decubit dorsal. 13 – Mişcări libere în apă (hidrokinetoterapie). cu sau fără opoziţia asistentului. Ex. Ex. Refacerea forţei musculare Ex. mâner etc. ca la box. ceea ce solicită supinatorii mâinii superioare opuse. cu membrele superioare întinse orizontal înainte. mâinile cu degetele întrepătrunse: se apropie de torace. în mâini cu un baston: execută întinderea coatelor. asistentul opunând rezistenţă. coatele îndoite. cu avantajele cunoscute datorită temperaturii apei şi posibilităţilor de facilitare. pacientul se opune (contracţie izometrică). încât apucându-le cu mâinile. Ex. "de piston". Ex. coatele întinse. 9 – Sprijin înainte culcat. mişcări gestuale: "de lansare". cu braţele ridicate pe lângă cap.Ex. la o înălţime convenabilă.

Variantă: aceeaşi mişcare. se execută flexia-extensia antebraţului pe braţ. ANEXA 19 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI GLEZNEI ŞI A PICIORULUI 1. Se încearcă mereu să se atingă cu mâna umărul. cu gantere de diferite greutăţi. 10 – Şezând. cu braţul atârnat. Refacerea mobilităţii 275 .Ex.

piciorul pe toracele asistentului.1. în timp ce calcaneul este rotit în afară – mobilizare în abducţie. 9 – Mişcări active analitice în toate axele de mişcare ale piciorului. 1. 1 – Ortostatism. cel afectat equinus. care este plimbat înainte şi înapoi. 10 – Utilizarea bicicletei ergonomice. iar cu cealaltă mână în zona tendonului achilian. flectarea trunchiului asistentului provoacă flexia forţată a piciorului. pacientul abordează piciorul cu propriile mâini. Ex. piciorul în flexie plantară. 1.3. 3 – Decubit dorsal. genunchiul îndoit. Prin mobilizări pasive Ex. pentru a executa mobilizările necesare. ca şi în articulaţiile degetelor. pe partea posterioară a gambei. 11 – Mersul pe teren variabil este cel mai fiziologic exerciţiu activ. Ex. care fixează la torace o mână. cu degetele pe sol. 8 – Mers sau stând pe un plan înclinat în plan sagital sau frontal (pentru inversie-eversie). Ex.2. în sprijin pe membrul inferior sănătos. apăsând pentru mărirea extensiei în metatarsofalangiene. se aplică un săculeţ cu nisip. piciorul afectat prins pe un skate-board. invers pentru adducţie. 7 – Ortostatism. Prin mobilizări autopasive Ex. 2. Ex. mobilizarea în abducţie-adducţie: priză pe calcaneu şi pe gambă distal. Prin adoptarea unor posturi Ex. cu aplecarea tibiei spre anterior. Ex. Refacerea forţei musculare 276 . Ex. se trece în ghemuit (călcâiele pe sol). sprijinit pe o pernă. 5 – Ortostatism. 4 – Decubit dorsal.1. faţa dorsală a piciorului. cu genunchiul flectat. se roteşte gamba înăuntru. 2 – Culcat ventral. 6 – Şezând. Ex. Ex.

o chingă): pacientul ridică trunchiul la verticală – este antrenat puternic tot lanţul anterior al flexorilor. asistentul schimbând priza şi trăgând spre în afară. asistentul împinge medial treimea inferioară a gambei. 3 – Decubit dorsal. o mobilă.Ex. în timp ce membrul inferior opus are genunchiul flectat şi talpa în sprijin pe perete. creând tendinţa spre valgus a piciorului. priză pe coapsă. asistentul face priză sub tendonul achilian şi pe talpă: pacientul execută o extensie a coxofemuralei. 9 – Subiectul. luând sprijin în vârful piciorului. se ridică pe vârful piciorului. pacientul se ridică pe vârful picioarelor sau. 6 – Culcat dorsal. cu flexia degetelor. asistentul opunând rezistenţă în zona prizelor. 7 – Decubit dorsal. 4 – Ghemuit. cu membrul inferior bolnav sprijinit pe o treaptă a scării fixe: pacientul îşi ridică bazinul de pe planşetă. stând cu spatele lângă un perete. cu coxofemurala şi genunchiul întinse. Ex. 8 – Mersul pe planuri înclinate: în plan sagital pentru flexia sau extensia piciorului. cu genunchiul opus 277 . cu susţinerea feţei dorsale a piciorului (mâna asistentului. Ex. pacientul opunându-se mişcării. 2 – Decubit dorsal. dacă asistentul apasă în jos pe crestele iliace. 5 – Pacientul. în postură de "cavaler servant". Ex. cu coxofemurala flectată (45o). continuă cu extensia genunchiului. se poate lucra şi invers. asistentul contrează şi extensia coxofemuralei şi extensia gleznei. forţa de contracţie creşte. în poziţia "cavaler servant". Ex. în plan frontal pentru supinaţie şi pronaţie. 1 – Realizarea triplei flexii: decubit dorsal. în ortostatism. asistentul opune rezistenţă pe faţa dorsală a piciorului: pacientul execută flexia dorsală. o bară. flexie a genunchiului şi extensie a gleznei. genunchiul întins şi glezna în flexie dorsală. Ex. apoi cu flexia coxofemuralei. cu coxofemurala întinsă şi genunchiul uşor flectat. deasupra genunchiului şi pe faţa dorsală a piciorului (inclusiv degetele): se execută de către pacient o triplă flexie (coxofemurală-genunchi-gleznă). Ex. Ex. Ex.

