1) Accesiunea imobiliară artificială.

Accesiunea imobiliară artificială presupune ridicarea unei construcţii pe un teren aflat în proprietatea altei persoane decât proprietarul materialelor folosite. Bunul principal îl reprezintă terenul, iar construcţia este privită drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei. Potrivit legii civile, orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul. Acest text conţine două prezumţii relative. Prima prezumţie, trasă din faptul ridicării unei construcţii pe un anumit teren, se referă la împrejurarea că o asemenea lucrare s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respectiv, precum şi că lucrarea s-a făcut pe cheltuiala sa în ce priveşte materialele şi manopera folosite. Dacă se face proba contrarie constând în relevarea faptului că ridicarea construcţiei s-a făcut de către proprietar, dar cu materiale aparţinând unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliară artificială. Este însă posibil ca un terţ să dovedească chiar împrejurarea că el însuşi, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcţia. Într-o asemenea situaţie, se vor aplica regulile ce reglementează un alt caz particular de accesiune imobiliară artificială: ipoteza lucrărilor efectuate de o persoană cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. Cea de-a doua prezumţie evocată în codul civil că orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate că sunt ale proprietarului terenului până ce se dovedeşte contrariul - poate fi răsturnată prin încheierea în prealabil a unui contract între proprietarul terenului şi constructorul-proprietar al materialelor prin care să se recunoască celui de-al doilea atât dreptul de proprietate asupra construcţiei respective, cât şi, în mod corespunzător, dreptul de superficie în vederea folosirii terenului aferent construcţiei. Ipoteza ridicării construcţiei de către proprietarul terenului, cu materialele altcuiva-Proprietarul terenului care a făcut construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. În plus, el mai poate fi obligat, după împrejurări, şi la plata de daune-interese. În virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei, ceea ce explică de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. Ipoteza ridicării construcţiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului.-În acest caz, proprietarul ternului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor. În această ipoteză, reglementările juridice aplicabile constructorului sunt diferite după cum acesta a fost de rea credinţă sau de bună credinţă. Constructorul de rea-credinţă este persoana care edifică o construcţie pe un terenul despre care ştie că nu îi aparţine. În acest caz, proprietarul terenului poate opta între a invoca accesiunea, cu consecinţa reţinerii construcţiei, însă cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii. Proprietarul terenului 1

poate însă să pretindă constructorului de rea-credinţă şi ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut. Constructorul de rea-credinţă poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opţiune dacă îl va exercita abuziv în sensul adoptării unei atitudini pasive „premeditate” până în momentul finalizării construcţiei; pierderea dreptului de opţiune se va concretiza în excluderea posibilităţii de a cere constructorului de reacredinţă demolarea construcţiei. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluţiei vădit neeconomice a demolării construcţiei deja edificate i se va prefera, în principiu, soluţia indemnizării constructorului prin acordarea sumei care să acopere valoarea materialelor şi preţul muncii. Convingerea instanţei de judecată potrivit căreia este oportun şi echitabil să se admită cererea proprietarului terenului de a se demola construcţia nu înlătură necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de desfiinţare a construcţiei, eliberată de organul administrativ competent. Constructorul de bunăcredinţă este acea persoană care ridică o construcţie pe un teren în legătură cu care are convingerea că îi aparţine. Buna-credinţă a constructorului se apreciază în raport cu momentul realizării construcţiei. În această situaţie, nu mai este admisibilă pretenţia proprietarului terenului obliga constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reţine construcţia în proprietate, operând accesiunea imobiliară artificială. Şi în această ipoteză există un drept de opţiune, care se referă la întinderea indemnizaţiei pe care proprietarul terenului este obligat să o plătească în favoarea constructorului de bună-credinţă. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. Aparent, nu există o diferenţă esenţială de tratament juridic între constructorul de rea-credinţă şi constructorul de bunăcredinţă, având în vedere că, în cel de-al doilea caz, proprietarul terenului va opta, în mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adică aceea care acoperă valoarea materialelor şi preţul muncii. Practic însă, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea-credinţă să ridice construcţia pe cheltuiala sa creează premisele „constrângerii” acestuia din urmă la acceptarea unei despăgubiri care, în realitate, este inferioară cuantumului compus din valoarea materialului şi preţul muncii. Atât constructorul de bună-credinţă cât şi cel de rea-credinţă, atunci când proprietarul terenului optează pentru invocarea accesiunii, are un drept de creanţă împotriva acestuia din urmă. Se consideră că termenul de prescripţie este de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului, invocând accesiunea, şi-a manifestat intenţia de a-şi însuşi construcţia.

2) Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. 2

Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret. Termenul de act juridic este folosit în două sensuri: într-un prim sens, noţiunea de act juridic desemnează acţiunea voliţională - operaţie juridică - făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se foloseşte şi „expresia negotium juris” (negotium); în al doilea sens, noţiunea de act juridic desemnează înscrisul constatator pe care părţile care încheie operaţiunea juridică îl întocmesc pentru a putea dovedi această operaţiune (suportul material). Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se întrebuinţează expresia ”instrumentum probationis” (instrumentum). Din definiţia formulată rezultă elementele caracteristice ale actului juridic civil: actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă a subiectelor de drept care pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice; manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se concretizează în a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Actul juridic civil unilateral este actul care reprezintă rezultatul voinţei unei singure persoane la încheierea actului juridic civil (manifestarea de voinţă a unei singure părţi este suficientă pentru încheierea actului juridic civil). Fac parte din această categorie: testamentul, acceptarea succesiunii, renunţarea la o moştenire, denunţarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele juridice civile unilaterale, la rândul lor se clasifică în: acte supuse comunicării (de exemplu: oferta); acte nesupuse comunicării (de exemplu: testamentul). Clasificarea actelor juridice civile în unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă juridică pe următoarele planuri: pe planul aprecierii valabilităţii actului juridic pentru că, în fiecare dintre ele, se verifică şi apreciază numărul corespunzător de voinţe; şi, pe planul regimului juridic diferit pe care îl au viciile de consimţământ, în general, actele unilaterale sunt irevocabile, pe când actele juridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voinţa părţilor.

3) Acţiunea în grăniţuire. Acţiunea în grăniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicită instanţei de judecată să stabilească prin semne exterioare linia despărţitoare între cele două fonduri vecine. Ea poate fi exercitată de către proprietar, uzufructuar şi chiar de către posesor, nu însă şi de către detentorii precari. Ea poate fi introdusă şi împotriva chiriaşului sau arendaşului, nu însă între coproprietarii aceluiaşi fond. Aşadar, grăniţuirea este o operaţiune de individualizare prin semne exterioare a limitelor a două fonduri vecine care aparţin unor titulari diferiţi şi ea se efectuează fie prin convenţia părţilor, fie prin hotărâre judecătorească. În acest sens C. civ. stabileşte că: "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile de grăniţuire se vor suporta pe jumătate". Acţiunea în grăniţuire este o acţiune 3

reală, imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă. Izvorând din dreptul de proprietate, care este un drept real şi având ca obiect un imobil (respectiv un terne), acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală. Ea este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietăţii limitrofe; ea nu se confundă cu acţiunea de strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. Caracterul petitoriu este urmarea faptului că acţiunea în grăniţuire izvorăşte din dreptul de proprietate, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Întrucât dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, acţiunea în grăniţuire este imprescriptibilă. Obiectul acţiunii în grăniţuire constă în pretenţia concretă a reclamantului care, în cazul grăniţuirii constă în cererea de a se delimita două fonduri limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi. Acţiunea în grăniţuire priveşte numai terenurile, clădirile putând fi delimitate numai printr-o acţiune de ieşire din diviziune. Principalul efect al admiterii acţiunii în grăniţuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevăratului hotar prin aşezarea semnelor de hotar pe linia care delimitează terenurile părţilor din proces. De reţinut că hotărârea pronunţată într-o acţiune în grăniţuire este declarativă de drepturi şi nu constitutivă de drepturi. Hotărârea în grăniţuire este declarativă de drepturi întrucât se tinde la reconstituirea limitelor reale între două fonduri.

4) Acţiunea în revendicare imobiliară. Acţiunea în revendicare este principalul mijloc juridic civil de apărare a dreptului de proprietate. Este acea acţiune reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat şi obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului. Sau, aşa cum se arată în practica judiciară, „acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”. Acţiunea în revendicare prezintă următoarele caractere juridice: este o acţiune reală, caracter ce rezultă din natura dreptului de proprietate, el însuşi dreptul real cel mai complet. Întrucât dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, acţiunea în revendicare poate fi pornită împotriva oricui deţine bunul fără drept; este o acţiune petitorie, deoarece pune în discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. Reclamantul care pretinde că este proprietar trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate. Admiterea acţiunii înseamnă recunoaşterea dreptului de proprietate şi ca o consecinţă firească, obligarea pârâtului la restituirea posesiei; este o acţiune imprescriptibilă. Întrucât dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz; proprietarul nu-şi pierde dreptul său prin faptul că nu-l exercită. Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezultă şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. Cu toate acestea, pasivitatea şi lipsa de diligenţă a proprietarului sunt sancţionate indirect prin efectul prescripţiei achizitive ori al posesiei de bună credinţă. Astfel, dacă o persoană dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune, în cazul imobilelor, sau 4

prin posesie de bună credinţă în cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect extinctiv a fost învins pentru că însuşi dreptul de proprietate s-a pierdut; este o acţiune promovată de titularul dreptului de proprietate. Reclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar. Dacă bunul se află în coproprietate, acţiunea trebuie introdusă de toţi coproprietarii, acţiunea formulată numai de unul dintre ei nefiind admisibilă. De asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un terţ nici cotaparte din bunul aflat la indiviziune înainte de a se face partajul. Calitatea de reclamant o pot avea de asemenea: moştenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice. Un soţ nu beneficiază de mandatul tacit al celuilalt şi ca atare nu poate promova o acţiune în revendicare, decât cu acordul expres al celuilalt soţ. Regula generală este că proba trebuie făcută de reclamant, întrucât „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În favoarea pârâtului operează, din însuşi faptul posesiei, o prezumţie relativă de proprietate. Pârâtul poate invoca pentru respingerea acţiunii în revendicare prescripţia achizitivă, excepţia autorităţii lucrului judecat, dacă a doua cerere de chemare în judecată este făcută între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi se întemeiază pe aceeaşi cauză, precum şi excepţia de garanţie pentru evicţiune împotriva reclamantului din acţiunea de revendicare, care ar fi obligat personal sau în calitate de succesor al celui obligat la o astfel de garanţie. Proba dreptului de proprietate este dificilă, atât datorită diversităţii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate, cât şi datorită insuficienţei probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietăţii. Jurisprudenţa a reţinut că proba deplină, absolută a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietăţii, cum ar fi uzucapiunea şi ocupaţiunea, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de probă. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumţii ale dreptului de proprietate, deduse din însăşi existenţa lor şi care nu împiedică proba contrară la stăruinţa posesorului sau din oficiu în exercitarea rolului activ al instanţei, pentru aflarea adevărului. Proba prin titluri este dificilă, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplină a dreptului numai dacă reclamantul probează că emană de la un adevărat proprietar. Dar pentru ca cineva să poate fi considerat adevărat proprietar trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Deci revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori, din autor în autor, au avut calitatea de adevăraţi proprietari, ceea ce adesea este imposibil. O asemenea probă a fost numită probatio diabolica. Prin titlu în această materie înţelegem actul juridic, jurisdicţional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Această noţiune are meritul de a înlătura dificultăţile juridice tocmai datorită efectului ce i se atribuie titlului, şi anume naşterea unei prezumţii relative şi simple în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce. În primul rând, relativitatea 5

o posesie utilă sau o posesie care îşi are originea într-un titlu. relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia faţă de terţi. la rândul său. inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumţie de proprietate mai puternică. Prin titluri se înţelege nu numai actele juridice translative de proprietate. care recunosc numai un drept anterior. În alţi termeni. faţă de posesia care nu se trage din nici un titlu). acţiunea în revendicare va fi respinsă în situaţia în care pârâtul va invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. cum este vânzarea-cumpărarea. drept care s-a stins prin efectul cooperativizării. relativă. în cadrul procedurii de urmărire silită. în cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. Aceste efecte se referă la restituirea lucrului. Astfel. Sub aspectul prescripţiei achizitive. O dată ce acţiunea în 6 . restituirea fructelor produse de bun şi acoperirea cheltuielilor efectuate în legătură cu acesta. Actul juridic ca titlu de proprietate este însă opozabil oricărui terţ în sensul că acesta din urmă nu poate ignora prezumţia relativă de proprietate născută în favoarea persoanei care îl invocă. şi va da câştig de cauză aceleia din părţi care va dovedi o posesie mai bine conturată (prin posesie mai bine caracterizată se înţelege posesia de bună-credinţă faţă de posesia de rea-credinţă. De la acest principiu există doua excepţii. Într-adevăr. Acţiunea în revendicare pune în discuţie dreptul de proprietate şi nu posesia. ci pot servi numai pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. fiind acte provizorii. pârâtul rămâne în continuare posesor. 1/2000). donaţia. În literatură s-a spus că în această situaţie instanţa va examina şi compara cele două posesii. Adeverinţele eliberate de Consiliile judeţene nu pot constitui titluri de proprietate într-o acţiune în revendicare. deoarece legea ocroteşte posesia. ci şi pe cele declarative cum ar fi sentinţele judecătoreşti şi partajele voluntare. în principiu. Astfel. 18/1991 a fondului funciar (şi a legii nr. putând fi introdusă eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de exercitare a dreptului de proprietate efectuat de către reclamantul ce se pretinde proprietar.prezumţiei conferă deţinătorului titlului recunoaşterea dreptului său până la proba contrarie făcută de partea adversă. cel căruia i se opune titlul poate răsturna această prezumţie. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la punerea în executare a ordonanţei de adjudecare. dacă reclamantul nu poate produce dovada. acţiunea în revendicare este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. singurul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis în baza acestui act normativ.. identice. În materia dreptului de proprietate în sistemul Legii nr. Vechile titluri deţinute de părţi sau de autorii lor nu pot servi ca temei al acţiunii în revendicare. schimbul etc. a reclamantului şi a pârâtului. Admiterea acţiunii în revendicare produce o serie de efecte. pentru bunurile imobile şi pentru bunurile mobile. Cea de-a doua excepţia există în materia avulsiunii. Codul civil instituit un termen de prescripţie extinctivă de un an. ceea ce înseamnă că oricât ar dura pasivitatea proprietarului. Dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. dar. acesta nu este decăzut din dreptul de a revendica bunul.

Regula nu se aplică fructelor produse de bun după introducerea acţiunii în revendicare. Temeiul acestei obligaţii. pe această cale. PROBLEMA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR. în limita îmbogăţirii sale. echivalentul acestora. după caz. Nu se acoperă de către proprietar cheltuielile voluptuarii. Cheltuielile necesare sunt acelea făcute pentru însăşi conservarea bunului. Posesorul de rea-credinţă nu se bucură de acest beneficiu. conduc la sporirea valorii acestuia. va putea reţine în deplină proprietate fructele percepute. iar cele utile în limita sporului de valoare produs. Astfel. Cheltuielile necesare se acoperă integral. posesorul pârât este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar.revendicare a fost admisă. fără a se ajunge. apreciindu-se că acest moment determină prin natura sa. Dacă restituirea în natură este imposibilă punct de vedere material sau juridic. adică acela care nu a cunoscut viciile titlului său. În această materie urmează să deosebim situaţia posesorului de bună-credinţă de aceea a posesorului de rea-credinţă. În aceste condiţii se creează o îmbogăţire fără justă cauză a adevăratului proprietar care naşte în sarcina sa o obligaţie de restituire. Este vorba despre cheltuielile efectuate de către posesorul neproprietar în legătură cu bunul posedat nelegitim. O altă problemă se ridică în ceea ce priveşte fructele produse de bun în perioada în care adevăratul proprietar a fost lipsit de stăpânirea bunului. după caz. 5) Acţiunea în revendicare mobiliară. explică de ce creditorul acestei obligaţii este nu numai posesorul de bună-credinţă. Proprietarul poate fi obligat să-l indemnizeze pe posesor doar pentru cheltuielile necesare şi pentru cele utile efectuate de către acesta. încetarea bunei credinţe a posesorului. posesorul de bună-credinţă. la creşterea valorii fondului. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar. iar cheltuielile utile se caracterizează prin aceea că deşi nu sunt impuse de cerinţa conservării bunului. valorificate ori nepercepute din neglijenţa sa. Admiterea acţiunii în revendicare conduce la restituirea unui bun a cărui valoare a fost păstrată sau chiar mărită faţă de momentul ieşirii sale din posesia adevăratului proprietar datorită unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natură să îi sărăcească patrimoniul. posesorul are dreptul de a le ridica şi de a le reţine în proprietatea sa. 7 . În măsura în care lucrările ori amenajările aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaşa de bun fără a produce vreun prejudiciu. el va fi obligat. fie la restituirea în natură a fructelor percepute. şi anume îmbogăţirea fără justă cauză. fie la restituirea echivalentului fructelor. către posesorul neproprietar ce a efectuat aceste cheltuieli. cuvenite sau. ci şi posesorul de rea-credinţă. adică acele cheltuieli pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui plăcere.

persoane şi la posesia terţului dobânditor. de ex. De exemplu. 1 C. Codul civil instituie o prezumţie absolută (juris et de jure) de proprietate. prin această formulare improprie. Astfel. legiuitorul a urmărit să confere posesiei în materie mobiliară o forţă probatorie specială. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOŢ. Condiţii privitoare la bunuri. acestea fiind susceptibile de o posesie efectivă. Bunurile în privinţa cărora se aplică art. Astfel.Revendicarea bunurilor mobile se deosebeşte de revendicarea bunurilor imobile. Este cazul titlului la purtător . fără a fi trebuinţă de vreo scurgere de timp”. în curs de trei ani. fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp”. „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare intentate de către adevăratul proprietar. „Cu toate acestea. din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat.o obligaţiune. sunt: bunurile mobile corporale. întrucât pe de o parte. GĂSITOR SAU TERŢUL DOBÂNDITOR DE REA-CREDINŢĂ Dovedirea de către reclamant a dreptului său de proprietate este suficientă prin ea însăşi să conducă la admiterea acţiunii în revendicare. ipoteza dobândirii bunului mobil de către posesorul actual de la o persoană despre care ştie sau ar fi trebuit să ştie că nu are calitatea de proprietar. civ. se arată că nu este necesară scurgerea timpului. considerând simplul fapt al posesiei ca fiind un adevărat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. reuşeşte să facă dovada bunei credinţe. cu excepţia celei îndreptate împotriva posesorului de bună credinţă care a dobândit bunul de la găsitor sau hoţ. 1909 alin. paralizează orice acţiune în revendicare. dispune: „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. Prezumţia absolută de proprietate instituită în favoarea posesorului de bună credinţă al bunului mobil. prezumţia absolută de proprietate se poate naşte în privinţa unui bun mobil incorporal. revendicarea acestora apare practic imposibilă. pe de altă parte. dacă sunt întrunite unele condiţii privitoare la bunuri. După felul cum este reglementată dovada proprietăţii în materia bunurilor mobile. fie că bunul mobil se află la autorul furtului sau la cel care şi-a însuşit bunul găsit. de la cel care care-l găseşte. se evocă o dobândire prin efectul prescripţiei. În mod excepţional. Reaua credinţă rezidă în aceea că această persoană a intrat în posesia bunului în condiţii în care a cunoscut sau putea să cunoască împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. 1909 alin. Cu alte cuvinte. în timp ce. POSESOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Art. fiind supusă unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit. potrivit Codului civil. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are”. 1 C. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR. poate să-l revendice. În realitate. Pârâtul posesor de rea-credinţă al bunului mobil poate să paralizeze acţiunea în revendicare prin invocarea prescripţiei achizitive de 30 de ani. posesia acestuia capătă valoarea unei prezumţii absolute de proprietate. fie că se află la o altă persoană care este de rea-credinţă. condiţie esenţială a prescripţiei. emisă de stat ori de o societate comercială pe 8 . valoarea oricărei probe care ar fi invocată de reclamant ar fi fără rezultat de îndată ce pârâtul. Textul este contradictoriu. civ.

numai dacă posesia sa este reală. o succesiune mobiliară. Terţul dobânditor poate invoca art. având convingerea că a dobândit bunul de la adevăratul proprietar. 1909 alin. civ. utilă şi de bună-credinţă. 1909 alin. acţiunea în revendicare va fi respinsă independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul său de proprietate. în general. civ. 1 C. Drept urmare. O desesizare involuntară. 1 C. până la proba contrarie făcută de persoana interesată. bunul mobil să nu facă parte din categoria bunurilor supuse înmatriculării. nefiind incident asupra universalităţilor juridice de ex. Detentorul precar nu poate invoca în beneficiul său art. Dacă terţul a dobândit bunul chiar de la adevăratul proprietar.acţiuni . iar violenţa posesiei face destul de greu de conceput îndeplinirea celei de-a treia condiţii a posesiei. 1 909 alin. O posesie reală este aceea care presupune coexistenţa la un moment dat asupra aceleiaşi persoane a ambelor elemente ale posesiei. întrucât el este ţinut. 1 C. bunurile mobile aflate în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale nu-şi pot schimba această situaţie juridică prin invocarea art. locatarul înstrăinează bunul către o terţă persoană care intră în posesie. 1 C. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobândirea proprietăţii bunului mobil de către terţul dobânditor care. temeiul dobândirii dreptului îl va constitui nu prezumţia absolută de proprietate. este terţul dobânditor de bunăcredinţă. Condiţii privitoare la posesia terţului dobânditor. constând într-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenţa art. paşnică. nu-şi va găsi aplicarea atunci când terţul dobânditor stăpâneşte corpore alieno. publică şi precară. Aşadar. Art. ci convenţia translativă de proprietate. civ. Condiţii privitoare la persoane. şi anume animus şi corpus. art. aeronavele etc. 1909 alin. să restituie bunul mobil adevăratului proprietar. civ. civ. proprietarul bunului mobil îl închiriază unei persoane a cărei calitate de detentor precar o evidenţiază obligaţia de restituire a bunului izvorâtă din contractul de locaţiune. Cele trei trăsături trebuie întrunite în mod cumulativ. Art. precum navele. 1 C. adică nu a căpătat încă detenţiunea materială a bunului deşi a încheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. 1909 alin. care. Este necesar să se fi produs o desesizare voluntară din partea adevăratului proprietar. Ex. 2 C. şi anume un drept de creanţă. 1909 alin. care a intrat în posesia efectivă a bunului mobil. 1 C. Posesia utilă este posesia continuă. pe temeiul contractului încheiat cu adevăratul proprietar. intră în posesia acestuia ca urmare a înstrăinării sale de către un detentor precar în favoarea căruia adevăratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar. condiţia bunei-credinţe. Cu încălcarea acestei obligaţii.deoarece se intră în posesia efectivă a unui înscris ce constituie suportul material în care se corporalizează un bun incorporal. Utilitatea posesiei se prezumă relativ. în 9 . singura persoană îndrituită să se prevaleze de prezumţia absolută de proprietate consacrată în art. 1909 alin. civ. Problema continuităţii nu se pune în acest context în care dobândirea dreptului de proprietate de către terţ este efectul aşa-numitei „prescripţii instantanee”. civ. 1909 alin. cu bună-credinţă. bunul mobil trebuie să fie privit în mod individual. de către un terţ dobânditor de bună-credinţă al unui astfel de bun.

cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. în acest mod. Cu alte cuvinte. 1909 alin. C. este suficient ca buna-credinţă să existe la momentul intrării în posesia efectivă a bunului. este adevăratul proprietar. în curs de trei ani. S-a conturat un răspuns negativ. Prin posesie de bună-credinţă în materia prescripţiei instantanee se înţelege posesia exercitată de o persoană care are convingerea sinceră că a dobândit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are. civ. dacă terţul a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut că a tratat cu un neproprietar. Terţul dobândeşte bunul de la hoţ sau de la cel care şi-a însuşit nelegitim bunul pierdut de către adevăratul proprietar. Elementele de diferenţiere se manifestă la nivelul condiţiilor privitoare la persoane. că buna-credinţă a terţului dobânditor. Nu mai suntem 10 . să se regreseze împotriva hoţului sau a găsitorului. ca element component al buneicredinţe. acţiunea în revendicare va fi intentată cu succes de către adevăratul proprietar dacă va fi îndeplinit termenul menţionat. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat. termen a cărui depăşire conduce la respingerea acţiunii în revendicare. în realitate. că justul titlu. Spre exemplu. 1909 alin. precum şi acelea care se referă la posesia terţului dobânditor. 2 C.cazul nostru. 2 C. prin prezumarea existenţei celui de-al doilea element. Conform acestui text de lege. căci în includerea justului titlu în sfera bunei credinţe determină posibilitatea ca. Potrivit acestei dispoziţii legale. civ. terţul dobânditor nu va fi pus în situaţia de aproba în mod distinct existenţa justului titlu. nu va putea. poate fi putativ. distinct de buna-credinţă. Proba bunei-credinţe se face printr-o prezumţie relativă legală. civ. indispensabilă pentru a-i asigura „recursul” împotriva hoţului sau găsitorului de la care a dobândit bunul. 2 C. arătând că „buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinţă”. chiar dacă nu mai este atât de eficace încât să paralizeze acţiunea în revendicarea intentată de proprietar în trei ani de la data pierderii sau a furtului. a fost aceea dacă. O problemă controversată. de la cel la care-l găseşte. în sensul de a exista numai în imaginaţia posesorului. terţul dobânditor trebuie să aibă un just titlu. Interesul discuţiei se referă la conţinutul probei. este. Aceasta înseamnă. adică un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul că nu provine de la adevăratul proprietar. după ce va fi fost evins de către adevăratul proprietar. ci de la adevăratul proprietar al acestuia. Condiţii speciale de aplicare a art. civ. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispoziţii legale condiţiile privitoare la bunuri. poate să-l revendice. Per a contrario.Condiţii generale de aplicare a art. precum şi din punctul de vedere al termenului de trei ani. în orice caz. 1909 alin. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Sediul materiei se află în art. să se ajungă la dovedirea celui dintâi. nemai operând „prescripţia instantanee”. terţul dobânditor crede că intrarea sa în posesie are la bază un contract de vânzare-cumpărare care. admiţându-se. nu s-a încheiat. Pentru a produce efectul „prescripţiei instantanee”. fiind vorba de calitatea persoanei care înstrăinează terţului bunul mobil. printre altele.

desesizarea involuntară şi termenul de trei ani.. 1910 C. furat sau pierdut la cumpărat la bâlci sau la târg. 2 C. Ca şi în ipoteza reglementată în art. în cadrul unei vânzări prin licitaţie publică sau de la o persoană. posesia terţului dobânditor. a pierderii. sau de la un neguţător care vinde asemenea lucruri. precum şi dacă dovedeşte dreptul de proprietate asupra bunului. această persoană urmând a fi proprietarul şi nu terţul căci acesta din urmă poate pretinde proprietarului însuşi restituirea sumei plătite hoţului sau găsitorului cu titlu de preţ. fără voia sa. Această sumă va putea fi recuperată de la hoţ sau de la găsitor pe calea unei acţiuni în despăgubiri introduse ulterior împotriva acestuia de către adevăra tul proprietar.Aşadar. după caz. proprietarul originar nu poate să ia înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat”. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decădere. Astfel. exercitată în legătură cu asemenea bunuri. cuprinde în domeniul său de aplicare condiţiile privitoare la bunuri. fizică sau juridică. civ. fiind în consecinţă. Acţiunea în revendicare va fi admisă numai dacă introducerea acesteia va avea loc în termen de trei ani de la data furtului sau. sau la o vindere publică. produse în temeiul unui contract prin care bunul se încredinţează temporar unui detentor precar. 1910 C. căci. 11 . ce are calitatea de subiect de drept comercial. legiuitorul a considerat că dobândirea bunului în condiţii care. identitatea dintre bunul revendicat şi bunul pierdut ori furat. însă este aptă să-l protejeze pe terţ de riscul insolvabilităţii hotului sau a găsitorului. Pe de altă parte. a bunului din posesia sa.republicată. 1909 alin. bunul nu se află la momentul introducerii acţiunii în revendicare la hoţ sau la găsitor. Acest risc este întotdeauna asumat de persoana care are la îndemână regresul împotriva hotului sau a găsitorului. imprescriptibilă. 1910 va fi incidentă atunci când terţul a dobândit bunul mobil într-un spaţiu în care se derulează în mod obişnuit operaţii de înstrăinare a unor bunuri de aceeaşi natură (de exemplu. ieşirea. dar proprietarul va trebui să plătească terţului o sumă de bani egală cu preţul pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi bunul respectiv. Cu însuşirea bunului prin săvârşirea infracţiuni de furt este asimilată desesizarea produsă pe calea tâlhăriei ori pe aceea a pirateriei. civ. bursa de mărfuri).deci în prezenţa unei desesizări voluntare. Regula specială instituită de art. precizează că „dacă posesorul actual al lucrului. acţiunea în revendicare mobiliară va fi admisă dacă adevăratul proprietar o introduce în maximum trei ani de la data pierderii sau furtului. acţiunea în revendicare mobiliară este admisă. 6) Acţiunile de carte funciară reglementate de Legea nr. civ. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DE BUNĂ-CREDINŢĂ CARE LE-A DOBÂNDIT ÎN ANUMITE CONDIŢII Art. prin natura lor sunt susceptibile de a întări buna-credinţă a terţului rămâne insuficientă pentru a justifica acţiunea unei „prescripţii instantanee”. în aceste situaţii acţiunea în revendicare mobiliară se derulează în regimul dreptului comun. Art. 7/1996.

la cerere. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. operatiunea rectificarii se face. In urma admiterii actiunii.In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. intabularea sau radierea dreptului real. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. precum si impotriva succesorilor sai. de bunacredinta. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. a)Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. actiunea in prestatie tabulara se respinge. trei ani de la data 12 . prin hotarare. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . actul juridic cu data certa. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. daca prin isncriere. de buna-credinta. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. pentru ca aceasta sa dispuna. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. dreptul a fost gresit calificat. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa.

daca notarea. Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt: apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani. atat cele privitoare la un bun (ut singuli). amintim art 129 alin 4 din Codul familiei. limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . Actele de administrare. el este anulabil pentru leziune. Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii. care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta. indiferent din ce cauza. fara incuviintare. el este perfect valabil. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie. capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile. iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani.inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b)Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte). poate dispune prin testament. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu.” Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. personal. a unor acte juridice civile. daca a implinit 16 ani. insa actul nu este lezionar. de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil. Daca minorul a fost pus sub interdictie. daca nu sunt lezionare. 7) Capacitatea de exerciţiu restrânsă a persoanei fizice. actele de administrare. Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar. prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea. Continutul capacitatii de exercitiu restransa. Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. faptului sau raportului juridic notat. contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. dar cu dubla 13 . faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal. depozitul special la CEC. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. dar daca il incheie singur.

donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore . Potrivit art. renuntarea la un drept. Referindu-ne la începutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice.” Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani. daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu). 28 din Decretul 31/1954. 34 alin. prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta). adică are calitatea de a fi subiect de drept civil. acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca. 4 din Decretul nr. iar prin capacitate de folosinţă înţelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii. sotul. persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. care precizează că persoana juridică ia fiinţă prin actul de dispoziţie al organului competent de stat. 25 din Decret. este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). recunoscut de organul competent să verifice dacă sunt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoană juridică să ia fiinţă ori prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a organului competent a aprecia oportunitatea înfiinţării ei.incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare): actele de dispozitie: instrainarea. ca subiect de drepturi şi obligaţii.1 din Decretul nr. ipoteca. Prin capacitate de exerciţiu se înţelege aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaţii. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie. în nume propriu. În reglementarea legală. Fiecare persoană fizică şi persoană juridică are capacitate civilă. Dimensiunile capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. 8) Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice. grevarea cu o sarcina reala (gaj. iar in anumite conditii chiar de la 15 ani). Întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei 14 . 31/1954. statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. Potrivit art. nici chiar cu incuviintare. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice prevede: “capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. săvârşind acte juridice. de o parte si minor de alta. rezultă că nici capacitatea de folosinţă nu este aceeaşi pentru toate persoanele juridice. cand se dobandeste capacitatea de exercitiu. capacitatea civilă cuprinde două elemente fundamentale: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (art. aceasta diferind după specialitatea fiecăreia. chiar si acceptarea unei succesiuni. 5 din Decretul 31/1954). Deoarece scopul diferă de la o persoană juridică la alta. Are loc in urmatoarele cazuri: la implinirea varstei de 18 ani. Art. amintim dispoziţiile art. stabilit prin actul de înfiinţare sau statut.

31/1990). 9) Capacitatea succesorală. dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiilor. capacitatea unor forme de societăţi comerciale este restrânsă şi mai mult. existente sub acest aspect între persoanele fizice. se poate realiza prin trei modalităţi juridice: comasare. Capacitatea de folosinţă deplină a societăţilor comerciale se dobândeşte din momentul înmatriculării în Registrul Comerţului (art. actele juridice făcute de organele persoanei juridice. prevăzut de actul constitutiv. desemnând organele care au dreptul să o angajeze. în măsura în care acestea sunt în legătură cu obiectul activităţii comerciale şi servesc scopului realizării acestuia. atât faţă de persoana juridică. că fiecare societatea comercială poate efectua numai acte juridice care servesc realizării obiectului de activitate propriu. 15 . capacitatea de folosinţă se limitează la actele de comerţ şi că prin legi speciale. în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi. 31/1990 privind societăţile comerciale. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ia sfârşit prin încetarea fiinţei acesteia. iar pe de altă parte. Pentru societăţile comerciale. Astfel aceasta cuprinde în sfera sa aptitudinea generală de a avea toate drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. comparativ cu alte forme. S-a considerat ca fiind admisibil ca societatea să facă şi să primească liberalităţi. în temeiul specialităţii acestei capacităţi. în scopul obţinerii profiturilor.1 al Legii nr. că potrivit dispoziţiilor art. la actele de comerţ. de pe o parte. 32/1994 privind sponsorizarea. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă înseamnă. 40 din Decretul nr.1 alin. 40 alin.juridice este limitată. în conformitate cu art. anume diversitatea. se pune întrebarea dacă aceasta poate să facă şi să primească liberalităţi. faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui care le-a săvârşit. faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăţi persoana juridică. fiind şi dispoziţiile Legii nr. legea conferă persoanei juridice capacitatea de exerciţiu. Reglementarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este cuprinsă în art. 2 din Legea nr. cât şi faţă de terţi. 31/1954: persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale. prin contrast cu unicitatea şi egalitarismul. care. până la această dată societatea având o capacitate restrânsă la actele necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. Un argument în plus pentru această opinie acceptată. 31/1954. divizare sau dizolvare. Din principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice decurge o altă caracteristică a acesteia. bunurile dobândite sunt folosite tot în desfăşurarea operaţiunilor comerciale indiferent de provenienţa lor. care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creată. Dată fiind limitarea capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale. În vederea participării la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. 35-36 din Decretul nr.

pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate. In aceasta din urma ipoteza. gradul si dreptul acestuia.. dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei. iar reprezentatul era decedat la acea data. avere sau origine sociala ( art. Pentru a culege mostenirea. ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii succesiunii. ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea. specifica numai mostenirii legale. In cazul mostenirii prin reprezentare. apartenenta politica. dobandirea mostenirii are loc prin “retransmitere”. Dovada se face cu actele de stare civila. Rezulta ca orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii are capacitate succesorala. sex. care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala “existenta sa” la data deschiderii succesiunii. art. iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau hotarare judecatoreasca declarativa de moarte. In caz de retransmitere a mostenirii. subsecventa).civ. Intrucat dovada vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii succesiunii. fiindca exista in momentul deschiderii succesiunii si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai exista in acel moment. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti legali (daca este cazul).Potrivit art. mostenitorul legal ( in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar – supravietuind un timp cat de scurt defunctului – dobandeste el succesiunea acestuia din urma. religie. mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor legal sau testamentar. 4 din Constitutie). chiar daca nu a acceptat. el trebuie sa dovedeasca “existenta sa “ in momentul deschiderii succesiunii..1169 C.civ. mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentat) decedat la data deschiderii succesiunii. Dovada existentei in momentul deschiderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii. nationalitate. adica capacitatea de a mosteni. urcand in locul. In cazul mostenirii in nume propriu. in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. In Atari conditiise impun unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitate succesorala. dar si succesorii sai in drepturi. opinie. Cu alte cuvinte. Persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa. de a culege o succesiune. etnie. Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii 16 . din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba admis de lege. 654 C. limba. dar nici nu a repudiat-o si – confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentar (mostenire succesiva. In acest caz.” pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”.

intervenita dupa deschiderea mostenirii ori declararea prin hotarare judecatoreasca definitiva a mortii lui. cel care pretinde mostenirea in numele copilului. copilul se va bucura de dreptul la mostenire. Aceasta regula prevazuta de C. In aceast sens. persoana disparuta are capacitate succesorala. trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege. Insa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie. recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei. Persoanele disparute au. urmata de moartea sotului mostenitor. art. 19 din Dec. pana la urma. cu singura conditie de a se naste viu si nu viabil – art. ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. indiferent daca a intervenit sau nu o hotarare judecatoreasca declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei.civ. capacitate succesorala. partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor. Cu toate ca existenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii. data conceptiei copilului. Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia. desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui. Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data mortii celui care lasa mostenirea. Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata.654. In toate aceste cazuri. stabilindu-se ca data a mortii o data ulterioara deschiderii mostenirii la care are vocatie succesorala. respectiv pastra drepturile mostenite. consacra expres capacitatea succesorala de la conceptiune.7 alin. de asemenea. asadar. tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti din mostenire au fost astfel micsorate.civ. De exemplu. in interesul copilului. Daca aceste dovezi au fost facute. dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv. ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. C. Fiind vorba de fapte materiale.31/1954 “ drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune. drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea mostenirii. In acest caz. insa numai daca el se naste viu. fiindca acest drept. cu toate ca are ca obiect o universalitate.2 din Dec. nu poate vatama 17 . la moartea parintelui unuia dintre soti. de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala nici testamentara). ei vor putea culege. este consacrata cu caracter general – dupa regula dreptului roman – si prin art. Desigur. situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu.” Rezulta ca legea. cu conditia sa se nasca viu. urmasii lui care au dreptul sa-l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire. definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui. 31/1954 prevede ca “ cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva”. in materie de mostenire.mostenirii.

copilul nu va putea mosteni nici chiar pe cale testamentara.19 din Dec. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. pe care urmeaza sa-l mosteneasca (de ex.fam. se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale. putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. chiar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei.61 din C. persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala. Asa fiind. iar nu prin reprezentare sau 18 . Gh. cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a existat in momentul deschiderii succesiunii – art. cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 300 zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora. De exemplu. dar in nume propriu. s-a pus problema daca aplicarea ei poate fi extinsa si la materia succesiunii. Statescu. copilul nascut dupa 300 zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate. copilul nascut cel mult la 300 zile dupa moartea sotului mamei). M. nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi existat la data deschiderii mostenirii. 654 C. deoarece “acceptarea mostenirii cuvenita unui minor… va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar“ (art. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate. nu se pun probleme. implicit si in mod necesar s-a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui. Eliescu. nefiind posibila stabilirea cu exactitate a momentului conceptiei. partea de mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa – in cadrul mostenirii legale – de descendentii sai. astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului. intrucat nu a avut capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii. In cazul persoanelor fizice insa. Astfel fiind.31/1954). respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copilului? Daca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei. in conditiile prevazute de lege pentru reprezentarea succesorala. deci nu vor putea mosteni. Consideram insa. Numai ca aceasta prezumtie este prevazuta de lege in material stabilirii filiatiei fata de tata. art. cum ar fi C. In legatura cu dovada conceptiunii.interesele lui. Beleiu ca prezumtia legala privitoare la perioada conceptiei (in material mostenirii intereseaza numai perioada maxima de 300 zile de gestatie) are – ca atare – o aplicabilitate generala si. nefiind subiecte de drept. stabileste o prezumtie legala cu privire la perioada conceptiei ( timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului). ea fiind culeasa de mostenitorii in viata (eventual chiar si de descendentii persoanei predecedate. deoarece stabilindu-se paternitatea.civ. alaturi de alti autori. Daca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s-a nascut dupa 300 zile. deci.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe Deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care “exista” la data derschiderii succesiunii.

in cazul comorientilor – commorientes sau simul periunt . daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant. de exemplu. ca sotul a supravietuit sotiei. ceea ce evident nu ar fi echitabil. fiind in viata la data deschiderii succesiunii. deci. Daca nu exista o astfel de relatie. Decretul nr. dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor. indiscutabil. daca comorientii au fost casatoriti. ca doua mosteniri distincte. decedate in aceeasi imprejurare. problema prezinta importanta chiar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . legatul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a legatarului. chiar si in literatura juridica a tarilor unde legislatia o prevede. problema comorientilor nu se pune. daca intre comorienti nu exista o legatura de sange. Deci art. In alte cazuri. sex. De exemplu. prezumtia supravietuirii in functie de varsta si sex fiind criticata. deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. 31/1954 a consacrat prezumtia mortii concomitente. daca s-ar prezuma. de catre parintii fiecaruia. in domeniul devolutiunii legale a mostenirii. prezumtia mortii concomitente apare. el ar mosteni – in concurs cu parintii sotiei – jumatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta. constatandu-se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la incheierea casatoriei(casatoria putativa). cunoscute de dreptul roman si de legislatiile ulterioare. in lumina prezumtiei mortii concomitente. ca fiind si mai echitabila. La aceste trei conditii stabilite de lege. socotindu-se arbitrara. Rezulta ca prin comorienti trebuie sa intelegem: doua sau mai multe persoane. solutie ce ar fi. unii autori mai adauga inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr-o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. Tot astfel. de cele mai multe ori. In schimb.se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa sex si varsta au supravietuit si. In dreptul roman. puteau mosteni. prezumandu-se moartea lor concomitenta. in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare. de exemplu. avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori legali ai parintilor lor. Potrivit art.retransmitere). ele sunt socotite ca au murit deodata. Daca comorientii au mostenitori diferiti. Astfel. daca – nefiind rude si nici soti – unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt. nici unul nu va putea dovedi “existenta”. daca sotii. Inseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese. Dintre cele doua solutii. ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta.21 din Decretul 31/1954 este 19 . a persoanei in cauza? In plus. decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt. cea mai justa. Deci parintii sotului ar culege o buna parte din bunurile sotiei fiului. bunuri care s-ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. se considera ca ei au murit deodata. Intr-adevar. 21 din Decretul 31/1954. sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia.

urmand ca mostenirile sa fie considerate deschise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite. in sensul art. textul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator: in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de imprejurari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. Este posibila si pastrarea textului actual al art. 21 din Decretul 31/1954. respectiv predecesul uneia fata de cealalta. daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care exista la data deschiderii succesiunii si dovada acestei existente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea . atat in domeniul mostenirii legale cat si al celei testamentare.civ. ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia. conditia referitoare la aceeasi imprejurare este inutila si.actori incumbit probation – art. Inseamna ca. dar nu si in aceeasi imprejurare . solutia mortii concomitente fiind logica. Ce solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale. dar si unilaterale. tot astfel. ci mai ales pentru ca ea decurge din textul C. daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora. ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza. de lege ferenda. definitive. aratandu-se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi 20 . de lege ferenda. Deci. aceeasi zi ? Se considera ca in toate cazurile singura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art. iar minutul mortii nu poate fi stabilit. drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale. adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala. innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii. legala sau testamentara decedeaza in acelasi timp. deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti. 1169. legale sau testamentare. fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane.aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce. ele sunt socotite ca au murit deodata sau. aplicabil in materie. separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp.21 din Decretul 31/1954. Rezulta ca art. din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi imprejurare. daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si. echitabila si legala in toate ipotezele. 21 din Decretul 31/1954 consacra expres o solutie care s-ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in “aceeasi imprejurare”. si mai simplu: daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia. notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta chemata sa resolve litigiul succesoral in conditiile in care prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte s-a hotarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate.21 din Decretul 31/1954? Astfel. ar urma sa fie inlaturata. ele sunt socotite ca au murit deodata. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este singura in dreptul nostru. Intr-adevar.

Este contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane. cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Creditorul care transmite se numeste cedent.967-Cod civil-conventia este valabila cu toate ca cauza nu este exxpresa si este prezumata pana la proba contrara. 10) Cauza actului juridic civil. Daca se instraineaza o creanta litigioasa cu titlu oneros se poate exercita retractul litigios.1404-Cod civil-retractul litigios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri: cesiunea sa facut unui comostenitor. inclusiv de lege lata. Reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. 21 . esentiala de validitate. iar dobanditorul cesionar. Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar. creanta se transmite la valoarea ei nominala. Art. O asemenea reglementare. Cesiunea de creanta este un contract consensual si se incheie valabil prin simplul acord de vointa. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni juridice. Art. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a actului. Obiectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa. Debitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr-un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. Se instituie doua prezumtii: valabilitatea cauzei si existenta ei. cauza sa fie licita si morala-cauza este nelicita cand este prohibita de legi. cauza sa fie reala-cauza este falsa daca exista eroare asupra motivului determinant ceea ce atrage nulitatea relativa a actului. Daca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. 11) Cesiunea de creanţă. 12) Circulaţia juridică a construcţiilor proprietate privată. cesiunea s-a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale. ar prezenta avantajul prevenirii oricaror controverse in literatura juridica sau situatii neuniforme in practica judecatoreasca.identitatea de cauza a mortii. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: cauza sa existe –art966 Cod civil. generala a actului juridic civil. Cauza este o conditie de fond.

iar altele aparţin dreptului privat . viile . 18/1991. amenajări piscicole. În funcţie de destinaţie . se pot desprinde cel puţin trei principii majore: principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. între persoanele juridice de tip public . terenuri cu destinaţie specială . de transport al energiei electrice şi gazelor naturale . pepinierele viticole . 13) Circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată. aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile . 5). alte amenajări ale localităţilor. Relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari – persoane fizice şi persoane juridice de tip privat . fâneţele . unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public . –Din cuprinsul Legii nr. terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape . Legea nr. pomicole. terenurile destinate împăduririlor. ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea. prin vânzare. folosinţa şi dispoziţia 22 . daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului. păşunile . exista in acest sens dreptul de proprietate. terenurile se clasifică astfel : terenuri cu destinaţie agricolă . din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi . Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia . de la aceasta neregula existe si exceptii astfel: art. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri. care se împart în : terenuri agricole productive : terenuri arabile . dacă acestea sunt cuprinse în amenajamentele silvice. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. rezervaţiile . a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea.813-Cod civil-pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic. din care fac parte: terenurile împădurite. In celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului. terenuri cu destinaţie forestieră . principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. terenurile neproductive – râpe . plajele . principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. bolovănişuri . terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice . De aceea . terenuri cu vegetaţie forestieră . monumentele naturii . instrainarea este valabila conform principiului consensualismului.Constructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. Codul civil.16/1994 a arendei etc.. pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila. exploatări miniere şi petroliere . terenuri din intravilan . precum şi între acestea din urmă şi particulari . livezile . In cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica. ci este titularul unui drept de superficie. În acest sens Legea nr. 54/1998.

se emite persoanelor îndreptăţite ( soţ . 1/2000 . Art. terenuri aflate în proprietate publică. 2 din legea nr. care deşi nu sunt declarate inalienabile . cu confirmare de primire . când anumite bunuri . aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. aparţin domeniului public al statului şi rămân în administrarea acestora – art. asupra datei la care va avea loc punerea în posesie . pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale . legea nr. Terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice . care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile . potrivit art. procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate . în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea înstrăinării anumitor bunuri . pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate . exclusiv şi perpetuu. 2 alin. Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care va semna tabelul de luare în primire a terenului . comisiile locale trebuie să încunoştinţeze în scris . care sunt scoase din circuitul civil . prin art. 21 şi art. urmând ca pentru ieşirea din indiviziune . destinate cercetării şi producerii seminţelor şi materialului săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă . cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate . Aceste prohibiţii pot fi absolute . 1 . regula punerii în posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată . 43 din lege. Tot articolul 1310 stabileşte şi excepţia de la această regulă . iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor . În acest scop . soţie ) . în zona colinară . Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar . În acest sens . Potrivit art.După forma dreptului de proprietate asupra terenurilor . în putere proprie şi în interes propriu .asupra unui bun . 19 alin. atribuirea efectivă a terenurilor se face . pentru cetăţenii în viaţă . pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii . Ulterior . 18/1991. 2 din lege nr. pe vechile amplasamente . 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile . 14 alin. 35 alin. terenurile se clasifică în: terenuri aflate în proprietate privată.Prin legea nr. 18/1991 . 1 din legea nr. sau relative . art. cu condiţia ca acestea să fie libere . Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . persoanele care au domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate . republicată . adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . după validarea propunerilor înaintate de către comisii Titlul de proprietate . în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi . care se referă la bunuri . iar în zonele de câmpie . 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar . cu respectarea normelor juridice în vigoare . pot fi vândute doar numai de anumite persoane sau numai în anumite condiţii . 19 alin. rămân valabile fără nici o altă confirmare. 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care 23 .

18/1991 . 18/1991 în ce priveşte constituirea dreptului de proprietate .-urilor . 21 şi 43 sunt obligate să respecte întocmai condiţiile impuse de lege . Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare . în echivalent arabil de familie . beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii . Prin prevederile art. nulitate ce poate fi invocată de către primărie . 19 alin.-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă . fără alte condiţii. prin decizia Prefecturii a fost constituită o comisie. sau să fi adus mai puţin de 5. de către procuror sau de orice persoană interesată Articolul 49 din legea nr.s-au aflat în patrimoniul C. Pentru reconstituirea proprietăţii private asupra terenurilor şi crearea condiţiilor pentru o nouă organizare a exploatării acestora .A.A. celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. cu condiţia ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol . simultan si concomitent. 1 . la propunerea primăriilor locale. să-şi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate . potrivit art. se pot atribui . se impune obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la proprietatea avută în extravilan . 32 din legea nr.P. În scopul lichidării patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie . Sistarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala. prefectură . prin lege . s-a dispus desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi lichidarea acestora . în echivalent arabil de familie . în localitatea de unde pleaca. Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui . indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi . la cerere . În acest caz atribuirea făcându-se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane. iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi .000 mp. se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată .P. respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C. in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o 24 . 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. în acea localitate. dacă nu le respectă . 14) Comparaţie între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. . timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea. Cele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele: in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate. asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea . 43 din legea nr. terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta . astfel că .

15) Condiţiile actului juridic civil. in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare. In al doilea rand. 950: “Necapabili de a contracta sunt minorii. cat si actele unilaterale. s-a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele.Capacitatea de a contracta apare ca o expresie a capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. Capacitatea de a încheia actul juridic civil. Potrivit art. 950 trebuie intregite cu cele ale Decretului 31/1954 si ale Codului familiei. art. cu incuviintarea ocrotitorului legal si de catre autoritatea tutelara. 948. Ea precede consimtamantul si 25 . 90 enunta. dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae. Cauza -. Cod civil prevede ca: “Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor”. fie nulitatea absoluta a contractelor. existenta unor incapacitati generale instituite de legiuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte juridice.cota parte din dreptul de proprietate. nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atraga fie nulitatea relativa. prin dispozitiile speciale. textul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act juridic. Capacitatea de a contracta Art. in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cotaparte ce revine fiecaruia. fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate. o conditie de valabilitate a actului juridic. care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie. pe langa incapacitatile generale. interzisii. In schimb. Obiectul actului juridic civil. art. in cazul proprietatii pe cote-parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte . Potrivit art. 952. chiar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat. O cerinta de valabilitate a consimtamantului. 949: “Poate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre lege”. in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte”. conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt: 1) Capacitatea de a contracta 2) Consimtamantul valabil al partii ce se obliga 3) Un obiect determinat 4) O cauza licita Textul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii (contract). prin reprezentantul legal. iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor. ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act juridic incheiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza (minorul sau interzisul). privitoare la incheierea de acte juridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor juridice ale celor cu capacitate restransa. la modul general. ceea ce inseamna ca fie legea. Doctrinar. In al doilea rand. dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a proteja un interes public sau a unui interes precumpanitor privat. Cat priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor. iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii.

Cauza trebuie sa fie reala. iar potrivit art. 967. fie bilateral. avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia. 968. ceea ce inseamna ca legiuitorul a identificat. practic. insasi acordul de vointa realizat cu ocazia incheierii unui contract. ele aveau un scop mediat fie ilicit. Cele doua texte instituie doua prezumtii: cea a existentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei. aln. cauza imorala cu cea ilicita. Cod civil prevede ca: “Conventia este valabila. Mai intai. scopul imediat al celui care se obliga este intentia de a gradifica. prin includerea in ea a scopului mediat. ceea ce inseamna ca. fie imoral. in realitate. in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza.explica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la incheierea unui act juridic. iar. doar atunci cand lipseste discernamantul. Pentru a duce la incheierea unui act valabil. fie unilateral. in cadrul acestei categorii de contracte. art. in contractele sinalagmatice si oneroase. respectiv apreciate prin prisma scopului imediat. cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. alteori. de a procura altuia un avantaj economic fara a primi in schimb un echivalent. Cauza mai trebuie sa fie licita. dar. iar in aln. mai exact. erau licite si morale. De pilda. atunci cand se ridica problema anularii unui contract. b) Scopul mediat -. concret si variabil de la un contract la altul. uneori. cel care afirma caracterul ilicit al cauzei. Un element subiectiv. Cauza a fost asimilata cu scopul acestuia. Teoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia: a) Scopul imediat care este un element abstract. lipsa ori falsitatea acesteia. nu exista un punct de vedere conturat. va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. Cod civil: “Cauza este nelicita cand este prohibita de legi. Consimtamantul Prin consimtamant se desemneaza. Aceasta largire a notiunii de cauza. 2: “Cauza este prezumata pana la dovada contrarie”. consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act 26 . In contractele cu titlu gratuit (in liberalitati). mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract. si-a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de judecata sa cenzureze legalitatea si moralitatea anumitor conventii. pe motiv ca are o cauza ilicita. practic. care. ea trebuie sa existe. El consta in mobilul concret care determina o persoana sa consimta la incheierea unui anumit contract. contra bunelor moravuri si ordinii publice”. cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. cu toate ca cauza nu este expresa”. stiind ca cineva poate sa consfinteasca la incheierea unui contract. dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca. doctrinar. In realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va executa cealalta parte. nu falsa. obiectiv si invariabil. Cat priveste lipsa cauzei. Cat priveste dovedirea cauzei. imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa. aparent. Indiferent de intelesul ce i se atribuie. doar manifestarea exteriorizata a hotararii uneia dintre parti de a incheia un act juridic. 1. cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte.

forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului. Tacita relocatiune. locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune. nulitatea absoluta a actului juridic. atunci se considera locatiunea. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant. daca voi vrea”. putem trage concluzia ca. se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. iar nerespectarea ei nu atrage 27 . afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obliga. de regula. neindoielnic. nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie (complezenta). fie ca este vorba de o incapacitate speciala. In esenta. c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat intr-un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati. respectiv contractul de locatiune ca reinnoit” -. Cerintele consimtamantului a) El trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant. Problema exteriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se cheama forma actului juridic. b) Aceea in care partile. are valoare de consimtamant. ci numai de cerintele privind dovada actului juridic. tacerea uneia dintre parti. Cod civil prevede ca: “Daca dupa expirarea termenului stipulat in contractul de locatiune. problema discernamantului nu intereseaza. exteriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel: in scris. pentru care art. fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. prevazuta expres de lege. sa aiba valoare de consimtamant. b) El sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. De precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau incheia acte juridice si aceasta deoarece. Din punctul de vedere al formei. neconcretizata in vreo actiune sau atitudine. Ex: Cazul contractului de locatiune. verbal si chiar printr-o atitudine din care se rezulte. Doctrinar. cerinta care rezulta din insusi definitia actului juridic civil. respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti. forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem). exprimata intr-o forma de genul: “Iti voi da. acarei neindeplinire atrage. caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului.juridic valabil. Apoi. Prin urmare. in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie. la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa. intr-un anumit termen. in mod expres. intentia unei persoane de a incheia un act juridic. s-a ridicat problema de a sti daca simpla tacere. de regula. 1437. printr-un contract prevad ca in raporturile dintre ele. Aceasta forma este extrinseca consimtamantului. are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care-l incheie. s-a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei imprejurari: a) Atunci cand legea ii confera aceasta valoare. Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor juridice este principiul consensualismului.

