P. 1
Bucataria romaneasca

Bucataria romaneasca

|Views: 572|Likes:
Published by Claussita Izabbell

More info:

Published by: Claussita Izabbell on Dec 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/08/2013

pdf

text

original

I.

ISTORIA BUCĂTĂRIEI
Istoria bucatariei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucătăriei îl putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea focului revoluţionează hrana omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora, prin fermentaţie, fructele si strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la noi produse. Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai multe perioade: Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau cunoscute vinul şi berea. Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui Homer şi Pericle. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătării prezentau bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul trebuiau să păstreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea. Perioada barbarismului până în evul mediu târziu, acum dezvoltarea bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea, bucataria cunoaste o dezvoltaremult mai mare. La curtile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor. In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-lea si pana lainceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina arta culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita. Bucatarii francezi devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile imperiale din Europa. Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : conditiile econimice, conditiile geografice si de clima, gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, gusturile si preferintele. In a doua jumatate a secolului II-lea avem informatii scrise pe placi cerate despre felurile de mancare. La Rosia Montana a fost descoperita o placa cerata cu ocazia „ ospatului aurarilor” in care erau scrise preparatele oferite „ miel, purcel, paine alba, sare, otet, salata si doau feluri de vin”. Opera lui Mihail Sadoveanu, monumentala monografie epica a poporului roman, inteles in permanentele lui spirituale, in evolutia sa istorica si in relatiile osmotice cu spatuil geografic, aduce nenumarate marturii despre evolutia bucatariei romanseti de-a lungul istoriei, atat la nivelul omului de rand, cat mai ales in casele boieresti, in hanuri si in curtile domnesti. In „Fratii Jderi” Sadoveanu descrie: „prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui”. Citind scenele gastronomice descries de unii din marii nosrti scriitori, ne putem da seama despre evolutia bucatariei romanesti de-a lungul anilor, de interesul pe care acestia lau acordat artei prepararii mancarurilor. De-a lugul veacurilor bucataria romanesca, pe langa traditiile mostenite de la strabuni

4

si-a imbogatit sortimentele de preparate cu retetele altor popoare. Primele semen de occidentalizare se vad in tara noastra in jurul anului 1700. Tarile Romane n-au fost niciodata in afara Europei… Influenta europeana se regeseste si in planul bucatariei. Imperiul austriac influenteaza Transilvania si Banatul, Rusia influenteaza Moldova, Franta, Italiasi Grecia influenteaza Muntenia, Turcia influenteaza Dobrogea si cu rafinament traditia si arta culinarane-au mai ramas diferite feluri de mancare: ghiveciul, tuslamaua si baclavale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, gulasul de la unguri, stiuca umpluta de la evrei, s.a. Aceste preparate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de gusturi, obiceiuri si preferinte. De pilda sarmalele sunt mancare turceasca care la origine se prepara din tocatura de berbec cu orez si stafideinvelite in foi de varza, foi de vita sau stevie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldoveneasca a reusit sa transforme o mancare simpla intr-un adevarat “palat de gourmet” asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in “Adevarul Literar si Artistic” in iulie 1933. Bucataria romanesca incepe sa fie cunoscuta si peste hotare. Iordache Ionescu, patronul restaurantului din Covaci unde s-a nascut mititeii de astazi, si trimite bucatarul, pe “nea Radu” si pe lautarul Cristache Ciolac la expozitia de la Paris, in anul 1900. Mititeii, tuslamaua, sarmalele cu mamaliguta, ghiveciul maceiaresc, varza cu carne, paceaua si gratarul lui “nea Radu” au dus faima bucatariei romanesti la Paris dar si arcusul lui Cristache au facut cunoscute peste hotare melodiile noastre populare: “Ciocarlia, Sarba in caruta, Ca la Breaza, Din Ploiesti pana in Gheboi.

5

Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona. al modului de preparare. "Hanul trei sarmale" din Iasi. vanatul si carnea de oaie dar si carnea de pasare. s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez. Bucataria Moldoveneasca nu este foarte aglomerata in condimente. pastreaza traditia bucatariei moldovenesti. vaca. La prepararea mancarurilor se foloseste in special carnea de pasare si pestele. s.sarmale. BUCĂTĂRIA ROMÂNEASCĂ ÎN: MOLDOVA. pasca moldoveneasca. cu varza. ele se obtin din carne tocata. cu branza.usturoi. parjoale moldovenesti. leustean. dar si carnea de porc. saramura de peste. iaurtul dar si branza 6 . vom constata ca exista particularitatile zonale. vaca si porc. (chiparus) hasmatuchi. Nu putem sa vorbim despre bucataria din Moldova. cu mere. regionale. legume dar si paste fainoase. branzeturi si oua. piftie de porc. Fiecare provincie istorica are un specific aparte care s-a mentinut. sunt realizate din legume si mai ales peste. fructe. TRANSILVANIA ȘI BANAT Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar. Ciorbele se acresc cu bors. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua. se imbunatatesc cu smantana si oua. laptele ouale si branzeturile. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de bulion si boia de ardei. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate. placinte cu dovleac. poale'n brau. tochitura moldoveneasca. dar daca analizam structura mancarurilor din punct de vedere sortimental. Moldova Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine. patrunjelul. al condimentarii. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii. rafinate si gustoase. daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci. branzeturi. condus de maestrul in arta culinara Stefan Mgyesi. borsul moldovenesc. Ciorbele se acresc cu bors. la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul. Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare. de clima. sunt sarmale mici. racituri de pasare. ardei iute. cimbrul. cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza. OLTENIA. al structurii si asocierii diferitelor materii prime.a. se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase. gustoase. cozonac moldovenesc.. dar si de bucataria orientala. Se foloseste mult laptele batut. mamaliguta. etc. Mancarurile sunt mai dietetice. branza.II. smantana. cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. vanatul precum si legumele. untul si margarina. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele. se realizeaza fara rantajuri prajite. DOBROGEA. ciorba de potroace. MUNTENIA. Dobrogea Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna. se foloseste mararul. lapte. aici se mananca cele mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri specifice zonei. Dobrogea este bogata in legume si fructe. zeama de varza dar si otet. In Moldova se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume.

7 . marile restaurante din Bucuresti si de pe Valea Prahovei sunt recunoscute in preparate specifice bucatariei romanesti. restaurantul "Histria" din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc. condus de Dorel Albu si Florentin Tophler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc.telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri. ele sunt acrite mai ales cu bors. sarmalele cu mamaliguta. carnatii de oaie. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii vara si bulion in timpul iernii. Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia. mancarurile sunt fine. mielul la protap. chefirul. ingeniozitate. paste fainoase. peste. dar si cu "zdrente" obtinute din oua cu faina. Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau conservate. La prepararea mancarurilor se foloseste untdelemnul. pestele la protap. renumitii mititei. dulciuri le cu stafide si rahat. oua. delicatete. crapul umplut. pestele gatit la cuptor sau fript cu diferite garnituri. In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" din Neptun conduse de Mardare Gheorghe si Dan Parvulete si respectiv Fenin Alexandru. sarmalele cu mamaliguta. Muntenia Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate. mai ales cele din legume. saramura de crap. au fost renumite inca din secolul trecut printr-o bucatarie rafinata. odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie. sufera influenza marilor bucatarii europene. se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria din Muntenia. lapte. sarailiile. sunt imbunatatite cu orez. musaca. mult apreciatele: tocanite. Bucataria traditionala din Muntenia se poate caracteriza prin mancaruri gustoase. amintim numai Hanul lui Manuc si restaurantul Capsa. musacaua. preparate care au fost imbunatatite si rafinate. si mai ales dupa primul razboi mondial. delicate. Ciorba de burta si tuslamaua sunt foarte cautate. "legate" intre ele cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un "liant" foarte apreciat. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca. ciorba de burta. dar si baclavalele. foloseste un sortiment variat de legume. Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pesca resti. chebabul. gustoase. untul dar si untura mai ales in timpui iernii. branzeturi. De-a lungul istoriei. Ciorbele sunt realizate din carne de pasare si vaca dar si din legu me. bucataria din Dobrogea. garniturile de orez. Hanurile de altadata din Muntenia si marile restaurante. orientala. adaptate la gustul turistilor straini. ciorbele taranesti din carne de vaca si porc. ostropelul din carne de pasare. saslacul. se obtin din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe. finetea si rafmamentul bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. Ciorbele. amintim: ciorba de burta. marinatele din peste. Astazi. stufat de miel. unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene. Salatele sunt intr-un sortiment foarte diversificat. fructe. produse din came. se foloseste mult leusteanul care le da un gust aparte. carne.