ca şi a extensorilor piciorului. pe călcâie. mişcarea plăcii spre înapoi va determina punerea în tensiune a flexorilor piciorului şi a abductosupinatorilor. piciorul afectat cu sprijin pe sol. ANEXA 20 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI 278 . Ex. realizează o solicitare a abducto-pronatorilor. prin marginea internă a piciorului.sprijinit pe o placă prevăzută cu rotile. pe marginea externă sau internă a piciorului antrenează selectiv musculatura dorită. acţionează ca un pivot: plimbarea plăcii cu rotile (pe un traseu de 45o faţă de planul frontal) spre înainte. 10 – Mersul pe vârfuri.

1. Ex. 1. se execută genuflexiuni pe ambele membre inferioare sau doar pe membrul inferior afectat.1. 3 – Şezând. Prin adoptarea unor posturi Ex. Refacerea mobilităţii 1. 9 – Ortostatism. cu gamba la marginea mesei: asistentul face priză pe treimea distală a coapsei şi a gambei. forţând flexia genunchiului. în genuflexiune. Ex. 1 – Aşezat ghemuit (genuflexiune) cât permite mobilitatea genunchiului. 7 – Ortostatism. 1. se flectează şi se extinde gamba.1. exerciţiul se poate executa de la o flexie de minimum 60o (pentru poziţia "patrupedă") sau de 90o (pentru poziţia în genunchi). cu şoldul flectat: asistentul execută flexia genunchiului. Reeducarea flexiei 1. 2 – Subiectul în decubit ventral: prinde glezna cu mâna şi ţine gamba în flexie. 5 – Decubit dorsal. se lasă corpul în jos.4. Variantă: şezând. Ex.1. Prin mişcări autopasive Ex. 279 . se lasă şezutul spre taloane. iar cu cealaltă mână ia priză pe treimea inferioară a gambei. cu şoldul flectat: asistentul fixează antebraţul în spaţiul popliteu al genunchiului. cu mâinile în sprijin pe o bară. 6 – Din poziţia în genunchi sau "patrupedă". executând flexia. pacientul pedalează în aer. Ex.3.2. idem din decubit ventral.1. 4 – Decubit dorsal. Prin mişcări active Ex. Ex. 8 – Decubit dorsal.1. Prin mobilizări pasive Ex. executând flexia. cu mâinile în sprijin pe bară.1.1.