Renta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic. in cazul unui litigiu. Art.nevalabilitatea actului juridic. nu se mai face transmisiune de bunuri. ea este in principiu divizibila. se poate vorbi doar atunci cand insasi actul juridic trebuie incheiat printr-un inscris autentic. Pentru acest contract exista coditii speciale de validitate: daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 de zile de la data incheierii contractului a decedat. Prin Legea nr. contractul poate fi lovit de nulitate absoluta (ex. catre debirentier. Sumele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite (indexate) pe cale judecatoreasca. 16) Contractul de rentă viageră. contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. prin sechestrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. smuls prin violenta sau surprins prin dol”. In al treilea rand. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber. care ii plateste pretul sub forma de renta. 953: “Consimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare. Partile contractante pot stabili cuantumul rentei viagere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. cu titlu gratiut. este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta viagera de la debiretier. sau prin testament (legat). Despre o forma a actului juridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui. a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 20 zile de la incheierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia). si se platesc in cuantumul prevazut in contract. caz in care este echivalenta cu o donatie. Este un contract aleatoriu. s-a instituit renta viagera agricola. constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau. situatie in care se aplica regulile privitoare la libertati. Neplata la termen da credirentierului dreptul de a executa pe debirentier. iar in contextul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare incheierii actului juridic. translativ de proprietate. consensual. ca parte contractanta. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei. Renta se poate infiinta intre vii. d) Consimtamantul sa fie neviciat. Daca renta este cu titlu gratuit. Credirentierul. respectivul act. cu executarea succesiva. cu titlu oneros. In conditiile legii. care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in schimbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau. In situatia in care renta este cu titlu oneros. ci doar imposibilitatea de a dovedi. prin vointa partilor contractului. Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la 28 .

in cazul lucrarilor de mare amploare. In baza contractului de antrepriza. este un element esential al antreprizei. Rezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei judecatoresti.) . revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor).).8-9 din Legea nr. intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu. vanzare.3 din Legea nr. deoarece contractul este obligatoriu pentru el. ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit). se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte. predat clientului. obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc. asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc. obligatia de garantie pentru vicii. mai frecvent. raspunderea in caz de neexecutare.36/1995 si art.1413). Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului. prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor. una dintre parti. dar nu liberalitate. mandat si depozit). instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul.51/1995 . In baza contractului de munca. 29 . intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri. contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului. 17) Contractul de antrepriză. numita antreprenor.mai putin reprezentarea judiciara. care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului . In schimb. avocati -art. In cazul antreprizei.) si. de exemplu. Deosebiri fata de alte contracte. asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. Regulile referitoare la antrepriza se aplica .in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor . in cazul lucrarilor de mai mica importanta. se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului. contractul nu mai este de antrepriza. Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita. salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. suportarea riscurilor etc. In lipsa lui (serviciu gratuit).si lucrarilor (activitatilor) intelectuale. numita client in schimbul unui pret.In toate cazurile insa. nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune. in caz de exagerare hotarand instanta. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. In caz de moarte a debirentierului. Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului. este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca. se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului. Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un "pret determinat" (art. Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte. care este o varianta de mandat). raport. meditatii. locatiune. consultatii profesionale.termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. inclusiv juridice (date de notari publici. pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie).

antreprenorul neavand putere de reprezentare. clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si.1410 si urm.civ. de regula. materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului. depasind in mod vadit valoarea muncii. El organizeaza munca dupa aprecierea sa si. valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adaugata la valoarea materialelor folosite. intrucat mandatul are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice (cu terte persoane) pe seama mandantului pe care. operatia juridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor. conform art. de confectionat. personala . contractul va fi calificat antrepriza. Antrepriza se deosebeste si de locatiune (loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei.unor lucratori. de antrepriza. nici de pagubele pe care le-ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul executarii lucrarii.). contractul este. Antrepriza se deosebeste si de mandat. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii (cum apare in C. Iar daca materialele necesare executarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de executarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului (chiar cu materialele antreprenorului). in toate cazurile. iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru. ci un contract independent. masuri sau alte directive). program de lucru etc.Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica . al carui obiect principal este realizarea lucrarii. daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului. iar antrepriza are ca obiect o lucrare (prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client.). bineinteles. Daca. operatiunea juridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor. Din aceasta cauza contractele incheiate de antreprenor cu tertii.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului. Intrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in executarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare (prepusenie). in cazul reparatiilor facute la autovehicule.spre deosebire de salariat . In virtutea acestei independente. spre deosebire de contractul de munca. nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii.totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara.sub indrumarea sa nemijlocita. privita ca rezultat . In toate cazurile insa.1478 C.1000 alin.civ. el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) a lucrarii . In schimb. in afara 30 .poate fi si comerciant) se bucura de independenta juridica cat priveste modul de executare a lucrarii in conformitate cu comanda primi-ta de la client (proiecte. . il reprezinta. o efectueaza pe propriul sau risc. aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie. de exemplu. In acest caz. antreprenorul (care . comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca (prepus). din contra. Stabilindu-se un raport de prepusenie.art. Cand antreprenorul se obliga a procura pe langa munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului (art. inclusiv subantreprenori.3 C. Astfel. planuri.civ.

reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu.1479 C. si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat. fie in orice chip. fie a actelor de dispozitie. Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros. prevede: "Cand lucratorul da materia. fara a descompune operatiunea juridica dintre parti in doua contracte distincte. uneori. daca materialele sunt procurate de antreprenor. In acest sens. dauna ramane in sarcina sa. nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca (art. cu executare succesiva si consensual . In sfarsit. iar nu de munca. mai ales ca.civ.cazurilor prevazute de lege. daca lucrul piere. construirea unei case). nu produc efecte fata de client. calificarea operatiei trebuie sa se faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului. el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei. raspunderea pentru pastrarea lucrului se angajeaza dupa aceleasi reguli in ambele cazuri.. inainte insa de a se fi tradat. Pentru ca antreprenorul sa-l reprezinte pe client (de exemplu. transformari etc.". in vederea obtinerii autorizatiei de constructii). In materia contractului de antrepriza. De altfel.10 din Decretul nr. in baza unui contract de mandat separat. operatia juridica se aseamana si cu depozitul. Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu. Clientul trebuie sa aiba. respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare. In aceste cazuri. creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de gaj general. daca materialele in vederea executarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se executa asupra unui lucru corporal predat antreprenorului. dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu. Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. antrepriza este un contract incheiat intuitu personae. riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar (res perit domino). Cat priveste proprietatea. Antrepriza este un contract consensual (iar nu real). dupa care clientul poate obtine predarea silita. Intrucat antrepriza este un contract civil. chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii. Cat priveste proba contractului. In principiu.31/1954).). deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului. tabloul comandat unui pictor renumit. Daca materialele sunt procurate de client.. potrivit regulilor generale. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului.). Capacitatea partilor contractante. se aplica regulile de drept comun. devenind proprietar. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca. antreprenorul trebuie sa aiba. dupa cum am vazut. antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pagubele 31 . el pastreaza proprietatea lor (si a lucrarii) si in cursul executarii. In schimb. capacitate deplina de exercitiu. interventia chirurgicala contractata cu un medic etc. in toate cazurile. comutativ. art.

dar executarea ulterioara (de exemplu. antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului.).) si este debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). In acest caz. In caz de neexecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala. iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate.).civ. a pierit fortuit.civ. posibilitatea de a cere plata pretului. in parte sau total. antreprenorul nu are dreptul la plata pretului (remuneratiei). el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa" (art. In cazul lucrarilor mai insemnate. clientul este obligat sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. In cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati. Daca parlile nu s-au inteles altfel.1481 C. Deoarece insa materialele se gasesc in detentiunea antreprenorului. Clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a verifica (receptiona) si de a lua in primire lucrarea executata. daca in contract sa prevazut plata pretului pe masura executarii lucrarii. Daca materialele au fost procurate de client. reconstructia) n-a devenit prin aceasta imposibila.1480 C. ci de suportarea pagubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. Clientul este obligat sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. de fapt.civ. in toate cazurile. in calitate de proprietar. el suporta riscul pieirii lor. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client. fiind posibila si obligarea antreprenorului la executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau executarea in contul debitorului-antreprenor cu 32 .l482C. care este obligat sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii. de antreprenor.). Raspunderea pentru neexecutare. antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca. suportarea riscurilor de catre client etc. nu mai este vorba de riscuri (caci pieirea nu se produce dintr-un caz fortuit sau de forta majora). daune-interese. daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore. in calitate de proprietar. clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai o singura data (cu exceptia celor doua cazuri mentionate: punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor).1479 si 1481 C.rezultate din pieirea lor. in calitate de proprietar. Daca lucrarea executata. caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale. Riscul contractului este suportat. receptia se poate face si pe parti. receptionate (art. iar instanta va putea constata executarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale. Prin urmare. deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. cu toate consecintele ce decurg din executare (de exemplu.civ. se va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun (daune-interese pentru cheltuieli de depozitare. desi a executat lucrarea (sau o parte din lucrare) de doua ori. clientul poate invoca exceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale. Art.) Daca clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata. lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea executarii ei si predarea silita. conservare etc.

se suspenda executarea.nr. in primul rand.in cadrul acestor raporturi . fiind aplicabila teoria riscului contractului. in toate cazurile. acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor (garantie conventional.11 alin.autorizatia justitiei etc. pentru lucrarea efectuata. se aplica termenul general de prescriptie. In schimb. contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti. Precizam. In lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii. se aplica regulile generale. ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve . dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal (art. Raspunderea pentru viciile lucrarii. dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari executate se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. Clientul este insa obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite.167/1957). in proportie cu pretul stabilit in contract. Daca viciile au fost ascunse cu viclenie. incheind in acest sens. Daca obligatia antreprenorului este succesiva (de exemplu. antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru 33 . potnvit legii sau contractului el datoreaza garantie. Antreprenorul raspunde insa. clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. cu fiecare dintre ei (instalator. raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca.echivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii. subantreprenorul avand . In cazul in care contractul nu ofera elementele necesare. daca ea este temporara.daca nu a fost obtinuta prin frauda (fraus omnia currumpit) .).rolul de antreprenor. se aplica regulile prevazute pentru antrepriza (art. Intrucat contractul se formeaza intuitu personae . caci obligatia nu poate fi vesnica.).1485). Potrivit Codului civil.1486 C.civ. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare (art. In raporturile dintre antreprenor si subantreprenor.). in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. un contract de subantrepriza. sumele de platit se determina prin experti.nr. electrician etc. obligatia se stinge.).5 din Decr.aptitudinile antreprenorului avand importanta. In caz de imposibilitate fortuita de executare. De exemplu.civ. In afara de aceste reguli speciale.1487C. pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii. in cadrul termenului stabilit. 167/1958. lucrari de intretinere) si nu s-a prevazut un termen. Deoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul. arhitectului sau antreprenorului (art. parchetar. iar daca este definitiva.civ. antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori. antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. cat priveste incetarea contractului. 1489-1490 C. Conform art. ca orice contract sinalagmatic. Pentru aceste vicu.).1 din Decr.este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. Aceste termene de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor. contractul de antrepriza inceteaza ("se desfiinteaza") prin moartea meseriasului. in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare (art. chiar daca nu executa personal lucrarea .

64/1995) antreprenorului. 167/1958 a stabilit un termen de 3 ani de la 34 .) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului (indivizibilitate naturala). Aceasta masura de ocrotire se adauga privilegiului imobiliar de care se bucura lucratorii.art. cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei (este deci o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor). antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent (in baza art. prin urmare. ei nu vor avea calitatea de subantreprenori.se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa). deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta (divizibila). inainte de intentarea actiunii directe).com. pentru garantarea creantelor neonorate de client (art. Decretul nr.42 C. In sfarsit.3 C. subliniem ca pozitia juridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate. furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului (lichidarii judiciare in terminologia Legii nr. fata de acesta pentru lucrarile (partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului. care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde singur.civ. in calitate de antreprenor. tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului (ori antreprenorului de specialitate). in lipsa acestei dispozitii. precum si antreprenorii de constructii. daca mai multi antreprenori . adica pe calea actiunii subrogatorii (oblice). n-au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului (daca acestia n-au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia. starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfrange asupra creantelor lucratorilor. Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului. fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret. Tot astfel. Aceasta actiune are insa neajunsul de a-i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului (de exemplu.toate lucrarile executate de subantreprenori.1483). daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea (iar obligatia codebitorilor nu este comerciala .).civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor (inclusiv clientului). Fiind o actiune directa. contractand direct cu clientul.1487 C. chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul executarii lucrarii. la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o (art. Fiind antreprenori.civ. Codul civil prevede o singura regula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei: antreprenorul (arhitectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea (cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii (receptiei) lucrarii (art.1000 alin. intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi. 1737 si 1742 C. lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului.coantreprenori . Ei il actioneaza direct pe client si. fata detertii pagubiti. Precizam ca. proportional cu valoarea creantelor.

civ. In privinta viciilor aparente ale lucrarii. 10/1995). el va avea actiune in regres impotriva antreprenorului.11 alin. raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie angajata potrivit dreptului comun (C. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi agravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului..) sau contractual (de exemplu. Dupa cum rezulta din aceasta reglementare speciala. dupa caz. respectiv cu durata de existenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice categorie (si instalatiilor aferente acestora) .29 din Legea nr.1483 C. 10/1995. cumparatorul constructiei). Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei).2 din Legea nr.23 lit. locatarul).167/1958 (art. aparute din vina sa. a defectelor de calitate. se angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca s-a stabilit un termen de garantie. raspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate (de exemplu. Pentru aceste constructii.1002 C. fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art. cateva secole).civ.civ. termenul de 3 ani prevazut de Decretul nr. au fost inlocuite cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse.2). pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta. Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului (arhitectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi (de exemplu. pe propria cheltuiala. fiind exceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor. prin ruinarea cladirii) poate fi angajata numai delictual (art. 167/1958). fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. tertii pot alege pe calea actiunii impotriva proprietarului (clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual (de exemplu.nu pot fi reclamate dupa receptie (predare-primire). precum si constructiile provizorii (art. care in materie de antrepriza -ca de altfel si in materie de vanzare . Legea nr. publice. exceptate de la prevederile Legii nr. Daca actiunea a fost indreptata impotriva clientului. prin art. (art. in perioada de garantie stabilita potrivit legii"(art.civ.indiferent de forma de proprietate sau destinatie -. In sfarsit. ele nu ar putea fi admise in 35 . In schimb. deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse. iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei raspunderea "pe toata durata de existenta a constructiei" (ceea ce inseamna.predare pentru descoperirea viciilor unei constructii (art. In acest sens. de regula. clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise.. 10/1995 privind calitatea in constructii s-a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrari. si Decretul nr. in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea prejudiciul.998-999 C.11 alin.k).2alin.2) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 10 ani prevazut de C. Clauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei. In orice caz. art. ci si interese generale.civ.1483) pentru ipoteza daramarii. 10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructii "de a remedia.).

58/1995 si L. este un contract prin care una dintre parti. Aceste reguli urmeaza sa fie aplicate. Raspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care executa lucrarea. Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect se rezolva in functie de clauzele din contract.nr. in mod corespunzator. Daca arhitectul n-a facut decat planurile constructiei.privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei (rezistenta). iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de executie. si daca lucrarea a fost executata de doi sau mai multi coantreprenori.167/ 1958). el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr-un viciu al planului (proiectului). Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse. In prezenta acestei dovezi. 1082-1083 C. transmite celeilalte parti. numita arendator. numit arenda.nr.16/1994 (modificata prin L. fara a se ocupa de executarea lucrarii.). Daca arhitectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului. varietate a contractului de locatiune. (inclusiv antreprenori de specialitate. inclusiv viciile structurii de rezistenta. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. culpa contractuala a antreprenorului (arhitectului) este prezumata.Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr. inseamna ca. antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile executate in subantrepriza (cu drept de regres in raport de culpa subantreprenorului). pentru jumatate. in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. Contractul de arendare . solvens-ul va avea actiune in regres impotriva celuilalt. in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa curga de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. clauze de agravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii.art.5 din Decretul nr.nr. iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului general de prescriptie (art. in 36 . in schimb. Pentru angajarea raspunderii. ei nefiind legati prin raporturi contractuale. 16/1994). Subantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual. in completarea celor doua acte normative se aplica. Evident. ei fiind obligati sa dovedeasca existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. clientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului.26). Sunt permise. el va raspunde alaturi de antreprenor. daca daunele sunt suportate de unul dintre ei. bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret. stabilite de parti. 18) Contractul de arendare. In acest din urma caz. Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile. proportional cu gravitatea culpelor. 16/1994 (vz.civ.65/1998 pentru modificarea si completarea L. dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila. numita arendas. dar si arhitectului (proiectantului). in caz de egalitate. culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de exonerare.

respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. ca si locatiunea. Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura. in vederea folosintei sau exploatarii temporare. se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). arendarea fiind o varietate a acesteia. iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun. arendasul nu poate avea calitatea de arendator. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat.1454 si urm. Daca un bun agricol se transmite. legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem. in com-pletarea acestor norme. chiar daca arendatorul ar fi de acord.Spre deosebire de locatiune. contractul este nul ca arendare. Din aceasta cauza. la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare. prin derogare de la principiul consensualismului.6 din Legea nr. caci cesiunea (vanzarea) dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea (cessio est maius. care este un contract consensual. spre deosebire de regulile aplicabile locatiunii.. care n-au fost abrogate expres de lege). Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie. deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare.conditiile aratate. este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. nu se poate admite nici schimbul intre doi (mai multi) arendasi. nici locatarul nu poate aduce 37 . Potrivit art. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral). nu o pot face nici cu titlu gratuit . 16/1994.24 alin. dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat). total sau partial.3 alin. fiind interzise si oficiile de arendasi (art. intrucat contractul de arendare are natura pur civila.22). sublocatio est minus). Rezulta ca.In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar.1). Desi legea nu prevede expres. uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului (art. consacrat de Codul civil. "regulile particulare la arendare" prevazute in Codul civil (art. "sunt valabile si opozabile" numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla (multipla) cesiune. Astfel fiind. Precizam ca.2) si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea. interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare. bunurile agricole arendate. cu titlu gratuit. sub sanctiunea nulitatii absolute.1) . si art.Potrivit legii. Tot astfel. arendasul nu poate subarenda. deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice (art. cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem. cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. arendarea este un contract solemn . Potrivit legii.

acest contract fiind considerat incheiat intuitu personae.65/1998 . numit arenda.4 alin. Legea nr. pomicole. Dar legea nu-l obliga pe arendas sa execute personal toate lucrarile agricole. ale societatilor comerci-ale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate exploatarii agricole (art.3). coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai (unul sau mai multi) care au implinit varsta majoratului.23). In legatura cu calitatea de arendator.1). amenajari piscicole si 38 . societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate exploatarii agricole (art. el fiind eliberat fata de arendator. sub nici o forma.si au pregatire de specialitate agricola. plantatiile de hamei si duzi).3 si 3). in mod exceptional. ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului. institutele si statiunile de cercetare si productie agricola. daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului . Rezulta ca arendasul. prealabil) al arendatorului. sa aiba ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator (art. legea mai prevede ca regiile autonome.astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice. de exemplu. dar si obligatiile lui. 16/1994 .contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani . inclusiv cele cu capital partial sau integral strain. Intrucat cesiunea se face cu acordul (se subintelege. persoane juridice.permite cesiuea contractului de catre arendas (in calilate de cedent). Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas. membrii unei familii . Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o delegatie perfecta (confundata cu novatie prin schimbare de debitor). pepinierele viticole.indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate .ca aport social folosinta bunului inchiriat. In calitate de arendas . cesiunea se face (in calitate de cesionar) sotului arendasului. pasunile impadurite. practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator. el poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii in agricultura si poate incheia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii (art.unul sau mai multi. ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie agricola. Arendasii. Legea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol. daca sunt indeplinite doua conditii(art. Potrivit legii.18). trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in Romania. prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile. livezile. nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator. Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas. Atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (art.21): exista acordul scris al arendatorului. viile. arbustii fructiferi.

de exemplu.d. cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare). nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta).1).1467) platibila in natura.13-14). 1000 kg grau pe hectar de teren arendat. durata arendarii (data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract (art. trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art. care "pot fi" avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei (art. potentialul de productie al terenului.Potrivit art. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii. lasa.65/1998. Bineinteles.desi legea speciala nu mai stabileste o durata minima .). Spre deosebire de locatiunea de drept comun (care poate fi contractata fara precizarea termenului).civ. 25 % din recolta realizata .sau in bani). utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art. In toate cazurile.ea nu poate fi mai mica decat "timpul necesar ca arendasul sa culeaga fructele" (art. nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole.7 alin.21 din Legea nr. pentru a fi in prezenta unui contract de arendare.5 lit. 16/1994. masinile. 1. Deci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii. sau determinata procentual din recolta.1462 C. precum si animalele. Consideram ca .2. in fructe (arendarea pe fructe). amenajarile de imbunatatiri funciare sau rasa. planul de situatie al terenurilor). gradul de accesibilitate a mecanizarii. de comun acord. de regula. Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor. 5 lit. de exemplu. si art. bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas. drumurile tehnologice. animalele pentru carausie la constructia unei case etc. terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive. astfel cum a fost modificata prin Legea nr. un an agricol (in cazul terenurilor).de imbunatatiri funciare.). fara limitari legale.determinata in cifre absolute.b si f). Dar Legea arendarii. Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei (de exemplu. platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. Legea nr. 16/1994: "In contractul de arendare. nu prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului arendarii. la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii (cuantumul arendei in natura . varsta. de asemenea. astfel cum a fost modificata. starea biologica in cazul efectivelor de animale etc. contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii). Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu.). neexistand vreo limita maxima (sau minima) legala. Inseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei. 39 . fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani).). constructiile de orice fel. fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art. Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator.

In realitate. obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului. bineinteles. 1434 C.partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale. Pentru rezolvarea problemei. 16/1994 a consacrat putine texte reglementarii obligatiilor partilor in contractul de arendare. tinand seama. in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). in ambele cazuri in mod fortuit. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art. In art. prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare. Riscul lucrului-Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale. arendasul nu suporta riscul lucrului. Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita. lar aceasta problema vizeaza.). uzufructuar). iar in alin. ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic.2 la cazuri fortuite si de forta majora. Se pare ca legiuitorul.civ.21 alin. 1082-1083 si 1156 C. in parte. Dupa cum se poate observa. De asemenea. calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora. suportarea pagubelor (daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore (deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa-i angajeze raspunderea). riscul contractului de arendare (pierderea recoltei. riscul lucrului (pieirea "bunurilor arendate") si. va suporta si el riscul lucrului. prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta. in cadrul a doua alineate. constructii. se mai impune o precizare terminologica. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr.civ. Legea nr. masini si utilaje etc. de specificul raporturilor din materia arendarii. iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. in consecinta. folosind o terminologie imprecisa. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului.1431. a avut in vedere. care completeaza dispozitiile legii speciale (art. de catre proprietarul-arendator (res perit domino).1074. a produselor agricole datorata "calamitatilor naturale"). cele doua aspecte ale problematicii riscurilor. cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator. trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta.) se suporta.1 se face referire la calamitati naturale. in completarea lor se aplica regulile de drept comun privind locatiunea. daca i s-ar fi restituit (ar. adica din o cauza straina. urmeaza sa facem numai unele 40 . 16/1994.). Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu. Inainte de analiza acestor reguli. in ambele cazuri. potrivit regulilor generale. problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile.26). de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora.

ca un bun proprietar.civ Desi legea speciala nu prevede. arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate. dupa cum am vazut. sunt in sarcina 41 .1421 alin. se suporta de arendator. Potrivit art.precizari. urmeaza sa facem numai unele precizari. sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.civ. de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite.20) .1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite. iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu. dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art. fiind cherabila. de a le restitui la incetarea contractului. in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv.1422 C. potrivit legii. in natura si/sau bani.civ. daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art. Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei.3 si 11). potrivit raporturilor contractuale dintre parti. precum si de a executa toate obligatii contractuale". Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate.3). intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate . Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului. Riscul pieirii fortuite. Potrivit art. se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.1429 pct.civ. de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate.vz.8 alin.1435 C. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto). In caz de incendiu.).care. exploatarii agricole.2.10). in conditiile stabilite.civ). Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea. Plata arendei. "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate.l C.).8 alin.8 alin.l C.). art. 1431-1432 comb. tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor . pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art. reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice). arendatorul este garant nu numai de evictiune. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legale (art.l 104 C.civ. iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a primit in buna stare (art.civ.1425 C. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate (art. cu art. fiind aplicabile dispozitiile art. Restituirea bunurilor arendate. iar nu portabila (art. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract.1454 C.). la termenele si la locul de plata prevazute in contract. plata se face la domiciliul arendasului. Daca locul platii nu este prevazut. Arendasul trebuie sa plateasca arenda.).

) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art. deoarece ea se incheie pe o durata determinata.211 alin. mostenitorii arendasului decedat . beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege (art. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas. de asemenea. se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept. in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului.).arendatorului .civ. el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate. drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei. daca mostenitorii sunt minori.instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art. In acest sens.pentru a putea continua raporturile de arendare .1440 C. Astfel.art. nu pot produce efecte. Iar pe plan financiar. se aplica dreptul comun. In plus.1439 alin. Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie. Este avuta in vedere o intelegere (mutuus dissensus) realizata pe parcursul executarii contractului.civ.2 C. denuntarea unilaterala (ca mod de incetare a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii.totala sau partiala . "in conditiile legii". In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr. neclara). fara interventia justitiei. obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. sunt aplicabile. Sunt aplicabile si dispozitiile Codului civil privind obligatia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor. 65/1998. "contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen" (art. potrivit art.l 1). Legea prevede insa ca "prin acordul partilor. legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie.-Reamintim ca.12 alin. contractul inceteaza prin deces.trebuie sa fie persoane majore.1. cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte. s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate de confuza.a bunurilor arendate. Moartea uneia dintre parti.24). Pentru aceasta. adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului. afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. In caz de pieire . potrivit dreptului comun. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art. Asa cum am vazut. mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti. In schimb. iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti. Aceasta din 42 . Alte obligatii.6 alin. locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art. fiind considerat agricultor. regulile dreptului comun.8 alin. cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale . in termen de 30 de zile de la data decesului".4). precum si in cazul desfiintarii (desfacerii) titlului arendatorului.3).3). in dreptul comun.

Pentru cazul decesului arendasului. trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor convergente (de exemplu. partile se inteleg sa reinnoiasca contractul. In schimb.urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului.3). Rezulta ca. un act de administrare). la expirarea termenului prevazut. ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului chiar daca arendatorul si-ar fi manifestat vointa in sens contrar. pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art.12 alin.251 alin.Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi. cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului. daca nu a fost reinnoit (fie si cu mai putin de un an inainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante . Daca mostenitorii nu se inteleg. prin ordonanta presedintiala. ce se intampla daca manifestarile de vointa (cu privire la soarta arendarii dupa expirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt divergente? Este evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc. la cererea oricaruia dintre ei.). practic. despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de expirarea termenului sau mai tarziu. judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna.251 alin. Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzatoare din lege sunt neclare si. Mai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din Codul civil referitoare la tacita relocatiune. in nici un caz. un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii legale exprese. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte. numai in conditiile legii speciale (forma scrisa inregistrare etc. fie si dupa expirarea termenului contractual) textul nici nu era necesar. legea mai prevede ca." Daca legiuitorul a voit sa deroge de la dispozitiile clare ale Codului civil referitoare la tacita relocatiune. Prin urmare. dupa expirarea termenului.1. in principiu. Inseamna ca.12 . Art. deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art. respectiv arendasului decedat. de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art.2). ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. consideram (desi din textul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta. Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului. contractul inceteaza. In cazul decesului arendatorului. ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. iar eventuala folosire a bunurilor 43 . nu rezolva problema. Numai ca. partile nu mai au obligatii contractuale. daca sunt mai multi mostenitori. impotriva vointei arendasului. tinand seama si de faptul ca arendarea este. daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege (dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

valoare ce nu poate fi depasita. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi cu asiguratul prin incheierea contractului de asigurare. prevazut in contract. 20) Contractul de depozit.agricole de catre arendas este lipsita de temei juridic. posibil dar incert. indiferent daca asigurarea este facultativa sau obligatorie. Prima asigurata este suma de bani pe care o platescte asiguratul. Contractul trebuie incheiat in forma scrisa. Asiguratul trebuie sa completeze o declaratie de asigurare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. sa plateasca asiguratului o indemnizatie de asigurare. Riscul asigurat reprezinta un eveniment viitor. Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane. indemnizatia de asigurare se plateste doar in limita sumei asigurate. care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata si sa-l 44 . Asigurarea de bunuri-suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat. Asigurarile contractuale pot fi de doua feluri: facultative si obligatorii. riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului sau a altei persoane determinate. 19) Contractul de asigurare. cu toate consecintele prevazute de lege pentru aceasta situatie (raporturi extracontractuale). numite depozitar. Termenul de prescriptie este de 2 ani. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat. posibil dar incert. riscul trebuie sa fie un eveniment viitor. Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract. ele se impart in asigurari comerciale si mixte. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. Prin indemnizatie de asigurare se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului asigurat. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract. Asigurarile facultative-una din parti numita asigurat se obliga sa plateasca celeilate parti numite asigurator o anumita suma de bani. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care s-a produs. Asigurator-societate comerciala obligata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asigurare. riscurile asigurate trebuie sa fie detrminat in contract. In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare. Dauna de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. forma scrisa fiind ceruta ab probationem. iar asiguratorul se obliga ca in ipoteza survenirii cazului asigurat.

Potrivit articolului 801 din Codul civil. Se poate dovedi prin orice proba admisa de lege. In caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune-interese deponentului pentru prejudiciul suferit. Sumele cheltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. Daca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate alege intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare.restituie la cerere in natura. In aceasta categorie este inclus si depozitul hotelier. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. donatia este un contract solemn prin care o parte. Depozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale. Deponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. Depozitul necesar exista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane. fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. In acest caz depozitarul devine proprietarul bunului. Cel care invoca caracterul neregulat al depozitului este obligat in caz de indoiala sa-l dovedeasca. Se cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. Condiţii de validitate şi efecte. Depozitul cu titlu gratuit este unilateral. In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire revine mostenitorilor. Poate fi cu titlu oneros sau gratuit. Restituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand chiar daca s-a stipulat un termen. concretizata in incheierea contractului. in forma si in conditiile prevazute de lege. Aceasta intentie. dar raspunderea hotelierului este apreciata mai sever. Depozitul este de doua feluri: depozitul propriu zis si sechestru. Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat si sa-l restituie in natura. Depozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le-a perceput. cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti. justifica marirea unui 45 . Depozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. ci prin alte lucruri asemanatoare. 21) Contractul de donaţie. Depoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. numita donator. individual determinate. numita donatar. cu intentia de a face o donatie(animus donandi).

fam. 813 C. 129 alin. lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C. Incapacitati de a dispune si de a primi donatii. civ. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit. cu titlu oneros. 1 – 3. ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie. De asemenea. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. 977 – 985 C. 105 si 107 C.. Trebuie facuta precizarea. de asemenea.). civ. Existenta intentiei de a dona este cauza donatie. intretinere. pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic. Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. etc.). aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral. Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar. caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. ). civ. Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu. cadourile prin diferite recompense. etc. ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor. Civ. Donatia. In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati : Incapacitati de a dispune – potrivit articolului 806 C. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros. nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale. Nu constituie donatii premiile. deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia. Intentia liberala(“animus donandi”) trebuie sa existe la momentul incheierii contractului(art. Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia. ). dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege. operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv. constituind cauza ei. minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului 46 . deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul. Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor. respectiv intentia de a dona(“animus donandi”). modificat prin art. facute cu scopuri publicitare. prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. comodat. de asemenea.patrimoniu in detrimentul altuia.. Contractul de donatie este un contract solemn.

cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. impunand sarcina (“obligatia”). capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu : necesitatea patrimoniului propriu). este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. 41 alin.legal si al autoritatii tutelare. civ. 808 C. daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. 2 din Constitutie). acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in momentul acceptarii donatiei. 141 C. potrivit articolului 814 alin. 1 si 3 C. atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. norma referitoare la capacitatea juridica a partilor. 2 Codul civil. daca donatia se incheie prin inscrisuri separate. In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de donatie. De exemplu. donatorul trebuie sa fie “capabil” de a face donatii in momentul lansarii ofertei. Practic. ) in favoarea donatorului. Si art. donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil. De exemplu. Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate. Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa. Momentul in care se cere existenta capacitatii In privinta capacitatii de exercitiu. In privinta donatarului. cu exceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii. ). in momentul acceptarii ei de catre donatar. este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii. ) si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. Incapacitati de a primi -Nu pot primi donatii persoanele neconcepute (art. fam. Nu fac parte din aceasta categorie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar (art. nulitatea poate fi absoluta sau relativa. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator) facandu-I slujbe si alte practici religioase (art. 810 alin. 809 C. 2 C. In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non – profit) acestea vor putea primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii juridice. moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate. civ. Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren (art. civ. In favoarea tutorelui. 810 alin. persoana care l-a ingrijit pe donator in sensul ca I-a facut menajul sau alte servicii casnice poate fi gratificata de catre donator. de acestia inaintea mortii. de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. Astfel. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. Sanctiunea incapacitatilor speciale de “a dona” sau de “a primi donatia”. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu un bun. Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie 47 . ingrijite medical. ). civ. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului.

oferta devine caduca. Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor. ). 1167 C. irevocabila. ca si cum nu ar fi existat. unitatea administrativ – teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii. fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca reprezentantii legali ar refuza sa accepte (art. Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. adica conditiile generale prevazute in art. donatia poate fi confirmata. in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept. Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C. civ.de catre minori fara sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art.). Sa constituie prestatie a celui ce se obliga. daca sunt de interes local. 948 si 964 C. In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa. atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia. civ. civ. C. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat. potrivit legii sau actului constitutiv. civ. nulitate care poate fi invocata de reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi. ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic. fara o contraprestatie. 2 C. obiectul contractului trebuie :Sa fie determinat sau determinabil. Dupa moartea donatorului. Sa fie licit. civ. Incapacitati de exercitiu-Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa.. Daca donatia este cu sarcini. ). Donatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite. confirmare care se 48 . Astfel. 815. In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti). Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este. Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. posibil. Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. chiar si din oficiu de catre instanta de judecata. sa reprezinte organul de stat. nulitatea putand fi invocata de orice persoana. daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului. a Consiliului Judetean sau al Municipiului Bucuresti. in momentul incheierii contractului. in principiu. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”. in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. Potrivit articolului 814 alin. civ.

Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana. in definitiv. Efectul translativ opereaza in puterea contractului – acordului de 49 . si in cazul contractului de donatie. valoarea lor globala (art. mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. in sensul ca – odata incheiat – nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. dupa incetarea casatoriei. reglementata prin texte speciale(art 801 si 822 – 824 C. fie si donatorul. fie in mod tacit printr-un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. civ. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este “legea partilor”) si nu poate fi revocat (desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). Aceasta irevocabilitate. ceea ce se numeste irevocabilitate de gradul doi. donatie cu vicii de forma. nu este cea prevazuta pentru toate contractele ( art.intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. ). acestea trebuie inscrise intr-un “stat estimativ” semnat de ambele parti contractante. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui. Revocarea se poate face “ad nutum”(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul casatoriei. Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special. corporale sau incorporale. iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. ) si care rezulta din principiul ca. ori dreptul de abitatie este valabila caci. Se poate face fie in mod expres (prin act autentic). Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. evident. civ. Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. chiar daca lasa mostenitori. ci insati esenta contractului. se doneaza doar “nuda proprietate”. Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare. Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. 827 C. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator. inscris in care sunt descrise bunurile. Clauza referitoare la o conditie cazuala. civ. dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. deghizata. Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza. ). Cu alte cuvinte. adica lipsa inscrisului autentic. Se considera ca statul estimativ este o conditie “ad probationem”. Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. 969 C. odata incheiat. mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei. singura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. Prin esenta lor. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. liberalitatile intre vii sunt irevocabile. caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar. In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze : Clauza referitoare la termen.

in urmatoarele cazuri : Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului (art. Astfel. exista pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit. donatorul va raspunde atat pentru evictiune. forma inscrisului autentic. 828. de la caz la caz. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini. In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar. in limita sarcinilor impuse donatarului. Contractul de donatie este. instanta de judecata – pe baza probelor administrate – apreciaza. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare. alin. legea prezuma a fi persoane interpuse : parintii. in principiu.In general. Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate. 828. alin. Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului(art. raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. civ. Obligatia de garantie-In general. reductiune. civ. cu exceptia obligatiei de “recunostinta”. evident. 828 alin. datorita viciilor ascunse ale lucrului. In cazul revocarii pentru survenienta de copil. instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare. revocarea donatiei. 3. alin. Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul remiterii de datorie). contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. C. Donatiile prin interpunere de persoane-Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. ). iar cel ascuns cu adevaratul donatar.vointa – fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. civ. Donatiile deghizate-O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de exemplu o vanzare). etc. donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat. cat si pentru viciile lucrului (art. ). aceasta opereaza de drept (in virtutea legii). 2 C. donatia deghizata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii. Daca donatia este cu sarcini. datorita dificultatilor de dovedire.). respectiv :Pentru neindeplinirea sarcinilor. Astfel. donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. copiii si sotul persoanei incapabile. prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. Donatiile indirecte sunt acele 50 . Pentru survenienta de copil. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. Obligatia de predare a bunului donat -Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta. In privinta probei interpunerii de persoana. este incompatibila o asemenea obligatie. fie sub forma interpunerii de persoane. mai cu seama cele legate de capacitatea juridica. raport. care nu pot primi donatiile. in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei(dolului). irevocabil. ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace. 1 C. Pentru ingratitudine. 3 C. In plus. Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit. 828. In principiu. civ.).

Stipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii. Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale. Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul. Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii : Acordul de vointa al partilor. iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor “ad probationem”. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul 813 C. prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la un drept.donatii care se fac nesimulat. Donatia este. pentru donatii. darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei elementului material – traditiunea bunului donat. prin acte juridice altele decat contractul de donatie. Numai 51 . Stipulatia in favoarea unei terte persoane – stipulatie pentru altul – este o donatie. Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata. caci dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent. Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a gratifica pe cineva (“animo donandi”). in acest caz. De regula. Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului. in mod frecvent. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai. adica donatarul. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de “a gratifica “ o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati. Aceste particularitati sunt : Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. civ. un act accesoriu actului principal care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. dar prezentand si unele particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. Donatiile indirecte se realizeaza. Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute “in favorem”. daca se face cu intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(“donandi cauza”). Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant – promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar.

arborii din padure. curatenie. la intretinator. care se obliga sa presteze intretinere. numita locator.civ. sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. Astfel fiind. recolta de pe camp etc. locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. medicamente. fie unei alte persoane. 23) Contractul de locaţiune. Intretinutul este obligat sa transfere proprietatea bunului (ex. de regula oneros si uneori gratuit. pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. o casa) sau o suma de bani. plata consumului casnic) si sa-l inmormanteze pe intretinut dupa datina. pierzandu-si casa sau alte bunuri. imbracaminte. ci ca accesoriu al folosintei.asupra lucrului. Este asimilat. in perioada de tranzitie din Romania. Obligatiile partilor contractante: intretinatorul este obligat sa asigure prestarea intretinerii (ex. fie intretinutului. sa predea bunul si sa raspunda pentru el (raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia. 22) Contractul de întreţinere. totala sau partiala. uneori. 1411 C. numita intretinator. 31 Codul familiei. Este un contract consensual bilateral. ci vanzare52 . el avand reglementare proprie in Codul civil. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. garantand impotriva evictiunii). folosinta temporara. ori o suma de bani (sau amandoua impreuna) unei alte persoane.donatiile facute de parinti in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii.). ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzarecumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . sinalgamatic. nu si dobandirea proprietatii fructelor. contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. numita chirie (art. Contractul de intretinere face parte din categoria contractelor nunumite. Teoria si practica judiciara evidentiaza faptul ca.). (de exemplu. iar nu un drept real. contractul nu poate fi calificat locatiune. prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate. ca si donatia. se obliga sa asigure unei alte persoane. hrana. numita locatar (chirias). a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. potrivit art.ca drept de creanta . intuitu personae. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. numita capital. Locatiunea este un contract prin care o persoana. Contract transaltiv de proprietate.

locatiunea este dimpotriva. vesnica. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului).numita contract de inchiriere. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune.civ.si pentru locatiunea unor suprafete locative . dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul (chiria) (art. legea distinge intre urmatoarele situatii: Daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una dintre parti neaga existenta lui. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. Daca litigiul priveste alte elemente ale contractului decat pretul (de exemplu. 1416 C. ea poate fi si nedeterminata.civ.civ. 1415 C. contractul nu poate fi calificat locatiune.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului.). care se incheie prin acordul . 1417C.in caz de executare contestata .cumparare. In anume domenii insa. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). Locatiunea este un contract cu executare succesiva. In principiu. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. in privinta termenului insa. iar cheltuielile expertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de expert intrece pretul pe care el l-a aratat (art. prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. consimtamantul locatorului la schimbarea destinatiei bunului). deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti.).) si chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat . Locatiunea este un contracl comutativ. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. daca nu este constatat printr-un inscris. prin consimtamantul partilor. In aceasta privinta. locatarul (daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului.civ.cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii.numita contract de arendare . In ceea ce priveste durata contractului. prezinta oarecare greutati. se aplica regulile gcnerale din materia de probe.fie si tacit al partilor (solo consensu). dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta.). legiuitorul intervine prin prorogari legale. legea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative (art. Spre deosebire de 53 . in timp. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. Locatiunea este un contract consensual. dar nu poate fi perpetua. contractul este nul ca locatiune. ci vanzarecumparare. care este un contract esentialmente gratuit. durata contractului se stabileste liber. Cu atat mai puternic cuvant. fara vreo formalitate. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. 1450-1452 C.

locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.tolal sau partial . in principiu. Titlul locatorului. In sfarsit. respectiv. este considerata de lege ca act de dispozitie si. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. Pe de alta parte.6 si art. Precizam. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru).) sau un locatar (art. Tot astfel. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. Bineinteles.civ. bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat o data cu bunul principal de existenta caruia depinde si 54 .). ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (art. este numai posesor de buna sau rea-credinta). acest contract fiind pentru el res inter alios acta. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. Lucrul inchiriat . un uzufructuar (art. un mostenitor aparent). dar numai la cererea partii incapabile. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. Iar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat (art. cu art.1268 C.civ. Astfel fiind.).poate fi un lucru mobil sau imobil. caci locatiunea este. 1419 comb. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. neque depositum. 135 alin. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani.civ. neque locatio rei suae consistere potest). daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune. Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. Capacitatea de exercitiu. de asemenea. un act de administrare'. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat.14-16 din Legea nr. 534 C. 1268 C.5 din Constitutie si art. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea.civ.civ. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. 965 C. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu. In cazul imobilelor insa.contractul de vanzare-cumparare. in consecinta. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. corporal sau incorporal (de exemplu.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune.12 alin. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . 576 C.) in caz contrar. Astfel. partile trebuie sa aiba capacitatea. riscul pieirii fortuite. este suportat de locator. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. dreptul de proprietate industriala).

Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. Nici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art.).coproprietatea fortata. Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite "locative".in lipsa de stipulatie contrara .daca nu s-a prevazut altfel . ci un comodat. potrivit regulilor generale. Lucrul. lasata la aprecierea unui tert (ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar (variabil). inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari).).in lipsa de stipulatie contrara . locatarul se poate adresa justitiei. Dar ea poate fi determinabila. Obligatia efectuarii reparatiilor. trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . printr-o clauza contractuala. impreuna cu accesoriile sale. Sub sanctiunea nulitatii. titularul ei neputand asigura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau.spre deosebire de vanzare -contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (de exemplu. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare). iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). chiria trebuie sa fie sincera si serioasa. de regula in mod succesiv. daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat (comodatul fiind un contract real). care . luna. locatorul fiind obligat . in bani.din 55 .sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca.civ. In caz de nerespectare a acestei obligatii.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului.2 C. Daca chiria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii. daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii (reparatii capitale. 1420 pct. fie global fie.2 si 1421 alin. Cu ajutorul regulilor care guverneaza contractul de schimb nu pot fi solutionate problemele juridice ale schimbului de drepturi de folosinta. Pentru aceasta.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si .l C. Pretul se fixeaza. Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii. Predarea (art. Obligatia de predare. anul etc. Dar .) si se plateste la termene stipulate. Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. 1420 pct. Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. pe unitati de timp (ziua. contractul nu mai este o locatiune. Regulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in schimbul folosintei unui alt lucru.civ. de exemplu. degradari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. de regula. cotaparte din fructe sau prestari de servicii). 1421 alin.

civ. 1420 pct. 1426 C. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie.civ. adusa prin efectuarea reparatiilor.proc.civ. Se admite ca. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului.civ. Prin urmare. 1077 C. fie indirect prin schimbarea destinatiei.civ.3. Astfel. 676). cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. 10201021 si art. Obligatia de garantie (art. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator.civ. 1439 alin. fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului (art. cum este si locatarul.sunt in sarcina locatarului. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului.). In acest sens. Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. Locatarul singur. fie rezilierea contractului (art. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului.2 C. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. in acest caz incetand contractul. se poate apara contra tulburarilor de fapt. tulburare de fapt sau de drept. in numele sau personal. 1424 C. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. Pe de alta parte.). In virtutea obligatiei de garantie. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art. Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. Art. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. 1439).mornentul predarii . permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei.). locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. prin actiunile posesorii. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat". retinand cheltuielile efectuate din chirie. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. animus domini) .dar si de catre detentorul precar. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. "care detine lucrul in interesul sau propriu. in caz de urgenta. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. si anurne. C.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. 1425 C.civ. 56 . art. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. C. neputand fi amanate pana la incetarea contractului.

De exemplu. de uzufruct. Cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului. sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie.). cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului. acesta poate sa si iasa din proces. existenta de insecte. asupra lucrului. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune . locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . 1427-1428 C. de folosinta etc. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate.civ. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. de exemplu. De exemplu. In acest caz.interese . poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus).civ.1426 C. sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. cu conditia ca agentul tulburator: sa nu fie locatorul.interese (art. chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. Cand folosinta locatarului este tulburata printrun fapt al unui colocatar. nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter.). locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel.ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). In caz contrar. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune. Locatorul este garant pentru viciile (defectele. dar a impiedicat folosinta locatarului. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). starea necorespunzatoare a cosurilor.Viciile. locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului (inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata (institutia procedurala de "aratarea titularului dreptului") si care este obligat sa-i apere folosinta. infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului.civ. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art.1422 C. in cunostinta de cauza.). locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei.). Gravitatea viciilor se apreciaza 57 . al unui vecin sau al unui tert oarecare.

locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (spre deosebire de obligatia de garantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile existente in momentul vanzarii). consideram ca locatarul poate sa exercite o profesiune liberala (de exemplu. dar fara daune interese. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. Conform art. si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune58 . agravata (de exemplu.civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese.1085 C. Obligatiile locatarului. Daca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului.potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate. caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului.civ). la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. In cazul descoperirii viciilor ascunse. Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei. se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesii. Modificarea obligatiei de garantie.Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. atelier mecanic).civ.1 C.total sau partial . Daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul . locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului. iar in lipsa de stipulatie speciala. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta (fraus omnia corrumpit). De exemplu. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. daca nu s-a prevazut altfel in contract. de exemplu. Locatarul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile existau in momentul incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare.1339 C. 1422 alin. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . 1429 alin. a contractului.2 C. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. Pe de alta parte. avocat) sau chiar o meseria (de exemplu. croitor). dimpotriva. cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului (de exemplu.de instanta. destinatia sa anterioara etc. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta.civ). obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti. In schimb.). Daca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei majore intervenite in timpul locatiunii. totala sau partiala. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. limitata ori inlaturata.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract. potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. Totusi.

locatorul poate actiona in cursul locatiunii. spre deosebire de reparatiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. Tot astfel. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art. inclusiv viciile de constructie.indiferent de natura lor (chiar daca sunt locative) nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vechime su forta majora (art. Locatorul are in schimb dreptul de a cere. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obligatia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat. In schimb.civ. nu sunt limitatieve). locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare.civ. repunerea lucrului in starea initiala. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. Sunt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu schimba destinatia lucrului. Daca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului. locatorul poate cere daune-interese.1448 C. a gazelor sau a apei. vizitatori etc). caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. instalarea telefonului sau a antenei de televizor.). In lipsa de stipulatie contrara. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe timp mai mare de 3 ani este 59 . Reparatiile . 1730 pct.interese. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. Locatarul raspunde de asemenea. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. la incetarea locatiunii. Chitantele de plata a chiriei sunt opzabile tertilor chiar daca nu au data certa.civ. Sarcina probei incumba locatarului. 1 C. Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei.) ori caz fortuit si bineinteles. Plata chiriei. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. De aici obligatia locatarului de a efectua reparatiile mici (numite locative.civ. dar numai la incetarea locatiunii. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. persoane tolerate. potrivit regulilor generale.). iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. de exemplu. Conform art. cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. introducerea luminii electrice. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. de simpla intretinere). 1429 C. chia daca nu sunt locative. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. In caz de neexecutare. din culpa locatorului. 1434 C. de persoanele familiei sau de sublocatari.14471449 C. (Enumerarea reparatiilor locative din art.civ. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative.

orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. Iar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului. fortei majore sau cazului fortuit.prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa). Raspunderea pentru incendiu.. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. 1434 C. Evident. Restituirea lucrului. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex.).civ. 1435 C. locatarului (art. 1435 C. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. contructu).civ. toti locatarii vor fi exonerati de aceasta raspundere. Daca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. cu art. potrivit regulilor generale.civ. Dovada incumba.. In lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare.civ.civ.intrucat este contractuala. . iar nu solidara. In orice caz.1435 decat pentru cauza anonima. intrucat este un detentor precar. in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea.). S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. 494 C. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar). caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. iar nu delictuala . Daca locatorul-proprietar foloseste si el o 60 . in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art. Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara (art. 1435 C. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . totala sau partiala a lucrului. de la o casa vecina (art.civ. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. si art. oricare colocatar va putea dovedi .in lipsa de conventie . Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. Deci raspunderea lor . Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. C din Legea nr. plata facuta vechiului proprietar este valabila. 21 lit. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului .dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat cheltuielile . Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii.in afara imprejurarilor prevazute de art. 7/1996). 1394 C. 1082-1083 C.ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n-a putut izbucni in partea pe care o ocupa.). locatarul fiind considerat de rea-credinta.1421 alin. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila).va fi conjuncta.1 C.supusa publicitatii imobiliare ( art.civ.1431.). Pentru a fi exonerat de raspundere.iar la restituire raporturile dintre parti . spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului.vor fi solutionate potrivit art.civ.1431 si 1432 comb. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa).

Acest consimtamant poate fi dat in scris. in principiu. legea prevede expres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert.reprezentand o exceptie de la dreptul locatarului de a subinchiria . Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare. Interzicerea sublocatiunii (in total sau in parte) . In acest sens. In lipsa unei asemenea dovezi. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii.. 1418C. clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive. dar si verbal (nu se aplica art.civ. Precizam. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. Desi legea nu prevede expres. cea partiala fiind permisa. Sublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii (prima prevazuta expres de lege. 1433 C. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. ci trebuie sa fie stipulata expres (art. 1435. Conform art. ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea (sau cesiunea) a fost interzisa. Apararea contra uzurparilor. Pe de alta parte. daca s-a interzis sublocatiunea totala. in baza unui contract de sublocatiune (art.civ. refuzul locatorului de a consimti la incheierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat.civ. intrucat aducerea ca aport echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune).). aducerea ca aport va fi valabila 61 . a doua subinteleasa): Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal.). ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. de asemenea. In orice caz.parte din imobilul inchiriat. in sine. 1440) sau prin acte inter vivos (de exeinplu. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. locatiunea nu este un contract incheiat intuitu personae. Astfel fiind. drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa (art. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente. In conceptia Codului civil.nu se prezuma. 1418 C. validitatea sublocatiunii poate fi conditionata (printr-o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului de sublocatiune. dar nici sa fie abuziv. este permisa cea partiala.civ. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). Aceasta interdictie transforma locatiunea intr-un contract incheiat intuitu personae. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. in tot sau in parte. Sublocatiunea. 1435. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei.1416 C. locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). Astfel fiind. iar daca interdictia este imprecisa ("nu se poate subinchiria") ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale. pentru a fi exonerati de raspundere. Iar daca sublocatiunea (cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului. De exemplu. locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor.

care ramane obligat in continuare fata de locator. 1418 C. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (de exemplu.). Daca locatarul a incheiat contractul de sublocatiune (de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate. durata mai scurta etc.numai daca locatorul consimte. deopotriva.591-592 C. in virtutea privilegiului sau de locator (art. locatorul il poate libera pe locatar.cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (adica o cesiune de creanta cu titlu oneros . chiar daca chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (art.intre cele doua institutii juridice. prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei.din acest punct de vedere . locatorul va putea cere prin justitie executarea obligatiilor (ceea ce poate avea ca efect.1730 C. expulza-rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese) pentru neexecutarea de obligatii (art. Bineinteles. cesiunea si sublocatiunea (art.proc. Cesiunea.civ. chiar daca partile s-au conformat obligatiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator.). de unde urmatoarele consecinte: pentru opozabilitatea contractului fata de terti (intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr-un act autentic (art. caz in care cesiunea se 62 .). obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intregul sau. Aceste dispozitii se explica prin faptul ca existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe (si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar).civ.) el poate sechestra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inchiriat. casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere).civ. se admite ca . Textul care permite.civ.).civ. nu distinge . 1393 C.). a unui lucru) . de exemplu. Rezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. Desi Codul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa.2 C. ci numai drepturile locatarului. chirie mai mare sau mai mica.art. sublocatiunea nu produce efecte fata de el (fiind o res inter alios actu). 1391 si urm. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune. In conditiile in care poate interveni sublocatiunea.).spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune (avand ca obiect asigurarea folosintei temporare. Intrucat loca-torul nu este parte contractanta.civ.). in baza principiilor care guverneaza cele doua institutii. este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. In aceste limite. 1429-1430 si 1439 alin. pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea. 974 C. Ei pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice (art. totale sau partiale.civ. drepturile si obligatiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse. dar numai in limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru chiria viitoare. Cu toate acestea. sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal (de exemplu. C. intrucat Codul civil nu cunoaste cesiunea obligatiilor.

precizam ca regulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune). In cazul sublocatiunii. evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal.). Iar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea). d) pieirea lucrului. potrivit regulilor de la cesiunea de creanta.si o dubla delegatie perfecta (novatie prin schimbare de debitor). 1392 C. confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. realizandu-se nu numai o dubla cesiune.civ. in materia schimbului de locuinte (art. In schimb. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilierea lui pentru neexecutare cu daune-interese . De exemplu. Cauze de incetare. spre deosebire de sublocatiune.33 din L. cu titlu universal ori cu titlu particular). cesionarul ia locul cedentului (in privinta drepturilor).). cedentul. Asa cum in cazul contractului de schimb se aplica regulile vanzarii (in completarea regulilor prevazute pentru contractul de schimb). fiecare copermutant (cedent) ramane obligat fata de locatorul initial. care poate fi dovedita potrivit regulilor prevazute de lege pentru contractul de locatiune. locatarul-cedent garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii contractului (art. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune. dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau. se aplica. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. Daca schimbul drepturilor de folosinta este reglementat prin norme speciale. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). contractul de locatiune inceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. evident. locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar. dar . b) expirarea termenului. nr. care la randul sau poate actiona impotriva locatorului. sublocatarul poate cere executarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal. in schimb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal. 1440 C. cesiunea este supusa regulilor vanzarii-cumpararii de creante. fiind un vanzator. aceste norme (lex specialis generalibus derogant).civ. a lucrului dat in locatiune. dar nu si executarea obligatiilor de catre locator. de exemplu. nu are privilegiul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune.ope legis . nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine incetarea contractului (art. prin intermediul cesiunii. Astfel. In sfarsit. potrivit regulilor generale in materie de obligatii patrimoniale care nu sunt 63 . prin acte intre vii cu titlu particular. in cazul schimbului de drepturi de folosinta se aplica regulile cesiunii locatiunii . daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului (delegatie perfecta). dupa caz. f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii. intrucat contractul de cesiune este cu executare dintr-o data (iar nu succesiva ca sublocatiunea).114/1996) chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. al proprietarului locuintei.dubleaza cu o delegatie perfecta.

in lipsa clauzei.prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului. fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila (art. Prin termenul de preaviz se intelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. trebuie sa fie facuta in scris. (insa dovada relocatiunii se poate face . caz in care obligatiile reciproce se sting prin confuziune. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau.cu martori si prezumtii . Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.civ. Tacita relocatiune (reconductiune). iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. Expirarea termenului. Daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l impiedice (deci cu permisiunea lui). total (art.).1154 C.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia in locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). De exemplu. de lege (art. Practic.1048 C.civ) locatiunea inceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. de exemplu. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. ori cu caracter viager. iar un nou contract poate fi incheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale).2C. iar nu prin inscrisul original. care trebuie sa suporte desfacerea contractului. "actiunea de chemare in judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului".civ. reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. 1450-1451 C. in mod constant. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru incheierea contractului. 1443 C. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. 1436alin. In caz de pluralitate de parti. in toate cazurile.civ. 1436alin. cu exceptia cazului cand partile s-au inteles altfel (de exemplu. Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. Denuntarea unilaterala. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza.1437 si 1452 C.).).civ. in practica judecatoreasca . fie si autentic.art. in caz de pluralitate de parti obligate solidar .) sau partial (de exemplu.). tacita 64 . locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune (art. iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. asa cum s-a decis. se face prin intermediul executorilor judecatoresti.contractate intuitu personae.civ. capacitatea partilor contractante. prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. constatator si doveditor numai al contractului initial ). daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au incheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului.1 C.civ.

. Conform art. Insa nu orice neexecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului. Daca s-a anuntat concediul. ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se exercite. In caz de pact comisoriu expres se vor aplica regulile in materie. 1439 alin. si de pactul comisoriu expres stipulat in contract). Daca lucrul a pierit numai in parte (sau imposibilitatea folosirii este 65 .). Deci. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. Tacita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract (inclusiv cu chiria initiala). putand acorda . neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere .1430 C. Precizam ca prin pieire se intelege nu numai distrugerea materiala a lucrului.).). iar daca pieirea s-a produs fortuit nu se platesc daune. partea culpabila va fi obligata sa plateasca daune-interese. Deci se prezuma ca partile n-au modificat nimic fata de contractul initial (art. 1021 C.).civ. descoperirea de vicii ascunse etc. in acest din urma caz. contractul de locatiune urmeaza regulile generale in materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. 1423 si 1439 C. locatarul nu poate opune tacita relocatiune chiar daca a continuat sa foloseasca lucrul inchiriat (art. 1453 C. caci garantiile trebuie prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat .poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului (care in acest caz inseamna nu denuntare.civ.civ. refacerea sau inlocuirea lui. ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul expirarii termenului). fara garantiile din contractul initial. dar fara respectarea termenului de preaviz . 1452 C.daca n-a fost exclusa printr-o clauza contractuala expresa . Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei). caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s-a incheiat si putea sa-si gaseasca un alt contractant din timp. Astfel. Totusi noua locatiune ia nastere. 1437.civ. Rezilierea pentru neexecutare.relocatiune nu poate opera. de exemplu. Concediul trebuie sa fie anuntat inainte de expirarea termenului prevazut in contract. Pieirea lucrului (art. 1439 alin.). contractul este desfacut de drept. neefectuarea reparatiilor importante.civ. aplicandu-se. locatorul putand cere restituirea lui precum si daune-interese.civ. in lipsa de stipulatie expresa contrara.2 C. dar se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor cand termenul este aratat de lege). iar daca a platit-o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea).1438 C. instanta nu este obligata sa pronunte rezilierea. neplata chiriei. rechizitionarea. exproprierea sau confiscarea lui).termen de gratie (art.civ.). Dar daca pieirea s-a produs din culpa. Neexecutarea trebuie sa fie cu privire la obligatii principale (art.2 C.dupa punerea in intarziere a debitorului .rezilierea contractului cu daune-interese (art.civ. abuzul de folosinta sau schimbarea destinatiei lucrului (art. teoria riscului contractului (locatarul neputand fi obligat la plata chiriei dupa momentul pieirii.) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti.dupa circumstante . Tacita relocatiune . Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila. daca este cazul. Potrivit regulilor generale.

in conditiile dreptului comun (inclusiv art. contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost incheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa (de exemplu. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. Exista insa si exceptii de la aceasta regula. modificarea termenului locatiunii. Daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ani. Raman valabile si contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat.chiar daca nu s-a obligat in acest sens . adica dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. ca urmare a desfiintarii titlului locatorului.civ. Astfel. cumparatorul . Astfel. se desface si contractul de locatiune. Daca publicitatea nu a fost respectata. inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare pentru a fi opozabil tertilor (art. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc.9 C.). renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinchiriere sau la pactul comisoriu etc. la incheierea contractului. Rezulta ca.).1182 C. efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (inscrierii). dar contractul de locatiune are data certa. 493 si 513 C. In practica judecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o derogare importanta de la regula incetarii contractului de locatiune.). 1268 C. deoarece 66 .civ.). in lipsa de stipulatie contara.este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare.civ. 534 combinat cu art. si anume. fie o scadere de pret.civ. de exemplu.7/1996).numai partiala) rezilierea este judiciara. caci locatorul nu mai este in masura sa asigure locatarului folosinta lucrului. incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n-ar fi consimtit initial. locatarul putand cere. cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare etc.civ. Conform art. trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara (art.21 lit. insa numai daca contractul de locatiune a fost incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului (art. 1441 C. fie desfacerea contracului. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului.proc. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune. 1441 C. dar cu data certa (art. contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani. in limitele unui act de administrare. potrivit careia contractul de locatiune (inchiriere) incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. chiar daca uzufructul ar fi incetat (art. Este vorba de aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent.). Problema daunelor-interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale. daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat.civ.pr.. dupa irnprejurari.711 pct. daca partea pierita din lucru este atat de insemnata (apreciaza instanta).C din Legea nr. chiar daca el este evins.) . Efectele instrainarii lucrului (imobilului) prin acte intre vii.

ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe timp nedeterminat. cu titlu particular.civ. 1443 C.1441 C. contract de intretinere. pe acest interval de timp. 1444 C. In sfarsit. In aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. contracte de locatiune neinscrise.pentru a obtine desfacerea contractului. dar numai de la aceasta data. de constituire. Intrucat prin efectul art. In aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost incheiat de fostul proprietar fara termen. de uzufruct etc. el are dreptul sa pretinda si chiria. dar avand data certa. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie. Cumparatorul . respectand termenul de preaviz. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb.civ). de drept sau la cererea locatarului). cumparatorul se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data cumpararii (fara efect retroactiv).). daca nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara (art. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare in cartea funciara.locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. civ.in cazurile si in masura in care nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator (si nici nu s-a obligat in acest sens prin contractul de vanzare-cumparare sau prin intelegere cu locatarul. inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept. care insa va avea actiune in regres impotriva locatorului. 1441 C. daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subrogatii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare de obligatii in trecut. In toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii .civ. Rezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s-a incheiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certa. neavand nici un drept asupra ratelor devenite exigibile anterior si neplatite. precizam ca regulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator (inclusiv adjudecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii.civ.). caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului (cu exceptia cazului cand s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. cazuri in care locatiunea ii este opozabila chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art. Mai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul (chiar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere. 1442 C. 67 . si aceasta chiar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune (art. instrainarea va atrage incetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani.).) . cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art.inclusiv clauza expresa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie) .noul proprietar se poate astepta sa i se opuna. trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul.

ca negotium. daca exista stipulatie expresa in acest sens. Procura.Tot astfel.Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. Mandantul este un contract prin care o persoana . ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii. unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau 68 .in care caz va avea calitatea de mandatar. cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant.respectiv antreprenorul.mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica.regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul. este un act juridic unilateral. Desi mandantul este. chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui. de exemplu . el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. Mandatul este. datorita raporturilor de munca. pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna.24) Contractul de mandat.Astfel. iar ca instrumentum. legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului. precumsi intre acesta din urma si mandant. care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. fara a fi supus vreunei forme speciale.numita mandant. se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane . un contract consensual. Daca mandatarul este un profesionist. nu are calitatea de reprezentant. numita mandatar. atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma.. Precizam insa. nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta. mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii . un contract cu titlu gratuit. in principiu.avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. De exemplu.cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta. de regula.deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului.care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta. Pe de alta parte. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. prezumtia de gratuitate nu opereaza.

deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului . iar daca mandatul este un titlu oneros. Cand manadatul este un contract consensual. de exemplu. fiind deci un contract sinalagmatic.Precizam insa.Deoarece atat conferirea .speciala sau generala” cu exceptia retributiilor. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii. pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata.1180 C. problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. acceptarea ofertei de mandat special. ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale. rezultand din executarea lui din partea mandatarului.in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila . dovada se va face prin inscris . Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar . cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. formand un tot unitar cu acesta. in orice caz. care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate. care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica. caci mandatul scris este prin definitie. expres. dar si in mod tacit. fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului. atat intre parti . Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri. dovada se face dupa regulile dreptului comun. .civ. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit . Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care 69 . vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti.Prin urmare . Oferta de mandat special . consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres. premiilor si altor drepturi asimilate acestora.civ. in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul . dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti .celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata.civ. Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita . raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza. Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit. indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. trebuie sa fie expresa. cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege. ci constata numai oferta de mandat. burselor. In schimb. Astfel se intampla.potrivit C. daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei . admis de legiuitorul nostru dupa modelul C.italian. nu trebuie sa fie indeplinita . ca formalitatea prevazuta de art. or. mandatul poate fi si tacit. Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel.

Numai trimisul . lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului . Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului . si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare. acte materiale putand avea numai caracter accesoriu. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise . textul citat precizeaza insa.trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate . 1536 alin. civ. mandatul poate fi special sau general.3 C. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat . mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar . De exemplu. C. per a contrario. In toate cazurile.. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem. ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute. ca la orice contract . mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau. mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei .Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea. echivoce a procurii. Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil.care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive.Fie ca este special sau general. nu indreptateste la savarsirea altora. care este un simplu mesager .. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi 70 . care este un reprezentant . Potrivit art. iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile.urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere .civ. poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu . In schimb mandatarul . Spre deosebire de modelul sau francez. In toate cazurile . in toate cazurile . ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. Aceasta solutie rezulta . caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis . iar nu reprezentant . si din art. caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil . dar si in aceea a mandatarului.1552 pct. Pentru de dispozitie se cere un mandat special. capacitate deplina de exercitiu. posibil si licit. mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise. acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor .

Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva. inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant. in primul caz. Sumele nerestituite de mandatar. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun.civ. incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. intrucat art. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta. consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. cu toate diligentele depuse. fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. deoarece tertul pagubit va cere . culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului.civ. desi C. chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata.alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. 1088 alin. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat. sacrificand un bun propriu.punerea in intarziere a mandatarului se poate face 71 . exista pericolul neglijarii intereselor mandantului. prin derogare de la art.daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. cat timp. numai ca. respectiv mandantii. Bineinteles. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta. 1566 C. raspunderea lui nu va fi angajata. fiind in cunostinta de cauza. in cel de-al doilea caz. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate. nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite.sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta. Daca mandatul este cu titlu oneros. In acest caz. nu este aplicabil in materia mandatului. in primul caz. un asemenea pericol nu exista daca mandantul. Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor.2C. mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget.. Daca mandatarul.in cel de al doilea. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului. interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei. Inseamna ca. sau al unui dintre mandanti.civ. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului. adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. In caz contrar.

printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami 72

face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor 73

contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.

25) Contractul de societate civilă.
Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole readucindu-le in actualitate. Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina controversate (de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.).Codul civil (art. 1491) defineste contractul de societate ca fiind acel "contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva". Referindu-se la persoane, art. 1491 Cod civil nu face distinctie intre persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi incheiat si intre persoane juridice, sau intre persoane fizice si persoane juridice. Intre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. Ea nu trebuie confundata: nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. Or, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. Este ceea ce s-a relevat in doctrina: "In contractul de societate scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de scopurile generale ale obligatiilor civile".Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor: Consimtamintul valabil al cosocietarilor (art. 948 Cod civil); Fiecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta (art. 948 Cod civil; Obiectul

74

societatii sa fie licit. Art. 1492 Cod civil stipuleaza expres, sub acest aspect: "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit". Sint ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta; de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public; sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit; Fiecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri (mobile sau imobile corporale sau incorporale). Daca unul din ei n-ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deghizate; Societatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. Este una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit" (art. 1492 alin. 1 Cod civil), precum si faptul ca "fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa" (art. 1492, alin. 2 Cod civil. Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. Sint contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile: exploatarea unei case de toleranta; activitatile de contrabanda; camata; cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda; punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil; cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin lege exclusiv statului; sint ilicite societatile care s-au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti; cind se vizeaza exercitiul ilegal al medicinei etc. Este posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. In acest caz, se va lichida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lichidarea intregii societati. Oricum, in caz de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. Codul civil, in art. 1492 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu lar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere (care urmareate un scop ideal, general). Vom intelege prin beneficii nu numai cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi apreciate in bani.

II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. In ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data incheierii contractului sau a tuturor cistigurilor. Frecventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. Ele pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor (art. 1499 Cod civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii. Imparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor (societas omnium bonorum) si societatea tuturor cistigurilor (universorum quae ex quaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.

Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare (art. 1499 Cod civil). Aportul fiecarui societar este determinat (obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata (care are ca scop exercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). Deci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. O societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata 75

vietii asociatilor. Chiar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea (art. 1526 Cod civil).^1) Evident, nimic nu-i impiedica pe societari sa hotarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat; Implinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. In acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de drept (art. 1502, alin. 2 Cod civil; In situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. Urmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. In cazul in care pieirea sau distrugerea este partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide judecatorul. O alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa constituie aport social. Incetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii; Un alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. Explicatia se gaseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Nimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lichidarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. Se va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Nimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Mai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii "cind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lor"; Incetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau chiar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. Este ilegala insa clauza prin care s-ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit; Societatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor (mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. Exista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1523 pct. 5 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1527 Cod civil reglementeaza conditiile in care poate fi 76

Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului.dreptul de abitatie al sotului supravietuitor . O desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive: conflicte grave intre asociati.civ. se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate. Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta. de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi. 1529 Cod civil). 27) Contractul de vânzare-cumpărare. Tranzactia nu produce efecte fata de terti. urmeaza sa fie calificat vanzare-cumparare si contractul prin care.facuta cererea de retragere cind durata ei este "nemarginita" (notificarea retragerii din societate catre toate partile. in schimbul unui pret. Obiectul contractului. ci numai de natura contractului de vanzare-cumparare.). constand in renuntari reciproce la pretentii. Doua asemenea motive intemeiate: neindeplinirea atributiilor de catre un asociat (art.art.4 din L.stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti .art.319/1944 -. Pe linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de desfacere judiciara a societatii (art. de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori. in mod exceptional. titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avantaj patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesigur.civ. dreptul de superficie). bunacredinta a celui care se retrage. 1020-1021 Cod civil).care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. contract consensual.cumparatorul . . 26) Contractul de tranzacţie. reducerea apreciabila a fondului social. dreptul de clientela in cazul liber 77 .571 C. Desi Codul civil se refera la transmiterea proprietatii. Tranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu.vanzatorul . Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti . 1294 C. Tranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile. neglijarea afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi real de uz .nr. Tranzactia are efect extinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile preexistente si le consolideaza. nerealizarea beneficiilor scontate etc.

vanzarea este un contract consensual ("vinderea este perfecta. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale.".).astazi abrogat . sub sauctiunea nulitatii absolutie (virtuale). 18/1991 si art. in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn.din Legea nr.indiferent ca sunt situate in intravilanul ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei . vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). art.. act potarial) rezulta numai din intelegerea partilor.pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii. 0 precizare se mai impune in legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect un autovehicul (folosit). Prin exceptie de la principiul consensualismului.. comutativ. care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante. Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze pe cumparator. de un eveniment viitor si incert. deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante. daca necesitatea unei auunute forme (de ex. Dupa cum rezulta din definitia contractului. el nu se trausforma in contract solemn.46 alin. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale.. iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul. 0 asemenea intelegere are numai semnificatia amauarii incheierii contractului de vanzare-cumparare si deci reprezinta un 78 . cu titlu oneros. Caracterul consensual al contractului de vanzare-cumparare de autovehicule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. acele formalitati fiind prevazute de lege numai pentru inmatricularea autovehiculului In circulatie . fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. ca in contractele aleatorii. iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului.profesionistilor etc. numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art. terenurile . indata ce partile s-au invoit. teoria riscului contractului).2 din Legea nr. rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una dintre parti.) sau care sunt prevazute de lege ori sunt contractate (sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae (de exemplu. Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). putand fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor (solo consensu).consensual si translativ de proprietate. dreptul de intretinere. Numai in mod exceptional contractul poate capata caracter aleatoriu. Fiind un contract sinalagmatic.. exproprierii etc In principiu.civ. Vanzarea este un contract cu titlu oneros. Formalitatile prevazute de noua reglementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzarecumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata.). cand obiectul este supus pieirii. 1295 C. de exemplu. Deci vanzarea nu este un contract solemn si nici real. se aplica regulile specifice acestei categorii de contracte (exceptia neexecutarii contractului. Vanzarea este un contract comutativ.. deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor) .l . dreptul de pensie etc. De exemplu. In legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare mai precizam ca. adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga.

vor fi trecute la bugetul statului.consemnarea sumei reprezentaud taxele de timbru prevazute pentru instrainarea autovehiculelor. In sfarsit. conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa (cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art. Dupa cum rezulta din textul citat. iar nu cel inferior prevazut in actul incheiat ulterior.). in urma admiterii actiunii. Consideram ca solutiile adoptate in practica judiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzarecumparare de autovehicule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea OG nr.1). daca. pentru pronuntarea unei hotarari in sensul aratat. afara numai daca a existat o imposibilitate.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora. "Datele despre detinator se inscriu de catre orgauele de politie care efectueaza inmatricularea. precizam ca . de a preconstitui o dovada scrisa (art. cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului (reclamant sau parat). instanta dispunaud restituirea acestor cheltuieli reclamautului (vanzator) prin hotarare. 1305 C.).civ. urmand ca radierea-inmatricularea sa se faca pe baza hotararii judecatoresti. dupa valabila incheiere a contractului (in forma inscrisului sub semnatura privata). potrivit legii" (art. reclamautul trebuie sa dovedeasca . fie si morala. Potrivit acestui act normativ. care.cu orice mijloace de proba contractul intervenit intre parti. 1295 C. Numai tertele persoane (nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi . art.vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual. Iar daca.civ. deci valabil incheiat prin actul sub semnatura privata pretul real al vanzarii (datorat de cumparator) este cel prevazut in chitauta sub semnatura privata.civ.de exemplu. daca acest din urma pret este simulat. in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata.autecontract. Intrucat radierea autovehiculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la orgauele de politie si la orgauele finauciare nu se poate face decat pe baza actului incheiat in conditiile legii.9 alin. dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului (de exemplu. iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv (in lipsa de stipulatie contrara.1197-1198 C. una dintre parti (oricare) refuza sa se prezinte la orgauul competent. ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa. " Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator. una dintre parti refuza sa se prezinte la orgauul de politie competent in vederea incheierii contractului in forma prevazuta de 79 . fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt juridic. Bineinteles. Tot astfel.separat de plata taxei de timbru pentru actiunea in justitie .3). Desigur. un caz de simulatie sau vanzari succesive . dreptul de proprietate asupra vehiculului" (art.) de catre cumparator. 10 alin. fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei. mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai "atestarea" dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti.

cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate. daca vanzatorul-debitor al obligatiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. 1082-1083 C. individualizare). in lipsa. in toate cazurile. desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat". vanzarea-cumpararea este un contract solemn. nu se pune nici problema transferarii riscurilor. Din momentul dobandirii dreptului de proprietate. prin predarea lucrului vandut cumparatorului (predare care valoreaza. adica natura fortuita. 1295 C. art. dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mijloc de proba (fiind un simplu fapt juridic). iar nu culpabila. prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. In consecinta. 1156. de exemplu. Aceasta inseamna ca. la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i-l predea. Trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe).).civ. 80 .) . dar nu se confunda cu aceasta. prevede ca "proprietatea este de drept stramutata" de la vanzator la cumparator "indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului. Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui. transferul proprietatii (si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii.2 C. 1335 si 1358 alin. a pieirii lucrului. va raspunde pentru neexecutarea obligatiei asumate.971. In caz contrar.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s-ar fi predat la termen (art. consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de lege).Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut. individualizarea se poate face si prin alte metode care asigura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului. La termenul stipulat sau.2 C. vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vandut (art. transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului. In acest sens.610/1992. cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului. iar contractul perfect valabil incheiat (de exemplu.civ. Asemanator lucrurilor de gen se pune problema in cazul obligatiilor alternative.1156 alin. Daca cauza straina a fost dovedita.civ. prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului. se produce nu numai incheierea contractului. In cazul bunurilor determinate numai generic. urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de orgauul de politie pe baza hotararii judecatoresti. caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. iar lucrurile de gen nici nu pot pieri (genera non pereunt) .civ.civ. Intrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s-a obligat vanzatorul. daca.HG nr. In cazul lucrurilor de gen. in mod exceptional. dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator.2 C. 1074 alin.). potrivit principiului res perit domino (art. ceea ce se face de regula.

Rezulta ca vanzatorul suporta paguba pieirii pana la alegere. al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata (in facultate solutionis).trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales.civ.).civ.). Daca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura. riscul pieirii fortuite este suportat. 1030-1031 C. fie numai la unul dintre ele. obligatia este stinsa" (art.civ.). se amana. in mod corespunzator. desi pot forma obiectul contractului. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract.interese pentru neexecutare. el daloreaza celalalt (art.Astfel.a lucrului viitor din momentul incheierii contractului si independent de transferul proprietatii (caracter aleatoriu) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului. In cazul vanzarii bunurilor viitoare (emptio-venditio rei futurae. la fel ca si regula transferarii proprietatii in momentul incheierii contractului. daca sunt bunuri individual determinate (certe). si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului. de catre vanzator. transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior incheierii contractului.. fie ca partile s-au referit expres la ambele aspecte. potrivit careia transferul proprietatii are loc "indata ce partile s-au invoit'". intre 1000 kg grau sau 1000 kg porumb) pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor . intrucat regula stabilita in art. in stare de a fi predate cumparatorului.000 lei). 1030-1033 C. pe langa alegere (de exemplu. Dar regula res perit domino (care leaga riscurile de proprietate). intrucat are ca obiect un singur lucru (in obligatione). 1032 C. Lucrul vandut trebuie sa existe. in cazul in care. prin conventia dintre parti. dar este liberat de obligatia de predare si de plata daunelor . proprietatea se transmite in momentul alegerii. daca nu si-a asumat riscul nerealizarii in tot sau in parte . problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva potrivit regulilor generale . Riscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. o recolta viitoare etc. proprietatea se transmite din momentul individualizarii. daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate (de exemplu. dupa individualizare (de exemplu. graul de pe terenul vanzatorului in schimbul sumei de 100. fiindca prin alegere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua (sau mai multe) determinate (certe) dar numai alternativ. In 81 . In consecinta. iar daca lucrul executat este de gen. de exemplu.civ. Daca cele doua obiecte sunt lucruri de gen (ipoteza nevizata de art. transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate. "Daca amandoua lucrurile au pierit. precizam ca. pana la alegere. 1295 C. terminate. In cazul vanzarii unei recolte viitoare. fara greseala debitorului. deoarece neexecutarea s-a dovedit a fi fortuita. nu este o regula imperativa. proprietatea se transmite din momentul in care este gata de recoltat. daca piere unul dintre lucruri. In cazul obligatiei facultative.dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de gen. lucrul fabricat in serie).In sfarsit. Astfel.). nu este de ordine publica (imperativa) si deci poate fi inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. fiindca ambele au fost prevazute in obligatione. in virtutea legii. lucruri care urmeaza sa fie confectionate.

Astfel. respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara.isi vor produce efectele (constitutive sau de opozabilitate) potrivit regimului juridic de la data incheierii lor. trebuie insa sa facem o distinctie intre actele incheiate (efectuate) inainte de data intrarii in vigoare a noii legi si. oarecare drepturi asupra imobilului vandut" (art.72). prin inscrierea in cartea funciara. partile pot disocia cele doua aspecte. in judetele cu carte funciara si in judetele in care s-au finalizat lucrarile cadastrale si ale registrelor de publicitate imobiliara. Astfel.care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul judet llfov .pentru a fi opozabile fata de terti trebuie sa fie inscrise in cartea funciara.22 si urm. cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate (de exemplu.dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara . actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu (tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua lege). dupa aceasta data.7/1996 referitoare la efectele actelor translative (constitutive) de drepturi reale. in cursul executarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii (de exemplu. drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti. "in materie de vindere de imobile. mai inainte de transcriptiunea (in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului. unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat. respectiv prin sistemul anterior de carte funciara (art. lar in unitatile administrativ-teritoriale pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. in cursul transportului). Dupa cum prevede Codul civil.7/1996 .72). pentru opozabilitate fata de terti. sub forma inscrierii in cartile funciare (publicitate reala). dar numai cu efecte de opozabilitate fata de terti a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare (asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara . Avand in vedere dispozitiile Legii nr. inscrierile facute in registrele (cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte (constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii). publicitatea imobiliara se realizeaza. nu pot a se opune. intrata in vigoare la data de 24 iunie 1996 (art.58-59)..consecinta. 0 precizare se mai impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina Legii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr. respectiv. prin care s-a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.61) . urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu (art. art. 242/1947). incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii lor. toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare . caci posesia 82 . actele juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a noii legi . potrivit dispozitiilor noii legi (art. Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitate. dupa lege.potrivit Legii nr. in cate o carte funciara . 1295 alin.7/1996. dar cu caracter nedefinitiv. 0 asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr-o clauza neindoielnica si expres prevazuta in contract. dar numai la data inscrierii in cartea funciara. Tot astfel.2).

Obligatia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stinge la expirarea 83 . are ca obiect un teren).in vederea formarii contractului. la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala. intrucat creeaza obligatii numai pentru una dintre parti (promitent).cu exceptiile prevazute de lege . Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract. . pactul de preferinta si dreptul de preemptiune. Spre deosebire de oferta de a contracta. lucrul dat in locatiune.consimtamantul sau de a-l cumpara. beneficiarul avand dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face (art. 1075 C. primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun. fara a se fi transformat intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic si teoria generala a obligatiilor. daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil (corporal).dar nu constituie o vanzare . in schimbul dreptului de optiune ce i se confera. act juridic unilateral.eventual a si vandut lucrul unei alte persoane . un contract (si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila). din C. care da nastere la un drept de creanta. art. va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului.) Vanzarea. prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun. potior iure. ca si orice alt contract. evident. prin incalcarea obligatiei asumate.de obicei inauntrul unui termen . Astfel. 0 promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie.civ. Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient . Dovada promisiunii de vanzare se face conform regulilor generale (art. va refuza vanzarea. caci beneficiarul nu isi asuma obligatia de a cumpara. rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior . daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ. Intrucat problemele juridice privitoare la consimtamant.) aplicabile creantelor chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (de exemplu. ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera. Este insa posibil ca. beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara ori nu. urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala). se incheie prin consimtamantul partilor.civ. iar in materia vanzarii se aplica regulile dreptului comun. locatorul-proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda.fiind distincta de ea .civ.1191 si urm. Daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului. una dintre parti fiind obligata (obligatia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun.).972 C. dar. in cazul promisiunii de vanzare. Rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral.contractul proiectat nu se va mai incheia. dar promitentul. daca locatarul isi va manifesta vointa de a-l cumpara. beneficiarul promisiunii sa se oblige la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune). neindoielnic. De exemplu. Tot astfel. la un pret stabilit. caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. desi a cumparat mai in urma (posterior tempore. o persoana.lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate.si nu poate produce efectele unei vanzari.

la fel ca si cea unilaterala. Dar solutia trebuie sa fie aceeasi chiar daca contractul nu este solemn si nu exista nici alte conditii legale. Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale . la expirarea termenului general de prescriptie. beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului. Mentionam ca. sa pronunte. desi afectata de o conditie potestativa. la pretul stabilit. Promisiunea bilaterala.7 alin.nr. in baza art. Intrucat vanzatorul nu a vandut.2 din Decr. 1073 si 1077 C. sa acorde preferinta unei aunmite persoane.nu excludem posibilitatea ca instanta. contractul de vanzare-cumparare. care l-ar putea determina sa-si vanda bunul. este un antecontract. daca este cazul). Prin urmare. afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s-a facut in frauda beneficiarului 84 . cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului. desi nu se intalneste in practica. beneficiarul-cumparator nu poate cere decat daune-interese . Intrucat pactul de preterinta . daca nu s-a prevazut un termen. dar si bilaterala .civ. iar cumparatorul nu a cumparat.de a vinde si cumpara . ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va hotari in acest sens. deoarece conditia este numai simpla potestativa.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . fiind guvernata de aceleasi reguli ca si promisiunea de vanzare. de exemplu. la incheierea contractului . Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala. obligatia de a incheia contractul in viitor (si cu respectarea dispozitiilor speciale.la fel ca si promisiunea de vanzare . iar vanzarea incheiata cu o alta persoana este .3 si art. in cazul cand il va vinde. respectiv sa cumpere un teren. Daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane. este totusi valabila. in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor. nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni. operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva.valabila. care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii de vanzare (art. Daca.in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor. intrucat nu a devenit proprietar. la pret egal. ci ambii s-au obligat numai sa incheie contractul. partile s-au obligat sa vanda.termenului prevazut sau.. o hotarare care sa tina loc de contract de vanzarecumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi.pe langa posibilitatea acordarii daunelor-interese sau obligarii promitentului. desi s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului. realizarea ei depinzand si de imprejurari externe vointei promitentului. 0 asemenea promisiune. 167/ 1958). promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator (promisiune unilaterala de cumparare). este valabila. In schimb. Subliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda. sub sanctiunea daunelor cominatorii.nu transmite dreptul de proprietate. Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca. contractul de vanzare-cumparare nu este incheiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de lege (autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune (daca este cazul). vanzarea-cumpararea nu poate fi considerata incheiata.

act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului.civ. In schimb. Scopul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile (donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. respectiv cu incuviintarea acestuia si. vanzarea-cumpararea mijloceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. In consecinta. Daca vanzarea intre soti n-ar fi interzisa. iar incapacitatea. Dar vanzare-cumparare este. prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt 85 . conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligatiei de a face. Interdictiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea). in toate cazurile. Vanzarea intre soti este interzisa (art. iar nu in consideratia persoanei (intuitu personae). in materia contractului de vanzare-cumparare se aplica regulile generale. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor (rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte.civ.. obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire (mortis causa). beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese. exceptie.). respectiv. cat si pentru cumparator. 129 C.937 C. un act de dispozitie atat pentru vanzator. instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare .). Precizam numai ca vanzarea-cumparare este. Conform art. Pentru contractul de vanzare-cumparare legea prevede anumite incapacitati speciale.daca nu s-a prevazut altfel in conventia dintre parti . intrucat sunt stabilite de lege in functie de natura (destinatia) bunurilor. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare.promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului achizitor (fraus omnia corrumpit). s-ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a legii prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate. 1307 C. donatia intre soti este revocabila (art. partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. raportat la patrimoniul partii contractante. cumpararea de materiale pentru repararea casei. pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege. Deci regula este capacitatea. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa.fam. cu autorizatia autoritatii tutelare. intotdeauna. Iar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si. 1306 C. urmeaza sa fie analizate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-cumparare.art.dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta. Aceste incapacitati sunt interdictii (prohibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara.civ. De aceea. Cat priveste capacitatea de exercitiu. se poate transmite prin acte intre vii (cu respectarea formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire. In lipsa fraudei. in principiu. mai precizam ca . trebuie sa incheie contractul prin ocrotitorul legal.)-Potrivit legii. Intrucat legislatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie. Daca vanzarea intre soti ar fi valabila. In sfarsit.

In cazul judecatorilor de la Curtea Suprema de Juslitie si a procurorilor de la ParchetuI General (de pe langa CSJ). procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art.18/1991 in privinta terenurilor agricole. obtinand pretul cel mai ridicat.46 alin. Conform art.civ.liberalitati care sa exceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor (fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) . duce la nulitatea relativa a contractului. reglementata in prezent de Legea nr.2 C. Mentionam ca vanzarea intre concubini este valabila.54/1998 privind 86 . daca nu intervin alte cauze de nulitate. Mandatarii. de mostenitorii ocrotiti sau de creditori. 1308 sugereaza sanctiunea nulitatii absolute). mandatarilor.1 C. interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii.nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator. Fiind o nulitate relativa.civ.).4 C. In cazul tutorilor. care ar putea sa fie fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate (inclusiv fictive). si interesul pe care trebuie sa-l apere. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au tost date si primite . ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului.2 din Legea nr. 1308 pct. 0 incapacitate speciala de cumparare (de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art. cumpararea poate fi recunoscuta valabila.. dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare (dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a-l revinde .civ. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti. care este de a cumpara cat mai ieftin. 1308 pct. atat conventionali. Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor.3 C. municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art.civ.art. 809 C. afara de cazul cand contractul s-a incheiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubinaj si deci are o clauza imorala. cat si legali.) intrucat . Prin "drepturi litigioase" trebuie sa se inteleaga nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat. In cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care exista preturi fixe. oraselor. 1308 pct.).civ.Intrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica (apararea prestigiului justitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului.).de regula . 1308 pct. fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor. Legea a stabilit aceasta prohibitie (precum si prohibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul (functionarul) sa nu fie pus in situatia de a alege intre interesul sau.civ. imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art. 1309 C. anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti. comunelor.) . Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. astfel incat aprecierile subiective sunt excluse. administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa (desi textul art. Judecatorii.

intrucat nu corespunde vointei lor reale. vanzatorul ramane proprietar si obligat sa restituie pretul (restitutio in integrum. termenul de "reductiune". isi intemeiaza pretentiile pe actul public (de exemplu. nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana (nulitatea primei instrainari atragand si nulitatea celei de a doua. actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 200 ha si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . reductiunea (nulitatea) partiala nu poate fi aplicata impunandu-se desfiintarea totala a actului . sanctiunea este "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale"(art. Daca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita. intrucat actul este nul absolut. 1306 C. in conformitate cu regula nulitatii partiale. limitarea se aplica numai in privinta terenurilor agricole (nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor).civ. dupa parerea noastra. actul secret este desfiintat in temeiul art. respectiv. cu consecinta desfiintarii actului juridic in masura depasirii limitei legale.3 din Legea nr. dar indiferent de locul situarii lor (intravilan sau extravilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii (nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii). textul este de stricta interpretare. cumpararea viitoarei recolte de la "arendas"). In caz de simulatie. instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici deghizat sub forma de arendare sau dobandit printr-o persoana interpusa. de exemplu. Fiind o derogare de la regula capacitatii (art. mai ales vanzatorul (care. dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului.daca una dintre parti. iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti.54/1998). acea parte fiind cauza determinanta a actului (de exemplu. daca terenul agricol proprietatea dobanditorului are 200 ha si partial.). Adaugam ca. in parte o excede. fie si nuda proprietate. partim restitutio). Dar se poate angaja raspunderea lor fata de tertii care. partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). nici nu cunostea exact intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei). Potrivit noii reglementari. total.2 alin. 87 .2 din noua lege. In masura desfiintarii actului. regimul juridic aplicabil este cel al nulitatii absolute (totale sau partiale). urmeaza ca.2 din Legea nr.circulatia juridica a terenurilor. Limita de 200 ha este stabilita cumulativ. nu poate depasi limita prevazuta de lege. Cu toate ca noua lege foloseste impropriu. cu buna-credinta. eventual. daca gospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. Potrivit art. proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale (sotii si copiii necasatoriti. dovedeste ca nu ar fi incheiat actul fara partea lovita de nulitate. arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate.54/1998. Pe de alta parte. daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita legala. iar nu al reductiunii liberalitatilor excesive pentru incalcarea rezervei succesorale (care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie). terenul detinut in proprietate (nu si cu alt titlu.2alin. dupa cum s-a precizat sub incidenta reglementarii initiale.

.animus”-. Asadar. In acest sens. Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (. in vorbirea uzuala. putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit. Esential. animus.28) Contractul de vânzare-cumpărare. In acest sens.detinerea unui lucru” . detin un lucru proprietatea altuia. in numele acestuia. Prin posesie.detinerea unui lucru” sau .. Varietăţi de vânzare.jus utendi”) si poate sa culeaga fructele acestuia (. in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. conţinutul şi caracterele dreptului de proprietate. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor. Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru. intr-un mod natural sau artificial”. sa-l inchirieze. Dispozitia . fiind prezent numai elementul corpus. art. adica utilizarea economica a proprietatii sale. adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia). putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau. pentru posesie.Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul..... proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun. Vanzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii.. unde lipseste elementul intentional. pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. spre deosebire de detentie. industriale ori civile. -Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa.. restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen. Vanzarea pe incercate-se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator.folosirea unui drept”. Vanzarea cu pact de rascumparare-este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut.Jus abutendi”.. se intelege .jus fruendi”). de noi insine sau de altul in numele nostru. 1846) defineste posesia ca fiind . numita si detentie precara. 29) Definiţia.. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. sa-l lase mostenire. sa-l abandoneze ori sa-l distruga. de exemplu. Vanzarea dupa greutate. numar sau masura-are ca obiect bunuri de gen. Codul civil roman (art.. adica detinerea materiala a lucrului. tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste. O asemenea vanzare este nula de drept. 482 Cod civil prevede ca: . limitate care trebuie individualizate.a avea stapanire un lucru” etc. fie ca sunt naturale.. este existenta elementului intentional . Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare 88 . Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate.

Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: proprietatea nu este limitata in timp. este indreptatit sa posede. Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil.in limitele determinate de lege. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati: prin acte materiale de folosinta si de consumatie. ca atare. prin putere proprie si in interes propriu. De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului. prin acte juridice. dreptul de proprietate este un drept exclusiv. de exemplu. cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor. locuiesc apartamentul.proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut”... insa in limitele determinate de lege. Obiect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil. dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului. Caracterul . o persoana este unui teren. ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren. Facand parte din categoria drepturilor absolute. pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. De exemplu. pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. Fatul ca este un drept exclusiv.. care precizeaza acest lucru: . citesc cartea. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se 89 . Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului.. corporal sau incorporal. dreptul de proprietate este un . specific dreptului de proprietate. iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe.cesibil” si . da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi. intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie. vinovat de savarsirea abuzului respectiv. ma deplasez cu automobilul.drept exclusiv”. sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. inchiriez apartamentul. precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia. persoana fizica sau juridica. chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material.. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept .transmisibil”. folosinta si dispozitia. pentru ca este opozabil oricarei persoane. fara incuviintarea sa. atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul. de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. dreptul de proprietate este un drept perpetuu. nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege.exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: in sens general si comun tuturor drepturilor reale.

Dreptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala. precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva. celui care le-a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel ce le-a facut cu rea credinta. asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde. De la dispozitia art. intre limitele hotarului. bineinteles. ca accesoriu. In virtutea acestui drept. 19. Delimitarea in adancime – in profunzime – priveste subsolul terenului asupra caruia se exercita dreptul de proprietate. cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (in exemplu dat. spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o haina. aceasta va reveni proprietarului stofei 90 . 491 Cod civil. art. proprietarul argintului) – este asa numita „confuziune”. de exemplu. Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de proprietate. proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau. cum ar fi: cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala. Operatiunea de stabilire a hotarului – de granituire – va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale. statuia obtinuta dint-un bloc de marmura. adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia.intinde nu numai asupra lucrului propriu-zis. adica a hotarului. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului.482. proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si. ci si asupra a tot ce depinde de el. art. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante. Delimitarea in inaltime – pe linie verticala – se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia. Acest spatiu aerian se suprapune terenului. care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor. exista numeroase derogari. da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial”2. care prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil. Delimitare in suprafata – in linie orizontala – consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fixarea liniei despartitoare. 19/1991). va reveni sculptorului. atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane. aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv. dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. prevede ca „zacamintele miniere. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului”. precum si la tot ceea ce produce el. impuse de Legea cadastrului. Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate. Delimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. avand temeiul legal in dispozitiile codului civil. conform careia „ proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta”. prin aluvionare. obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului. Constitutia din 1923. Astfel. suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni. in cazul proprietatii unui teren. De exemplu.

Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile 91 . Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens material ). dupa actiunea prescriptiei extinctive. Putem intelege efectul prescriptiei extinctive daca amintim prevederea art.si nu confectionerului – este „specificatiune”. 20. asupra obligatiei civile corelative. din perfecte. dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris. pentru dreptul civil. ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de constrangere a statului. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual . consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. Sub aspectul naturii sale juridice. Prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in imperfecte. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. ca si obligatiei civile corelative ( acestea se transforma devenind imperfecte. alineatul 1. se stinge prin prescriptie. alin. nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. adica de bunavoie. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. acestea sunt : supravietuirea dreptului subiectiv civil. dar este permisa executarea sa voluntara. 1. va fi respinsa ca prescrisa. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. Consecintele stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material.Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. Totusi se realizeaza o transformare ori o schimbare juridica : dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie. Din chiar definitia data prescriptiei extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ . titularul dreptului la actiune poate sesiza organul de justitie. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. Conform Constitutiei Romaniei. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 30) Domeniul prescripţiei extinctive. prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. Concluzia ce se desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici dreptul subiectiv nici obligatia civila corelativa. 1 din Decretul nr. ci numai pe cale defensiva a exceptiei. 67 / 1958 : Debitprul care a executat obligatia.

) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale: prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de personae. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. Exceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la CEC. 21 Codul familiei ) actiunea in tagada paternitatii ( art. uzufruct. 55 alin. avand un obiect nepatrimonial. expres exceptiile de la acest principiu. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. de principiu. 1 Cod procedura civila). Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. Legea 31 / 1990. servitute si superficie”. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. actiunea confesorie. 428 Codul civil.subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. 1 Codul familiei )actiunea in 92 . cuprinsa in art. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. inseamna ca “Dreptul la actiune. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. izvoare de drept civil ( codul familiai. alin. Principalele actiuni. 1. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. Existenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. 561 alin.desi imprescriptibila extinctiv. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. art. care sunt prescriptibile. intemeiata pe dreptul de proprietate private. Sunt de mentionat urmatoarele : actiunea in revendicarea mobiliara. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. uz abitatiune. Actiuni reale prescriptibile extinctive. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. etc. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. Pe de alta parte. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. care . indiferent de izvorul lor.

stabilirea paternitatii ( art. intemeiate pe drepturi de creanta. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private. de drept. Acest termen este general. Acest termen este stabilit de art. suspendarea nu produce nici un efect juridic. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt :aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. 3 alin. regula generala. limitative prevazute de lege. din totalul actiunilor reale a : actiunilor reale imprescriptibile extinctive. consta in reluarea 93 . care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. abitatie. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. servitute si superficie” ( art. prin urmare. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. a curgerii termenului de prescriptie. 15 alin. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. Ulterior cauzei de suspendare. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. 7 alin. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. uz. sub sanctiunea pierderii acestui drept. 21 Decretul 167 / 1958 ). efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. Acest termen se obtine prin “scaderea” . Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. iar potrivit art. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). aplicabile actiunilor personale. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare. Suspendarea prescriptiei extinctive-Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. 60 alin. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. In concluzie. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. din momentul in care produce. uzufruct. pe timpul cat dureaza situatiile. pe toata aceasta perioada. 1 Decretul 167 / 1958 ). Pentru perioada anterioara cauzei. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale.

astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. Asemenea imprejurari. 31) Domiciliul şi reşedinţa. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). In esenta. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. prescriptia este stearsa. Ca si in cazul suspendarii. 19 alin. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. Potrivit art. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. in fond. adica inlaturata. Intreruperea prescriptiei extinctive-Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. 15 alin. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. care. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. nejustificat. posterior intreruperii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. in asa fel incat. sunt exclusive pentru culpa. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte :anterior datei intreruperii. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. 94 . este efectul precizat in art. desi termenul de prescriptie a expirat. in esenta. oprit. din momentul in care el fusese blocat.cursului prescriptiei. Repunerea in termen. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. cererea de chemare in judecata. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva.

imprescriptibilitate. de aceasta se leaga unele consecinte juridice. care este tocmai obligativitatea domiciliului.sunt de amintit O. situatiile de exceptienomazii si vagabonzii. domeniul succesoral. Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile. In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun. Legea 36/1995 art.domiciliu respectiv. Pe langa aceastea mai sunt cateva caractere: stabilitate.in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii . 68. in oricare dintre modalitatile de la lit. prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta. 13-14 din Decretul nr. a persoanei. unicitate. 3 Legea 16/1994 a Arendarii. prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. universalitate. 92/1997 care stabileste notiunea de investitor :” persoana fizica sau juridica . 31/1954 si art.”. Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. Unicitatea domiciliului –se exprima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ) . personalitate. Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului. opozabilitate erga omnes.se folosesc doua notiuni juridice. In orice alt caz. inalienabilitate. Legea 105/1996 art. domiciliul legal. Decretul nr. 31/1954 . obligativitate. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara . Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam : domeniul capacitatii civile – „ Arendasul. plata . rezidenta sau nerezidenta . Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie. numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala . Domiciliul poate fi de mai multe feluri: domiciliul de drept comun.Aceasta sintagma. daca o persoana fizica are mai multe locuinte. Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului.nu infirma. Daca locul nu este aratat.) si b.locul deschiderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului. sa prezinte garantiile solicitate de arendator „ – art. trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit . 25 (1) din Legea 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „ domiciliu statornic ” . in care este interesata si societatea. domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept .caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu pe cel conventional . Unicitatea domiciliului nu exclude in timp schimbarea domiciliului.art. a. Domiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept.G. nr. plata se face la domiciliul debitorului . persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania. dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . ci confirma regula. care investeste in Romania . persoana fizica isi vede convertit domiciliul 95 . iar nu numai titularul.). Art. 1104 Cod civil :” Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . Stabilitatea. resedinta. domeniul obligatiilor civile. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate . domiciliul conventional. acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . 24(2) . domeniul investitional. de a fi mijloc de individualizare in spatiu.

Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt: este stabilit de lege.Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal . Daca parintii nu locuiesc impreuna. Potrivit art. Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. instanta judecatoreasca. ascultand autoritatea tutelara. 102 din codul familiei . Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza.” Potrivit art. schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. 10 din Legea nr. poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani. ca in principiu. In caz de neintelegere intre parinti.4 si 5 din Legea 105/1996. Domiciliul legal . 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . va decide tinand seama de interesele copilului. cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal. si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. acestia vor decide . O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. Rezulta . 2. Potrivit art. in cazul in care se afla sub tutela. 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara.3. in spatiu prin locuinta sa statornica. din cele de mai sus . Dovada identitatii . precum si de a reveni in tara . sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. daca acesta a implinit 10 ani. pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun. se dovedeste prin 96 . Potrivit art. in conditiile legii. la implinirea varstei de 14 ani . Potrivit art. la care dintre ei va locui copilul . precum si pe copil. iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. 28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . de comun acord . coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea. are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice.” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice. 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania . in principiu. de a emigra.legal. Pentru minor. Totusi art.Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. prin hotarare judecatoreasca. astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara .100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai . domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . la cererea acestuia . 14 si 15 din decretul 31/1954 si art. dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale.

nr.dar spre deosebire de reglementarea anterioara. 10 alin . 105/1996. prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare.15.Potrivit art. vremelnicia si caracterul facultativ. 24(2) din Legea nr. reglementarea domiciliului conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954. Intre momentul deschiderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea exista o situatie de juridica de incertitudine.Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text. 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei. creditorul si debitorul.si 16. Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun . Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta. putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile .proc. vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . Din definitia de mai sus .(1) nu pot avea . 13. Potrivit art.14. Legea 105/1996 in art. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin. Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunal Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura . este de retinut ca art.G.probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal. Nefiind un domiciliu veritabil. stabilitate si obligativitate .4 din Legea nr. cand nu se stie sigur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu. care nu este nici 97 . afara de cazurile prevazute de art.19 din C.civ. persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei. ci in Codul de procedura civila si in Codul civil .La expirarea acestui termen. :” Partile pot conveni . potrivit art. a persoanei fizice. 111/1997 . Dreptul de optiune succesorala este unul aparte. se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara .2 din YH. Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului . aplicata pe versoul cartii de identitate. avand forma si continutul prezentate in anexa nr. in acelasi timp.Asadar. in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice. 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. 32) Dreptul de opţiune succesorală. decat un singur domiciliu si o singura resedinta. rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei.

Dreptul de optiune apartine tuturor succesibililor. sa faca sau sa nu faca ceva). persoane care nu au capacitatea de exercitiu deplina. 32/1954). optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de toti succesibilii cu vocatie eventuala. testamentare sau contractuale a mostenirii. in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior exercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune. optiunea se transmite la mostenitorii acestuia. 124 alin. vor fi chemati efectiv la mostenire cei indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale. civ. in final. Fiecare succesibil este in drept sa aleaga intre acceptarea pura si simpla.. 105 alin. cu incuviintarea parintilor sau tutorilor (art.real (nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta (nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea. din ratiuni de protectie. 124 alin. 105 alin. minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela. printr-un act unilateral de vointa. dupa o alternativa precisa si previzibila”. este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire. Fiind un act de dispozitie. Pentru minorii sub 14 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se exercita de parinti sau tutori (art. Rezulta asadar ca. fam. civ. 19 din decretul nr. optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare (art. minorii si interzisii sunt protejati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar (art. afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla. Cu toate ca textul se refera doar la acceptarea mostenirii. 3 C.Oricum. Conform dispozitiilor art. acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire . Principiu si exceptii. 1 si art. 147 C.1. indiferent daca titlul lor de mostenire este legea. sa modifice o situatie juridica incerta. 2 C. cu titlu uniersal sau particulara . fiind definit ca o „prerogativa juridica care permite titularului sau de a putea. minorii si interzisii. 692 C. 105 alin.De la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele ipoteze: Ipoteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili-Conform dispozitiilor art.In cazul mostenirii legale. acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar. testamentul sau contractul. 19 din Decretul nr. Succesibilii.. 2 si art.Mostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mijloc legal de a-i determina pe cei chemati la mostenire in rang preferntial sa opteze intr-un fel sau altul . adica in conditiile in care putea fi exercitata de antecesor. indiferent de varsta. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . pentru aceasta cerandu-li-se insa capacitate delictuala. fam). sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar”. 129 alin. „acceptarea mostenirii cuvenite unui minor. Potrivit dispozitiilor art. care o pot exercita in restul de timp ramas pana la stingerea prin prescriptie.) . 687 C. Dintre mostenitorii acceptanti. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. art. in timp ce minorii intre 14-18 ani isi exercita singuri acest drept. fiind inclus in categoria speciala a drepturilor potestative . ori daca vocatia lor este universala. fam). iar 98 . 2 si art.

Cu incuviintarile cerute de lege intrucat este un act de dispozitie. civ. una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de lege . nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. mai recent. aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in exclusivitate sustragandu-le partajului este considerat acceptant pur si simplu. Ipoteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili. Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile.Nu are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa deschiderea mostenirii sau daca cele anterioare deschiderii mostenirii au fost realizate cu 99 . o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea. prezentandu-se ca singurii mostenitori ai defunctului. fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar. Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii. in restul de timp ramas. incluzand in aceasta categorie actiuni foarte diverse. 693 C. „succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar” (art. Practica judiciara si doctrina dau o interpretare foare larga notiunilor de ascundere sau dare la o parte. disimularea sau distrugerea unui testament. cum ar fi: ascunerea materiala a unor bunuri. cat si intr-o abstentiune (nerestituirea unui bun).). renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. cat si cotitatea disponibila . nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar. acesta se transmite la succesorii celui decedat. motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva. cei doi acaparand pretul . chiar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile. fiind incluse in aceasta categorie retragerea unei sume dintr-un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului .Elementele constitutive ale ascunderii-Elementul material. Se constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive (dosirea unui bun. 703 si 712 C. Pe langa aceasta. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesiunii. Ipoteza succesibilului decedat inaintea expirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se inteleg asupra optiunii-Daca un succesibil decedeaza inainte de a-si fi exprimat alegerea. falsificarea unui testament). care.nu si pur si simplu. ci si a celor imobile. Cand intelegerea intre succesori nu se poate realiza. o simpla minciuna (negarea primirii unei donatii) sau chiar o simpla tacere (ndeclararea unui bun la inventar) . civ. Lista acestor actiuni este in continua expansiune.Din dispozitiile art. pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica. Astfel. ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare. iar termenul de prescriptie pentru exercitarea acestui drept nu s-a implinit. ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata.

este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. practica judiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. decat din aplicarea art. Frauda nu se prezuma. aceasta solutie decurge mai degraba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale. in cazul ascunderii existentei unui alt mostenitor cu ocazia lichidarii si partajului succesiunii . Acesti autori sunt inconsecventi. Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite cu rea-credinta. constand doar in acceptarea fortata a mostenirii. fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le-a omis cu intentia de a si le insusi . prin ruperea echilibrului partajului. Clandestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din categoria celor care ii revin in exclusivitate in temeiul dispozitiilor art. nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin.Dupa unii autori. ea trebuie intotdeauna dovedita. nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice . actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri . preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti. ascunderea nu este eficienta (sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari. In Franta. De asemenea. adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor. scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral. care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale. de pilda. desi unele dintre ele constituie infractiuni. or.Elementul intentional (frauda). 5 din Legea nr. Tot astfel. ci a celor fiscale. caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. In plus. iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective. sanctiunea este aplicabila si in cazul cand exista un singur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustragerea unor bunuri gajului acestora . De asemenea. aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mijloc de 100 . Daca. 702 si 712 C.. simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atrage sanctiunea. civ.sau fara acordul lui de cujus . civ. un legatar particular. 703 si 712 C. nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal. Plecand de la formularea textelor legale. or. un donatar nesuccesibil ori un succesibil exheredat. fiind anterior viu criticata de doctrina . In cazul donatiilor deghizate. dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal. civ. 702 si 712 C. nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . existenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor. de pilda. aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata . De aceea. autorii mentionati admit ca in cazul examinat sanctiunea nu este decat partiala. nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor. simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda. 319/1944. ceeea ce este valabil pentru fisc.

Prin urmare: daca inca nu a optat. optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva. Practica judiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care. vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi. fiind considerat acceptant pur si simplu. civ. ci si de minorii si interzisii judecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant. frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de exercitiu. Frauda comisa se intoarce impotriva autorului sau.32/1954 . autorul fraudei va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire. civ.Fiind considerat acceptant pur si simplu. acesta devine perdant. Eredele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala. Pierderea poarta chiar si asupra rezervei celui vinovat.Fiind un delict civil. caci din castigator. succesibilii in cauza.19 din Decretul nr.. el nu mai poate sa o faca. sanctiunea trecand inaintea acesteia. la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa-si realizeze creantele. doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere . ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. Conform dispozitiilor art. 706 C. practic. proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire . iar nu si de mostenitori dupa decesul sau . pstrandu-si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori.). pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art. in care. restituie bunurile sau isi marturiseste gresala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit. dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin echivalent. caci daca renuntarea este definitiva. daca a renuntat. civ. iar orice renutare ulterioara la actele care atrag sanctiunea sunt lipsite de efecte. este decazut din acest beneficiu (art. ceea ce survine fie prin scurgerea termenului de prescriptie a dreptului de optiune. ramane in continuare in aceeasi situatie. sunt indirect constransi sa opteze in 101 .proba . succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare (trei luni si patruzeci de zile) pentru exprimarea optiunii succesorale (infra nr. daca a acceptat sub beneficiu de inventar. 712 C. eventual. eventual.Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. Este vorba de o situatie speciala. dupa savarsirea faptelor pevazute de lege.). Situatia profita coerezilor.Restituirea este datorata in natura. ci. iar nu cu valoarea bunurilor cu care. recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei. eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de lege. 703 C. daca a acceptat pur si simplu. fiind strain de mostenire. fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei. raportat la valoarea actuala a bunului. legea lipsindu-l de drepturile ce i-ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite (art. nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale Condamnarea ca acceptanti pur si simpli Conditii. 514) a expirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii.

acceptind mostenirea legala si repudiinnd-o pe cea testamentara sau invers . Optiunea succesorala. 694 C. in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule . Practica judiciara si doctrina au admis fara retineri extinderea textului. Indivizibila in ceea ce priveste succesiunea. 965 alin. 752 C. acceptantul nemaiputand renunta ulterior (art. o mostenire sa fie acceptata in parte.). iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obligati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este deschisa.Optiunea succesorala este indivizibila. iar cealalta parte sub beneficiu de inventar .) .termenul mentionat (mai ales daca succesiunea este insolvabila).Ca orice act juridic. adica obiectul sau. civ. civ. pe de o parte. finind sanctionata cu nulitatea absoluta (art. 688 C. si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire. produce efecte din momentul deschderii mostenirii. ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu.Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate. Chiar daca textul se refera doar la renuntarea la mostenire.Daca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie legala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire. succesibilul care este chemat la ambele poate opta diferit pentru fiecare dintre ele . aceleasi motive de ordine publica trebuie extinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedeschise . neputand fi acompaniata de modalitati (termen sau conditie). 694 fraza I C. Optiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla. Renuntarea anticipata la mostenire nedeschisa intra sub incidenta prohibitiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise. civ. optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. Renuntarea la mostenire insa. Art. Solutia isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art.Optiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii. el poate opta diferit. indiferent daca aceasta s-a facut expres sau tacit. fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta . iar nu din momentul exercitarii optiunii.). Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii. 2 C. Conform dispozitiilor art. atunci cand exista mai multi succesibili chemati la aceeasi mostenire. Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu. din dorinta legiuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala. „efectul acceptarii se suie pana in ziua deschiderii succesiunii”. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol. de pilda. civ. pur si simplu sau sub beneficiu de inventar.In ceea ce 102 . civ. in timp ce „eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede” (art. ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat. dolul poate proveni de la oricine.. 696 C. devenind acceptant pur si simplu. astfel incat in cazul exceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta -. nefiind posibil ca. una ordinara si una anomala. civ. iar in parte nu. poate fi revocata in anumite conditii. indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare. Acceptarea fiind vorba de un act unilateral. conform caruia „eredele care renunta la succesiune poate… cere legatul ce i sa facut”. iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei .. pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun.

prevede in mod expres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. civ. lipsind consimtamantul. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar exclude posibilitatea fraudarii creditorilor. o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s-a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . 975 C. o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avantajoasa. 699 se refera doar la renuntarea la mostenire. 694 fraza a II-a C. iar daca poarta asupra consistentei succesiunii. acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece legatele particulare nu-l tin pe acesta la plata decat intra vires hereditatis . nu exista practic optiune. isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. desi odinioara i s-a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii (pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii. De altfel. ori a consecintelor renuntarii la mostenire (de pilda. renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a-i prejudicia pe creditori. prevazand posibilitatea anularii (resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii. Considerat „enigmatic”. dar nu exista pierdere -. In schimb.Frauda pauliana-Conditii. ori dimpotriva. Creditorii succesibililor sunt protejati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana (art.iar daca valoarea legatului depaseste activul. Nu este vorba doar de refuzul unei imbogatiri. 699 C. Eroarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte. iar nu de la data actului de optiune . din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii. toate acestea fiind mai ales erori de drept . potrivit dreptului comun. Leziunea nu este reglementata ca un principiu general de anulare a optiunii. descoperirea testamentului nu are nimic lezionar -. textul nu are ratiune. nici in practica judiciara franceza textul nu a fost aplicat vreodata. civ. nici in practica noastra judiciara. ci de o veritabila insaracire. Art. de pilda. un rezervatar chemat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita legatarilor si donatarilor).priveste eroarea. art. Frauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta. Prin urmare. care. ulterior i s-a recunoscut legitimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului. In cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant. castigul este diminuat. deliberat. beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral. Legea face totusi o exceptie. care nu poate fi satisfacut decat intra vires hereditatis (in limitele activului succesoral).). este vorba despre o leziune) . Cu toate ca art. caci daca legatul nu depaseste activul mostenirii. nu poate fi sanctionata pe cale pauliana. leziunea neconstituind o cauza generala de anulare a optiunii . ci doar o simpla aparenta. succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta exercitarii acestui drept. aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure 103 . civ.

699 alin. astfel incat. nefiind tinut la nici un fel de garantie in favoarea acestora . civ. 699 C. De asemenea. In limitele creantelor creditorului reclamant. acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii. nu se poate explica in nici un fel cum ar putea duce exercitarea actiunii pauliene dupa expirarea termenului de 6 luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica. Efectele actiunii pauliene. civ. cota-parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. Renuntatorul fraudulos nu poate fi obligat sa despagubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obligati sa suporte consecintele actiunii pauliene. atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului. asa cum vom vedea.. 699 C.). 488). dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut. conform carora creditorii „pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. iar nu debitorului renuntator (art. Beneficiarii renuntarii nu se pot plange intrucat ei doresc doar sa pastreze un castig realizat cu titlu gratuit (certat de lucro captando).). succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora angajamentele lui de cujus.si simple a unei mosteniri insolvabile. in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii (art. admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant . ceea ce inseamna excluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii. 1 C. in locul si randul sau” (alin.1). acestia. 699 alin. Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani . ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi exercitata pe cale oblica (supra nr. 700 alin. in realitate. putandu-se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit. transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte. renuntarea fiind „anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor” (alin. 2 fraza a II-a C. Cu toate acestea. civ. 2 fraza I C. 699 alin. In pofida termenilor in care este formulat art. care ar fi profitat tuturor creditorilor. in cazul analizat. 1 C. acesta fiind doar autorizat sa fie platit din valorile patrimoniale „care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat” .). fata de ei renuntarea ramanand eficienta. daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest. nu numai celui reclamant. civ. numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii. subsecvent admiterii actiunii pauliene. iar nu pentru a-i frauda pe creditori .iar nu si comostenitorii. Titulari ai actiunii pauliane prevazute de art. civ. Creditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene (art.. nu pot fi decat creditorii succesibililor.2). Plecand de la formularea art. civ. legatarii sau creditorii succesiunii . Dovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant 104 . in timp ce creditorul tinde sa evite o paguba cauzata lui prin frauda (certat de damno vitando).

referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor. art. dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. produce efecte doar in 105 . dispozitiile art. cum se intampla cand cel astfel gratificat renunta la mostenire . aprobata de doctrina. datorita relativitatii atoritatii lucrului judecat. Este vorba asadar de o exceptie dilatorie. 708 C. In interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare. Astfel. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia legitima cu intentia de a-l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui . iar de la data intocmirii inventarului. dar nu mai tarziu de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale. Dreptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat hotararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva . civ. -. 711 C. Daca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au expirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze. pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. civ. in principiu. a extins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor -.al mostenirii pe cale oblica este faptul ca. erezii nu pot fi obligati sa opteze intr-un fel sau altul si nici nu pot fi obligati la plata creantelor succesorale (art.) . civ. Pentru motive intemeiate. nu pot fi insa obligati la plata decat daca accepta mostenirea.Practica judiciara franceza. iar nu de 6 luni cum este in prezent. ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii. 706-711 C. 706 C. atunci cand acesta este rezervatar si a fost gratificat cu o donatie nescutita de raport. Indata ce succesiunea s-a deschis. singurii in drept sa exercite actiunea pauliana prevazuta la art. imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei. civ. plecand de la principiul fraus omnia corrumpit.In conditiile in care termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 30 de ani. civ.Termenul pentru a face inventarul si a delibera.Situatia dupa expirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. Condamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu. au la dispozitie un termen de 40 de zile. pentru deliberare asupra optiunii succesorale.). 699 C.). De aceea. Daca succesibilul indreptatit la invocarea exceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare. Acestia. dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune. cum s-ar intampla daca ar fi acceptant. dar acesta poate fi condamnat (obligat la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu (art. 709 C. instanta de judecata poate prelungi termenele de inventar si deliberare (art. creditorii succesorali pot cere executarea creantelor succesibililor defunctului. civ. recunoscandu-le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta .

686 C. doarece prescriindu-se atat dreptul de a accepta. dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire. 789 C. ca fiind de prescriptie achizitiva . 1 C. 1 C. civ. cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . In dreptul nostru. una din variantele dreptului de optiune succesorala. francez). in inteles larg. revendicarea fiind imprescriptibila . civ. civ. iar daca obiectul legatului este un bun individual determinat. vorbeste de dreptul de a accepta „succesiunea”. s-a conturat ideea ca termenul de 6 luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal. asadar dreptul de optiune ca atare. (art. 1 C. in cazul legatelor particulare fiind dobandit de la data deschiderii mostenirii. 73/1954).Domeniul de aplicare. de unii. 700 alin. in context notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral. punandu-se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe marginea formulei initiale a textului. „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. pornindu-se de la faptul ca art. asteptarea lor putandu-se prelungi pana la implinirea termenului de prescriptie . 700 alin. este insa una logica. dar de majoritate ca fiind de prescriptie extinctiva . intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. care este de 3 ani. „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii” .Ideea este cu atat mai greu de primit cu cat implica acceptarea obligatorie a legatelor particulare. 1 C. 700 alin. incluzand si drepturile derivand din legatele particulare. iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota-parte din aceasta. considerat. Prin urmare. Ultima formulare a art. comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constrange in nici un fel pe succesibili sa opteze intr-un fel sau altul. idee abandonata intrucat prescriptia achizitiva nu se aplica universalitatilor. . optiunea succesorala este deschisa si 106 .Argumentul de text invocat este inselator. acceptant sau renuntator ?Natura juridica. fara a fi necesara acceptarea. 700 alin. civ.In formularea actuala textul se refera doar la acceptarea mostenirii. in materie de legate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor . (asa cum a fost modificat prin Decretul nr. civ. potrivit art.raport cu creditorul reclamant.Spre deosebire de creditorii succesiunii.. iar pe de alta parte.Prescriptia dreptului de optiuneConform dispozitiilor art. doar executarii acestora aplicandu-li-se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun. daca obiectul legatului consta intrun bun de gen sau obligatie de a face. pe de o parte. cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de lege -. considerat o „enigma” si taxat chiar ca „ininteligibil”. or. cu mult timp in urma. Discutii au existat si cu privire la natura termenului prevazut de art. automat succesibilul care lasa sa se scurga acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire. fata de ceilalti creditori el pastrandu-si dreptul de optiune intact . civ. fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor chemati la mostenire. de altii ca fiind de decadere .

referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari. s-a judecat ca termenul de prescriptie curge doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decurge vocatia sa la mostenire . termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii . In principiu. 700 alin. Aplicarea rigida a regulii curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. civ. prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea legaturii de rudenie -. iar nu de la 107 . in cazul persoanelor care ignora din motive intemeiate (neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune. raspunsul fiind in sens afirmativ . Astfel. nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii. In schimb. prescriptia nu-si produce efectele . civ. in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante.legatarilor particulari.Aplicarea principiului contra non valentem agere non currit prescriptio. dreptul acestora de a accepta legatul fiind si el supus prescriptiei in termenul de 6 luni de la deschiderea mostenirii . cand vine la mostenire in calitate de legatar. 1 C. ci. care este supusa dispozitiilor de drept comun. si alta este problema prescriptiei executarii legatelor. fiind o chestiune de fapt. Faptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii curgerii prescriptiei . in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelungirea nedefinita a dreptului de optiune. ascunse pana atunci -. Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la „luminile judecatorului”. De aceea. Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie.1 C. care este supusa dispozitiilor art.. care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii chemati in primul rand renunta sau lasa sa curga termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare . 700 alin..Regula curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor chemati in primul rand la mostenire. Curgerea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data deschiderii mostenirii nu-i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii . 1 C. Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala.Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens.De asemenea. Statul. in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior deschiderii mostenirii. prin aplicarea principiului contra non valentem agere non curit prescriptio . care au posesia de drept a mostenirii (art. In practica judiciara s-a pus problema daca dispozitiile art. civ. prescriptia curge de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii. 1 C. trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt legatar. civ. culegand acest drept in calitate de putere suverana. asa cum rezulta din dispozitiile art. Una este asadar problema prescriptiei acceptarii legatelor particulare. si celor subsecventi . 700 alin. cu defunctul. 653 alin.). in cazul in care mostenitorul a aflat de existenta drepturilor sale succesorale dupa 6 luni de la data deschiderii mostenirii.

civ. 2 C. 2 C. civ. 167/1958. 700 alin. 19 dreptul instantelor de judecata ca in cazul unor motive temeinic justificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l-a pierdut din motive neimputabile. repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie. s-a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art. Plenul Tribunalului Suprem. pornind de la dispozitiile art. verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de judecata .data decesului lui de cujus . De asemenea. civ. Dupa intrarea in vigoare a Decretului nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva) . „in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau. se abroga orice dispozitii legale contrare…. 1 C. s-a mai retinut ca. pe langa cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. Au fost considerate ca fiind motive temeinice imprejurari ca: ascunderea cu rea-credinta de catre unii succesibili fata de altii a 108 . iar nu de la data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii . Trimitere. 13 din Decretul nr.167/1958. In lumina dispozitiilor art. in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”. dispozitiile art. in cazul copilului conceput inaintea deschiderii mostenirii. sens in care s-a retinut ca forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen . termenul de prescriptie va curge de la data nasterii . la cererea mostenitorului. 26 din Decretul nr. Termenul de optiune de 6 luni prevazut de art. din motive de forta majora. 7/1963 ca din vechile dispozitii legale referitoare la prescriptie s-au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret. care s-a pastrat nemodificat. 167/1958 potrivit carora „pe data intrarii in vigoare a decretului….Suspendarea si intreruperea prescriptiei. 2 C. civ. 700 alin. in practica judiciara s-a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor. In consecinta. printre ale carei cauze se enumera si forta majora -.. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. 13 ca suspendarea prescriptiei extinctive -. Ca elemente specifice optiunii succesorale. instanta judecatoreasca. boala succesibilului poate constitui un caz de forta majora de natura sa atraga suspendarea termenului legal de prescriptie pentru acceptarea succesiunii Repunerea in termen. au mai ramas in vigoare. Dupa unele ezitari ale practicii judiciare. in anumite conditii. 167/1958 . dar nascut ulterior acestei date. fiiind de prescriptie. Conform dispozitiilor art. a conchis prin decizia de indrumare nr. poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun (Decretul nr. 700 alin. termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a hotararii judectoresti declarative de moarte. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”. opereaza de drept. iar la art. pe toata durata acestora. care stabileste la art. asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. 19 din Decretul nr. Tot astfel.In situatia declararii judecatoresti a mortii. restul fiind abrogate. 700 alin. trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale Decretului nr.