afumaturi. italieneasca si franceza. care se consuma in tot timpul anului. vaca si porc. papricas. Ciorbele se acresc cu otet sau zeama de varza si se imbunatatesc. placintele. Mancarurile obtinute in bucataria din Transilvania. ciuperci umplute. Influenta vecinilor s-a resimtit si in bucataria din Oltenia: ghiveciul calugaresc. langosi. specific acestor ciorbe este tarhonul. Se pregatesc cum numai oltenii stiu s-o faca. In bucataria olteneasca se folosesc legumele proaspete. laptele si branzeturile precum i ouale. ciorba de carne cu tarhon.tuslamaua. bine pregatita. zarzavaturile. Sosurile sunt in general albe dar si colorate cu boia de ardei. ciorba ardeleneasca de pore sau vaca. fripturile la gratar si pestele. "se dreg" cu galbenusuri de oua. Se mananca mult paprica cu galuste din faina si oua fierte in apa cu sare. Cand vorbim de bucataria olteneasca. ele poarta parfumul bucatariei noastre taranesti. sunt mancaruri grase. Sunt recunoscute sarmalele gatite in oale de pamint la "test". sau este folosita la prepararea diferitelor mancaruri. smantana si faina. Transilvania Bucataria din Transilivania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro ungare. aceste mancaruri au fost adaptate la preferintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta parte a tarii. care este o ciorba de pasare si legume fierte in oala de pamant in spuza pe vatra. saramura de peste si renumitii carnaciori oltenesti. dar si de bucataria greceasca. se realizeaza pe baza de carne si in special carne de porc. papanasi. fie ca e tare. cartofi. chiar si vara. gustoasele ciorbe de praz si de stevie. bulz. tochitura olteneasca. La obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rantasul obtinut din ceapa inabusita si faina pufin rumenita. vom gasi pe langa mancarurile specifice zonei si mancaruri de pe tot cuprinsul tarii. In bucataria din Transilvania. varza "a la Cluj". tehnologie care ofera un gust deosebit mancarurilor. Oltenia Bucataria din Oltenia pastraza si astazi obiceiul de a pregati mancarea in oale de pamant la "test". dulciurile de cofetarie cu frisca si ciocolata..a. gustoase si piperate. ca de altfel si sosurile se Indulcesc cu zahar.. rosiile umplute cu carne sau numai cu orez. fiertura olteneasca. se folosesc legumele. Banat Bucataria banateana este puternic influentata ca si bucataria din Transilvania de bucataria austro-ungara. tocana calugareasca si altele. carnea de pasare. gulas. lactatele si branzeturile. supa de varza alba cu smantana. supa de chimen. budinca s. Mancarurile pregatite in Banat sunt realizate din carne de porc in special. tocaturi cu afumatura. Bucataria din Transilvania este renumita prin preparate ca: balmus. cu legume 8 . Salatele. garniturile din legume. compoturile din fructe. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata. nu putem sa nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mamaliguta. paste fainoase si dulciurile de bucatarie cum ar fi budincile din paste fainoase. pestele.

ele sunt mari. sarmale batranesti. aceste mancaruri scot in evidenta caracteristicile bucatiriei banatului. se imbunatatesc cu smantana si se condimenteaza cu tarhon. Toate acestea conduc la obtinerea acelui preparat specific zonei. Ciorbele se acresc cu lamaie. care se servesc la tuica. Exista renumitele pogacele obfinute din aluat cu jumari. pasare si mai putin pestele. Se mananca mult papricasul cu galuste obtinute din faina si oua fierte in apa cu sare. mai exista si gulasul care se prepara in mai toate bucatariile banatene. Bucataria din Banat se caracterizeaza prin mancaruri gustoase. Rantajul se foloseste chiar si la sarmale.prajite si inabusite in untura sau ulei. al condimentarii dar si al tehnologiei folosite. mancare banateana cu carne de porc. grase. cu branza. nu au finetea celor din Moldova dar sunt gustoase. hranitoare. budinci. Aceleasi preparate le putem gasi si in alte zone dar fiecare zona are ceva specific atat din punct de vedere al dozarii materiilor prime. Printre mancarurile traditionale din aceasta zona amintim: zacusca. 9 . Supele se pregatesc cu taitei de casa dar si cu rantas. invelita in foaie de placinta si coapta in cuptor. Taiteii de casa se folosesc mult atat la prepararea gustarilor. cu mac. ceapa umpluta. a mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. cu sosuri din faina. Exista in Banat un preparat numit "Varga Beles" care este o budinca din taitei de casa cu branza de vaci si stafide. Sarmalele banatene se pregatesc din carne tocata cu satarul. Din taitei de casa se obtin renumitele preparate "iofca" cu varza. cu branza de vaci. cu nuca. vaca. boia de ardei. chimen. ciorba de vital. cu lapte. La prepararea mancarurilor se foloseste mult carnea de porc. condimentate cu piper. Mancarurile se caracterizeaza prin sosuri cu rantas obtinut din faina incinsa care "se stinge" cu supa de oase sau supa de zarzavat si imbunatatite cu smantana. cimbru.