se trece în ghemuit şi din nou în ortostatism. pentru extensia completă se aşează o pernă sub coapsă. Ex. 1. Ex. distal. pentru a se putea ţine trunchiul vertical. corpul se deplasează înainte. 4 – Decubit ventral.2. cu trunchiul aplecat în faţă: kinetoterapeutul execută extensia.2. execută extensia. taloanele se ridică de pe sol în timpul exerciţiului. Ex. 13 – Decubit ventral. Efortul extensorilor poate fi mărit dacă se iau gantere în mâini sau haltere pe umeri. pentru a se putea realiza o 280 . cealaltă priză pe gambă distal. făcând 2 prize: una pe faţa anterioară a coapsei. cu sau fără o greutate pe genunchi. fixând-o la scaun. cu coapsa fixată la masă. exerciţiul urmăreşte întinderea ischio-gambierilor. 2 – Din ortostatism.1. prin priza asistentului. prin tracţiunea mâinilor pe marginea mesei. se execută extensii. cu bazinul pe o pernă. 1 – Decubit dorsal. cu coapsa fixată: gamba şi piciorul contralateral împing spre extensie membrul inferior afectat. Ex. cu un sul la nivelul gleznei. Reeducarea extensiei 1. 11 – Şezând. în poziţie "patrupedă": gamba interesată este fixată prin chingă la masă. Variantă: Şezând. 2. 12 – Decubit ventral. Ex. 3 – Poziţia "aşezat fără scaun".1. exerciţii şi pentru extensia genunchiului. Prin adoptarea unor posturi Ex. Prin mobilizări pasive Ex.2. şi alta pe gambă.2. de fapt. 10 – Decubit dorsal. încărcând progresiv gamba distal. Ex. deoarece ele reprezintă. Prin mişcări active: a se vedea exerciţiile pentru flexie. cu spatele sprijinit de zid. cu gamba la marginea mesei sau din şezând. Refacerea forţei musculare Ex. 1.2. 14 – Pacientul.4. cu talonul sprijinit de un scaun.

împinge înăuntru. 5 – Sprijin unipodal pe membrul inferior opus. genunchii semiflectaţi: asistentul aplică presiuni cu direcţie medială pe feţele externe ale genunchilor. 10 – Folosirea diferitelor aparate existente în sala de kinetoterapie: • exerciţii pe bicicleta ergonomică: cu axul pedalier înaintea şeii – antrenează musculatura extensoare a coxofemuralei şi a genunchiului. eventual. cu cealaltă mână. Ex.uşoară flexie a coapsei: asistentul face priză pe faţa dorsală a gambei. membrul inferior afectat purtând o sanda cu greutăţi: se execută flexii cât mai complete. ridicarea greutăţii determină contracţia concentrică. 8 – Stând pe un genunchi (poziţia "cavaler servant"). Ex. să nu poată aluneca: pacientul va face să alunece înapoi genunchiul stâng (pe o bucată de stofă). membrul inferior afectat poartă o sanda de reeducare pe care este fixată o greutate la partea antero-internă: pacientul duce vârful piciorului în sus şi lateral. pe partea membrului inferior suspendat. Ex. este ţinut de pacient cu mâna la nivelul gleznei: cu o mână pe bazin. 7 – Sprijin unipodal pe piciorul sănătos. ridicat de la sol. cu picioarele paralele şi depărtate 20 cm. Ex. 9 – Subiectul în ortostatism. subiectul contrând – se solicită astfel simetric rotatorii interni. înălţimea şeii are importanţă: 281 . treimea inferioară. pacientul "luptând" împotriva acestor forţe. cu genunchiul uşor flectat. musculatura extensoare a genunchilor şi flexorii coxofemuralei. 6 – Bolnavul. asistentul trage înainte. ceea ce va solicita pentru echilibrare ischiogambierii genunchiului drept. în sprijin unipodal. aplicarea de către asistent a presiunilor pe faţa internă a genunchilor determină solicitarea rotatorilor externi. posterior. revenirea lentă a gambei asigură contracţia excentrică. asistentul contrează această alunecare. Ex. echilibrul este susţinut de mâini pe o bară. în special. se poate executa şi invers: pacientul va aluneca cu genunchiul stâng înainte. piciorul drept fixat la sol. pe faţa externă a genuchiului de sprijin. membrul inferior opus. cu axul pedalier înapoia şeii – antrenează. se realizează flexii ale gambei pe coapsă. Ex.

• exerciţii pe planşeta basculantă: stând pe genunchi. dacă se ridică foarte mult. cu deplasarea înapoi a plăcii cu rotile determină o dublă (coxofemurală şi genunchiul) sau triplă (se adaugă şi glezna) extensie. Exerciţiile se pot executa şi din unipodal.dacă este lăsată foarte jos. se face şi invers. antrenează doar extensia. prin bascularea posterioară. ceea ce pune în contracţie extensorii lui. cu membrele inferioare uşor depărtate. • exerciţii pe placa prevăzută cu rotile: împingerea în picioare. Variantă: subiectul în ortostatism. 282 . aplecarea anterioară a planşetei cere pentru menţinerea la verticală a trunchiului o creştere a unghiului de flexie a genunchilor. antrenează mai ales flexorii genunchilor.

283 .

284 .

285 .

286 .

287 .

Anexa 23 288 .

Anexa 24 289 .

290 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->