18/1991 legiuitorul nu face altceva decat sa instituie o derogare de la acest principiu. diferenta de tratament juridic a celor doua categorii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire. argumentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant. sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor. anume ca renuntarea expresa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de lege nu difera prin nimic in privinta efectelor. considerandu-se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. civ. decesul in tara straina in conditiile in care legaturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale. 12 alin.. succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera. 2 din Legea nr. ca nu au fost niciodata erezi. 700 C. iar celalalt expres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente. 12 alin. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii. Nu se intelege si nu se explica de ce in cazul 109 . nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire. Conform art. De asemenea. Este de necontestat ca. 18/1991. 696 C. 2 din Legea nr. Sustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident. afara de cazul in care.Intr-o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori. ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire. considerati conform art. 12 alin. Cererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. decesul intr-un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor. Numai ca in cazul analizat este vorba de o exceptie de la regula instituita prin lege. impartasim aceasta din urma opinie. In practica judiciara si in doctrina s-a sustinut intr-o opinie ca prin textul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat-o in termenul si conditiile prevazute de art. mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative agricole de productie si care au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor. in principiu. 2 din Legea nr. 18/1991.mortii lui de cujus. iar nu si cei care au renuntat in mod expres la mostenire. Renuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul expres. 18/1991 privitoare la fondul funciar. renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila. Prin urmare. intrucat prin dispozitiile art. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art. argumentandu-se ca optiunea succesorala fiind indivizibila. nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala . celalat parinte fiind chiar de cujus. civ.2 din Legea nr. Repunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. iar pentru altele sa se accepte . 12 alin.

termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. initial. Succesibilii. mostenitorii subsecventi. ulterior acesta fiind prelungit cu 15 zile prin Legea nr. fiind considerat strain de mostenire. Efectele prescriptiei. intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire. iar din acest punct de vedere. iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada negativa . Legiuitorul. din oficiu. ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune . 12 alin. Conform dispozitiilor art. revine succesibilului care alega acceptarea mostenirii in termen obligatia de a face dovada pozitiva a acestui fapt. avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile legale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare. devin succesori (mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de lege. Aceasta solutie se justifica si pe considerentul de ordin practic care decurge din necesitatea de a da forta juridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelungita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de lege. 2 din Legea nr. care include terenurile cooperativizate. 10 alin. testamentara sau contractuala). 110 .Cand insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant.18/1991 se refera doar la partea de mostenire. au pus pe succesibilii celor care au suportat rigorile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor. 12 alin. nu se justifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat expres. iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere. proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul regulii actori incumbit probatio. pasivitatea prelungita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale.renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat (caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art. Expirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea. 18/1991. dar.2 din Legea nr.29/1991. adica persoanele care au vocatie succesorala (indiferent daca aceasta este de natura legala. Dispozitiile art. 18/1991 sunt asadar dispozitii de exceptie care deroga de la dreptul comun. ci doar in cazul renuntatorului expres. 4 din Leegea nr. In ceea ce priveste sarcina probei. iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen echivaleaza cu renuntarea la mostenire).Orice persoana interesata (comostenitorii. ca si cand ar fi renuntatori. donatarii si legatarii) si chiar si instanta de judecata. dobandesc drepturile succesorale de la data deschiderii mostenirii. sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. iar nu succesibilului .

Daca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar.public sunt inalienabile. nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna – credinta asupra bunurilor mobile. iar cele de administrare pot fi validate de la caz la caz. simultan si concurent cu ceilalti copartasi. care exercita posesia.. iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza regula unanimitatii.33) Dreptul de proprietate comună pe cote părţi obişnuită sau temporară (noţiune. adica: nu pot fi instrainate.(noţiune. 4 din art. Modalitatiile de partaj judiciar sunt: partajarea in natura a bunului. in conditiile legii. ele pot fi date numai in administrare. insesizabile si imprescriptibile. 135): „Bunurile proprietate publica sunt alienabile”. Dispozitia materiala poate fi exercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor. iar Legea nr. iar Legea nr. 215/2001 privind administratia publica.2. exercitare) Regimul juridic are la baza doua idei: nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. Actele juridice sunt guvernate de regula unanimitatii. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art. Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. caractere. Imparteala poate fi conventionala sau judiciara. Cota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. impresciptibile si insesizabile”. alin. caractere. Posesia unui singur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea. Legea nr. Coproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala-operatie juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. art. folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun.11: „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. exercitare) Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. prevede ca . Coposesia permite fiecarui copartas sa exercite stapanirea materiala a bunului. fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale. Aceasta regula a fost atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare-actele de conservare incheiate de un singur coproprietar sunt valide in temeiul gestiunii de afaceri. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc.122. impresciptibile si insesizabile. bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile. concesionate sau inchiriate. De asemenea. 34) Dreptul de proprietate publică. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul 111 . nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale.

pietele. aeroporturile. Sub aspect achizitiv. potrivit legii sau naturii lor. conform dispozitia art. padurile.public sunt lovite de nulitate absoluta. rezervatiile si parcurile nationale. din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii. indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. albiile raurilor.135. resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre. zonele de agrement. actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica. Domeniul public de interes national apartine statului. monumentele istorice si ale naturii. pct. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil. nu pot fi obiecte de proprietate privata. 4 si 5 din Constitutie). Obiect al dreptului de proprietate. alte bunuri mobile sau imobile care sunt. speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului. pasunile. prin natura lor ori prin destinatia lor. orasul. poate fi introdusa oricand. sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art. caile de comunicatii. adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. Domeniul public cuprinde bunurile care. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. apele cu potential energetic valorificabil. parcurile publice. municipiul. cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. in principiu. 213/1998 in art. pct. In acest sens. oricat de lunga ar fi uzucapiunea. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere „extinctiv” si din punct de vedere „achizitiv”. spatiul aerian. pe baza unor norme de drept financiar. Bunurile apartinand statului. iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice. plajele. terenurile folosite pentru cercetari stiintifice. de interes local. Dupa Constitutie (art. fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public. iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta. pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna. ci sunt scoase afara din comert”. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica. bunuri care apartin domeniului privat. Moduri specifice de 112 . judetul). apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului.4 statueaza „Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Legea nr.135. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public. lacurile. marea teritoriala. poarta denumirea de „bunuri domeniale”. in cazul bunurilor imobile. 4). cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. strazile. Domeniul public poate fi de interes national ori local. terenurile pentru nevoile apararii tarii. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata”. fasia de protectie a frontierei. bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii. poate fi orice bun mobil sau imobil. respectiv unitatilor administrativ-teritoriale. caile de comunicatii.Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume: bunuri apartinand domeniului public.

Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara. sunt supuse masurii confiscarii. Ca sanctiune penala. servitutea referitoare la zidul ori santul comun. succesiunile vacante. Servituti legale. care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social. fond numit dominant. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze 113 . cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale.dobandire a dreptului de proprietate publica In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica. Ca sanctiune administrativa. navele parasite in porturi sau in apele teritoriale. atunci cand este „totala”. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan. pe caile aratate mai inainte. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. de granituire. de exemplu. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica. 35) Dreptul de servitute. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea. un fond aservit. de regula. servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii. bunurile unor proprietari necunoscuti. confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege. constand in trecerea in proprietatea statului. stabilita potrivit legii. Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. insa cu o dreapta si prealabila despagubire. de ingradire si a izvorului. ea facandu-se in interesul apararii tarii. adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor. ce insoteste sanctiunea principala. mai exista o serie de modalitati specifice. stabilite prin lege. Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil. in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. bunurile gasite si predate politiei. care apartine altui proprietar. dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica-Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica. neridicate de titulari lor in termen legal.

Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar. in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii. prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti. pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii. Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica. neuzul. dominant si aservit. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate – ucucapiune Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil. dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege. confuziune. Spre deosebire de dreptul de proprietate. asupra carora el dobandeste un drept de superficie. 37) Dreptul de uz şi dreptul de habitaţie. prin destinatia stabilita de proprietar. sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. 36) Dreptul de superficie. prin uzucapiune. sau sa faca o plantatie pe terenul sau. cel ce a constituit servitutea a revocat-o. mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile.proprietatea sa cu orice fel de sarcini. renuntarea la servitute din partea titularului dreptului. situatie in care cele doua fonduri. s-a unit. pieirea lucrului aservit. a expira termenul. asupra constructiilor. prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala. in care includem: orice conventie si testamentul. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea 114 . dreptul de proprietate confera titularului posesiunea. Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt: pe cale conventionala sunt: prin conventia dintre proprietarul unui teren. dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati: dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura. folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului. pe langa aceste prerogative. plantatiilor. atunci cand s-a stabilit un astfel de termen. Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor: imposibilitatea materiala. care permite superficiarului sa ridice o constructie. pe cand dreptul de superficie. Moduri de dobandire a servitutii: prin titlu.

sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului. in numele lor personal. din proprie initiativa. in urma actiunii formulate de proprietar. Uzufructul dobandit prin uzurcapiune. Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar.satisfacerii nevoilor sale. pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar. Obligatiile proprietarului sunt: sa nu stanjeneasca. a atinge substanta lucrului. precum si ale familiei sale. 39) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar. pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui. prin consolidare. sa conserve substanta lucrului. incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane. sa culeaga fructele bunului. sa se foloseasca de lucrul respectiv. fara insa. sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. prin prescriptie extinctiva. actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. sa predea lucrul. rom. prin decaderea din dreptul de uzufruct. sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului. dreptul de uzufruct este un drept absolut. creditorii pot sa atace. uzufructul este un drept temporat. prin lege si prin uzucapiune: Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul. care se pronunta de instanta de judecata. Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt: moartea uzufructuarului. prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi: sa ceara proprietarului sa-i dea bunul. sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucruluI. dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta. 975 C. cu obligatia de a-i conserva substanta (art. 38) Dreptul de uzufruct. conform intereselor sale. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului. la incetarea uzufructului. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. prin pieirea totala a lucrului.desi neprevazut in mod expres de lege. Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele: dreptul de uzufruct este un drept real. uzufructul este un drept de folosinta. 517 Cod civil). Acţiunea revocatorie (pauliană) Conform prevederilor art. in vreun fel. asupra lucrurilor altuia. la expirarea termenului pentru care a fost instituit. asa cum l-a primit. Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita „uzufructuar” il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata. civ. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct. Daca actiunea oblica permite creditorului 115 . se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva.

civ. civ. tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii. este considerata a fi. vol. 116 . Actiunea pauliana este o actiune personala — chiar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare — urmareste. In lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fäcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda. p. conditiile exercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in jurisprudenta. debitorul este tinut a repara prejudiciul astfel cauzat. 587. in esenta. precum si dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. conform prevederilor art. intr-o opinie. deoarece urmäreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatä de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective. ca si actiunea oblica. Intr-o alta opinie este privitä ca o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor (5. o actiune in daune. 319). P. De asemenea. astfel cum vom aräta mai departe (17. rom. 158159).. rom. II. Fiind o chestiune de fapt. vol.. BIrsan. deci prin acte incheiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor. proba acestui prejudiciu revenind creditorului. 17. In doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a incheiat actul fraudulos. nu mai este necesarä admiterea unor dovezi. Daca nu este notorie. p. 35. Din punct de vedere juridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul executarii conventiilor cu buna credinta (art. cf. II. p. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul juridic incheiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un prejudiciu.). De asemenea. va fi tinut conform principiului imbogätirii fàrà justá cauzà (17. p. scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. 29. Conditii referitoare la actele juridice Incheiate de debitor 1. un profit in viitor. proba poate fi fäcutä prin orice mijioc de dovada admis de lege. Daca starea de insolvabilitate este notorie. Dc regula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitätii debitorului. La baza actiunii revocatorii se afla un element psihologic si anume. 158). fie pentru a avea. L’action Paulienne en droit civil compare. P. fie s-au imbogatit pe aceasta. readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea silita si asupra acelor bunuri (29. 571). In aceasta situatie exista anumite temeiuri juridice si pentru ràspunderea tertului si anume. P. avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor.de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau.Deoarece legis1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune. cale (Al. 998 C. cit. eventual. Bàicoianu. C. op. rom. iar dacä a fost de bunä credintä si a avut de castigat datorita actului incheiat cu debitorul. 571). 970 C. actiunea pauliana ii conferä drcptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase. 519. daca a fost de rea credinta — deci complice la fraudä — räspunde in baza dispozitiei art. civ. 998 C.

3. de asemenea potrivit prevederilor art. renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o micsorare a patrimoniului. optiuni stabilite de lege. de exemplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru ingratitudine. 29. In doctrina se precizeaza ca actul atacat trebuie sä conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului. daca acesta a fost efectuat. deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itàti cand acele datorii vor deveni exigibile. 2. Se considera cà in ipoteza unei executari care implica mari obstacole. P. chiar daca prejudicierea 117 . 42). 154). In sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie. In ceea ce priveste partajul. titlul säu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv (Fr. 153). cu exceptia cazului in care s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilä (17. in general. caracter subsidiar. deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mijloace de realizare a creantei nu au lost eficiente. II. p. Desigur. vol. vol. Daca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale. prin exceptie. II. deoarece creditorul nu poate exercita aceste drepturi in numele debitorului. deci frauda comisa cu intentia de a prejudicia creditorul. P. plata facuta in mod fraudubos. 785 C. p. Frauda debitorului nu implica dolul contractual. Deak. 154). p. adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale.proba poate fi fäcuta prin urmarirea si executarea bunuribor debitorului. Mo legalä. in scopul de a pagubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana (17. insolvabilitatea — si prejudiciul — rezulta in mod implicit. chiar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sä se imparta intre ceilalti creditori. creditorii copartasilor nu-l pot ataca pe motiv de frauda sau de prejudiciu. in mod fictiv. II. Solutia se justifica prin aceea ca plata unei creante exigibile este un act necesar. ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau. 29. vol. Actul atacat nu trebuie sa constituie exercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi. 4. civ. deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavantajoasä. 29. daca mostenitorul renunta la succesiune.In aceasta categorie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii. 578-579. fiind vorba de drepturi exclusiv personale ale celui din urma. 578. se poate spune ca actiunea revocatorie are. fära a fi necesar sä probeze insolvabilitatea debitorului (17. In cazul in care s-a constituit o garantie (de exemplu o ipotecä) in doctrina s-a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacä a fost constituita independent de obligatia pnncipala si ulterior acesteia (17. nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii. Bucuresti. 1991. p. ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana. Sunt acte care. Astfel.. p. 577. p. avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii mostenirii fära sä fie deci necesara acceptarea. II. vol. 574). De aceea. In aceeasi categorie sunt studiate si cazurile de optiuni legale intre drepturi ori acte. creditorul va putea dovedi prejudiciul. Desigur.

Intr-o opinie. 155). 29. R. calitatea de parat. 317318).creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale. Actul cu titlu gratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta. R. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei legiuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite (17. totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sä se dovedeasca frauda si anume. p. indiferent daca este vorba de o creanta chirografara. II. In doctrina s-a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos. 463-466). p.. Demogue. p. In principiu. Se arata. exigibila si de regula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. acordarea actiunii pauliene nu s-ar justifica. Demogue. p. 580. se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv. op.. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. in cadrul procesului. cu care urma deci sa se incheie un anumit contract (17. Intr-o opinie. 29. civ. cit. in sensul cunoasterii de catre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte. Jurisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a prejudicia Un creditor viitor. op. lichidida.Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are. 155-156. daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cä a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit (2. p. cit. p. situatii cand s-ar cere numai dovada existentei prejudiciului. vol. Proba anterioritatii revine creditorului. 82-5 83. relativ la renuntarea. In cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului. tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la executare pana cand nu s-a implinit termenul (17. P. find suficient sa se constate frauda debitorului si existenta unui prejudiciu. p. civ. participarea sa la frauda. p. la invocarea prescriptiei. Conditii care privesc pe tertul dobanditor. op. actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s-a nascut anterior savarsirii actului atacat. in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesigur. 156. in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie. in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi exercitata deoarece creditorul aflat intr-o asemenea situatie are un drept de valorificat. Conditii privitoare la creditor Creanta creditorului trebuie sa fie certa. Solutia se explica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului existent in momentul in care a contractat. vol. de exemplu. vol. ipotecara sau privilegiata. 226. Intr-o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr-un anumit fel va prejudicia pe creditorii sai. II. 580-581. In legatura cu caracterul -exigibil al creantei in doctrina s-a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. 29. . 562 C. Situatia subdobanditorilor-Daca tertul care a 118 . p. cit. in cazul art. 699 C. dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara executarea bunurilor acestuia. 409). 35. Pentru Josserand si alti autori..

afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”. 238-239). prin efectul actiunii exercitate. atunci cand va fi realizat ca bun corporal. revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta. La art. se aratà: . nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmàri bunul care constituia obiectul acelui act.Actiunea pauliana are. p. 974 C. legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative.unui element nou. Acţiunea oblică ( indirectă sau subrogatorie ). indiferent de buna sau de reaua sa credinta. civ. din nepäsare.Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor. de de multe ori acesta este pur teoretic. Dcci. cit. daca din neglijenta. tinand seama de insolvabilitatea debitorului. ci numai celor care figureaza in proces 40) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. op. creditorul are in vedere un interes propriu. iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte — adica daca a cunoscut prejudiciul creditorului (2. daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat. In ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului. efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care. care... pastrand astfel bunul respectiv. deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui. P. Fata de debitor. Spre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in gajul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a . deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori.. in cazul cumpartorului de buna-credinta — nici acesta nu va putea fi actionat. Efectul ei se va margini la repararea prejudiciului suferit de creditor. Acestia din urmä au recurs in garantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros. in principal. desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau. Astfel se intelege de ce o asemenea 119 . dar. va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4. din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau. Tertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stingerea pretentiei sale. 494). de exemplu. in ipoteza dobandirii cu titlu gratuit. astfel.contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul — subdobanditor — potrivit opiniei adoptate in general in doctrinà este necesarä o deosebire: dacà subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene — Ca. in numelc acestuia din urma.

Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. daca prevederile art. de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. II. p. sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau. Dc asemenea. In aceeasi ordine de idei. fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv. ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau. pentru apararea dreptunilor sale. si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>.. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt. prin urmare. p. 974 C. cu tot aspectul ci general. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea. a acestei actiuni. In realitate.. Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina. si ocrotirea intereselor creditorilor. 563). jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun. tot in doctrina romana s-a precizat: . Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte 120 . daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale. Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29.actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17. Este vorba. In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice. vol. 148). aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare. conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori. prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. civ. In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este. S-a aratat astfel ca: . in lumina acestui echilibru. prin lege. altfel spus. in mod necesar. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi. pe de o parte. de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni. pe de alta parte.Formularea legii. trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia).Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului.

daca fundamentul dreptului este . Cu privire la ac patrimoniale se observa ca. cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29. de exemplu. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor . adica... in consecinta. p. Dimpotriva.. de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc. in general. Traité des obligations en general.. acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi. o actiune in revendicare. de pilda. trebuie luat in considerare elementul dominant (R.in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. 303). p. de exemplu. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor . in cazul legatelor. actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc.pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. Paris. Effets des obligations.. pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o . Demogue. In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral. optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc. 564). Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca. II.zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte. nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul. in general. In acest sens s-a propus. de pilda. interzise creditorului.. ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile. o actiune pentru plata unei creante.facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia.o apreciere de ordin intim si moral.exclusiv personale” ale debitorului sau. de a demola. cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi. succesiunilor. In acest sens. de asemenea. Se considera. II. deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei. Librairie Arthur Rousseau. o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica .. nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 121 .pur moral” creditorii nu pot actiona. deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor. 148) cum ar fi. p. inutila. donatiunilor de bunuri prezente si viitoare. vol. Tome VII.interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17. tinand seama ca aprecierea . interesand deci numai persoana debitorului. In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. fàra a forma obiect de discutie. actiunile extrapatrimoniale. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt. ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este . De exempln. cele care se refera la starea civila a persoanelor.). 1933..

. vol. chiar 122 . C. Dar nu se cere o creanta executorie . In consecinta. Astfel. Totodata.. ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim. nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea. de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä. Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17. Matei Cantacuzino arata ca aceasta este . Blrsan. 204 si urm. P. 315). 45 1-452). p.G. Astfel.(pentru difenite cazuri de acest fel. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat. s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa . pentru acelasi motiv.(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. p.D. astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17. el trebuie sa fie insolvabil.II. 565-566). vol. cit.. A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie. Doctrina este de acord. inactiva. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare. Conditia exigibilitatii este totusi controversata. dar creditorii obisnuiesc sa-l . 450). II. o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului.11. p. 1902.ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17.impiedice pierderea unei valori patrimoniale. 565. vol. deoarece urmareste numai sa . nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului. p. farä a fi totusi o masura de executare.. p. L. lichida si exigibila.. Tome IV. In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau. in cazul unui debitor solvabil.o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”. R.puna in cauza”. 305 Si urm.. Demogue.. deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege. de regula. p. In acest sens. 149). 29. De asemenea. pentru doctrina romanA. mai precis. Dc exemplu. In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. p. deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului. Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35. fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”. 29. p.. deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica. 2. ca nu se cer anumite conditii. Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu. p. Creanta creditorului trebuie sa fie certa.. Astfel. 150). 4. exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. 566. op. in principiu. Paris. el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie. pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila. adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau.

el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la 123 . creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. in cazul admiterii acesteia. Ca orice succesor. sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni. De asemenea. actiunea oblica este folosita rareori. p. Or. II. vol. Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni.. II. in general. la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari. daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului. care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire. debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29. creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului. p. pentru a putea mosteni. deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si. Art.daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face . 5670. In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. 681-684). va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori. debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17. Astfel cum s-a arätat: . civ. vol. chiar dacà acestia nu au intervenit in proces.) creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului. in asemenea cazuri. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce. imobilizand astfel suma respectivä si susträgando actelor debitorului. sotul supravietuitor era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori. 679 si art. prin actiunea oblica.. 41) Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor. precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei. Reglementare legala. un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta. aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr.indisponibile drepturile debitorului. In practica. 319/1944 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor.. variind in functie de clasa de mostenitori cu care este chemat la mostenire. 684 C. p. 151).(. 568) ceea ce inseanma ca.. afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17. Unanim criticata.

se impun cateva precizari legat de aceste situatii. fam. dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. Potrivit art. indiferent de numarul acestora. se considera ca acesta are calitatea de sot.1 C. d) in concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari (mostenitorii din clasa a patra). conform dispozitiilor art. Dupa cum am vazut. unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta. indiferent de numarul lor. nu poate fi mostenit de „sotul supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o niciodata. astfel incat il va mosteni pe defunct . in ambele cazuri. cota-parte calculata conform regulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna-credinta. Aceasta inseamna ca. Intrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei. Prin exceptie. sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire. de pilda. indiferent de numarul acestora. In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii. 1/2 din mostenire. In caz de bigamie. daca sotii au avut sau nu copii. 1/4 din mostenire. sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori. fam. este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul. iar sotul supravietuitor este de buna-credinta. c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia. fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora. in cazul casatoriei putative. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale.. 23 alin. nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze integral de cota cuvenita sotului supravietuitor . Cota-parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora. casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv.data deschiderii succesiunii. astfel incat daca. casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va ramane irevocabila (art. 319/1944 a conferit sotului supravietuitor 124 . 1 din Legea nr. Datorita faptului ca Legea nr. sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. celalalt sot il mosteneste. b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ai defunctului. daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia. sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului.). casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate. 1/3 din mostenire. care este starea materiala sau sexul sotului supravietuitor. Din punctul de vedere al dreptului succesoral. in principiu. 39 alin. 319/1944. Prin urmare. In caz de divort. 3/4 din mostenire. Pana la aceasta data casatoria este in fiinta. 1 C. e) in ipoteza in care nu exista mostenitori legali in nici una din cele patru clase si nu exista nici mostenitori testamentari. ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. atunci cand vin impreuna la mostenire. daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei. prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii.

319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregulat. sotul supravietuitor va primi 1/3 din mostenire (art. iar datoriile succesiunii devin ale lor personale. pe de o parte. Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii. 673 C. dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . care va primi 1/6 din mostenire (adica 1/4 din 2/3). Sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. Daca pana la adoptarea Legii nr. prin drepturile conferite de aceasta lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. considerati a succede doar la bunurile defunctului. daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului. iar mostenitorii neregulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires hereditatis daca nu opresc printr-un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . civ intre parintele defunctului. si mostenitori neregulati. adica 1/4 din mostenire. nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire. In conceptia care a stat la baza Codului civil. incluse in Cartea III. Cu alte cuvinte. 1 lit. caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului. Capitolul IV „Despre succesiunile neregulate”. considerati drept continuatori ai persoanei defunctului. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu.drepturi succesorale proprii. El este mostenitor rezervatar (art. in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. dupa aceasta data. 319/1944). pot fi ocolite. 2 din Legea nr. iar nu si prin reprezentare. restul de 2/3 din mostenire impartindu-se conform dispozitiilor art. civ. Titlul I. se imparte in doua parti egale intre copii defunctului. 319/1944). fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali.b din Legea nr. de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului (ultra vires hereditatis). 319/1944) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului (art. de exemplu. care va primi 1/2 din mostenire (adica 3/4 din 2/3). cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima (restrange) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori legali. el a fost 125 . adica 3/4 din mostenire. 3 din Legea nr. mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori regulati. fiecare primind cate 3/8 din mostenire. Astfel. iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vires hereditatis). Tot astfel. 679683 C. Aceste principii nefiind de ordine publica. si fratele defunctului. in timp ce mostenitorii neregulati. se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire. dupa care partea ramasa.

se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului. dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei. tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor . precum si orice alte asemenea bunuri. 319/1944. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. toate bunurile prevazute la art. 319/1944. masinile de gatit. motocicletelor sau instrumentelor muzicale . al bunurilor care au servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului . birourile. bibliotecile. ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica. masinile de spalat rufe. intra in aceasta categorie obiectele de menaj. 5 din Legea nr. admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au avut gospodarii separate.b-d din Legea nr. pe langa cotele prevazute la art. incluzandu-se in masa succesorala. aspiratoarele. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei. „sotul supravietuitor va mosteni. De asemenea. Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. care se va imparti conform regulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista. fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus.considerat ca fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului. 5 din aceeasi lege. in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV. 5 din Legea nr. 319/1944 bunurile care se exclud prin natura lor. precum si darurile de nunta”. 5 din Legea nr. Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat. frigiderele. toate bunurile succesorale.1 lit. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprudenta. Astfel. aparatele de radio si televiziune. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica justificare . cum este cazul: autoturismelor. al operelor de arta . In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale. precum si asupra darurilor de nunta Din dispozitiile art. este indiferent daca bunurile provin din categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune. sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. sotul supravietuitor va primi. ci altor scopuri. desi prin natura lor intra in categoria mentionata. din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se include in masa succesorala . indiferent de locul unde s-ar 126 . aparatele de fotografiat. aceasta putand fi si intermitenta . mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. in afara de partea sa succesorala. cum ar fi acela al achizitionarii in scop de investitie . locuind in localitati diferite. Asadar. Pentru acordarea dreptului special de mostenire.Conditii de acordare. se exclud si bunurile care. chiar si cele la care se refera art.

dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului liberalitatilor testamentare. Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor. consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. care sunt mostenitori rezervatari. legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. 1 din Legea nr. teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor. daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului. ca legat. caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. de exemplu. defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane. are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile. 5 din Legea nr. prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor. Prin urmare. care functioneaza numai daca de cujus. Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile.gasi bunurile la data deschiderii mostenirii . Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii. Daca. caz in care poate cere reductiunea acestora. 319/1944 este unul subsidiar. nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. iar nu cu titlu de drept special la mostenire. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art. Natura juridica a dreptului special de mostenire. sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala. dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat. 5 din Legea nr. 5 din Legea nr. 319/1944 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) . initial. Cu alte cuvinte. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate . nu a facut acte de dispozitie testamentara. ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul. Bunurile la care face referire art. liber sa o faca. argumentandu-se ca legea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala legala In aceasta conceptie. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat. prin ipoteza. De asemenea. Astfel.5 din aceeasi lege. Chiar daca reductiunea se face in natura . 127 . acceptandu-l pe unul si renuntand la celalalt. Donatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile.

Acest drept de abitatie. 319/1944 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie.2 din Legea nr. si altul conform caruia in aceasta categorie. daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel. civ. s-a impus insa o alta conceptie. Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice pe care lam infatisat mai sus. 5 din Legea nr. Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar. 319/1944 fata de cele care deriva din art. bunurile prevazute la art. 566 C. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau. un drept de abitatie asupra casei in care a locuit. constand in dreptul de a utiliza (locui) exclusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala. neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. si atunci ii revin ambele categorii de drepturi. 5 din Legea nr. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. civ. chiar daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus. unul conform caruia in categoria bunurilor la care se refera art.Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. 572 C. conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie speciala. ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale care deriva din art. pe langa donatiile mentionate mai sus. important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. 319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei. Prin exceptie de la abitatia de drept comun. nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. are natura identica cu abitatia de drept comun reglementata de art. 1 din Legea nr. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia. sotul supravietuitor este scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la art. 1 din Legea nr. art. si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi.. De asemenea. astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina. 565-575 C. Darurile de nunta-Asa cum am vazut. fiind bunuri ce ii apartin chiar lui. Asadar. ca si donatiile primite in exclusivitate de acesta. Art. Tot astfel. In aceasta optica. in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere.Reglementare legala. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte precizari. 5 din aceeasi lege. (art. ori renunta la mostenire. 4 alin. ori accepta mostenirea. civ. 5 din Legea nr. in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus. in principiu. fiind vorba de un drept de mostenire legala. Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun . 128 . iar nu de un simplu drept de creanta (locatiune). 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem . prin exceptie de la dispozitiile art. daca aceasta face parte din succesiune”. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor. 319/1944). Legea nu distinge. 4 alin.

care presupune utilizarea (locuirea) efectiva a bunului. Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. pe de o parte.2 din Legea nr. adica a unui bun corporal. caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune. inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie. Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. prin ipoteza. 4 alin. coproprietarii nemostenitori pot cere oricand partajul (art. Cea de a doua teza este sustinuta de doctrina. in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . 319/1944). sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in locuinta respectiva.care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste”. 319/1944. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art. fie separat de acesta. dreptul sau exclusiv de proprietate 129 . si drepturile succesorale care. iar nu asupra intregului. Aceasta teza prezinta. sotul supravietuitor nu poate ceda sau inchiria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie (art. sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar exclusiv al locuintei. In plus. care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului. poarta doar asupra unei cote-parti ideale din locuinta. la randul ei. In favoarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte. dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat. 5 din Legea nr. fie impreuna cu defunctul. iar nu a unei cote-parti ideale din acesta. 728 C. dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei-parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori” . si coproprietarii nemostenitori. ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia. iar nu si pe acela de a-i percepe fructele (jus fruendi). locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva.). Aceasta insemna ca. 4 alin. 319/1944). pe de alta parte. functionand chiar si in concurs cu descendentii defunctului. In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala.1 din Legea nr. chiar daca putem accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitori (inclusiv sotul supravietuitor). 4 din Legea nr. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei (jus utendi). aratandu-se ca „in toate cazurile. chiar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art. in acest caz. spre deosebire de abitatia de drept comun. pentru ca sotul supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor. 319/1944. civ. Conditii cerute pentru a lua nastere. Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta .

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept care izvoraste direct din lege. atunci cand partajul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la 130 . dreptul de abitatie poate fi restrans. care nu poate profita decat sotului supravietuitor si. 1 din Legea nr. urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. instanta de judecata. ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. Si in acest caz.conferindu-i inclusiv jus utendi. este un drept real. 5 din Legea nr. Restrangerea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate. De aici decurge si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept. in cazuri bine intemeiate. 319/1944). schimbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate.3 din Legea nr. in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intregime”. 4 alin. dar nu mai putin de un an de la data deschiderii mostenirii. are asupra a jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. care dureaza pana la data iesirii din indiviziune. Aceasta inseamna ca. 6 din Legea nr. sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte. 319/1944). defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert. Conform art. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. in principiu. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia . Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin: realizarea partajului asupra locuintei. dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii (art. chiar inaintea implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii sau a realizarii partajului (art. 319/1944).4 din Legea nr. daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor. in cazul in care comostenitorii o cer. conform art. 319/1944. copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el. indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-o alta casatorie. 5 din Legea nr. 319/1944). indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta. dezmembramant al dreptului de proprietate asupra locuintei. Incetarea dreptului de abitatie. constatand intrunirea conditiilor cerute de lege. In caz de litigiu. dar ca. asa cum. obligarea comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc. eventual. va da curs consecintelor legale care decurg din existenta valabila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor. Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. 319/1944. 4 alin. sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege. Potrivit art. „comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie.1 din aceeasi lege. 2 din Legea nr. este un drept temporar. Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie echivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate . recasatoririrea sotului supravietuitor. comostenitorii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte”.). iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. consolidare. 4 alin. 4 alin. 319/1944. este un drept real strict personal. Cu alte cuvinte. sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb.

conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie (art. In astfel de situatii se pune problema calificarii actului. a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute. tranzactia. modificate sau stinse. In practica. dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale. iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul” (art. acestea fiind clar exprimate. depozitul.civ) “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art. Principiile efectelor actului juridic civil.981 C.). ce echitatea. existand indoieli cu privire la continutul acelui act. iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor (art. ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect. desi nu sunt exprese intr-insul” (art.983 C.977 C. comercial sau apartine altui domeniu.civ) “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri. insa. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia.” “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg.civ) “Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele. mandatul.civ. civ. norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex. 557 si 565 C.data deschiderii mostenirii. Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil.civ) “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante. Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia. 1 si art. desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate. Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente. Aceste reguli sunt: “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele. dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg” (art.civ) “Cand este indoiala. obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei. 558 alin. 42) Efectele actului juridic civil.) “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului” (art. 978 C. 565 C. contractele de vanzare-cumparare. pe care le modifica sau le stinge un asemenea act. acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere.982 C. iar nu dupa sensul literar al termenilor” (art. Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice. amanetul. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. in general. adica stabilirea daca acesta este civil. schimbul. donatia) dar si efectele actului unilateral.979 C. societatea. civ.980 C.civ) “Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta. dar la toate urmarile. oricat de generali ar fi termenii cu 131 . Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor. conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga” (art.).

un act juridic civil.969 alin. In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi. Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu. restituirea unui depozit. Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti. nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurile neexprese” (art. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-Art. Conform acestui principiu.969 alin. Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane.973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti. Sunt 132 . iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului. Art.1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie. in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti. testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. Principiul irevocabilitatii actului juridic-Art. dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila. acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”. Principiul fortei obligatorii-Acest principiu este dat de art. contractele de locatiune pe durata nelimitata. personal sau prin reprezentant. stingerea manadatului. Parte este persoana care incheie. nerespectandu-l. 969 alin. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc. actul juridic bilateral. iar a doua. si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile. adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea.care s-a incheiat” (art. De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza. actul juridic are efecte relative. principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat. actul juridic unilateral.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante. Pentru contractele bilaterale. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar). avanzi-cauza si terti.civ) Principiile efectelor actului juridic Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil). De la acest principiu exista si exceptii. prima.civ) “Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia. insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea. Astfel. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti.984 . Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”. 985 C. Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte. acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual.

Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal. succesorii cu titlu particular. 44) Efectele nulităţii actului juridic. tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului. Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile. Generic. promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita). Conditii: unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. sau contractul in favoarea unei a treia persoane. Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente. Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor. Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului 133 . Stipulatia pentru altul. este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar. nici prin reprezentant un act juridic civil. Obligaţia de garanţie între copărtaşi. Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice. tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit paguba. Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile. fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. simulatia. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. creditorii chirografari. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. obligatia sa nu fie inlaturata printr-o cauza de negarantie stipulata in actul de imparteala. Art787-Cod civil-coerezii trebuie sa garanteze tulburarile si victiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii.trei categorii de avanzi-cauza. 43) Efectele împărţelii moştenirii. si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal. reprezentarea. sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate.

Restitutio in integrum''.resoluto jure dantis. ca si retroactivitatea.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.quod nulum est.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. Efectul nulitatii se exprima in adagiul ..pentru anumite ratiuni. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. pentru anumite ratiuni. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii: retroactivitatea nulitatii. 2.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.restitutio in integrum'': cazul incapabilului. se pot distinge urmatoarele ipoteze:1.nunc.Exceptiile de la . nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. restabilirea situatiei anterioare . primar. cazul aplicarii principiului . Pentru a opera aceasta regula. in acest caz.). Este exceptie de la . ci si mentinerea partiala a lor. fiind desfiintat. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. deci se mentin. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.restitutio in integrum''.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria 134 .restitutio in integrum .3.). ci si a actului subsecvent. art. 485). ... prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. care rezulta din cele spuse mai sus.. iar nu si ex tunc. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului.. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. anularea nu numai a actului initial. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.restitutio in integrum'': sunt exceptii acele situatii in care. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. nu mai poate fi executat.jurudic civil. Exceptiile de la principiul . la randul sau. Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. unor terti subdobanditori. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva. pana la hotararea de anulare.. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. resolvitur jus accipientis'') Principiul retroactivitatii. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. In temeiul acestui principiu. ci si pentru trecut (exemplu.actul a fost executat.actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. (. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . nullum producit effectum'' ..tunc. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat.. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. Exceptii. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.actul a fost executat total sau partial.

se poate cere oricand. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. Exceptii. din care unul este principal. se va apara. desi nu are dreptul sa o faca.In cazul a doua acte.-Conversiunea actului juridic inseamna. C.. iar celalalt accesoriu.. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.accesorium sequitur principale''. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si. bunul mobil. urmaritor. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. Mentionam. si inta in posesia bunului mobil.20.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat .imprumut de folosinta cu B. desi actul de instrainare este nul. coroleorat cu art.1909 din Codul civil. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. cu toate acestea. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial-Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. in esenta. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a 135 . cazul aplicarii art.Daca cel declarat mort este in viata. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). cazul aplicarii art.31/1954: . cu succes. datorita legislaturii sale cu primul In practica. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. comodatorul.Cu toate acestea. B . dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. care este de buna credinta. prin aplicarea regulii . unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.actelor autorizate''. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. alineatul 2 din Decretul nr. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.Cel care a fost declarat mort poate cere.. invocand art.incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate.. lui C.Odata anulat contractul dintre A si B.).Quod nullum est.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. inapoierea bunurilor sale.Principii de drept care inlatura regula .Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat.. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.vinde. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. nullum producit effectum''.1909. ce face obiectul contractului de comodat. iar alineatul 2 dispune: . iar C. dupa anularea hotararii declarative de moarte. deci a fost de rea credinta. alineatul 1 din Codul civil.Pentru a opera conversiunea.

consacrat in art.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. Exceptia de neexecutare a contractului reprezinta un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba fara ca partea care pretinde executarea sa-si execute propriile obligatii. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu.. Conditiile exceptiei: obligatiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract. în mod silit. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei 136 . Consacrarea acestui principiu o gasim in art. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu..282/1996): .. Principiul . sunt valabile. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor contractuale in contractele sinalagmatice. cu mentionarea actului anulabil. Exceptia de invocare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca.cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său.error communis facit jus''.cu respectarea prevederilor prezentei legi.principiul validitatiiaparentei indrept''.1162 din Codul civil dipune: . raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti. Legislaţia execuţională reglementează două modalităţi diferite de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă. practic.succesiuni.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. constrânge . 46) Executarea directă (în natură) a obligaţiilor. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.''Principiul raspunderii civile delictuale. obsteasca. Se mai numeste si . art.'' 45) Excepţia de neexecutare a contractelor sinalagmatice. fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . de a şi le aduce la îndeplinire. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.1159 din Codul civil -.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. sa existe o neexecutare a obligatiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant. Executarea silită (urmărirea silită) este procedura prin mijlocirea căreia creditorul. neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia.7 din Legea nr..(in acest sens.

pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaţiei stabilite prin titlul executoriu.debitorului. În vederea executării silite a obligaţiei. Executarea silită directă sau în natură se realizează sub trei forme: a predării bunurilor mobile. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare.-Procedura predării silite a bunurilor imobile constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. stabilite prin titlul executoriu. civ. dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. Despre aceste operaţii executorul judecătoresc va încheia un procesverbal. Dacă obiectul obligaţiei debitorului îl constituie un bun determinat. determinat prin cantitate şi calitate. a predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau a obligaţiei de a nu face: predarea silită a bunurilor mobile. În cazul executării silite directe imobiliare. punându-l pe creditor în drepturile sale. executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. punând pe creditor în drepturile sale.). Procesul-verbal menţionat constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. Dacă partea obligată să predea un bun mobil. dar pe cheltuiala acestuia. în principiu. obligaţie de a face. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei. mobil sau imobil. astfel cum aceasta este înscrisă în titlul executoriu. În scopul realizării executării. Singura cale de constrângere pentru a determina pe debitor să-şi execute obligaţia în natură constă în aplicarea daunelor cominatorii. Această modalitate de executare mai este cunoscută şi sub denumirea de executare silită în natură. 137 . Această procedură cuprinde. proc. Astfel. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. executarea silită directă va fi mobiliară sau imobiliară. executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află. 575 C. predarea silită a bunurilor imobile. sau încuviinţarea de a executa creditorul obligaţia debitorului. ca o sancţiune constând în plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei în natura sa specifică. după natura bunului. Tot în cadrul aceleiaşi modalităţi există şi executarea silită directă a obligaţiilor de a face sau a nu face ceva care implică faptul personal al debitorului.-Procedura predării silite a bunurilor debutează printr-o somaţie transmisă prin executorul judecătoresc debitorului. a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. predarea lui se va face prin executare silită (art. executorul judecătoresc este cel de la locul aşezării bunului. iar în caz de împotrivire. va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice. ea va fi îndepărtată prin executare silită. aceleaşi etape ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. Această obligaţie nu poate fi realizată pe calea constrângerii fizice.

prin încheiere irevocabilă. 47) Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent). în favoarea statului. ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. dacă este cazul. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face. Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică. prin încheiere irevocabilă. pe socoteala debitorului. Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani. Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. debitorul urmărit. prin încheiere irevocabilă. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoană. care datorează o sumă de bani debitorului urmărit. Dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice. să plătească. Aceste dispoziţiile sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei.000 lei. de regulă. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. Pe de altă parte. În cadrul unei popriri participă. prin intermediul executorului judecătoresc. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane. Astfel. dată cu citarea părţilor. Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare.000 lei la 500. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. denumit şi creditor popritor. trei subiecţi de drept: creditorul urmăritor. o amendă civilă de la 200. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. cuprinsă întrun titlu executoriu. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. pe cheltuiala debitorului. de la această procedură. între 138 . elemente de natură a o face preferabilă altor proceduri execuţionale. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. dată cu citarea părţilor. concursul organelor de poliţie. după caz.pe cheltuiala debitorului. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Vocaţia de a deveni parte într-un raport juridic de poprire are un caracter general. în principiu. denumită terţ poprit. acesta va putea obţine. dată cu citarea părţilor. prin aplicarea unei amenzi civile. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. căci nimeni nu se poate sustrage. executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face-Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat. poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri ce conferă supleţe şi rapiditate în recuperarea creditului.

după caz. Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. cu afectaţiune specială. în sensul că debitorul poprit este creditor al terţului. Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de creanţă. acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terţul este dator faţă de debitorul urmărit. în sensul că acesta din urmă va trebui să plătească sumele datorate debitorului . de validare a popririi. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. căci el nu precede raportul execuţional. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Poprirea se înfiinţează fără somaţie. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. cel mai adesea. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile. ci ia naştere tocmai în cadrul procedurii de urmărire silită. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care le are. În aceste cazuri. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atâtea raporturi juridice. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. Prin adresa de înfiinţare sau. Este vorba de raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit.în limitele necesare pentru acoperirea creanţei . raporturi de creanţă. din oficiu. Dar acest raport juridic se creează prin adresa de înfiinţare sau. un raport de la creditor la debitor. după caz. Obiectul popririi îl constituie sumele de bani pe care terţul poprit le datorează debitorului urmărit. de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. Poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. în raporturile contractuale dintre părţi. care devine terţ poprit. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. precum şi de raportul de creanţă dintre debitorul poprit şi terţul poprit. Cele două raporturi juridice menţionate sunt raporturi de drept substanţial. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane. unitatea de la 139 . Potrivit legii. prin sentinţa de validare ia naştere raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi terţul poprit. înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată. Al treilea raport juridic implicat într-o poprire are un caracter cu totul particular. Dintre aceste raporturi juridice două preced înfiinţarea popririi. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. care-şi au izvorul. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. comunicată celei de-a treia persoane.direct în mâinile creditorului urmăritor. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani.

în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. creditorul. acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. inclusiv în cazul în care. dacă este cazul. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului. debitorul şi terţul poprit şi. Instanţa va cita creditorul urmăritor. terţul poprit. va da o hotărâre de validare a 140 . precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. terţul poprit va comunica. în vederea validării popririi. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau. ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. În cazul debitorului titular de conturi bancare.care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care. dacă legea nu prevede altfel. creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia. după caz. la data sesizării băncii. de la data primirii acestor acte. în cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. poate sesiza instanţa de executare. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. sumele existente. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul. la reşedinţa indicată. În termen de 15 zile de la comunicarea popririi. debitorul sau organul de executare. cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. devine terţ poprit. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului. după caz. precum şi sumele poprite de fiecare în parte. de la scadenţa acestora. numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă. va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. După aflarea noului loc de muncă al debitorului. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau.

iar în caz contrar. b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. Exproprierea produce urmatoarele efecte: 141 . Terţul poprit. Obiect. Noţiune. Prin expropriere intelegem trecerea fortata in proprietate publica. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi. va putea fi amendat. executorul va proceda la valorificarea lor ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri. suma datorată debitorului. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. cu reacredinţă. dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. Dacă sumele sunt datorate periodic. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. din oficiu. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor. care.popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului. Nu sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute. pentru o cauza de utilitate publica. Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila. prin aceeaşi hotărâre.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Propunerile de expropriere si procesul-verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 15 zile care vor fi solutionate in 30 zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret. prin htarare judecatoreasca a unor imobile. validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despagubire. după caz. Exproprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despagubirilor. la consemnarea sau plată. 48) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. hotararea se motiveaza si se comunica partilor in 15 zile. va hotărî desfiinţarea popririi. Sunt expropriabile numai bunurile proprietate privata. După validarea popririi terţul poprit va proceda. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu. în limita creanţei. executarea silită se va face împotriva terţului poprit. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. c) sumele necesare platii drepturilor salariale. Efecte.

Cererea se introduce la tribunal.Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand.atat timp cat nu s-a platit datoria. Proprietarul expropriat are urmatoarele drepturi: dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului exista daca sunt indeplinite doua conditii: imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica. Dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si expropriatorul s-a decis sa instraineze imobilul.dreptul de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii aparte.restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr-un contract de gaj.cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377). se sting drepturile derivate din dreptul de proprietate.locatarului sau chiriasului (art 1444). forma. forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului. Dreptul de retenţie.intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.sa refuze deci restituirea lui. forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic). dreptul de ipoteca se stramuta asupra despagubirii. Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale. se sting drepturile personale.acest drept este conferit vanzatorului (art.creditorului gajist (art 142 . sinonima cu “conditii de forma”.are dreptul sa tina lucrul respectiv.posesorului unui lucru furat si vandut in targ (art 1910).pe care trebuie sa-l restituie. forma ceruta ad probationem – necesara pentru probarea actului juridic.pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea.lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului (art 508). 49) Forma actului juridic civil. are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem – necesara pentru valabilitatea actului juridic. 50) Garantarea obligaţiilor.legea (Codul Civil) acorda creditorului dreptul de a refuza.imobilul trece in proprietate publica.depozitarului (art 1618.Astfel.Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva.1619). In sens larg. comostenitorului tinut la raport (art 771). intr-o materie sau alta. Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice.1322 Cod Civil). In sens restrans.

in ceea ce priveste cheltuielile pretinse.astfel spus.Sfera sa de aplicabilitate este insa mult mai larga. Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.dreptul de retentie are un fundament obiectiv.intrucat izvoraste dintr-un raport contractual sinalagmatic.se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul. In lipsa unei reglementari exprese.total desprinsa de un contract preexistent.Aceasta conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit-insa ea poate fi.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit.retentorul.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune.desi creditor chirografar.dreptul de retentie producand astfel.care are un caracter relativ.La randul sau Codul Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment.respectiv intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si un obiect. Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive.de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a contractului.este platit inaintea celorlalti.dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului. Desigur aceata enumerare nu este limitativa.in virtutea exceptiei izvorate din dreptul de retentie.dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru mandant.alteori.in atare situatie.complete si generale din Codul Civil.Fara a putea opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta.teoria dreptului de retentie este opera doctinei.cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in anumite materii.pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru indeplinirea mandatului. Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate 143 .efecte asemanatoare privilegiului.proprietarului expropriat (art 481).In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului.Astfel.aplicabila nu doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor contracte sinalagmatice imperfecte.el este opozabil tuturor. Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie.adica se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.sa existe un debitum cum re iunctum.putand fi inlaturata prin executarea partiala a obligatiei principale.precum si indivizibil.1694). Uneori.

cererea acesteia fiind anulata.ci simple consecinte ale acestuia.ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului lucrului.realizarea dreptului nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire. de 15.in opinia noastra.in calitate de subiecte pasive. parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.exercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil.Ca atare.nu au alta obligatie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor prerogative.intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al timbrajului. Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze. indivizibil.susceptibil de detentiune materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate).desi opozabil erga omnes. Astfel.ci un drept personal cu atribute specifice.el nu constituie un drept real. dreptul de retentie..Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga omnes. a dispus evacuarea paratei. insa.opozabil erga omnes.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic dat sa efectueze o anumita prestatie.esentiale drepturilor reale.Se admite intr-adevar.neindividualizate. Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca. Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal.Judecatoria Suceava. Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta care.in principiu. cu motivarea ca.Disparitia consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei. conferind o simpla detentie precara si nu o posesie. Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul opozabilitatii erga omnes al acestuia. admitand actiunea.raportul logic este intotdeauna invers.Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale (sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga omnes contrazice insasi definitia acestora. fara.in general. fiind un drept 144 .dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.care constau tocmai in aceasta opozabilitate generala.oricaror terti.o garantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire. a se pretinde si obligarea reclamantului la plata acestei sume.creditorilor privilegiati sau ipotecari.M.creditorilor chirografar ai acestuia. pana i se va restitui avansul achitat.in actiunea reclamantului pentru evacuare.000 D.respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect. ca insuficient timbrata.Dreptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt.

desi de natura reala.Desi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie. care a respins apelul paratei. de altfel. In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o controversa.Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa. dar neevaluabil in bani.iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului. fara insa a pretinde obligarea acesteia la restituirea avansului. este justificat si cum taxa legala datorata este achitata. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate..astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului. taxa care. refuzul paratei de a achita taxa de timbru de 6.raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului. pentru judecarea pe fond a cererii.M.creanta garantata nu se stnge si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit.face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului. recursul va fi admis. dreptul de retentie este un drept real imperfect. taxabil conform art.000 lei timbru judiciar mobil (valori aplicate la data solutionarii litigiului).real imperfect.Obiectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.Aceasta sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Suceava.015. Dreptul de retentie. justificat de faptul ca parata a achitat avansul de 15. a si fost achitata de parata la instanta de fond.000 lei si 3.care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata. trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata. Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire. Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara. La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia.000 lei.000 D.Proprietarul lucrului. decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal. 13 din Legea nr.In aceste conditii.asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile. 146/1997 cu suma de 20.nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut.fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie. aspect necontestat nici de reclamant. Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de retentie-si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului-este 145 .Ca atare.)Obligatia de restituire a cheltuielilor depinde de natura acestora:cele necesare vor fi restituie integral.sub controlul justitiei.Culpa este apreciata cu maximum de exigenta.spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului.la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia.

sub rezerva ca exercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore.consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la executare.redobandirea posesiei bunului neputanu-se face decat dupa executarea creantei.se considera ca hotararea pronuntata privind partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi.Cu toate acestea.de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii.spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii.potrivit practicii devenite constante a Tribunalului Suprem.pentru a reintra in posesia lucrului.dupa caz.cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori.nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile legale imperative.in esenta.cand.fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare.evacuarea lui.ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator.pe cale ocolita.Dreptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului.prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei.in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.Asadar.in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si opinia contrara).ar duce. Referitor la aspectele de ordin procesual.de regula dreptul de retentie se invoca pe cale de exceptie.impotriva prevederilor art 1 alin 3 din Decretului nr 167/1958.la mentinerea unor efecte ale actului juridic lovit de nulitate.sa poata opune dreptul sau de retentie.ale carui efecte ar fi inlaturate.ci.in nici un caz. pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile.deeoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care.obligand astfel pe reclamant sa-si execute si 146 .inadmisibila.ijnseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia bunului.In aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune capat unui proces de partaj.interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea partilor in situatia anterioara.dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare.Acordandu-se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic nul.ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie. In cea de-a doua opinie.debitorul se va grabi sa-si achite datoria.Acordarea dreptului de retentie.In sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat.Inadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei identitati a efectelor nulitatii.In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod expres in procesul de partaj.dreptul de retentie ar opera.

deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie.precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita. Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei. Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii. a fie o persoana solvabila. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii de exemplu la dabanzi.Daca a devenit insolvabil.el obligatia ce-i revine (de a-i plati de exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum). Conditii cerute in persoana fidejusorului-In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta. 51) Garantarea obligaţiilor. Caractere juridice este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor. este un contract cu titlu gratuit. trebuie adus un altul.cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale. legala . fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase. In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa.Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la executare a unor probleme care tin de fondul pricinii. in toate cazurile. daca acesta nu o va executa. este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila. cea a fidejusorului fata de creditor. cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere.fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie: o persoana capabila de a contracta. instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor. cu atat mai mult se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale. Fidejusiunea.De aici rezulta urmatoarele consecinte: fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale.Daca fidejusorul devenit 147 . cu privire la garantarea obligatiei debitorului. judiciara . in sensul ca da nastere la o singura obligatie.intr-o cauza litigioasa. este un contract unilateral.dee vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa. Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza.cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: conventionala .

care garanteaza fata de unul si acelasi creditor. sa-l urmareasca pe el. creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei. pt repetitiunea sumei totale ce a platit Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca: nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii. care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa. Raporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului. garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie. sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea. Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii: daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii) in cazul fidejusiunii judecatoresti Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului . In aceasta situatie . in ipoteza in care exista mai multi fidejusori. astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara.Fidejusorul poate deci 148 .fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei. termene. sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune. de a cere creditorului.insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii. aceasta egula nu se aplica. Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului. ori pe gestiunea intereselor altei persoane O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie.pentru una si aceeasi datorie. Temeiul regresului il constituie de regula. Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal-Daca fidejusorul a platit datoria. Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga. conditii. daca nu va fi indestulat. Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat. etc. trebuie intrunite anumite conditii: invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului.dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune. Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor. sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale. fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite. subrogarea legala in drepturile creditorului platit. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot. bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata. inclusiv obligatiile intuitu personae De regula. Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. Pentru a fi admisa aceasta actiune. Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului. el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului.

independent de soarta obligatiei principale. nu se pot ipoteca bunurile altuia. Iar. Raporturile dintre fidejusori-Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor. ci numai de asigurarea opozabilitatii si a rangului 149 . Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor. conditii privind persoana constituientului: cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau juridice. servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau. Stingerea fidejusiunii-Se stinge – in mod indirect. ipoteca trebuind sa fie incheiata prin inscris autentic. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. 52) Garantarea obligaţiilor. Deasemenea.in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor: remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie). printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu.pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit. fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce. compensatia opusa de catre fidejusor creditorului. aceeasi conditie va afecta si ipoteca. cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotecheaza. cand din culpa creditorului. ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa. precum si uzufructul asupra unor imobile. sintetic. pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala. constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. imobiliara. decat cu consimtamantul lor expres. fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala). a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor. sa fie determinata cu privire la imobilul afectat. ipoteca este o garantie reala. Conditii de forma: contractul de ipoteca este un contract solemn. CONDITII: ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. Conditii de publicitate: acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca. anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil).ca urmare a stingerii obligatiei principale. confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului. iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei.printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect. daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie.

grevat de ipoteca constituita asupra lui. are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul rangul ipotecii). cheltuielile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului (imprumutatului). in acest interval. in caz de partaj a unui imobil ipotecat. este necesar sa se indice inscriptia primitiva). publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul. pana la plata ultimei rate scadente. RISCURI/DEZAVANTAJE: fiind o obligatie accesorie obligatiei principale garantate. dupa verificarea actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte funciara. ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). intrucat garantia este incorporata in imobil). in acest caz. nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii. In raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat: fata de acestia..de preferinta ale ipotecii. la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta. 150 . ipoteca nu constituie o indisponibilizare. ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil. faliment. are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar. etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari. chiar daca a fost platita o parte din datorie si chiar daca. inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial. in caz de executare silita. Deci. ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu tot cu sarcina ce-l greveaza. rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil. AVANTAJE: creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta. inundatii. creditorul poate cere executarea silita (in cf. conditie. Pe baza actelor autentificate. imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi (acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie. a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar judecatorul delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles.11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). dar. nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. are dreptul de a instraina imobilul ipotecat. in raport cu debitorul: acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat. cu OG nr. EFECTE: se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorului. imobilul se va stramuta catre noul dobanditor. In raport cu creditorul: are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla. etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea. pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu. cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung. ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate. astfel: partile incheie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal (sau prin mandatari cu procura speciala si autentica). iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare. daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen.

intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari. sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala). Actiunea prin care se pretinde restituirea se 151 . gestiunea -. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar.acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare. catre cel care si-a diminuat patrimoniul. Obligatiile gerantului: obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia. fara a fi primit mandat din partea acesteia. Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui. regulile cu privire la actelel juridice.cutremure. modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite). . Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. Gerarea se face fara stirea proprietarului. Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane. prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane. fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine. atitudinea partilor fata de actele de gestiune -. de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate. fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant Proba gestiunii intereselor altei persoane Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba Faptele juridice ( acte juridice ) -. gerat Conditiile gestiunii: obiectul gestiunii: . Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau. Capacitatea partilor-Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor.acte materiale ( repararea unui bun al geratului ). De aceea.gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia. Obligatiile geratului: va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut. 54) Îmbogăţirea fără justă cauză. gerant Persoana pentru care se actioneaza este -. in limita maririi. 53) Gestiunea de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane ). etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. iar polita de asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii. Persoana care intervine este -.

Efectele imbogatirii fara justa cauza: cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau. act juridic intre vii de formatie bilaterala. cat si prin testament (testament-partaj). civ. civ. ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj. partajul de ascenedent este un act mixt.). cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau. dreptul cutumiar francez si in legiuirile premergatoare Codului civil roman . inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”. adica printr-un contract. justificandu-se prin necesitatea de a elimina.Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. se poate realiza numai cu acordul donatarului. micsorarea unui patrimoniu. inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia. caci astfel s-ar imbogati fara just temei 55) Împărţeala de ascendent. actio de in rem verso. neintelegerile dintre mostenitori sau inconvenientele partajului judiciar. 794 si urmat. Spre deosebire de partajul obisnuit. 794 C.numeste -. Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatiepartaj). simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj. repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt. fiind un contract. testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul „imparte bunurile sale. pe cat este posibil. 965 alin. Uneori. civ. Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent. Ele isi au originea in dreptul roman.) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia. civ. in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . nu poate fi revocata unilateral de donator. in timpul vietii. care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului. acest element este cu totul neglijat. 795 alin. acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior.). 1 C. asa cum s-a facut. Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans. ci cel mult a existentei unor donatii ordinare 152 . adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. pe de o parte.) sunt de exceptie. 2 C. fie prin hotarare judecatoreasca. C. Conditiile: marirea unui patrimoniu. In ambele sale forme. in practica noastra judiciara si in doctrina. iar pe de alta parte.