ciorba de potroace. sa-si pastreze traditia. din oua. ele aduc peste veacuri traditia milenara a poporului nostru. carnati proaspeti si afumati.III. este cunoscuta prin mancaruri cum ar fi: piftia. saramura de peste cu mamiliga. Aceste modificari in bucataria romaneasca au aparut din nevoia de a obtine mancaruri dietetice. aceasta este inlocuita cu untdelemn. obtinand distinctii ca "marele premiu" si "medalia de aur" la Frankfurt pe Mein. elibereaza femeia de aceas ta munca si li ofera timp pentru realizarea ei pe plan social. bucatarii au stiut sa transmita urmasilor gustul mancarurilor noastre traditionale. Multi dintre ei. coltunasi. Roma. Un alt factor care a determinat modificari in modul de pregatire al mancarurilor. atat prin turisti.a. s-au intors romanii plecati din tara cu ani in urma. tochitura. asa cum se folosesc ele in bucataria diferitelor zone din tara. acestia au imbunatatit si rafinat mancarurile dar au pastrat nealterata arta culinara romaneasca. pentru a imbunatati gustul mancarurilor. clatite. Leipzig si Praga. muraturile asortate din diferite legume si fructe si dulciuri ca: placinte. papanasi. si altele. sarmalele cu mamaliga. se foloseste tot mai putin untura chiar in timpul iernii. In anii de dupa 1989. 10 . acum ei prefera sa manance mincarurile traditionale realizate din legume si came proaspata. Bucataria romaneasca In ansamblu. Se foloseste tot mai putin rantasul sau ceapa prajita. Acestea sunt inlocuite cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. tocana. Leipzig. a reusit de-a lungul vremii. baclavale. ele sunt inlocuite de supe concentrate. cunoscute si apreciate atat In tara. fripturile la gratar si bine codimentate cu garnituri de legume. Se folosesc tot mai putin oasele. Budapesta. Mancarurile specifice si traditionale romanesti. cat si in strainatate. iar pe de alta parte. cascaval. multe bogatii si frumusefi naturale. Bucataria romaneasca este cunoscuta astazi in lume. Romania ofera deci. dar si de gospodariile taranesti care participa la turismul rural. ciorba de burta. in tara noastra. puiul la frigare cu mujdei de usturoi si mamaliguta. sunt prezentate retetele de mancaruri. Moskova. locuitori cordial! si ospitalieri. sunt realizate astazi de marile restaurante. Praga. dar si prin bucatarii romani care au participat la diferite expozitii si concursuri internationale inca din anii 1900 la Paris. budinci. au dus dorul meleagurilor natale. care pe de o parte usureaza munca in bucatarie.. Bonn. dar si o bucStarie traditionala cu mancaruri gustoase si rafmate. vom observa ca astazi. branzeturi. sarailii. dar mai ales al bucatariei noastre romanesti. precum si aparifia unor preparate si semipreparate obtinute industrial. cozo naci. la prepararea mancarurilor. Frankfurt pe Mein. Daca analizam totusi. Sofia. Berlin. CARACTERISTICILE CONTEMPORANE BUCĂTARIEI ROMÂNEȘTI Bucataria romaneasca. In lucrarea de fata. persoanele si personalitatile care ne viziteaza tara. peste si pregatite "ca la mama acasa". unt sau margarina. mai ales In bucatariile particulare este "lipsa de timp" a gospodinelor. modul de obtinere al unor preparate in marile restaurante sau chiar in unele bucatarii particulare. mititeii. ardeii si rosiile umplute cu came sau orez. Varsovia s.

sangele se lasa sa curga intr-un vas. fara drum. Frumusetea datinilor strabune este intregita si de taiatul porcului. aproape ca nu exista casa in satele din tara noastra la care in ziua "de Ignat" sa nu se taie porcul. Nasterea Domnului. care la romani. Se vad satele pierdute sub clabucii albi de fum ". Craciunul este intampinat de poporul roman cu datini si obiceiuri care au devenit traditie. vor oferi rachiu. a devenit chiar un ritual. batranii.IV. 20 minute pentru ca acest sange. Inaintea acestei sarbatori exista postul Craciunului care dureaza intre 21 noiembrie si 24 decembrie. etc. expresie care arata respectul dintotdeauna al romanilor pentru pamantul muncit. copiii sa colinde pe la casele gospodarilor urandu-le "buna dimineata" si sa li se ofere colindeti sau bolindeti. Acum nu mai sunt suficienti covrigii. Sirul colindelor inceput in Ajunul Craciunului. caltabosj. mere. fara urme. acei mici colaci din faina de grau care. cei care ne-am nascut pe acest pamant. Dupa 11 . indiferent unde traieste astazi. sa aiba stomacul s. Fiecare dintre noi. romanul si in special taranul roman ofera cu multa dragoste si bucurie cetelor de copii. "Buna dimineata la mos Ajun ne dati ori nu ne dati". Dupa ce porcul a fost injunghiat si a murit. la sate.i intestinele golite pentru a fi mai usor de curatat. Aceasta mare sarbatoare a crestinatatii este cinstita de neamul romanesc inca din cele mai vechi timpuri. Acest post a fost randuit de Biserica pentru a pregati pe credinciosi spre cuviincioasa intampinare si sarbatorire a marelui praznic al Nasterii in trup a Mantuitorului. In unele bucatarii acest sange se foloseste la prepararea unor produse cum ar fi toba. Cu o zi inainte de taiere. sangerete. ci i se da de baut numai apa putin sarata. isi aminteste cu placere de diminetile ajunului petrecute in satul natal sau in casa bunicilor. la Marea Sarbatoare a Ortodoxiei. atat de dragi noua. Citind versurile lui Vasile Alecsandri vezi satul natal in ajunul Craciunului: "Totul e alb pe camp pe dealuri imprejur in departure Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare si pe intinderea pustie. se parleste de reguia la foc de paie. OBICEIURI TRADIȚIONALE LA ROMÂNI Incepem acest capitol cu obicieiurile si datinile la romani. nuci. In momentul cand se injunghie porcul. un colac de grau curat. astfel incat. se framanta si se coc in acea noapte. sa nu se inchege. Exista la romani datina ca in ajunul Craciunului. " colaci de grau curat". mai ales la casele unde-s fete de maritat. C-o pecie de porc gras. se pune un pumn de sare si se amesteca bine cca. cu casele cufundate in vesnicia lor tacuta. In Ardeal se cere dupa colinde: "Sa ne dai cinste frumoasa. vin. continua cu colinda feciorilor. In noaptea de Mos Ajun. pentru ca ei sunt stapanii caselor. scoate gazda sa ne dati". porcul nu se mai hraneste. covrigi.

Toate aceste parti anatomice se curata de slanina. Dupa transare. dar se folosesc si toate bucatile de carne care "au cazut" la fasonare. Afumarea se face incet. Cand toate matele. cu exceptia slaninii aflate pe spata si pulpa. se desprind capul. astfel incat aceste mate. sa patrunda cat mai bine sarea si condimentele in interiorul carnii. Se aseaza pe un suport din lemn curat. Dupa care. Carnea se tine la sare 4 zile avand grija sa se intoarca astfel incat. acestea se curata de partea mucoasa cu ajutorul unui cutit. cu exceptia pulpei si a spatei la care se lasa atat slanina. atunci se adauga putina apa sarata. costite. piper si zeama de usturoi. carnea. pulpa si spata. picioarele din fata si cele din spate. 1 metru. stomacul si basica au fost golite de murdarie si spalate. acestea se pastreaza intr-un vas cu apa sarata. avand grija sa adaugam cite putina apa rece. Carnea se toaca prin masina. sa se curete toata murdaria. porcul se acopera cu o panza de sac umeda si se lasa cca. Dupa spalare. cat si soriciul. Trebuie sa retinem ca usturoiul se piseaza. sa nu se rupa sau sa se incurce. iar bucatile de carne si sunca vor fi asezate astfel incat intre ele sa circule aerul. De 12 . Se aseaza bucatile de carne intr-un vas si se presara bine cu sare grunjoasa si silitra pentru a-si pastra culoarea roz. Dupa 1-2 zile de pastrat la ger. In timpul cat aceste bucati de carne stau la sare. Dupa ce matele au fost desfacute. Dupa 4 zile se scot bucatile de carne si slanina si se pun la uscat afara la ger si vant.ce a fost bine parlit porcul se curata de cenusa si scrum. 6-8 cm pe una din parti. stomacul si basica se presara cu sare grunjoasa. stomacul si basica. apoi cu sare marunta si boabe de porumb si se lasa in apa cu sare. Ficatul. La carnati se pune aceasta zeama de usturoi si nu usturoiul. "un pod". se adauga sare. plamanii si inima se pun intr-un vas. Dupa aceasta curatare organele pot fi folosite la prepararea carnatilor. porcul se rade bine cu cutitul pe toata suprafata. in timp. Pentru intoarcerea stomacului si a basicii este nevoie sa se faca o taietura de cca. iar spata si pulpa se mai pastreaza pana la 2 zile. se curata de untura si se taie in bucafi de cca. slanina si osanza se pun separat pe scanduri curate si se lasa cca. de 2 ori. muschiuleti. astfel incat. 20 minute sa se "inmoaie" soriciul. 2 ore sa se raceasca. astfel incat sa se curete in totalitate. timp in care cei care participa la taierea porcului alunga frigul cu o tuica fiarta. Matul gros. operatiunea se face cu multa grija. se pune intr-un vas. cand bucatile de carne si sunca s-au mai zvantat se freaca bine cu usturoi pisat si se mai lasa la vant 12 zile. se opareste cu apa fierbinte si i se scot unghiile. Carnatii se pregatesc din carne moale dar nu prea grasa de la spata sau pulpa. Apoi se pun la fum. Dupa spalare si curatare. astfel incat sa le patrunda bine fumul. iar intestinele se pun in alt vas. Dupa ce toate intestinele au fost intoarse. iar soriciul sa devina galben frumos. ele isi lasa o zeama si cu aceasta zeama se stropesc toate bucatile de carne. Se amesteca carnea cu aceste condimente pana la omogenizare. 20 minute si se strecoara. a tobei sau a caltabojului. Mai intai se desprinde slanina. se intorc pe partea cealalta cu ajutorul unui betisor. astfel incat sa ramana curate. Carnea se lasa la fum 4 zile sau chiar mai mult In functie de marime. se lasa in apa calda cca. Carnea afumata se obtine din coltlete. In timpul celor doua ore cand carnea este lasata "sa se raceasca". se desfac matele subtiri si apoi matul gros. subtiri si transparente. se curata matele. Daca porcul a fost prea gras si nu se obtine aceasta zeama. Dupa ce au fost taiate matele se golesc de murdarie si se spala bine cu apa. apoi porcul se transeaza.

20 minute. rinichi. Se leaga la capete cu sforicica si se pune din nou la fiert in zeama in care a fost carnea. apoi se pun in cratita cu sangele porcului care a fost "batut cu sare" sa nu se coaguleze. limba se curaja de piele. Aceasta tocatura se amesteca cu sare. se toarna In el sangele. altfel umplutura se risipeste in vas. caz in care se pot servi si in stare cruda. piper si orez fiert pe jumatate. limba. acest preparat se obtine din ficat. se lasa sa se raceasca. Se formeaza o pasta cu care se umple matul gros. Caltabosul se poate servi rece sau poate fi bagat in cuptor intr-o tava in care a fost pusa o lingura de untura. unde se tin cca. In timpul fierberii. ca acest caltabos. iar soriciul se taie in fasii de cca. Dupa fierbere. Dupa fierbere. piperul si cimbrul. 20 minute. Carnea se amesteca cu sarea. avand grija sa-l intepam cu un ac in timpul fierberii. trebuie sa fiarba la foc foarte mic. Se lasa sa fiarba cca. Dupa omogenizare. acest preparat se obtine din carnea grasa de la gusa porcului. altfel carnatii plesnesc. care se pun la fiert in apa clocotita. Aceasta carne se taie in bucati si se pun la fiert in apa clocotita.i se lasa la uscat. iar soriciul iI facem rulouri mici. se inteapa caltabosul din loc in loc. se omogenizeaza cu putina zeama in care au fiert organele. Se pot servi fripti imediat dupa ce i-am pregatit sau afumafi. se taie in bucati mici si se toaca. Caltabos din ficat. se tine la foc mic cca. se lasa sa se scurga si se taie In bucati mici. Dupa fierbere. cu un ac pentru a se elibera aburul format. pentru a se curata de grasime. De retinut. caz in care se pune caltabosul intr-o tava cu untura si se baga in cuptor unde se tine pana se rumeneste. Apoi se asaza pe o planseta din lemn si se lasa sa se scurga. plamani. carnatii se pot lega cu o sforicica la capete sau se ating capetele cu un cleste inrosit in foe. Caltabosul cu sange. sare. 60 minute la foc mic. Dupa umplere. 13 . inima. Cand aceste organe sunt aproape fierte se adauga 4-6 cepe mari taiate marunt si se continua fierberea. se leaga la capete cu o sforicica si se pune din nou la fiert intr-un vas cu apa clocotita. la uscat 2 zile. se obtine din carne de la gusa. Apoi se scoate si se pune sa se scurga. Se poate servi rece sau cald. deoarece la frigere carnatii vor crapa. sange. se scoate carnea. Toba cu sange. piper si cimbru. se introduce carnea si punem la mijloc limba Intreaga. carnatii se pun afara la ger. carnea se taie cubulete mici. se umplu "matele" cu carne folosind masina de tocat si palnia de umplut carnati. pentru a evita plesnirea matului. se ia stomacul porcului. Se amesteca si se obtine o compozitie omogena cu care se umple matul gros. limba si rinichii se lasa Intregi. dupa care se pot afuma 4 zile. ceea ce va face ca matul sa se stranga imediat. Dupa fierbere se scot din apa. acestea se umplu cu aer s. splina si putina grasime. Se adauga cimbru. Dupa pregatirea acestei umpluturi. Dupa fierbere. 8 cm lungime si 2 cm latime. carnatii se inteapa cu un ac din loc in loc pentru a elimina aerul existent intre mat si carne. pentru a elimina aburul format. Se servesc calzi cu varza acra taiata marunt sau cu varza calita. Se serveste cu varza acra sau calita. Se pun la fiert in apa clocotita. Dupa umplere. Intestinele nefolosite se pot pastra timp indelungat. Pentru a evita iesirea carnii din mate. piper macinat si maghiran. 20 minute pana se rumeneste. caltabosul se scoate din oala si se pune intr-un vas cu apa rece unde se tine cca. caltabosii se scot cu grija din oala in care au fiert si se pun intr-un vas cu apa rece.retinut. ca nu este indicat sa se adauge prea multa apa.

se pune intre doua plansete din lemn peste care se pune o greutate sa o preseze. in timpul rece noiembrie-decembrie. sunca se scoate din apa. Dupa macerare. Dupa presare. se intoarce la 2 zile si se stropeste cu saramura care se formeaza. se lasa sa se raceasca putin si calduta fiind. se umplu matele. legate cu carpa. Sunca fiarta in apa cu vin. se pregateste din bucati de slanina de pe burta porcului. ceapa intreaga si boabe de piper. Dupa umplere. apoi se strecoara si se pune in borcane de sticla. Avand in vedere timpul indelungat de obtinere. Se mai poate afuma. iar rinichii li asezam de o parte si de alta a limbii astfel incat sa se umple intreg stomacul. Jumarile se scurg bine de untura. sare 200 g. astfel incat acesta 14 . 4 ore la foc mic. se spala cu apa calduta si se pune la fiert in apa si vin in cantitati egale. Se pastreaza la loc racoros sau in frigider. se lasa sa se raceasca putin untura.. dupa care se lasa la macerat 2-3 zile la circa. toba se inteapa din loc In loc pentru a elimina aburul care se formeaza. se pregateste astfel: sunca afumata se curata de fum cu cutitul. se leaga la capete si se pun la vant 2-3 sapta mani. bumbare 12 m. boia de ardei iute 100 g. Dupa fierbere. In timpul fierberii. Carnea tocata. suncile se scot si se pun la ger sa se zvante. care se spala. 4° C. se coase burta cu un ac cu ata groasa si se pune toba la fiert cca.rulourile de sorici le plasam in diferite parti ale stomacului. dupa care se freaca bine cu zeama de usturoi si se mai lasa la zvantat si apoi se afuma. pulpa de porc 4 kg. Untura. Pentru obtinerea cantitatii de 6 kilograme babic se folosesc urmatoarele materii prime : pulpa de vaca 4 kg. Sunca fiarta in apa. Se tine la sare 6-8 zile. Dupa fierbere.. 2 ore la foc mic. Sunca fiarta in zeama de varza. Carnea de vaca si porc se taie in bucati mici si se toaca cu barda sau cu masina de tocat cu sita mare. babicul se tine din nou la vant. Babic. Sunca afumata. se obtine din slanina porcului. se prepara astfel: sunca afumata se curaja de fum cu cutitul. se amesteca bine cu igredientele: boiaua de ardei piperul . Se sareaza si se condimenteaza. se spala cu apa calduta si se pune la fiert impreuna cu foi de dafin. Toba se serveste rece taiata In felii subtiri. se lasa sa se scurga si se presara cu sare. se taie in cuburi cu latura de cca. boia de ardei dulce 200 g. sarea. piper 50 g. Se servesc ca atare sau se folosesc la varza. etc. udata cu vin fiert. Apoi se pune la fiert intrun vas destul de mare.. la care se adauga foi de dafin si boabe de piper.. Se lasa sa fiarba 4 ore la foc mic. 2 cm si daca are sange se pune intr-un vas cu apa rece. babicul se pregateste de regula. Dupa ce a stat la saramura. Ritualul taierii porcului se incheie cu "pomana porcului". si se presara cu sare si se pastreaza la rece. se fierbe cca. pana la omogenizare. se prepara astfel: dupa ce sunca a fost afumata. Dupa afumare. apoi se afuma la rece 24-48 ore. se scoate toba din oala.. astfel meat babicul sa capete forma aplatisata. acest preparat este specific zonei Buzaului si este pregatit in special de sarbii gradinari din aceasta zona. la uscat 1-2 sap tamani. se spala cu apa calda si se pune la fiert in zeama de varza. care este o masa unde se serveste carne prajita cu usturoi si mamaliguta. avand grija sa se amestece continuu. pogaci. Cand jumarile s-au rumenit se ia vasul de pe foc. babicul se aseaza intre 2 plansete si se preseaza timp de 24 ore.

calitatea acestuia difera de cea a babicului pregatit industrial. ca si pe parintii lor 15 . Acest mod de preparare al babicului este unic. nepotii. Romanii petrec noaptea de Anul Nou. o lucrare Sfanta. este continuarea sarbatoririi Anului Nou. Refeta ne-a fost furnizata de Domnul Sandu Potarniche din Buzau. pe prunci de pacatul stramosesc. care devin parintii duhovnicesti ai pruncului. acela le va fi viitorul mire. caltabosi. parintii. Legenda spune ca tanarul care le va da sa bea apa in vis in noaptea de Ajunul Bobotezei. cu muzica si dans. carnati. cu crengute de brad si vase. noi ii sarbatorim decent. carnati. toba. In aceasta zi sfanta a Nasterii Mantuitorului nu lipsesc de pe masa romanului preparatele din carne de porc: toba. Finii sunt datori sa asculte si sa-i respecte pe nasii lor. in urarile celor de colindatori. cu lumanari aprinse. cu darurile randuite sub bradul frumos impodobit. sarmale cu mahialigufa. Aceasta zi se serbeaza mai ales in familie. ciorba de pasare. muraturi. cu noi impliniri. In prima sapta mana din an exista in calendarul Bisericii Ortodoxe o serie de sarbatori pe care poporul nostru le respecta si le cinsteste dupa datina strabuna. Seara. Tot in aceasta noapte. In comparatie cu alte popoare care sarbatoresc Anul Nou in strada.sa fie consumat in Sarbatorile Craciunului. Pe 6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau Boboteaza. se stropesc vitele si se pastreaza intr-o sticia cu busuioc. dar fara sa bea apa. este obiceiul ca in aceasta zi "fetele de maritat" sa tina post negru. intr-o atmosfera de buna dispozi tie. Nu sunt sarbatori mai frumoase pe acest pamant romanesc ca cele ale Craciunului. meniul cuprinzand un numar mare de preparate culinare insotite de bauturile care se asociaza cel mai bine cu preparatele servile. Cu aceasta aghiasma se stropeste interiorul casei. ele vor manca o turtita din faina. In unele zone din tara si mai ales in Muntenia. nevazut. fripturi.aghiasma. apa si sare. salate. in aceasta zi se mananca de post. dulciuri de bucatarie. strugurii. cu familia si prietenii. meniul din aceasta zi incepe de obicei cu o ciorba de potroace din curcan si continua cu gustari. in aceasta zi in toate bisericile ortodoxe se oficiaza slujbe de sfintirea apei . Masa este bogata si frumos ornata cu fete de masa albe. Pe 1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile cel Mare. bunicii se reunesc in jurul mesei. respectul la aceasta sarbatoare crestina revine pruncului botezat si nasilor. se obisnuieste ca fetele sa-si puna busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul mire. din care se bea dimineata inaintea micului dejun in zilele de sarbatoare si de post. se da omului Harul cel mantuitor al lui Dumnezeu. Aceasta taina a botezului este sarbatorita cu multa decenta in casele noastre. prin care in chip tainic. Botezul curata de pacate. Botezul este prima Taina Sfanta a bisericii. Ziua de Craciun se serbeaza in familie. copiii. fripturi si placinte. ele nu mananca si nu beau nimic toata ziua. Este o noapte frumoasa cand toti romanii spera intr-un an mai bun. Pe 5 ianuarie este Ajunul Botezului Domnului. cu focuri de artificii. placinte. Sarbatorirea Botezului Domnului se face de regula in familie cu un meniu format din gustari reci: sunca. fripturi din curcan si porc. perele zemoase. Este o traditie ca masa din noaptea de anul nou sa fie "bogata". iar pe cei varsinici de pacatele proprii. cu sanatate. traditionalii cozonaci si fructele livezilor noastre: merele.

Alimentarea poporului nostru de-a lungul istoriei. dupa oficierea cununiei in Biserica. parintii pruncului organizeaza o petrecere. spre a naste fii si fiice si a-i creste si educa crestineste in dragoste de Dumnezeu. a Bisericii Ortodoxe. nunta dureaza doua – trei zile. Prea Sfintitul Teodosie Snagoveanul episcop-vicar al Arhiepisco piei Bucurestilor. totala sau partiala. de regula. Taina Sfanta a casatoriei. lapte. cereale. grasimi animale. insotite de eforturi pentru intarirea puterilor sufletesti asupra celor trupesti. oua. a fost influentata de conditiile geografice. este cea mai straveche Taina. Postul este o cerinta a sfintirii umane si nu un instrument de chinuire a trupului". Logodna. Intr-o masa imbelsugata cu muzica si dans. branzeturi. dar si de credinta neamului nostru. Nasii sau nunii. nu lipseste "tortul miresei" care este pregatit astfel incat. fripturi. prin ea se intemeiaza unitatea si trainicia familiei. 16 . il constituie bucuria pentru noua familie. fiindca el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi inline. vanat. padurilor si apelor. carne si legume. care n-are nevoie de postul nostru. carne. se satisfac toti invitatii. carora li se acorda cea mai mare atentie. de bogafiile naturale ale solului. iar la orase in familiile mai instarite. Petrecerea consta. Preparatele care se vor servi cu aceasta ocazie. sunt martorii celor ce se cununa. Din preparatele servite cu aceasta ocazie fericita. binecuvanteaza pe logodnic si logodnica. Oaspefii de onoare ai nuntii sunt nasii . " (Matei 17. dar mai ales nunta. cere lui Dumnezeu. constand dintr-o abtinere vremelnica de la mancare si bautura. Alimentafia neamului romanesc este o alimentatie bazata pe legume. oua. aceasta incepe la casa miresei si se termina la casa mirelui. sau urmasii lor. de clima. acestia sunt primiti la sate. sa trimita mirelui si miresei Darul adevaratei uniri curate. precum si dintr-o disciplinare a apetiturilor senzoriale. 21). la care participa. Preotul. dulciuri de bucatarie si bauturile care se asociaza. este o fagaduinta ce si-o fac cei ce vor sa se casatoreasca. In obiceiul poporului nostru. ea alterneaza intre mancaruri de "post" realizate din legume. acestia sunt ca niste parinti si sfatuitori. se oficiaza o slujba scurta. Elementul esential al acestei sarbatori crestine.nunii. Logodna are aproape aceeasi putere ca si casatoria. Parintii mirilor sunt cei care organizeaza nunta. postal este complementul cumpatarii. iar pe viitor. familia si prietenii apropiati. deci bucataria romaneasca. lapte.. care de regula sunt cei de la botez. ci noi avem nevoie de post. invitatii sunt primiti cu o cupa de sampanie si piscoturi. cu aceasta ocazie. "Postul este semnul. vor fi ca pentru o masa festiva. logodna. cu "plosca" cu vin si paine cu sare. care s-a pastrat aproape nealterata din mosi stramosi. ei sunt onorati de participarea invitatilor si le ofera acestora o primire calduroasa cu mult respect si atentie. cu care biserica prin preotii ei.. constituie evenimente deosebite care sunt sarbatorite din mosi stramosi. cu gustari. In momentul sosirii invitatilor la nunta. antreuri. verdeturi si grasimi vegetale si mancaruri de "duke" bazate pe branzeturi. Cu ocazia Botezului. a nuntii. trainicia poporului si a neamului nostru. cereale. In unele zone din tara. la nunta. in cartea doamnei Rodica Ardeleanu arata: "In spiritual litatea ortodoxa. dar si dorinta de a ajuta material intemeierea acestei familii. simbolul sa iubim pe Dumnezeu. grasimi. peste.trupesti.

.si asa era toata lumea imprejurul meu. supliciul.. Primele doua zile. Ce limpede suna toaca de fier. laptuci.. dupa opt saptamani de fasole sleita si de varza acra. branza. pere. oamenii intra In Postul Pastelui cu sufletul curat si fara ura impotriva semenilor. In ziua Floriilor si la Praznicul Bunei Vestiri. Sfantul Vasile cel Mare a spus: "sa aratam cat este de vechi postul.. este dezlegare la peste. ciuperci. In aceasta zi meniul este format din: oua fierte. E primavara. cu iaurt cu caimac. nuci. fasole. cei care sunt suparati se impaca. Ce frumos erau impodobite sfesnicele cu zambile infeluri de fefe. varza alba si rosie. ciorba sau supa de pasare.. si postim vinerea pentru ca Domnul a patimit pentru noi. se ajuneaza.. Postul Mare sau Postul Pastelui incepe lunea. cand in calendarul ortodox este sarbatoare Insemnata cu cruce neagra inclusiv in joia patimilor.. il auz inca. Pe urma evlavia aceea adanca si calda....L. orez.. usuroi verde. Veniti de luati lumina. patimile Tatalui intrupat in Fiul. "Suna clopotele. se iarta toate greselile. invierea. Caragiale isi incepe cronica aparuta in anul 1909 in "Universul".. nepoti la bunici. I. spanac. ca durata este cel mai mare dar si cel mai dur dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Astazi. patrunjel. bame. fericiti. Sfinte Sarbatori ale copilariei".. cand toti romanii sarbatoresc intrarea in post printr-o masa foarte bogata la care vin. Umilirea.. luni si marti.. deci nu sunt invitati. Spre sfarsitul postului apar verdeturile proaspete: stevie. Inaintea acestui post se "lasa sec".. deci nu se mananca decat seara. si moartea. pana la noi". si capatanile de miel la tava pe orez. si asa fericit eram eu in copilarie.. ceapa.. de ziua lasatului de sec. sa aratam ca toti sfintii l-au primit ca pe o mostenire stramoseasca si l-au pazit. 17 . postarnac...... A fost randuit de biserica pentru pregatirea sufleteasca a credinciosilor in vederea intampinarii cu vrednicie a praznuirii anuale a patimilor si a Invierii Domnului. este ziua "lasatului de sec". fructe: mere. gutui. dupa apusul soarelui. Dar apoi cozonacii si placinta de drob. friptura de pasare cu garnituri si salata si nelipsita placinta cu branza dulce de vaci. copii la parinti.. mai este dezlegare la vin si untdelemn. Asa s-a pastrat acest bun fi a ajuns din neam in neam... telina. masline. gris. de care erau patrunse sufletele tuturor enoriasilor nostri de la cel mai batran fara un dinte in gura. apoi triumful asupra mortii. Dar venerabilul nostru preot. tineri la batrani. Da. si parintele Marinache cu dascalul Haralambie carand in curtea bisericii toata ziua recolta de oua rosii si de pasca. ceapa verde. si intr-un rand cantam iesit de la Inviere. n-afost chip sa ne intoarcem cu lumanarile aprinse. transmitandu-l din tata in fiu. Unde sunteti voi. Postul Pastelui. pesmet. numai paine si apa. sub atingerea ciocanelor maestrite ale dascalului Haralambie. Pe durata acestui post se pregatesc diferite preparate care combinate asigura meniuri complete ce pot oferi. suferinfa. salata. substantele de care organismul are nevoie: legume conservate si proaspete.. fini la nasi. cu sapte saptamani inainte de sfintele sarbatori si dureaza pana in Sambata Mare... morcovi. sucuri de rosii. dimineata un vant si o ploaie.Postim miercurea pentru sfatul tinut de iudei pentru vinderea Domnului.. Suna clopotele. iar sambata si duminica pe toata durata postului este dezlegare la vin si la untdelemn. pana la cel mai tanar inca fara dinti.

Un alt obicei la romani este sarbatoarea zilei de nastere. cu pasca. exista vinete. Dupa terminarea slujbei de Inviere a Domnului. cu branza. se mai duce la biserica si Pasca. alimentatia bazata pe mancaruri de post se poate realiza din legume si fructe. cozonaci. In dimineata zilei de Paste. cozonaci. rosii. Redam mai jos meniuri pentru o saptamana de post. se aseaza in picioare cu fata spre Rasarit. ciuperci.Aceasta mare sarbatoare a Invierii Domnului . ardei. ea s-a pastrat nealerata pana in zilele noastre. Este . cereale si uleiuri vegetale. pasca. vara cu roadele ei este in toi. spre sfarsitul liturghiei. friptura de miel. isi face semnul Crucii. Meniul zilnic poate fi alcatuit intr-un sortiment diversificat. care reprezinta "mielul lui Dumnezeu adica omul care a ridicat pacatele lumii". multumeste Domnului Iisus Hristos pentru patimile indurate. Aceasta zi se serbeaza in familie. Este un adevarat ritual. In postul Sfintilor Petru si Pavel. postul Maicii Domnului. cu oua rosii. Exista obiceiul ca in Noaptea de Inviere. membri familiei incep masa. se servesc preparate traditionale romanesti cum ar fi: drob de miel. fiecare membru al familiei. Dupa acest ritual. cozonac si bauturile care se asociaza cu aceste preparate. Retetele se intalnesc in aceasta lucrare cu condijia inlocuirii grasimilor animale cu grasimi vegetale. Prezentam in continuare meniuri pentru o saptamana de post. cu oua rosii. Masa este frumos ornata. cu ouale rosii. Preotul. Apoi familia se reuneste in jurul mesei. batrani sunt cei care ciocnesc cu formula "Hristos a Inviat" tinerii raspund "Adevarat a Inviat". In Noaptea de Inviere. acasa sau la iarba verde. mai intai ciocnesc ouale rosii. care este obtinuta dintr-un aluat dospit. cu mancaruri deosebite. si apoi impartite saracilor. dovlecei. nelipsind vinul rosu care simbolizeaza "Sangele Domnului". credinciosii sa aduca la biserica oua rosii. Bucuria si sarbatoarea in casele romanilor incep dupa slujba Invierii Domnului. Inaintea acestei mese exceptional. (de anafura) prin stropirea acestora cu aghiasma si o imparte credinciosilor. este luna august cand in orice colt din tara. mai intai se pregatesc ouale rosii si cozonaci. intre 1-14 august. In aceasta zi de Inviere a Domnului. castravefi. salata verde. Este o usurare pentru organism sa elimine toxinele printr-o alimentatie bazata pe legume si fructe. La Paste se inrosesc oua. care se impart saracilor de catre batrani. etc. In calendarul Bisericii Ortodoxe romane exista postul Sfintei Maria. in perioada 6-28 iunie. cu ceapa si usturoi verde. credinciosii se intorc acasa cu lumanarile aprinse. binecuvinteaza si sfinteste bucatile de Paste. si cozonacii binecuvantate de preot. obiceiul ca de Paste. bogat in vitamine si saruri minerale. pentru a fi binecuvantate de preot. branzeturi si bauturile care se asociaza. fripturi de pasare. acestea reprezinta simbolul Invierii Domnului. Retetele se gasesc in aceasta lucrare cu conditia inlocuirii untului cu margarina si a unturii cu untdelemn. se serbeaza in familie. stufat de miel. se roaga Lui Dumnezeu pentru sanatatea sa si a familiei sale apoi mananca "ia aceasta Pasca". in toate casele romanilor sa existe cozonaci si pasca dar si nelipsitul miel. dar nu lipseste "pelinul de mai". ea reprezinta Trupul Domnului. este cinstita de neamul romanesc din cele mai vechi timpuri. ciorba de miel. cozonaci si pasca. cu lumanari aprinse. varza. Aceasta sarbatoare de inaltarea Domnului.Sfintele Pasti. care se sarbatoreste inca de 18 . Acest post este foarte usor de tinut. "se ia Pastele ".

si cei buni si cei rai. preparatele oferite sunt alese in functie de obiceiuri. In schimb. Toti oamenii mor. In casele romanesti aceste intalniri constituie momente de sarbatoare. 19 . O masa ocazionata de acest eveniment are un caracter solemn.la nasterea pruncului si pana la adanci batraneti. Aceasta zi se sarbatoreste mai ales in familie dar si cu prieteni. La sarbatoarea zilei de nastere se fac invitatii. Dar asa cum spune zicala inteleptilor strabuni "cine a vazut soarele. gazdele ofera o masa "bogata" si frumos ornata cu flori si lumanari cu fete de masa albe. numarul acestora fiind egal cu numarul anilor sarbatoritului plus una. Obiceiurile traditionale la romani sunt strans legate de obiceiurile culinare. trebuie sa vada si moartea". vin nepoftiti. colegi de scoala. Obiceiul este bine stabilit de Biserica Ortodoxa. Scriptura spune ca moartea credinciosilor este lina si pasnica iar a celor pacatosi este cumplita. de munca. cu nelipsitul tort cu lumanari. pentru ca este greu de presupus ca toti cei cu care vrei sa aniversezi aceasta zi vor tine minte ziua ta de nastere. Pentru a usura de pacate pe cei ce ne-au parasit. pe care sarbatoritul este obligat sa le stinga dintr-o suflare. exista obiceiul "parastaselor" facute de rudele si cei apropiati mortilor. cei care te iubesc. si cei mari si cei mici. si cei bogati si cei saraci. dar fiecare zona isi are ritualul si datinile sale specifice. Ne este greu sa incheiem acest capitol cu obiceiurile la romani legate de moarte. Bucataria romaneasca este o parte integranta a obiceiurilor si datinilor care s-au pastrat de-a lungul istoriei. la sarbatorirea zilei "onomastice" nu se fac invitatii.

Fiecare farfurie se garniseste cu felii de morcov fiert si de gogosar murat. doua picioare de porc. sare. Mod de preparare: Picioarele de porc se pirlesc pe foc viu. se imparte in mod egal si se pune in farfurii. Racitura sta la rece de pe o zi pe alta. nu mai are nevoie de nici un adaos. curatat si spalat. Rasolul de vaca. apoi se acopera cu zeama in care a fiert carnea. . doua tacimuri de pasare. zarzavat pentru supa. se rad cu lama cutitului. piper boabe. Se incearca puterea de coagulare inainte de adauga zeama de carne. luand o lingura de zeama si lasand-o la frigider. Se fierb la foc potrivit in vasul descoperit. Carnea se curata de pe oase. Cind carnea se desprinde de pe os. usturoi. La mijlocul timpului de fierbere se adauga zarzavatul de supa. taiat felii mari si o lingura de sare.ANEXE Racitura Ingrediente: Un rasol de vaca. se freaca bine cu malai si se spala in mai multe ape. Daca zeama se coaguleaza repede. Farfuriile se umplu cu zeama si se lasa la rece pentru ca gelatina sa se prinda. se scoate zarzavatul si se lasa deoparte. amestecata cu mujdei de usturoi strecurat. un gogosar murat. picioarele de porc si tacimurile de pasare se pun intrun vas mare cu 10 l de apa. In caz contrar se fierb citeva foi de gelatina alimentara. se lasa sa se raceasca si se adauga in zeama de carne.

cu smantana. 50 g faina. smantana. . La primul clocot se adauga malaiul. 5 min.Alivenci moldovenesti Ingrediente: 1 l lapte. galbenusurile. 4-5 oua. dupa care se ia de pe foc. Se taie in patrate si se servesc calde. o lingurita cu varf sare. Mod de preparare: Intr-un lighenas sau ceaun de 3 l se pun laptele. Se ingroasa in cca. sarea si se fierbe (fara a afuma laptele). Cind e aproape rece se adauga branza maruntita. 300 g malai grisat. amestecind ca sa nu se formeze cocoloase. untul. 100 g unt.Se amesteca apoi cu albusurile batute spuma. 1/4 l smantana. faina si se amesteca. 1/2 kg branza de vaci. Compozitia se pune intr-o tava (unsa cu margarina si tapetata cu faina) si se da la cuptor 40-50 min.

Daca mai apare spuma din nou. câteva boabe piper. 1-2 cepe. 1-2 radacini de patrunjel. 1/2 telina. se pune pe platou. . se aduna. sare. spalata. marar. leustean si patrunjel taiat marunt si 1 l de bors acru. iar în supa strecurata se pun la fiert taiteii. se aduna spuma. peste ele se toarna borsul si taiteii si se presara cu verdeata. Dupa ce a fiert. se adauga putina sare. Când taiteii sunt fierti. 300 g taitei de casa. se fierbe cu apa atât cât este nevoie. se prepara taiteii de casa cu ou si cu faina cât cuprinde. se scoate împreuna cu legumele. 1 morcov. În acest interval. se taie bucati. Dupa ce pasarea a fiert 50-60 minute.Bors moldovenesc cu gaina si cu taitei Ingrediente: Pentru 6 portii: o gaina nu prea tânara. bucatile de pasare se pun într-un castron. se potriveste supa la gust de sare si se acreste cu borsul fiert separat si curatat de spuma. La servire. se adauga legumele întregi crestate la capete în patru ti se lasa sa fiarba încet împreuna pâna va fi gata. apoi se sterg marginile oalei si se lasa sa fiara încet pe foc domol. Mod de preparare: Gaina curatata. Dupa ce gaina a fiert.

se ung cu unt. 1 lingurita faina. ouale. faina. 2 linguri unt. sare.Se servesc cu zahar si smintina . 300 gr. 3 linguri gris. se gauresc cu degetul. Cand papanasii se ridica la suprafata se mai lasa sa fiarba molcom (altfel se sfarima) inca un sfert de ora. se pun in apa clocotind usor. pesmet destul. Se fac galuste turtite. Se scurg. grisul si sarea. Se amesteca bine brinza de vaci. brinza de vaci (scursa bine de zer) Mod de preparare: Se pune apa sarata la fiert.Papanasi fierti muntenesti Timp de preparare: 40 min Ingrediente: 2 oua. se tavalesc in pesmet. Se prajeste pesmetul.

Se lasa 15 minute acoperit cu un servet. direct pe foc. o ceasca de apa calduta.Scutecele Domnului Timp de preparare: 1 h15 min Ingrediente: 500 gr. doua. Se lasa sa se zvinte. sirop pentru foi. putina sare. asa cum s-a aratat in reteta. 3 linguri ulei. Se asaza una peste alta foile stropite bine cu sirop si presarare cu nuci. Se coace fiecare foaie pe o tava. inainte de sarbatori. sare. nuci tocate Mod de preparare: Se face un aluat din faina. apa. Se taie in felii. pe o parte si pe alta. Se framinta bine. apoi se taie in forme rotunde de marimea unei farfurii. iar cu o zi. Se prepara un sirop usor legat si aromatizat cu apa de flori. Acest preparat este o datina a sarbatorilor de iarna. . definitiveaza prepararea. Se intind foi subtiri. apoi se bate de masa pina prezinta goluri in sectiune. Gospodinele moldovence pregatesc din timp teancuri de foi coapte. ulei. faina.

Cind a crescut destul. romul. cit sufera mina. Separat se oparesc 3 linguri de faina cu putin lapte clocotit. vanilia. Se mai lasa sa creasca. Se framinta cel putin o jumatate de ora. 2 linguri de ulei. cu zaharul pisat sau daca este tos. Se pune la cuptor la foc potrivit si se tin cam o ora. cernuta intr-o covata si tinuta la cald. Mod de preparare: Se moaie drojdia cu putin lapte caldut (sa nu fie fierbinte. 300 g zahar. ca sa se inchida la culoare. Cind s-a racorit destul. departe de apa sau de fereastra si se lasa sa creasca circa 2-3 ore. 50 g drojdie. presarata cu faina si se pun in forme unse cu unt. 7 galbenusuri. aducind aluatul de pe margini spre mijloc. lapte cit se cere(circa 1/2 l). se pot adauga si stafide. trecut printr-o sita fina si turnat cite putin peste galbenusuri. 1lingurita rasa de sare. In acest timp se freaca galbenusurile. amestecind bine ca sa nu se faca cocoloase. se amesteca. Se aduna aluatul in covata. se acopera cu o fata de masa. apoi. 250 g unt. Cind sint gata se scot din forme si se lasa sa se racoreasca. pina se fac basici mari. Se freacA bine pina ce se fac ca o crema spumoasa. cald. se impletese pe masa de aluat. se unge cu ou. Se pune uleiul. se presara cu zahar grunzos si cu nuci sau stafide. se aseaza la cald. iar daca aluatul este prea tare. Cind plamadeala este destul de crescuta se toarna peste restul de faina. . deoarece se opareste drojdia si nu mai creste aluatul) si o lingurita de zahar. nu insa la loc rece si nici in curent. se unge mina cu unt. se amesteca cu drojdia si apoi se bate bine. Se presara putina faina. tot la cald. se mai adauga putin lapte caldut. se iau buciti din el. dupa ce au fost alese si sterse intr-un servet. 4 albusuri. Aluatul nu trebuie sa ajunga la jumatatea formei.Cozonac Ingrediente: 1kg faina. intii cu sare. vanilie. La framintat. putin cite putin unt topit. putin lapte caldut si albusurile batute spuma. adaugind galbenusurile.1 lingura de rom. se acopera cu un servet si se pune la un loc cald sa creasca.

Aici se intampla una dintre minunile chimiei culinare: crema de smantana si nuci se transforma in ceva nou. ca sa se intareasca si sa se poata scoate pe o tava de tort. Se amesteca.. . nuci rasnite. Umplutura: 300 g. smantana proaspata. ceva zahar vanilat. 3 pahare faina. si vanilie. Mod de preparare: Din asta se fac 4 foi si se coc pe rand. Ultima foaie (dupa ce e coapta) e lasata in forma. zahar (se poate folosi zaharina).. 1 pahar zahar. se umple in forma (bineinteles cand foile s-au racit) si se lasa la racoare pana in ziua urmatoare. cu un gust cu totul diferit si mult mai fin decat nucile sau smantana ne-ar face sa banuim. 50 g. Dar trebuie lasata cateva zile. 100 g. 200 g. in care caz se foloseste miere in loc de zahar).Tort cu smintina ca la Bucovina Ingrediente: Foi. 300 g. 1 ou intreg (albus si galbenus). nuci rasnite. (Alta versiune se numeste tort de miere. se imparte in 3. unt. Nota bene: gustul cel mai bun il capata abea dupa vreo 5 zile. Pentru cine are vointa.

bucataria-romaneasca.org . 1998 4. 1988 1998 2. Negrea. București. Victor Săhleanu. ş. Bucureşti.ro/ 7. Bucătăria internaţională. C.a. Bucureşti. Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică. Ghid profesional în alimentaţia publică. 1977. 3. Florea. „Omul și alimentația”.wikipedia. 6. http://www. Editura științifică și enciclopedică. Editura Tehnică. Editura Ceres. S.. I. Bucşa F.. Editura 5. Florea.. Bucureşti. http://ro. Editura Nera. Stavrositu.REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1.. Bucătăria românească. Bucureşti.. 1997 Tehnică. C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->