Donatia-partaj este asadar un act cu natura mixta. Un unchi. 1 C. copiii gratificati prin donatia-partaj nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari.). Astfel. daca vor sa mosteneasca. dar care nu comporta doar o simpla liberalitate.). o donatie-partaj cu sarcini intruneste aceasta conditie. 794 C.Primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale. Pot face donatii-partaj doar „tatal. chiar daca dispunatorul a prevazut contrariul. Este vorba despre un partaj care nu poarta asupra unei succesiuni deschise. C. Desi. nu pot decat sa se supuna celei dintai. in masura in care nu li se incalca rezerva. Persoanele care pot face o donatie-partaj. fie chiar prin donatia-partaj. iar privilegiul pentru plata eventualelor sulte este cu totul exclus. la garantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si-o datoreaza coindivizarii ulterior partajului. nefiind nedemni sau renuntatori. sau sa renunte la mostenire. Cu alte cuvinte. in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului dispunatorului . fie separat -. 794 C. este vorba de un act care in forma este o donatie (art. nelegitima (dinafara casatoriei) sau din adoptie. ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu-i liberalitati preciputare -. procurand un avantaj descendentilor. nepotii nefiind asadar obligati. in limitele cotitatii disponibile.. civ. Fara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi. 795 alin. iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia . O astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art. nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii. civ. dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul . donatia-partaj are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa legala. Persoanele care pot beneficia de donatia-partaj. civ. Este indiferent daca legatura de rudenie este legitima (din casatorie). de pilda.Succesiunea nu se poate deschide decat la decesul lui de cujus. Asadar. 794 si urmat. mama si ceilalti ascendenti” (art. nu mostenitori . indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. numai ca aceasta donatie este una obisnuita chiar daca dispunatorul a caracterizat-o ca donatie-partaj. ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului. Beneficiari ai donatiei-partaj nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului (art. De aceea. dianfara casatoriei sau din adoptie . care in esenta sa este un partaj. privilegiile neputand rezulta decat din lege . Ea presupune cu necesitate cel 153 . care. avand asadar vocatie utila. civ. partajul il face insusi ascendentul. Dispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun.). bivalenta..Donatia-partaj este un contract (act juridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu gratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora. poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate. in lipsa unei stipulatii exprese. dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate (donatie) . iar nu vointa descendentilor. realizand un partaj anticipat intre acestia.

cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite. nu pot fi beneficiare ale donatiei-partaj . civ. pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare. bunurile neincluse in actul de partaj se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit regulilor dreptului comun (art. ci si rezerva mostenirii. donatia-partaj trebuie sa se refere chiar la cei care au dreptul de a participa la partajul pe care il inlocuieste. 1 C.Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului. motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat o donatie ordinara .Nulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta chiar daca la data deschiderii mostenirii masa succesorala.). 796 C. in actuala configuratie a textelor Codului nostru civil. civ. Donatia-partaj poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila. deci si a donatiei-partaj. Aceasta dispozitie legala se explica prin incompatibilitatea care exista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii. 2 C. Donatia-partaj poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul incheierii actului. descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul incheierii actului. fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie egala din 154 . respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii-partaj conjunctive. civ. Destinata sa inlocuiasca partajul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului. pe langa bunurile care au format obiectul donatiei-partaj. cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asigura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . cat si de cei care mostenesc prin reprezentare. Practica judiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie-partaj sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni. lucru pe care nici unul nu l-ar putea face fara acordul celuilalt. Constarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis. Ca urmare a acestei operatiuni. fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor. si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia . 795 alin. Bunurile prezente.Donatia-partaj care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul deschiderii acesteia este nula (art. in limitele cotitatii disponibile. civ. Avantajul incontestabil al donatiei-partaj conjunctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii. 2 C. 797 alin. momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al deschiderii mostenirii .) . Pentru a putea beneficia de donatiapartaj. iar nu si bunurile viitoare (art. In acest din urma caz. 797 alin. ci chiar si de ceilalti descendenti (art. ci si de cele comune. Este vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu. fie o persoana fara legatura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput.).Imparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte. o donatie-partaj intre un descendent si un tert (fie el descendent in grad mai indepartat.). dar.putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire. act care este cunoscut sub denumirea de donatie-partaj conjunctiva .

ansamblul bunurilor distribuite, chiar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . Daca exista copii care nu sunt comuni, donatia-partaj conjunctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .Donatia-partaj conjunctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea unui uzufruct viager stins prin moartea titularului sau (art. 557 C. civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare (valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei-partaj cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatiepartaj in privinta acestor bunuri intrucat nu-i partin in exclusivitate. Practica judiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un partaj amiabil (in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie-partaj (in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie-partaj cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta partajului succesiunii deschise, cade intreaga operatiune, fara ca partajul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vigoare . Donatia-partaj cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti (divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatiipartaj. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile (nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii-partaj, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform regulilor mostenirii ab intestat. Nu exista insa nici o piedica legala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr-o donatie-partaj ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul-donatar va fi scutit de raport, la data deschiderii mostenirii bunul revenindu-i ca efect al partajului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia-partaj . Divizarea reala prin vointa donatorului. Donatia-partaj, asa cum o arata chiar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul-ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu gratuit in ideea de a-i gratifica, dar lasand grija impartelii in seama acestora, nu este o donatie-partaj, ci, in lipsa repartizarii specifice partajului, o donatie ordinara . De asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa gratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota-parte indiviza dintr-un imobil, in lipsa 155

repartizarii individuale, nu poate fi o donatie-partaj, ci o donatie ordinara . Criteriul de delimitare a donatiei-partaj fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aranjament de familie global, chiar daca nu se face expres referire la dispozitiile art. 794 C. civ. si chiar daca nu este cuprins intr-un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . Compunerea loturilor. In privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans de regula care rezulta din dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ., conform careia la partaj (este vorba de partajul obisnuit facut dupa deschiderea mostenirii) „trebuie sa se dea… aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare”, recunoscandui-se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Modelul partajului de ascendent este partajul voluntar, iar nu partajul judiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul partajului judiciar principiul egalitatii in natura este susceptibil de nuantari (supra nr. 717), ascendentul are libertate in fixarea componentei loturilor, admitandu-se ca atribuirea in intregime a unui domeniu agricol unuia dintre copii cu obligatia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare -; stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui - este o donatie-partaj, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . Solutia nu poate fi insa dusa pana la extrem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii integritatii imobilelor ori exploatatiilor agricole sau comerciale nu este in joc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul egalitatii partajului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu-i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. Daca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun (art. 798 C. civ.) . Aplicarea dreptului comun. Conform dispozitiilor art. 795 alin. 1 C. civ., donatia-partaj trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei „conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii”. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie incheiata in forma autentica (art. 813 C. civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari (art. 827 C. civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie expresa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea deschiderii mostenirii (art. 814 C. civ.) . Se recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin exceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei deghizate si a donatiei indirecte .In cazul in care un partaj de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este executat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 1167 alin. 3 C. civ. .Raporturile intre donatorul-ascendent si donatarii-descendenti Efectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. Donatia-partaj produce intre ascendentul-donator si descendentii-donatari efectele unei donatii 156

obisnuite. Ea comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. Transferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . Descendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia-partaj in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act (art. 825 C. civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atrage caducitatea atribuirii, drepturile acestuia transmitandu-se pe cale succesorala la mostenitorii sai . Ca orice donatie, donatia-partaj poate fi revocata pentru ingratitudine (art. 830 C. civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor (art. 831 C. civ.). Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat chiar prin ipoteza doatia-partaj presupune ca donatorul are descendenti la data incheierii actului. Transmisiunea este individuala, donatia-partaj neantrenand in nici un fel deschiderea mostenirii. Ascendentul-donator, chiar daca include in act toate bunurile care le detine la data incheierii acestuia, nu-si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, chiar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . Donatia-partaj poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului-donator, fara a fi obligati a dovedi complicitatea descendentilor-donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un partaj, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .Raporturile dintre desecendentii-donatari-Efectele sunt cele specifice unui partaj. Chiar din momentul incheierii actului, descendentii-donatari sunt considerati copartajanti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s-a deschis, ci ai bunurilor incluse in donatia-partaj .In aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza garantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti (inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. De asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie-partaj sau a indeminizatiei de evictiune sunt garantate intre donatarii-descendenti de privilegiul copartajantului (art. 1737 pct. 3 C. civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. Dupa deschiderea mostenirii dispunatorului-Donatarii-descendenti devin mostenitori ai defunctului. Odata cu decesul donatorului-ascendent, se deschide succesiunea acestuia, iar donatariidescendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le-au fost atribuite prin donatia-partaj, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse partajului in conditiile dreptului comun. Partajul de ascendent, care pana la data deschiderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. Din aceasta situatie decurg o serie de consecinte. In primul rand, bunurile cuprinse in donatia-partaj nu sunt supuse 157

raportului, caci aceasta „fiind o operatiune preliminara partajului prin faptul ca tinde la constituirea masei partajabile”, este lipsit de obiect in cazul analizat, partajul fiind deja realizat prin vointa ascendentului . In al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca exista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .In al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii-donatari sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. Donatarii-descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. Reductiunea donatiei-partajDin dispozitiile art. 798 C. civ. rezulta ca in cazul in care la deschiderea mostenirii se constata ca prin donatia-partaj sau printr-un alt act „vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea sa legitima”, imparteala de ascendent „se poate ataca”. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, textul vrea sa spuna ca donatia-partaj este supusa actiunii in reductiune atunci cand la deschiderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii copartajanti i s-au incalcat drepturile referitoare la rezerva. Stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a gratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei-partaj la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu-se in nici un caz problema existentei a doua mase de calcul (una incluzand bunurile cuprinse in donatia-partaj si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .Imputarea bunurilor primite prin donatie-partaj. Dupa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. In principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor gratificati (supra nr. 768), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Daca un descendent-donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. Complinirea rezervei. Daca unul sau altul dintre descendentii-donatari nu a primit prin donatia-partaj cota corespunzatoare rezervei sale (lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un „drept de prelevare” asupra bunurilor ramase nepartajate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia-partaj . Faptul de a fi participat si el la donatia-partaj nu poate fi opus descendentului158

donatar pentru a-i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea deschiderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data deschiderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei-partaj. Actiunea regelementata de art.798 C. civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei-partaj, ci doar la retrangerea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului-reclamant. Ea nu poate fi primita daca bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Partajul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. 795 C- civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si partajul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . Testamentul-partaj se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui legatari, adica de a gratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor legale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate nega radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . Ca si donatia-partaj, testamentul-partaj poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentulpartaj. Trimitere. Testamentul-partaj poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatiipartaj, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii-partaj. Bunurile care pot forma obiectul testamentului-partaj. Testamantul-partaj poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la deschiderea mostenirii. Testatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu-se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. Obiect al testamentului-partaj nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea exclusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . De aceea, testamentul-partaj cumulativ este nevalabil . Un asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece prohibitia testamenului conjunctiv (art. 857 C. civ.) se aplica si testamentului-partaj .Bunurile de care testatorul a dispus deja prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul-partaj, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare (supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . Repartizarea bunurilor. Elementul caracteristic al testamentului-partaj este repartizarea bunurilor succesorale intre 159

pretinzand ca accepta mostenirea legala. Dupa decesul testatorului. descendentii defunctului culeg fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire legala si nu de legat . Mostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor. acesta poate opta diferit. acceptand mostenirea legala si repudiind legatul sau invers.. repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. Bunul se 160 . 56) Împărţeala moştenirii.descendentii defunctului prin vointa acestuia. cu obligatia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . civ. iar daca este cazul platii unor sulte. 798 C. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura. partaj judiciar-pot cere partajul comostenitorii. regulile aplicabile donatiei-partaj in aceasta materie (supra nr. creditorii comostenitorilor. De asemenea. La repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. condiţii. In cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa. obiect şi forme. 1737 pct. Reductiunea testamentului-partaj. In privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului-partaj. evaluarea acestora. partajul de ascendent realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii mostenirii. 3 C. vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind legala. descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si. el poate accepta atat mostenirea legala. are dreptul la complinirea acesteia prin exercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. Noţiune. Efectele testamentuluipartaj. bunurile. comostenitorii isi datoreaza garantia specifica pentru evictiune. 797 C. in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . Este necesara capacitatea de exercitiu pentru a putea cere partajul. pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. Fiind un act mortis causa. Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele. ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului. sa ceara o alta impartire. civ. 772) fiind aplicabile si in cazul testamentului-partaj. Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa partajabila prin atribuirea mostenitorilor. Sub sanctiunea nulitatii (art. In principiu bunurile se atribuie in natura. Daca testamentul-partaj (sau altul ordinar) contine si legate in favoarea unui descendent inclus la partaj.). Efectul fiind acela al unui partaj. titlul de mostenitor. civ. creditorii acestora beneficiaza de privilegiul prevazut la art. cat si pe cea testamentara. Forme: partaj amiabil.

Imprumutatul are obligatia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi gen. Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s-au produs fortuit. numita imprumutat o catime de bunuri fungibile si consumptibile cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate. Imprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR diminuat cu 20%. Imprumutul este un contract real si unilateral. 58) Împrumutul de folosinţă. Comodatarul este obligat sa conserve bunul. Riscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant. Comodatul se stinge prin: restituirea lucrului. 161 . esentialmente gratuit si unilateral. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari. sa restituie lucrul la scadenta. consensual. Comodantul are ca obligatii: restituirea cheltuielilor de conservare. 57) Împrumutul de consumaţie ( propriu-zis). dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar: intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate. in aceasi cantitate si de aceasi calitate. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. Comodatul este un contract real. Este necesara capacitatea specifica actelor de administrare. sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor. lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. Imprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura.poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Daca imprumutul are o valoare mai mare de 250 lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. moartea comodatarului daca contractul a fost incheiat intuitu personae. plata despagubirilor generate de viciile lucrului. Comodatul are ca obiect bunuri nefungibile deoarece trebuie restituite in integralitatea lor. reziliere. Imprumutul de consumatie se stinge prin plata. ar fi putut salva bunul inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau. prelungeste folosinta dupa scadenta. in individualitatea sa. Imprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane.

Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. a curgerii termenului de prescriptie. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . inseamna a raspunde la intrebarea ce este. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. iar potrivit art. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic ( art. 8 din Decretul 167 / 1958 si art. pe timpul cat 162 . prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art.7 alin 3 din Decretul 167 / 1958 ). 12 din Legea 11 / 1991 ). pentru dreptul civil. In concluzie. 9 din Decretul 167 / 1958 ). 2 din Decretul 167 / 1958 ). 11 din Decretul 167 / 1958 ) Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. in cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate. se stinge prin prescriptie. alin. 1. art. sau de la expirarea termenului prevazut de lege ( art. de drept. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. 7. ale unei lucrari. regula generala. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda:cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art. Potrivit art. insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii ( art. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. Caracterele cauzelor de suspendare sunt : legale. limitative prevazute de lege. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. alineatul 1. in functie de cauza de nulitate relativa ( art. Regulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune: pentru pur si simplu. asupra obligatiei civile corelative. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art.59) Începutul prescripţiei extinctive. prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. 13-14. 7 alin. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru. ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor. pe timpul cat dureaza situatiile. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”.

socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. 15 alin. din momentul in care produce. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. este efectul precizat in art. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. apare necesar definirea acesteia :forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. Cererea de chemare in judecata. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. din momentul in care el fusese blocat. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Ulterior cauzei de suspendare. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. actiunea sa fie 163 . socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. 15 alin. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. 16 din Decretul 167 / 1958 prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. in asa fel incat. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care. Pentru perioada anterioara cauzei. pe toata aceasta perioada. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. In legatura cu cazul de forta majora. inundatia si altele. oprit. prin urmare. Potrivit art. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Pe durata cauzei de suspendare. consta in reluarea cursului prescriptiei. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. suspendarea nu produce nici un efect juridic. in esenta.creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei.

Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majorat. incetare b) Generalitatea -. ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii. printr-o hotarare definitiva. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege. prescriptia este stearsa. continut. Nimeni nu poate renunta. acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -. in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. posterior intreruperii. 6 alin 2. “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii” In acest sens retinem: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. Repunerea in termen. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . 19 alin. In esenta. in fond.admisa. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. nu drepturi si obligatii in general. aceste drepturi si obligatii sunt civile. nici in tot 164 . cererea de chemare in judecata. presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare. sub toate aspectele: inceput. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. desi termenul de prescriptie a expirat. 60) Începutul şi conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice. Efectul repunerii in termeni Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. 17 astfel “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”.Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. Potrivit art. Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. 5 D 31/1954. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. nejustificat. adica inlaturata. 2 art. sunt : a) Legalitatea -.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie.

de 121 de zile. Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur). nationalitatea. atribuita tuturor oamenilor. de aceea. ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile. se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere” D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute. acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -.nici in parte la capacitatea de folosinta …. este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”.” d) Intangibilitatea -. Astfel. rasa. aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. ingradiri decat prin texte exprese de lege. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista. Acest continut cuprinde doua laturi: latura activa -. insa numai daca el se naste viu” Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice. copilul sa fie viabil Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”. astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. pentru acesta). Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. religia. ca regula -. Potrivit acesteia. Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate. pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod 165 . de la conceptiune. D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” . art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii” Copilul conceput se considera ca exista. legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii.” El se socoteste de la zi la zi. D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul. legea noastra nu pretinde ca. cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului. iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta” Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume: sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii. Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Din aceasta categorie fac parte: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari. copilul sa se nasca viu.. Aceasta data “a nasterii”. gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. latura pasiva -.

art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). cel dispărut este socotit că a murit la data stabilită în hotărâre. Ipoteze privind stabilirea datei morţii Din chiar enunţarea. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie. dreptul muncii. ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE I. dreptul administrative. 7 alin. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. 31/1954 – stabileşte şi sfârşitul acesteia. nici chiar cu incuviintare. a dispoziţiilor 166 . art 809 “minorul de 16 ani nu poate. II. 18 din acelaşi Decret nr. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept.penal republicat. In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655. se va stabili ca dată a morţii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morţii. Regula încetării capacităţii de folosinţă – moartea persoanei Textul legal care reglementează începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – art. ca fiind aceea a morţii. care au tratat o persoana in boala de care moare. art 703 si art 712. Pentru declararea judecătorească a morţii persoanei fizice. Instanţa judecătorească va putea rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol. sotul. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. in conditiile art 109 Codul familiei. Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. de bunurile sale. dispune in favoarea tutorelui sau. 1307 alin 1. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. de mai sus. de o parte. si minor. art. in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti. dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată”. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998 Art 41 -. Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările. 1 din Decretul nr. 61) Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. dreptul comercial. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. în termenii următori: „Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia”. 31/1954 prevede: „De îndată ce hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă. cum ar fi cele din dreptul constitutional. În lipsă de indicii îndestulătoare. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. prin testament.

conform realităţilor. Ceea ce diferă. Declararea judecătorească a morţii Declararea judecătorească a morţii – precedată sau nu de declararea dispariţiei – este reglementată atât prin norme de drept substanţial ori material – art. În stabilirea felurilor declarării judecătoreşti a morţii trebuie pornit de la prevederile art. decesul persoanei (când. expresia desemnează instituţia juridică având această denumire şi cuprinde ansamblul normelor menţionate mai sus. Declararea morţii nu poate fi însă hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afişărilor extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariţia. Esenţial de reţinut este că.în ipoteza morţii declarate judecătoreşte. din această hotărâre. În aceste acte de stare civilă. în ambele ipoteze. nu s-a întocmit un certificat constatator al morţii de către medici). Această dată este înscrisă în actul de stare civilă care este actul de deces. deci. este ipoteza morţii declarate pe cale judecătorească. zi.în ipoteza morţii fizice constatate. fiind necesară declararea judecătorească a morţii. pe baza şi în conformitate cu care se eliberează certificatul de deces. Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort. a cărui moarte nu poate fi constatată direct.ipoteza morţii constatate fizic. Într-o asemenea clarificare este interesată societatea însăşi. fie pe baza declaraţiei făcute de persoana care anunţă. lună. în cele două ipoteze de mai sus. data încetării capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este aceeaşi. ţi anume data morţii. într-un accident de cale 167 . instituţia declarării judecătoreşti a morţii este justificată de nevoia. 16-21 din Decretul nr. 31/1954 – cât şi prin norme de drept procesual – art. completarea datei morţii se face fie pe baza datei trecute în actul medical constatator al morţii (când un asemenea act a fost întocmit de personalul medical). rămase definitive şi irevocabile. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. şi anume: .legale referitoare la data morţii persoanei fizice rezultă că legiuitorul a avut în vedere. 1) Noţiune. justificare şi feluri Expresia „declararea judecătorească a morţii” este folosită în două sensuri. moştenitorii). completarea datei morţii. a clarificării situaţiei persoanei dispărute. de asemenea prin hotărâre judecătorească dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaţă au trecut patru ani. Cel dispărut în cursul unor fapte de război. o rubrică specială este destinată tocmai datei morţii: an. în sensul că data morţii. este modul în care se ajunge la completarea rubricii menţionate. în actul de stare civilă – actul de deces. . putându-se institui curatele. la starea civilă. III.ipoteza dispărutului. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi de familie. Intr-un prim înţeles. este trecută în rubrica corespunzătoare din actul de stare civilă. despre care nu se mai ştie dacă este sau nu în viaţă. 36-43 din Decretul 32/1954. precum şi în raporturi civile (creditorii. două ipoteze. social-juridică. direct (prin examinarea cadavrului) . 16 din Decretul nr. şi anume: . Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşarea mecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii. se face pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. În esenţă.

Moduri de incetare a persoanei juridice: prin comasare (absorbtie. Data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă. 16 alin. ea trebuie să aibă o durată minimă de un an şi. de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice: prin reorganizare.mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea. sub aspect material. care este ziua ultimilor ştiri. pe baza probelor existente se stabileşte o anumită zi. nu orice lipsă de la domiciliul persoanei.45 din Decret 31/1954: 168 . Trebuie subliniat că. prin dizolvare Dizolvarea persoanei juridice .ferată. trecerea la declararea judecătorească a dispariţiei. 2) Declararea judecătorească a dispariţiei a) Condiţia de fond a declarării dispariţiei Condiţia de fond necesară pentru declararea dispariţiei este ca de la data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă să fi trecut un an. Dizolvarea. Art. această lipsă să facă să existe incertitudine asupra existenţei în viaţă a persoanei. 62) Încetarea persoanei juridice. cu claritate. Ea rezultă. poate fi declarat mort. automat. Cum se stabileşte această dată? Răspunsul la întrebare presupune distingerea a două ipoteze. cererile privind declararea dispariţiei şi a morţii se soluţionează în primă instanţă de tribunale. în cazuri excepţionale.sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil. şi anume: .cea în care există probe (înscrisuri. din redactarea art. Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii. prin ea însăşi. într-un naufragiu sau într-o altă împrejurare asemănătoare care îndreptăţeşte a se presupune decesul. putându-se institui curatela. de asemenea se face distincţia între hotărâri definitive nesusceptibile de apel şi hotărâri irevocabile nesusceptibile de recurs. Din conţinutul acestui articol deducem existenţa a două feluri de situaţii în care intervine declararea judecătorească a morţii. dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia ”. pe de altă parte. si anume: . ca fiind data ultimilor ştiri. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. putem spune ca. 1 prevede că termenul de un an se calculează de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. ci e necesar să fie vorba de o lipsă calificată de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte. Incetarea persoanei juridice. prin dizolvare. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă”. 1 din Decretul nr. prin divizare totala (nu si partiala). declararea judecătorească a morţii neprecedata de declararea dispariţiei. de lege lata. În înţelegerea acestei condiţii este necesar de subliniat că.16 alin. aceasta este situaţia-regulă.declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. cu certitudine. justifică. fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa. martori) din care rezultă. aceasta este situaţia-excepţie. fuziune). Cauzele de dizolvare: art.

cauze de dizolvare voluntara. in lipsa criteriilor de mai sus. Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. Data producerii efectelor lichidarii. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege. radierea din registrul persoanei juridice. Felul transmisiunii in caz de lichidare Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete. dar din categoria succesorilor cu titlu particular. cauze speciale. transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular. bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator. indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala. la organul competent. Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit. 169 . justitie). pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori. actul de infiintare sau statut. cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent. c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii. Clasificarea cauzelor de dizolvare: dupa modul cum opereaza: cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice. b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit.Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei . Realizarea activului . Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale. Lichidarea.-Teoretic. In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta. dupa vocatia lor: cauze generale. daca legea prevede aceasta formalitate. aceasta data se concretizeaza in moduri diferite: inregistrarea dizolvarii. repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. dupa natura lor: cauze de dizolvare fortata. inscrierea dizolvarii si lichidarii. Plata pasivului .obligatoriu prin lichidare. persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare.incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice: Notiunea de lichidare efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil. Practic. persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului. 40 ."Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit.-Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice. Efectele dizolvarii.lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare. bunuri (activ net). Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza. bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut. Pe durata lichidarii. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare: dupa lichidare. Continutul lichidarii . aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale.indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil. Art. in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut. determinate. Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii.

Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. la cerere. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. intabularea sau radierea dreptului real. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. daca prin isncriere. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. In urma admiterii actiunii. operatiunea rectificarii se face. de buna-credinta. pentru ca aceasta sa dispuna. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. actul juridic cu data certa. reglementate de Legea nr. de buna170 . sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. precum si impotriva succesorilor sai. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv.63) Înscrierile în cartea funciară. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. 7/1996. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. dreptul a fost gresit calificat. republicată. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. prin hotarare. actiunea in prestatie tabulara se respinge. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea.

in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. efecte). in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. 64) Întreruperea prescripţiei extinctive (noţiune. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Ea are efect constitutiv de drepturi. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. daca notarea. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Actul juridic trebuie dovedit prin isncris original. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. notarea . cauze. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. constituie. indiferent din ce cauza. Daca inscrierea provizorie este justificata. Intabularea este o inscriere definitiva. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie.credinta. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. Inscrierile sunt de trei feluri: intabularea. faptului sau raportului juridic notat. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. inscrierea provizorie. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se 171 .

etc. 17 astfel : “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupto”. efectele împlinirii ei urcând până la data deschiderii succesiunii. nepot. posterior intreruperii. Legatul cu termen � legatul poate fi supus de testator unui termen. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. universalitatea unei frecţiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din moştenire. Ca si in cazul suspendarii. Constituie dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului prin care acesta desemnează persoana sau persoanele care la moartea sa urmează să primească universalitatea întregului patrimoniu succesoral. frate. Cererea de chemare in judecata. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. să facă) sau de a nu face ceva. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. fie prin arătarea calităţilor care îl individualizează pe acesta � fiu. prescriptia este stearsa. Sarcinile pot fi stipulate în interesul unei terţe 172 .) sau indirect (cazul exhederării moştenitorilor nerezervatari sau a moştenitorilor rezervatari în limitele cotităţii disponibile. printr-o hotarare definitiva. Transferă proprietatea de la testator la legatar deîndată ce intervine moartea lui de cujus. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Ineficacitatea legatelor. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testament şi să fie făcută personal de testator.prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Legatul sub condiţie � este cel a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. Desemnarea legatarului � poate fi făcută direct (fie prin nominalizare. dar existenţa acestuia atârnă de îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei Legatul cu sarcină � presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a îndeplini ceva (să dea. Condiţia suspensivă face ca dreptul cuprins în legat să nu ia naştere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data împlinirii sale. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care afectează voinţa testatorului Legatul pur şi simplu � este legatul neafectat de modalităţi.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive-Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. 65) Legatul. Condiţia rezolutorie face ca dreptul formând obiectul legatului să se nască pe data decesului lui de cujus. deci de la deschiderea succesiunii. adica inlaturata. adică să se stipuleze că executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte producerea lui. actiunea sa fie admisa. Noţiune şi clasificare. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor.

cât şi bunuri incorporale. până la ultima clipă a vieţii. adică de la data deschiderii succesiunii. vicii de consimţământ. dar datorită unor împrejurări intarvenite ulterior sunt desfiinţate. Poate avea ca obiect atât bunuri corporale (individual determinate sau de gen). Revocarea voluntară expresă � în cazul în care rezultă dintr-o declaraţie anume a testatorului în acest sens. Nulitatea � este sancţiunea civilă prin care actele juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor de validitate (de fond sau de formă) sunt lipsite de efecte. revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat. ci doar una relativă. Este chiar cazul revocării. Legatul particular � este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. universalitatea bunurilor sale. Este un act solemn. Legatul nudei proprietăţi a întregii moşteniri. Legatul cu titlu universal � este acela care conferă legatarului vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului.). Legatul particular conferă vocaţie doar la anumite bunuri succesorale. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atât din rândul celor comune tuturor actelor juridice (incapacităţi. Legatul tuturor bunurilor imobile.persoane. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. lipsa formelor anume prevăzute de lege). Sunt considerate legate universale: Legatul tuturor mobilelor şi imobilelor testatorului. fie printr-o formă de testament prevăzută de lege. Sunt legate cu titlu universal: Legatul unei fracţiuni din moştenire. în interesul testatorului sau în interesul legatarului. chiar când înstrăinarea va fi nulă. cauză ilicită. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolută materială sau juridică de a aduce la îndeplinire două legate din două testamente succesive. Revocarea legatelor prin manifestarea de voinţă a testatorului-Revocarea voluntară-Testamentul fiind un act revocabil. Revocarea voluntară tacită � revocarea tacită a unui testament anterior intervine numai dacă între acesta şi cel posterior există incompatibilitate sau contrarietate. nerespectarea interdicţiei substituţiei fideicomisare. Legatul cotităţii disponibile a moştenirii. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitentă a două dispoziţii testamentare succesive. ci de la data când acesta urmează să producă efecte. Revocarea legatelor � există situaţii în care legatele iau naştere în mod valabil. dar această imposibilitate nu este una absolută. Legatul tuturor bunurilor mobile. cât şi din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdicţiei testamentului conjunctiv. Clasificarea legatelor după obiectul lor-Legatul universal � este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa la una sau mai multe persoane. Legatul prisosului succesoral rămas după plata tuturor celorlalte legate. testatorul poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare anterioare. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile. deductibilă după intenţia subiectivă a testatorului Revocarea voluntară tacită prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului care formează obiectul legatului Orice înstrăinare a obiectului legatului. Nu se poate face decât fie printr-un act autentic. făcută cu orice mod sau condiţie. etc. Se întemeiază pe motive anterioare sau concomitente actului. Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare nu curge de la data întocmirii testamentului. sau când 173 . iar lipsa formei este sancţionată cu nulitatea absolută.

moştenitorilor legali. Potrivit art. În cazul în care legatul este ineficace în raport cu unul sau altul dintre legatari. în lipsă de 174 . Legatul conjunctiv este legatul al cărui obiect este lăsat la mai mulţi legatari fără a se preciza partea ce revine fiecăruia. dar valabil în raport cu cel puţin unul dintre ei. este totuşi posibil ca din pricina unor împrejurări survenite independent de voinţa testatorului să existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii. deci imputabilă legatarului. Dispoziţiile testamentare în favoarea ospiciilor. Retractarea revocării voluntare a legatului Revocarea unui testament sau a unei dispoziţii testamentare. Neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul. situaţie în care toţi legatarii au vocaţie eventuală la întregul obiect al legatului. Pieirea în întregime a lucrului legat. Retractarea expresă a revocării testamentului nu se poate face decât prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior. fiind o dispoziţie de ultimă voinţă ca şi testamentul însuşi. cât intanţia exteriorizată a testatorului de a dispune altfel decât prin legatul iniţial de bunul respectiv Revocarea (voluntară) tacită prin distrugerea voluntară a testamentului de către testator Distrugerea materială a testamentului de către testator sau de către un terţ la ordinul acestuia echivalează cu o revocare voluntară tacită. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenită ulterior datei testamentului. sarcinile instituite de testator devin obligaţii pentru legatar. săracilor dintr-o comună sau stabilimente de utilitate publică nu pot produce efecte decât dacă sunt autorizate de şeful statului la propunerea Guvernului.Esenţială este nu atât înstrăinarea bunului în sine. Cazurile de caducitate: Predecesul legatarului � orice dispoziţie testamentară devine caducă. iar nu şi atunci când se datoreşte unui caz fortuit sau de forţă majoră. Revocarea judecătorească pentru ingratitudine Revocarea judecătorească pentru ingratitudine intervine pentru: Atentat la viaţa testatorului. Înstrăinarea obiectului legatului de către testator relevă implicit intenţia acestuia de a-l revoca. Refuzul legatarului de a primi legatul. Revocarea judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor La deschiderea succesiunii legatarul este în drept să opteze între acceptarea legatului şi renunţarea la acesta. Destinaţia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente � dreptul de acrescământ În caz de ineficacitate a legatelor.obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului. după caz. legatarilor universali şi în mod excepţional. poate fi revocată sau retractată. Revocarea judecătorească a legatelor Legatele sunt revocabile pe cale judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine. Caducitatea legatelor � presupunând că testamentul este valabil încheiat. Neîndeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar în cazul în care aceasta este culpabilă. legatarilor particulari. cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului. Delicte. când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului. Odată acceptat legatul.civ. Injurie gravă la adresa memoriei testatorului. neîndeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului.930 şi 830 C. adică. bunurile care formează obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaţie succesorală din a căror parte urmau să se execute acele legate.

Plecand de la aceasta caracteristica. chemat sa culeaga liberalitatea doar daca gratificatul principal nu vrea (fiind renuntator) sau nu poate (fiind predecedat) primi acea liberalitate. asa cum am vazut. implicand indisponibilizarea obiectului legatului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia. 66) Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii. „dispunatorul organizeaza doua succesiuni: a sa proprie si. Substitutia fideicomisara consta in „orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana gratificata de a conserva intreaga sa viata bunurile donate sau legate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator” . Constituie o astfel de substitutie. poate dispune atat prin acte intre vii (donatie). 1048-1074) . dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala. dintre care unul principal. aceea a gratificatului insusi” . iar celalalt subsidiar. iar cel de al doilea substituit. Oprirea substituţiilor fideicomisare. Substitutia vulgara este recunoscuta de lege ca valabila. prevazand ca in caz de predeces al acesteia legatul 175 . Substitutia vulgara (obisnuita) consta intr-o singura liberalitate facuta in favoarea a doi gratificati. spre deosebire de Codul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau legatelor facute de parinti copiilor lor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor. In acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui gratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . contine o substitutie fideicomisara prohibita de lege . Primul gratificat se numeste instituit sau grevat. sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”. chemat in primul rand sa culeaga liberalitatea. precizand ca „este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul. Ceea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect. Persoana care face liberalitatea. testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca legatar cu obligatia de a pastra bunurile legate pana la moartea sa.prevedere testamentară contrară.804 C. Art. cat si prin acte mortis causa (legate). trecand peste capul gratificatului. eredele numit. in dreptul nostru. de pilda. civ. legatul va reveni legatarului sau legatarilor în raport cu care el este eficace. Astfel. Acesta este aşa-numitul drept de acrescîmânt sau drept de creştere. prohibeste in mod expres orice asemenea substitutii. art. ereditatea sau legatul. putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vulgara. precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor (art. 803 C. in cazul cand donatarul. dupa care acestea vor reveni copiilor lui. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise. in acest caz. Cu alte cuvinte. civ.

de exemplu). in acest caz nu exista substitutie fideicomisara intrucat cele doua legate. civ care prohibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni generali. nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea prohibitiei . iar celalalt uzufructul). Art. facuta in favoarea celui de al doilea gratificat (substituitul). Cu toate acestea. cealalta este valabila si va produce efecte. civ. ci doar il roaga (fara a-l obliga juridic) pe legatarul instituit de el sa gratifice acesta pe un tert daca vrea (legat precativ). iar la data decesului dispunatorului (in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de lege pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului. primind astfel efecte . adica dupa trecerea unui interval de timp (tractus temporis). cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati (fie cea facuta in favoarea instituitului. pentru revocare etc. Astfel. din contra. iar pe de alta parte nu sunt succesive. pentru incapacitatea de a primi. Daca substitutia este facuta prin testament. fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace -. nu face decat sa consacre expres legalitatea unor asemenea legate. iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului. la decesul acestuia. efecte simultane. caz in care se considera ca alegerea celui de al doilea gratificat a fost facuta tot de testator . Art. Textul este considerat a fi de exceptie. uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului” . ca si instituitul. prin doua liberalitati avand acelasi obiect. cu executare succesiva in timp. Pentru a recunoaste o substitutie fideicomisara prohibita de lege este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: Existenta a doua liberalitati succesive-Substitutia fideicomisara implica gratificarea prin una si aceeasi vointa a doua persoane diferite. iar apoi. sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a alege el o persoana pe care sa o gratifice. sanctiunea prohibitiei fiind astfel evitata . a. pe de o parte. In cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui legatar. pentru predecesul gratificatului. Uneori in practica judiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si legatele avand obiecte diferite. cea de a doua. astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie prohibita de lege. care efectueaza doua (s. Esential este faptul ca „pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei. nu au acelasi obiect (unul are ca obiect nuda proprietate. -. exista consecinte practice similare celor ale substitutiei prohibite de lege. Mai intai primeste executare liberalitatea primului gratificat (instituitul). exceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora legatarul poate face alegerea este restransa (familia sau mostenitorii dispunatorului. 803 C. Asa. dobandind toate atributele proprietatii. de 176 . producand. Daca nu testatorul instituie legatarii succesivi. iar nu de la instituit. substituitul este… avand-cauza nu al instituitului ci al dispunatorului. iar uzufructul aceluiasi bun unui alt legatar. 805 C.sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . Pentru a putea vorbi de substitutie prohibita de lege este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial.

testatorul lasa intreaga sa avere lui A. astfel incat dispozitia testamentara care exprima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua legate. primul avand ca obiect uzufructul apartamentului. 279). cu efecte de la data deschiderii mostenirii. Dupa cum s-a remarcat. iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia. datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant. Se considera insa ca atunci cand conditia consta pur si 177 . Totul depinde de interpretarea clauzelor testamentare. aceasta calitate” . in drept (s. In acest caz. legatarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv (de la data deschiderii mostenirii) dreptul castigat prin deschiderea succesiunii (pana la indeplinirea conditiei el fiind intr-o situatie similara legatarului pur si simplu. intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte . atat pentru trecut. Dupa ce. a. dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului. Ne intrebam insa daca nu cumva. s-a considerat ca dispozitia testamentara prin care s-a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a-l folosi pana la moarte. urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului.De asemenea. chiar daca. in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului. fiecare cu obiect distinct de celalalt. care dobandeste un drept neconditionat). in timp ce. in realitate nu se confunda cu aceasta. iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei majoratului averea sa revina lui B. iar pentru celalalt suspensiva . De pilda. cei doi «legatari» vor fi profitand succesiv de legat.). unul singur dintre ei va fi avand. in realitate. in fapt (s. legatarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv. legatarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data deschiderii mostenirii. reprezinta o substitutie fideicomisara prohibita de lege . a.Exista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara. iar daca acestea sunt echivoce. pornind de la ideea ca asemenea aranjamente juridice mascheaza totusi substitutii fideicomisare. ci doar una singura: atunci cand conditia nu se indeplineste. cat si pentru viitor. nu exista identitate de obiect al legatului. Legatul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca legatari sub una si aceeasi conditie. obiectul celor doua legate este diferit. in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane. practica judiciara a tratat aceste operatiuni ca ilegale.pilda. dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul legatului in cazul in care s-ar indeplini. dar pentru un legatar acea conditie este rezolutorie. in timp ce legatarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire. de aceasta data. iar nu in sens contrar (infra nr. decesul lui A inaintea varstei majoratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste legatul.Mecanismul juridic al realizarii conditiei (efectul retroactiv) face ca in cazul examinat sa nu existe doua transmisiuni succesive. Oricum. „in acest din urma caz.). interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte. cand conditia se realizeaza. ulterior le-a admis in principiu . si deci nici substitutie prohibita de lege. invers.

numai ca. In dreptul nostru. fie unui tert beneficiar” . printre care si aceea de fiducie-liberalitate (varianta a fiduciei-gestiune) prin care „in loc de a investi pe gratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea. fiduciant. deoarece executorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului. a-l considera pe legatarul care a primit bunul cu sarcina de a-l transmite adevaratului gratificat ca fiind un simplu executor testamentar iarasi nu este corect. Obligarea primului gratificat (instituitul) la conservarea si remiterea obiectului legatului celui de al doilea gratificat (substituitului)Dispozitia testamentara intra sub incidenta prohibitiei daca impune instituitului obligatia de a nu instraina obiectul legatului pentru a-l putea remite ca atare la decesul sau substituitului. fiducia poate fi definita ca „actul juridic prin care o persoana. dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. caci desi i se transmite proprietatea bunurilor. la termenul fixat. a) Fiducia In acceptiunea sa generala. De asemenea. calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale. ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. dar care sunt criticabile. dar cu obligatii care ii limiteaza exercitiul. fie fiduciantului. Fiducia este o institutie juridica polimorfa. legatul initial nu este facut cu intentia de a-l gratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar. atunci cand se dovedeste ca legatul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii prohibitiei substitutiei fideicomisare -. inaintea majoratului. dobandeste de la o alta persoana. nu este un gratificat (beneficiar al liberalitatii). Astfel. Ea poate explica mai bine si mai aproape de adevar procedee juridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate.Evident ca. fiduciarul. operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat (fara posteritate. avand multiple finalitati (fiducie-gestiune. aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate. se va aplica sanctiunea incalcarii prohibitiei . Este 178 . un drept patrimonial. ceea ce implica analizarea cauzei acestuia -. fara casatorie) este una reala. necesita ca ambii gratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului .Legatul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data deschiderii succesiunii. nedisimuland o substitutie prohibita .simplu doar in predecesul primului legatar. ca si in dreptul francez. ci doar in scopul administrarii in interesul gratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si singurul beneficiar al legatului . dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil unui tert care va fi insarcinat sa le gereze in contul gratificatului si sa le transfere ulterior acestuia” . ci doar un simplu „intermediar de transmitere”. spre deosebire de instituit. fideicomisul simplu sau legatul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data deschiderii mostenirii este utilizat pentru atingerea unor scopuri identice celor ale fiduciei-liberalitate. fiducia nu este reglementata de lege. ci doar sezina bunurilor mobile. printre care figureaza in general aceea de a transfera acest drept. Fiducia-liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul. iar nu in ideea unei reale gratificari conditionale. fiducie-garantie) . in realitate.

In ceea ce ne priveste.140) si. fie contravaloarea acestora intra sub incidenta prohibitiei sau nu. Astfel conceputa. cat si cu titlu gratuit . Daca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate . acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite . daca ramane unul. ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare (supra nr. cu titlu oneros sau gratuit. dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu exista pentru primul legatar obligatia de a conserva obiectul legatului primit de la testator.vorba de o obligatie de a nu face care se refera atat la actele juridice inter vivos. deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea legatar ar fi practic lipsita de efecte . in lipsa de dispozitie expresa. primul legatar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor. intrucat obligarea instituitului la remiterea obiectului legatului substituitului subzista. desi prin natura lor sunt intersanjabile. Legatul de residuo (al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este „dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim legatar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri. nu sunt intrunite conditiile pentru existenta substitutiei fideicomisare. daca acesta este mostenitor 179 . chiar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu. exista dubla transmisiune succesiva. Obligatia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate. Nu exista substitutie prohibita chiar si in cazul in care testatorul interzice primului legatar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu gratuit (donatie si testament). substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului legat in patrimoniul instituitului. aprobata de doctrina. poate fi obligat oricand sa procure altele de acelasi fel . Primul legatar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros. Bunurile fungibile (sumele de bani). de asemenea. De aceea. Curtea de casatie franceza.Prin urmare.Validitatea legatelor de residuo sau de eo quod supererit (fideicomisul fara inalienabilitate). chiar daca numai valorica. cota-parte dintr-o universalitate. pot forma si ele obiect al obligatiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat. indisponibilizare pe durata vietii instituitului. numit reziduu. facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata legatarului fiind suficienta pentru a exclude sarcina de a conserva obiectul legatului specifica substitutiei fideicomisare . In practica judiciara s-a pus problema daca legatul prin care instituitului i s-a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator. ne indoim totusi de justetea acestei solutii. Situatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie. chiar daca sub forma unei obligatii alternative. Legatul de residuo poate sa includa si rezervea primului legatar. a ajuns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi excesiva . In schimb. aceasta operatiune se aseamana cu substitutia prohibita de lege prin faptul ca in privinta reziduu-ului. fara obligatia pentru gratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa. sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator”. cat si la actele juridice mortis causa (legate). cat si la un bun individual determinat . practica judiciara si doctrina admit intr-o proportie covarsitoare valabilitatea acestui legat .

ramasita nu face parte din succesiunea acestuia.Transmisiunea legatului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului legatar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea legatar sa-i supravietuiasca. civ. In cazul in care primul legatar predecedeaza testatorului. atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei-parti din succesiune reprezentand rezerva . ci din cea a testatorului . De aici decurg urmatoarele consecinte cei doi legatari. acceptandu-se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu legat conditional. este vorba doar de un fideicomis sau legat cu sarcina ingaduit de lege. civ. In cazul in care cel gratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul legatului pe tot timpul vietii sale. Reportarea transmiterii legatului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului-Substitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. Ceea ce urmareste de fapt art. beneficiarul legatului de residuo nu este expus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului legatar.). In principiu. legatul va reveni in intregime beneficiarului subsecvent ca legat pur si simplu (neconditional). chiar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului legatar.rezervatar al testatorului.). asa cum am vazut. 808 alin. 924 C. cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul legatar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un „act de gestiune normala”. Asadar. intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator. trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia (art. ci doar pana la o data anume (implinirea varstei majoratului. iar nu de la primul legatar . iar nu un act de dispozitie (instrainare). ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de gestiune mentionate mai sus . Asupra naturii juridice a legatului de residuo practica judiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp . 803 C. nu si in privinta rezervei care ramane intangibila . primul legatar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se regaseasca in patrimoniul sau la data decesului. este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de 180 . cu titlu universal sau universala) . Daca insa obiectul legatului consta intr-un portofoliu de actiuni cotate la bursa. Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator.). daca legatarul ramasitei predecedeaza primului legatar. asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului legatului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului. al doilea legatar va dobandi de la testator bunurile ramase din legat in patrimoniul primului legatar la decesul acestuia. testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit (donatii si legate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. civ. timp de un an etc. iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se gaseasca in patrimoniul primului legatar la date decesului acestuia . beneficiarul legatului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul legatar (particulara. legatul sau devine caduc (art. iar nu de o substitutie prohibita de lege . 2 C.

rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului. civ. dincolo de 181 . adica un patrimoniu (sau o cota-parte din acesta). Prin urmare. Nulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata (mostenitor legal. civ. daca un testament contine mai multe dispozitii. Sanctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr-un singur act. cat si in privinta substituitului . 803 C. daca ar fi primit. succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. In schimb. 1 C. Ea nu poate fi confirmata. Cu alte cuvinte. 13991401 C. Art. iar altele nu. ar putea duce si la abolirea mostenirii legale. cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte. 965 alin. al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzarecumparare . Prin exceptie asadar. (in prezent abrogat) prevedea si el ca „nici chiar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata.devolutiune a mostenirii derogatoriu de la regulile de baza in acest domeniu . Fara a vorbi in terminis de prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise). nici (nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. celelalte ramanand sa produca efecte.). Nu poate fi primit nici acest argument intrucat. succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act juridic Art. situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . Din prevederile art. considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii (votum mortis) celui care lasa mostenirea. Imediat insa la alineatul 2 art. intrucat. iar nu doar cea de a doua liberalitate (cea facuta in favoarea substituitului). dar indivizibile . Din dispozitiile art. 702 C. In al doilea rand. dintre care numai unele sunt afectate de substitutie. Principiul prohibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost justificat in timp de patru ratiuni. afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intregul ei (si cu atat mai mult o cota-parte din aceasta). 803 C.. chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune”. sunt de ordine publica . pe de o parte. considerentul ca ar incalca regulile mostenirii legale si mai ales principiul egalitatii succesorale. In primul rand. civ. iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. civ. face precizarea ca „nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa. un ansamblu de drepturi si obligatii. sanctiunea afecteaza intreaga operatiune. Ideea generala desprinsa din textele Codului civil. civ. referindu-se la organizarea generala a succesiunilor. Argumentul nu convinge. civ. Nulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. stabileste cu valoare de principiu ca „lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei”. nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii”. cum ar fi uzufructul. Solutia este unanim admisa in doctrina si jurisprudenta. nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin prohibitiei. Codul civil prin textele evocate aplica acest principiu care isi are originea in dreptul roman. 965 C. renta viagera sau asigurarea de viata . iar pe de alta parte la respingerea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane. legatar universal etc. mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta.

in principiu. In al treilea rand. cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia. in cele din urma. in cazul rectificarii declararii judecatoresti a datei mortii prezumate. nu cade sub incidenta interdictiei. adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. se afla plasat in Sectiunea III (Capitolul II. civ.de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. caci incheind un contract cu privire la succesiune. dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cujus. aceasta argumentare este destul de subreda din punct de vedere juridic. instrainarea unei succesiuni nedeschise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc. necesitatea de a proteja mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . civ. iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune deschisa . Desi denumirea de „pact” ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii (acte juridice bi.limitele rezervei succesorale. notiunea este utilizata in intelesul ei mai larg. succesorii ar putea fi determinati sa vanda „speranta de a mosteni” unui tert interesat. astfel incat nu poate justifica toate pactele succesorale prohibite. ci si actele unilaterale. Cartea III) „Despre obiectul conventiilor”. sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. interdictia justificandu-se poate mai degraba prin considerente de ordin moral . Este un considerent puternic. De pilda. lucru ce i-ar putea prejudicia. La ora actuala. pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin hotarare ca fiind a mortii celui disparut. neintrand in categoria pactelor prohibite. cum ar fi donatia sau vanzarea. prevede expres ca „nu se poate face renuntare la o succesiune nedeschisa”) . 965 alin. 2 C.sau multilaterale) . iar nu si celor facute fara participarea acestuia (renuntarea la o succesiune nedeschisa. Interdictia se refera la pactele incheiate cu privire la elementele unei succesiuni nedeschise. sanctiunea prohibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor legale. fie un anume bun . Art. Titlul III. 965 C. si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s-a sustinut . incluzand nu numai conventiile (cu titlu gratuit sau oneros). respectand valoric rezerva. Este indiferent daca afecteaza 182 . Pactul poate avea ca obiect fie intreaga universalitate succesorala.). In mod cert. dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori chiar si pe o terta persoana. argumentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii. ceea ce inseamna ca. iar nu si a celor pe deplin capabile. protectia legii impunandu-se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de exercitiu. cum este renuntarea la mostenire (art. fie o cota-parte din aceasta. ci pur si simplu pentru ca este reglementat de lege. fara a cunoaste exact consistenta mostenirii (aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cujus). Avand nevoie de lichiditati inca din timpul vietii lui de cujus. fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca prohibitia . din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedeschise. testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale.. Obiectul pactului. sau printr-un partaj de ascendent poate chiar si. ci numai cu acordul cocontractantului . In al patrulea rand.

Succesinea viitoare obiect al pactelor prohibite. In aceasta lumina. nu este angajat personal la nimic. constituie. de exemplu. Pana in clipa mortii. civ. un succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi).la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor excesive . iar succesiunea nu este nici ea cu nimic grevata. prevede: „conventiile n-au efect decat intre partile contractante”). universal. de pilda. pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla expectativa (speranta). El se poate referi deopotriva la o succesiune legala. Daca. iar nu un drept actual cert. testamentara sau conventionala. Obligatiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau. 965 alin. Asa cum rezulta din dispozitiile art. chiar afectat de modalitati. ci.fie cu titlu gratuit (donatii sau legate).. 183 . civ. de cujus se leaga in timpul vietii printr-un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau. titularul patrimoniului cu privire la care s-a incheiat pactul.Avand in vedere libertatea deplina a lui de cujus de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea. cu titlu universal si individual prin testament). putand dobandi. dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata -. donatie. pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor (mai exact. Este vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obligatie pentru viitorul de cujus. Este indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume (succesiunea lui X) sau netereminata (toate succesiunile la care ar putea fi chemata una din partile pactului) . indiferent cine ar fi mostenitorii). lucrurile sunt si mai evidente -. schimb etc. doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. rezulta ca succesiunea viitoare se distinge prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . daca s-ar admite valabilitatea lui. dreptul conferit nu este decat eventual. nu confera decat drepturi eventuale.sau nu rezerva succesorala . orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte juridice intre vii sau mortis causa prin testament. a mostenirii. El poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin incheierea unui contract translativ de drepturi (vanzare.). de cujus vinde unui tert o cota-parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert (de pilda. fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba. prin natura ei. In cazul pactului incheiat de terte persoane. Este vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intangibil prin actele tertilor (art. 973 C. dispunatorul pastrandu-si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase. fara a-l obliga pe de cujus . putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale (numai individual in timpul vietii. pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului juridic (de exemplu. 2 C. Cu alte cuvinte. gratuita sau oneroasa . instraina sau conserva ceea ce va dori. nefiind parte a actului.

Cu alte cuvinte. In schimb. ci indexat la data partajului. cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cujus nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia . din moment ce donatorul poate „dispune” de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar. 869 C. nu de o donatie a unui bun facand parte dintr-o succesiune nedeschisa. in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obligatie. intrucat este irevocabila) . in asemenea cazuri debitorul nu este angajat personal cu nimic. este un pact prohibit de lege recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din „bunurile posedate la decesul sau”. element care face ca raportul indexat stabilit prin conventie sa fie eventual. dar doctrina s-a aratat reticenta. cum prevede legea (art. Cu necesitate. dar care a fost garantat cu o ipoteca. pactul asupra unei succesiuni viitoare este legat de moartea lui de cujus. deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare. Moartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi erijata prin vointa partilor in modalitati (termen sau conditie) ale actului juridic. in care producerea efectelor sunt legate de 184 . in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia.pacte prohibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii. este vorba totusi de o succesiune viitoare. chiar daca acesta este post mortem. face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual. dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul eventual. imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem. In schimb. ci cert. neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii. iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . iar nu actual (donatia in sine fiind evident un drept actual. Insa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr-un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral prohibit de lege. dincolo de argumentele de echitate si oportunitate care s-ar putea aduce. civ. 825 C. potrivit dispozitiilor art. Casatia franceza a decis ca nu contravine prohibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea deschiderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala. adica mijloace de plata a datoriei. atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui. ca. nu fara temei. depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau. fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor prohibite de lege. dreptul creditorului nu mai este eventual. al carei continut este aleatoriu. este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale. De asemenea. In acest caz. caci nu se poate sti la data incheierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau. fiind garantata. civ. dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului. De asemenea. Astfel. francez). cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa”. executarea sa la termen. doar executare acestuia fiind amanata post morte In acest caz. pactele post mortem. „donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite. considerand. Moartea lui de cujus ca modalitate a actelor juridice si raportul acesteia cu pactele prohibite de lege.

se vinde un bun stipulandu-se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata: oricare din partile actului. predecedatii pierzandu-si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii . fiecare fiind proprietar pe o cota-parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire. doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului. este impropriu sa se vorbeasca de „acoperirea” nulitatii prin confirmare ulterior deschiderii succesiunii .2 C. mostenitorii pot respecta vointa defunctului executand actul. pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar. ambele categorii prezentand un element de incertitudine. si chiar de instanta de judecata din oficiu. implicit. si anume ordinea deceselor . Evolutia jurisprudentei si a doctritrinei asupra asa-numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens. nici chiar cu acordul lui de cujus . diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea prohibitiei este nulitatea absoluta a pactului. intrucat vanzatorul. Diferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai greu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie (eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea obligatiei). in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data. Simpla la nivelul principiilor. Dupa ce un timp practica judiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedeschise.965 alin. obiectul pactului. cu intelegerea de a-l folosi in comun pe tot timpul vietii lor. deci. In joc fiind interese de ordine publica. („nu se poate face…”). dreptul nascut in favoare creditorului fiind unul actual.Din formularea imperativa a textului art. ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca.termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti (de exemplu. Actiunea in nulitate este imprescriptibila. mostenitorii acestor. in exemplul dat. Desigur. dar pentru aceasta este nevoie din 185 . Fiind o dispozitie care protejeaza interese de ordine publica. Ele se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedeschise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si. Clauza tontiniera consta in achizitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna. pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat. creditorii acestora. Refacerea actului. dupa disparitia cauzei de nulitate (dupa deschiderea mostenirii). ulterior i s-a admis valabilitatea. iar nu eventual. ultimul supravietuitor devenind singurul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului. civ. in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus hazardului. pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului . cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce.

al caror camp ar putea fi largit in viitor. donatia-partaj. iar nu cu confirmarea celui nul . cat si cea facuta in timpul casatoriei.). Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere. 795 C. 937 alin. civ. sau doar nulitatea partiala.chiar daca nu este prevazuta de lege. iar nu de la data incheierii actului nul. civ.Prin exceptie de la regula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare.. civ. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. este prezumata a fi o liberalitate. chiar daca atribuie drepturi actuale descendentilor. 368). nu contravine principiilor art. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. civ. Pactul prohibit de lege poate sa atraga nulitatea intregului act care il contine. dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare. prin testament.1526 C. sub presiunea necesitatilor vietii practice.). art 809 “minorul de 16 ani nu poate. (supra nr.partea lor de un consimtamant exprimat neechivoc (chiar si tacit) dupa deschiderea mostenirii. Constituie astfel de exceptii: instituirea contractuala. atat cea facuta prin contractul de casatorie (art.). atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand. atunci cand clauza care contine pactul prohibit de lege nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului. Intinderea nulitatii. civ. constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor-donatari de a cere raportul succesoral .donatari. 67) Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice. restul fiind valabile. 933 C. instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta. 965 alin. renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cujus. ingaduita de art. Potrivit dispozitiilor art. ceea ce echivaleaza cu refacerea actului in conditii legale. de bunurile sale. clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora (art. cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de lege.. prin ipoteza valabile .1 C. Codul civil contine cateva exceptii. 845 C. cum s-ar intampla daca ar fi vorba de o confirmare. Prin acest pact se reglementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedat. civ. 2 C. dispune in favoarea tutorelui sau” art 810 186 .prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului. exista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze. care fiind revocabila ad nutum (art. desi reprezinta doar o clauza a acelui act. aceasta echivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati.

Deci. in contractul de depozit. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv). art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. Dupa cum am vazut. Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului. dreptul muncii. notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. condiţia şi sarcina. fie determina incetarea efectelor acestuia. si minor. nu si existenta sa. exista. de o parte. Termenul. in favoarea creditorului. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998-Art 41 -.Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil. termenul dintr-un contract de asigurare. Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul 187 . el va face o plata valabila. viitor si sigur ca realizare. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului: termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. 68) Modalităţile actului juridic civil. Acesta constituie regula. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). 1307 alin 1. actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. nici chiar cu incuviintare. Termenul este acel eveniment. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil. dreptul administrative. termenul este extinctiv cand.“doctorii in medicina sau in chirurgie. dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. termenul poate fi dispus: in favoarea debitorului. la implinirea lui. Din punct de vedere juridic. afectate de termenul suspensiv. de exemplu. se sting efectele actului juridic civil. in favoarea ambelor parti. Efectele termenului sunt diferite. care au tratat o persoana in boala de care moare. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Termenul.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. sotul. Asa cum am vazut. de exemplu. dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. cum ar fi cele din dreptul constitutional. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. dreptul comercial.

a realizarii sau nerealizarii evenimentului. In acest sens. in exprimarea Codului civil. iar daca nu s-a prevazut vreun termen. Conditia mixta este aceea care. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce. eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor. d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste. care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor. este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului. Conditia. valabile. conditia poate fi pozitiva si negativa. Dimpotriva. dupa cum am aratat. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. respectiv care il angajeaza). ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii In ceea ce priveste termenul extinctiv. Potrivit Codului civil. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau. termenul de prescriptie extinctiva. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla.” Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus.” Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare. incepe sa curga de la data implinirii acestora. Astfel. conditia poate fi: cazuala. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt.termenului si. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur. creditorul nu poate cere de la debitor plata. inainte de implinirea termenului suspensiv. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive. inainte de implinirea termenului suspensiv. compensatia. ca regula. mixta si potestativa. daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen. pana la implinirea termenului suspensiv. este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului. daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc. ca modalitate a actului juridic civil. “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate). conditia 188 . Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. titularul dreptului poate face acte de conservare. “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment. nici intr-aceea a debitorului. conform Codului civil.

Astfel. Daca conditia suspensiva s-a implinit. Conditia produce efecte retroactive. se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. in cazul conditiei suspensive. Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil. in mod retroactiv. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Observam ca. a actului. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “. cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. Asadar. actul juridic si efectele sale nu exista. ilicite sau imorale. daca se va petrece. ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit.. partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Potrivit Codului civil. d e asemen ea. conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte. desi pana acum nevalabila. daca se va produce. care numai amana executarea. chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. actul juridic este considerat retroactiv. retroactiva. c) Conditiile se clasifica. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea. va conduce la nasterea acestor efecte. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. in cazul conditiei rezolutorii. obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. Dar implinirea conditiei.negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului. respectiv imposibile. abia implinirea conditiei. Daca nu s-a prevazut nici un termen. Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. Dimpotriva. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita. pana la realizarea ei. plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei. imorale sau ilicite este nul absolut. in conditii posibile. respectiv conditii ilicite si imorale. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: Conditia suspensiva este cea care. fructele culese de instrainator raman ale sale. se transforma in plata valabila. intre altele: prestatiile executate trebuie sa fie restituite. suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. ca a fost un act pur si simplu. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei. garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. spre deosebire de termen. ca si in conditii licite si morale. partile isi vor restitui una alteia 189 . Ca atare. “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile. Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa.

69) Nulitatea absolută a actului juridic civil. nerespectarea formei ceruta ad validitatem.” Din punctul de vedere al valabilitatii lor. cum ar fi dispozitiile potrivit carora: ”donatiunea intre vii se revoca. nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. incalcarea ordinii publice. a face sau a nu face ceva. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine. cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat. prefect." b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila. libere de orice sarcina si ipoteca. …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor.31/1954). art. bunurile reintra in mana donatorului. care nu se poate executa silit). procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim. actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”. chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.Nulitatea poate fi invocata de primar. in actele cu titlu gratuit (liberalitati). adica ea poate fi invocata oricand.2 . In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil.(Decretul 167/1958 art. dar ex ista unele aplicatii ale acesteia. impusa de dispunator gratificatului. nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor.58 Legea nr.1309 din Codul civil). Cauze şi regim juridic. Cauze de nulitate absoluta: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da. cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul.. tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate. In caz de neindeplinire a sarcinii. indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic. lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite). procurorul. dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii.Regimul juridic al nulitatii absolute.Nulitatea unui act poate fi invocata 190 . pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut.34 din Decretul nr. ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. sarcini posibile. lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol). a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative (art. alineatul 2 : . frauda legii.3. ilicite (care contravin dispozitiilor legale). licite si morale. dimpotriva.prestatiile primite. instanta din oficiu. cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului. De asemenea.. suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic.17/1996). imorale (care incalca bunele moravuri) sau. Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991.

anularea nu numai a actului initial. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis.. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.. restabilirea situatiei anterioare . unor terti subdobanditori. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. in acest caz. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. 191 . In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii.quod nulum est. primar. pentru anumite ratiuni. . Efectul nulitatii se exprima in adagiul . Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. actul a fost executat total sau partial. pana la hotararea de anulare.restitutio in integrum . pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. nullum producit effectum'' . retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.).nunc. care rezulta din cele spuse mai sus. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. ca si retroactivitatea. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent.. Generic. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti.Restitutio in integrum''. Exceptii.restitutio in integrum''. actul a fost executat.oricand. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. Principiul repunerii in situatia anterioara . Principiul retroactivitatii. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii.(a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. contractul de inchiriere.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.'') Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Pentru a opera aceasta regula.. 485). In temeiul acestui principiu. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. retroactivitatea nulitatii. Exceptiile de la principiul . resolvitur jus accipientis''). iar nu si ex tunc. fie pe cale de actiune.. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.restitutio in integrum''. fie pe cale de exceptie.). la randul sau.).resoluto jure dantis. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. art. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. ci si pentru trecut (exemplu. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. ci si a actului subsecvent. fiind desfiintat. nu mai poate fi executat.'') c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. (.tunc.

sunt 192 .restitutio in integrum'': cazul incapabilului.Cu toate acestea.Cel care a fost declarat mort poate cere.. comodatorul. In cazul a doua acte. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. in esenta. care este de buna credinta.1909.restitutio in integrum''.).. si inta in posesia bunului mobil. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.sunt exceptii acele situatii in care. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat .actelor autorizate''. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. lui C. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. C. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .Odata anulat contractul dintre A si B. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. Exceptii. Principii de drept care inlatura regula .Exceptiile de la . ce face obiectul contractului de comodat..Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.imprumut de folosinta cu B. prin aplicarea regulii . anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. iar alineatul 2 dispune: . cu toate acestea.. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la .Exceptii. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.vinde.31/1954: . deci a fost de rea credinta. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. B . cazul aplicarii art. bunul mobil. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).Pentru a opera conversiunea. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (.pentru anumite ratiuni. ci si mentinerea partiala a lor.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. deci se mentin. iar celalalt accesoriu.Quod nullum est.. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.1909 din Codul civil. Este exceptie de la . nullum producit effectum''. Conversiunea actului juridic inseamna. datorita legislaturii sale cu primul In practica.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv.accesorium sequitur principale''. se va apara. desi nu are dreptul sa o faca. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.. alineatul 2 din Decretul nr. din care unul este principal. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. dupa anularea hotararii declarative de moarte.. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. invocand art. urmaritor.. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. coroleorat cu art. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent.Daca cel declarat mort este in viata. alineatul 1 din Codul civil. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.20. cu succes.. cazul aplicarii principiului . inapoierea bunurilor sale. se poate cere oricand. iar C. cazul aplicarii art.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis'')..

deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic 193 .Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea.. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic. Mentionam.cu respectarea prevederilor prezentei legi.. art. care sa cuprinda obiectul. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.282/1996): . Consacrarea acestui principiu o gasim in art.1162 din Codul civil dipune: .''Codul civil. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractului prin fapta ilicita a minorului. Generic. Se mai numeste si . Principiul are in vedere pe incapabilul minor.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . legiuirea sau dol. cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.1159 din Codul civil -.(in acest sens.1190. sunt valabile. obsteasca. Cauze şi regim juridic. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.error communis facit jus''. cauza si natura olurgatiei..'' 70) Nulitatea relativă a actului juridic civil. nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat.. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii.'' Principiul raspunderii civile delictuale.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. ci numai de regim juridic.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila.(printrun act de confirmare .). catiunea inanulabilitate este prescriptibila.consacrat in art. practic. Principiul .7 din Legea nr.necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.. cu mentionarea actului anulabil. violenta.) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte. art. fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva.principiul validitatiiaparentei indrept''. desi actul de instrainare este nul. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil. Regimul juridic al nulitatii relative. iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.

priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. retroactivitatea nulitatii..quod nulum est. primar. art. in acest caz.Restitutio in integrum''. deci se mentin.Exceptiile de la .tunc. actul a fost executat total sau partial. iar nu si ex tunc.restitutio in integrum . Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. ci si a actului subsecvent.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. Exceptiile de la principiul . iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. fiind desfiintat. nullum producit effectum'' . anularea nu numai a actului initial..restitutio in integrum''. restabilirea situatiei anterioare .restitutio in integrum''. nu numai mentinerea tuturor efectelor 194 . In temeiul acestui principiu. sunt exceptii acele situatii in care. actul a fost executat. nu mai poate fi executat.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp.. pentru anumite ratiuni. contractul de inchiriere. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . (.). De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. pana la hotararea de anulare. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic..nunc. ca si retroactivitatea. Este exceptie de la .. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. unor terti subdobanditori.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. Principiul retroactivitatii. Exceptii.. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act.pentru anumite ratiuni.restitutio in integrum''. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil.. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. Principiul repunerii in situatia anterioara . Pentru a opera aceasta regula. . 485). ci si pentru trecut (exemplu. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu.). retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. resolvitur jus accipientis'').).generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii.resoluto jure dantis.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. la randul sau. care rezulta din cele spuse mai sus. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii.

). manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. coroleorat cu art.Pentru a opera conversiunea. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. iar C. datorita legislaturii sale cu primul In practica. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. apoi contractul de comodat este anulat .Odata anulat contractul dintre A si B.actului.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.Quod nullum est. Mentionam.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. cu toate acestea.. prin aplicarea regulii .Exceptii.1909 din Codul civil. se va apara. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . urmaritor.vinde. inapoierea bunurilor sale. iar alineatul 2 dispune: . alineatul 2 din Decretul nr.Daca cel declarat mort este in viata. B .actelor autorizate''. alineatul 1 din Codul civil.1909. comodatorul. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. In cazul a doua acte.Cel care a fost declarat mort poate cere. Principii de drept care inlatura regula . decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.restitutio in integrum'' : cazul incapabilului.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. cu succes.Cu toate acestea. iar celalalt accesoriu. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. dupa anularea hotararii declarative de moarte. din care unul este principal. care este de buna credinta. nullum producit effectum''..sa fierobligat sa restituie bunul respectiv.accesorium sequitur principale''. deci a fost de rea credinta. Exceptii.. cazul aplicarii art. ci si mentinerea partiala a lor.31/1954: . si inta in posesia bunului mobil... potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. cazul aplicarii art. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. Conversiunea actului juridic inseamna. ce face obiectul contractului de comodat. invocand art.. cateva 195 ..resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. desi nu are dreptul sa o faca..cu B. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. cazul aplicarii principiului . C.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat imprumut de folosinta . dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .B a crezut ca A ii doneaza bunul. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).20. in esenta. bunul mobil. se poate cere oricand. lui C.

desemnat in vorbirea curenta prin expresia „nume patronimic”.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. este in primul rand rezultatul unui uzaj indelungat. Este astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar.1162 din Codul civil dipune: .7 din Legea nr. este acea componenta a numelui care indica legatura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii.'' 71) Numele (noţiune..Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului .consacrat in art. Elemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire: trasaturi fizice ale persoanei. 12 alin (2) din Decretul nr. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. dintre care o retinem pe cae conform careia numele este „acel atribut al persoanei fizice care consta in dreptul omului de a fi individualizat.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. prin cuvintele stabilite. art. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. Se mai numeste si .principiul validitatiiaparentei indrept''. in familie si in societate. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. Numele de familie. sunt valabile. Numele este o notiune complexa a carei nastere.” Numele are o structura si aceasta este stabilita de art.. cu mentionarea actului anulabil. din punct de vedere istoric. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. ca orice element ce tine de limbaj. modificarii si a schimbarii acestuia legea ofera elementele necesare definirii sale. religie etc. Conform dispozitiei legale citate „Numele cuprinde numele de familie si prenumele”. caractere juridice.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.. Pe baza acestor elemente in literatura juridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui. cu aceasta semnificatie. obsteasca.error communis facit jus''. desi actul de instrainare este nul.1159 din Codul civil -.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor..aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.(in acest sens. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. si nu de reglementare: familia unui individ il desemneaza printr-unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi alege un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare. Nu exista o definitie legala a numelui dar prin reglementarea structurii. in conditiile legii. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. legaturi de familie.282/1996): . ocupatie. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. Principiul . dobândire). 196 . dobandirii. practic. 31/1954.cu respectarea prevederilor prezentei legi.

unitar si universal. Legalitatea numelui exprima acea trasatura a numelui de a putea dobandit. desi este alcatuit din doua elemente. 62 din Codul familiei care reglementeaza aceasta materie distinge doua situatii: cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. iar nu si prin reprezentare. astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. desemnat in vorbirea comuna ca „numele de botez”. In functie de modul in care copilul si-a stabilit filiatia exista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie: Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie-Art. dupa cum nu-l poate nici instraina. Rezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inregistratrea sa in actul de nastere.Prenumele. Ca si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. Dreptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect achizitiv cat si extinctiv.1 din Conventia pivind drepturile copilului care dispune: „copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume. 31/1954. Consideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. In general doctrina evidentiaza urmatoarele caractere juridice ale dreptului la nume: dreptul la nume este un drept absolut. In sfarsit. aratand ca „numele cuprinde numele de familie si prenumele” nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic: dreptul la nume. este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu membrii altor familii cu acelasi nume de familie. personal. 12 din Decretul nr. imprescriptibil. Universalitatea numelui exprima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit legii. Astfel. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans legat de persoana omului si nu poate fi exercitat decat personal. modoficat sau schimbat numai in conditiile prevazute de lege. la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de lege. al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asigura respectarea legii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ reglementate de lege. ceea ce inseamna ca obligatia de a nu-l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. Unitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca. Inaliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume. legal. nici o persoana nu poate renunta la nume. conform primului alineat al dispozitiei legale citate „copilul din casatorie ia numele de 197 .. inalienabil. 7 pct. care..” Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intelege operatiunea juridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. Principala consecinta a apartenentei la categoria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea „erga omnes” a dreptului la nume. individualizeaza aceeasi persoana. dupa ce dispune prin primul alineat ca „orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii” in alineatul al doilea prezinta structura numelui. Acest caracter este exprimat si de art.

Copilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai. Potrivit alineatului (2) art. 23 din Legea nr. nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui. daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite”. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Adoptia atrage o modificare a starii civile. care este. Copilului i s-a stabilit la nastere numele sotului mamei. 62 din Codul familiei. Astfel. desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. ascultand pe parinti. Copilul din afara casatoriei si-a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte. Modificarea numelui de familie determinata de casatorieCasatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. „daca parintii nu au nume de familie comun. 975/1968 cu cele ale art. 2 alin. Modificarea numelui de familie determinata de schimabari in filiatie-Modificarea numelui de familie determinata de schimbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri: Copilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. Potrivit legii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor. mama. in literatura juridica au fost propuse urmatoarele solutii. Sunt posibile urmatoarele cazuri: Copilul a luat la nastere numele mamei sale. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla: Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun. incheiata conform 198 . Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei-Aici sunt posibile doua situatii: copilul si-a stabilit filiatia mai intai fata de un singur parinte. inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. Stabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti-Din coroborarea dispozitiilor art. consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de acestia. In acest caz. se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt regim juridic. autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara. Copilul si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti. nume pe care il va pastra in continuare. 22 si art. o data cu nasterea copilului. care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. In lipsa unei asemenea invoieli. nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 30 de zile.familie comun al parintilor”. la serviciul de stare civila. de regula. schimbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele. 119/1996 rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii: cea a copilului gasit. a persoanei. final al Decretului nr. numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara. Paternitatea copilului din casatorie a fost tagaduita iar actiunea a fost admisa. Modificarea numelui de familie nu se confunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa. intre cele doua institutii juridice existand importante deosebiri. Ca urmare. Sub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii. Nimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata.

Reglementarea schimbarii numelui este cuprinsa in Decretul nr. Nu este necesara publicarea cererii de schimbare a numelui format din expresii indecente. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore. Ca urmare. 5 din ordonanta. cu scopul de a intemeia o familie. cu incuviintarea autoritatii tutelare. Actul care declanseaza procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. Le citam pe cele care au legatura cu studiul persoanei fizice: Eliberarea certificatelor de stare civila. nr. modificat prin O. nr. cu un alt nume de familie. Opozitia se face in scris. va face cererea de schimbare a numelui. Cererea de schimbare a numelui se publica in extras. in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in M. prin grija si pe cheltuiala solicitantului. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila. precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil. aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. Schimbarea numelui de familie-Prin schimbarea numelui de familie se intelege inlocuirea acestuia.dispozitiilor legale. Constituirea. partea a treia. 119/1996. Termenul de 30 de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. Intocmirea. cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore. schimbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de schimbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza. modificata si ea prin O. in conditiile legii. 84/2001 privind infiintarea. prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. si reglementata de normele operative ale legii. cu incuviintarea autoritatii tutelare. Pentru persoana pusa sub interdictie. in conditiile legii. completarea. Daca minorul va implinit varsta de 14 ani el va semna si personal cererea. la cerea acesteia. la cerere. in Monitorul Oficial al Romaniei.G. pentru motive temeinice. indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. acesta din urma.G. 975/1968 cu privire la nume. Spre deosebire de modificarea numelui. desfacerea acesteia. Intocmirea si pastrarea registrelor de stare civila. desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice. rectificarea. 84/2001. in conditiile legii. Incheierea casatoriei. Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui. trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. Dintre atributiile serviciilor publice 199 . anularea sau reconstituirea actelor de stare civila. actualizarea si administrarea Registrului local de evidenta a persoanei.O. in domiciliul si resedinta persoanei. precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate. organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de Legea nr. nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti atrag modoficarea starii civile a persoanei. Numai incheierea.

importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul. si efectueaza mentiuni pe acestea.40/1999). insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu. De control metodologic a activitatii serviciilor publice comunitare. simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus.969 C. influenta evenimentelor de forta majora ). Tine evidenta si pastreaza registrele de stare civila.judetene. mutuus dissensus. prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora.). prevazute de art.1439 alin.O. De reglementare.Este de lege intre prevazut partile in art. De indrumare. 72) Obligativitatea contractului între părţile contractante şi principiul relativităţii efectelor contractului.G. Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului. prin efectul legii(L17/1994.:prologarea legala a contractelor de locatiune. inspectoratul indeplineste urmatoarele functii: De strategie. Asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila.civ. Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale. -consecintele fortei obligatorii a contractului: partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta. L112/1995. Obligativitate si relativitate: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul 200 .art. Exceptii de la principiul fortei obligatorii: incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. exemplarul doi. Principiul obligativitatii legal contractului(pacta facute au sunt servanda). temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor.1552 pct. valorificarii.civ.nr.:”contractele putere contractante”. obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta. in cazuri exceptionale. permiselor de conducere. le retinem pe urmatoarele: Constituie. respectiv ale municipiului Bucuresti. precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila. utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane.1 C.U. modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii. certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a intocmirii listelor electorale permanente.3 . conform comunicarilor primite. prelungirea efectelor contractelor de inchiriere. Conform art.7. Functia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a reglementarilor legale in domeniul actualizarii. actualizeaza si valorifica registrul judetean de evidenta a persoanei. De sprijin. actelor de identitate. administrarii.13 din Ordonanta. De autoritate de stat. efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex.

contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate.1175 –prin actiunea in simulatie.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia1 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor. cu referire la dobandirea de drepturi.974 C. Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are drept creditorul.975 C civ – prin actiunea pauliana. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . acestea in principiu nu se transmit succesorului. nu exista exceptii de la principiul relativitatii. ca regula generala. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem.civ.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. cu exceptia celor contractate intuituu personae. Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti . oricare creditor poate 1 201 . Solidaritatea activa-exista mai multi creditori. succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante). Exceptii de la principiul relativitatii.si art. in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). 73) Obligaţiile solidare. in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). Solidaritatea poate fi activa sau pasiva.relativitatii contractului:art. ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art. precum si fata de succesorii partilor: succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor. creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. de catre autor. creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului. acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit.care nu au participat la incheierea contractului: cu referire la asumarea de obligatii civile.

Se poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune. Nu toti autorii impartasesc acest punct de vedere. stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate. Daca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a legatarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal. Solidaritatea pasiva-oricare debitor poate fi obligat la plata in intregime a datoriei. un frate al defunctului. admiterea ei rasfrangandu-se si asupra tertilor . Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului. dar aplicata in practica judiciara si recunoscuta de doctrina. Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor litigante. plata intregii datorii. singur mostenitor legal al acestuia. care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat. Unii. nereglementata la ora actuala de lege. 74) Petiţia de ereditate. refuzand predarea mostenirii.pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la alegerea sa oricarui creditor. sustinand ca obiectul petitiei este 202 . avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral. Ceea ce este specific revendicarii este faptul ca „cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun. ci tertului care il detine in prezent.De pilda. Ca efect al deschiderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cujus la mostenitorii sai. Prin obiectul sau. iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit legatar universal un tert. predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . O astfel de actiune. petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare. plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. intra in stapanirea mostenirii. cum este cazul cand mostenitorului legal al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului. se naste un litigiu prin care legatarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa oblige pe parat sa-i predea mostenirea. renuntarea totala la solidaritate de catre creditor. poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are originea in dreptul roman . nu mostenitoare ale aceluiasi autor” . Disputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului. Solidaritatea inceteaza prin: moartea unui codebitor. dovedindu-se ca fratele defunctului a fost astfel exheredat. dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului. Intre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa-si execute partea din obligatie.Natura actiunii.

Or. posesia de buna-credinta in privinta bunurilor mobile (art. considera ca actiunea este personala . pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cujus. termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. nu mai este de 30 de ani. si doar in acest sens ea este imprescriptibila. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intregii mosteniri sau a unei cote-parti din aceasta.) de succesor chemat la mostenire.). ar trebui conchis ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen.-D. In dreptul nostru. indiferent daca 203 . daca urmam rationamentul de mai sus. 700.) sau prescriptia extinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate. majoritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul general de 3 ani . Daca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate. se pierde prin trecerea a treizeci de ani” . Raspunsul nu poate fi decat unul -. vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de 6 luni prevazut de art. 700 C. actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. C. Or. stiut fiind ca singur dreptul de proprietate este imprescriptibil. pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 30 de ani (art. 1890 C. 21 din Decretul nr. n. Partile la actiune. Daca una dintre ele nu a facut-o. Prin urmare. iar altii ca este mixta. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. Dreptul de optiune este un drept potestativ. calitate care. in conformitate cu art. Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia achizitiva (uzucapiunea) in privinta imobilelor. fara a se observa insa ca acestia au legat prescriptia de „calitatea sa (a reclamantului . problema care se pune este ce drept real apara aceasta. astazi.n.stabilirea unei calitati a persoanei. civ. situatie in care. dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . Ideea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici. civ. daca este asa. petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. care se aplica doar drepturilor personale. a carui exercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane. Vocatia efectiva la mostenire (patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz. combinat cu dispozitiile art. negandu-si reciproc vocatia succesorala. Reclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal. 1909 C. civ. dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu. nicidecum de 3 ani. este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala (activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. 700 C.In realitate insa una este exercitarea dreptului de optiune succesorala -. ci de 6 luni. civ. Trebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral. care se prescrie in 6 luni de la data deschiderii mostenirii -. si alta este exercitarea actiunii in petitie de ereditate. iar nu in cel general de 3 ani. In prezent.

reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr-o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului (de pilda. Paratul de rea-credinta. dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intreg. legatura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila. Paratul de bunacredinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau. daca le-a instrainat cu titlu oneros. sa actioneze pentru partea sa. In situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine. Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii.vocatia sa este legala. In timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie. exheredat prin instituirea legatarului). fiecare trebuind. dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa . testamentara sau contractuala. problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. este beneficiarul unui legat universal. Unii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii (fie de drept. Divizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor. obligatia de restituire se stinge. Inactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora. desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota-parte din mostenire . iar dupa aceasta reclamantului. trebuie sa restituie pretul incasat. in principiu. Reclamantul care invoca vocatia sa legala la mostenire trebuie sa dovedeasca legatura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia. fie intrucat au fost trimisi in posesie) . Daca exista mai multi succesori chemati la mostenire in acelasi rang. Dovada calitatii de mostenitor. Fructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire. si-a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct. iar paratul este un frate al defunctului. iar paratul este fiul legitim al lui de cujus) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin partaj. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa. sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii . nici unul dintre acestia nu are calitatea de a-i reprezenta pe ceilalti. iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul (de pilda. ceea ce face ca hotararea judecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in expectativa. Fiind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului. Daca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit. ca si cesionarii unor asemenea drepturi . ci si prin orice mijloc de proba. Daca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar (legatar). se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de reacredinta (a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului. ci una nascuta in persoana mostenitorului . caruia 204 . insasi admiterea actiunii echivaland cu trimiterea in posesie. Raporturile dintre reclamant si parat-Ca urmare a admiterii petitiei de ereditate. mostenitor nerezervatar.

Fructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data deschiderii mostenirii. regula (error communis facit jus -. De pilda. prin asigurarea increderii in actele juridice translative de proprietate incheiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent (si. Din acest punct de vedere. Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: Sa existe o eroare comuna si invincibila. 1895 C. iar tertii subdobanditori obligati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. un frate 205 . Intrucat. o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului. Raporturile dintre reclamant si terti Daca paratul mostenitor aparent a incheiat in intervalul de timp de la data deschiderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte juridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. n.. aparenta creatoare de drept comporta un „risc de subminare a ordinii jurdice” . actele incheiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte. intrucat „organismul juridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de siguranta in absenta carora ar fi distrus. fara indoiala. in profitul echitatii si deasupra dreptului pur” . daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna-credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului. va restitui reclamantului valoarea lor actuala. 1909 C. Temperari legale ale regulii nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet-Efectele aplicarii rigide a regulii nemo plus juris… au fost atenuate de legiuitor prin dispozitiile art. „Dreptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma echitatii” . pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi. Exista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept. a oricarui proprietar aparent). trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea in care le-a primit. au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . tertul care a dobandit cu buna-credinta si pe baza unui just titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 10-20 de ani (art. prin extensie. conform carora.ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie . daca s-ar urma cu rigoare principiul nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi). Cu alte cuvinte. cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori. in materie de bunuri mobile. iar daca acest lucru nu este posibil intrucat lea instrainat sau au pierit fortuit. starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept. problema care se pune este ce soarta vor avea acestea. C) reprezinta una din aceste supape. dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real.). Este vorba de o situatie in care. Conditii. practica judiciara si doctrina. civ. Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu rigurozitate unele conditii. civ. in materie de imobile. n.-D. De asemenea. posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. cu totul exceptional. Temperarea pe baza principiului error communis facit jusPlecand de la necesitatea de a proteja siguranta dinamica a circuitului juridic civil. una din aceste deschideri.

trebuind sa fie dovedita de cel care o alega. aplicarea stricta a legii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea regulii de drept este necesara si inevitabila” . nu se prezuma. fiind posibil ca realitatea -. impartasita public. or. Aceasta se explica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu gratuit (donatarul) nu risca nimic prin incheierea contractului. cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe . contrazisa de aparenta -. adica sa fie de buna-credinta. sa fie cunoscuta de unele persoane (de pilda. dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila. „tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate. in alti termeni. cel mult 206 . care poate fi chiar de reacredinta. toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate. unicul succesor legal al acestuia. Avand in vedere consecintele sale. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna. dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii. se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune. ci si irezistibila. ci si daca este prezumat a o cunoaste. cunoscand realitatea sau urzind chiar el (sau altul in folosul sau. „toate precautiunile. o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l-a instituit ca legatar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie legala la acea mostenire). lipsita de orice culpa (neglijenta) din partea sa . greu de descoperit si evitat. Asa cum s-a subliniat. avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea .Eroarea comuna. lucru care se poate face prin orice mijloace de proba . jurisprudenta exclude din campul sau de protectie pe toti cei care. Se impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea (falsa) a situatiei aparente.al defunctului. Tertul subdobanditor sa fie de buna-credinta. ci neglijentei sale” . impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie legitima. toate verificarile apte a confirma existenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. in definitiv. Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in primire intreaga mostenire. Aprecierea erorii comune se face in abstracto. In orice caz. spre deosebire de buna-credinta individuala. nu si la acesta din urma. nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de ignoranta lor” . exheredandu-l pe fratele sau care nu este rezervatar. Eroarea comuna se refera la toti cei care s-au aflat sau s-ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent. Intrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala (impartasita unanim). Efectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros. dar ulterior se gaseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca legatar universal pe un tert.necunoscand totusi efectiv existenta elementului juridic ocult. datorita credintei sale ilegitime in autenticitatea aparentei. un soi de „buna-credinta colectiva” . „O situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere. Actul incheiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. In lipsa. nu si al celor cu titlu gratuit.

pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune-interese.putand fiobligat sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in schimb. cel ce a primit-o -. inclusiv adevaratului proprietar . indemnizatia echivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor. Intinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea-credinta. creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate: in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor. starea de fapt prevaland asupra dreptului. principiul error communis… creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor. Cine poate cere restituirea: solvensul. fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. In aceste conditii. 75) Plata lucrului nedatorat. plata sa fi fost facuta din eroare Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata. Eroare comuna. nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat. Fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. solvens. Intrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit (expropriat) de dreptul sau. accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii. Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia. cel ce a efectuat plata -. actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa. acesta din urma va fi obligat sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. el tinde doar sa pastreze un castig (certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o paguba (certat de damno vitando) . cand plata a fost efectuata pe 207 .Efecte. cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava. In prima situatie. asa cum rezulta chiar din denumirea sa. Esenta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar (mostenitorul de drept). iar nu unul derivat . Daca sunt intrunite conditiile de mai sus. este impropriu sa se vorbeasca de „validarea” actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de „opozabilitatea” sau chiar „forta obligatorie” a acestui act fata de adevaratul proprietar . datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe. dar care nu era proprietarul bunului. ci direct de la lege (cutuma). din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens. creaza drept.Conditiile platii nedatorate: prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati. cu care nu a contractat. sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii ). iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea.

Când deţinătorul transmite posesia cu titlu universal dacă succesorul său este de bună credinţă. constă în intenţia sau voinţa posesorului de-a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. atât posesorul cât şi detentorul precar exercită o putere fizică asupra unui lucru. cărăuşul. în cele patru cazuri limitativ prevăzute de art. Elementul psihologic. Detenţiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus tibi habendi. fiecare dintre ei având elementul corpus. etc). Având în vedere asemănările şi deosebirile dintre posesie şi detenţia precară se ridică întrebarea dacă detenţia precară poate fi intervertită (transformată) în posesie. cu intenţia şi voinţa de-a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al altui drept real”. locaţiunea. Detenţia precară se deosebeşte de posesie deoarece nu este o stare de fapt (cazul posesiei) ci o stare de drept. Astfel. Din definiţia de mai sus (şi sublinierile noastre) rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic – animus. Ea rezultă întotdeauna dintr-un titlu în temeiul căruia detentorul este îndreptăţit să exercite puterea sa asupra unui lucru. Când deţinătorul bunului neagă existenţa raportului obligatoriu în baza căruia deţine bunul. Terţul dobânditor. detentorul precar se deosebeşte de posesor sub aspectul elementului psihologic deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de-a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. Răspunsul negativ este dat de prevederile art. Natura juridica a platii nedatorate -. 208 . Când deţinătorul strămută posesia de la altul printr-un act cu titlu particular. cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire sau folosire. de comodat. începe să posede pentru sine (iar nu ca detentor precar cum era autorul său). etc. 76) Posesia şi efectele sale. Elementul material. comodatarul. Cu alte cuvinte. apare ca o imbogatire fara just temei. Acest element (corpus) se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le poate încheia cu privire la acel bun (comodatul. 1858 Cod civil: Când deţinătorul unui bun dobândeşte de bună credinţă de la o altă persoană (alta decât adevăratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun.temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate. exercitate asupra lucrului. Posesia se deosebeşte de detenţia precară deşi se aseamănă printr-un element comun: corpus. animus. legea prevede această posibilitate în mod excepţional. POSESIA – “poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun. In schimb. exercită puterea asupra lucrului în baza unui contract (de deposit. etc). corpus. locatarul. depozitarul. adică sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. dacă este de bună credinţă. Cu toate acestea. 1857 Cod civil.

dar îl stăpâneşte sub nume de chiriaş iar nu de proprietar. Nu mai poate fi 209 . Spre deosebire de dobândire. ci mai milt decât atâta. proba elementului psihologic este mult mai dificilă. acesta fiind un element de natură psihică. trebuie să admitem că două dintre ele nu reprezintă calităţi ale posesiei. Examinând calităţile posesiei. posesia trebuie să fie: continuă. ea trebuie să fie una utilă. Acestor calităţi prevăzute de lege. literature juridică şi practica judiciară au statuat că.1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesară întrunirea celor două elemente despre care am vorbit mai sus: corpus şi animus. proprietarul vinde bunul iar cumpărătorul îl închiriază vânzătorului). Deşi întrunirea cumulativă a celor două elemente este indispensabilă pentru existenţa posesiei. posesorul se transformă în deţinător precar deoarece el posedă bunul (corpus). locatarul. In această situaţie. neîntreruptă. dar corpus aparţine posesorului deoarece cei ce posedă efectiv sunt doar reprezentanţi ai posesorului. Pentru a dovedi existenţa posesiei este necesar a se dovedi existenţa celor două elemente. 1847 Cod civil. Intr-adevăr. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul (cu o singură excepţie: persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu care dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali – minorii prin părinţi). Dacă elementul material al posesiei este relativ uşor de dovedit prin price mijloc de probă. astfel cum sunt ele enumerate în art. netulburată. elementul material se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane (ex. 1847 Cod civil. art. el trebuie să fie present direct şi nemijlocit în persoana posesorului. prin furt). odată cu întreruperea posesiei dispare însăşi posesia. Ca şi în cazul dobândirii. De aceea legea instituie o prezumţie legală a existenţei acestui element. sub nume de proprietar. Aceste două “calităţi” ale posesiei sunt în realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece. publică şi sub nume de proprietar. Astfel. In ce priveşte animus. depozitarul. în cazul pierderii posesiei aceasta are loc chiar şi în cazul pierderii unuia dintre elemente. Dobândirea posesiunii are loc prin întrunirea cumulativă a celor două elemente. în absenţa lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. comodatarul posedă (folosesc) efectiv bunul respectiv. iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului (ex. cât si printr-un reprezentant al acestuia. care presupune existenţa ambelor elemente. Astfel. Elementul intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează bunul. elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat atât personal de către posesor. dar pentru ca posesia să producă efectele sale juridice. Astfel. pierderea posesiei are loc prin dispariţia celor două elemente ale sale. Este vorba de calitatea posesiei de-a fi “neîntreruptă” şi “sub nume de proprietar”. Potrivit art. posesia trebuie să fie şi neechivocă.POSESIUNEA se dobândeşte sau se pierde prin întrunirea sau pierderea celor două elemente: corpus şi animus. In lipsa acestor calităţi. posesia nu poate produce efectele sale juridice. dedusă din elementul material al posesiei. Acest lucru se realizează prin înstrăinarea posesiei sau prin abandon. pentru a fi utilă. adică să aibă anumite calităţi prevăzute de lege.

că nu putem vorbi despre posesie. “posesiunea este discontinuăcând posesorul o exercită în mod neregulat. De altfel. 1848 Cod civil. pentru a fi utilă. ea nu mai reprezintă o posesie utilă. 1850 Cod civil se instituie o prezumţie legală relativă de continuitate. Vom vorbi astfel de: discontinuitate. pentru a fi utilă. faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar înseamnă că ne aflăm în prezenţa unei simple detenţii precare. In realitate acest lucru nu este practic posibil. nu are animus domini sau animus sibi habendi. potrivit lui. sub acest aspect. Textul art. neviciată. Din examinarea textului legal. 1851 Cod civil nu este la adăpost de critică deoarece. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. va trebui să conchidem că posesia. posesia trebuie să fie începută. folosirea acestuia de către posesor trebuie să se facăîn mod paşnic.vorba de o posesie viciată ci de inexistenţa posesiei. ci o detenţie precară. o stăpânire continuă asupra bunului. ţin de condiţiile climatice normale. netulburată. Discontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocată de către orice persoană care are interesul să anihileze efectele posesiei şi temporar deoarecedurează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. clandestinitate şi echivoc. în art. prezumţie care poate fi răsturnată prin proba contrară. De asemenea. Faptul că actele de posesie nu se exercită iarna. violenţă. Drept urmare. una din calităţile cerute posesiei pentru a fi utilă este ca ea să fie paşnică. Asfel. cel ce foloseşte terenul – păşune – doar în perioada primăvară – toamnă pentru păşunatul animalelor sale exercită o posesiune continuă deoarece intermitenţele sunt normale. posesia căreia îi lipseşte una sau mai multe din aceste calităţi este o posesie viciată. nu înseamnă că posesia este discontinuă. Violenţa-Aşa cum arătam mai sus. nu este vorba de o calitate (sau viciu) a posesiei ci de absenţa însăşi a posesiei. posesia ar putea fi tulburată 210 . nu ne mai aflăm în prezenţa unei posesii utile ci a uneia viciate – inapte a produce efectele prevăzute de lege. trebuie să aibă următoarele calităţi: continuă. Singura condiţie. 1851 Cod civil. Aceasta fiind situaţia. Cu alte cuvinte. iar existenţa unor intermitenţe normale nu-i răpeşte posesiei calitatea de-a fi continuă. Intr-un cuvânt. nu o afectează de viciul discontinuităţii. Potrivit acestui text legal “Posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau în partea adversarului”. adică netulburată. adică cu intermitenţe anormale”. pentru a-şi produce efectele. deci. deci. este ca intermitenţele să nu fie anormale. intrarea în posesia bunului. Folosinţa ce nu se exercită sub nume de proprietar (sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere juridic. iar viciile posesiei reprezintă reversul acestor calităţi. fără violenţă. In această situaţie. Dacă intrarea în posesie sau menţinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenţă. Calitatea posesiei de-a fi continuă presupune. Viciul care reprezintă reversul acestei calităţi este violenţa – reglementată în art. ea se transformă într-o posesie viciată – inaptă a produce efectele juridice prevăzute de lege. publică şi neechivocă. fără violenţă. In măsura în care posesia este afectată de unul sau mai multe vicii. menţinută sau conservată în mod paşnic.

Prin urmare. până la proba contrară. Deoarece. 1852 Cod civil care precizează că” Posesia este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a o putea să o cunoască”. In adevăr. soluţia contrară ar fi injustă şi inechitabilă deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinţele dăunătoare ale unor fapte săvârşite de către o altă persoană. adică exercitarea posesiei pe ascuns. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar. aptă a produce consecinţe juridice. 1847 Cod civil) nu enumeră neechivocul printe calităţile posesiei. importante efecte juridice. când este tulburat în posesie de către un terţ. posesia crează o aparenţă a dreptului. în literatura juridică s-a decis că – contrar textului legal – violenţa pasivă din partea posesorului. pur şi simplu. iar posesia echivocă nu a fost considerată una utilă. distinctă. posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care îl posedă. Prin asemănare. iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie. Clandestinitatea. Ea este absolută în materie mobiliară. Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. Intr-adevăr. Este îndeobşte cunoscut că exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori existenţei dreptului de proprietate. să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. Deşi constituie o stare de fapt. Reversul acestei calităţi îl reprezintă clandestinitatea. adică să fie exercitată în văzul tuturor. orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. nu ar avea dreptul la legitimă apărare. în secret. Pe bună dreptate. posesia generează. în calitatea sa de titular al unei cote-părţi din dreptul de proprietate. Această prezumţie poate fi absolută sau relativă. Echivocul. Acest viciu al posesiei este reglementat în art. echivocul a fost considerat drept viciu al posesiei în practica judiciară. în caz de litigiu. Aceeaşi posesie echivocă există şi în cadrul coproprietăţii. când posesia de 211 . posesorul bunului nu este ţinut. beneficiind de această prezumţie legală. nu constituie viciu al posesiei. fără ca această posesie să fie cunoscută. ar fi cazul în care victima. Drept urmare. în covârşitoarea majoritate a cazurilor posesorul este şi proprietarul bunului. Clandestinitatea este unul din viciile posesiei. în situaţia în care unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. viciu în prezenţa căruia posesia nu este utilă şi nu poate produce efecte juridice. în penal. într-o asemenea situaţie nu se poate şti cu certitudine că respectivul coproprietar a făcut aceste acte cu voinţa de-a se comporta ca proprietar exclusiv sau.-Art.atât prin violenţă activă cât şi prin acte de tulburare posesivă săvârşite de către posesor în apărarea posesiei sale. potrivit legii civile. 1847 Cod civil prevede că posesia trebuie să fie publică.-Deşi textul legal (art. Posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional animus domini sau animus sibi habendi. Astfel: Posesia crează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. Echivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de către ceilalţi coproprietari şi temporar în sensul că posesia devine utilă în momentul în care posesorul demonstrează că acţionează animus domini sau animus sibi habendi.

Prin urmare. 487 Cod civil. până la plata acestor cheltuieli. odată cu bunul. proprietarul este dator să-i restituie posesorului de rea-credinţă cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru producerea sau obţinerea fructelor. 483 Cod civil. toate fructele produse. In măsura în care le-a consumat. Cu alte cuvinte. toate fructele percepute (sau c/valoarea lor) precum şi fructele nepercepute. posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. posesorul de bună-credinţă este îndatorat să achite c/valoarea fructelor consummate. 1899 al. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui 212 . El este obligat să restituie. Prezumţia de proprietate încetează în toate cazurile când se face dovada că posesorul este de rea credinţă. După ce am analizat – ca efecte ale posesiei – prezumţia de proprietate şi dreptul de-a percepe fructele. adică nu poate fi răsturnată prin proba contrară. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. Din acest moment. fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer. percepute sau nepercepute. 486 Cod civil. Fructele pot fi naturale. Potrivit art. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. De la regula potrivit căreia fructele aparţin proprietarului există o singură excepţie reglementată de art.bună-credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. este posesor de bună-credinţă cel ce “posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. posesorul încetează de-a fi de bună-credinţă în momentul în care viciile titlului său îi sunt cunoscute. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. Cu alte cuvinte. Chiar mai mult. Buna lui credinţă este prezumată potrivit art. De la această regulă există o singură excepţie: posesorul de bună-credinţă a unui bun frugifer obiect al dreptului de proprietate publică nu este îndreptăţit să perceapă fructele. posesorul de bună-credinţă a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia. 2 Cod civil. această prezumţie fiind absolută (”juris et de jure”). posesorul are dreptul de retenţie asupra fructelor (în limita cheltuielilor). dar nu în ultimul rând. în cele ce urmează vom examina posesia ca mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. 485 Cod civil care prevede că posesorul de bunăcredinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. posesorul de bună-credinţă are dreptul să perceapă fructele dacă posesia sa se întemeiază pe un titlu a cărui vicii nu-i sunt cunoscute. Aşa fiind. industriale şi civile. din moment ce posesorul prezintă titlul pe care se întemeiază posesia sa (ex: contractul de vânzare-cumpărare ale cărui vicii le ignoră). Evident. Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. In sfârşit. el este considerat de bunăcredinţă şi. dacă nu cumva cel mai important efect. Dreptul de a culege fructele constituie un element al atributului de folosinţă ce intră în alcătuirea conţinutului juridic al dreptului de proprietate. în această ultimă situaţie. posesia are ca efect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă).Potrivit art. In conformitate cu prevederile art. ca atare are dreptul de-a percepe fructele. împreună cu bunul. Fructele reprezintă produsele periodice ale unui bun prin a căror percepere (obţinere) nu se alterează sau consumă substanţa bunului respective.

drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori. care vor beneficia de rezerva. legea stabileste o anumita ordine concreta de chemare la mostenire pe baza a trei principii generale. Asa. iar nu legala . sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. ruda de gradul doi. este posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . Dupa un autor. De aceea. fiecare dintre acestea cunoscand unele exceptii. El nici nu inlatura. c’est instituer”. mostenitor din clasa a doua. uneori. inlatura de la mostenire pe tatal defunctului. 1 din Legea nr. mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari. chemandu-le la mostenire in ordinea acestora. Prin derogare de la aceasta regula. ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de legatari. acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. Principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula. desi acesta din urma este ruda de gradul intai. 319/1944. ci si implicita. Asadar. dintre persoanele cu vocatie legala. cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa prioritara (descendentii sau parintii defunctului). mostenitor facand parte din clasa intai. conform dispozitiilor art. iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul. Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni. Cand exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite. daca exista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni. de exemplu. neputand fi exheredati in totalitate. c’est disposer” sau „exhéréder. nepotul de fiu al defunctului. iar nu de legatari. 77) Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii Clasele de mostenitori si gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor chemate de lege la mostenire. succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o rezerva si o cotitate disponibila). dar nici nu este inlaturat 213 . posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare exclusa. iar nu ca mostenitori legali. conform principiului „exclure. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa. Exceptia. in timp ce mostenitorii din clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii (cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa. pentru chemarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei. Astfel.

numai fratii buni cu defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna. pe care o impart intre ei in parti egale. in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii. deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte (art. fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai. 671 si 673 C. 214 . Exceptii. ruda de gradul intai. care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia. adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale. ruda de gradul doi. dar la mostenirea legala a acestuia nu vor veni amandoi. mostenirea se imparte pe capete. rude de gradul intai. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul proximitatii gradului de rudenie. desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. civ.de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. conform dispozitiilor art. ruda de gradul patru. De la acest principiu exista o exceptie. iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate din mostenire. fratii consangvini (care au comun doar tatal. dupa caz). civ. cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au aceeasi parinti. in cadrul aceleiasi clase.) . 669. tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna.674 C. 674 si 675 C. rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in grad mai indepartat. Exceptia. 670. reprezentarea succesorala. Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad-Regula. daca la mostenire vin trei fii ai defunctului. situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii. inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului. 78) Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă. care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului). si anume. Asa. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de mostenitori. Tot astfel. ci doar fiul defunctului. conform caruia. civ. In cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul. mamele fiind diferite) si uterini (care au comuna doar mama. de exemplu. De exemplu. care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. unchiul defunctului. ruda de gradul trei. constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . parintii defunctului. cat si materna. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa-Regula.).. frate al unuia dintre parintii acestuia. trei (nepotii de frate ai defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului).

Bunurile care formează obiectul proprietăţii publice. 4 din Legea 18/1991 prevede ca terenurile "pot apartine domeniului public sau domeniului privat". gardul comun. imprescriptibile si insesizabile". Cazuri: coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate-poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati.590-609-Cod civil: zidul comun. Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. 2 Cod civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele. Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. in acelasi sens.Coproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. CARACTERELE JURIDICE ALE PROPRIETATII PUBLICE Articolul 74 alineatul 1.135 alineat 3 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului Constitutie. Acest caracter este subliniat si de textul constitutional. Art. 79) Proprietatea publică. Articolele 476. Dreptul national Legislativ. bunurile din domeniul 215 . prevederea constitutionala permite ca. art. 21 din Legea 15/1991 foloseste sintagma "Sector public si privat". proprietate. rezulta expres cele trei caractere juridice si anume: Caracterul inalienabil. prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. 477. din Legea 69/1991. 135 alin. Desi sunt inalienabile. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii: sa nu aduca atingere drepturilor celorlalti coproprietari si sa exercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. publica este dreptul exercita real care apartine de statutului si unitatilor administrativ teritoriale. 475 alin. santul comun. Art. art. 5 prevazand ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". Coproprietarii au obligatia de a intretine bunul comun. Constitutia in art. privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. civil si proprietatea reglementata Codul o serie de legi speciale. 5 alineatul 2 din Legea 18/1991 prevede ca "terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil"91. in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice. Art. coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri-art. coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii. Deosebit fata de cele proprietate privata. de sau proprietate local. 478 enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public. Din text. concesionare sau inchiriate.

municipiilor sau judetelor. De asemenea. sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor (parcuri. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli. Noile cărţi funciare reglementate de Legea nr. Articolul 5 alineat 2 din Legea 18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil. in aceeasi masura. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. piete. nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. statului fiindu-i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. biblioteci). In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta 216 . OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Spre deosebire de proprietatea privata. Principiile noilor cărţi funciare. muzee. Caracterul imprescriptibil. prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. cat si ale unitatilor administrativ-teritoriale se platesc ori se lichideaza prin aplicarea unor norme Bunurile din aceasta categorie. presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. domeniul public poate fi de interes national. cand proprietatea apartine comunelor. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. spatiul aerian. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. teatre. republicată. pot fi concesionate. nefiind aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita. caile de comunicatii. atat datoriile sale. strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana. ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. sau de interes local. dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. Articolul 1844 Cod civil dispune ca. cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat.public nu pot fi niciodata insa instrainate. marea tetirotiala. sunt scoase in afara de comert". Caracterul insesizabil. bogatiile de orice natura ale subsolului. prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor. Articolul 135 alineat 4. resursele stabilite de lege. din Constitutie. Dimpotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile. intrucat statul este intotdeauna solvabil. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public. prin licita?ie publica. plajele. 7/1996. oraselor. financiare speciale. închiriate sau date în loca?ie de gestiune. 80) Publicitatea imobiliară. Potrivit criteriului importantei sociale.

Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. actiunea in prestatie tabulara se respinge. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. daca prin isncriere. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. prin hotarare. dreptul a fost gresit calificat. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. In urma admiterii actiunii. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. faptului sau raportului juridic notat. intabularea sau radierea dreptului real. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. precum si impotriva succesorilor sai. la cerere. de buna-credinta. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. de bunacredinta. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. pentru ca aceasta sa dispuna. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal.obligatie. operatiunea rectificarii se face. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. Inscrierile sunt 217 . fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. indiferent din ce cauza. actul juridic cu data certa. daca notarea. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea.

inscrierea provizorie. Actul juridic trebuie dovedit prin inscris original. Principiul relativitatii inseamna ca inscrierile se pot face in principiu numai cu acordul titularului. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Principiul legalitatii-legalitatea formala inseamna ca registratorul de carte funciara poate sa incuviinteze numai inscrierea actelor si faptelor juridice permise de lege care indeplinesc urmatoarele conditii: este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. constituie. Ea are efect constitutiv de drepturi.Intabularea este inscrierea prin care se transmite.27 al. este insotit de o copie a extrasului de carte funciara. Principiul disponibilitatii-orice insriere se poate face numai la cererea persoanei indreptatite sau a reprezentatului acestuia. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. Intabularea este o inscriere definitiva. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. Principiul fortei probante a inscrierilor de drepturi reale: daca in cartea funciara s-a inscris un 218 . constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Principiul prioritatiiinscrierile in carte funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. indica numele partilor. Integralitatea inscrierii drepturilor reale imobiliare se realizeaza in doua scopuri diferite: drepturile dobandite intre parti ca neopozabile se inscriu in vederea opozabilitatii fata de terti. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. notarea .1inscrierile in carte funciara isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terti de la data inregistrarii cererilor. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta.de trei feluri: intabularea. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. Principiul publicitatii integrale a drepturilor reale si a opozabilitatii insrierilor in carte funciara-art. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. este insotit de o traducere legalizata daca actul nu este intocmit in limba romana. Daca inscrierea provizorie este justificata. Exceptii: cazul drepturilor reale care sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara. Inscrierea unui drept in carte funciara se poate face numai impotriva celui care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta sau impotriva celuia care inainte de a fi inscris si-a grevat dreptul daca ambele inscrieri se cer deodata. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. individualizeaza imobilul printr-un indicator unic. iar drepturile dobandite ca opozabile tertilor se inscriu pentru ca titularii lor sa le poata transmite. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea.

discretie. aceasta trebuie sa rezulte neindoielnic din circumstantele de fapt care trebuie bine circumscrise . 845 C. fie acestea directe sau indirecte.. este indiferent daca donatia a fost incheiata in forma autentica ori sub forma darului manual. asupra rezervei celui gratificat. fie in renuntarea la un uzufruct in favoarea acestuia. nu este o donatie propriu-zisa. Avantajul profesional patrimonial indirect constand in conferirea de catre defunct dintre succesibilii sai a posibilitatii de a-i continua activitatea profesionala. ca vointa de a acorda dispensa de raport poate fi si tacita. in cazul donatiei unui imobil cu sarcina unei rente viagere. admitandu-se contrar dispozitiilor art. este ca toate donatiile sunt supuse raportului.). a donatiei indirecte sau deghizate. 758 C. constituie obiect al raportului „donatia in posesiune” constand in 219 . civ. pentru procurarea unei cariere sau profesii . 751 C. care se refera la instrainarea facuta in favoarea unui descendent cu sarcina dreptului de uzufruct sau a unei rente viagere (supra nr. dandu-i posibilitatea de a economisi sumele necesare pentru inceperea acelei activitati si beneficiind de clientela sa. nu mai putin insa.). chiar daca nu constituie o insaracire a dispunatorului si. Principiul care se desprinde din dispozitiile art. Sunt supuse raportului nu numai donatiile in plina proprietate.drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista. 430 si urmat. Din simplul fapt ca o donatie imbraca forma darului manual. celeritate etc. In acest caz. De asemenea. civ. daca este. civ. ca atare. uzufructul avand o valoare patrimoniala . dar numai in masura in care ceea ce recompenseaza sau sarcina raman inferioare valorii bunului donat si doar in masura emolumentului gratuit care ramane De pilda. civ. daca un drept s-a radiat din carte funciara se prezuma ca acel drept nu exista. raportul se va face la valoarea diferentei dintre pretul imobilului la data partajului si anuitatile efectiv platite diminuate cu veniturile imobilului intre data deschiderii mostenirii si data partajului. chiar textul legii precizeaza ca liberalitatea prezumata irefragabil se va imputa asupra cotitatii disponibile si numai excedentul. precum si pentru plata datoriilor personale ale succesibilului. De asemnea. ci si cele care au ca obiect un alt avantaj procurat donatarului. Art. precizeaza ca sunt supuse raportului cheltuielile facute de defunct pentru asigurarea dotei fiicelor . indiferent care ar fi acesta. Donatiile remuneratorii sau cele cu sarcini sunt si ele supuse raportului ca orice donatii. 846 C. Singura donatie deghizata care este preciputara prin ea insasi este cea prevazuta la art. al donatiei indirecte sau al donatiei deghizate sub forma unui act oneros nu se poate trage concluzia dispensei de raport. reprezinta totusi o liberalitate supusa raportului . alegerea acestor forme putand fi inspirata de consideratii diverse (fiscale. 81) Raportul donaţiilor. Sunt astfel supuse raportului donatiile care constau fie in constituirea unui drept de uzufruct in favoarea unui succesibil.

Dispensa de raport functioneaza fara nici un fel de conditionare. incluzand si alte daruri. (supra nr. reunite. daca am rationa in termenii „ce nu este supus raportului. 759 C. cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte necesare la intrarea in armata. neputand fi excesive. 669). darurile uzuale.ceremonia religoasa. practica judiciara si doctrina i-au dat o interpretare extensiva. „aceste exceptii se explica prin multiple consideratii. fiind cazute in desuetudine. ospiciu etc.. care se refera la cheltuielile mentionate mai sus ca fiind din categoria celor care „nu sunt supuse raportului”. civ. Desi textul de lege se referea doar la darurile de nunta.. banchet. cum sunt cele facute cu ocazia botezului unui copil. In cazul asigurarilor de viata. In afara donatiilor exceptate de la raport prin vointa dispunatorului . 759 C. ci se refera la cheltuielile facute pentru studii (oricare ar fi nivelul acestora. care. 759 si 762 C. sau prin vointa donatarului. Avand in vedere prevederile art.). indiferent cat a sporit aceasta in timp ..am putea crede ca reprezinta daruri preciputare care s-ar imputa asupra cotitatii disponibile. deplasari etc. este liberalitate preciputara (scutita de raport)”. dispozitii care nu mai au astazi aplicare. Concluzia ar fi insa una pripita. Acestea nu se confunda cu cheltuielile pentru procurarea unei caiere. civ. Intra sub incidenta dispensei de raport si cheltuielile facute pentru intretinerea succesibilului internat intr-un azil. ca si concesiunea gratuita a dreptului de a incasa chiria unui bun inchiriat de dispunator unui tert . caci asa cum cu deosebita patrundere si forta de convingere a remarcat un autor. plata deplasarilor in tara sau strainatate etc. exista donatii exceptate de la raport prin vointa legii. a unei aniversari etc. Este vorba de plata taxelor de studii.conferirea folosintei gratuite a unei locuinte pe timpul vietii dispunatorului cu intentia de a gratifica pe unii succesibili . permit concluzia ca nu ne aflam in prezenta 220 . cheltuielile de nunta. Este vorba de dispensele de raport prevazute la art. fara insa ca obligatia de raport sa poata trece peste capitalului primit . care renuntand la mostenire este considerat strain de aceasta. Caracterul de dar uzual trebuie sa se aprecieze in functie de momentul donatiei si de averea donatorului. Potrivit dispozitiilor art. nu de valoarea bunului donat la data partajului. civ. a zilei de nastere. cheltuielile pentru educatie si invatatura. care sunt supuse raportului conform dispozitiilor art. civ. sunt scutite de raport donatiile care se refera la: cheltuielile pentru hrana si intretinere. ori daca cel intretinut a avut sau nu mijloace proprii . care produc efecte in limitele cotitatii disponibile. civ. succesibilul beneficiar al acestora nu datoreaza raportul capitalului asigurat. care nu a figurat niciodata in patrimoniul asiguratului. achizitionarea cartilor sau instrumenteleor necesare. caz in care donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile. fiind indiferent daca cheltuielile se fac in temeiul obligatiei legale de intretinere sau inafara acestora. pentru rest fiind supuse reductiunii. ci doar al primelor platite in timpul vietii de dispunator. fiind supusa reductiunii daca trece peeste limitele acesteia (art. inclusiv universitare ) in vederea dobandirii cunostintelor teoretice si practice pentru exercitarea unei profesii.. 758 C. 752 C. care includ platile pentru toalete.

solutia izvoraste din favoarea legii in temeiul faptului ca „viata si educatia sunt valori in afara patrimoniului” de care nu trebuie sa se tina seama la lichidarea patrimoniului succesoral . dar nu ca obligatie de raport. sunt preciputare. D. In cazul donatiei-partaj finalitatea este cea a partajului. Donatia-partaj nu este donatie decat in forma. esenta actului este partajului. care este o operatiune preliminara partajului facuta in scopul constituirii masei partajabile. 998-999 Cod civil. culpa (sau greşeala ori vinovăţia) autorului faptei ilicite. nu si in continut. altfel spus. fapta ilicită.. ci ca o consecinta a starii de indiviziune care se naste de la aceasta data intre comostenitorii defunctului. fructele si veniturile bunului donat trebuie aduse de donatar la masa de impartit. adica de o liberalitate preciputara (care se imputa asupra cotitatii disponibile). clauza prin care donatarul este scutit de aducerea la masa partajabila a fructelor si veniturilor pe care bunul le va produce dupa deschiderea succesiunii si pana la partaj este valabila . raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. Conform dispozitiilor art.unor veritabile donatii (s. Acestea. Solutia isi are explicatia in faptul ca insasi ratiunea de a fi a acestor donatii este ca donatarul sa se bucure anticipat de folosinta bunului donat. iar insaracirea „donatorului” este indoielnica . donatarul nu este tinut la raport in privinta fructelor si veniturilor bunurilor raportabile percepute inaintea deschiderii mostenirii. conform principiului fructus augent hereditatem (supra nr. in timp ce donatia-partaj este partajul insusi facut cu anticipatie de dispunator. C. 762 C.)”. imbogatirea „donatarului” este dificil de stabilit. Este exclus ca o asemenea donatie sa realizeze ceea ce realizeaza donatiile obisnuite. De la data deschiderii succesiunii. in timp ce donatia este doar mijlocul prin care aceasta se realizeaza sau.Donatia-partaj (infra nr 752 si urmat. Este o exceptie de la regula potrivit careia accesoriul urmeaza soarta juridica a principalului. -. 654). civ. Dincolo de aspectele juridice si de dificultatile insurmontabile de calcul. 82) Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. acest 221 . Răspunderea civilă pentru fapta proprie este reglementată de art. Clauza contractuala prin care donatorul si donatarul ar stabili ca acestea sunt si ele raportabile este nula intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit de lege . spre deosebire de bunul principal care le produce. fiind vorba de un legat. In schimb.) este incompatibila prin natura ei cu raportul. texte care instituie tototdată . literatura şi jurisprudenţa au dedus existenţa următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: prejudiciul. Din analiza textelor legale. n. elementul intentional (animus donandi) fiind incert intrucat aceste cheltuieli sunt mai degraba expresia „unei datorii familiale sau sociale”. si anume un avans in contul mostenirii. iar donatia doar forma pe care acesta il imbraca. principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită.

care se cheamă şi pretium affectionis). Clasificări ale prejudiciilor: După criteriul economic: prejudicii patrimoniale (acelea care au un conţinut economic şi pot fi evalute pecuniar. sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită. Prejudiciul trebuie să fie urmarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane. în planul dreptului civil nu are nici o relevanţă dacă nu a creat un prejudiciu. pentru dovada acestui element se recurge la prezumţiile simple.ultim element integrând şi capacitatea delictuală. atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane care se cheamă prejudiciu de agrement etc. Prin prejudiciu se înţeleg rezultatele dăunătoare de natură patrimonială sau extrapatrimonială.). moartea unui animal etc. cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute. cum ar fi distrugerea unui bun).). onoare sau demnitate). deduse din existenţa celorlalte condiţii ale răspunderii. reputaţia. numele etc.). întinderea. atingerile aduse onoarei sau cinstei unei persoane etc. pierderea sau restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii care se cheamă prejudiciu de agrement. De regulă. oricât de condamanbilă ar fi fapta ilicită din punct de vedere moral sau oricât de gravă ar fi sub aspectul penal.-In toate cazurile de încălcare a unui drept subiectiv (cum sunt dreptul de proprietate. După criteriul personalităţii: prejudicii cauzate direct persoanei umane şi prejudicii cauzate bunurilor sale. dreptul la integritate fizică. acestei răspunderi. prejudicii cauzate personalităţii afective (durerile psihice determinate de moartea unei rude apropiate. După momentul producerii lor: prejudicii instantanee (care se produc dintr-o dată) şi prejudcii succesive (care se produc continuu sau într-o perioadă îndelungată de timp). cum sunt moartea. Proba culpei este mai dificil de realizat. demnitatea.. 1169 Cod civil. In consecinţă. In literatura de specialitate s-a pus însă întrebarea dacă răspunderea ar putea fi angajată şi atunci când 222 . După criteriul previzibilităţii: prejudicii previzibile (care au putut fi prevăzute în momentul săvârşirii faptei ilicite) sau imprevizibile (care nu puteau fi prevăzute la data săvârşirii faptei ilicite). Prejudiciul reprezintă condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile şi dă măsura. Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului. toate având un caracter obiectiv. dreptul de întreţinere. In planul dreptului civil existenţa prejudiciului este indispensabilă pentru angajarea răspunderii delictuale. Conform art. Prejudiciile cauzate persoanei umane se subclasifică astfel: prejudicii cauzate personalităţii fizice sau prejudicii corporale (care rezultă din prejudiciile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale şi pot consta în dureri fizice – a căror reparare se numeşte pretium doloris. răspunderea poate fi angajată pe temei delictual dacă a fost cauzat un prejudiciu. neputând fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcările drepturilor personale fără conţinut conomic. prejudicii nepatrimoniale (acelea care nu au conţinut economic. faptei ilicite şi raportului de cauzalitate. Astfel. prejudicii cauzate personalităţii sociale (care constau în consecinţele încălcării unor drepturi personale nepatrimoniale precum onoarea.

998 şi 999 nu disting între natura prejudiciului. Prejudiciul patrimonial. legislaţia în materie şi desigur doctrina au revenit la teza tradiţională a admiterii posibilităţii reparării daunelor morale prin despăgubiri băneşti. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani. întrucât art. astfel încât victima nu va mai putea cere autorului faptei ilicite repararea prejudiciului. întreţinătorul fiind victima unui accident. Intr-o primă etapă (de la adoptarea Codului civil şi până în anul 1952) s-a considerat că este posibilă repararea daunelor morale prin despăgubiri băneşti. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani cu intenţia de a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat victimei. să fie vorba de vătămarea unui interes licit şi moral. minorului aflat în întreţinerea de fapt a unei rude care nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de acesta. răspunderea civilă încetează. In cazul în care prejudiciul a fost deja raparat. Ulterior. situaţia de fapt să fi avut caracter de stabilitate şi b. dar condiţionat de două elemente: a. Prejudiciul să fie nereparat . Practica judiciară a acordat în aceste condiţii despăgubiri concubinei aflate în întreţinerea unei persoane decedate în urma unui accident. prejudiciul viitor şi nesigur sau prejudiciul eventual au un caracter incert.prejudiciul ar fi fost cauzat prin vătămarea unor simple interese rezultate dintr-o stare de fapt şi care nu corespund unor drepturi subiective. Pentru a obţine repararea prejudiciul este necesar ca acesta să îndeplinească anumite condiţii: Prejudiciul să fie cert. această sumă de bani nu are caracterul unei despăgubiri iar victima se va putea îndrepta împotriva autorului prejudiciului pentru angajarea răspunderii sale. adică prin despăgubiri băneşti. cu intenţia de a face o liberalitate. s-a considerat că este inadmisibilă acordarea de despăgubiri pentru prejudicii de ordin moral. neîndoielnică şi totodată poate fi evaluat în prezent. practica judiciară. Răspunsul a fost afirmativ. problema rămâne nerezolvată şi este lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată. dreptul de creanţă se stinge prin executare. Un prejudiciu are acest caracter atunci când existenţa lui este sigură. suma de bani plătită de acesta are caracterul unei despăgubiri. Pentru a se stabili caracterul reparat sau nereparat al prejudiciului. In ce priveşte cuantumul acestor despăgubiri. Au acest caracter prejudiciile actuale şi cele viitoare şi sigure. VII a plenului fostului Tribunal Suprem) şi Revoluţia din decembrie 1989. După 22 decembrie 1989. Intrebarea care se pune însă în legătură cu daunele morale este aceea dacă ele pot fi reparate pe cale patrimonială. 31/1954) . 54-55 din Decretul nr. este necesar să distingem între următoarele ipoteze: atunci când persoana prejudiciată primeşte reparaţia integrală a prejudiciului de la una din persoanele obligate solidar sau in solidum la reparaţie. Problema reparării prejudiciilor extrapatrimoniale sau a daunelor morale-Posibilitatea reparării acestor prejudicii prin mijloace nepatrimoniale a fost unanim recunoscută chiar şi în perioada regimului comunist când a făcut obiectul unor reglementări specifice (art. Prin faptă ilicită se înţelege acţiunea sau inacţiunea care 223 . între anul 1952 (data apariţiei Deciziei de îndrumare nr.

Stabilirea raportului de cauzalitate este în multe situaţii uşor de realizat. In cazul răspunderii subiective. Definiţia şi elementele culpei. Conţinutul faptelor ilicite. lovirea unei persoane etc. In cazul răspunderii civile. o faptă este ilicită atunci când este contrară legii sau regulilor de convieţuire socială. interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau moralei. Abuzul de drept constă în exercitarea unui drept subiectiv prin deturnarea sa de la scopul pentru care este recunoscut şi protejat şi reprezintă o sursă de răspundere civilă dacă a generat un prejudiciu. 224 . 998-999 Cod civil instituie principiul răspunderii bazată pe culpa. elementul culpă este indispensabil pentru ca victima să poată pretinde de la autorul faptei ilicite repararea prejudiciului. adică în acţiuni prin care se încalcă drepturile subiective sau interesele legitime ale altei persoane (ex. neiîndeplinirea acesteia reprezintă o faptă ilicită.are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. 19 din Codul penal. Dacă ne raportăm şi la prevederile art. 998-999 Cod civil se deduce că există o culpă intenţională şi una neintenţională. Culpa este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite şi păgubitoare faţă de fapta respectivă şi faţă de urmările acestei fapte. subectiv. condiţia culpei poate să lipsească în cazurile de răspundere obiectivă. Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite: are caracter obiectiv.). Din analiza art. culpa presupune un anumit nivel de cunoaştere a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor eventuale ale acestora. în care se concretizează procesul psihic de deliberare şi de luare a unei hotărâri cu privire la conduita pe care o va avea acea persoană. cum ar fi răspunderea pentru lucruri. reprezintă obiectivarea unui element psihic. care constă în reprezentarea în conştiinţa omului a semnificaţiei sociale a faptei sale şi în prevederea sau cel puţin în posibilitatea de prevedere a urmărilor faptei pe care o săvârşeşte sau urmează să o săvârşească. Pentru determinarea acestora s-au propus mai multe sisteme. dar totodată şi criteriul în funcţie de care se determină întinderea reparaţiei datorate victimei. presupunând posibilitatea de a alege între licit şi ilicit. domeniul specific culpei este cel al răspunderii subiective pentru fapta proprie. Aşadar. Alteori stabilirea raportului de cauzalitate este dificilă datorită complexului de împrejurări (condiţii şi cauze) care pot contribui la producerea prejudiciului. procesul volitiv are două faze: deliberarea şi decizia. este contrară ordinii sociale. deteriorarea unui distrugerea unui bun. Formele culpei. iar procesul deliberativ trebuie să aibă loc în condiţii libere. Cu toate acestea.: sustragerea. care constă într-o omisiune. legătura dintre faptă ilicită şi prejudiciu fiind evidentă. Ilicitul civil. De regulă fapta ilicită constă în fapte de comisiune. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. Culpa – condiţie a răspundeii delictuale. Când normele legale impun unei persoane să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune. atunci putem reţine că formele culpei sunt următoarele: dolul direct sau intenţia directă. Elementele culpei se consideră că sunt: un element intelectiv. având ca efect încălcarea drepturilor subiective sau cel puţin a intereselor altuia. Textele art. un element volitiv.

Discernământul este prezent. Capacitatea delictuală este capacitatea de a răspunde pentru faptele juridice ilicite şi nu se confundă cu capacitatea de exerciţiu care se referă la încheierea de acte juridice. adică acea culpă de care nu s-ar putea face vinovat nici omul cel mai mărginit. în cazul în care părţile unui contract convin asupra unor clauze de nerăspundere definite în funcţie de gradul culpei. Stabilirea culpei. 25 alin.. cum ar fi beţia sau hipnoza. Prin excepţie. culpa foarte uşoară (culpa levissima). prima categorie fiind asimilată minorilor sub 14 ani iar cealeilalte i se aplică una din cele două prezumţii. textul instituie o prezumţie relativă a lipsei de discernământ pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani şi una relativă a existenţei sale pentru persoanele care au depăşit această vârstă. Conform art. Pentru existenţa culpei este necesară existenţa discernământului. Distincţia între diversele forme ale culpei nu are nici o semnificaţie în planul răspunderii delictuale. adică un om cu o diligenţă normală. prevede consecinţele acesteia şi cu toate că nu le urmăreşte. la persoanele cu capacitate delictuală. dolul indirect sau intenţia indirectă. în mod uşuratic. repararea prejudiciului nedepinzând de forma culpei şi nici de gravitatea acesteia. se va ţine seama de contribuţia fiecăruia la producerea prejudiciului. pentru a stabili întinderea reparaţiei prejudiciului în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat din culpa comună a făptuitorului şi a victimei). culpa uşoară (culpa levis). Capacitatea delictuală. neglijenţa. cel puţin prezumtiv. Este posibil şi ca lipsa discernământului să se datoreze unei situaţii accidentale.existentă atunci când autorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale şi totodată prevede şi doreşte producerea consecinţelor sale. sperând. In aceste cazuri autorul poate fi exonerat de răsoundere dacă acea stare de lipsă a 225 . In consecinţă. Gradele culpei. forma culpei are semnificaţie în situaţia în care la producerea prejudiciului au contribuit mai multe persoane. imprudenţa. In dreptul civil civil se face distincţie între: culpa gravă (culpa lata). după cum autorul a împlinit sau nu 14 ani. astfel încât la desocotirea între debitori. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru faptele lor ilicite decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ. stabilirea culpei nu este o chestiune dificilă şi se poate deduce cu uşurinţă din existenţa celorlalte elemente ale răspunderii. pe care nu le acceptă. In ce priveşte bolnavii psihic trebuie să se distingă între bolnavii puşi sub interdicţie şi cei nepuşi sub interdicţie. prevede consecinţele ei. solidaritatea acestora nu se mai menţine. că ele nu se vor produce. adică acea culpă pe care nu ar fi săvârşit-o un “bun părinte de familie”. Uneori. când făptuitorul nu îşi dă sema de caracterul antisocial al faptei şi nu prevede consecinţele acesteia. adică cel mai diligentă persoană. adică aceea care ar fi putut fi evitată numai de un excelent părinte de familie. Nici gradele culpei nu au importanţă în privinţa antrenării răspunderii civile decât în situaţii de excepţie (ex. când făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale. 32/1954. acceptă posibilitatea producerii lor. 3 din Decretul nr. existentă când făptuitorul prevede caracterul antisocial al faptei sale. După repararea prejudiciului. deşi trebuia şi putea să le prevadă. Criterii.

practica a statuat ca toti ceilalti comitenti.civ.). acela de comitent. că este posibilă obligarea autorului la repararea prejudiciului dacă acesta are posibilitatea materială să facă aceasta şi dacă nu există nici o altă posibilitate de reparare a prejudicului.). Ultima cerinta a generat controverse. Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art. 83) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.3 C. Cu toate acestea. pentru raţiuni de echitate. atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia. teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului. Din acest motiv.). fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente.civ.998-999 C. raportul de cauzalitate si vina prepusului. cat si teorii grefate pe risc. in solidar (art. teoria garantiei. in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen.discernământului nu şi-a cauzat-o el însuşi. în jurisprudenţa relativ recentă s-a decis. s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte. Consideram ca.1000 alin.civ. In formularea art. teoria riscului.civ. exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde.998-999 C. 84) Răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori. raspund solidar cu prepusii lor.1000 alin. teoria prezumtiei de culpa a comitentului.1000 alin.3 C. servitorii fiind. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat. cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei. cu exceptia comitentului prejudiciat. prejudiciul. În cazul lipsei capacităţii delictuale. 226 .3 coroborat cu art. dovada culpei prepusului este absolut necesara. fie de la prepus (art. in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei. in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti. victima nu va putea obţine obligarea autorului prejudiciului la repararea acestuia. Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate. de fapt. b. in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa. Conditiile speciale -Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent. Conditiile generale-Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului. prepusi. Fundamentarea raspunderii -In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere. fie de la comitent si prepus.

interesează locuinţa pe care minorul trebuie să o aibă şi nu locuinţa pe care acesta o are în fapt. ci că părinţii răspund solidar pentru faptele ilicite ale copiilr lor minori. Minoritatea. din afara căsătoriei ori înfiaţi”. fapta ilicită a minorului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. trebuie reţinut că răspunderea mamei nu este subsidiară celei a tatălui. tutorii. şi copilul să aibă locuinţa la părinţii săi. Condiţia culpei minorului nu trebuie îndeplinită. curatorii sau rudele minorului (chiar dacă acesta se află în îngrijirea lor). trebuie îndeplinite trei dintre condiţiile generale ale răspunderii delictuale: prejudiciul. Pentru angajarea răspunderii părinţilor pentru fapta copilului lor minor. Nu pot avea calitatea de persoane răspunzătoare în temeiul acestei reglementări: instituţiile de ocrotire (centre de educare a minrilor. In concluzie. 2 Cod civil. Aceste persoane fizice sau juridice pot răspunde în mod direct (în temeiul art. dar temporar se află în altă parte. 1000 alin. Comunitatea de locuinţă cu părinţii. Deşi într-o asemenea situaţie obligaţia de supraveghere nu poate fi efectiv îndeplinită. conform căruia “tatăl şi mama. sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori celocuiesc cu dânşii”. cu consimţământul sau ştirea părinţilor (fapta ilicită este săvârşită de minor în intervalul de timp cât se află în vizită la rude sau prieteni sau era internat în spital). 97 din Codul familiei care statuează că “ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. după moartea bărbatului. 1000 alin. Părinţii răspund pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a copilului lor numai dacă acesta este minor. fără a deosebi după cum sunt din căsătorie. trebuie îndeplinite şi două condiţii speciale: copilul să fie minor. 1000 alin. lucru care trebuie dovedit de către cel prejudiciat. Minoritatea trebuie să existe în momentul săvârşirii faptei ilicite. pentru a ne regăsi în ipoteza prevăzută de art. oficiile pentru protecţia minorilor sau autoritatea tutelară). Pentru a se stabili dacă există această condiţie este a fi determinat nu domiciliul legal al minorului. fiind indiferent dacă ulterior acesta a devenit major sau dacă are mijloace materiale suficiente pentru repararea prejudiciului. Pe lângă aceste condiţii generale. Soluţia este identică şi în cazul în care copilul bolnav psihic a fost pus sub interdicţie şi a devenit major. se consideră că părinţii trebuie să fie răspunzători în temeiul art. este important de stabilit dacă ea este întrunită în câteva ipoteze speciale: situaţia în care minorul are locuinţa legală la părinţii săi. centre de primire. Legat de această condiţie. părinţii adopţivi (înlăturând răspunderea părinţilor naturali). 2 Cod civil. 2 deoarece dacă minorul a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă ei sunt prezumaţi în culpă pentru neîndeplinirea 227 .Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile caizate de copiii lor minori îşi are fundamentul în textul art. Determinarea persoanelor răspunzătoare: părinţii fireşti ai minorului. Condiţiile răspunderii părinţilor. Textul a fost implicit modificat prin intrarea în vigoare a art. 998-999 Cod civil) dacă se fac vinovate de a nu-şi fi îndeplinit atribuţiile de îngrijire. Mai mult. educare sau supraveghere a minorului autor al faptzei ilicite. ci locuinţa acestuia. Răspunderea părinţilor încetează imediat ce minorul a ajuns la majorat sau dacă este asimilat persoanei majore prin căsătoria încheiată anterior împlinirii vârstei de 18 ani.

obligaţiei de creştere şi educare; situaţia în care copilul minor nu locuieşte în fapt cu părinţii săi, împotriva voinţei acestora (minorul săvârşeşte fapta ilicită cât timp este fugit de la locuinţa părintească sau în intervalul de timp în care părinţii sunt arestaţi ori în executarea unei pedepse privative de libertate). Si de această dată se consideră că părinţii trebuie să răspundă deoarece sunt în culpă de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de creştere şi educare faţă de copilul lor minor. Aceeaşi este soluţia chiar şi în cazul în care părinţii sunt arestaţi sau în executarea unei pedepse privative de libertate, deoarece fapta reprobabilă săvârşită de aceştia reprezintă un exemplu negativ pentru copilul lor minor şi este un element al neîndeplinirii corespunzătoare a obligatiei de educare a acestuia; situaţia în care minorul săvârşeşte o faptă ilicită şi prejudiciabilă fiind fugit dintr-o şcoală sau centru de reeducare unde a fost internat prin hotărâre judecătorească. După ce o perioadă de timp răspunsul jurisprudenţei a fost în sensul neangajării răspunderii părinţilor, poziţia a fost reapreciată. Astfel, dat fiind fundamentul larg al răspunderii părinţilor, legat de neîndeplinirea obligaţiei de creştere şi educare, ei trebuie consideraţi răspunzători şi în acest caz; situaţia în care minorul săvârşeşte fapta ilicită pe timpul cât are o locuinţă în scopul desăvârşirii învătăturii, pregătirii profesionale ori determinată de faptul încadrării lui în muncă. Noua locuinţă a minorului poate fi considerată doar ca o locuinţă temporară care nu modifică starea de fapt iniţială, aceea a comunităţii de locuinţă cu părinţii. De aceea, şi în acest caz, părinţii trebuie consideraţi răspunzători în temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil; situaţia în care copilul minor săvârşeşte fapta ilicită fiind încredinţat unuia dintre părinţi. O perioadă de timp, s-a considerat că va fi ţinut răspunzător într-o asemenea ipoteză, numai părintele căruia minorul i-a fost încredinţat efectiv spre creştere şi educare. Ulterior, dat fiind că obligaţia de creştere şi educare revine în egală măsură ambilor părinţi, punctul de vedere menţionat a fost revizuit, considerându-s ecă ambii părinţi sunt responsabili pentru fapta ilicită a copilului lor minor. Dreptul la acţiune al celui prejudiciat. Persoana prejudiciată are următoarele posibilităţi de acţiune în justiţie, în vederea obţinerii reparării pagubei sale: să ceară despăgubirea de la ambii părinţi care răspund solidar faţă de acesta; să cheme în judecată doar pe unul dintre părinţi şi să solicite obligarea lui la plata întregii despăgubiri. Părintele care plăteşte are dreptul la o acţiune în regres faţă de celălalt părinte pentru jumătate (de principiu) din suma plătită efectiv; să cheme în judecată atât pe părinţi sau pe unul dintre aceştia, cât şi pe minor, în cazul în care cu privire la cel din urmă sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie. Obligaţia in solidum a părinţilor de a repara prejudiciul. In literatura de specialitate unii autori consideră că răspunderea părinţilor este solidară în raport cu copilul lor minor, iar alţii consideră ca aceasta este in solidum. Ultima opinie trebuie considerată corectă deoarece, solidaritatea prevăzută de art. 1003 Cod civil, nu se aplică şi acestui caz şi pentru că obligaţia in solidum este singura care justifică regresul total al părinţilor împotriva minorului dacă ei au achitat despăgubirea persoanei vătămate. Punerea problemei. 228

Inlăturarea răspunderii părinţilor are loc atunci când nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii în raporturile dintre minor şi victimă, respectiv lipseşte prejudiciului, fapta nu are caracter ilicit sau prejudiciul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze străine – caz fortuit sau forţă majoră precum şi fapta unui terţ sau a victimei. Inlăturarea prezumţiei de culpă a părinţilor. Potrivit alin. 5 al art. 1000 Cod civil, părinţii pot fi apăraţi de răspundere dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil. In realitate, pertinenţa unei asemenea probe este condiţionată de concepţia adoptată cu privire la fundamentul răspunderii. Dacă ţinem seama că, în prezent, acesta rezidă în prezumţia de neîndeplinire a obligaţiei de creştere şi educare, atunci practic, proba imposibilităţii împiedicării faptei ilicite nu poate fi admisă decât dacă este vorba de fapta unei alte persoane sau de forţă majoră ori caz fortuit.

85) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru animale este reglementată de art. 1001 Cod civil, precum şi de art. 15 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.Sunt chemate să răspundă persoanele care au calitatea de paznici juridici ai animalului. Se prezumă ca au această calitate proprietarul şi persoanele cărora acesta le-a transmis paza juridică (locatarul, uzufructuarul, comodatarul). Nu pot fi obligate să răspundă persoanele care au numai paza materială a animalului (păstorul sau îngrijitorul animalelor). Animalele pentru care se poate angaja răspunderea. Art. 1001 Cod civil se aplică numai în cazul prejudciiilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Intră în această categorie: toate animalele domestice şi animalele sălbatice care trăiesc în captivitate Art. 15 din Legea nr. 103/1996 distinge între două tipuri de răspundere pentru animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare după felul prejudiciului cauzat: dacă prejudiciul a fost cauzat bunurilor persoanei umane, răspunderea care revine paznicului juridic al animalului este o răspundere subiectivă, ce se poate angaja în condiţiile art. 998-999 Cod civil (persoana răspunzătoare fiind gestionarul fondului de vânătoare); dacă prejudiciile au fost cauzate direct persoanei umane, răspunderea gestionarului fondului de vânătoare se întemeiază pe prevederile art. 1001 Cod civil. Fundamentarea răspunderii. Chestiunea comportă aceleaşi discuţii legate de fundamentul răspunderii ca şi la răspunderea pentru lucruri. Exonerarea de răspundere se poate realiza numai în condiţiile în care se dovedeşte că la originea prejudiciului se găseşte forţa majoră sau fapta victimei ori a unui terţ (cazul fortuit nu exonerează de răspundere). Condiţiile răspunderii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre “comportamentul” animalului şi prejudiciu. calitatea de păzitor juridic, care se prezumă că aparţine proprietarului, 229

în cazul animalelor domestice, respectiv Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva”, pentru animalele sălbatice, pentru care se antrenează răspunderea civilă în temeiul art. 1001 Cod civil. Efectele sunt identice cu cele ale răspunderii pentru lucruri în privinţa modalităţilor de reparaţie şi eventualului regres faţă de paznicul material.

86) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Răspunderea pentru lucruri este reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat penru o bună perioadă de timp ca fiind o introducere pentru reglementările din alineatele următoare. Ulterior s-a ajuns la concluzia că acest text consacră un principiu general al răspunderii pentru lucruri. Domeniul de aplicare. Pentru antrenarea răspunderii este necesară o singură condiţie specială: lucrul care a cauzat paguba să se fi aflat în acel moment în paza unei persoane. In principiu, trebuie admis că această răspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciară admite constant că această prvedere legală intervine pentru prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu excepţia celor pentru care există reglementări speciale (aeronave, daune nucleare, ruina edificiului etc.). Nu se poate angaja răspunderea prevăzută de art. 1001 Cod civil în următoarele situaţii: lucrul a fot un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului (singura soluţie fiind de această dată art. 998-999 Cod civil); atunci când prejudiciul este cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, răspunderea pentru lucruri intervine numai în acele cazuri când lucrul a cauzat paguba în timpul cât, din anumite motive, a scăpat de sub controlul omului, atunci când o persoană cauzează un prejudiciu unei alte persoane printr-o folosire inadecvată a lucrului, datorită unei culpe foarte uşoare, precum şi în ipoteza în care la baza prejudiciului cauzat de lucru se află un caz fortuit. Noţiunea de pază a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede că suntem responsabili de prejudiciul cauzat de “lucrurile ce sunt sub paza noastră”. Literatura de specialitate şi practica judiciară au considerat că textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle art. 1001 Cod civil referitor la paza juridică a animalelor. Prin paza juridică se înţelege puterea de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau animal. Temeiul pazei juridice constă de regulă într-un drept. Deoarece sunt şi situaţii de excepţie, când un lucru cauzează o pagubă aflându-se de fapt în puterea de direcţie control şi supraveghere a unei alte persoane, fără nici un temei legitim şi chiar împotriva voinţei păzitorului juridic al acesteia, trebuie să considerăm că temeiul pazei juridice nu este decât de regulă un drept. Paza juridică şi paza materială. Paza materială se deosebeşte de paza juridică prin aceea că deşi este tot o putere de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, ea se realizează sub autoritatea 230

păzitorului juridic. Paza juridică şi paza materială aparţin de multe ori uneia şi aceleiaşi persoane. Sunt însă situaţii în care paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic, de exemplu de către prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de păzitori juridici: proprietarul lucrului – faţă de acesta operează o prezumţie simplă de păzitor juridic; calitatea sa de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, cât timp o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia, controlul şi supravegherea acestuia; când lucrul se află în coproprietate, prezumţia priveşte pe toţi coproprietarii care trebuie să răspundă solidar. statul - pentru lucrurile dintr-o succesiune vacantă, însă numai după expirarea termenului de opţiune succesorală; .titularilor drepturilor reale principale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: superficie, uzufruct, abitaţie, servitute aparentă, precum şi titularii drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist şi retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea şi scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate transmite paza juridică printr-un contract cum ar fi: închirierea, comodatul, antrepriză, contractul de transport, arendă, concesiune etc. In aceste situaţie, paza juridică a lucrului se consideră că este scindată între proprietar sau posesor (în sarcina cărora rămâne paza structurii lucrului) şi detentor (căruia îi revine paza utilizării lucrului). După cum prejudiciul este cauzat de viciile structurii juridice sau de folosirea sau păstrarea lui necorespunzătoare, răspunderea revine proprietarului/posesorului sau detentorului. Persoanele fizice lipsite de capacitate delictuală nu au calitatea de păzitori juridici ai lucrurilir ce le aparţin, întrucât, navând discernământ, se consideră că nu pot exercita în mod independent puterea de direcţie, control şi supraveghere a lucrului. Au însă această calitate reprezentanţii legali ai persoanelor lipsite de capacitate delictuală care au printre altele şi obligaţia de exercitare a direcţiei, controlului şi supravegherii lucrurilor celui aflat sub ocrotirea lor. Răspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil poate fi invocată de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia şi de succesorii săi în drepturi. Răspunderea în cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza în care două sau mai multe vehicule aflate în paza juridică a unor persoane diferite cauzează un prejudiciu unei terţe persoane, se va angaja răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 Cod civil şi paznicii juridici vor răspunde solidar conform art. 1003 Cod civil; In ipoteza în care vehiculele intrate în coliziune îşi cauzează reciproc prejudicii, au fost avansate trei soluţii: opinia conform căreia la stabiliea răspunderii trebuie să aplice aceleaşi reguli ca şi în situaţia în care prejudiciul se datorează culpei comune a făptuitorului şi a victimei; soluţia neutralizării reciproce a răspunderii pentru lucruri, conform căreia intervine o anihilare reciprocă a prezumţiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod civil şi, în consecinţă, se revine la regulile generale de răspundere pentru fapta proprie, în condiţiile art. 998-999 Cod civil; soluţia conform căreia, fiecare participant fiind în acelaşi timp victimă şi păzitor juridic al câte unui vehicul intrat în coliziune, poate invoca împotriva celorlalţi răspunderea reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod 231

civil. Fiecare păzitor juridic va fi obligat să repare prejudiciul suferit în urma coliziunii de către celălalt. Răspunderea în situaţia în care între victimă şi păzitorul juridic al lucrului există un raport contractual. Răspunderea pentru aceste prejudicii trebuie considerată o răspundere contractuală. Uneori se consideră că atunci când lucrul a cauzat o vătămare corporală sau moartea victimei, răspunderea părţii contractante căreia îi aparţine paza juridică a structurii lucrului este delictuală şi se angajează pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în cazul în care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuării unui serviciu gratuit şi benevol de către păzitorul juridic în favoarea victimei. In această situaţie se consideră că răspunderea păzitorului juridic al lucrului se va angaja pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în ipoteza în care victima a folosit clandestin lucrul aflat în paza juridică a unei alte persoane. Pentru soluţionarea acestei ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritară este aceea conform căreia se poate vorbi de răspundere a paznicului juridic numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil şi nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Condiţii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu, şi lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Efectele răspunderii. In cazul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru lucruri, victima are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al lucrului. In ipoteza în care lucrul cauzează paguba în timp ce paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparaţia de la păzitorul material în condiţiile dreptului comun (art. 998-999 Cod civil). Păzitorul juridic va avea o acţiune în regres faţă de păzitorul material al lucrului în situaţia în care s-ar fi putut angaja şi răspunderea celui din urmă pentru fapta proprie.

87) Reducţiunea liberalităţilor excesive. Reducţiunea este o sancţiune civilă care lipseşte de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donaţiile şi legatele), în măsura în care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege moştenitorilor rezervatari. Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care înfăţişează drepturile lor. Căile pe care se realizează reducţiunea � reducţiunea nu operează de drept ci trebuie cerută. Ea se poate realiza atât prin acordul rezervatarilor cu cei gratificaţi (pe cale convenţională), cât şi pe cale judiciară. Reducţiunea pe cale convenţională se realizează în cazul în care rezervatarii, pe de o parte, şi donatarii şi legatarii gratificaţi de defunct, pede altă parte, ajung la o înţelegere în legătură cu liberalităţile excesive care încalcă rezerva succesorală. Reducţiunea judiciară survine de regulă atunci când bunurile de care defunctul a dispus prin liberalităţi se află în 232

iar partea supusă reducţiunii (ceea ce excede limitele cotităţii disponibile) este mai mică de jumătate din valoarea imobilului. începând cu cea mai nouă. legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. reducţiunea donaţiilor se face şi prin echivalent în următoarele cazuri: în cazul în care donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport. reducţiunea duce la caducitatea totală sau parţială a acestora. a invenţiilor şi inovaţiilor se înfăptuieţte prin comasare şi divizare. Efectele reducţiunii În cazul legatelor. transmiterea drepturilor şi obligaţiilor personelor judice care au fuzionat 233 . De aici decurg următoarele consecinţe: acţiunea în reducţiune nu poate fi formulată decât de cel în prejudiciul căruia s-a făcut liberalitatea. în ordinea inversă a datei lor. donaţiile se reduc în mod succesiv. patrimoniul altei persoane judice formând astfel noi persoane juridice. Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive: legatele se reduc înaintea donaţiilor. în cazul în care donaţia este făcută unui succesibil fără scutire de raport şi priveşte un imobil. Acţiunea în reducţiune este o acţiune personală şi patrimonială. acţiunea în reducţiune este divizibilă şi nu se poate porni decât în limitele porţiunii cuvenite rezervatarului reclamant. în cazul în care bunul donat a fost un bun fungibil şi consumptibil. Prin reorganizare persoanele juridice pot ţine pasul şi cu transformarea determinată de introducerea în activităţile economico-sociale. reducţiunea are ca efect rezoluţiunea acestora. COMASAREAforma de reorganizare prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc sau una blochează în patrimoniul saă. Pentru admiterea acţiunii în reducţiune. în cazul în care bunul donat a pierit din culpa donatarului. a descoperirilor ştiinţei. 88) Reorganizarea persoanei juridice. În cazul donaţiilor. în funcţie de faptul dacă depăşeşte în întregul ei cotitatea disponibilă sau numai în parte. aflate în continuă schimbare şi perfecţionare. Prin excepţie. în funcţie de faptul dacă încalcă în întergul lor sau doar în parte rezerva succesorală. este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani. iar aceştia din urmă au interesul de a cere să li se predea bunurile respective. înfiinţarea unei persoane judice noi. Este un proces de adaptare a acestora la realităţile economico-sociale. Această rezoluţiune poate fi totală sau parţială.posesia altor persoane decât rezervatarii. Comasarea se bazează pe două căi:---fuziunea si absorbţie Fuziunea – modalitate de organizare prin care două sau mai multe persoane judice se unesc pentru a forma o persoană judică nouă. Reducţiunea donaţiilor se face în natură. Efectele : încetarea existenţei persoanelor judice care au fuzionat . în cazul în care donatarul a înstrăinat obiectul donaţiei sau l-a grevat cu sarcini înaintea deschiderii moştenirii. rezervatarii trebuie să facă dovada încălcării rezervei prin liberalităţile făcute de defunct. rezervatarii fiind în drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donaţiilor excesive.

Divizarea poate fi:parţială sau totală Divizarea parţială – modalitatea prin care una sau mai multe fracţiuni din patrimoniul unei persoane juridice sunt deprinse. Absorbţia – modalitate de organizare prin care o persoană judică înglobează în patrimoniul său patrimoniul altei persoane judice care astfel îşi încetează existenţa. Reorganizare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fuzionat. are loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniului absolvit către persoanele fizice absorbante. însî cu un patrimoniu mărit. continuarea existenţei persoanei judice absorbante. Efecte . Fracţinunile rezultate în urma divizării totale pot fi absolvite de patrimoniile unor persoane juridice existente sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. persoană judică ce a suferit o divizare totală. Efecte: încetarea existenţei persoanei juridice al cărei patrimoniu a fost absolvit. fiind apoi transmise altor persoane judice existente sau care astfel se înfiinţează. Patrimoniul persoanei judice absorbante poate să fie dat . Autoritatea care a dispus înfiinţarea unei persoane judice este competentă să dispună şi înfiinţarea acesteia prin înfiinţarea unui act. 234 .către persoana judică nou formată. mai mare sau mai mic ca al persoanei absorbite. unul nou diferit de al lor ori să înglobeze în el scopurile persoanelor judice fuzionate. Efectele: persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare parţială îşi continuă existenţa . Acest lucru este adesea foarte greu de realizat motiv pentru care în practicp se permite ca prin actul care hotărăşte divizarea totală să se poată stabili şi alte proporţii ţinând cont de contractele aferente unei părţi din patrimoniu pentru a nu se aduce prejudicii partenerilor de afaceri. organizarea de sine stătătoare şi scopul persoanei juridice absorbante nu se modifică. persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare totală îşi încetează existenţa. Divizarea totală – modalitate de reorganizare prin care întregul patrimoniu al unei persoane juridice este împărţit în fracţiuni şi transmis altor persoane juridice existente sau care iau fiinţă. DIVIZAREA. reorganizare. Fracţiunile desprinse din patrimoniul persoanei judice pot fi absorbite de patrimoniul altor persoane judice sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. însă cu un patrimoniu diminuat.forma de organizare prin care patrimoniul unei persoane juridice este împărţit parţial sau total în mai multe fracţiuni care sunt transmise altor persoane juridice existente sau care astfel se înfiinţează. Are loc o transmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor rezultate prin divizarea totală către persoanele juridice existente sau care astfel se înfiintează. scopul persoanei judice nou formată poate să fie a oricăreia dintre persoanele judice care au fuzionat. Regula este că patrimoniu trebuie împărţit în părţi egale. Desfiinţare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fost înfiinţate prin actul de dispoziţie al autorităţiilor publice competente. persoanele judice al cărui patrimoniu a fost absorbit de patrimoniu altei persoane judice. dizolvare. Are loc o trasmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor desprinse către persoanele existente sau care astfel iau fiinţă. transformare. Persoana juridică îşi încetează existenţa prin unul din următoarele modalitati: desfiinţare.

daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. actiunea confesorie. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. uzufruct. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. izvoare de drept civil ( codul familiai. 561 alin. Legea 31 / 1990. 1. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. 1 Cod procedura civila ). prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. de principiu. alineatul 1. 428 Codul civil. uz abitatiune. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. cuprinsa in art. etc. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu.89) Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . art. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. care . Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC. servitute si superficie”. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. Existenta principiuliu rezulta pe de o 235 . drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. se stinge prin prescriptie. intemeiata pe dreptul de proprietate privata. Sunt de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara.desi imprescriptibila extinctiv. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. indiferent de izvorul lor. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative.

a curgerii termenului de prescriptie. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. 1 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen este general.parte din interpretarea per a contrario a art. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. Acest termen este stabilit de art. iar potrivit art. inseamna ca “Dreptul la actiune. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. avand un obiect nepatrimonial. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. pe timpul cat dureaza situatiile. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. Principalele actiuni. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. 3 alin. 55 alin.. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. limitative prevazute de lege. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. uzufruct. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. din totalul actiunilor reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . alin. Acest termen se obtine prin “scaderea” . 21 Decretul 167 / 1958 ). 21 Codul familiei). de drept. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. 7 alin. care sunt prescriptibile. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . Pe de alta parte. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. intemeiate pe drepturi de creanta Regula generala potrivit art. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). servitute si superficie” ( art. In concluzie. uz. expres exceptiile de la acest principiu. regula generala. 60 alin. sub sanctiunea pierderii acestui drept. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. abitatie. 1 Codul familiei ). 1. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul 236 . Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata. actiunea in stabilirea paternitatii ( art. aplicabile actiunilor personale. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. actiunea in tagada paternitatii ( art.

pe toata aceasta perioada. 15 alin. in asa fel incat. consta in reluarea cursului prescriptiei. 15 alin. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. din motive temeinice nu a putut formula 237 . Cauze de intrerupere sunt potrivit art. in esenta. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. din momentul in care el fusese blocat. posterior intreruperii. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. este efectul precizat in art. prescriptia este stearsa. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. prin urmare. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Repunerea in termen. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. Ca si in cazul suspendarii. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. actiunea sa fie admisa. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit. adica inlaturata. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni.Potrivit art. Ulterior cauzei de suspendare. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. ori sa incuviinteze executarea silita “. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. din momentul in care produce. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. oprit. 19 din Decretul 167 / 1958 : “instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. Pe durata cauzei de suspendare. suspendarea nu produce nici un efect juridic. Cererea de chemare in judecata. printr-o hotarare definitiva. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. Pentru perioada anterioara cauzei.dreptului la actiune. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Potrivit art.

nejustificat. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. 19 alin. in fond. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului. in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si pe zile pline ). fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). cererea de chemare in judecata. daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ). Asemenea imprejurari. civ. din anumite ratiuni. 100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila. Principiul libertatii de a dispune de propriile bunuri si limitarea acesteia prin dispozitiile legale referitoare la rezerva. 475 si 480 C. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). rezulta principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale. pentru ca se plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv” ( adica pe zile libere ). care. Domeniul. 90) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă.actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”. 1889 dispune ca “prescriptia nu se socoteste castigata. 1887 Cod civil prevede ca “ termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege”. Din dispozitiile art. cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni.Printre dispozitiile legale care limiteaza dreptul de a dispune de propriile bunuri se enumera si cele referitoare la 238 . Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. el se va implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna . In esenta. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. Moştenitorii rezervatari. dar ca aceasta libertate nu este nelimitata. Efectul repunerii in termeni-Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . sunt exclusive pentru culpa. termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie-In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. Art. termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. desi termenul de prescriptie a expirat. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. putand fi ingradita prin dispozitii legale in anumite cazuri. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe zile Art.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora.

conform normelor mostenirii testamentare . Rezerva si cotitatea disponibila se exprima ambele prin fractiuni din unitatea care este patrimoniul defunctului . iar nu si actele cu titlu oneros. iar partea de care. se considera ca datoria sociala si familiala de a transmite rudelor apropiate (si sotului supravietuitor in dreptul nostru) o parte a bunurilor facand parte din lasamantul succesoral prevaleaza asupra libertatii de a dispune dupa bunul plac de propriile bunuri. si art. rezerva avuta in vedere este cea care se raporteaza la patrimoniul dispunatorului de la data deschiderii mostenirii. elementul obiectiv ca a lasat succesibili rezervatari. iar nu si prin acte cu titlu oneros. care confera libertate deplina de a dispune mortis caus. de o inalienabilitate sau insesizabilitate a a cotei parti reprezentand rezerva . care intotdeauna aduc ceva in schimbul bunului instrainat. nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit intre vii (donatii) sau mortis causa (legate) decat in limitele unei anumite cote-parti din patrimoniul sau (art. rezulta ca nu poate dispune si care revine in temeiul legii rudelor sale cele mai apropiate si sotului supravietuitor se numeste rezerva. Regulile referitoare la rezerva succesorala impun ca o parte a mostenirii -. dar si contra celor facute in favoarea unuia sau altuia dintre acestia peste limitele cotitatii disponibile. de pilda. 2 din Legea nr. ca si al Codului civil roman. in plus. corelativ. 841 si 843 C. nu se poate vorbi pe timpul vietii celui despre a carui mostenie este vorba de o indisponibilizare sau. De aceea. Iar. Lucru firesc. Principiul este ca nu se pot face liberalitati (donatii si legate) in favoarea rudelor sau sotului supravietuitor decat in limitele in care pot fi facute si tertilor. caci numai liberalitatile sunt periculoase pentru mostenitori putand vida patrimoniul succesoral. de mostenitorii cu care 239 . cum ar fi. sa se defere dupa normele mostenirii legale si doar cealalta parte a mostenirii -. spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxone. pot deveni straini de mostenire prin vointa lor (art. iar in cazul sotului supravietuitor. Faptul ca o mostenire are sau nu o parte rezervata se stabileste si in functie de elemente cu totul straine vointei dispunatorului. adica in limitele cotitatii disponibile . iar nu de la data actului de dispozitie. Intinderea rezervei si. cu atat mai putin.). Proportia cotitate disponibila -. rezerva -.rezerva. civ. implicit. In sistemul Codului civil francez. Se observa ca legea limiteaza doar dreptul de a dispune prin liberalitati (acte cu titlu gratuit). prevazand ca in cazul in care cel despre a carui mostenire este vorba lasa in viata rude apropiate (descendeti sau parinti) ori sot supravietuitor. Partea din patrimoniul succesoral de care de cujus poate dispune neingradit se numeste cotitate disponibila. Codul civil si legislatia adiacenta nu se refera decat indirect la rezerva. civ. dupa vointa defunctului. nefiind luati in calcul la stabilirea rezervei. 696 C. Rezerva protejeaza pe rezervatari nu numai contra liberalitatilor facute tertilor straini de mostenire. 319/1944). cotitatea disponibila -. prin mecanismul subrogatiei reale pastrand continutul valoric al patrimoniului celui care le incheie. rezervatarii fiind liberi sa renunte la mostenire. a cotitatii disponibile difera in functie de gradul de rudenie si de numarul rezervatarilor. Rezervatarii gratificati pot cumula rezerva si cotitatea disponibila. pastrand un anumit echlibru intre ei .

ci o sanctiune specifica -. Ea reprezinta o cota-parte din mostenire (pars hereditatis). Pentru a putea beneficia de rezerva. -. in schimb.).vine in concurs. cu respectarea valorica a rezervei. nici mai putin decat „un drept real in si asupra chiar a bunurilor succesiunii” . Datorita caracterului de mostenire legala. civ. 841 C. reglementarea legala fiind in folosul. nu pot beneficia de rezerva. 841. n. Este o parte a succesiunii. si art. roman -. cat si in privinta intinderii drepturilor acestora in sensul ca nu pot fi micsorate. rezulta ca rezerva nu este altceva decat succesiunea insasi. Renuntatorii fiind straini de mostenire (art. Drepturile succesorale ale rezervatarilor se intemeiaza pe dispozitiile art. Casatia franceza a subliniat cu mult timp in urma ca „art. iar nu pe dispozitiile art. neputand fi restransa in nici un fel prin conferirea vreunui drept de uzufruct sau folosinta in favoarea unei alte persoane ori prin grevarea cu sarcini a rezervatarilor . 913 al Codului Napoleon (art. daca s-a dispus de ea (s. C. fie strainilor.Intr-o celebra formulare care a facut cariera. n. Dispozitiile legale referitoare la rezerva se impun in mod imperativ celui despre a carui mostenire este vorba atat in privinta succesorilor care au acest drept. n. civ.399) poate fi ocolita de dispunator prin alcatuirea loturilor ce revin mostenitorilor sai. 319/1944 -. S-a remarcat in acest 240 . 669. 1 din Legea nr. care determina portiunea de bunuri pe care tatal si mama pot sa le doneze fie copiilor peste partea lor. 670 C. Cu alte cuvinte. Caracterul de ordine publica al dispozitiilor legale referitoare la rezerva nu atrage insa sanctiunea nulitatii absolute a actului care o incalca. reductiunea in limitele cotitatii disponibile. intrunind toate conditiile cerute de lege. in timp ce cotitatea disponibila se transmite conform regulilor mostenirii testamentare . care reglementeaza mostenirea legala -. asa cum s-a afirmat . Dupa deschiderea succesiunii. Daca nu poate micsora rezerva. rezerva este recunoscuta ca fiind colectiva. care reglementeaza „partea disponibila a bunurilor” . in sensul ca regula potrivit careia rezerva este datorata in natura (infra nr.).In mod traditional. Principiul caracterului de ordine publica al rezervei are totusi o anumita suplete. rezerva revine celor indreptatiti in deplina proprietate. in limitele acestei cotitati. conferind nici mai mult. civ. D. cel despre a carui mostenire este vorba a putut dispune prin liberalitati (donatii si legate). ori chiar prin conferirea legatarilor beneficiari ai cotitatii disponibile a dreptului de a-si alege singuri bunurile succesorale pe care le doresc. 319/1944 -. Partea de mostenire ramasa dupa deducerea liberalitatilor facute de defunct in limitele cotitatii disponibile se transmite celor in drept ca mostenire ab intestat. si art. 696 C. Intelegerile anterioare deschiderii mostenirii dintre dispunator si rezervatari cu privire la intinderea rezervei sunt nule ca pacte asupra unei succesiuni viitoare. rezerva este partea de succesiune ramasa dupa deducerea cotitatii disponibile de care. rezervatarii pot renunta la rezerva in tot sau in parte. 843 C. iar nu individuala. iar nu contra lor. nimic nu impiedica pe dispunator sa micsoreze cotitatea disponibila. succesibilii trebuie sa vina efectiv la mostenire. 2 din Legea nr. civ. de la caz la caz. diminuata cu aceasta parte. Este colectiv.) ”. cu consecinta cresterii corespunzatoare a partii cuvenite rezervatarilor cu titlu de mostenire legala .

adica intreaga masa succesorala (nu deducand din intreg rezerva sotului supravietuitor si calculand rezerva celorlalti mostenitori la restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor). civ. pentru stabilirea partii rezervate a mostenirii (rezerva globala) si cotitatea disponibila. 319/1944. raportat la cota-parte ramasa se calculeaza rezervele celorlalti rezervatari. sistemul de referinta. care. se insumeaza rezerva atribuita sotului supravietuitor cu rezerva celorlalti rezervatari. in dreptul nostru. Asadar. iar pe de alta parte. suma scazandu-se din intreg. trebuind sa fie acelasi. trebuie sa distingem. raporturile dintre rezervatarii chemati la mostenire pentru atribuirea acestei rezerve conform regulilor mostenirii legale. partea ramasa. dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. si art. spre deosebire de Codul Napoleon. ci se margineste a arata masura in care si felul cum se determina cotitatea disponibila lasand ca masa rezervata sa se defere potrivit regulilor privitoare la mostenirea ab intestat catre rudele chemate in puterea legii si numai catre cele care accepta mostenirea” . Nesocotindu-se aceasta caracteristica a rezervei. iar ceea ce rezulta este cotitatea disponibila a mostenirii. dupa cum vom vedea si dupa cum este logic. dupa determinarea rezervei globale. care reprezinta rezerva colectiva. iar pe de alta parte diferenta dintre restul ramas dupa deducerea rezervei sotului supravietuitor si cotitatea disponibila in raport cu ceilalti rezervatari. aceasta se atribuie sotului supravietuitor. l-a ridicat pe sotul supravietuitor la rangul de mostenitor rezervatar care poate veni la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali rezervatari sau chiar nerezervatari. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu alti rezervatari pentru stabilirea cotelor de mostenire cuvenite celor cu vocatie succesorala se va proceda mai intai la stabilirea rezervei sotului supravietuitor. iar cota parte-rezultata se atribuie acestora.sens ca „legiuitorul nu stabileste rezerva pe cale de atribuire individuala. suma. una este stabilirea rezervei globale 241 . 841. care este rezerva. se atribuie global rezervatarilor. rezerva colectiva se va imparti intre rezervatari (si acet lucru este o consecinta care decurge direct din caracterul colectiv al acesteia si din faptul ca rezervatarii culeg ab intestat aceasta parte a mostenirii) conform cotelor de mostenire legala . 843 C. diferenta dintre intreaga masa succesorala si cotitatea disponibila in raport cu sotul supravietuitor. Cu alte cuvinte. Corect ar fi sa se insumeze rezervele calculate in raport cu fiecare categorie de rezervatari. 2 din Legea nr. pe de o parte. iar nu prin atribuirea directa a cotelor reprezentand. Aceasta caracteristica a rezervei este deosebit de importanta mai ales in dreptul nostru. daca defunctul lasa doi sau mai multi rezervatari. care o vor imparti intre ei conform regulilor mostenirii legale. fiind dedusa din intreaga mostenire. pe de o parte. influentind direct sistemul de calcul al cotelor de mostenire. se va scadea din intreg rezultand cotitatea disponibila. iar nu direct confirm cotelor avute in vedere la stabilirea rezervei globale. raporturile dintre fiecare categorie de rezervatari venind la mostenire si beneficiarii liberalitatilor facute de defunct (donatii si legate). dupa deducerea cotitatii disponibile stabilita potrivit dispozitiilor art.

La ora actuala. 1/3 din mostenire. plafonand dreptul de a dispune prin liberalitati al celui despre a carui mostenire este vorba. Dar ceea ce se sustrage vointei dispunatorului nu poate fi impartit decat conform regulilor mostenirii legale. ci se refera doar la faptul ca in prezenta rezervatarilor cotitatea disponibila „nu poate depasi” cutare sau cutare procent din mostenire (art. Toti autorii sustin in doctrina romana ca rezerva descendentilor si ascendentilor privilegiati este comuna . De aceea se poate afirma ca „intinderea rezervei considerata in ansamblul sau se deduce prin simpla sustragere” (este vorba de sustragerea de la regulile mostenirii testamentare. bunurile care compun rezerva trebuie sa fie cele apartinand defunctului.. daca lasa un copil. predarea in natura a unei cantitati de bunuri succesorale echivalente cotei ce le revine din mostenire. din casatorie. 1 din Legea nr. 841 C. asa cum am precizat. incluzand si rezerva sotului supravietuitor (care. acest principiu cunoaste ti unele exceptii care il fac mai suplu. legea. Potrivit art. si art. Este datorata in natura-In principiu. daca lasa doi copii. civ. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi: 1/2 din mostenire. Asa cum am vazut mai sus. 2 aceeasi din lege). iar nu doar simpli creditori ai unui drept de creanta. se aplica tuturor copiilor. ceea ce inseamna ca poate fi mai mica decat maximul prevazut de lege. Altfel spus.si alta este atribuirea acesteia rezervatarilior. daca lasa trei sau mai multi copii. Descendentii-Cuantumul rezervei. 1/4 din mostenire. Nu se ofera argumente. in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului. ca urmare a faptului ca nu mai exista nici o diferenta de statut juridic intre copiii nascuti din casatorie si cei dinafara casatoriei. desi in formularea initiala textul se referea doar la copiii legitimi (nascuti din casatorie). pot cere atat la partaj.319/1944. nu fix). ramanand guvernata de regulile devolutiunii legale a mostenirii in favoarea rezervatarilor. rezervatarii fiind mostenitori ai acestuia. 843 C. partea de mostenire care se defera ab intestat mai mare decat rezerva (conceputa ca plafon minim. caci atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. conform vointei defunctului). rezerva nu poate fi decat globala. 841. civ. civ. In aceasta calitate. iar in mod corelativ. pe cand cea a sotului supravietuior ar fi individuala. Nu este lipsit de smnificatie faptul ca legea nu reglementeaza nicaieri care este cota individuala de mostenire care revine rezervatarilor. Afirmatia si rationamentul nu sunt insa acceptabile. neexistand o reglementare intermediara (intre mostenirea testamentara si mostenirea legala). 2 din Legea nr. adica succesorii lui in drepturi. dar rationamentul se intemeiaza probabil pe faptul ca sotul supravietuitor nu poate fi decat unul singur. dispozitiile art. iar nu direct rezerva prevazuta la art. 841 C. dinafara casatoriei 242 . 319/1944). va primi din rezerva globala cota legala de mostenire prevazuta la art. 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii. Implicit. dreptul comun in materie succesorala. oricum. rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil. cat si in cazul in care se pune problema reductiunii liberalitatilor excesive. nu face altceva decat sa stabileasca implicit cota-parte din mostenire care este sustrasa vointei dispunatorului.

De exemplu. prin „copii” se inteleg descendentii de orice grad ai defunctului (fii. conform regulilor devolutiunii legale. iar pe de alta parte faptul ca ar asigura o mai buna protectie familiei si ca acela care renunta la mostenire o face mai degraba in folosul coerezilor decat in ideea de a favoriza un strain. solutia fireasca ar fi ca acestia sa nu fie luati in calcul la stabilirea cotiatii disponibile si a rezervei. Stabilirea rezervei in cazul in care exista copii predecedatii. este acela al numarului de copii (fii si fiice) lasati de defunct la data decesului. civ. deoarece contrazic principiul ca renuntatorul este considerat a nu fi fost niciodata mostenitor . aproape unanim. La noi. prin ipoteza... cotitatea desponibila a mostenirii nu poate depasi 1/3 din masa succesorala. acesta neavand de unde sti ce vor face succesibilii dupa deschiderea mostenirii. 842 C. acesta este predecedat. rezerva este determinata global la data deschiderii succesiunii in functie de numorul copiilor defunctului. 841 C. Asa cum precizeaza art. pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii. practica judiciara si doctrina. civ. ca textul art. solutia este inaplicabila in cazul in care renuntatorul sau nedemnul ar fi singurul rezervatar. Oricum. au fost considerate neconvingatoare de doctrina. pe de o parte. civ. lucru evident inacceptabil . 841 C. implicit. fiind renuntatori sau nedemni. civ. francez (art. renuntarea sau nedemnitatea unora dintre acestia profitand celorlalti rezervatari. iar la mostenire vin si unul sau mai multi copii ai defunctului care i-au supravietuit. renuntatorul fiind luat n calcul la stabilirea rezervei . daca la mostenire vine un fiu al defunctului si doi nepoti. iar la mostenire vin in nume propriu cei trei copii ai acestuia (cotitatea disponibila va trebui sa se inscrie in limita a 1/2. de pilda. care prevede ca elementul determinant pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii (si. Dat fiind ca renuntatorii sau nedemnii sunt straini de mostenire. cum se intampla. iar nu de 1/4 din mostenire). Calculul se va face tot pe tulpini chiar si in cazul in care nu sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. atunci cand defunctul a avut un fiu. avand la randul sau copii. nepoti. Argumentele aduse in sprijinul acestei solutii. 841 C. 913 C. roman) se refera la copiii „lasati” de defunct.sau a caror rudenie a rezultat din adoptie. calculul se va face in functie de numarul tulpinilor. considera ca la stabilirea rezervei nu pot fi luati in considerare decat 243 . stranepoti etc. copii ai unui fiu predecedat. fara luarea in considerare a evenimentelor ulterioare. s-a pus problema daca se iau in calcul numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si cei care nu vin la mostenire. Pornind de la formularea art. in viata la deschiderea mostenirii. Cu toate acestea. intrucat sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. ar veni in mod subsecvent la mostenire). Daca unul dintre copiii defunctului este predecedat. respectiv a rezervei. civ. Stabilirea rezervei in cazul cand exista descendenti renuntatori sau nedemni. jurisprudenta franceza se situeaza in mod traditional pe pozitia ca rezerva trebuie calculata dupa situatia familiei la momentul deschiderii mostenirii. In aceasta conceptie. vin la mostenire. Principiul stabilit de art. a rezervei) este numarul copiilor „lasati de defunct”.) care. si anume. caci a admite contrariul ar insemna sa se accepte ca actiunea in reductiune ar putea profita si nerezervatarilor (care.

descendentii defunctului care vin efectiv la mostenire. ca si cea a descendentilor. 83 si urmat. Rezerva parintilor defunctului. Mutatis mutandis. dar rezervatari nu sunt decat cei dintai. Asa. care beneficiaza de o rezerva de 1/4 din succesiune. Stabilirea rezervei in cazul in care unul dintre parinti este renuntator sau nedemn. acestia din urma pot fi exherdati prin liberalitati in intregime de cel despre a carui mostenire este vorba. Si in acest caz se pune problema calcularii rezervei in cazul renuntarii sau nedemnitatii unuia dintre parinti. 673 C. in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor. adica doar cu diferenta dintre valoarea maxima a cotitatii disponibile si valoarea legatului facut de defunct(3/42/3=1/12). parintii fiind insa rezervatari sunt in drept sa pretinda reductiunea liberalitatilor care le incalca rezerva. de 3/4 din mostenire. Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora (supra nr. difera in functie de faptul daca la mostenire vin ambii sau doar unul dintre acestia. care nu sunt rezervatari. ar fi fost. 2 din Legea nr. iar nu si cei renuntatori sau nedemni . rezerva parintelui sau ramanand intangibila. colateralii privilegiati au dreptul la diferenta pana la limita maxima a cotitatii disponibile. fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. 843 C. fratele defunctului. 319/1944.). Ascendentii privilegiati-Cuantumul rezervei. daca la mostenire vine tatal defunctului. liberalitatile nu consuma cotitatea disponibila in intregime. daca acesta nu lasa descendenti. Conform art. atata timp cat cel putin trei raman mostenitori (reamintim. va fi nevoit sa se multumeasca doar cu 1/12 din mostenire. aceasta cuvenindu-li-se in intregime . civ. include pe mama si pe tatal defunctului. ale carui drepturi succesorale ab intestat. in mod corelativ. civ. 843 C. neprotejat insa de vreo rezerva. Daca parintii defunctului vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. Fara indoiala ca in cazul in care defunctul lasa patru sau mai multi copii renuntarea sau nedemnitatea unuia sau altuia dintre acestia. Este vorba asadar de parintii defunctului.1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor. rezerva este de 3/4 din mostenire).. Sotul supravietuitor-Cuantumul rezervei. prin vointa dispunatorului. Din dispozitiile art. adoptatorii vor lua locul parintilor firesti. rezulta ca. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste !/2 din mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte.. In masura in care. daca raman trei sau mai multi copii. rezerva fiind de 1/2 sau 1/4 din mostenire. In cazul filiatiei rezultate din adoptie. In randul mostenitorilor rezervatari art. de exemplu. liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. conform art. fara insa a putea cere parintilor vreo restrangere a rezervei. cote 244 . daca defunctul nu ar fi facut legatul. Concursul cu colateralii privilegiati. indiferent de numarul acestora. civ. un frate al acestuia si un legatar al carui legat echivaleaza cu 2/3 din succesiune (care nu consuma intreaga cotitate disponibila de 3/4). face ca drepturile celorlalti sa sporeasca in mod corespunzator datorita caracterului colectiv al rezervei. solutia va fi identica celei przentate mai sus in cazul descendentilor.

De pilda. Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu alti rezervatari (descendentii sau parintii defunctului) gratificati de de cujus prin donatii sau legate. nici o cotitate disponibila (si. 1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire. 3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4). urmand a fi tratat ca orice alt donatar sau legatar . care renunta la aceasta din urma calitate. 1/4 si 3/8 functioneaza doar atunci cand concureaza efectiv cu mostenitorii legali ai defunctului. existand o parte de mostenire care se defera potrivit regulilor mostenirii ab intestat . rezerva sotului supravietuitor nu va fi de 1/6 din mostenire. rezerva globala a mostenirii este de 5/8 (1/8 + 1/2). 1/6. atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor si un fiu al defunctului instituit ca legatar universal. iar nu si atunci cand mostenitorii legali ai defunctului sunt ei cei gratificati prin liberalitati si prefera sa renunte la calitatea de mostenitor legal in favoarea celei de gratificat (donatar sau legatar) beneficiar al cotitatii disponibile a mostenirii. iar nu legala. parintii si o sora a defunctului instituita legatara universala. iar nu legala. care opteaza pentru calitatea de mostenitoare testamentara. Stabilirea rezervei in functie de titlul de mostenire al celor care vin la succesiune. iar fiului defunctului 27/32 (rezerva de 15/32 + cotitatea disponibila de 12/32). daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3). din care sotului supravietuitor ii va reveni 5/32 (1/4 x 5/8). rezerva) nu este stabilita in considerarea 245 . 939 C. atunci cand la mostenire vin sotul supravietuitor. Afirmatia se verifica prin faptul ca.care. in final sotului supravietuitor revenindu-i 5/32 din mostenire. Desi textele legale nu sunt suficient de explicite . 1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati. civ. asa cum am vazut (supra nr. cotitatea disponibila de 3/8 (12/32) revenind tot fiului defunctului in calitate de legatar. nu este nici o diferenta intre situatia in care cotitatea disponibila a mostenirii revine prin liberalitati unui tert strain de mostenire sau unui mostenitor legal. corelativ. acestia pot veni la mostenire atat in calitate de mostenitori legali rezervatari. asa cum s-a sustinut in doctrina .). ci de 1/4. 1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati. se poate trage totusi concluzia ca rezerva sotului supravietuitor in procentele de 1/8. care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali). afara de cazul cotitatii disponibile speciale reglementate de art. fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2). venind in concurs la partea rezervata a mostenirii. iar fiului defunctului 15/32 (3/4 x 5/8). iar nu si cu sora defunctului. (infra nr. Din punct de vedere juridic. doar cu parintii. care se defera conform regulilor mostenirii legale. care a opat pentru calitatea de mostenitoare testamentara. 412 si urmat.104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de: 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4). lucru ingaduit de lege. cat si de beneficiari ai cotitatii disponibile a mostenirii. De pilda.

000 lei) revenind legatarului universal ca parte disponibila a mostenirii. 319/1944 in cazul in care vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului. Astfel.000 lei. 319/1944. acestea revin toate sotului supravietuitor in temeiul art.000 lei. alaturi de acestia. adica 75. care se ridica la 12. nu au punctato inca suficient. restul de 1/8 din mostenire (12.500. o chestiune pe care practica (notariala si judiciara) si doctrina nu au sesizat-o sau. 5 din Legea nr. iar la mostenire vin trei copii.persoanei celor gratificati prin liberalitati. sotul supravietuitor si un legatar universal.000 lei) se deduce rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire. aratandu-se ca problema este pusa gresit. Este. in orice caz. din cotitatea disponibila de 1/4 ramasa (25. si cu mostenitorii legali nerezervatari. ci intotdeauna 246 .) fata de o categorie de rezervatari sau alta.108 si urmat. ci in functie de obligatiile familiale ale defunctului (privite in abstract. civ.000 lei. rezerva sotului supravietuitor neputand fi imputata nici asupra rezervei celorlalti rezervatari. art. Problema imputarii rezervelor cand la mostenire vin alti rezervatari impreuna cu sotul supravietuitor. Daca insa defunctul a dispus prin liberalitati de aceste bunuri. in speta este de 3/4 din mostenire (art. Problema care s-a pus in practica judiciara a fost daca dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor influenteaza (fiind luat in calcul) sau nu rezerva succesorala cand acesta vine la mostenire in concurs cu parintii celui decedat . se pare. atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii defunctului. Solutia difera dupa cum defunctul a dispus sau nu in timpul vietii de aceste bunuri prin donatii sau legate . s-a apreciat ca sar pune problema daca rezerva lui se deduce (imputa) din rezerva celorlati rezervatari sau din cotitatea disponibila a mostenirii. dezafectandu-le scopului prevazut la art. nefiind luate in calcul la stabilirea rezervei intrucat parintii nu au nici o vocatie la ele. Corelatia dintre rezerva sotului supravietuitor si drepturile sale speciale conferite de art. in cazul in care defunctul nu a dispus in nici un fel prin liberalitati de bunurile in discutie. Potrivit acestei conceptii. drepturile succesorale ar terebui stabilite dupa cum urmeaza: se determina rezerva copiilor.). 5 din Legea nr. peste partea sa succesorala legala.). 5 din Legea nr. daca. Daca insa sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari.000. Aceasta conceptie a fost criticata. Asa cum am vazut (supra nr. 319/1944. 841 C. valoarea lor va fi luata in calcul la stabilirea rezervelor sotului supravietuitor si a parintilor defunctului. nici asupra cotitatii disponibile. rezerva sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu intreaga mostenire. 5 din din Legea nr. 319/1944 confera sotului supravietuitor un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.000. precum si asupra darurilor de nunta.500. de exemplu. drept neingradit de lege. venind la mostenire impreuna cu beneficiarii liberalitatilor care alcatuiesc cotitatea disponibila a mostenirii sau. Fara indoiala ca in cazul in care sotul supravietuitor este singurul rezervatar.000. care. raspunsul fiind ca imputarea s-ar face exclusiv asupra cotitatii disponibile . defunctul lasa la moartea sa bunuri in valoare de 100. eventual (cand liberalitatile nu consuma in intregime cotitatea disponibila a mostenirii).

civ.c si art. Solutia a fost fundamentata pe un argument de text. si pe un argument logic a pari. iar rezultatul se scade din intreg. pornindu-se de la constatarea ca aplicarea sistemului de calcul de mai sus poate conduce la rezultate inadmisibile. 1 lit. s-a avansat ideea ca rezerva sotului supravietuitor se va raporta la intreaga mostenire. Obiectiunea este corecta si trebuie primita ca atare. ne distantam critic de ea. acelasi lucru trebuie admis si in cadrul devolutiunii testamentare a mostenirii.319/1944) se insumeaza cu rezerva de 1/2 stabilita de art. cat si ale beneficiarilor liberalitatilor care se inscriu in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. ci si cele ale argumentului a pari. micsorand nu numai cotitatea disponibila a mostenirii. 319/1944. Raportarea cotelor tuturor rezervatarilor la intreaga masa succesorala ni se pare mai potrivita si mai logica decat sistemul raportarii cotelor de rezerva la sisteme de referinta diferite. in sensul ca in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor. calitate in care. la o analiza mai atenta. raportata de asemenea la intreaga mostenire. in loc de 1/4. considera rezerva sotului supravietuitor ca fiind de 1/6 din mostenire. dar astazi. in sistemul pe care il propunem. ci din restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor . civ. 1 lit. acest sistem de calcul pare sa fie in prezent unanim acceptat. aceasta se va imparti intre sotul supravietuitor si parintii defunctului conform regulilor mostenirii legale (art. ci si cotitatea disponibila a mostenirii. 407). in primul rand. primind mai mult decat daca nu s-ar fi facut legatul . in exemplul analizat. Desi considerat imperfect chiar de autorul sau . In plus. in favoarea parintilor. care se va deferi legatarei universale (daca sora defunctului a optat pentru calitatea de legatara. dedus din faptul ca daca in cadrul mostenirii legale drepturile succesorale ale sotului supravietuitor restrang drepturile celorlalti mostenitori legali. 1 lit. rezultand cotitatea disponibila a mostenirii de 1/4. 2 din Legea nr. 843 C. in ceea ce priveste rezerva colectiva de 3/4 din mostenire. coform dispozitiilor art. si art. 319/1944) in cote egale de cate 1/2 x 3/4=3/8. 843 C. restrangere care in acest caz se refera atat la drepturile celorlalti rezervatari. In sistemul de calcul propus de noi se respecta nu numai cerintele argumentului de text mentionat mai sus. caci. Am impartasit si noi initial aceasta conceptie. c din Legea nr. desi vointa dispunatorului a fost sa favorizeze prin legat pe sora sa. ci si rezerva celorlalti rezervatari ale caror drepturi vor fi calculate nu din intreg. b din Legea nr. Tinand seama de acestea. 319/1944 recunoscand sotului supravietuitor drepturi sucesorale „din averea celuilalt sot” (adica din intreg). cotele de mostenire se vor calcula dupa cum urmeaza: rezerva de !/4 a sotului supravietuitor raportata la intreaga mostenire (art. cota rezervei sotului supravietuitor este egala cu cea a 247 . iar in al doilea rand.asupra mostenirii in intregul ei . ar mosteni 1/3 din succesiune). art. instituirea legatarei face totusi ca cei favorizati sa fie parintii. 397). parintii defunctului si sora acestuia instituita legatra universala. rezerva revenind sotului supravietuitor restrangand nu numai rezerva parintilor. nu tine seama de caracterul colectiv al rezervei (supra nr. 1 si 2 din Legea nr. iar nu pentru cea de mostenitoare legala. In plus. asa cum am demonstrat mai sus (supra nr.

sora defunctului este mostenitor nerezervatar care poate fi exheredat in intregime. Reglementarile legale referitoare la cotitatea disponibila a mostenirii si la rezerva au ca obiect. se poate spune ca masa de calcul (sistemul de referinta) pentru determinarea rezervei si a cotitatii disponibile a mostenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. pe de o parte. ce nu cuprinde decat bunurile succesorale care se defera universal sau cu titlu universal. Cu alte cuvinte. Se includ in activul brut atat bunurile care formeaza obiectul legatelor sau instituirilor contractuale facute de defunct. In cazul in care cel decedat este o persoana casatorita. Masa de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile este o notiune mai extinsa. caci rezerva protejeaza pe cei in drept nu numai contra legatelor facute de defunct. pentru rezervatari mostenirea este legala. in exemplul analizat. 248 .. cum este cazul unor drepturi reale ca uzufructul. In schimb. fiind si acestea luate in calcul la stabilirea intregului in discutie. evident. decat daca sunt supuse reductiunii in favoarea rezervatarilor. este irelevant din moment ce. care nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala. rational si juridic. nici cu notiunea de masa partajabila. Stabilirea activului brut prin determinarea si evaluarea bunurilor lasate de defunct la data decesului-Determinarea bunurilor existente in patrimoniul defunctului. adica un patrimoniu reconstituit fictiv (contabil. iar nu si cele deferite cu titlu particular (legatele particulare). determinarea unor coteparti dintr-un intreg in functie de numarul si calitatea mostenitorilor rezervatari. Enumerare.parintilor. activul brut al mostenirii va cuprinde cota-parte cuvenita acestuia din bunurile comune. Toate bunurile care se afla in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. 849 C. desi. indiferent de natura lor (corporale sau incorprale. Se pune intrebarea ce reprezinta acest intreg? Asa cum rezulta din dispozitiile art. argumentul ca. mobile sau imobile). iar nu si donatiile facute de acesta in timpul vietii. in timp ce in sistemul criticat cota din partea rezervata a mostenirii care revine sotului supravietuitor (1/6) este mult mai mica decat cea revenind parintilor (5/12). iar pe de alta parte. intregul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii nu se confunda cu bunurile pe care le lasa de cujus la data deschiderii mostenirii. prin calcul pe hartie) . ci si impotriva donatiilor facute de acesta in timpul vietii. care se sting la data decesului titularului. situatie care. este cu totul inexplicabila. fac parte din activul brut. asa cum am vazut. ori al unor drepturi de creanta. neexistand nici un principiu de drept care sa stabileasca intr-un fel sau altul ca gratificarea unui mostenitor legal nerezervatar trebuie sa asigure acestuia o cota mai mare de mostenire decat partea sa legala. nimic nu o impiedica pe legatara sa renunte la legat si sa primeasca cota legala de mostenire care este mai mare. Masa de calcul si operatiunile pentru stabilirea acesteia. cotitatea disponibila a mostenirii care revine surorii legatare universale este mai mica decat cota legala a acesteia. In fine. ce cuprinde doar bunurile defunctului care se defera prin succesiune. cum se intampla si in cazul in care mostenirea este numai legala. cat si cele destinate infiintarii unei fundatii. uzul sau abitatia. civ. se exclud drepturile viagere.

Pasivul se scade din activul brut al masei de calcul rezultand activul net al acesteia. efectuarea operatiunilor de stabilire a masei de calcul in ordininea prevazuta de art. acestea din urma trebuie luate in considerare la 249 .849 C. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vieti. scotandu-le de sub incidenta disozitiilor legale speciale . cum este cazul cheltuielilor de inmormantare sau al cheltuielilor de lichidare si partajare a succesiunii. astfel incat valoarea acelor donatii consituie masa de calcul a succesiunii . gajul creditorilor chirografari neputandu-se intinde (asigurandu-le satisfacerea creantelor) decat asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului lor. ceea ce este inadmisibil. dupa cum activul depaseste sau nu pasivul. ci si impotrva celor facute de defunct in timpul vietii (donatiilor). Reunirea fictiva -. daca la activul brut s-ar reuni valoarea donatiilor facute de defunct si din rezultat s-ar scadea pasivul. civ. Ansamblul datoriilor aferente patrimoniului defunctului la data decesului alcatuiesc pasivul succesoral. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care soldul activului net este negativ (pasivul intrece activul brut). cum este cazul capitalului unei asigurari de viata ori al fructelor bunurilor succesorale culese dupa deschiderea mostenirii. De asemenea.). Iata de ce aceasta ordine a operatiunilor nu a putut si nu este acceptata. Intr-adevar. sau drepturile sub conditie suspensiva care nu s-a indeplinit inaintea dschiderii mostenirii. chiar daca au ca obiect obligatii nascute dupa deschiderea mostenirii. cresterile sau scaderile valorice ulteriorare nefiind luate in considerare. sensul notiunii. cum este cazul obligatiei legale de intretinere). nu intra in activul brut drepturile alcatuind mostenirile anomale (supra nr. ar avea consecinte inacceptabile din punct de vedere juridic. Daca soldul activului net este negativ (pasivul depaseste activul). Se inscriu in aceasta categorie atat datoriile defunctului care raman in fiinta si dupa data decesului sau (nu si cele care se sting. Deoarece rezerva protejeaza nu numai impotriva liberalitatilor mortis causa (legatelor).cum este cazul rentei viagere. mai mare decat activul) sa fie suportat de donatari. reunirea fictiva a donatiilor se face la un sold considerat a fi egal cu zero. afara de cazul in care de cujus a dispus de ele prin legate. Situatia in care soldul este negativ. cat si sarcinile succesiunii. Estimarea acestor bunuri se va face dupa starea si valoarea lor de la data deschiderii mostenirii. acestea avandu-si cauza in decesul lui de cujus sau in faptul ca sunt consecinta incheierii conturilor succesiunii . care indica daca succesiunea este solvabila sau nu. Bunurile facand parte din activul brut al masei de calcul trebuie sa fie estimate valoric pentru a se putea determina daca liberalitatile facute de defunct se inscriu sau nu in limitele cotitatii disponibile. operatiunea fireasca dupa stabilirea activului brut fiind cea a deducerii pasivului pentru a se determina activul net al masei de calcul si abia apoi reunirea pentru calcul a valorii donatiilor . ar insemna ca pasivul succesiunii (prin ipoteza. Bunurile care nu au apartinut niciodata defunctului nu intra nici ele in calcul. iar nu si asupra celor iesite legal din acesta . Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut-Pasivul succesoral se deduce din activul brut. 8 si urmat. Evaluarea activului brut.

civ. după caz. supra nr. Partea îndreptăţită trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune.) valoarea donatiei. Astfel. a obligaţiilor contractuale. o cale nejustificată de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. va fi egal cu zero -.prevede acest lucru in mod expres. ar însemna să i se acorde o primă de încurajare. Cu alte cuvinte. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune părţii care nu-şi execută obligaţia. neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. de natură a contribui la executarea întocmai şi cu bună-credinţă. Pentru admiterea acţiunii având ca obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale. să acorde un termen de graţie părţii acţionate. putând. Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic. rezoluţiunea nu operează de drept. s-a afirmat că rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă. desfiinţare care produce efecte retroactive. La activul net rezultat dupa scaderea din activul brut a pasivului succesiunii (care. 849 C.stabilirea masei de calcul. În aceste condiţii. împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte. în cazul în care nu se îndeplinesc. care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părţi. a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu. în mod culpabil. Acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum şi de avânzii ei cauză. rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată. 422) se adauga „prin calcul” (art. Rezoluţiunea judiciară-Potrivit art. 1021 Cod civil. atunci cand pasivul este mai mare decat activul brut. civ. cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului. 91) Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. independente de 250 . Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului-În doctrină. Rezoluţiunea contractului şi nulitatea-Deşi ambele au ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului. garanţie a respectări contractului. între rezoluţiune şi nulitate există şi importante deosebiri. pe cale judiciară sau convenţională. constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului. Art. obligaţiile asumate prin convenţie. Nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativităţii contractelor. în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului. Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea. 849 C. legea recunoaşte instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii. pe când rezoluţiunea are ca premisă un contract perfect valabil încheiat.

În legătură cu toate pactele comisorii este necesar a fi făcută observaţia generală că singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea este creditorul care şi-a executat sau se declară gată să-şi execute obligaţiile. deşi obligaţia nu a fost îndeplinită la termen totuşi ea a fost executată înainte de a fi avut loc declaraţia de rezoluţiune. de îndată ce a expirat termenul de executare. rezoluţiunea depinde de un eveniment viitor şi nesigur. ci aceea a riscului contractului. Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor. pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractuală prin care părţile prevăd că. Înscrierea în contract a unui 251 . fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. nu se va pune problema rezoluţiunii. Pactul comisoriu de gradul III constă în clauza prin care se prevede că. Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care părţile prevăd că. în cazul în care una dintre ele nu execută prestaţiile ce le datorează. în cazul pactului comisoriu. Rezoluţiunea convenţionalăClauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat. contractul se consideră desfiinţat de drept. Instanţa sesizată de partea care nu şi-a executat obligaţia va putea totuşi să constate că. fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără intervenţia instanţei de judecată. în condiţiile prevăzute de lege. În cazul condiţiei rezolutorii. Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile. în cazul neexecutării obligaţiei. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu mai mare severitate. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. Astfel. dar va putea să constate că rezoluţiunea nu a avut loc. Dimpotrivă. în cazul în care una dintre părţi nu îşi va executa obligaţiile sale. contractul se desfiinţează. contractul se consideră rezolvit de plin drept.voinţa debitorului. O asemenea stipulaţie are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului. După modul în care sunt redactate. rezoluţiunea se datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se pune în valoare la iniţiativa creditorului. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o modalitate a contractului. constatând îndeplinirea acestor condiţii. instanţa nu poate acorda un termen de graţie. Instanţa de judecată sesizată de una dintre părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata faptul că rezoluţiunea contractului a operat de plin drept. Instanţa judecătorească. debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. străin de comportamentul debitorului şi nu are caracter sancţionator. Punerea în întârziere este foarte importantă. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezoluţiunii. urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. Aceasta înseamnă că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să acorde termen de graţie şi să se pronunţe referitor la oportunitatea rezoluţiunii contractului.

în orice alt mod. în cazul bunurilor mobile şi prin uzucapiune. Contractul de închiriere. părţile fiind ţinute să-şi restituie prestaţiile efcetuate în temeiul contractului desfiinţat. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părţile contractante printr-o clauză penală. regimul juridic al rezoluţiunii. urmare a caracterului retroactiv al rezoluţiunii. De aceea.pact comisoriu expres nu înlătură posibilitatea acestuia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. Prestaţiile executate în trecut. fiind de regulă ireversibile. Faţă de terţi. ori este. resolvitur jus accipientis”. este normal ca şi cealaltă parte să fie exonerată de executarea obligaţiei sale corelative. se poate spune că rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se numeşte reziliere. o parte nu vrea să-şi execute obligaţia sa. rămân definitiv executate. În caz contrar. cu excepţia faptului că desfiinţează contractul numai pentru viitor. este un contract cu execuţie succesivă. chiar dacă în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligaţiei de către cealaltă parte. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului Ca efect al rezilierii. efectele viitoare ale contractului încetează. culpabilă de această neexecutare. Debitorul care nu şi-a executat obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului. întinderea daunelor interese va fi stabilită de instanţa de judecată. terţii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bună credinţă (art. de exemplu. în timp. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea “nemo plus juris ad alium transfere potest. Cu toate acestea. el are dreptul să ceară. 1909 Cod civil). conform art. Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. sub toate celelalte aspecte. Efectul principal constă în desfiinţarea contractului. atât pentru trecut (ex tunc). rezilierii i se aplică. în cazul bunurilor imobile. rezoluţiunea contractului are ca efect repunerea lor în situaţia anterioară. 92) Riscul contractului. Rezoluţiunea produce efecte între părţile contractului şi faţă de terţi. În doctrină s-a afirmat că. fără însă ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a executat până atunci. pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. Astfel. cât şi pentru viitor (ex nunc). pe lângă rezoluţiunea contractului. Între părţi. rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit. quam ipso habet”. conform principiului “resoluto jure dantis. obligarea debitorului la plata de daune interese. 1084 Cod civil. Se poate întâmpla însă că dintr-o 252 . Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă. Când în cadrul unui contract sinalagmatic.

astfel. deci nu în întregime ca în situaţiile precedente. Astfel: în materie de închiriere. stipulaţia prin care vânzătorul se obliga să vândă bunul cumpărătorului şi stipulaţia prin care cumpărătorul se obliga să plătească preţul vânzătorului. una dintre părţi să se afle în imposibilitatea de a-şi executa obligaţia. În dreptul medieval. prin caz fortuit. obligaţia fiecărui contractant este cauza executării obligaţiei de către celălalt contractant. neexecutarea obligaţiei uneia dintre părţi lipseşte de suport juridic obligaţia celeilalte care. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori constă în caracterul reciproc şi interdependent al obligaţilor ce revin părţilor contractante. dacă în timpul locaţiunii lucrul închiriat piere în totalitate. la contractul de vânzare-cumpărare. adică să suporte riscul contractual. calitatea de debitor al unei obligaţii imposibil de executat şi deci suportă riscul contractului. În dreptul roman. libera pe vânzător. Imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiei debitorului lipseşte de cauză obligaţia creditorului.împrejurare independentă de voinţa părţilor. care trebuia să plătească preţul. lucrul confecţionat de antreprenor piere fortuit. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecţionarea lucrului Antreprenorul are. în materia contractului de antrepriză. Ca urmare. ceea ce înseamnă că debitorul 253 . soluţia injustă din dreptul roman. dar acesta face unele aplicaţii. De aceea şi obligaţiile izvorâte din cele două stipulaţii erau independente una faţă de alta. în diferite materii. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilităţii fortuite de executare a obligaţiei ce revine uneia dintre părţi. pierderea fortuită a bunului înainte de predare. Se pune atunci problema de a şti dacă partea cealaltă mai este ţinută să-şi execute obligaţia ce-i revine ori. nu va mai trebui să fie executată. două situaţii sunt posibile: fie soluţia de a se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să se execute de cealaltă parte. în acest caz. a fost înlocuită. dacă înainte de predare. ci în exprimarea contractuală de res perit debitori. ceea ce înseamnă că locatorul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaş (art. şi în dreptul civil modern. Problema suportării riscurilor contractuale a fost soluţionată diferit în decursul timpului. nu însă şi pe cumpărător. Cu alte cuvinte. de exemplu. În contractele sinalagmatice. cu alte cuvinte. Această soluţie s-a transmis. însă nu în exprimarea extracontractuală de res perit domino. Regula că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat nu este formulată de Codul civil. din considerente de echitate. 1423 Cod civil civil). cu titlu de regulă. Regula menţionată înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă. deci res perit emptori. contractul se consideră de drept desfăcut. dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de executat. care exprima aplicarea la vânzare-cumpărare a adagiului res perit creditori. cu soluţia res perit domino. Locatorul este debitorul unei obligaţii imposibil de executat şi va suportă riscul contractului. ale regulii. În cazul în care obligaţia devine numai parţial imposibil de executat. contractele sinalagmatice aveau la bază două stipulaţii independente.

obligaţiei imposibil de executat suportă riscul contractului în măsura obligaţiei neexecutate de el; fie soluţia desfiinţării sau desfacerii în întregime a contractului, dacă parte ce ar putea fi executată nu asigură scopul pentru care contractul a fost încheiat. În această situaţie riscul contractului este suportat integral de către debitorul obligaţiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractuale se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor care s-au obligat fiecare numai în consideraţia executării obligaţiei corelative, motiv pentru care această regulă, care pune riscurile în sarcina debitorului obligaţiei a cărei executare a devenit imposibilă, nu are caracter imperativ, aşa încât părţile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pildă, pentru a o impune creditorului. Cazul fortuit, care determină aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, în sensul că ambele obligaţii se consideră ca şi cum nu au existat niciodată. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate-Riscul contractului capătă o soluţie specifică în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert. O asemenea problemă se pune în situaţia în care lucrul care a făcut obiectul contractului a pierit dintr-o cauză fortuită, înainte de a fi fort predat de către transmiţător. Regula consacrată în legislaţie este aceea că în cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). Cu privire la transmiterea proprietăţii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: “În contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimţământului părţilor, şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”. Codul civil face aplicaţia practică a aceste reguli în materia contractului de vânzare-cumpărare, conform dispoziţiilor art. 1295 alin. 1: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”. În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai odată cu predarea către cumpărător, deoarece ca regulă, numai în acest moment se realizează individualizarea bunurilor. În consecinţă, în cazul bunurilor de gen, dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat, adică de vânzător. Pieirea unor bunuri de gen nu înlătură obligaţia vânzătorului de aşi executa în natură obligaţia. Chiar dacă toate bunurile din patrimoniul vânzătorului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit, vânzătorul este obligat să-şi procure altele, de acelaşi fel, spre a-şi executa obligaţia (genera non pereunt). În caz de neexecutare vânzătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri. Riscul contractului va fi suportat de către vânzător şi atunci când, deşi este vorba de un bun cert, înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu îşi executase la termenul prevăzut, obligaţia de predare, în acest sens 254

fiind dispoziţiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care menţionează expres că “lucrul este în rizicopericolul creditorului, afară dacă debitorul este în întârziere; în acest caz rizico-pericolul este al debitorului”. Debitorul pus în întârziere poate scăpa de urmările riscului numai dacă dovedeşte că lucrul ar fi pierit chiar dacă ar fi fost predat cumpărătorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil).În cazul în care, deşi este vorba de bunuri certe, transferul proprietăţii nu se produce la încheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul proprietăţii, riscul contractului va fi suportat de către vânzător, atât ca aplicare a principiului res perit domino, cât şi pentru că el este debitorul obligaţiei imposibil de executat. O situaţie deosebită apare în cazul în care transferul proprietăţii este afectat de o condiţie. Astfel, urmează a se distinge după cum este vorba de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. În cazul în care vânzarea a fost încheiată sub condiţie suspensivă, transmiterea proprietăţii lucrului individual determinat este subordonată realizării condiţiei. Dacă lucrul piere în mod fortuit pendente conditione, legea dispune că riscul îl va suporta vânzătorul, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la împlinirea condiţiei., iar cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar dacă se împlineşte condiţia (art. 1018 Cod civil). Dacă pendente conditione lucrul a pierit numai în parte, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea obţine vreo reducere a preţului (art. 1018 alin. 3 Cod civil). Dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie, cumpărătorul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului şi se află în aceeaşi situaţie în care se găseşte vânzătorul în contractul încheiat sub condiţie suspensivă. Dacă lucrul piere mai înainte de realizarea condiţiei rezolutorii, riscul îl suportă cumpărătorul, proprietar sub condiţie rezolutorie, care va trebui să plătească deci preţul, deşi dreptul său de proprietate este desfiinţat cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. În concluzie se poate afirma că ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condiţie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de către acea parte care are calitatea de proprietar sub condiţie rezolutorie.

93) Simulaţia. Simulaţia, este o excepţie de la opozabilitatea faţă de terţi a contractului şi înseamnă că, în anumite împrejurări şi condiţii, o terţă persoană este îndreptăţită să nu ţină seama, să ignore, să poată deci să respingă, acele situaţii juridice care au fost create prin anumite contracte. O asemenea împrejurare ne natură a face inopozabil faţă de terţi un anumit contract este simulaţia. Pentru a ne găsi în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret – contraînscrisul – să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent. 255

Exemplele de simulaţie pe care ni le oferă dreptul român înfăţişează toate formele simulaţiei, aşa cum sunt ele clasificate: actul fictiv, actul deghizat şi interpunerea de persoane. Contractul aparent poate fi fictiv, caz în care părţile disimulează total realitatea, creând aparenţa existenţei unui contract, care însă, în realitate nu există. Contractul poate fi deghizat, atunci când părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, faţă de terţele persoane, ascunzându-l, printr-un alt contract. Deghizarea poate fi totală, când se urmăreşte a se ascunde însăţi natura contractului secret. Deghizarea poate fi parţială, dacă contractul aparent se mărgineşte a face să fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. O altă formă a simulaţiei este interpunerea de persoană, caz în care contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret – contraînscris – prin care se precizează că adevăratul beneficiar al contractului este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Scopurile urmărite prin simulaţie, sunt dintre cele mai variate: fie pentru a induce în eroare terţele persoane, fie pentru a sustrage de la urmărire din partea creditorilor a unor lucruri, indicarea unui preţ mai mic la înstrăinări de bunuri pentru a se plăti taxe mai reduse de timbru, ori pentru adopţii şi căsătorii fictive. etc. Sancţiunea specifică a simulaţiei este, inopozabilitatea faţă de terţele persoane a simulaţiei juridice create prin contractul secret şi, după caz, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie. Acţiunea specifică în această materie este acţiunea în simulaţie, prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al operaţiei, spre a se face să se aplice efectiv singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor – contractul secret. Efectul principal al acţiunii în simulaţie este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret, al contraînscrisului. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil, în el însuşi. Acţiunea în simulaţie poate fi exercitată de ori ce persoană interesată să invoce în favoarea sa actul secret, constatarea sau pronunţarea nulităţii simulaţiei. Deci este imprescriptibilă.

94) Starea civilă ( noţiune, reglementare, delimitare, caractere juridice ). Identificarea persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si 256

metodologia de aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile. In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate, starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva -; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia, aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile. Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei, cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita, tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si dobandeste, 257

prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila, Legea nr. 119/1996, aln. 1: “Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila”; aln. 2: “Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului, sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave”; aln. 3: “Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari”. Elementele starii civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile, deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila, atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul familiei: “Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii”. Un al doilea mod este recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: “Daca nasterea n-a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe 258

Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare judecatoreasca. Codul familiei: a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. ex lege fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului: in folosul celui care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor plateste pe alt creditor ce are preferinta. printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. Codul familiei. Codul familiei. Codul familiei. declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei. Subrogatia conventionala poate fi: consimtita de creditor-opereaza prin acordul de vointe realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. mod care poate sa intervina potrivit art. intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. Ca mijloc de transmitere a obligatiilor subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care. Filiatia se stabileste prin prezumtia de pater. Subrogatia legala opereaza de drept.copil”. in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor. nu este necesar acordul debitorului. platind datoria debitorului devine creditr al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit. filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei. Se poate stabili filiatia fata de tata in doua moduri: Potrivit art. prin recunoastere voluntara facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art. 50. aln. in folosul celui care platind 259 . daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie”. care nu poate fi dovedit in mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de stabilire a filiatiei. 53. Filiatia fata de tata-Spre deosebire de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii. subrogatia consimtita de debitor-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe creditor. b) Cazul in care se contesta. 59. b) Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita la data nasterii sau la data conceperii. a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este casatorita la data nasterii copilului. printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista copilul si care poate fi pornita de catre mama. 57. cat si acela nascut de o familie care era casatorita la data conceptiei copilului. dar trebuie indeplinite anumite conditii: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma insrisului autentic. 95) Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei. 2: “Copilul nascut dupa desfacerea. prevazuta de art. in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert pe care il subroga in drepturile creditorului platit. chiar daca este minora ori de catre reprezentantul legal. subrogand pe tert in drepturile creditorului initial.

Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. plateste pe creditor pentru a preintampina urmarirea bunului. Potrivit art. In concluzie. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. 1. cauze. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. 7 alin. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. 96) Suspendarea prescripţiei extinctive (noţiune. limitative prevazute de lege. Potrivit art. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre 260 . Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. de drept. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. iar potrivit art. art. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. sub sanctiunea pierderii acestui drept. Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. in folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la palta datoriei are interes de a o desface si il plateste pe creditor. pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. se stinge prin prescriptie. regula generala. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen Regula generala potrivit art. efecte). pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. Caracterele cauzelor de suspendare sunt :legale. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. 13-14. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. pe timpul cat dureaza situatiile. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. in folosul mostenitorului care acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau pe un creditor al mostenirii. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . alineatul 1. a curgerii termenului de prescriptie.un imobil ipotecat. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial.

efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. in asa fel incat. 15 alin. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. printr-o hotarare definitiva.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: anterior datei intreruperii. din momentul in care el fusese blocat. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. suspendarea nu produce nici un efect juridic. Pentru perioada anterioara cauzei. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. pe toata aceasta perioada. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. posterior intreruperii. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. 15 alin. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. este efectul precizat in art. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. In legatura cu cazul de forta majora. prin urmare. Cererea de chemare in judecata. prescriptia este stearsa. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. inundatia si altele. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. adica inlaturata. in esenta. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. Ulterior cauzei de suspendare. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca: actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). din momentul in care produce. consta in reluarea cursului prescriptiei. Repunerea in termen. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. actiunea sa fie admisa. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art.orice alta persoana care. oprit. apare necesar definirea acesteia: forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Ca si in cazul suspendarii. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. Pe durata cauzei de suspendare. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. din motive 261 . reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini.

Secretarii consiliilor locale. In esenta. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi judecatoresti. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare.temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 262 . Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. si art. 97) Testamentul autentic. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru. nejustificat. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. civ. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. cererea de chemare in judecata. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. care poate fi atacata la judecatorie. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei.36/1995) este auteentifiat de notarul public. potrivit legii. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. datele de identificare a testatorului. Apoi testamentul autentic este un act de autoritate publica.65 din Legea nr. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Testamentul autentic este acela care. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii.86o C. (art.

data fiind simplitatea formei sale. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. fie cu prilejul intocmirii acestuia. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf.. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. asadar.). vopsea. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. semnata si datata de mina testatorului. (cu cerneala. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. Astfel.98) Testamentul olograf. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. sticla etc. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. pe lemn. cu pasta. cu creion. sau se inlatura unele dispozitii 263 . carbune etc. stenografie). Se accepta scrierea pe etape a testamentului. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. Apoi. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. Codul civil prevede in art. ca nu orice scriere olografa. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. Din formularea data de legiuitor vom retine.) si pe orice material (pe hirtie. pe pinza. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. dar fara cunostinta sa. el poate fi usor sustras sau distrus. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. stersaturile etc. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. datat si subsemnat de mina testatorului”. material plastic. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului. cu creta. s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Daca insa este vorba de dispozitii noi. fie ulterior. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace.

Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. revocind dispozitiile anterioare. semnate si datate de mina testatorului. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. In primul rind. daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. in cazul testamentelor succesive. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte.anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. In al doilea rind. Nu are importanta locul unde este inserata. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca 264 . ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator.ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. Data trebuie indicata prin precizarea zilei. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului.

Principiul dobandirii imediate la data deschiderii succesiunii. legatele 265 . Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. Cand la mostenire vine un singur mostenitor universal. Semnatura trebuie sa fie de mina. astfel incat nu poate dispune de acestea fara acordul celorlalti. indiferent daca este vorba de drepturi reale sau de creanta. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. si indiferent daca succesiunea este legala. patrimoniul succesoral se transmite acestora in stare de indiviziune.actul a fost incheiat in forma definitiva. In cazul nasterii starii de indiviziune succesorala. Spre deosebire de transmisiunile universale sau cu titlu universal. fiecare detinand o cota-parte din activul succesoral. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului. Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit. Transmisiunea succesorala este una aparte intrucat nu are ca oiect un bun sau altul. Codul civil prevede in art. substituindu-se acestuia in calitatea de titulari ai patrimoniului succesoral sau al unei cote-parti ideale din acesta. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. iar cand vin doi sau mai multi. iar uneori chiar fara ca sa stie. Calitatea de subiect activ al drepturilor succesorale. stampilei ori a sigiliului. niciunul dintre succesori nu are drepturi exclusive asupra elementelor active ale patrimoniului succesoral. oricare ar fi natura acestora. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. acesta devine unic titular al patrimoniului succesoral. Nu se admite ca valabila punerea parafei. testamentara sau conventionala. care au vocatie la intregul patrimoniu succesoral sau la o cota parte din acesta. drepturile facand parte din activul succesoral sunt dobandite de succesori imediat si de plin drept de la data deschiderii mostenirii. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. De cujus poate dispune mortis causa de bunurile sale si individual prin legate particulare. 99) Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii. se transmite de la de cujus la mostenitorii sai fara ca acestia din urma sa trebuiasca sa faca ceva.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala.

Sezina si dobandirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari Reglementare legala. cu consecinte daunatoare pentru patrimoniul succesoral. avand dreptul sa opteze fie pentru acceptarea mostenirii (si. dinafara casatoriei sau din adoptie.Din textul de lege mentionat. fara a fi necesare indeplinirea unor formalitati. adica rudele in linie dreapta ale defunctului . care este o chestiune abstracta. Conform dispozitiilor art. in ideea evitarii pe cat este posibil a conflictelor intre succesibili (mai ales intre mostenitorii legali si legatari). in timp ce toti ceilalti mostenitori . si solutia acordarii unor puteri in acest sens unora dintre succesori. Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. chiar de la deschiderea succesiunii mostenitorii sai fiind considerati a-i succede de plin drept lui de cujus. la o cota-parte din universalitate sau doar la unul sau altul din bunurile succesorale. daca au vocatie universala. testamentari sau contractuali -. iar de altii de-a dreptul inutil si bizar . 653 alin. desi considerat de unii enigmatic .particulare confera celor gratificati vocatie la un bun anume din patrimoniul succesoral (drept real sau de creanta). civ. pentru consolidarea tilului de mostrenitor).fie acestia legali. Aceasta transmisiune opereaza si ea automat la data deschiderii succesiunii. dupa modelul francez. legiuitorul a avut de ales intre solutia numirii unui tert ca administrator al succesiunii. Art. a ramas neschimbat de la adoptarea Codului civil. Se poate asadar trage concluzia ca transmisiunea drepturilor succesorale opereaza de drept la data deschiderii mostenirii. ci doar un simplu avand-cauza (succesor la bunuri) al acestuia. in care nu se stie exact cine vine efectiv la mostenire si care sunt bunurile ce vor reveni mostenitorilor. Aceast sistem. s-a oprit si legiuitorul nostru. cu dubla misiune de a verifica titlurile pretendentilor si de a gestiona succesiunea . civ. rezulta totusi destul de limpede ca unii mostenitori sunt preferati. implicit. Caracterele sezinei-Caracterul de ordine publica. In aceasta situatie. nu exista nici o discontinuitate in cazul decesului unei persoane fizice. 653 C.. desi aspru criticat intrucat este „lipsit de orice logica si gresit din toate punctele de vedere” . in privinta stapanirii efective. 1 C. dar in acest caz legatarul nu mai este considerat fi continuator al persoanei defunctului. mostenitorii sezinari sunt doar descendentii si ascendentii. toti succesibilii. indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari. prevede ca „descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului” si ca „ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei”. au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila. la care. Daca sub aspectul proprietatii. de la decesul titularului si pana la exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre succesibilii cu vocatie succesorala. administrare si dispozitie in privinta bunurilor succesorale. precum si a indeplinirii actelor de conservare. Mostenitorii sezinari. fara nici o verificare prealabila intrucat este vorba de rudele de sange in linie dreapta ale defunctului. Transmisiunea succesorala insa nu este obligatorie. Sezinei i se recunoaste caracterul de ordine 266 . fie pentru renuntarea la mostenire. exista o perioada de incertitudine. in sensul ca au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii mostenirii.

fiind marginita in timp. indiferent de ordinea chemarii lor la mostenire. Caracterul de ordine publica al sezinei nu impiedica insa pe succesori sa renunte sa se prevaleze de aceasta . plata legatelor). Nu aceasta este insa si solutia Codului civil. actiunea in revendicare contra unui tert care detine bunuri succesorale. sezinarii nerezervatari ar trebui sa ramana investiti cu sezina .) nu contravine caracterului de ordine publica al sezinei legale. cel putin in cazul in care exheredarea este facuta prin instituirea de legatari. trebuie subliniat. incasarea pretului vanzarii bunurilor mobile. fiind investiti cu puterea „de a controla titlul celor carora nu le este conferita” . mostenitorii subsecventi putand accepta succesiunea conditinat (virtual) de renuntarea celor chemati in rang preferat . motiv pentru care sezinarii legali care „vin in concurs” cu un executor testamentar isi pastreaza toate prerogativele prevazute de lege. In cazul renuntarii la mostenire a succesorului in rang preferat. sens in care se spune ca este succesiva . ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp. ea nu confera celui indreptatit sa o exercite decat atributii limitate doar la exercitarea unor acte conservatorii (acte de intrerupere a unei prescriptii. daca succesorul chemat in primul rand la mostenire ramane inactiv. n. 361 si urmat. Totusi. iar atunci cand sunt intrunite conditiile pentru exercitarea sezinei virtuale. conferind executorului doar atributiile unui administratorsechestru (conservarea bunurilor mobile. avand printre atributii si pe aceea de „politie a mostenirii”. actiunea pentru anularea unui testament) . ci numai daca acesta ramane inert. nici nu poate modifica atributiile conferite de lege sezinarilor . decurgand din ratiuni practice de conservare a drepturilor succeorale. nu ingaduie in nici un caz succesibilului de rang subsecvent sa se amestece in gestiunea mostenirii cand este asigurata efectiv de cel chemat de lege la mostenire in primul rand. aceasta neputand fi disociata de vocatia succesorala . n. Caracterul individual. sezina trece la urmatorul chemat de lege la mostenire. C. mostenitorii subsecventi pot sa preia posesia mostenirii si sa exercite actiunile referitoare la aceasta. dimpotriva.) posesiunea bunurilor cuprinse in testament”. pierd totusi indirect dreptul la sezina. iar nu colectiva. Sezina virtuala. Caracterul succesiv. Sezina executorului testamentar este una limitata doar la bunurile mobile succesorale. Faptul ca defunctul poate numi un executor testamentar cu sezina (supra nr. Afirmatia nu este pe deplin convingatoare.-. legatarul universal va cere de la justitie (in prezent. mai putin cele revenind acestui administrator sechestru .publica. in sensul ca de cujus nici nu poate priva de sezina pe succesorii carora legea le-o acorda. ci. 891 precizeaza ca atunci „cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari. caci daca sezinarii sunt preferati de plano de lege in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. Sezina este individuala. care in art. Majoritatea autorilor este de acord ca sezinarii nerezervatari putand fi exheredati de defunct. Solutia se impune intrucat mostenitorii 267 . notarul public -.D. nici nu poate acorda sezina altor persoane decat cele prevazute de lege. actiunea in petitie de ereditate. solutie care se justifica prin caracterul virtual al sezinei. conform ordinii in care sunt chemati de lege la mostenire .

De la data deschiderii succesiunii. fara a fi insa obligati la aceasta. Sezina da dreptul la exercitarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale. se pune problema daca ceilalti pot actiona si pentru partea de mostenire revenind acestora sau numai pentru partea lor.Preluarea bunurilor succesorale. 583 si urmat. bunurile succesorale (infra nr. iar nu la bunurile facand parte din aceasta privite ut singuli . Dupa unii autori. civ. Sezina permite titularului sau sa actioneze in justitie impotriva tertilor sau chiar a mostenitorilor nesezinari (pana la trimiterea in posesie) pentru a obtine predarea bunurilor succesorale. ramanand inactivi. intrucat formeaza obiectul unui legat particular) . Cand comostenitorii se inteleg intre ei asupra exercitarii sezinei. celor trei copii ai defunctului). Administrarea bunurilor succesorale. nu exclude interventia justitiei in cazul in care intre sezinari si legatari se nasc neintelegeri. de pilda. Exercitarea sezinei de catre un singur comostenitor (sau unii dintre acestia) se justifica numai daca ceilalti comostenitori se dezintereseaza de mostenire.subsecventi nu au fost inclusi de lege (art. 653 alin.Aceasta. desigur. chiar daca nu au dreptul la acestea (de exemplu. acestea fiind preluate in interesul succesiunii.. iar nu pentru intreg. sa exercite singur actiunea in revendicare a unui bun succesoral pentru reconstituirea integralitatii masei partajabile . Majoritatea autorilor este insa de parere ca sezina este indivizibila. De asemenea. 1060 C. 2 C.Efectele sezineiVerificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari-Preferati de lege pentru ratiunile aratate mai sus. la cerere. mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stapanirea materiala a bunurilor succesorale. fiecare sezinar poate exercita sezina doar in limitele cotei-parti ce ii revine din succesiune. dar daca unii dintre comostenitori raman inactivi. Daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori legali de acelasi rang (de pilda.) . conform carora erezii „nu pot cere creanta. sezina putand sa-si produca celelalte efecte ale sale fara preluarea efectiva a bunurilor. 268 . adica de a verifica titlurile de mostenire ale succesorilor nesezinari si de a le preda acestora amiabil. diferendul ar putea fi rezolvat prin numirea de catre instanta judecatoreasca a unui administrator provizoriu insarcinat cu gestiunea masei succesorale pana la partaj . solutia fiind dedusa din dispozitiile art. fara a avea insa dreptul de a dispune de acestea decat in limitele drepturilor sale succesorale. permitand perceperea fructelor si incasarea creantelor succesorale. permite exercitarea actiunii in nulitatea unui act juridic incheiat de defunct sau a actiunii pentru incasarea unei creante succesorale . iar nu si atunci cand isi pun drepturile in valoare . sezina apartine tuturor acestora. Caracterul indivizibil. civ. nu exista nici o dificultate. sezinarii sunt investiti de lege cu puterea de a face politia succesiunii.) in categoria mostenitorilor care trebuie trimisi in posesie. Indivizibilitatea sezinei permite comostenitorului diligent. Preluarea si administrarea bunurilor succesorale. Sezina nu confera insa nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale. In caz de dezacord intre comostenitori in legatura cu exercitarea sezinei. in aceleasi conditii. deoarece se refera la universalitatea succesorala. iar nu al mostenitorilor sezinari. sau… nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare” .

Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari-Mostenitorii legali nesezinari. 653 alin. Cand intre mostenitori exista neintelegeri care impiedica finalizarea procedurii necontencioase prin eliberarea certificatului de mostenitor. daca legatul particular are 269 . Actiunea in petitie de ereditate (infra nr. Efectele trimiterii in posesie. neavand calitatea de a introduce actiuni de a sta ca parat in procesele introduse de terti contra succesiunii si nici de a administra bunurile succesorale. ci direct mostenitorilor. iar pe de alta parte sa fie parati in actiunile introduse de terti contra succesiunii. sezinarii nu pot tranzactiona sau face compromisuri cu privire la bunurile succesorale . fiind in drept sa introduca orice actiune petitorie sau posesorie apartinand acestuia. de la data deschiderii succesiunii. conform legii. ceea ce face ca actele de administrare sau actiunile introduse de acestia anterior sa devina valabile . Afara de rudele in line dreapta ale defunctului. civ. 2 C. Caile de realizare a trimiterii in posesie. sezinarii care le-au perceput anterior avand obligatia de a da socoteala de acestea. Procedurile mentionate au ca finalitate verificarea vocatiei succesorale si intinderea drepturilor mostenitorilor care solicita trimiterea in posesie.). 36/1995). de la data deschiderii mostenirii (in cazul fructelor. pe de o parte aceasta actiunea nu a apartinut defunctului. desi este proprietar al drepturilor succesorale din momentul deschiderii mostenirii.restul trebuind sa fie pastrat la dispozitia celor carara le revin. 83 si 85 din Legea nr. Cei trimisi in posesie au dreptul la fructele si veniturile bunrilor succesorale incepand de la data deschiderii mostenirii. nu are exercitiul drepturilor succesorale. procedura de trimitere in posesie este gratioasa (necontencioasa). adica dupa indeplinirea unei proceduri de verificare a vocatiei la mostenire. pe de o parte. deoarece. Trimiterea in posesie se realizeaza prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala (art. mostenitorii desemnati ca atare de lege se substituie defunctului. Pana la trimiterea in posesie mostenitorul legal nesezinar. iar pe de alta parte. Trimiterea in posesie trebuie solicitata chiar si in cazul in care la mostenire vine un singur mstenitor legal nesezinar. Neavand insa dreptul de dispozitie asupra succesiunii. Reprezentarea in justitie activ si pasiv a intereselor succesiunii Ca efect al sezinei. sotul supravietuitor si statul) dobandesc sezina numai dupa trimiterea lor in posesie (art. Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari produce efecte retroactive. incepand de la data deschiderii mostenirii.) poate fi insa exercitata de mostenitorii legali nesezinari chiar si inaintea trimiterii in posesie. mostenitorilor legali nesezinari si legatarilor universali. obiectul acesteia consta tocmai in recunoasterea calitatii de mostenitor a reclamantului . toti ceilalti mostenitori legali (colateralii. In principiu. trimiterea in posesie se va realiza prin hotarirea judecatoreasca ce pune capat acestor neintelegeri . 627 si urmat. ale caror legate i-au exheredat pe mostenitorii legali nerezervatari). Legatarul particular poate fi obligat la plata pasivului in urmatoarele situatii: daca testatorul a prevazut plata unei datorii. Transmiterea pasivului se suporta de mostenitorii universali si cu titlu universal. iar in prezent se realizeaza de notarul public de la locul deschiderii mostenirii.

Domeniul de aplicare al uzucapiunii se circumscrie doar la categoria bunurilor imobile.ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzand atat drepturi cat si obligatii. daca un mostenitor este insarcinat cu executarea obligatiei. societăţi comerciale. Cu alte cuvinte. pot fi uzucapate numai imobilele aflate în circuitul civil general. operează doar în privinţa bunurilor imobile care se află în proprietate privată. ca mod de dobândire a proprietăţii. avand drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. literature juridică şi practica judiciară vorbesc fie de o prescripţie instantanee. Această situaţie este reglementată în mod expres atât în art. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. un mod originar. deoarece bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bună credinţă. daca legatul particular are ca obiect un bun ipotecat. Din examinarea acestei definiţii putem reţine că prescripţia achizitivă (uzucapiunea) reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii. 2 din Legea 18/1991 şi în art. unităţi administrative sau persoane fizice). ele sunt imprescriptibile (extinctiv sau achizitiv). 5 alin. In această ultimă categorie de bunuri (mobile). 1844 Cod civil. regii autonome. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. 135 pct. Mostenitorii universali sau cu titlu universal au obligatia de a plati pasivul succesoral proportional cu partea ereditara a fiecaruia. fie de faptulcă posesia valorează titlu. art. Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii sau a altui drept real deoarece se întemeiazăpe faptul posesieie (pe o stare de fapt) ce exclude ideea de act juridic. Uzucapiunea. Uzucapiunea 270 . fără a fi necesară trecerea unui interval de timp. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului. 1 din Legea nr. Potrivit acestor texte legale “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi. care operează doar în sfera bunurilor imobile şi se întemeiază pe faptul ce trebuie exercitată în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. întrucât acestea sunt scoase din circuitul civil general. indiferent de titularul acestui drept (statul. 100) Uzucapiunea. daca obligatia este indivizibila oricare mostenitor poate fi urmarit pentru intreg. 69/1991. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naţional sau local. daca activul nu acopera pasivul in mod indirect si fara a fi obligat personala legatarul va suporta consecintele existentei pasivului. dacă nu cumva cel mai important efect. 74 alin. Separatia de patrimonii este un beneficiu ce poate fi invocat de creditorii mostenirii in virtutea caruia crditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale. 5 din Constituţie cât şi în art. dar exista si unele exceptii: daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat. (chiar dacă este o contradicţie în termeni). în măsura în care sunt legalmente – inalienabile. mostenitorul va putea fi actionat singur.

Cu alte cuvinte. uzucapiunea este de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani. cea de-a doua formă de uzucapiune reglementată de Codul civil 271 . In privinţa uzucapiunii de 30 de ani. ele reprezentând deci un sistem de publicitate imobiliară. în loc să dovedeşti şirul neîntrerupt al actelor translative. 115/1938 pentru unificare dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. Cu alte cuvinte. Drept urmare. contractul având un caracter constitutiv de drept real. paşnic şi netulburat. Registrele de transcripţii şi inscripţii realizează doar opozabilitatea faţă de terţi.este reglementată în codul civil (Cartea a III-a titlul XX. iar în ipoteza unor transferuri succesive. când am discutat despre calităţile şi viciile posesiunii. In privinţa uzucapiunii. stingerea sau transmiterea dreptului de proprietate se realizează prin acordul de voinţă. în funcţie de modul de realizare al publicităţii imobiliare în diferitele regiuni ale ţarii. Dreptul de proprietate sau alt drept real se dobândeşte de cel ce posedă un bun imobil timp de 30 de ani dacă sunt întrunite două condiţii: posesia să fie utilă – aşa cum acestă posesie a fost examinată mai sus . Având ca efect naşterea dreptului de proprietate în persoana posesorului. împotriva neglijenţei acestuia care a permis altei persoane să folosească vreme îndelungată imobilul proprietatea sa. în Decretul 167/1958 şi în Decretul-Lege nr. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiţiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară se realizează prin registrele de transcripţii şi inscripţii.In aceste regiuni importanţa uzucapiunii este cu totul deosebită deoarece ea reprezintă dovada supremă a dreptului de proprietate. indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. cel ce posedă în mod continuu. uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani. este necesarăexhibarea tuturor acestor acte translative. Drept urmare. proba dreptului de proprietate (sau a altui drept real) se face prin contract. lucrurile sunt simple. în unele situaţii este aproape imposibil. deoarece o stare de fapt este mai uşor de probat. Spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani. In sistemul Codului civil naşterea. uzucapiunea reprezintă dovada absolută a dreptului real deoarece. Această dovadă este mult mai facilă când dreptul real se dobândeşte printr-un mod originar cum este uzucapiunea. uzucapiunea transformă aparenţa îndelungată într-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil. un bun imobil dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune. timp de 30 de ani. să dovedeşti uzucapiunea.In sistemul Codului civil. ceea ce. ori de 10 până la 20 de ani. posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. uzucapiunea constituie o sancţiune îndreptată împotriva fostului proprietar. De aceea. este suficient (şi mult mai facil) să dovedeşti o stare de fapt: o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege. în doctrină această probaţiune a fost denumită diabolică! Datorită acestei situaţii. Uzucapiunea se justifică pe următoarele considerente: dovada dreptului de proprietate este de multe ori destul de dificilă. public. uzucapiunea are rolul de-a înlătura dificultăţile şi inconvenientele probei dreptului de proprietate. uzucapiunea clarifică raporturile juridice cu privire la un bun imobil. legislaţia noastră cuprinde două mari sisteme de reglementare: sistemul Codului civil şi sistemul cărţilor funciare.

un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricărei persoane cu excepţia celui care are dreptul să ceară nulitatea relativă (de protecţie). lucrurile pot fi diferite. In schimb. iar dacă proprietarul locuieşte în afara razei teritoriale – posesorul prescrie în 20 de ani. In practica judiciară sunt considerate just titlu: Tranzacţia. Dreptul s-a născut ca efect al posesiei îndelungate. dacă actul (justul titlu) este translativ de proprietate. titlul putativ nu este suficient deoarece el există numai în imaginaţia posesorului. Literatura juridică şi practica judiciară consideră că pentru a fi în prezenţa unui just titlu este esenţial ca actul să provină de la o altă persoană decât adevăratul proprietar (de la un nou “dominus”). nu are puterea sau capacitatea de a-i strămuta proprietatea. Din examinarea textului art. Intr-o asemenea situaţie el nu are nici interesulde-a invoca uzucapiunea şi nici posibilitatea de-a o face deoarece transferul proprietăţii s-a făcut ca urmare a încheierii actului translativ de proprietate. contrar credinţei dobânditrului. dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul.are o reglementare şi condiţii mult diferite prevăzute în art. acest act ar fi suficient pentru a opera transferul dreptului de proprietate şi nu ar mai fi necesară existenţa unei posesii îndelungate (uzucapiunea). 1895 – 1899 Cod civil. 1895 Cod civil rezultă că acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate iar pentru a o putea invoca cu succes trebuiesc îndeplinite două condiţii: Posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză. Intr-o astfel de situaţie. termenul de prescripţie se calculează astfel: la numărul de ani cât proprietarul a locuit în raza teritorială a tribunalului unde se afla situat imobilul se adaugă dublul anilor în care proprietarul a locuit în afara razei tribunalului. Hotărârea 272 . Acest lucru este cât se poate de firesc deoarece. Este posibil ca adevăratul proprietar să locuiască determinate perioade de timp atât în raza teritorială a tribunalului unde se află situat imobilul. In fapt. dobânditorul devine proprietar ca urmare al efectului translativ de proprietate al actului încheiat. Aceste două condiţii legale demonstrează diferenţa considerabilă faţă de uzucapiunea de 30 de ani care opereazăindiferent de existenţa sau inexistenţa titlului sau bunei-credinţe. Existenţa titlului translativ de proprietate exclude ideea dobândirii dreptului prin uzucapiune. posesorul dobândeşte dreptul de proprietate dacă posedă timp de 10 ani. schimb. posesorul unui bun imobil determinat dobândeşte proprietatea prin prescripţia de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin prescripţia de 20 de ani dacă locuieşte în afara razei teritoriale a tribunalului unde se găseşte imobilul. nu este transfer de proprietate. Prin just titlu se înţelege orice act juridic translativ de proprietate (vânzare. fiind de neconceput invocarea unui mod original de dobândire a dreptului de proprietate (uzucapiune). cât şi în afara ei. Potrivit prevederilor art. Posesia să fie de bună-credinţă. Acest lucru este firesc deoarece dacă actul ar proveni de la adevăratul proprietar. Altfel spus. De asemenea titlul nul nu poate servi ca bază pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. 1895 Cod civil. Justul titlu trebuie să existe în realitate. donaţie. De aceea. etc) care.

în opinia noastră. Specific acestei uzucapiuni este faptul că dreptul de proprietate este înscris în cartea funciară pe numele dobânditorului în baza unui titlu nevalabil – împrejurare ce pune sub semnul întrebării existenţa dreptului real. Uzucapiunea tabulară este reglementată în art. Hotărârea judecătorească declarativă de drepturi. Odată înscris în cartea funciară. Posesia este de bună-credinţă atunci când cel ce stăpâneşte bunul imobil are convingerea că o face în calitate de titular al dreptului de proprietate. importanţa ei devenind nesemnificativă. titlul 273 . însă.. dreptul său se consolidează pe deplin. mai redusă. adică pe baza unui titlu nevalabil. etc. el trebuie să fie dovedit de către cel ce invocă uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. ceea ce înseamnă că poate fi înlăturată de către cel interesat care poate face dovada contrară prin orice mijloc de probă. 2 Cod civil) dar prezumţia este una relativă. Hotărârea judecătorească care ţine loc de act autentic de înstrăinare. Cu alte cuvinte. Certificatul de moştenitor. în caz contrar. Acest caz de uzucapiune (tabulară) se mai numeşte “prin convalescenţa titlului”. comodat. dreptul real se naşte. drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. In sistemul de publicitate al cărţilor funciare importanţa uzucapiunii ca mod de dobândire al dreptului de proprietate este.1899 al. In schimb nu sunt considerate just titlu: Convenţiile pe baza cărora bunul se află în stăpânirea unui detentor precar (contractul de depozit. Buna-credinţă este prezumată de lege (art. ca atare. în sistemul de carte funciară dreptul real se naşte numai prin înscrierea în cartea funciară. Buna-credinţă trebuie să existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. Convenţia de partaj. dobânditorul are tot interesul să-şi înscrie dreptul în cartea funciară deoarece contractul imediat nu-i conferă un asemenea drept. Prin trecerea termenului de 10 ani. Justul titlu nu se prezumă. dobânditorul posedă bunul respectiv în condiţiile legii. Dacă. el ignoră viciile actului în baza căruia a intrat în posesia bunului şi are credinţa că acest act este unul perfect valid şi că provine de la adevăratul proprietar. Dacă în sistemul registrelor de inscripţiuni şi transcripţiuni dreptul real se naşte. el nu este opozabil terţilor. Cea de-a doua condiţie necesară pentru dobândirea dreptului real prin uzucapiunea de 10 – 20 de ani este ca posesia uzucapantului să fie de bună-credinţă. problema uzucapiunii nu se mai pune.judecătorească de adjudecare în cadrul execuţiei silite. Antecontractul de vânzare-cumpărare. Justul titlu trebuie să aibă dată certă deoarece. 1898 Cod civil). există şi. Termenul de 10 – 20 de ani începe să curgă de la data certă a justului titlu. se transmite sau se stinge ca efect al actului (contractului) iar înscrierea în registru are doar rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi. Hotărârea judecătorească prin care se constată existenţa unei convenţii translative de proprietate. ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă timp de 10 ani. dar convingerea lui este greşită.). Explicaţia trebuie căutată în caracterul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară. timp de 10 ani de la data înscrierii în cartea funciară. nefiind necesară existenţa ei pe parcursul posesiei. 27 din Legea 115/1938 care prevede că în cazul în care s-a înscris fără cauză legitimă. Aşa fiind.

derogatorii de la dreptul comun în materie de uzucapiune (prevederile cuprinse în art. Acesta este motivul pentru care această uzucapiune se numeşte extratabulară. 27 şi 28 din legea 115/1938). Uzucapiunea extratabulară este reglementată în art. Cererea este publicată prin afişare pentru ca cei interesaţi să poată face opoziţii. judecătorul de carte funciară va dispune. în condiţiile legii. de la data intrării în vigoare a legii nr. în anul 1996 a fost adoptată Legea nr. De aici expresia de convalescenţa titlului. In această situaţie. iar cererea se va înainta instanţei de judecată pentru soluţionare. Intrucât noua 274 . după împlinirea termenului de uzucapiune şi până la notarea cererii de întabulare. deşi la data cererii de întabulare imobilul era scos din circuitul civil. bunul respectiv este scos din circuitul civil. Acesta este sistemul cărţilor funciare. dreptul de proprietate fiind dobândit înaintea înscrierii lui în cartea funciară. Precizarea de mai sus are importanţă practică în situaţia în care. starea de aparenţă tabulară creată prin înscrierea titlului nevalid se consolidează punându-se de acord cu realitatea. Şi în acest caz uzucapiunea produce efecte retroactive. uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de anide la moartea proprietarului tabular. Dacă s-au făcut opoziţii. In această situaţie. Ca urmare. indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului Posesorul care îndeplineşte aceste condiţii se poate adresa cu cerere judecătoriei în a cărei rază este situat imobilul. dreptul de proprietate se întabulează cu data notării cererii în cartea funciară. acestea se notează în cartea funciară. 7/1996 uzucapiunea este şi rămâne reglementată de Codul Civil Român. cererea va fi admisă şi se va dispune întabularea dacă la data scoaterii bunului din circuitul civil termenul de 20 de ani era implinit. de la data întabulării acestui drept în cartea funciară (iar nu de la data împlinirii termenului). Dacă în termen de o lună de la afişare nu s-au făcut opoziţii. posesia să fie utilă. Drept urmare. Noua reglementare a preluat multe din dispoziţiunile Decretului-Lege 115/1938. prin încheiere. Când cererea este admisă (prin încheiere sau hotărâre). După circa o jumătate de secol de proiecte şi încercări nereuşite de implementare a unui sistem de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul naţional. înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drept real. devenind pe deplin valabil. prin trecerea acestui termen. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune.său nevalabil se curăţă de viciile sale. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară. dar noua lege nu mai cuprinde dispoziţiile speciale. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. Explicaţia constă în efectul retroactiv al uzucapiunii care se produce pe data începerii posesiei ( deci înaintea scoaterii imobilului din circuitul civil). 28 al Legii 115/1938 care prevede că posesorul unui imobil care l-a posedat. Pentru ca uzucapiunea să poată opera în această situaţie. se cer întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciara să fie decedat. ci doar un rol de publicitate (excepţie de la regula efectului constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară). se vindecă. In schimb efectele uzucapiunii se produc retroactiv de la data începerii posesiunii.

Dacă posesorul actual este de bună-credinţă şi are just titlu. 1860 Cod civil care prevede că “Orice posesor posterior are facultatea. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. el va uzucapa în 30 de ani şi va avea interesul să invoce joncţiunea. In acest fel pot să apară trei situaţii diferite: Posesia actuală este de aceeaşi natură cu cea a autorului. rezolvarea conflictelor de legi privitoare la uzucapiune urmează a se face potrivit principiilor care guvernează aplicarea legilor civile în timp. Această unire a posesiunilor se numeşte. Joncţiunea posesiunilor nu este o obligaţie ci o facultate – aşa cum rezultă din textul art. termenul prescripţiei fiind cel necesar autorului său. Cu alte cuvinte. Cei doi posesori unesc posesiunile lor pentru a putea prescrie împotriva proprietarului. Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. la fel ca şi cele începute după data intrării în vigoare a legii. iar termenul va fi de 10 – 20 de ani (în caz de bună-credinţă) sau de 30 de ani (în cazul relei-credinţe). Sunt vicii de consimtamant : eroarea. posesorul actual are posibilitatea să aleagă între a invoca sau nu unirea celor două posesii. fie va invoca joncţiunea posesiunilor şi va prescrie în 30 de ani. joncţiunea nu este posibilă. el va putea opta pentru soluţia cea mai avantajoasă: fie va începe o posesie nouă de 10 – 20 de ani. Posesorul actual trebuie să continue posesia autorului său cu toate calităţile şi viciile acesteia. Dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă şi cu just titlu.reglementare nu conţine dispoziţii tranzitorii. posesorul actual să fi dobândit posesia imobilului de la autorul său pe baza unui raport juridic (deoarece cel ce a uzurpat posesia altuia nu poate invoca joncţiunea). Pentru a putea invoca joncţiunea. Pentru a putea realiza joncţiunea este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: să fie vorba de o posesie propriu-zisă (utilă). în caz contrar. Aşa fiind. autorul (la fel ca şi posesorul actual) nu poate fi titular al dreptului de proprietate deoarece. iar autorul său a fost de rea-credinţă. eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea 275 . fiind de bună-credinţă sau de reacredinţă. dolul (viclenia). să unească posesia sa cu posesia autorului său”. Dupa criteriul consecintelor care intervin. uzucapiunile împlinite înaintea intrări în vigoare a Legii 7/1996 pe teritoriile de carte funciară îsi produc efectele conform Legii 115/1938. 101) Viciile de consimţământ. joncţiunea posesiunilor. Uzucapiunile începute dar neîmplinite îşi vor putea produce efectele în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul Civil Român. violenta si leziunea. spre a putea opune prescripţia. posesorul are uneori interesul să unească posesiunea sa cu a autorului (antecesorului) sau pentru a realiza termenul legal al prescripţiei achizitive. în literatura şi practica judiciară. In această situaţie posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea.

asupra valabilitatii actului juridic. VIOLENTA-Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic.mai grava forma a erorii. dolul este o eroare provocata (iar nu spontana. conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic. creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima. Pentru a fi viciu de consimtamant. pentru a determina sa incheie un act juridic. neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere. violenta morala -. prin mijloace viclene sau dolosive. dupa consecintele pe care le are. ca viciu de consimtamant. injusta. metus -. daca e cazul). se distinge intre : violenta fizica -. ca eroarea propriu-zisa). existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului. intentional. Dupa natura raului cu care se ameninta. material. falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie -. dovedirii sale. de unde rezulta si dificultatea probarii. Dolul. dolul trebuie sa indeplineasca. care este dolul ce cade asupra unor elemente importante. existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea. este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane. dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba. siretenii. 276 . se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata. care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic. fie asupra persoanei cocontractante -. de natura psihologica -. este alcatuit din doua elemente :un element obiectiv. error in corpore. In esenta. se deosebeste intre :amenintarea legitima. fie asupra identitatii obiectului -. cinstea ori sentimentele persoanei. ori nu. determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident (dolus incidens). pe care altfel nu l-ar fi incheiat. care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu. manopere dolosive) pentru a induce in eroare. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element. Fiind un fapt juridic. eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. eroarea de drept. se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui). DOLUL SAU VICLENIA-Dolul. sa provina de la cealalta parte. o reducere a prestatiei. unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) -. justa cu un rau. cocontractantul). cumulativ. insa. un element subiectiv. eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -. vis -. falsa reprezentare a realitatii -. error in substantiam. care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil. inclusiv martori sau prezumtii simple. constand in intentia de a induce in eroare o persoana. constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni. valoarea. deci. Dupa caracterul amenintarii. error in negatio -. numit si viclenie. error in personam. Avand originea in dreptul privat roman -. numit si incidental ori secundar.

leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil. in cazul violentei. Intr-adevar. atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare. au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur. cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant. sub primul aspect. care consta in amenintarea cu un rau. sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care. ilicita). in acelasi timp : sunt acte de administrare. violenta trebuie sa intruneasca. fara incuviintarea ocrotitorului legal. exterior. In conceptia obiectiva. In conceptia subiectiva. constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv. atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani. constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. 277 . Pentru a fi viciu de consimtamant. leziunea are un singur element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii.cu un rau. adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita. In starea actuala a legislatiei noastre in materie. leziunea presupune doua elemente : unul obiectiv. un element subiectiv. este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. violenta -. ceea ce altereaza consimtamantul. viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv. sunt lezionare pentru minor. Ca si dolul. sunt comutative. cumulativ. LEZIUNEA-Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. leziunea are un domeniu restrans de aplicare. sa fie injusta (nelegitima. constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata. Sub cel de-al doilea aspect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful