1) Accesiunea imobiliară artificială.

Accesiunea imobiliară artificială presupune ridicarea unei construcţii pe un teren aflat în proprietatea altei persoane decât proprietarul materialelor folosite. Bunul principal îl reprezintă terenul, iar construcţia este privită drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei. Potrivit legii civile, orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul. Acest text conţine două prezumţii relative. Prima prezumţie, trasă din faptul ridicării unei construcţii pe un anumit teren, se referă la împrejurarea că o asemenea lucrare s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respectiv, precum şi că lucrarea s-a făcut pe cheltuiala sa în ce priveşte materialele şi manopera folosite. Dacă se face proba contrarie constând în relevarea faptului că ridicarea construcţiei s-a făcut de către proprietar, dar cu materiale aparţinând unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliară artificială. Este însă posibil ca un terţ să dovedească chiar împrejurarea că el însuşi, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcţia. Într-o asemenea situaţie, se vor aplica regulile ce reglementează un alt caz particular de accesiune imobiliară artificială: ipoteza lucrărilor efectuate de o persoană cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. Cea de-a doua prezumţie evocată în codul civil că orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate că sunt ale proprietarului terenului până ce se dovedeşte contrariul - poate fi răsturnată prin încheierea în prealabil a unui contract între proprietarul terenului şi constructorul-proprietar al materialelor prin care să se recunoască celui de-al doilea atât dreptul de proprietate asupra construcţiei respective, cât şi, în mod corespunzător, dreptul de superficie în vederea folosirii terenului aferent construcţiei. Ipoteza ridicării construcţiei de către proprietarul terenului, cu materialele altcuiva-Proprietarul terenului care a făcut construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. În plus, el mai poate fi obligat, după împrejurări, şi la plata de daune-interese. În virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei, ceea ce explică de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. Ipoteza ridicării construcţiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului.-În acest caz, proprietarul ternului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor. În această ipoteză, reglementările juridice aplicabile constructorului sunt diferite după cum acesta a fost de rea credinţă sau de bună credinţă. Constructorul de rea-credinţă este persoana care edifică o construcţie pe un terenul despre care ştie că nu îi aparţine. În acest caz, proprietarul terenului poate opta între a invoca accesiunea, cu consecinţa reţinerii construcţiei, însă cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii. Proprietarul terenului 1

poate însă să pretindă constructorului de rea-credinţă şi ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut. Constructorul de rea-credinţă poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opţiune dacă îl va exercita abuziv în sensul adoptării unei atitudini pasive „premeditate” până în momentul finalizării construcţiei; pierderea dreptului de opţiune se va concretiza în excluderea posibilităţii de a cere constructorului de reacredinţă demolarea construcţiei. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluţiei vădit neeconomice a demolării construcţiei deja edificate i se va prefera, în principiu, soluţia indemnizării constructorului prin acordarea sumei care să acopere valoarea materialelor şi preţul muncii. Convingerea instanţei de judecată potrivit căreia este oportun şi echitabil să se admită cererea proprietarului terenului de a se demola construcţia nu înlătură necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de desfiinţare a construcţiei, eliberată de organul administrativ competent. Constructorul de bunăcredinţă este acea persoană care ridică o construcţie pe un teren în legătură cu care are convingerea că îi aparţine. Buna-credinţă a constructorului se apreciază în raport cu momentul realizării construcţiei. În această situaţie, nu mai este admisibilă pretenţia proprietarului terenului obliga constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reţine construcţia în proprietate, operând accesiunea imobiliară artificială. Şi în această ipoteză există un drept de opţiune, care se referă la întinderea indemnizaţiei pe care proprietarul terenului este obligat să o plătească în favoarea constructorului de bună-credinţă. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. Aparent, nu există o diferenţă esenţială de tratament juridic între constructorul de rea-credinţă şi constructorul de bunăcredinţă, având în vedere că, în cel de-al doilea caz, proprietarul terenului va opta, în mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adică aceea care acoperă valoarea materialelor şi preţul muncii. Practic însă, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea-credinţă să ridice construcţia pe cheltuiala sa creează premisele „constrângerii” acestuia din urmă la acceptarea unei despăgubiri care, în realitate, este inferioară cuantumului compus din valoarea materialului şi preţul muncii. Atât constructorul de bună-credinţă cât şi cel de rea-credinţă, atunci când proprietarul terenului optează pentru invocarea accesiunii, are un drept de creanţă împotriva acestuia din urmă. Se consideră că termenul de prescripţie este de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului, invocând accesiunea, şi-a manifestat intenţia de a-şi însuşi construcţia.

2) Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. 2

Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret. Termenul de act juridic este folosit în două sensuri: într-un prim sens, noţiunea de act juridic desemnează acţiunea voliţională - operaţie juridică - făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se foloseşte şi „expresia negotium juris” (negotium); în al doilea sens, noţiunea de act juridic desemnează înscrisul constatator pe care părţile care încheie operaţiunea juridică îl întocmesc pentru a putea dovedi această operaţiune (suportul material). Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se întrebuinţează expresia ”instrumentum probationis” (instrumentum). Din definiţia formulată rezultă elementele caracteristice ale actului juridic civil: actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă a subiectelor de drept care pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice; manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se concretizează în a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Actul juridic civil unilateral este actul care reprezintă rezultatul voinţei unei singure persoane la încheierea actului juridic civil (manifestarea de voinţă a unei singure părţi este suficientă pentru încheierea actului juridic civil). Fac parte din această categorie: testamentul, acceptarea succesiunii, renunţarea la o moştenire, denunţarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele juridice civile unilaterale, la rândul lor se clasifică în: acte supuse comunicării (de exemplu: oferta); acte nesupuse comunicării (de exemplu: testamentul). Clasificarea actelor juridice civile în unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă juridică pe următoarele planuri: pe planul aprecierii valabilităţii actului juridic pentru că, în fiecare dintre ele, se verifică şi apreciază numărul corespunzător de voinţe; şi, pe planul regimului juridic diferit pe care îl au viciile de consimţământ, în general, actele unilaterale sunt irevocabile, pe când actele juridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voinţa părţilor.

3) Acţiunea în grăniţuire. Acţiunea în grăniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicită instanţei de judecată să stabilească prin semne exterioare linia despărţitoare între cele două fonduri vecine. Ea poate fi exercitată de către proprietar, uzufructuar şi chiar de către posesor, nu însă şi de către detentorii precari. Ea poate fi introdusă şi împotriva chiriaşului sau arendaşului, nu însă între coproprietarii aceluiaşi fond. Aşadar, grăniţuirea este o operaţiune de individualizare prin semne exterioare a limitelor a două fonduri vecine care aparţin unor titulari diferiţi şi ea se efectuează fie prin convenţia părţilor, fie prin hotărâre judecătorească. În acest sens C. civ. stabileşte că: "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile de grăniţuire se vor suporta pe jumătate". Acţiunea în grăniţuire este o acţiune 3

reală, imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă. Izvorând din dreptul de proprietate, care este un drept real şi având ca obiect un imobil (respectiv un terne), acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală. Ea este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietăţii limitrofe; ea nu se confundă cu acţiunea de strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. Caracterul petitoriu este urmarea faptului că acţiunea în grăniţuire izvorăşte din dreptul de proprietate, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Întrucât dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, acţiunea în grăniţuire este imprescriptibilă. Obiectul acţiunii în grăniţuire constă în pretenţia concretă a reclamantului care, în cazul grăniţuirii constă în cererea de a se delimita două fonduri limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi. Acţiunea în grăniţuire priveşte numai terenurile, clădirile putând fi delimitate numai printr-o acţiune de ieşire din diviziune. Principalul efect al admiterii acţiunii în grăniţuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevăratului hotar prin aşezarea semnelor de hotar pe linia care delimitează terenurile părţilor din proces. De reţinut că hotărârea pronunţată într-o acţiune în grăniţuire este declarativă de drepturi şi nu constitutivă de drepturi. Hotărârea în grăniţuire este declarativă de drepturi întrucât se tinde la reconstituirea limitelor reale între două fonduri.

4) Acţiunea în revendicare imobiliară. Acţiunea în revendicare este principalul mijloc juridic civil de apărare a dreptului de proprietate. Este acea acţiune reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat şi obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului. Sau, aşa cum se arată în practica judiciară, „acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”. Acţiunea în revendicare prezintă următoarele caractere juridice: este o acţiune reală, caracter ce rezultă din natura dreptului de proprietate, el însuşi dreptul real cel mai complet. Întrucât dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, acţiunea în revendicare poate fi pornită împotriva oricui deţine bunul fără drept; este o acţiune petitorie, deoarece pune în discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. Reclamantul care pretinde că este proprietar trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate. Admiterea acţiunii înseamnă recunoaşterea dreptului de proprietate şi ca o consecinţă firească, obligarea pârâtului la restituirea posesiei; este o acţiune imprescriptibilă. Întrucât dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz; proprietarul nu-şi pierde dreptul său prin faptul că nu-l exercită. Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezultă şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. Cu toate acestea, pasivitatea şi lipsa de diligenţă a proprietarului sunt sancţionate indirect prin efectul prescripţiei achizitive ori al posesiei de bună credinţă. Astfel, dacă o persoană dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune, în cazul imobilelor, sau 4

prin posesie de bună credinţă în cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect extinctiv a fost învins pentru că însuşi dreptul de proprietate s-a pierdut; este o acţiune promovată de titularul dreptului de proprietate. Reclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar. Dacă bunul se află în coproprietate, acţiunea trebuie introdusă de toţi coproprietarii, acţiunea formulată numai de unul dintre ei nefiind admisibilă. De asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un terţ nici cotaparte din bunul aflat la indiviziune înainte de a se face partajul. Calitatea de reclamant o pot avea de asemenea: moştenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice. Un soţ nu beneficiază de mandatul tacit al celuilalt şi ca atare nu poate promova o acţiune în revendicare, decât cu acordul expres al celuilalt soţ. Regula generală este că proba trebuie făcută de reclamant, întrucât „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În favoarea pârâtului operează, din însuşi faptul posesiei, o prezumţie relativă de proprietate. Pârâtul poate invoca pentru respingerea acţiunii în revendicare prescripţia achizitivă, excepţia autorităţii lucrului judecat, dacă a doua cerere de chemare în judecată este făcută între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi se întemeiază pe aceeaşi cauză, precum şi excepţia de garanţie pentru evicţiune împotriva reclamantului din acţiunea de revendicare, care ar fi obligat personal sau în calitate de succesor al celui obligat la o astfel de garanţie. Proba dreptului de proprietate este dificilă, atât datorită diversităţii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate, cât şi datorită insuficienţei probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietăţii. Jurisprudenţa a reţinut că proba deplină, absolută a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietăţii, cum ar fi uzucapiunea şi ocupaţiunea, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de probă. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumţii ale dreptului de proprietate, deduse din însăşi existenţa lor şi care nu împiedică proba contrară la stăruinţa posesorului sau din oficiu în exercitarea rolului activ al instanţei, pentru aflarea adevărului. Proba prin titluri este dificilă, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplină a dreptului numai dacă reclamantul probează că emană de la un adevărat proprietar. Dar pentru ca cineva să poate fi considerat adevărat proprietar trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Deci revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori, din autor în autor, au avut calitatea de adevăraţi proprietari, ceea ce adesea este imposibil. O asemenea probă a fost numită probatio diabolica. Prin titlu în această materie înţelegem actul juridic, jurisdicţional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Această noţiune are meritul de a înlătura dificultăţile juridice tocmai datorită efectului ce i se atribuie titlului, şi anume naşterea unei prezumţii relative şi simple în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce. În primul rând, relativitatea 5

Dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. drept care s-a stins prin efectul cooperativizării. Actul juridic ca titlu de proprietate este însă opozabil oricărui terţ în sensul că acesta din urmă nu poate ignora prezumţia relativă de proprietate născută în favoarea persoanei care îl invocă. pârâtul rămâne în continuare posesor. ci pot servi numai pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. fiind acte provizorii. singurul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis în baza acestui act normativ. în cadrul procedurii de urmărire silită. De la acest principiu există doua excepţii. Admiterea acţiunii în revendicare produce o serie de efecte. în principiu. dacă reclamantul nu poate produce dovada. Vechile titluri deţinute de părţi sau de autorii lor nu pot servi ca temei al acţiunii în revendicare. deoarece legea ocroteşte posesia. Adeverinţele eliberate de Consiliile judeţene nu pot constitui titluri de proprietate într-o acţiune în revendicare. identice. acţiunea în revendicare va fi respinsă în situaţia în care pârâtul va invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. a reclamantului şi a pârâtului. Codul civil instituit un termen de prescripţie extinctivă de un an. pentru bunurile imobile şi pentru bunurile mobile. Într-adevăr. donaţia. cum este vânzarea-cumpărarea. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la punerea în executare a ordonanţei de adjudecare. şi va da câştig de cauză aceleia din părţi care va dovedi o posesie mai bine conturată (prin posesie mai bine caracterizată se înţelege posesia de bună-credinţă faţă de posesia de rea-credinţă. acţiunea în revendicare este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. O dată ce acţiunea în 6 . Prin titluri se înţelege nu numai actele juridice translative de proprietate. 18/1991 a fondului funciar (şi a legii nr. Acţiunea în revendicare pune în discuţie dreptul de proprietate şi nu posesia. restituirea fructelor produse de bun şi acoperirea cheltuielilor efectuate în legătură cu acesta. acesta nu este decăzut din dreptul de a revendica bunul. relativă. putând fi introdusă eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de exercitare a dreptului de proprietate efectuat de către reclamantul ce se pretinde proprietar. o posesie utilă sau o posesie care îşi are originea într-un titlu. în cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. faţă de posesia care nu se trage din nici un titlu). la rândul său. cel căruia i se opune titlul poate răsturna această prezumţie..prezumţiei conferă deţinătorului titlului recunoaşterea dreptului său până la proba contrarie făcută de partea adversă. schimbul etc. dar. ci şi pe cele declarative cum ar fi sentinţele judecătoreşti şi partajele voluntare. Aceste efecte se referă la restituirea lucrului. În alţi termeni. inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumţie de proprietate mai puternică. Sub aspectul prescripţiei achizitive. 1/2000). care recunosc numai un drept anterior. Astfel. În materia dreptului de proprietate în sistemul Legii nr. ceea ce înseamnă că oricât ar dura pasivitatea proprietarului. Astfel. În literatură s-a spus că în această situaţie instanţa va examina şi compara cele două posesii. Cea de-a doua excepţia există în materia avulsiunii. relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia faţă de terţi.

În această materie urmează să deosebim situaţia posesorului de bună-credinţă de aceea a posesorului de rea-credinţă. Dacă restituirea în natură este imposibilă punct de vedere material sau juridic. iar cheltuielile utile se caracterizează prin aceea că deşi nu sunt impuse de cerinţa conservării bunului. posesorul de bună-credinţă. Este vorba despre cheltuielile efectuate de către posesorul neproprietar în legătură cu bunul posedat nelegitim. Astfel. adică acele cheltuieli pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui plăcere. Posesorul de rea-credinţă nu se bucură de acest beneficiu. pe această cale. Cheltuielile necesare se acoperă integral. el va fi obligat. PROBLEMA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR. 5) Acţiunea în revendicare mobiliară. adică acela care nu a cunoscut viciile titlului său. cuvenite sau. În aceste condiţii se creează o îmbogăţire fără justă cauză a adevăratului proprietar care naşte în sarcina sa o obligaţie de restituire. Admiterea acţiunii în revendicare conduce la restituirea unui bun a cărui valoare a fost păstrată sau chiar mărită faţă de momentul ieşirii sale din posesia adevăratului proprietar datorită unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natură să îi sărăcească patrimoniul. posesorul are dreptul de a le ridica şi de a le reţine în proprietatea sa. Regula nu se aplică fructelor produse de bun după introducerea acţiunii în revendicare. echivalentul acestora. 7 . În măsura în care lucrările ori amenajările aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaşa de bun fără a produce vreun prejudiciu. fie la restituirea echivalentului fructelor. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar.revendicare a fost admisă. după caz. Proprietarul poate fi obligat să-l indemnizeze pe posesor doar pentru cheltuielile necesare şi pentru cele utile efectuate de către acesta. la creşterea valorii fondului. în limita îmbogăţirii sale. încetarea bunei credinţe a posesorului. posesorul pârât este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar. Cheltuielile necesare sunt acelea făcute pentru însăşi conservarea bunului. va putea reţine în deplină proprietate fructele percepute. O altă problemă se ridică în ceea ce priveşte fructele produse de bun în perioada în care adevăratul proprietar a fost lipsit de stăpânirea bunului. şi anume îmbogăţirea fără justă cauză. Temeiul acestei obligaţii. către posesorul neproprietar ce a efectuat aceste cheltuieli. explică de ce creditorul acestei obligaţii este nu numai posesorul de bună-credinţă. ci şi posesorul de rea-credinţă. fie la restituirea în natură a fructelor percepute. Nu se acoperă de către proprietar cheltuielile voluptuarii. valorificate ori nepercepute din neglijenţa sa. fără a se ajunge. apreciindu-se că acest moment determină prin natura sa. după caz. conduc la sporirea valorii acestuia. iar cele utile în limita sporului de valoare produs.

condiţie esenţială a prescripţiei. fie că bunul mobil se află la autorul furtului sau la cel care şi-a însuşit bunul găsit. prezumţia absolută de proprietate se poate naşte în privinţa unui bun mobil incorporal. dispune: „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. persoane şi la posesia terţului dobânditor. civ. 1909 alin. se evocă o dobândire prin efectul prescripţiei. În mod excepţional. întrucât pe de o parte. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. Bunurile în privinţa cărora se aplică art. civ. GĂSITOR SAU TERŢUL DOBÂNDITOR DE REA-CREDINŢĂ Dovedirea de către reclamant a dreptului său de proprietate este suficientă prin ea însăşi să conducă la admiterea acţiunii în revendicare. Prezumţia absolută de proprietate instituită în favoarea posesorului de bună credinţă al bunului mobil. acestea fiind susceptibile de o posesie efectivă. cu excepţia celei îndreptate împotriva posesorului de bună credinţă care a dobândit bunul de la găsitor sau hoţ. legiuitorul a urmărit să confere posesiei în materie mobiliară o forţă probatorie specială. se arată că nu este necesară scurgerea timpului. reuşeşte să facă dovada bunei credinţe. din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat. În realitate. în timp ce. poate să-l revendice. Codul civil instituie o prezumţie absolută (juris et de jure) de proprietate. Astfel. Este cazul titlului la purtător . emisă de stat ori de o societate comercială pe 8 . pe de altă parte. Pârâtul posesor de rea-credinţă al bunului mobil poate să paralizeze acţiunea în revendicare prin invocarea prescripţiei achizitive de 30 de ani. în curs de trei ani. fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp”. fără a fi trebuinţă de vreo scurgere de timp”. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR. „Cu toate acestea. 1909 alin. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOŢ. paralizează orice acţiune în revendicare. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are”. sunt: bunurile mobile corporale. revendicarea acestora apare practic imposibilă.Revendicarea bunurilor mobile se deosebeşte de revendicarea bunurilor imobile. Cu alte cuvinte. Reaua credinţă rezidă în aceea că această persoană a intrat în posesia bunului în condiţii în care a cunoscut sau putea să cunoască împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. prin această formulare improprie.o obligaţiune. Condiţii privitoare la bunuri. posesia acestuia capătă valoarea unei prezumţii absolute de proprietate. Textul este contradictoriu. 1 C. de ex. ipoteza dobândirii bunului mobil de către posesorul actual de la o persoană despre care ştie sau ar fi trebuit să ştie că nu are calitatea de proprietar. fiind supusă unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit. fie că se află la o altă persoană care este de rea-credinţă. După felul cum este reglementată dovada proprietăţii în materia bunurilor mobile. POSESOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Art. valoarea oricărei probe care ar fi invocată de reclamant ar fi fără rezultat de îndată ce pârâtul. de la cel care care-l găseşte. cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare intentate de către adevăratul proprietar. „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. dacă sunt întrunite unele condiţii privitoare la bunuri. Astfel. De exemplu. considerând simplul fapt al posesiei ca fiind un adevărat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. 1 C. potrivit Codului civil.

proprietarul bunului mobil îl închiriază unei persoane a cărei calitate de detentor precar o evidenţiază obligaţia de restituire a bunului izvorâtă din contractul de locaţiune. Posesia utilă este posesia continuă. Art. civ. este terţul dobânditor de bunăcredinţă. acţiunea în revendicare va fi respinsă independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul său de proprietate. o succesiune mobiliară. şi anume animus şi corpus. Art. 1909 alin. în 9 .acţiuni . singura persoană îndrituită să se prevaleze de prezumţia absolută de proprietate consacrată în art. civ. de către un terţ dobânditor de bună-credinţă al unui astfel de bun. Utilitatea posesiei se prezumă relativ. adică nu a căpătat încă detenţiunea materială a bunului deşi a încheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. 1 C. 1 C. temeiul dobândirii dreptului îl va constitui nu prezumţia absolută de proprietate. Terţul dobânditor poate invoca art. 1 C. care a intrat în posesia efectivă a bunului mobil. pe temeiul contractului încheiat cu adevăratul proprietar. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobândirea proprietăţii bunului mobil de către terţul dobânditor care. O posesie reală este aceea care presupune coexistenţa la un moment dat asupra aceleiaşi persoane a ambelor elemente ale posesiei. civ. Condiţii privitoare la posesia terţului dobânditor. civ. publică şi precară. bunurile mobile aflate în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale nu-şi pot schimba această situaţie juridică prin invocarea art. Aşadar. Drept urmare. 1909 alin. paşnică. numai dacă posesia sa este reală. bunul mobil să nu facă parte din categoria bunurilor supuse înmatriculării. precum navele. nu-şi va găsi aplicarea atunci când terţul dobânditor stăpâneşte corpore alieno. întrucât el este ţinut. locatarul înstrăinează bunul către o terţă persoană care intră în posesie. art. constând într-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenţa art. civ. utilă şi de bună-credinţă. 1 C. Ex. 1909 alin.deoarece se intră în posesia efectivă a unui înscris ce constituie suportul material în care se corporalizează un bun incorporal. aeronavele etc. O desesizare involuntară. civ. Este necesar să se fi produs o desesizare voluntară din partea adevăratului proprietar. iar violenţa posesiei face destul de greu de conceput îndeplinirea celei de-a treia condiţii a posesiei. Condiţii privitoare la persoane. până la proba contrarie făcută de persoana interesată. 1909 alin. care. Cele trei trăsături trebuie întrunite în mod cumulativ. Detentorul precar nu poate invoca în beneficiul său art. 1 C. civ. 1909 alin. 1 C. Dacă terţul a dobândit bunul chiar de la adevăratul proprietar. să restituie bunul mobil adevăratului proprietar. 1909 alin. cu bună-credinţă. şi anume un drept de creanţă. 1 909 alin. 1909 alin. ci convenţia translativă de proprietate. Problema continuităţii nu se pune în acest context în care dobândirea dreptului de proprietate de către terţ este efectul aşa-numitei „prescripţii instantanee”. bunul mobil trebuie să fie privit în mod individual. Cu încălcarea acestei obligaţii. având convingerea că a dobândit bunul de la adevăratul proprietar. 2 C. intră în posesia acestuia ca urmare a înstrăinării sale de către un detentor precar în favoarea căruia adevăratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar. în general. condiţia bunei-credinţe. nefiind incident asupra universalităţilor juridice de ex.

căci în includerea justului titlu în sfera bunei credinţe determină posibilitatea ca. este suficient ca buna-credinţă să existe la momentul intrării în posesia efectivă a bunului. terţul dobânditor crede că intrarea sa în posesie are la bază un contract de vânzare-cumpărare care.cazul nostru. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispoziţii legale condiţiile privitoare la bunuri. printre altele. distinct de buna-credinţă. fiind vorba de calitatea persoanei care înstrăinează terţului bunul mobil. Interesul discuţiei se referă la conţinutul probei. Potrivit acestei dispoziţii legale. termen a cărui depăşire conduce la respingerea acţiunii în revendicare. Cu alte cuvinte. Nu mai suntem 10 . Pentru a produce efectul „prescripţiei instantanee”. de la cel la care-l găseşte. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. O problemă controversată. după ce va fi fost evins de către adevăratul proprietar. în curs de trei ani. că justul titlu. Prin posesie de bună-credinţă în materia prescripţiei instantanee se înţelege posesia exercitată de o persoană care are convingerea sinceră că a dobândit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar. că buna-credinţă a terţului dobânditor. în orice caz. arătând că „buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinţă”. nemai operând „prescripţia instantanee”. adică un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul că nu provine de la adevăratul proprietar. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat. este adevăratul proprietar. 2 C. a fost aceea dacă. terţul dobânditor nu va fi pus în situaţia de aproba în mod distinct existenţa justului titlu. poate să-l revendice. Terţul dobândeşte bunul de la hoţ sau de la cel care şi-a însuşit nelegitim bunul pierdut de către adevăratul proprietar. terţul dobânditor trebuie să aibă un just titlu. indispensabilă pentru a-i asigura „recursul” împotriva hoţului sau găsitorului de la care a dobândit bunul. admiţându-se. să se regreseze împotriva hoţului sau a găsitorului. 1909 alin. este. ci de la adevăratul proprietar al acestuia. ca element component al buneicredinţe. Spre exemplu. 1909 alin. să se ajungă la dovedirea celui dintâi. poate fi putativ. dacă terţul a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut că a tratat cu un neproprietar. precum şi acelea care se referă la posesia terţului dobânditor. prin prezumarea existenţei celui de-al doilea element. civ. Proba bunei-credinţe se face printr-o prezumţie relativă legală. nu s-a încheiat. Conform acestui text de lege. civ. în realitate. precum şi din punctul de vedere al termenului de trei ani. nu va putea. în acest mod. Per a contrario. în sensul de a exista numai în imaginaţia posesorului. C. Elementele de diferenţiere se manifestă la nivelul condiţiilor privitoare la persoane. 2 C. civ. S-a conturat un răspuns negativ. civ. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Sediul materiei se află în art. acţiunea în revendicare va fi intentată cu succes de către adevăratul proprietar dacă va fi îndeplinit termenul menţionat. 2 C. Condiţii speciale de aplicare a art. Aceasta înseamnă.Condiţii generale de aplicare a art. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are. 1909 alin. chiar dacă nu mai este atât de eficace încât să paralizeze acţiunea în revendicarea intentată de proprietar în trei ani de la data pierderii sau a furtului.

căci. furat sau pierdut la cumpărat la bâlci sau la târg. 1910 C. Acest risc este întotdeauna asumat de persoana care are la îndemână regresul împotriva hotului sau a găsitorului. precum şi dacă dovedeşte dreptul de proprietate asupra bunului. în aceste situaţii acţiunea în revendicare mobiliară se derulează în regimul dreptului comun. fiind în consecinţă. civ. posesia terţului dobânditor. fără voia sa. cuprinde în domeniul său de aplicare condiţiile privitoare la bunuri.republicată. 11 . Pe de altă parte. Art. fizică sau juridică.deci în prezenţa unei desesizări voluntare. civ. exercitată în legătură cu asemenea bunuri. ce are calitatea de subiect de drept comercial. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DE BUNĂ-CREDINŢĂ CARE LE-A DOBÂNDIT ÎN ANUMITE CONDIŢII Art. bursa de mărfuri). Această sumă va putea fi recuperată de la hoţ sau de la găsitor pe calea unei acţiuni în despăgubiri introduse ulterior împotriva acestuia de către adevăra tul proprietar. bunul nu se află la momentul introducerii acţiunii în revendicare la hoţ sau la găsitor.. 1910 va fi incidentă atunci când terţul a dobândit bunul mobil într-un spaţiu în care se derulează în mod obişnuit operaţii de înstrăinare a unor bunuri de aceeaşi natură (de exemplu. prin natura lor sunt susceptibile de a întări buna-credinţă a terţului rămâne insuficientă pentru a justifica acţiunea unei „prescripţii instantanee”. identitatea dintre bunul revendicat şi bunul pierdut ori furat. Ca şi în ipoteza reglementată în art.Aşadar. desesizarea involuntară şi termenul de trei ani. produse în temeiul unui contract prin care bunul se încredinţează temporar unui detentor precar. Astfel. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decădere. sau de la un neguţător care vinde asemenea lucruri. Acţiunea în revendicare va fi admisă numai dacă introducerea acesteia va avea loc în termen de trei ani de la data furtului sau. Cu însuşirea bunului prin săvârşirea infracţiuni de furt este asimilată desesizarea produsă pe calea tâlhăriei ori pe aceea a pirateriei. a bunului din posesia sa. civ. legiuitorul a considerat că dobândirea bunului în condiţii care. 2 C. 1909 alin. însă este aptă să-l protejeze pe terţ de riscul insolvabilităţii hotului sau a găsitorului. imprescriptibilă. dar proprietarul va trebui să plătească terţului o sumă de bani egală cu preţul pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi bunul respectiv. sau la o vindere publică. a pierderii. după caz. 7/1996. proprietarul originar nu poate să ia înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat”. 6) Acţiunile de carte funciară reglementate de Legea nr. acţiunea în revendicare mobiliară este admisă. ieşirea. acţiunea în revendicare mobiliară va fi admisă dacă adevăratul proprietar o introduce în maximum trei ani de la data pierderii sau furtului. în cadrul unei vânzări prin licitaţie publică sau de la o persoană. Regula specială instituită de art. 1910 C. această persoană urmând a fi proprietarul şi nu terţul căci acesta din urmă poate pretinde proprietarului însuşi restituirea sumei plătite hoţului sau găsitorului cu titlu de preţ. precizează că „dacă posesorul actual al lucrului.

In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. prin hotarare. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. actul juridic cu data certa. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. pentru ca aceasta sa dispuna. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. daca prin isncriere. In urma admiterii actiunii.In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. a)Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. trei ani de la data 12 . operatiunea rectificarii se face. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . la cerere. intabularea sau radierea dreptului real. actiunea in prestatie tabulara se respinge. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. de bunacredinta. de buna-credinta. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. dreptul a fost gresit calificat. precum si impotriva succesorilor sai. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept.

Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt: apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea.” Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar. atat cele privitoare la un bun (ut singuli). dar cu dubla 13 . indiferent din ce cauza. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun. capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. daca nu sunt lezionare. daca a implinit 16 ani. Daca minorul a fost pus sub interdictie. contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta. de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil. consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea. Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . 7) Capacitatea de exerciţiu restrânsă a persoanei fizice. dar daca il incheie singur. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte). dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile. faptului sau raportului juridic notat. depozitul special la CEC. actele de administrare. amintim art 129 alin 4 din Codul familiei. insa actul nu este lezionar. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. el este anulabil pentru leziune. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. Actele de administrare. Continutul capacitatii de exercitiu restransa. iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani. prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. daca notarea. fara incuviintare. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal. poate dispune prin testament. a unor acte juridice civile.inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b)Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. el este perfect valabil. personal. Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii.

Fiecare persoană fizică şi persoană juridică are capacitate civilă. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie. 8) Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice. daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu). persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. 28 din Decretul 31/1954. 34 alin. daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani. iar in anumite conditii chiar de la 15 ani). aceasta diferind după specialitatea fiecăreia. Întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei 14 . 4 din Decretul nr. sotul. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore .1 din Decretul nr. ca subiect de drepturi şi obligaţii. nici chiar cu incuviintare. statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit. săvârşind acte juridice. care precizează că persoana juridică ia fiinţă prin actul de dispoziţie al organului competent de stat. Are loc in urmatoarele cazuri: la implinirea varstei de 18 ani.” Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. 5 din Decretul 31/1954). recunoscut de organul competent să verifice dacă sunt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoană juridică să ia fiinţă ori prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a organului competent a aprecia oportunitatea înfiinţării ei. renuntarea la un drept. stabilit prin actul de înfiinţare sau statut. ipoteca. În reglementarea legală. acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca. Dimensiunile capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. Deoarece scopul diferă de la o persoană juridică la alta. grevarea cu o sarcina reala (gaj. iar prin capacitate de folosinţă înţelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii.incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare): actele de dispozitie: instrainarea. Potrivit art. Art. adică are calitatea de a fi subiect de drept civil. rezultă că nici capacitatea de folosinţă nu este aceeaşi pentru toate persoanele juridice. este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). în nume propriu. de o parte si minor de alta. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice prevede: “capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta). 25 din Decret. chiar si acceptarea unei succesiuni. capacitatea civilă cuprinde două elemente fundamentale: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (art. cand se dobandeste capacitatea de exercitiu. amintim dispoziţiile art. 31/1954. Potrivit art. Referindu-ne la începutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. Prin capacitate de exerciţiu se înţelege aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaţii.

că potrivit dispoziţiilor art. existente sub acest aspect între persoanele fizice. dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiilor. bunurile dobândite sunt folosite tot în desfăşurarea operaţiunilor comerciale indiferent de provenienţa lor. 31/1954: persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale. actele juridice făcute de organele persoanei juridice. se pune întrebarea dacă aceasta poate să facă şi să primească liberalităţi. Din principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice decurge o altă caracteristică a acesteia. atât faţă de persoana juridică. desemnând organele care au dreptul să o angajeze. care. S-a considerat ca fiind admisibil ca societatea să facă şi să primească liberalităţi. legea conferă persoanei juridice capacitatea de exerciţiu. 31/1990 privind societăţile comerciale. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă înseamnă. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ia sfârşit prin încetarea fiinţei acesteia. Un argument în plus pentru această opinie acceptată. 32/1994 privind sponsorizarea. în măsura în care acestea sunt în legătură cu obiectul activităţii comerciale şi servesc scopului realizării acestuia. 40 alin.1 al Legii nr. anume diversitatea.juridice este limitată. Reglementarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este cuprinsă în art. faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăţi persoana juridică. 9) Capacitatea succesorală. Pentru societăţile comerciale. divizare sau dizolvare. faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui care le-a săvârşit. comparativ cu alte forme. se poate realiza prin trei modalităţi juridice: comasare. 40 din Decretul nr. capacitatea unor forme de societăţi comerciale este restrânsă şi mai mult. 15 . că fiecare societatea comercială poate efectua numai acte juridice care servesc realizării obiectului de activitate propriu. 31/1990). în scopul obţinerii profiturilor. 31/1954. cât şi faţă de terţi. 2 din Legea nr. care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creată. capacitatea de folosinţă se limitează la actele de comerţ şi că prin legi speciale. în conformitate cu art.1 alin. Dată fiind limitarea capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale. prevăzut de actul constitutiv. prin contrast cu unicitatea şi egalitarismul. În vederea participării la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. Astfel aceasta cuprinde în sfera sa aptitudinea generală de a avea toate drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. Capacitatea de folosinţă deplină a societăţilor comerciale se dobândeşte din momentul înmatriculării în Registrul Comerţului (art. în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi. fiind şi dispoziţiile Legii nr. iar pe de altă parte. 35-36 din Decretul nr. până la această dată societatea având o capacitate restrânsă la actele necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. la actele de comerţ. de pe o parte. în temeiul specialităţii acestei capacităţi.

ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea.Potrivit art. Pentru a culege mostenirea. Rezulta ca orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii are capacitate succesorala. In aceasta din urma ipoteza.1169 C. adica capacitatea de a mosteni. religie. fiindca exista in momentul deschiderii succesiunii si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai exista in acel moment. Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii 16 . dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei. nationalitate. sex. ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii succesiunii. urcand in locul. etnie. in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. opinie.. 4 din Constitutie). In acest caz. chiar daca nu a acceptat. iar reprezentatul era decedat la acea data. dobandirea mostenirii are loc prin “retransmitere”. din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba admis de lege. In Atari conditiise impun unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitate succesorala. specifica numai mostenirii legale.civ. gradul si dreptul acestuia. dar nici nu a repudiat-o si – confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentar (mostenire succesiva. avere sau origine sociala ( art. In caz de retransmitere a mostenirii. In cazul mostenirii prin reprezentare. Intrucat dovada vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii succesiunii. reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala “existenta sa” la data deschiderii succesiunii. mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor legal sau testamentar. el trebuie sa dovedeasca “existenta sa “ in momentul deschiderii succesiunii.. Dovada se face cu actele de stare civila. Persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa.civ. iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau hotarare judecatoreasca declarativa de moarte. Cu alte cuvinte. fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate. subsecventa). 654 C. de a culege o succesiune. limba. Dovada existentei in momentul deschiderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii. art. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti legali (daca este cazul). dar si succesorii sai in drepturi. mostenitorul legal ( in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar – supravietuind un timp cat de scurt defunctului – dobandeste el succesiunea acestuia din urma. mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentat) decedat la data deschiderii succesiunii. apartenenta politica. In cazul mostenirii in nume propriu.” pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”.

Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia. respectiv pastra drepturile mostenite. De exemplu. drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el. Persoanele disparute au. cu singura conditie de a se naste viu si nu viabil – art. capacitate succesorala. copilul se va bucura de dreptul la mostenire. data conceptiei copilului. Insa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie.civ. situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu. dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv. este consacrata cu caracter general – dupa regula dreptului roman – si prin art. 31/1954 prevede ca “ cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva”. insa numai daca el se naste viu. In toate aceste cazuri. cu toate ca are ca obiect o universalitate. Desigur. la moartea parintelui unuia dintre soti. Daca aceste dovezi au fost facute. ei vor putea culege.mostenirii. definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui. urmata de moartea sotului mostenitor.” Rezulta ca legea.31/1954 “ drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune. art. in interesul copilului. Cu toate ca existenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii. intervenita dupa deschiderea mostenirii ori declararea prin hotarare judecatoreasca definitiva a mortii lui. de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala nici testamentara). tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti din mostenire au fost astfel micsorate.7 alin.civ. cel care pretinde mostenirea in numele copilului. Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data mortii celui care lasa mostenirea. stabilindu-se ca data a mortii o data ulterioara deschiderii mostenirii la care are vocatie succesorala. Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata. In acest caz. fiindca acest drept. indiferent daca a intervenit sau nu o hotarare judecatoreasca declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei. trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege. consacra expres capacitatea succesorala de la conceptiune. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea mostenirii. desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui. Fiind vorba de fapte materiale. asadar. urmasii lui care au dreptul sa-l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire. 19 din Dec. Aceasta regula prevazuta de C.654. pana la urma.2 din Dec. ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. cu conditia sa se nasca viu. persoana disparuta are capacitate succesorala. in materie de mostenire. partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor. C. ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. In aceast sens. de asemenea. recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei. nu poate vatama 17 .

alaturi de alti autori. nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi existat la data deschiderii mostenirii. in conditiile prevazute de lege pentru reprezentarea succesorala. In legatura cu dovada conceptiunii. copilul nascut cel mult la 300 zile dupa moartea sotului mamei). putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. Statescu. se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale. dar in nume propriu. Numai ca aceasta prezumtie este prevazuta de lege in material stabilirii filiatiei fata de tata. iar nu prin reprezentare sau 18 . M. cum ar fi C. persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala.19 din Dec. astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului. implicit si in mod necesar s-a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui.31/1954). deoarece “acceptarea mostenirii cuvenita unui minor… va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar“ (art. copilul nascut dupa 300 zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate. partea de mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa – in cadrul mostenirii legale – de descendentii sai.61 din C. cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 300 zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora. pe care urmeaza sa-l mosteneasca (de ex. nu se pun probleme.civ. respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copilului? Daca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei. art.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe Deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care “exista” la data derschiderii succesiunii. deoarece stabilindu-se paternitatea. s-a pus problema daca aplicarea ei poate fi extinsa si la materia succesiunii. nefiind subiecte de drept.interesele lui. stabileste o prezumtie legala cu privire la perioada conceptiei ( timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului). De exemplu. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate. chiar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei. deci. intrucat nu a avut capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii.fam. Daca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s-a nascut dupa 300 zile. 654 C. cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a existat in momentul deschiderii succesiunii – art. Eliescu. Beleiu ca prezumtia legala privitoare la perioada conceptiei (in material mostenirii intereseaza numai perioada maxima de 300 zile de gestatie) are – ca atare – o aplicabilitate generala si. ea fiind culeasa de mostenitorii in viata (eventual chiar si de descendentii persoanei predecedate. Consideram insa. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. nefiind posibila stabilirea cu exactitate a momentului conceptiei. deci nu vor putea mosteni. Astfel fiind. Gh. Asa fiind. copilul nu va putea mosteni nici chiar pe cale testamentara. In cazul persoanelor fizice insa.

Astfel. Tot astfel. a persoanei in cauza? In plus. daca intre comorienti nu exista o legatura de sange. In schimb. chiar si in literatura juridica a tarilor unde legislatia o prevede. problema prezinta importanta chiar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . cunoscute de dreptul roman si de legislatiile ulterioare. decedate in aceeasi imprejurare. problema comorientilor nu se pune. La aceste trei conditii stabilite de lege. fiind in viata la data deschiderii succesiunii. avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori legali ai parintilor lor. Potrivit art. socotindu-se arbitrara. in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. daca s-ar prezuma. solutie ce ar fi. bunuri care s-ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. In alte cazuri. de cele mai multe ori.21 din Decretul 31/1954 este 19 . in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare. daca – nefiind rude si nici soti – unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt. ca doua mosteniri distincte. indiscutabil. sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. Decretul nr. prezumandu-se moartea lor concomitenta. legatul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a legatarului. daca sotii. ca sotul a supravietuit sotiei. puteau mosteni. Deci art. dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor. ca fiind si mai echitabila. deci. sex. deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. daca comorientii au fost casatoriti. daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant. constatandu-se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la incheierea casatoriei(casatoria putativa). 31/1954 a consacrat prezumtia mortii concomitente. decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt. unii autori mai adauga inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr-o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. el ar mosteni – in concurs cu parintii sotiei – jumatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta. in cazul comorientilor – commorientes sau simul periunt . ele sunt socotite ca au murit deodata. Daca nu exista o astfel de relatie. In dreptul roman. de exemplu. Inseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese. prezumtia supravietuirii in functie de varsta si sex fiind criticata. se considera ca ei au murit deodata. de exemplu. Intr-adevar. fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia. ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta.retransmitere). in lumina prezumtiei mortii concomitente. Daca comorientii au mostenitori diferiti. de catre parintii fiecaruia. De exemplu. Dintre cele doua solutii. ceea ce evident nu ar fi echitabil. cea mai justa.se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa sex si varsta au supravietuit si. Deci parintii sotului ar culege o buna parte din bunurile sotiei fiului. Rezulta ca prin comorienti trebuie sa intelegem: doua sau mai multe persoane. 21 din Decretul 31/1954. nici unul nu va putea dovedi “existenta”. in domeniul devolutiunii legale a mostenirii. prezumtia mortii concomitente apare.

1169. Ce solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale. Inseamna ca. iar minutul mortii nu poate fi stabilit. ele sunt socotite ca au murit deodata sau. aratandu-se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi 20 . 21 din Decretul 31/1954 consacra expres o solutie care s-ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in “aceeasi imprejurare”. aceeasi zi ? Se considera ca in toate cazurile singura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art.civ. ci mai ales pentru ca ea decurge din textul C. echitabila si legala in toate ipotezele. daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care exista la data deschiderii succesiunii si dovada acestei existente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea . Rezulta ca art. respectiv predecesul uneia fata de cealalta.aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce. legale sau testamentare. in sensul art. definitive. legala sau testamentara decedeaza in acelasi timp. solutia mortii concomitente fiind logica. notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta chemata sa resolve litigiul succesoral in conditiile in care prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte s-a hotarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate. daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si. de lege ferenda. conditia referitoare la aceeasi imprejurare este inutila si. atat in domeniul mostenirii legale cat si al celei testamentare. de lege ferenda. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala.21 din Decretul 31/1954. dar si unilaterale. dar nu si in aceeasi imprejurare . din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi imprejurare. Este posibila si pastrarea textului actual al art. ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza. deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti. ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este singura in dreptul nostru. textul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator: in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de imprejurari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp. innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii. ele sunt socotite ca au murit deodata. aplicabil in materie. tot astfel. si mai simplu: daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia.actori incumbit probation – art. drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale. ar urma sa fie inlaturata. 21 din Decretul 31/1954. fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane. Deci.21 din Decretul 31/1954? Astfel. Intr-adevar. urmand ca mostenirile sa fie considerate deschise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite. daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora. adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale.

11) Cesiunea de creanţă. cauza sa fie licita si morala-cauza este nelicita cand este prohibita de legi. Obiectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. ar prezenta avantajul prevenirii oricaror controverse in literatura juridica sau situatii neuniforme in practica judecatoreasca. esentiala de validitate. generala a actului juridic civil.1404-Cod civil-retractul litigios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri: cesiunea sa facut unui comostenitor. cesiunea s-a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale. 21 . Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a actului.967-Cod civil-conventia este valabila cu toate ca cauza nu este exxpresa si este prezumata pana la proba contrara. Art. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni juridice.identitatea de cauza a mortii. O asemenea reglementare. cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Daca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. Se instituie doua prezumtii: valabilitatea cauzei si existenta ei. Cesiunea de creanta este un contract consensual si se incheie valabil prin simplul acord de vointa. Daca se instraineaza o creanta litigioasa cu titlu oneros se poate exercita retractul litigios. cauza sa fie reala-cauza este falsa daca exista eroare asupra motivului determinant ceea ce atrage nulitatea relativa a actului. Cauza este o conditie de fond. Art. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: cauza sa existe –art966 Cod civil. cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa. Reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. 12) Circulaţia juridică a construcţiilor proprietate privată. inclusiv de lege lata. Debitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr-un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. creanta se transmite la valoarea ei nominala. Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar. iar dobanditorul cesionar. 10) Cauza actului juridic civil. Este contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane. Creditorul care transmite se numeste cedent.

fâneţele . instrainarea este valabila conform principiului consensualismului. alte amenajări ale localităţilor. principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. 13) Circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată. terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape . daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului. aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile . amenajări piscicole. 54/1998. În acest sens Legea nr. prin vânzare. Legea nr.Constructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor. dacă acestea sunt cuprinse în amenajamentele silvice. terenurile neproductive – râpe . Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri. ci este titularul unui drept de superficie. terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice . de transport al energiei electrice şi gazelor naturale . monumentele naturii . terenuri din intravilan . Relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari – persoane fizice şi persoane juridice de tip privat . din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi . livezile . pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. 5). se pot desprinde cel puţin trei principii majore: principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. plajele . Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. De aceea . de la aceasta neregula existe si exceptii astfel: art. Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia . din care fac parte: terenurile împădurite. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. pepinierele viticole . 18/1991. unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public . In celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului. pomicole. terenurile destinate împăduririlor. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. terenuri cu vegetaţie forestieră . care se împart în : terenuri agricole productive : terenuri arabile . In cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor.813-Cod civil-pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic. folosinţa şi dispoziţia 22 . –Din cuprinsul Legii nr. terenuri cu destinaţie specială . între persoanele juridice de tip public . În funcţie de destinaţie . Codul civil. iar altele aparţin dreptului privat . ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea. exploatări miniere şi petroliere .. terenuri cu destinaţie forestieră . viile . rezervaţiile . păşunile . bolovănişuri . terenurile se clasifică astfel : terenuri cu destinaţie agricolă . principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. exista in acest sens dreptul de proprietate.16/1994 a arendei etc. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. precum şi între acestea din urmă şi particulari .

pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate . 1 din legea nr. terenurile se clasifică în: terenuri aflate în proprietate privată. 43 din lege. Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . 2 din legea nr. în putere proprie şi în interes propriu . regula punerii în posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată . pe vechile amplasamente .După forma dreptului de proprietate asupra terenurilor . Tot articolul 1310 stabileşte şi excepţia de la această regulă . 14 alin. rămân valabile fără nici o altă confirmare.Prin legea nr. 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care 23 . pot fi vândute doar numai de anumite persoane sau numai în anumite condiţii . care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile . pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii . 18/1991. 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar . pentru cetăţenii în viaţă . Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar . Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care va semna tabelul de luare în primire a terenului . urmând ca pentru ieşirea din indiviziune . 18/1991 . Art. se emite persoanelor îndreptăţite ( soţ . aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. terenuri aflate în proprietate publică. Ulterior . cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate . după validarea propunerilor înaintate de către comisii Titlul de proprietate . în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi . care sunt scoase din circuitul civil . comisiile locale trebuie să încunoştinţeze în scris . exclusiv şi perpetuu. care deşi nu sunt declarate inalienabile . Terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice . 1/2000 . în zona colinară . legea nr. în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea înstrăinării anumitor bunuri . adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . 19 alin. aparţin domeniului public al statului şi rămân în administrarea acestora – art. pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale . 2 alin. 2 din lege nr.asupra unui bun . 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile . prin art. art. 19 alin. În acest scop . când anumite bunuri . sau relative . 1 . 21 şi art. destinate cercetării şi producerii seminţelor şi materialului săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă . potrivit art. asupra datei la care va avea loc punerea în posesie . Potrivit art. cu confirmare de primire . În acest sens . iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor . cu respectarea normelor juridice în vigoare . soţie ) . Aceste prohibiţii pot fi absolute . iar în zonele de câmpie . persoanele care au domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate . republicată . procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate . atribuirea efectivă a terenurilor se face . care se referă la bunuri . cu condiţia ca acestea să fie libere . 35 alin.

Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui .P. În acest caz atribuirea făcându-se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. 32 din legea nr. în echivalent arabil de familie . prefectură .s-au aflat în patrimoniul C. se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată . Pentru reconstituirea proprietăţii private asupra terenurilor şi crearea condiţiilor pentru o nouă organizare a exploatării acestora .-urilor . prin lege . beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii . Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane. În scopul lichidării patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie . la cerere . 18/1991 . 43 din legea nr. 21 şi 43 sunt obligate să respecte întocmai condiţiile impuse de lege . de către procuror sau de orice persoană interesată Articolul 49 din legea nr. astfel că . 19 alin. respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C. sau să fi adus mai puţin de 5. asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. se pot atribui . terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta . Sistarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala. nulitate ce poate fi invocată de către primărie . prin decizia Prefecturii a fost constituită o comisie. în localitatea de unde pleaca. potrivit art. s-a dispus desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi lichidarea acestora . la propunerea primăriilor locale. în acea localitate. În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol . timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea. Prin prevederile art. simultan si concomitent. să-şi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate . 1 .A. fără alte condiţii. în echivalent arabil de familie . 18/1991 în ce priveşte constituirea dreptului de proprietate .-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă . in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o 24 .P.000 mp. Cele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele: in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate. cu condiţia ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. . iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi . celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. se impune obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la proprietatea avută în extravilan . Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare . ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea .A. indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi . dacă nu le respectă . 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. 14) Comparaţie între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie.

fie nulitatea absoluta a contractelor. care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie. 948. art. dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a proteja un interes public sau a unui interes precumpanitor privat. Capacitatea de a contracta Art. chiar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat. In al doilea rand. Cat priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor. in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare. Obiectul actului juridic civil. cu incuviintarea ocrotitorului legal si de catre autoritatea tutelara. nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atraga fie nulitatea relativa. fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate. In al doilea rand. iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii. art. Potrivit art. 952.cota parte din dreptul de proprietate. textul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act juridic. la modul general. cat si actele unilaterale. Potrivit art. s-a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele. In schimb. existenta unor incapacitati generale instituite de legiuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte juridice. dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae. ceea ce inseamna ca fie legea. prin dispozitiile speciale. in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte”. Cauza -. 950 trebuie intregite cu cele ale Decretului 31/1954 si ale Codului familiei. conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt: 1) Capacitatea de a contracta 2) Consimtamantul valabil al partii ce se obliga 3) Un obiect determinat 4) O cauza licita Textul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii (contract). Ea precede consimtamantul si 25 . Doctrinar. privitoare la incheierea de acte juridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor juridice ale celor cu capacitate restransa. iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor. in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cotaparte ce revine fiecaruia. ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act juridic incheiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza (minorul sau interzisul). prin reprezentantul legal. in cazul proprietatii pe cote-parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte . pe langa incapacitatile generale. Capacitatea de a încheia actul juridic civil. O cerinta de valabilitate a consimtamantului. o conditie de valabilitate a actului juridic. 949: “Poate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre lege”.Capacitatea de a contracta apare ca o expresie a capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. 950: “Necapabili de a contracta sunt minorii. interzisii. Cod civil prevede ca: “Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor”. 90 enunta. 15) Condiţiile actului juridic civil.

care. aparent. cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte. 1. In realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. In contractele cu titlu gratuit (in liberalitati). doar atunci cand lipseste discernamantul. iar potrivit art. cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract. ceea ce inseamna ca. in cadrul acestei categorii de contracte. practic. Cod civil: “Cauza este nelicita cand este prohibita de legi. Teoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia: a) Scopul imediat care este un element abstract. cu toate ca cauza nu este expresa”. scopul imediat al celui care se obliga este intentia de a gradifica. b) Scopul mediat -. cauza imorala cu cea ilicita. lipsa ori falsitatea acesteia. Pentru a duce la incheierea unui act valabil. ele aveau un scop mediat fie ilicit. Mai intai. iar in aln. cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. nu exista un punct de vedere conturat. in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza. 967. imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa. Cauza mai trebuie sa fie licita. prin includerea in ea a scopului mediat. Consimtamantul Prin consimtamant se desemneaza. atunci cand se ridica problema anularii unui contract.explica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la incheierea unui act juridic. avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia. mai exact. El consta in mobilul concret care determina o persoana sa consimta la incheierea unui anumit contract. pe motiv ca are o cauza ilicita. fie imoral. art. iar. alteori. respectiv apreciate prin prisma scopului imediat. Cauza a fost asimilata cu scopul acestuia. insasi acordul de vointa realizat cu ocazia incheierii unui contract. Un element subiectiv. doar manifestarea exteriorizata a hotararii uneia dintre parti de a incheia un act juridic. de a procura altuia un avantaj economic fara a primi in schimb un echivalent. Cat priveste lipsa cauzei. dar. aln. 968. Cele doua texte instituie doua prezumtii: cea a existentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei. nu falsa. dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca. cel care afirma caracterul ilicit al cauzei. fie unilateral. consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act 26 . Cod civil prevede ca: “Conventia este valabila. scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va executa cealalta parte. doctrinar. stiind ca cineva poate sa consfinteasca la incheierea unui contract. va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. ceea ce inseamna ca legiuitorul a identificat. erau licite si morale. fie bilateral. Cauza trebuie sa fie reala. uneori. si-a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de judecata sa cenzureze legalitatea si moralitatea anumitor conventii. Aceasta largire a notiunii de cauza. concret si variabil de la un contract la altul. 2: “Cauza este prezumata pana la dovada contrarie”. ea trebuie sa existe. in contractele sinalagmatice si oneroase. Indiferent de intelesul ce i se atribuie. in realitate. obiectiv si invariabil. Cat priveste dovedirea cauzei. De pilda. practic. contra bunelor moravuri si ordinii publice”.

b) Aceea in care partile. Problema exteriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se cheama forma actului juridic. ci numai de cerintele privind dovada actului juridic. s-a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei imprejurari: a) Atunci cand legea ii confera aceasta valoare. Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor juridice este principiul consensualismului. printr-un contract prevad ca in raporturile dintre ele. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant.juridic valabil. Ex: Cazul contractului de locatiune. intentia unei persoane de a incheia un act juridic. neconcretizata in vreo actiune sau atitudine. Cod civil prevede ca: “Daca dupa expirarea termenului stipulat in contractul de locatiune. in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie. b) El sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. Prin urmare. forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului. Tacita relocatiune. la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa. respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti. Din punctul de vedere al formei. De precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau incheia acte juridice si aceasta deoarece. Doctrinar. problema discernamantului nu intereseaza. pentru care art. intr-un anumit termen. in mod expres. tacerea uneia dintre parti. atunci se considera locatiunea. fie ca este vorba de o incapacitate speciala. exprimata intr-o forma de genul: “Iti voi da. respectiv contractul de locatiune ca reinnoit” -. afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obliga. c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat intr-un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati. forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem). nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie (complezenta). Apoi. se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic. 1437. nulitatea absoluta a actului juridic. daca voi vrea”. de regula. de regula. locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune. neindoielnic. verbal si chiar printr-o atitudine din care se rezulte. prevazuta expres de lege. sa aiba valoare de consimtamant. caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului. Aceasta forma este extrinseca consimtamantului. cerinta care rezulta din insusi definitia actului juridic civil. acarei neindeplinire atrage. putem trage concluzia ca. iar nerespectarea ei nu atrage 27 . exteriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel: in scris. are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care-l incheie. Cerintele consimtamantului a) El trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. s-a ridicat problema de a sti daca simpla tacere. are valoare de consimtamant. fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. In esenta.

ca parte contractanta. cu executarea succesiva. Prin Legea nr. cu titlu oneros. ea este in principiu divizibila. nu se mai face transmisiune de bunuri. ci doar imposibilitatea de a dovedi. se poate vorbi doar atunci cand insasi actul juridic trebuie incheiat printr-un inscris autentic. este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta viagera de la debiretier. prin sechestrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. Sumele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite (indexate) pe cale judecatoreasca. se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei. prin vointa partilor contractului. Neplata la termen da credirentierului dreptul de a executa pe debirentier. Renta se poate infiinta intre vii. si se platesc in cuantumul prevazut in contract. care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. caz in care este echivalenta cu o donatie. Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. In al treilea rand. Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la 28 . sau prin testament (legat). Partile contractante pot stabili cuantumul rentei viagere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. contractul poate fi lovit de nulitate absoluta (ex. Despre o forma a actului juridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui.nevalabilitatea actului juridic. consensual. Daca renta este cu titlu gratuit. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber. Art. a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 20 zile de la incheierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia). Renta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. cu titlu gratiut. translativ de proprietate. Pentru acest contract exista coditii speciale de validitate: daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 de zile de la data incheierii contractului a decedat. catre debirentier. d) Consimtamantul sa fie neviciat. In conditiile legii. in cazul unui litigiu. constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau. smuls prin violenta sau surprins prin dol”. In situatia in care renta este cu titlu oneros. 953: “Consimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare. Credirentierul. iar in contextul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare incheierii actului juridic. pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. 16) Contractul de rentă viageră. respectivul act. Este un contract aleatoriu. contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. care ii plateste pretul sub forma de renta. s-a instituit renta viagera agricola. situatie in care se aplica regulile privitoare la libertati. Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in schimbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau.

care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului .si lucrarilor (activitatilor) intelectuale. 29 . In baza contractului de munca.in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor . este un element esential al antreprizei. In baza contractului de antrepriza. vanzare.In toate cazurile insa. locatiune. In caz de moarte a debirentierului. intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri. obligatia de garantie pentru vicii.51/1995 . dar nu liberalitate. raspunderea in caz de neexecutare. se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului.mai putin reprezentarea judiciara. prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor. mandat si depozit). numita client in schimbul unui pret. deoarece contractul este obligatoriu pentru el. Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului.). consultatii profesionale. instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul. Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita. este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca. raport. inclusiv juridice (date de notari publici. obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte.) . Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului. revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor). Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un "pret determinat" (art. se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte. asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc. suportarea riscurilor etc. In cazul antreprizei. pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie). contractul nu mai este de antrepriza. 17) Contractul de antrepriză. avocati -art.) si. ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit). predat clientului.36/1995 si art. mai frecvent. intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu.8-9 din Legea nr. In schimb. Regulile referitoare la antrepriza se aplica . numita antreprenor. Rezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei judecatoresti. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc. Deosebiri fata de alte contracte. In lipsa lui (serviciu gratuit). salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. in caz de exagerare hotarand instanta. asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. care este o varianta de mandat). de exemplu. meditatii. una dintre parti.termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. in cazul lucrarilor de mare amploare.3 din Legea nr. in cazul lucrarilor de mai mica importanta. nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune. contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului.1413). se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului.

al carui obiect principal este realizarea lucrarii. operatia juridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor.civ.Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica .art. program de lucru etc. nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii. iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru. de exemplu.civ. Antrepriza se deosebeste si de mandat. In virtutea acestei independente. valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adaugata la valoarea materialelor folosite. Intrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in executarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare (prepusenie).unor lucratori.sub indrumarea sa nemijlocita. In acest caz. . materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului. de antrepriza. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii (cum apare in C. ci un contract independent. in afara 30 . masuri sau alte directive). privita ca rezultat . operatiunea juridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor.civ. antreprenorul neavand putere de reprezentare. Stabilindu-se un raport de prepusenie.totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara.3 C. personala . inclusiv subantreprenori. intrucat mandatul are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice (cu terte persoane) pe seama mandantului pe care. antreprenorul (care . daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului. el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) a lucrarii .spre deosebire de salariat . de confectionat.). aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie. contractul este. depasind in mod vadit valoarea muncii. El organizeaza munca dupa aprecierea sa si.1410 si urm.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului. Astfel. Iar daca materialele necesare executarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de executarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului (chiar cu materialele antreprenorului). il reprezinta. bineinteles. conform art. in toate cazurile. nici de pagubele pe care le-ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul executarii lucrarii. Cand antreprenorul se obliga a procura pe langa munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului (art. o efectueaza pe propriul sau risc. clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si. din contra.). Antrepriza se deosebeste si de locatiune (loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei. In toate cazurile insa. in cazul reparatiilor facute la autovehicule. Din aceasta cauza contractele incheiate de antreprenor cu tertii. In schimb.1478 C.1000 alin. spre deosebire de contractul de munca. iar antrepriza are ca obiect o lucrare (prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client. Daca. planuri. comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca (prepus). de regula. contractul va fi calificat antrepriza.poate fi si comerciant) se bucura de independenta juridica cat priveste modul de executare a lucrarii in conformitate cu comanda primi-ta de la client (proiecte.

. fara a descompune operatiunea juridica dintre parti in doua contracte distincte. nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca (art.". Antrepriza este un contract consensual (iar nu real). daca materialele in vederea executarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se executa asupra unui lucru corporal predat antreprenorului. el pastreaza proprietatea lor (si a lucrarii) si in cursul executarii. dupa care clientul poate obtine predarea silita.10 din Decretul nr. antreprenorul trebuie sa aiba. nu produc efecte fata de client. antrepriza este un contract incheiat intuitu personae. devenind proprietar. creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de gaj general. daca lucrul piere. construirea unei case). inainte insa de a se fi tradat. comutativ. potrivit regulilor generale. raspunderea pentru pastrarea lucrului se angajeaza dupa aceleasi reguli in ambele cazuri. capacitate deplina de exercitiu. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca. In sfarsit. Clientul trebuie sa aiba. se aplica regulile de drept comun. in baza unui contract de mandat separat. interventia chirurgicala contractata cu un medic etc. dauna ramane in sarcina sa.). reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu. Cat priveste proprietatea.).31/1954). mai ales ca. uneori. iar nu de munca. fie in orice chip. Pentru ca antreprenorul sa-l reprezinte pe client (de exemplu. De altfel.civ. Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. In schimb. calificarea operatiei trebuie sa se faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului. in toate cazurile. In principiu.cazurilor prevazute de lege. in vederea obtinerii autorizatiei de constructii). daca materialele sunt procurate de antreprenor. antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pagubele 31 . art.. Capacitatea partilor contractante. Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu. In aceste cazuri. Intrucat antrepriza este un contract civil. deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului. transformari etc. Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros. operatia juridica se aseamana si cu depozitul. In materia contractului de antrepriza. In acest sens. Cat priveste proba contractului. respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare. fie a actelor de dispozitie. riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar (res perit domino). prevede: "Cand lucratorul da materia.1479 C. el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei. dupa cum am vazut. dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu. chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii. cu executare succesiva si consensual . si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat. Daca materialele sunt procurate de client. tabloul comandat unui pictor renumit.

antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca. de antreprenor. nu mai este vorba de riscuri (caci pieirea nu se produce dintr-un caz fortuit sau de forta majora). lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea executarii ei si predarea silita. caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale.civ. desi a executat lucrarea (sau o parte din lucrare) de doua ori. receptia se poate face si pe parti. posibilitatea de a cere plata pretului. Deoarece insa materialele se gasesc in detentiunea antreprenorului.1480 C. In cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati. iar instanta va putea constata executarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale.civ. clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai o singura data (cu exceptia celor doua cazuri mentionate: punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor). a pierit fortuit. deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. Daca materialele au fost procurate de client. ci de suportarea pagubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. In cazul lucrarilor mai insemnate. se va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun (daune-interese pentru cheltuieli de depozitare. el suporta riscul pieirii lor. Raspunderea pentru neexecutare. antreprenorul nu are dreptul la plata pretului (remuneratiei). reconstructia) n-a devenit prin aceasta imposibila.). daune-interese.civ. Clientul este obligat sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client. de fapt.1479 si 1481 C. fiind posibila si obligarea antreprenorului la executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau executarea in contul debitorului-antreprenor cu 32 .civ. In acest caz. Riscul contractului este suportat. dar executarea ulterioara (de exemplu. Clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a verifica (receptiona) si de a lua in primire lucrarea executata.) si este debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori).1481 C. in calitate de proprietar. suportarea riscurilor de catre client etc. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa" (art. conservare etc. clientul este obligat sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. in parte sau total.rezultate din pieirea lor. Daca parlile nu s-au inteles altfel. iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate. Prin urmare.) Daca clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata. Daca lucrarea executata. in calitate de proprietar. care este obligat sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii. daca in contract sa prevazut plata pretului pe masura executarii lucrarii.l482C. In caz de neexecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala. clientul poate invoca exceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale. in toate cazurile. receptionate (art.). Art.). antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului. cu toate consecintele ce decurg din executare (de exemplu. daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore. in calitate de proprietar.

antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. Daca obligatia antreprenorului este succesiva (de exemplu. in toate cazurile. In cazul in care contractul nu ofera elementele necesare.).in cadrul acestor raporturi . parchetar. Precizam. se aplica termenul general de prescriptie. caci obligatia nu poate fi vesnica. arhitectului sau antreprenorului (art. cu fiecare dintre ei (instalator. electrician etc. contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti. lucrari de intretinere) si nu s-a prevazut un termen. In afara de aceste reguli speciale. Antreprenorul raspunde insa. in proportie cu pretul stabilit in contract. daca ea este temporara. se aplica regulile prevazute pentru antrepriza (art. obligatia se stinge.11 alin. dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal (art. sumele de platit se determina prin experti. fiind aplicabila teoria riscului contractului. Pentru aceste vicu. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare (art. cat priveste incetarea contractului. se suspenda executarea.aptitudinile antreprenorului avand importanta.autorizatia justitiei etc. De exemplu. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori.1486 C. Potrivit Codului civil. ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve . pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii. Daca viciile au fost ascunse cu viclenie. 1489-1490 C. Raspunderea pentru viciile lucrarii. Aceste termene de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor. clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. subantreprenorul avand . Conform art. se aplica regulile generale.).1 din Decr.). In lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii. antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru 33 .nr. Intrucat contractul se formeaza intuitu personae . incheind in acest sens. 167/1958.echivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii. contractul de antrepriza inceteaza ("se desfiinteaza") prin moartea meseriasului. in cadrul termenului stabilit. raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca.167/1957).nr. in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare (art. iar daca este definitiva.1487C. un contract de subantrepriza.rolul de antreprenor. In caz de imposibilitate fortuita de executare.). in primul rand.civ. chiar daca nu executa personal lucrarea .5 din Decr.civ.daca nu a fost obtinuta prin frauda (fraus omnia currumpit) . acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor (garantie conventional.1485). dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari executate se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni.). Deoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul. Clientul este insa obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite. pentru lucrarea efectuata. In schimb.este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. ca orice contract sinalagmatic. potnvit legii sau contractului el datoreaza garantie.civ. In raporturile dintre antreprenor si subantreprenor.

1487 C.toate lucrarile executate de subantreprenori.civ. tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului (ori antreprenorului de specialitate). subliniem ca pozitia juridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate. In sfarsit. daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea (iar obligatia codebitorilor nu este comerciala . antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent (in baza art.com. n-au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului (daca acestia n-au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia. chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul executarii lucrarii. care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde singur. Precizam ca. Fiind o actiune directa.3 C. furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului (lichidarii judiciare in terminologia Legii nr. lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului. in lipsa acestei dispozitii. Tot astfel. Aceasta masura de ocrotire se adauga privilegiului imobiliar de care se bucura lucratorii. pentru garantarea creantelor neonorate de client (art. Ei il actioneaza direct pe client si. Aceasta actiune are insa neajunsul de a-i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului (de exemplu.civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor (inclusiv clientului).64/1995) antreprenorului. contractand direct cu clientul.42 C. prin urmare. starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfrange asupra creantelor lucratorilor. fata detertii pagubiti.). deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta (divizibila).coantreprenori . cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei (este deci o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor). Codul civil prevede o singura regula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei: antreprenorul (arhitectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea (cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii (receptiei) lucrarii (art.1483). proportional cu valoarea creantelor. fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret. Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului.se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa). ei nu vor avea calitatea de subantreprenori. adica pe calea actiunii subrogatorii (oblice). Fiind antreprenori.) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului (indivizibilitate naturala).art. in calitate de antreprenor. Decretul nr. intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi. 1737 si 1742 C. la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o (art. 167/1958 a stabilit un termen de 3 ani de la 34 . daca mai multi antreprenori . fata de acesta pentru lucrarile (partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului.1000 alin. inainte de intentarea actiunii directe). precum si antreprenorii de constructii.civ.

publice. prin ruinarea cladirii) poate fi angajata numai delictual (art. ci si interese generale.1002 C.civ.).1483) pentru ipoteza daramarii. de regula. si Decretul nr.civ. (art. In acest sens. fiind exceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor. locatarul). In sfarsit. 10/1995). Legea nr.11 alin.2 din Legea nr. Dupa cum rezulta din aceasta reglementare speciala. Clauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei.) sau contractual (de exemplu. Daca actiunea a fost indreptata impotriva clientului. Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului (arhitectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi (de exemplu.2) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 10 ani prevazut de C. care in materie de antrepriza -ca de altfel si in materie de vanzare . art. ele nu ar putea fi admise in 35 .29 din Legea nr. tertii pot alege pe calea actiunii impotriva proprietarului (clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual (de exemplu.998-999 C.nu pot fi reclamate dupa receptie (predare-primire).2). Pentru aceste constructii. raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie angajata potrivit dreptului comun (C.civ. clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise. dupa caz. deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse. in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea prejudiciul. respectiv cu durata de existenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice categorie (si instalatiilor aferente acestora) . aparute din vina sa.23 lit..civ. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi agravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului.k). fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. el va avea actiune in regres impotriva antreprenorului. Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei).1483 C.civ. se angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca s-a stabilit un termen de garantie. 10/1995 privind calitatea in constructii s-a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrari. pe propria cheltuiala. raspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate (de exemplu. 167/1958). In orice caz.2alin. pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta. cateva secole). a defectelor de calitate. precum si constructiile provizorii (art. In privinta viciilor aparente ale lucrarii. 10/1995.indiferent de forma de proprietate sau destinatie -.predare pentru descoperirea viciilor unei constructii (art. iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei raspunderea "pe toata durata de existenta a constructiei" (ceea ce inseamna. termenul de 3 ani prevazut de Decretul nr. fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art.. in perioada de garantie stabilita potrivit legii"(art. au fost inlocuite cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse. In schimb.167/1958 (art. exceptate de la prevederile Legii nr. 10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructii "de a remedia.11 alin. cumparatorul constructiei). prin art.

16/1994). 1082-1083 C. 18) Contractul de arendare. iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de executie. In prezenta acestei dovezi. Pentru angajarea raspunderii. in caz de egalitate. Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect se rezolva in functie de clauzele din contract. transmite celeilalte parti. daca daunele sunt suportate de unul dintre ei. proportional cu gravitatea culpelor. Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse. ei fiind obligati sa dovedeasca existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. fara a se ocupa de executarea lucrarii. bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret.5 din Decretul nr.nr. el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr-un viciu al planului (proiectului). dar si arhitectului (proiectantului). in schimb. Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile. numita arendas. culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de exonerare. pentru jumatate. el va raspunde alaturi de antreprenor.nr.58/1995 si L. numit arenda.Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr. stabilite de parti. in completarea celor doua acte normative se aplica. clauze de agravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii. Subantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual.26). Aceste reguli urmeaza sa fie aplicate.nr.167/ 1958). in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa curga de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. (inclusiv antreprenori de specialitate. ei nefiind legati prin raporturi contractuale. inclusiv viciile structurii de rezistenta.65/1998 pentru modificarea si completarea L. in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. 16/1994 (vz.). si daca lucrarea a fost executata de doi sau mai multi coantreprenori. Raspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care executa lucrarea. Contractul de arendare . in 36 .16/1994 (modificata prin L. Evident. varietate a contractului de locatiune. Daca arhitectul n-a facut decat planurile constructiei. este un contract prin care una dintre parti.art. clientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului. Sunt permise. solvens-ul va avea actiune in regres impotriva celuilalt. inseamna ca. numita arendator.civ.privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei (rezistenta). culpa contractuala a antreprenorului (arhitectului) este prezumata. in mod corespunzator. In acest din urma caz. Daca arhitectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului. dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile executate in subantrepriza (cu drept de regres in raport de culpa subantreprenorului). iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului general de prescriptie (art.

Astfel fiind. sub sanctiunea nulitatii absolute. deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare. contractul este nul ca arendare.conditiile aratate. nu o pot face nici cu titlu gratuit . deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz.22)..24 alin. total sau partial.3 alin. uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului (art. intrucat contractul de arendare are natura pur civila. nici locatarul nu poate aduce 37 . cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem. nu se poate admite nici schimbul intre doi (mai multi) arendasi. partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice (art. iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun. Desi legea nu prevede expres. bunurile agricole arendate. 16/1994. spre deosebire de regulile aplicabile locatiunii. Precizam ca. Potrivit art. respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. Potrivit legii. este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Tot astfel. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat. ca si locatiunea. schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla (multipla) cesiune.Spre deosebire de locatiune.1). la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare. "sunt valabile si opozabile" numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate.6 din Legea nr. Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie. Daca un bun agricol se transmite. cu titlu gratuit. chiar daca arendatorul ar fi de acord. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral). arendasul nu poate subarenda. prin derogare de la principiul consensualismului. Rezulta ca. Din aceasta cauza. caci cesiunea (vanzarea) dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea (cessio est maius.1) . se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura. sublocatio est minus). care n-au fost abrogate expres de lege). in vederea folosintei sau exploatarii temporare. legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem. si art.In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar. arendarea este un contract solemn . arendasul nu poate avea calitatea de arendator. dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat). cu executare succesiva si netranslativ de proprietate.Potrivit legii. consacrat de Codul civil. fiind interzise si oficiile de arendasi (art. arendarea fiind o varietate a acesteia. interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare. care este un contract consensual. "regulile particulare la arendare" prevazute in Codul civil (art. in com-pletarea acestor norme.1454 si urm. deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune).2) si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea.

amenajari piscicole si 38 . Legea nr. membrii unei familii .permite cesiuea contractului de catre arendas (in calilate de cedent). daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului .3).unul sau mai multi. ale societatilor comerci-ale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate exploatarii agricole (art. societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate exploatarii agricole (art. Dar legea nu-l obliga pe arendas sa execute personal toate lucrarile agricole.23). el fiind eliberat fata de arendator. practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator.astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. pasunile impadurite. coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai (unul sau mai multi) care au implinit varsta majoratului. trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in Romania. Atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (art. el poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii in agricultura si poate incheia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii (art. Potrivit legii. prealabil) al arendatorului. Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o delegatie perfecta (confundata cu novatie prin schimbare de debitor). Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas. Legea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol. numit arenda. Arendasii. de exemplu. Intrucat cesiunea se face cu acordul (se subintelege. Rezulta ca arendasul. cesiunea se face (in calitate de cesionar) sotului arendasului. ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului. daca sunt indeplinite doua conditii(art.65/1998 . 16/1994 . sub nici o forma. livezile. In calitate de arendas . viile. legea mai prevede ca regiile autonome.1). inclusiv cele cu capital partial sau integral strain.3 si 3).contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani . prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile.4 alin. Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas. acest contract fiind considerat incheiat intuitu personae.21): exista acordul scris al arendatorului. nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator. plantatiile de hamei si duzi).18).si au pregatire de specialitate agricola. sa aiba ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator (art. In legatura cu calitatea de arendator. pepinierele viticole. arbustii fructiferi.indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate . ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie agricola. institutele si statiunile de cercetare si productie agricola. persoane juridice.ca aport social folosinta bunului inchiriat. terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice. pomicole. dar si obligatiile lui. in mod exceptional.

39 .1462 C. la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii (cuantumul arendei in natura .2.). planul de situatie al terenurilor). si art.desi legea speciala nu mai stabileste o durata minima . Bineinteles. terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive. Deci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii. de exemplu. masinile.de imbunatatiri funciare. starea biologica in cazul efectivelor de animale etc.determinata in cifre absolute. lasa. 25 % din recolta realizata . potentialul de productie al terenului.1467) platibila in natura.). contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii). astfel cum a fost modificata. amenajarile de imbunatatiri funciare sau rasa.65/1998.21 din Legea nr. fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani). constructiile de orice fel. neexistand vreo limita maxima (sau minima) legala. de regula. trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art. nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii. Dar Legea arendarii. de comun acord. Legea nr.d. utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art. Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator. fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art. Consideram ca .ea nu poate fi mai mica decat "timpul necesar ca arendasul sa culeaga fructele" (art. care "pot fi" avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei (art. un an agricol (in cazul terenurilor). Spre deosebire de locatiunea de drept comun (care poate fi contractata fara precizarea termenului). drumurile tehnologice. nu prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului arendarii. sau determinata procentual din recolta. 16/1994: "In contractul de arendare. astfel cum a fost modificata prin Legea nr.).civ. platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.5 lit.Potrivit art. varsta. precum si animalele.13-14). in fructe (arendarea pe fructe). bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas.7 alin. cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare). de exemplu. pentru a fi in prezenta unui contract de arendare. durata arendarii (data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract (art.sau in bani). de asemenea. nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta). gradul de accesibilitate a mecanizarii.1). Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu. In toate cazurile. animalele pentru carausie la constructia unei case etc. fara limitari legale.). Inseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei. Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor. Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei (de exemplu. 1000 kg grau pe hectar de teren arendat.b si f). 1. 16/1994. 5 lit.

in cadrul a doua alineate. in ambele cazuri in mod fortuit. a avut in vedere. uzufructuar). Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita. in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare.21 alin. suportarea pagubelor (daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore (deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa-i angajeze raspunderea). folosind o terminologie imprecisa. a produselor agricole datorata "calamitatilor naturale").civ. cele doua aspecte ale problematicii riscurilor.). in parte. Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu. in completarea lor se aplica regulile de drept comun privind locatiunea. 16/1994 a consacrat putine texte reglementarii obligatiilor partilor in contractul de arendare. iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). va suporta si el riscul lucrului. De asemenea. care completeaza dispozitiile legii speciale (art. urmeaza sa facem numai unele 40 . de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile.) se suporta.). 1434 C. de specificul raporturilor din materia arendarii.civ. corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. riscul lucrului (pieirea "bunurilor arendate") si. lar aceasta problema vizeaza. In realitate. se mai impune o precizare terminologica. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului.partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. Inainte de analiza acestor reguli. Pentru rezolvarea problemei. Riscul lucrului-Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale.1 se face referire la calamitati naturale.26). adica din o cauza straina. daca i s-ar fi restituit (ar. potrivit regulilor generale. riscul contractului de arendare (pierderea recoltei. calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora. trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. in ambele cazuri. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art.1074. Se pare ca legiuitorul. arendasul nu suporta riscul lucrului. tinand seama. ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic. bineinteles. in consecinta. Legea nr.1431. In art. masini si utilaje etc. de catre proprietarul-arendator (res perit domino). Dupa cum se poate observa. 16/1994.2 la cazuri fortuite si de forta majora. obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului. cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator. iar in alin. constructii. prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta. 1082-1083 si 1156 C.

exploatarii agricole. intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate .).civ. se suporta de arendator. Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei.8 alin. in natura si/sau bani.3 si 11).care.8 alin. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate (art. fiind cherabila. Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea. 1431-1432 comb. iar nu portabila (art. de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite.civ. plata se face la domiciliul arendasului. art. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate. de a le restitui la incetarea contractului. arendatorul este garant nu numai de evictiune.1454 C.10).2.civ.1435 C. Arendasul trebuie sa plateasca arenda.civ.l 104 C. fiind aplicabile dispozitiile art.vz. in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv. in conditiile stabilite.).1429 pct. iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legale (art. cu art. Potrivit art. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract.l C. de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate. arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate.1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare. sunt in sarcina 41 .20) . precum si de a executa toate obligatii contractuale".8 alin. Restituirea bunurilor arendate. dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art. "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate. iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a primit in buna stare (art. daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art.1421 alin. urmeaza sa facem numai unele precizari. tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor . potrivit raporturilor contractuale dintre parti. potrivit legii.civ).1422 C. ca un bun proprietar. Plata arendei. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto).precizari. reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice). se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.).l C.civ Desi legea speciala nu prevede. pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art. Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului.). In caz de incendiu. dupa cum am vazut. Potrivit art. Daca locul platii nu este prevazut. Riscul pieirii fortuite.).civ. la termenele si la locul de plata prevazute in contract.1425 C. sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.3).

s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate de confuza. deoarece ea se incheie pe o durata determinata. mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti. in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului. In plus. In caz de pieire .2 C.civ. Pentru aceasta. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art. Asa cum am vazut.pentru a putea continua raporturile de arendare . potrivit art.1439 alin.211 alin. drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei. se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept. neclara). contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen" (art. "in conditiile legii". iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. regulile dreptului comun. rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale . denuntarea unilaterala (ca mod de incetare a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii. Este avuta in vedere o intelegere (mutuus dissensus) realizata pe parcursul executarii contractului. Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie.24). afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. sunt aplicabile. in dreptul comun. legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas.1440 C. locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art. In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr.).) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art.12 alin. nu pot produce efecte.6 alin. In schimb. fara interventia justitiei. adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului. Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti.totala sau partiala . Alte obligatii. potrivit dreptului comun. Moartea uneia dintre parti. mostenitorii arendasului decedat . Iar pe plan financiar. Sunt aplicabile si dispozitiile Codului civil privind obligatia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor. cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte. de asemenea.8 alin. contractul inceteaza prin deces. in termen de 30 de zile de la data decesului". In acest sens.a bunurilor arendate.trebuie sa fie persoane majore.art. Astfel. el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate.arendatorului .instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art.-Reamintim ca. precum si in cazul desfiintarii (desfacerii) titlului arendatorului. beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege (art.1. daca mostenitorii sunt minori.civ. fiind considerat agricultor. Legea prevede insa ca "prin acordul partilor.3). se aplica dreptul comun. "contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. Aceasta din 42 . obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. 65/1998.l 1).4).3).

251 alin. Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzatoare din lege sunt neclare si. Rezulta ca. Numai ca. cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului. consideram (desi din textul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta. de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art. nu rezolva problema. tinand seama si de faptul ca arendarea este. Art. ce se intampla daca manifestarile de vointa (cu privire la soarta arendarii dupa expirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt divergente? Este evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc. in principiu.2). daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege (dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.12 alin. un act de administrare). practic. impotriva vointei arendasului. deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art. indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de expirarea termenului sau mai tarziu.Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi.3). contractul inceteaza.). fie si dupa expirarea termenului contractual) textul nici nu era necesar. numai in conditiile legii speciale (forma scrisa inregistrare etc. in nici un caz.12 . Inseamna ca. ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. Mai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din Codul civil referitoare la tacita relocatiune. prin ordonanta presedintiala. despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. Prin urmare. partile nu mai au obligatii contractuale." Daca legiuitorul a voit sa deroge de la dispozitiile clare ale Codului civil referitoare la tacita relocatiune. daca sunt mai multi mostenitori. Pentru cazul decesului arendasului. In cazul decesului arendatorului.251 alin.urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului. ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului chiar daca arendatorul si-ar fi manifestat vointa in sens contrar. judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna. un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii legale exprese.1. In schimb. dupa expirarea termenului. partile se inteleg sa reinnoiasca contractul. trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor convergente (de exemplu. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte. iar eventuala folosire a bunurilor 43 . Daca mostenitorii nu se inteleg. pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art. la expirarea termenului prevazut. ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. respectiv arendasului decedat. daca nu a fost reinnoit (fie si cu mai putin de un an inainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante . la cererea oricaruia dintre ei. legea mai prevede ca. Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului.

Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care s-a produs. Termenul de prescriptie este de 2 ani. posibil dar incert. Asigurarea de bunuri-suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat. forma scrisa fiind ceruta ab probationem. ele se impart in asigurari comerciale si mixte. riscul trebuie sa fie un eveniment viitor. indemnizatia de asigurare se plateste doar in limita sumei asigurate. valoare ce nu poate fi depasita. sa plateasca asiguratului o indemnizatie de asigurare. numite depozitar. care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata si sa-l 44 . posibil dar incert. Dauna de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract. In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare. Prin indemnizatie de asigurare se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului asigurat. Asiguratul trebuie sa completeze o declaratie de asigurare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. indiferent daca asigurarea este facultativa sau obligatorie.agricole de catre arendas este lipsita de temei juridic. 20) Contractul de depozit. Prima asigurata este suma de bani pe care o platescte asiguratul. cu toate consecintele prevazute de lege pentru aceasta situatie (raporturi extracontractuale). Contractul trebuie incheiat in forma scrisa. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. Asigurator-societate comerciala obligata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asigurare. Asigurarile facultative-una din parti numita asigurat se obliga sa plateasca celeilate parti numite asigurator o anumita suma de bani. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi cu asiguratul prin incheierea contractului de asigurare. prevazut in contract. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract. riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului sau a altei persoane determinate. Asigurarile contractuale pot fi de doua feluri: facultative si obligatorii. Riscul asigurat reprezinta un eveniment viitor. iar asiguratorul se obliga ca in ipoteza survenirii cazului asigurat. 19) Contractul de asigurare. riscurile asigurate trebuie sa fie detrminat in contract. Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane.

Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat si sa-l restituie in natura. Daca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate alege intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare. Depozitul este de doua feluri: depozitul propriu zis si sechestru. individual determinate. fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. Condiţii de validitate şi efecte. Depozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale. Deponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. Cel care invoca caracterul neregulat al depozitului este obligat in caz de indoiala sa-l dovedeasca. Se poate dovedi prin orice proba admisa de lege. cu intentia de a face o donatie(animus donandi). in forma si in conditiile prevazute de lege. donatia este un contract solemn prin care o parte. Depozitul necesar exista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane. dar raspunderea hotelierului este apreciata mai sever. In aceasta categorie este inclus si depozitul hotelier. Depozitul cu titlu gratuit este unilateral. Depoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. Sumele cheltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. numita donatar.restituie la cerere in natura. ci prin alte lucruri asemanatoare. Potrivit articolului 801 din Codul civil. Se cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. numita donator. In caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune-interese deponentului pentru prejudiciul suferit. In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire revine mostenitorilor. cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti. Depozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. Depozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le-a perceput. concretizata in incheierea contractului. 21) Contractul de donaţie. Restituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand chiar daca s-a stipulat un termen. iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. Aceasta intentie. Poate fi cu titlu oneros sau gratuit. In acest caz depozitarul devine proprietarul bunului. justifica marirea unui 45 . ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent.

respectiv intentia de a dona(“animus donandi”). prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). civ. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros.). care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu. caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati : Incapacitati de a dispune – potrivit articolului 806 C. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv. Contractul de donatie este un contract solemn. 129 alin. cadourile prin diferite recompense. constituind cauza ei. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit. 105 si 107 C. fam. de asemenea.). minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului 46 . intretinere. comodat. Incapacitati de a dispune si de a primi donatii. modificat prin art. etc. cu titlu oneros. Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. Existenta intentiei de a dona este cauza donatie. nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale.. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista.patrimoniu in detrimentul altuia.. Intentia liberala(“animus donandi”) trebuie sa existe la momentul incheierii contractului(art. facute cu scopuri publicitare. De asemenea. pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic. civ. ). Nu constituie donatii premiile. 813 C. Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor. deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul. Civ. lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C. Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar. aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral. 1 – 3. Trebuie facuta precizarea. de asemenea. operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege. Donatia. deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia. civ. 977 – 985 C. ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate. ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor. etc. ). Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia.

Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate. capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu : necesitatea patrimoniului propriu). daca donatia se incheie prin inscrisuri separate. De exemplu. ) in favoarea donatorului. persoana care l-a ingrijit pe donator in sensul ca I-a facut menajul sau alte servicii casnice poate fi gratificata de catre donator. este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu un bun. fam. ) si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. Sanctiunea incapacitatilor speciale de “a dona” sau de “a primi donatia”. civ. 810 alin. ingrijite medical. Astfel. 2 Codul civil. civ. civ. Incapacitati de a primi -Nu pot primi donatii persoanele neconcepute (art. In privinta donatarului. in momentul acceptarii ei de catre donatar. 808 C. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. cu exceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. In favoarea tutorelui. Si art. ). 141 C. In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de donatie. impunand sarcina (“obligatia”). 810 alin.legal si al autoritatii tutelare. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator) facandu-I slujbe si alte practici religioase (art. De exemplu. 41 alin. Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie 47 . acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in momentul acceptarii donatiei. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa. ). este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil. de acestia inaintea mortii. Nu fac parte din aceasta categorie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar (art. civ. de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. Practic. 1 si 3 C. potrivit articolului 814 alin. norma referitoare la capacitatea juridica a partilor. donatorul trebuie sa fie “capabil” de a face donatii in momentul lansarii ofertei. moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate. atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. 809 C. 2 C. Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren (art. 2 din Constitutie). nulitatea poate fi absoluta sau relativa. In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non – profit) acestea vor putea primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii juridice. Momentul in care se cere existenta capacitatii In privinta capacitatii de exercitiu.

. irevocabila. in momentul incheierii contractului. atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este.de catre minori fara sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. Astfel. ). daca sunt de interes local. Donatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite. sa reprezinte organul de stat. ca si cum nu ar fi existat. Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. donatia poate fi confirmata. fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca reprezentantii legali ar refuza sa accepte (art. nulitatea putand fi invocata de orice persoana. Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului. in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. Dupa moartea donatorului. civ. Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor. ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art. ). fara o contraprestatie. oferta devine caduca. 2 C. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia. potrivit legii sau actului constitutiv. chiar si din oficiu de catre instanta de judecata. in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. civ.). 815. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”. Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept. obiectul contractului trebuie :Sa fie determinat sau determinabil. Sa fie licit. unitatea administrativ – teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii. Potrivit articolului 814 alin. Sa constituie prestatie a celui ce se obliga. confirmare care se 48 . nulitate care poate fi invocata de reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi. posibil. Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C. Daca donatia este cu sarcini. Incapacitati de exercitiu-Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa. civ. 948 si 964 C. In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti). adica conditiile generale prevazute in art. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat. Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa. civ. a Consiliului Judetean sau al Municipiului Bucuresti. civ. 1167 C. C. ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic. civ. in principiu.

dupa incetarea casatoriei. nu este cea prevazuta pentru toate contractele ( art. in sensul ca – odata incheiat – nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. Aceasta irevocabilitate. mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei. ). Cu alte cuvinte. Se considera ca statul estimativ este o conditie “ad probationem”. fie si donatorul. Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este “legea partilor”) si nu poate fi revocat (desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). ci insati esenta contractului. ) si care rezulta din principiul ca. Efectul translativ opereaza in puterea contractului – acordului de 49 . Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. singura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. inscris in care sunt descrise bunurile. se doneaza doar “nuda proprietate”. fie in mod tacit printr-un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. Se poate face fie in mod expres (prin act autentic). ceea ce se numeste irevocabilitate de gradul doi. si in cazul contractului de donatie. adica lipsa inscrisului autentic. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui. Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator. corporale sau incorporale. reglementata prin texte speciale(art 801 si 822 – 824 C. civ. Revocarea se poate face “ad nutum”(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul casatoriei. ). Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. evident.intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor. Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza. civ. mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract. valoarea lor globala (art. deghizata. acestea trebuie inscrise intr-un “stat estimativ” semnat de ambele parti contractante. caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. civ. Clauza referitoare la o conditie cazuala. 969 C. odata incheiat. Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana. liberalitatile intre vii sunt irevocabile. Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare. chiar daca lasa mostenitori. Prin esenta lor. Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. 827 C. ori dreptul de abitatie este valabila caci. donatie cu vicii de forma. In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze : Clauza referitoare la termen. in definitiv. Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special.

instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare. reductiune. alin. Astfel. 3. In plus. datorita dificultatilor de dovedire. C. Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit. de la caz la caz. ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros. civ.In general. instanta de judecata – pe baza probelor administrate – apreciaza. Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. cu exceptia obligatiei de “recunostinta”. prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. 828. In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar. 2 C. fie sub forma interpunerii de persoane. in principiu. Contractul de donatie este.). ). datorita viciilor ascunse ale lucrului. 3 C. este incompatibila o asemenea obligatie. alin. care nu pot primi donatiile. raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. raport. Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul remiterii de datorie). Donatiile indirecte sunt acele 50 .vointa – fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. Donatiile prin interpunere de persoane-Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. in limita sarcinilor impuse donatarului. exista pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit.). 828. Daca donatia este cu sarcini. mai cu seama cele legate de capacitatea juridica. alin. aceasta opereaza de drept (in virtutea legii). donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini. irevocabil. Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat. legea prezuma a fi persoane interpuse : parintii. donatia deghizata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare. Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului(art. respectiv :Pentru neindeplinirea sarcinilor. cat si pentru viciile lucrului (art. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace. donatorul va raspunde atat pentru evictiune. civ. civ. 1 C. 828. etc. In principiu. Pentru survenienta de copil. revocarea donatiei. 828 alin. Donatiile deghizate-O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de exemplu o vanzare). Obligatia de garantie-In general. ). in urmatoarele cazuri : Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului (art. iar cel ascuns cu adevaratul donatar. in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei(dolului). forma inscrisului autentic. donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. Obligatia de predare a bunului donat -Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. Pentru ingratitudine. copiii si sotul persoanei incapabile. evident. In privinta probei interpunerii de persoana. civ. Astfel. In cazul revocarii pentru survenienta de copil.

dar prezentand si unele particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului. daca se face cu intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(“donandi cauza”). remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul. prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la un drept. civ. Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a gratifica pe cineva (“animo donandi”). Aceste particularitati sunt : Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata. Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant – promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar. in mod frecvent. Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. pentru donatii. Donatiile indirecte se realizeaza. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de “a gratifica “ o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati.donatii care se fac nesimulat. Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar. Donatia este. Stipulatia in favoarea unei terte persoane – stipulatie pentru altul – este o donatie. adica donatarul. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul 813 C. Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale. In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor “ad probationem”. Stipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii. iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii : Acordul de vointa al partilor. caci dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent. Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute “in favorem”. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai. Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. De regula. Numai 51 . prin acte juridice altele decat contractul de donatie. darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei elementului material – traditiunea bunului donat. un act accesoriu actului principal care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. in acest caz.

imbracaminte. el avand reglementare proprie in Codul civil. care se obliga sa presteze intretinere. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzarecumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. (de exemplu. garantand impotriva evictiunii).ca drept de creanta . Obligatiile partilor contractante: intretinatorul este obligat sa asigure prestarea intretinerii (ex. 22) Contractul de întreţinere. se obliga sa asigure unei alte persoane. la intretinator. pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. Locatiunea este un contract prin care o persoana. 1411 C. curatenie.). ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator. fie intretinutului. nu si dobandirea proprietatii fructelor. hrana. Contract transaltiv de proprietate. ori o suma de bani (sau amandoua impreuna) unei alte persoane. ci vanzare52 . in perioada de tranzitie din Romania. prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate. contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.donatiile facute de parinti in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii. numita locator. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. sinalgamatic. fie unei alte persoane. numita chirie (art. numita locatar (chirias). 31 Codul familiei. Este asimilat. folosinta temporara. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. Astfel fiind. ci ca accesoriu al folosintei. pierzandu-si casa sau alte bunuri. intuitu personae. 23) Contractul de locaţiune. iar nu un drept real. plata consumului casnic) si sa-l inmormanteze pe intretinut dupa datina. sa predea bunul si sa raspunda pentru el (raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia. totala sau partiala. Este un contract consensual bilateral.). o casa) sau o suma de bani. uneori. numita capital. locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. ca si donatia. a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii.civ. arborii din padure. numita intretinator. Intretinutul este obligat sa transfere proprietatea bunului (ex. sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere. Contractul de intretinere face parte din categoria contractelor nunumite. contractul nu poate fi calificat locatiune. medicamente. Teoria si practica judiciara evidentiaza faptul ca. potrivit art. recolta de pe camp etc. de regula oneros si uneori gratuit.asupra lucrului.

numita contract de arendare . legea distinge intre urmatoarele situatii: Daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una dintre parti neaga existenta lui. prezinta oarecare greutati.in caz de executare contestata . consimtamantul locatorului la schimbarea destinatiei bunului). daca nu este constatat printr-un inscris. ea poate fi si nedeterminata. locatarul (daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului. se aplica regulile gcnerale din materia de probe.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. Locatiunea este un contract cu executare succesiva. dar nu poate fi perpetua. Cu atat mai puternic cuvant. care se incheie prin acordul . prin consimtamantul partilor. Locatiunea este un contract consensual. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. ci vanzarecumparare. locatiunea este dimpotriva.). In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat).civ.) si chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat . dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul (chiria) (art.civ. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. 1415 C.fie si tacit al partilor (solo consensu). daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. in privinta termenului insa. iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului. 1450-1452 C. Daca litigiul priveste alte elemente ale contractului decat pretul (de exemplu. In principiu.). durata contractului se stabileste liber. fara vreo formalitate. contractul nu poate fi calificat locatiune. 1417C. in timp.si pentru locatiunea unor suprafete locative . in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. In anume domenii insa. care este un contract esentialmente gratuit. vesnica. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. legea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative (art. 1416 C. In ceea ce priveste durata contractului. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). legiuitorul intervine prin prorogari legale. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune.civ. In aceasta privinta.cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii.civ. contractul este nul ca locatiune.).numita contract de inchiriere. Locatiunea este un contracl comutativ. iar cheltuielile expertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de expert intrece pretul pe care el l-a aratat (art. Spre deosebire de 53 .cumparare.

Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor.12 alin. corporal sau incorporal (de exemplu. Astfel fiind. ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (art. 576 C. un mostenitor aparent).poate fi un lucru mobil sau imobil. 135 alin. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor.tolal sau partial . proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea.civ.contractul de vanzare-cumparare. este suportat de locator. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. Capacitatea de exercitiu. este considerata de lege ca act de dispozitie si. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. Titlul locatorului. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru).5 din Constitutie si art. Astfel. neque locatio rei suae consistere potest). un uzufructuar (art. respectiv. 1419 comb.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. in consecinta. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art.) in caz contrar. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. 965 C. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune.14-16 din Legea nr. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. un act de administrare'. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. dreptul de proprietate industriala). In sfarsit. Lucrul inchiriat . In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. riscul pieirii fortuite. caci locatiunea este. in principiu. este numai posesor de buna sau rea-credinta). bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat o data cu bunul principal de existenta caruia depinde si 54 . 534 C.) sau un locatar (art. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu.6 si art. dar numai la cererea partii incapabile. 1268 C. cu art.1268 C. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani.civ.civ. neque depositum.). Iar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat (art.civ. In cazul imobilelor insa. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.). proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat. de asemenea. Bineinteles. Pe de alta parte. Tot astfel. Precizam. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune.civ. partile trebuie sa aiba capacitatea. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar.

din 55 . chiria trebuie sa fie sincera si serioasa.civ.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). Pentru aceasta. pe unitati de timp (ziua. Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. In caz de nerespectare a acestei obligatii. lasata la aprecierea unui tert (ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar (variabil). de regula. cotaparte din fructe sau prestari de servicii). Regulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in schimbul folosintei unui alt lucru.sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca. Daca chiria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii. iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese. daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat (comodatul fiind un contract real).2 C. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. Nici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune.2 si 1421 alin.coproprietatea fortata.spre deosebire de vanzare -contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (de exemplu.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. ci un comodat. potrivit regulilor generale.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si . de exemplu.l C. Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. 1420 pct. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare). fie global fie.in lipsa de stipulatie contrara . de regula in mod succesiv. Pretul se fixeaza. Obligatia efectuarii reparatiilor. anul etc. inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari). Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite "locative". printr-o clauza contractuala. Lucrul. locatorul fiind obligat . Dar . Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. 1421 alin. degradari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. impreuna cu accesoriile sale. locatarul se poate adresa justitiei.in lipsa de stipulatie contrara .civ. toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art.) si se plateste la termene stipulate. contractul nu mai este o locatiune.). 1420 pct. Predarea (art. Obligatia de predare. trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). care . Cu ajutorul regulilor care guverneaza contractul de schimb nu pot fi solutionate problemele juridice ale schimbului de drepturi de folosinta. in bani. titularul ei neputand asigura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau. luna.). locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii.daca nu s-a prevazut altfel . Dar ea poate fi determinabila. daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii (reparatii capitale. Sub sanctiunea nulitatii.

Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului. Astfel. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului.mornentul predarii . cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. fie indirect prin schimbarea destinatiei.civ. Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. adusa prin efectuarea reparatiilor. cum este si locatarul.). legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. Prin urmare. fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului (art.civ. prin actiunile posesorii. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. "care detine lucrul in interesul sau propriu. 1439).civ. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept.civ. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . In acest sens. 676). daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. C. in caz de urgenta. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. 1439 alin. 1420 pct. retinand cheltuielile efectuate din chirie.civ. C. in numele sau personal.).civ. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. Art.civ. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. 1426 C.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii.proc. 56 . fie rezilierea contractului (art. tulburare de fapt sau de drept. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. 10201021 si art. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. 1077 C. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. In virtutea obligatiei de garantie. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. Pe de alta parte. Se admite ca. art. 1424 C. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. si anurne. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei.).sunt in sarcina locatarului. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. fie direct prin transformarea materiala a lucrului.dar si de catre detentorul precar. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art.3. in acest caz incetand contractul. Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. animus domini) . Obligatia de garantie (art. 1425 C. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. Locatarul singur.2 C. se poate apara contra tulburarilor de fapt. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat".

asupra lucrului.civ. aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului (inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata (institutia procedurala de "aratarea titularului dreptului") si care este obligat sa-i apere folosinta. chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie.1426 C. de folosinta etc.interese . prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. de uzufruct. In acest caz. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune . poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus).).interese (art.1422 C. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator).ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. Locatorul este garant pentru viciile (defectele.). dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. Gravitatea viciilor se apreciaza 57 . locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . 1427-1428 C.civ. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune. In caz contrar. De exemplu. existenta de insecte. Cand folosinta locatarului este tulburata printrun fapt al unui colocatar. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. acesta poate sa si iasa din proces.). locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta).).Viciile. infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate.civ. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului. de exemplu. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. De exemplu. al unui vecin sau al unui tert oarecare. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). in cunostinta de cauza. nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). dar a impiedicat folosinta locatarului. cu conditia ca agentul tulburator: sa nu fie locatorul. Cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului. sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. starea necorespunzatoare a cosurilor.

Obligatiile locatarului. 1422 alin. In cazul descoperirii viciilor ascunse. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti.total sau partial . atelier mecanic).civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesii. deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (spre deosebire de obligatia de garantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile existente in momentul vanzarii).civ). 1429 alin. o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. Daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul . incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei. Conform art. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta.civ.Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. In schimb. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. daca nu s-a prevazut altfel in contract. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art.potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate. dimpotriva.). Pe de alta parte. de exemplu. avocat) sau chiar o meseria (de exemplu.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract. cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului (de exemplu. locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului. Daca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. Locatarul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile existau in momentul incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. dar fara daune interese. destinatia sa anterioara etc.1339 C. agravata (de exemplu. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative. iar in lipsa de stipulatie speciala.de instanta.civ). Modificarea obligatiei de garantie. totala sau partiala. limitata ori inlaturata. locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune58 . Daca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei majore intervenite in timpul locatiunii. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta (fraus omnia corrumpit). caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului.1 C. si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. consideram ca locatarul poate sa exercite o profesiune liberala (de exemplu. a contractului.2 C. croitor).1085 C. Totusi. De exemplu.

). locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). Locatarul raspunde de asemenea. la incetarea locatiunii. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. Plata chiriei. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. de persoanele familiei sau de sublocatari. nu sunt limitatieve).civ.1448 C. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. 1730 pct. Sunt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu schimba destinatia lucrului.civ.civ.interese. de exemplu.indiferent de natura lor (chiar daca sunt locative) nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vechime su forta majora (art. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile. 1 C. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. Daca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar.) ori caz fortuit si bineinteles. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic.). a gazelor sau a apei. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. Chitantele de plata a chiriei sunt opzabile tertilor chiar daca nu au data certa. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. dar numai la incetarea locatiunii. cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obligatia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. spre deosebire de reparatiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe timp mai mare de 3 ani este 59 . instalarea telefonului sau a antenei de televizor. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. persoane tolerate. 1434 C. Reparatiile . daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. locatorul poate cere daune-interese. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art. potrivit regulilor generale. Tot astfel. (Enumerarea reparatiilor locative din art. repunerea lucrului in starea initiala. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. Locatorul are in schimb dreptul de a cere. de simpla intretinere). 1429 C. Conform art. vizitatori etc). Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. introducerea luminii electrice.civ. In caz de neexecutare. inclusiv viciile de constructie. In schimb. iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. chia daca nu sunt locative. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa.civ.14471449 C. Sarcina probei incumba locatarului. De aici obligatia locatarului de a efectua reparatiile mici (numite locative. din culpa locatorului. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. In lipsa de stipulatie contrara.

civ. locatarului (art. in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea.civ.ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n-a putut izbucni in partea pe care o ocupa. potrivit regulilor generale.civ. oricare colocatar va putea dovedi . plata facuta vechiului proprietar este valabila. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex.. 1435 C. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa). Raspunderea pentru incendiu. Evident. contructu).1435 decat pentru cauza anonima. toti locatarii vor fi exonerati de aceasta raspundere. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. 1435 C.civ. 494 C. caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii. . sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar).1 C. Dovada incumba.civ. Restituirea lucrului.civ. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa). 21 lit.intrucat este contractuala.va fi conjuncta. Pentru a fi exonerat de raspundere. de la o casa vecina (art.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat cheltuielile .1431 si 1432 comb. Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.). Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. iar nu solidara. intrucat este un detentor precar. 1434 C. care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului. 1435 C.supusa publicitatii imobiliare ( art. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. locatarul fiind considerat de rea-credinta.civ.in afara imprejurarilor prevazute de art. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . Daca locatorul-proprietar foloseste si el o 60 .prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare.). daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit .1431.in lipsa de conventie . In orice caz. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila).civ. in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. totala sau partiala a lucrului. Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara (art.).).vor fi solutionate potrivit art. Daca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. iar nu delictuala . 7/1996). cu art. fortei majore sau cazului fortuit. Iar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului.1421 alin. si art. C din Legea nr. 1082-1083 C. Deci raspunderea lor .iar la restituire raporturile dintre parti . orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. 1394 C.. In lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare.

). locatiunea nu este un contract incheiat intuitu personae. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente. aducerea ca aport va fi valabila 61 . Conform art.civ. Astfel fiind. refuzul locatorului de a consimti la incheierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat.parte din imobilul inchiriat.nu se prezuma. Apararea contra uzurparilor. in baza unui contract de sublocatiune (art.. 1418C. Precizam. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. dar nici sa fie abuziv. Aceasta interdictie transforma locatiunea intr-un contract incheiat intuitu personae. 1418 C. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. Interzicerea sublocatiunii (in total sau in parte) . problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. cea partiala fiind permisa. legea prevede expres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert. a doua subinteleasa): Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal. de asemenea. ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea (sau cesiunea) a fost interzisa.civ. in sine.civ. Desi legea nu prevede expres. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. 1435. In acest sens. daca s-a interzis sublocatiunea totala. Sublocatiunea. in principiu. ci trebuie sa fie stipulata expres (art. 1433 C. locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. in tot sau in parte. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. este permisa cea partiala. Iar daca sublocatiunea (cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului. In orice caz. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. Astfel fiind. validitatea sublocatiunii poate fi conditionata (printr-o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului de sublocatiune. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). In lipsa unei asemenea dovezi. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. iar daca interdictia este imprecisa ("nu se poate subinchiria") ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale.1416 C.reprezentand o exceptie de la dreptul locatarului de a subinchiria . clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. 1435. In conceptia Codului civil. Pe de alta parte. pentru a fi exonerati de raspundere. intrucat aducerea ca aport echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). dar si verbal (nu se aplica art.civ. Sublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii (prima prevazuta expres de lege. 1440) sau prin acte inter vivos (de exeinplu. drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa (art. De exemplu. Acest consimtamant poate fi dat in scris. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare.).

chiar daca chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (art. expulza-rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese) pentru neexecutarea de obligatii (art. Ei pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice (art. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. totale sau partiale.civ. sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal (de exemplu. Rezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt.proc.).spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune (avand ca obiect asigurarea folosintei temporare.intre cele doua institutii juridice. cesiunea si sublocatiunea (art.2 C.cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (adica o cesiune de creanta cu titlu oneros . caz in care cesiunea se 62 . de exemplu. ci numai drepturile locatarului. 1418 C. care ramane obligat in continuare fata de locator. nu distinge .) el poate sechestra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inchiriat. a unui lucru) . Cesiunea. 1393 C.).). sublocatiunea nu produce efecte fata de el (fiind o res inter alios actu).numai daca locatorul consimte. in virtutea privilegiului sau de locator (art.591-592 C.art.civ. locatorul il poate libera pe locatar. chiar daca partile s-au conformat obligatiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator. Desi Codul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa. chirie mai mare sau mai mica. 974 C. obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intregul sau. 1429-1430 si 1439 alin.). Aceste dispozitii se explica prin faptul ca existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe (si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar).).civ. este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. Cu toate acestea. Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune.1730 C. de unde urmatoarele consecinte: pentru opozabilitatea contractului fata de terti (intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr-un act autentic (art. prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei. Intrucat loca-torul nu este parte contractanta.civ. casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere). durata mai scurta etc. intrucat Codul civil nu cunoaste cesiunea obligatiilor. In aceste limite. locatorul va putea cere prin justitie executarea obligatiilor (ceea ce poate avea ca efect. pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea.din acest punct de vedere .). dar numai in limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru chiria viitoare.civ. Daca locatarul a incheiat contractul de sublocatiune (de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate. in baza principiilor care guverneaza cele doua institutii. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (de exemplu. se admite ca . Textul care permite.). 1391 si urm. drepturile si obligatiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse. Bineinteles. deopotriva.civ. In conditiile in care poate interveni sublocatiunea. C.civ.

Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. al proprietarului locuintei. in cazul schimbului de drepturi de folosinta se aplica regulile cesiunii locatiunii . In schimb.dubleaza cu o delegatie perfecta. f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. dar nu si executarea obligatiilor de catre locator. sublocatarul poate cere executarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal. care poate fi dovedita potrivit regulilor prevazute de lege pentru contractul de locatiune. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilierea lui pentru neexecutare cu daune-interese .civ. de exemplu.si o dubla delegatie perfecta (novatie prin schimbare de debitor). cedentul. a lucrului dat in locatiune. in schimb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal. nr. nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine incetarea contractului (art. Iar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea). prin intermediul cesiunii. fiind un vanzator.civ. cesiunea este supusa regulilor vanzarii-cumpararii de creante. precizam ca regulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune). locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar.33 din L. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune. daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului (delegatie perfecta). potrivit regulilor de la cesiunea de creanta. contractul de locatiune inceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. prin acte intre vii cu titlu particular. dar . nu are privilegiul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune. in materia schimbului de locuinte (art.). Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. cu titlu universal ori cu titlu particular). evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal. Daca schimbul drepturilor de folosinta este reglementat prin norme speciale. care la randul sau poate actiona impotriva locatorului. evident.114/1996) chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. potrivit regulilor generale in materie de obligatii patrimoniale care nu sunt 63 . b) expirarea termenului. d) pieirea lucrului. dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau. 1440 C. In cazul sublocatiunii. aceste norme (lex specialis generalibus derogant). 1392 C. realizandu-se nu numai o dubla cesiune. intrucat contractul de cesiune este cu executare dintr-o data (iar nu succesiva ca sublocatiunea). fiecare copermutant (cedent) ramane obligat fata de locatorul initial. Asa cum in cazul contractului de schimb se aplica regulile vanzarii (in completarea regulilor prevazute pentru contractul de schimb). spre deosebire de sublocatiune.). dupa caz. De exemplu.ope legis . se aplica. Astfel. Cauze de incetare. In sfarsit. cesionarul ia locul cedentului (in privinta drepturilor). locatarul-cedent garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii contractului (art.

trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru incheierea contractului. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. Prin termenul de preaviz se intelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii.art.civ. reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor.civ. iar nu prin inscrisul original. "actiunea de chemare in judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". fie si autentic. 1443 C.). daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au incheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului.2C. in toate cazurile.civ. Practic. in mod constant.). termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului.civ) locatiunea inceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. de exemplu.contractate intuitu personae.prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului.1154 C. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. (insa dovada relocatiunii se poate face . Daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l impiedice (deci cu permisiunea lui). capacitatea partilor contractante. de lege (art.cu martori si prezumtii . prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. trebuie sa fie facuta in scris. total (art. Expirarea termenului. Denuntarea unilaterala. caz in care obligatiile reciproce se sting prin confuziune. asa cum s-a decis. care trebuie sa suporte desfacerea contractului.civ.). De exemplu. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. 1436alin. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia in locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). in caz de pluralitate de parti obligate solidar .civ.1 C.1437 si 1452 C. iar un nou contract poate fi incheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). ori cu caracter viager. tacita 64 . in practica judecatoreasca . 1436alin. constatator si doveditor numai al contractului initial ). Tacita relocatiune (reconductiune).) sau partial (de exemplu. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. in lipsa clauzei. iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza.civ. 1450-1451 C.).1048 C. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila (art. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau. In caz de pluralitate de parti. cu exceptia cazului cand partile s-au inteles altfel (de exemplu. se face prin intermediul executorilor judecatoresti. locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune (art.

poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului (care in acest caz inseamna nu denuntare. Daca lucrul a pierit numai in parte (sau imposibilitatea folosirii este 65 . Conform art. Insa nu orice neexecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului. Dar daca pieirea s-a produs din culpa. putand acorda . 1439 alin. 1452 C.dupa punerea in intarziere a debitorului . in acest din urma caz. refacerea sau inlocuirea lui. Astfel. si de pactul comisoriu expres stipulat in contract).civ. descoperirea de vicii ascunse etc. Daca s-a anuntat concediul.daca n-a fost exclusa printr-o clauza contractuala expresa . locatarul nu poate opune tacita relocatiune chiar daca a continuat sa foloseasca lucrul inchiriat (art. In caz de pact comisoriu expres se vor aplica regulile in materie. Totusi noua locatiune ia nastere. Concediul trebuie sa fie anuntat inainte de expirarea termenului prevazut in contract.) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti. 1021 C. Tacita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract (inclusiv cu chiria initiala). caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s-a incheiat si putea sa-si gaseasca un alt contractant din timp. contractul de locatiune urmeaza regulile generale in materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. abuzul de folosinta sau schimbarea destinatiei lucrului (art. locatorul putand cere restituirea lui precum si daune-interese.civ. caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se exercite. instanta nu este obligata sa pronunte rezilierea. Pieirea lucrului (art.).).rezilierea contractului cu daune-interese (art. Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila.civ. neefectuarea reparatiilor importante. dar fara respectarea termenului de preaviz .).1438 C. 1439 alin.). Rezilierea pentru neexecutare. caci garantiile trebuie prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat . Precizam ca prin pieire se intelege nu numai distrugerea materiala a lucrului.civ. exproprierea sau confiscarea lui). neplata chiriei.termen de gratie (art. iar daca pieirea s-a produs fortuit nu se platesc daune.2 C. Deci. 1437.).2 C. rechizitionarea.1430 C. Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei). neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere . teoria riscului contractului (locatarul neputand fi obligat la plata chiriei dupa momentul pieirii. dar se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor cand termenul este aratat de lege). Tacita relocatiune .civ. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. 1423 si 1439 C. ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul expirarii termenului)..civ. Neexecutarea trebuie sa fie cu privire la obligatii principale (art. 1453 C. fara garantiile din contractul initial. iar daca a platit-o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea). aplicandu-se. contractul este desfacut de drept. partea culpabila va fi obligata sa plateasca daune-interese. Deci se prezuma ca partile n-au modificat nimic fata de contractul initial (art.).civ.dupa circumstante .civ. in lipsa de stipulatie expresa contrara. de exemplu.relocatiune nu poate opera. Potrivit regulilor generale. daca este cazul.

locatarul putand cere. Astfel. Conform art.civ.).711 pct. 534 combinat cu art. in conditiile dreptului comun (inclusiv art.civ. Este vorba de aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent. caci locatorul nu mai este in masura sa asigure locatarului folosinta lucrului. 1441 C.pr.proc.7/1996). Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. cumparatorul . Daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ani. modificarea termenului locatiunii. Raman valabile si contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat..1182 C. deoarece 66 . contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost incheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa (de exemplu. cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata. In practica judecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o derogare importanta de la regula incetarii contractului de locatiune.).).este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare. 493 si 513 C. Astfel. contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani.).9 C. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc.civ.numai partiala) rezilierea este judiciara. de exemplu. in limitele unui act de administrare. inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare pentru a fi opozabil tertilor (art. si anume.). in lipsa de stipulatie contara.) . Daca publicitatea nu a fost respectata. adica dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. daca partea pierita din lucru este atat de insemnata (apreciaza instanta). incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n-ar fi consimtit initial. insa numai daca contractul de locatiune a fost incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului (art. 1268 C. daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat. chiar daca el este evins. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinchiriere sau la pactul comisoriu etc. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune. ca urmare a desfiintarii titlului locatorului.C din Legea nr. dupa irnprejurari. trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara (art.civ. Rezulta ca. Efectele instrainarii lucrului (imobilului) prin acte intre vii. potrivit careia contractul de locatiune (inchiriere) incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. dar cu data certa (art. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare etc.civ. la incheierea contractului.civ. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. se desface si contractul de locatiune. fie o scadere de pret. 1441 C. fie desfacerea contracului. Exista insa si exceptii de la aceasta regula.21 lit.chiar daca nu s-a obligat in acest sens . efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (inscrierii). dar contractul de locatiune are data certa. chiar daca uzufructul ar fi incetat (art. Problema daunelor-interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale.

locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. cazuri in care locatiunea ii este opozabila chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art. 1442 C. contract de intretinere. caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului (cu exceptia cazului cand s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. Mai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul (chiar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere. In aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. In sfarsit. cumparatorul se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data cumpararii (fara efect retroactiv). cu titlu particular.civ.) .). dar avand data certa.noul proprietar se poate astepta sa i se opuna. 1441 C. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art. dar numai de la aceasta data. fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie) .civ). 1443 C.in cazurile si in masura in care nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator (si nici nu s-a obligat in acest sens prin contractul de vanzare-cumparare sau prin intelegere cu locatarul. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb. daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subrogatii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare de obligatii in trecut. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie. ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe timp nedeterminat. de constituire. inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept. contracte de locatiune neinscrise. In aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost incheiat de fostul proprietar fara termen. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare in cartea funciara.1441 C. civ. si aceasta chiar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune (art. 1444 C. trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul.pentru a obtine desfacerea contractului. Cumparatorul . In toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii . respectand termenul de preaviz.). instrainarea va atrage incetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani. de uzufruct etc.inclusiv clauza expresa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . de drept sau la cererea locatarului). daca nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara (art. el are dreptul sa pretinda si chiria.civ.civ. 67 . Rezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s-a incheiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certa. neavand nici un drept asupra ratelor devenite exigibile anterior si neplatite.). pe acest interval de timp. care insa va avea actiune in regres impotriva locatorului. precizam ca regulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator (inclusiv adjudecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii. Intrucat prin efectul art.

precumsi intre acesta din urma si mandant. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. prezumtia de gratuitate nu opereaza. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului. este un act juridic unilateral. ca negotium.Astfel. Precizam insa. cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire.respectiv antreprenorul. iar ca instrumentum. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. Pe de alta parte.cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta.care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta. Mandatul este. care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor.numita mandant. nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta. nu are calitatea de reprezentant.regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului.in care caz va avea calitatea de mandatar.. Daca mandatarul este un profesionist. datorita raporturilor de munca. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna.Tot astfel. atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma.24) Contractul de mandat.Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. un contract cu titlu gratuit. pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. Mandantul este un contract prin care o persoana . daca exista stipulatie expresa in acest sens. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza.mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica. chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui. in principiu.deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. Desi mandantul este. ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii. De exemplu. un contract consensual. fara a fi supus vreunei forme speciale. este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat. Procura. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul. numita mandatar.avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane . de regula. mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii . precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. de exemplu . Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau 68 .

or.civ. ca formalitatea prevazuta de art.1180 C.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care 69 .Precizam insa. atat intre parti . In schimb. Astfel se intampla. cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege. fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului. in orice caz. caci mandatul scris este prin definitie.italian. consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres. trebuie sa fie expresa. ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale. Cand manadatul este un contract consensual. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent. daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei . Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit. pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata. care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate. admis de legiuitorul nostru dupa modelul C.speciala sau generala” cu exceptia retributiilor. Oferta de mandat special . Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel. care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica. dovada se face dupa regulile dreptului comun.potrivit C. . rezultand din executarea lui din partea mandatarului. cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. de exemplu. deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului .civ.Prin urmare .civ. iar daca mandatul este un titlu oneros. Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar . Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. ci constata numai oferta de mandat. fiind deci un contract sinalagmatic.celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata. burselor. cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul . formand un tot unitar cu acesta. nu trebuie sa fie indeplinita . intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri. premiilor si altor drepturi asimilate acestora. dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti .Deoarece atat conferirea . vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti. dar si in mod tacit. Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita . problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat. acceptarea ofertei de mandat special. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii. dovada se va face prin inscris . expres. in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. mandatul poate fi si tacit.in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila . Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit . Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.

Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare. mandatul poate fi special sau general. care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise.. ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute. un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. In toate cazurile.urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere . mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau. capacitate deplina de exercitiu. Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. care este un simplu mesager .care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. civ. in toate cazurile . echivoce a procurii. si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. posibil si licit. ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului..3 C. Aceasta solutie rezulta .civ. In schimb mandatarul .Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea. per a contrario. textul citat precizeaza insa. Spre deosebire de modelul sau francez. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise . In toate cazurile . lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului . C. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate . Pentru de dispozitie se cere un mandat special. mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului . mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. nu indreptateste la savarsirea altora. iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. si din art. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat . caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis . In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi 70 . Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil. iar nu reprezentant . Numai trimisul . Potrivit art.trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. care este un reprezentant . dar si in aceea a mandatarului. ca la orice contract . caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil . fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . 1536 alin. mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei . acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor . mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare.Fie ca este special sau general. poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu . mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar . De exemplu.1552 pct. acte materiale putand avea numai caracter accesoriu. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem.

incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. exista pericolul neglijarii intereselor mandantului. intrucat art. nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite. cat timp. convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. In acest caz.civ. mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. respectiv mandantii. un asemenea pericol nu exista daca mandantul. Bineinteles. Daca mandatarul. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. 1088 alin. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. in primul caz. Inseamna ca. fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. sacrificand un bun propriu. va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta. sau al unui dintre mandanti. in primul caz. 1566 C. culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului. raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat. chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. prin derogare de la art. raspunderea lui nu va fi angajata. dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. in cel de-al doilea caz. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. nu este aplicabil in materia mandatului. Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor.. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant.punerea in intarziere a mandatarului se poate face 71 .civ. numai ca.sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta. desi C.alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. deoarece tertul pagubit va cere . Daca mandatul este cu titlu oneros. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. Sumele nerestituite de mandatar. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului. interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei.in cel de al doilea. cu toate diligentele depuse.civ. fiind in cunostinta de cauza. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva. In caz contrar.daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale.2C.

printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami 72

face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor 73

contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.

25) Contractul de societate civilă.
Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole readucindu-le in actualitate. Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina controversate (de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.).Codul civil (art. 1491) defineste contractul de societate ca fiind acel "contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva". Referindu-se la persoane, art. 1491 Cod civil nu face distinctie intre persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi incheiat si intre persoane juridice, sau intre persoane fizice si persoane juridice. Intre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. Ea nu trebuie confundata: nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. Or, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. Este ceea ce s-a relevat in doctrina: "In contractul de societate scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de scopurile generale ale obligatiilor civile".Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor: Consimtamintul valabil al cosocietarilor (art. 948 Cod civil); Fiecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta (art. 948 Cod civil; Obiectul

74

societatii sa fie licit. Art. 1492 Cod civil stipuleaza expres, sub acest aspect: "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit". Sint ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta; de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public; sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit; Fiecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri (mobile sau imobile corporale sau incorporale). Daca unul din ei n-ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deghizate; Societatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. Este una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit" (art. 1492 alin. 1 Cod civil), precum si faptul ca "fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa" (art. 1492, alin. 2 Cod civil. Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. Sint contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile: exploatarea unei case de toleranta; activitatile de contrabanda; camata; cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda; punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil; cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin lege exclusiv statului; sint ilicite societatile care s-au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti; cind se vizeaza exercitiul ilegal al medicinei etc. Este posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. In acest caz, se va lichida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lichidarea intregii societati. Oricum, in caz de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. Codul civil, in art. 1492 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu lar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere (care urmareate un scop ideal, general). Vom intelege prin beneficii nu numai cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi apreciate in bani.

II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. In ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data incheierii contractului sau a tuturor cistigurilor. Frecventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. Ele pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor (art. 1499 Cod civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii. Imparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor (societas omnium bonorum) si societatea tuturor cistigurilor (universorum quae ex quaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.

Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare (art. 1499 Cod civil). Aportul fiecarui societar este determinat (obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata (care are ca scop exercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). Deci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. O societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata 75

vietii asociatilor. Chiar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea (art. 1526 Cod civil).^1) Evident, nimic nu-i impiedica pe societari sa hotarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat; Implinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. In acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de drept (art. 1502, alin. 2 Cod civil; In situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. Urmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. In cazul in care pieirea sau distrugerea este partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide judecatorul. O alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa constituie aport social. Incetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii; Un alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. Explicatia se gaseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Nimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lichidarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. Se va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Nimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Mai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii "cind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lor"; Incetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau chiar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. Este ilegala insa clauza prin care s-ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit; Societatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor (mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. Exista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1523 pct. 5 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1527 Cod civil reglementeaza conditiile in care poate fi 76

vanzatorul . in mod exceptional. 1529 Cod civil). Tranzactia nu produce efecte fata de terti. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi real de uz . Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii. 1020-1021 Cod civil). 1294 C. urmeaza sa fie calificat vanzare-cumparare si contractul prin care. Tranzactia are efect extinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile preexistente si le consolideaza.stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti . Obligaţiile cumpărătorului.art. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu.cumparatorul . neglijarea afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. Tranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile.civ. se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate.4 din L.civ.art. ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). ci numai de natura contractului de vanzare-cumparare.facuta cererea de retragere cind durata ei este "nemarginita" (notificarea retragerii din societate catre toate partile. . Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. Desi Codul civil se refera la transmiterea proprietatii. nerealizarea beneficiilor scontate etc. fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta.dreptul de abitatie al sotului supravietuitor . Pe linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de desfacere judiciara a societatii (art.care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi.nr. bunacredinta a celui care se retrage. O desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive: conflicte grave intre asociati. contract consensual. 27) Contractul de vânzare-cumpărare.571 C. Obligaţiile vânzătorului. de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori. in schimbul unui pret. Tranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce. Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti .). reducerea apreciabila a fondului social. dreptul de superficie). 26) Contractul de tranzacţie. Doua asemenea motive intemeiate: neindeplinirea atributiilor de catre un asociat (art. Obiectul contractului.319/1944 -. titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avantaj patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesigur. constand in renuntari reciproce la pretentii. dreptul de clientela in cazul liber 77 .

Fiind un contract sinalagmatic. Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze pe cumparator. cu titlu oneros. art. deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind. terenurile . acele formalitati fiind prevazute de lege numai pentru inmatricularea autovehiculului In circulatie .l . care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante. Vanzarea este un contract cu titlu oneros..). indata ce partile s-au invoit. numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art. sub sauctiunea nulitatii absolutie (virtuale). deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante. Caracterul consensual al contractului de vanzare-cumparare de autovehicule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. teoria riscului contractului).civ. Dupa cum rezulta din definitia contractului. adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale.46 alin.indiferent ca sunt situate in intravilanul ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei . In legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare mai precizam ca. el nu se trausforma in contract solemn. cand obiectul este supus pieirii. 18/1991 si art.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor) .. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale. 0 asemenea intelegere are numai semnificatia amauarii incheierii contractului de vanzare-cumparare si deci reprezinta un 78 . vanzarea este un contract consensual ("vinderea este perfecta. 1295 C.2 din Legea nr.". vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral)... iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului.). exproprierii etc In principiu. iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul. daca necesitatea unei auunute forme (de ex. dreptul de intretinere. putand fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor (solo consensu).consensual si translativ de proprietate. Formalitatile prevazute de noua reglementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzarecumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata. de un eveniment viitor si incert. de exemplu. Prin exceptie de la principiul consensualismului..) sau care sunt prevazute de lege ori sunt contractate (sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae (de exemplu.din Legea nr. Vanzarea este un contract comutativ. Numai in mod exceptional contractul poate capata caracter aleatoriu. Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). 0 precizare se mai impune in legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect un autovehicul (folosit). Deci vanzarea nu este un contract solemn si nici real. se aplica regulile specifice acestei categorii de contracte (exceptia neexecutarii contractului. De exemplu. dreptul de pensie etc. fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn. rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una dintre parti.profesionistilor etc. ca in contractele aleatorii.astazi abrogat . comutativ. act potarial) rezulta numai din intelegerea partilor.pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii.

Potrivit acestui act normativ.9 alin.1). un caz de simulatie sau vanzari succesive . conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa (cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art. Tot astfel. de a preconstitui o dovada scrisa (art. precizam ca . potrivit legii" (art.) de catre cumparator. fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei. dreptul de proprietate asupra vehiculului" (art. iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv (in lipsa de stipulatie contrara. daca acest din urma pret este simulat. Numai tertele persoane (nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi .78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora.separat de plata taxei de timbru pentru actiunea in justitie .1197-1198 C. pentru pronuntarea unei hotarari in sensul aratat. dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului (de exemplu. mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai "atestarea" dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti. reclamautul trebuie sa dovedeasca . fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt juridic. dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata. afara numai daca a existat o imposibilitate. 1295 C. fie si morala. Desigur. Consideram ca solutiile adoptate in practica judiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzarecumparare de autovehicule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea OG nr. daca. in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. una dintre parti refuza sa se prezinte la orgauul de politie competent in vederea incheierii contractului in forma prevazuta de 79 . art. Dupa cum rezulta din textul citat. in urma admiterii actiunii. 1305 C.).3). dupa valabila incheiere a contractului (in forma inscrisului sub semnatura privata). cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului (reclamant sau parat). Iar daca. ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa. 10 alin. "Datele despre detinator se inscriu de catre orgauele de politie care efectueaza inmatricularea. iar nu cel inferior prevazut in actul incheiat ulterior. vor fi trecute la bugetul statului. deci valabil incheiat prin actul sub semnatura privata pretul real al vanzarii (datorat de cumparator) este cel prevazut in chitauta sub semnatura privata. In sfarsit.).de exemplu.civ.cu orice mijloace de proba contractul intervenit intre parti. urmand ca radierea-inmatricularea sa se faca pe baza hotararii judecatoresti. " Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator. instanta dispunaud restituirea acestor cheltuieli reclamautului (vanzator) prin hotarare.civ.vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual. Bineinteles. care. una dintre parti (oricare) refuza sa se prezinte la orgauul competent.autecontract. Intrucat radierea autovehiculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la orgauele de politie si la orgauele finauciare nu se poate face decat pe baza actului incheiat in conditiile legii.consemnarea sumei reprezentaud taxele de timbru prevazute pentru instrainarea autovehiculelor.civ.

daca vanzatorul-debitor al obligatiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. In cazul bunurilor determinate numai generic. adica natura fortuita. Aceasta inseamna ca. consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de lege).civ. iar nu culpabila. dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. 80 .Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut.civ. de exemplu. Intrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s-a obligat vanzatorul. art.) . 1082-1083 C. in lipsa. iar lucrurile de gen nici nu pot pieri (genera non pereunt) . se produce nu numai incheierea contractului. Daca cauza straina a fost dovedita.2 C.2 C. in mod exceptional. transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului. a pieirii lucrului. caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. transferul proprietatii (si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii. vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vandut (art.civ. Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui. In cazul lucrurilor de gen. urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de orgauul de politie pe baza hotararii judecatoresti. Trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe). In caz contrar. 1074 alin. cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului. iar contractul perfect valabil incheiat (de exemplu.610/1992. in toate cazurile. va raspunde pentru neexecutarea obligatiei asumate.1156 alin.). potrivit principiului res perit domino (art. Asemanator lucrurilor de gen se pune problema in cazul obligatiilor alternative. 1156. individualizare). ceea ce se face de regula. In consecinta. dar nu se confunda cu aceasta. vanzarea-cumpararea este un contract solemn. individualizarea se poate face si prin alte metode care asigura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului. 1335 si 1358 alin. la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i-l predea.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s-ar fi predat la termen (art.971. nu se pune nici problema transferarii riscurilor. prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. La termenul stipulat sau.). 1295 C. desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat". Din momentul dobandirii dreptului de proprietate.HG nr. cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate.2 C. In acest sens. prevede ca "proprietatea este de drept stramutata" de la vanzator la cumparator "indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului. daca.civ.civ. prin predarea lucrului vandut cumparatorului (predare care valoreaza. prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului. dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mijloc de proba (fiind un simplu fapt juridic).

potrivit careia transferul proprietatii are loc "indata ce partile s-au invoit'". al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata (in facultate solutionis). de catre vanzator. 1032 C. 1030-1031 C. 1030-1033 C. daca sunt bunuri individual determinate (certe).Astfel. transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior incheierii contractului. deoarece neexecutarea s-a dovedit a fi fortuita.interese pentru neexecutare. el daloreaza celalalt (art. fara greseala debitorului. desi pot forma obiectul contractului. se amana. daca nu si-a asumat riscul nerealizarii in tot sau in parte . iar daca lucrul executat este de gen.a lucrului viitor din momentul incheierii contractului si independent de transferul proprietatii (caracter aleatoriu) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului. in cazul in care.dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de gen. dar este liberat de obligatia de predare si de plata daunelor . transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate. Lucrul vandut trebuie sa existe. nu este de ordine publica (imperativa) si deci poate fi inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. in virtutea legii. daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate (de exemplu. In consecinta.In sfarsit. precizam ca. in mod corespunzator. terminate. lucrul fabricat in serie). intrucat regula stabilita in art. o recolta viitoare etc. 1295 C. riscul pieirii fortuite este suportat. "Daca amandoua lucrurile au pierit. Dar regula res perit domino (care leaga riscurile de proprietate). fie numai la unul dintre ele.civ.000 lei). In cazul obligatiei facultative. daca piere unul dintre lucruri. In 81 . In cazul vanzarii bunurilor viitoare (emptio-venditio rei futurae. prin conventia dintre parti. In cazul vanzarii unei recolte viitoare. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract. daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua (sau mai multe) determinate (certe) dar numai alternativ. fiindca ambele au fost prevazute in obligatione. Daca cele doua obiecte sunt lucruri de gen (ipoteza nevizata de art. lucruri care urmeaza sa fie confectionate.civ.). in stare de a fi predate cumparatorului. fiindca prin alegere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. dupa individualizare (de exemplu. de exemplu. proprietatea se transmite in momentul alegerii.. graul de pe terenul vanzatorului in schimbul sumei de 100. intrucat are ca obiect un singur lucru (in obligatione). pe langa alegere (de exemplu. Daca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura.civ. pana la alegere.). Rezulta ca vanzatorul suporta paguba pieirii pana la alegere.). si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului. proprietatea se transmite din momentul individualizarii. nu este o regula imperativa. intre 1000 kg grau sau 1000 kg porumb) pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor . problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva potrivit regulilor generale . fie ca partile s-au referit expres la ambele aspecte. Astfel. proprietatea se transmite din momentul in care este gata de recoltat.).trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales. Riscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate.civ. obligatia este stinsa" (art. la fel ca si regula transferarii proprietatii in momentul incheierii contractului.

isi vor produce efectele (constitutive sau de opozabilitate) potrivit regimului juridic de la data incheierii lor. in cate o carte funciara . prin inscrierea in cartea funciara. respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara. art. "in materie de vindere de imobile. 242/1947). intrata in vigoare la data de 24 iunie 1996 (art. in cursul executarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii (de exemplu. pentru opozabilitate fata de terti. drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti. potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii lor. Avand in vedere dispozitiile Legii nr. Astfel. caci posesia 82 . oarecare drepturi asupra imobilului vandut" (art.7/1996 . incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. 1295 alin.61) .72). toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare .care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul judet llfov .consecinta.dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara . unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat.pentru a fi opozabile fata de terti trebuie sa fie inscrise in cartea funciara. dar numai la data inscrierii in cartea funciara.72). dar numai cu efecte de opozabilitate fata de terti a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare (asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara ..2). dupa lege. respectiv prin sistemul anterior de carte funciara (art. trebuie insa sa facem o distinctie intre actele incheiate (efectuate) inainte de data intrarii in vigoare a noii legi si.potrivit Legii nr. potrivit dispozitiilor noii legi (art. sub forma inscrierii in cartile funciare (publicitate reala). Tot astfel. prin care s-a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara. partile pot disocia cele doua aspecte.7/1996. Astfel. Dupa cum prevede Codul civil. inscrierile facute in registrele (cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte (constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii). cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate (de exemplu.58-59). Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitate.7/1996 referitoare la efectele actelor translative (constitutive) de drepturi reale. actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu (tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua lege). in judetele cu carte funciara si in judetele in care s-au finalizat lucrarile cadastrale si ale registrelor de publicitate imobiliara. dar cu caracter nedefinitiv. 0 precizare se mai impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina Legii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr. publicitatea imobiliara se realizeaza. urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu (art.22 si urm. in cursul transportului). respectiv. nu pot a se opune. 0 asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr-o clauza neindoielnica si expres prevazuta in contract. actele juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a noii legi . dupa aceasta data. lar in unitatile administrativ-teritoriale pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. mai inainte de transcriptiunea (in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului.

beneficiarul avand dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face (art. 1075 C. la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala. va refuza vanzarea. precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic si teoria generala a obligatiilor. beneficiarul promisiunii sa se oblige la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune). caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. o persoana. fara a se fi transformat intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. lucrul dat in locatiune. De exemplu. un contract (si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila). care da nastere la un drept de creanta. va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului. din C.) Vanzarea. prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun.cu exceptiile prevazute de lege . potior iure. daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil (corporal).1191 si urm. locatorul-proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda. Intrucat problemele juridice privitoare la consimtamant. Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract. iar in materia vanzarii se aplica regulile dreptului comun. prin incalcarea obligatiei asumate. se incheie prin consimtamantul partilor.contractul proiectat nu se va mai incheia. in schimbul dreptului de optiune ce i se confera. neindoielnic. primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun.eventual a si vandut lucrul unei alte persoane .dar nu constituie o vanzare . Rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral.de obicei inauntrul unui termen .972 C. dar promitentul. intrucat creeaza obligatii numai pentru una dintre parti (promitent). Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient . .civ. evident. ca si orice alt contract. la un pret stabilit. dar.) aplicabile creantelor chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (de exemplu. caci beneficiarul nu isi asuma obligatia de a cumpara. rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior . daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ. in cazul promisiunii de vanzare. beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara ori nu. urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala).in vederea formarii contractului.fiind distincta de ea .civ. pactul de preferinta si dreptul de preemptiune.si nu poate produce efectele unei vanzari.lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate. Daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului.civ. una dintre parti fiind obligata (obligatia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun. Spre deosebire de oferta de a contracta. are ca obiect un teren). daca locatarul isi va manifesta vointa de a-l cumpara. Tot astfel. art.consimtamantul sau de a-l cumpara. Este insa posibil ca.). act juridic unilateral. Obligatia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stinge la expirarea 83 . ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera. Astfel. desi a cumparat mai in urma (posterior tempore. 0 promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie. Dovada promisiunii de vanzare se face conform regulilor generale (art.

la pretul stabilit.de a vinde si cumpara . 0 asemenea promisiune. 167/ 1958). sa pronunte. la incheierea contractului . Promisiunea bilaterala. Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale . contractul de vanzare-cumparare. cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului. Intrucat vanzatorul nu a vandut.nu excludem posibilitatea ca instanta. Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca. Dar solutia trebuie sa fie aceeasi chiar daca contractul nu este solemn si nu exista nici alte conditii legale. dar si bilaterala . obligatia de a incheia contractul in viitor (si cu respectarea dispozitiilor speciale. desi s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului. daca este cazul). la fel ca si cea unilaterala.nr. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala.pe langa posibilitatea acordarii daunelor-interese sau obligarii promitentului. la expirarea termenului general de prescriptie. o hotarare care sa tina loc de contract de vanzarecumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi.3 si art. iar vanzarea incheiata cu o alta persoana este .2 din Decr. Prin urmare.valabila. 1073 si 1077 C.la fel ca si promisiunea de vanzare . deoarece conditia este numai simpla potestativa. ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va hotari in acest sens.in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor. Daca. este totusi valabila.. in baza art. realizarea ei depinzand si de imprejurari externe vointei promitentului.termenului prevazut sau. partile s-au obligat sa vanda. In schimb. afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s-a facut in frauda beneficiarului 84 . respectiv sa cumpere un teren. Mentionam ca. Daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane. desi afectata de o conditie potestativa. in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . ci ambii s-au obligat numai sa incheie contractul. la pret egal. vanzarea-cumpararea nu poate fi considerata incheiata. nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni. operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva. in cazul cand il va vinde. daca nu s-a prevazut un termen. este valabila. sa acorde preferinta unei aunmite persoane. Intrucat pactul de preterinta . care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii de vanzare (art.civ. desi nu se intalneste in practica. beneficiarul-cumparator nu poate cere decat daune-interese . beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului. intrucat nu a devenit proprietar. sub sanctiunea daunelor cominatorii. contractul de vanzare-cumparare nu este incheiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de lege (autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune (daca este cazul). Subliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda. iar cumparatorul nu a cumparat. este un antecontract. fiind guvernata de aceleasi reguli ca si promisiunea de vanzare.7 alin. care l-ar putea determina sa-si vanda bunul. promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator (promisiune unilaterala de cumparare). de exemplu.nu transmite dreptul de proprietate.

civ.937 C. Vanzarea intre soti este interzisa (art. act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului. intotdeauna. s-ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a legii prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate. In consecinta.civ. cumpararea de materiale pentru repararea casei. In lipsa fraudei. pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege. in principiu.art. exceptie. Pentru contractul de vanzare-cumparare legea prevede anumite incapacitati speciale. Aceste incapacitati sunt interdictii (prohibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara. urmeaza sa fie analizate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-cumparare. in materia contractului de vanzare-cumparare se aplica regulile generale. cat si pentru cumparator. Conform art. mai precizam ca .daca nu s-a prevazut altfel in conventia dintre parti . intrucat sunt stabilite de lege in functie de natura (destinatia) bunurilor. in toate cazurile. Interdictiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea). cu autorizatia autoritatii tutelare. De aceea. 1307 C. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor (rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). un act de dispozitie atat pentru vanzator. Iar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si. raportat la patrimoniul partii contractante. obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire (mortis causa). iar incapacitatea. sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte. prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt 85 . se poate transmite prin acte intre vii (cu respectarea formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire.)-Potrivit legii. partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.fam. 129 C. conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligatiei de a face. beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare. 1306 C. In schimb. instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare . donatia intre soti este revocabila (art.dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta. respectiv cu incuviintarea acestuia si.).civ.promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului achizitor (fraus omnia corrumpit). iar nu in consideratia persoanei (intuitu personae). Deci regula este capacitatea.). Daca vanzarea intre soti n-ar fi interzisa. Scopul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile (donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. Precizam numai ca vanzarea-cumparare este. Cat priveste capacitatea de exercitiu. trebuie sa incheie contractul prin ocrotitorul legal. respectiv. Intrucat legislatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie. Dar vanzare-cumparare este. Daca vanzarea intre soti ar fi valabila.. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa. vanzarea-cumpararea mijloceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. In sfarsit.

duce la nulitatea relativa a contractului. Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului. procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art.). In cazul tutorilor.de regula . Mandatarii. Fiind o nulitate relativa. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului.2 C. 1308 sugereaza sanctiunea nulitatii absolute). obtinand pretul cel mai ridicat. municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art. 1309 C. In cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care exista preturi fixe. Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor. astfel incat aprecierile subiective sunt excluse. Mentionam ca vanzarea intre concubini este valabila. cumpararea poate fi recunoscuta valabila. 1308 pct. Conform art.nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator. Prin "drepturi litigioase" trebuie sa se inteleaga nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat. mandatarilor. administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa (desi textul art. 1308 pct.civ. Legea a stabilit aceasta prohibitie (precum si prohibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul (functionarul) sa nu fie pus in situatia de a alege intre interesul sau.civ. 1308 pct. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti..3 C.).2 din Legea nr.civ. imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art.1 C.54/1998 privind 86 .46 alin. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au tost date si primite . In cazul judecatorilor de la Curtea Suprema de Juslitie si a procurorilor de la ParchetuI General (de pe langa CSJ).liberalitati care sa exceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor (fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) .) intrucat . dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare (dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a-l revinde . comunelor.18/1991 in privinta terenurilor agricole. interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii. Judecatorii. afara de cazul cand contractul s-a incheiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubinaj si deci are o clauza imorala.) .Intrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica (apararea prestigiului justitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese. anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti. fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor.4 C.civ. 809 C.civ. 1308 pct. de mostenitorii ocrotiti sau de creditori. reglementata in prezent de Legea nr. si interesul pe care trebuie sa-l apere.art. oraselor.). care ar putea sa fie fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate (inclusiv fictive). 0 incapacitate speciala de cumparare (de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art. atat conventionali. care este de a cumpara cat mai ieftin.civ. daca nu intervin alte cauze de nulitate. cat si legali.

Limita de 200 ha este stabilita cumulativ. Pe de alta parte. Fiind o derogare de la regula capacitatii (art. instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici deghizat sub forma de arendare sau dobandit printr-o persoana interpusa. In caz de simulatie. cu consecinta desfiintarii actului juridic in masura depasirii limitei legale. intrucat actul este nul absolut.54/1998. textul este de stricta interpretare. terenul detinut in proprietate (nu si cu alt titlu. in conformitate cu regula nulitatii partiale.daca una dintre parti. intrucat nu corespunde vointei lor reale. cu buna-credinta. partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). Adaugam ca. Potrivit art.2 din Legea nr. isi intemeiaza pretentiile pe actul public (de exemplu. iar nu al reductiunii liberalitatilor excesive pentru incalcarea rezervei succesorale (care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie). regimul juridic aplicabil este cel al nulitatii absolute (totale sau partiale).2 alin. actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 200 ha si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . nici nu cunostea exact intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei). mai ales vanzatorul (care. nu poate depasi limita prevazuta de lege. in parte o excede. iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti. dovedeste ca nu ar fi incheiat actul fara partea lovita de nulitate. 1306 C. fie si nuda proprietate. dar indiferent de locul situarii lor (intravilan sau extravilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii (nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii). limitarea se aplica numai in privinta terenurilor agricole (nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor).circulatia juridica a terenurilor. partim restitutio). nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana (nulitatea primei instrainari atragand si nulitatea celei de a doua. dupa cum s-a precizat sub incidenta reglementarii initiale. Daca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita. dupa parerea noastra. Dar se poate angaja raspunderea lor fata de tertii care. In masura desfiintarii actului. de exemplu. Potrivit noii reglementari. dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate.civ. daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita legala. eventual. sanctiunea este "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale"(art.2alin.2 din noua lege. daca terenul agricol proprietatea dobanditorului are 200 ha si partial. 87 . cumpararea viitoarei recolte de la "arendas"). respectiv. total.3 din Legea nr.). reductiunea (nulitatea) partiala nu poate fi aplicata impunandu-se desfiintarea totala a actului . urmeaza ca. proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale (sotii si copiii necasatoriti. termenul de "reductiune".54/1998). Cu toate ca noua lege foloseste impropriu. actul secret este desfiintat in temeiul art. daca gospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. vanzatorul ramane proprietar si obligat sa restituie pretul (restitutio in integrum. acea parte fiind cauza determinanta a actului (de exemplu.

Asadar.. pentru posesie. sa-l lase mostenire.Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul.. restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen.animus”-. Vanzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii.. animus. 482 Cod civil prevede ca: .jus utendi”) si poate sa culeaga fructele acestuia (. putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit. Esential. Dispozitia . industriale ori civile. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate. 29) Definiţia. in vorbirea uzuala..28) Contractul de vânzare-cumpărare. Varietăţi de vânzare.. . Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru.. O asemenea vanzare este nula de drept. Vanzarea dupa greutate. se intelege . numar sau masura-are ca obiect bunuri de gen. art. putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau.detinerea unui lucru” . fiind prezent numai elementul corpus. In acest sens.folosirea unui drept”. Prin posesie.. detin un lucru proprietatea altuia. limitate care trebuie individualizate. in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun. 1846) defineste posesia ca fiind . adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia)..detinerea unui lucru” sau . sa-l abandoneze ori sa-l distruga. Codul civil roman (art. in numele acestuia. adica detinerea materiala a lucrului.jus fruendi”). de noi insine sau de altul in numele nostru. Vanzarea pe incercate-se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator. fie ca sunt naturale.a avea stapanire un lucru” etc. Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare 88 . unde lipseste elementul intentional. este existenta elementului intentional . adica utilizarea economica a proprietatii sale. de exemplu.. -Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa.. pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. intr-un mod natural sau artificial”. numita si detentie precara. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. sa-l inchirieze. tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste.Jus abutendi”. Vanzarea cu pact de rascumparare-este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut.. Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (. conţinutul şi caracterele dreptului de proprietate. spre deosebire de detentie. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor. In acest sens.

este indreptatit sa posede.drept exclusiv”.cesibil” si . pentru ca este opozabil oricarei persoane. De exemplu. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. locuiesc apartamentul. iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe.transmisibil”. folosinta si dispozitia.. care precizeaza acest lucru: . dreptul de proprietate este un drept exclusiv. Fatul ca este un drept exclusiv. persoana fizica sau juridica. vinovat de savarsirea abuzului respectiv. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se 89 . de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. prin putere proprie si in interes propriu. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului. chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. citesc cartea.. Facand parte din categoria drepturilor absolute. Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: proprietatea nu este limitata in timp. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept . pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati: prin acte materiale de folosinta si de consumatie. Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului. prin acte juridice.. o persoana este unui teren.in limitele determinate de lege. specific dreptului de proprietate. fara incuviintarea sa. De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren. da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi.proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut”. atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul. dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului. precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia..exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: in sens general si comun tuturor drepturilor reale. nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege. Obiect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil. dreptul de proprietate este un . ca atare. cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor. Caracterul . dreptul de proprietate este un drept perpetuu. intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. de exemplu.. inchiriez apartamentul. insa in limitele determinate de lege. Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil. urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut. cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie. ma deplasez cu automobilul. pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. corporal sau incorporal.

precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului”. in cazul proprietatii unui teren. precum si la tot ceea ce produce el. proprietarul argintului) – este asa numita „confuziune”. 19. va reveni sculptorului. dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. Constitutia din 1923. da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial”2. De la dispozitia art. Delimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. Delimitarea in inaltime – pe linie verticala – se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia. spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o haina. cum ar fi: cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala. Astfel. Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de proprietate. In virtutea acestui drept. obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului. aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv. de exemplu. 19/1991). Dreptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala. care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor. ca accesoriu. Acest spatiu aerian se suprapune terenului. prevede ca „zacamintele miniere. intre limitele hotarului. prin aluvionare. celui care le-a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel ce le-a facut cu rea credinta. precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva. aceasta va reveni proprietarului stofei 90 . atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane. exista numeroase derogari. avand temeiul legal in dispozitiile codului civil. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului. impuse de Legea cadastrului. Delimitarea in adancime – in profunzime – priveste subsolul terenului asupra caruia se exercita dreptul de proprietate. ci si asupra a tot ce depinde de el. care prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil. Operatiunea de stabilire a hotarului – de granituire – va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale. art. suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni. conform careia „ proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta”. 491 Cod civil. asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante. cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (in exemplu dat. Delimitare in suprafata – in linie orizontala – consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fixarea liniei despartitoare.482. adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia. art. statuia obtinuta dint-un bloc de marmura. adica a hotarului. proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si. bineinteles. Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate. proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau.intinde nu numai asupra lucrului propriu-zis. De exemplu.

prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de constrangere a statului. daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. alin. va fi respinsa ca prescrisa.Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. acestea sunt : supravietuirea dreptului subiectiv civil. dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. dar este permisa executarea sa voluntara. 1 din Decretul nr. titularul dreptului la actiune poate sesiza organul de justitie. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . Sub aspectul naturii sale juridice. ca si obligatiei civile corelative ( acestea se transforma devenind imperfecte. pentru dreptul civil. Consecintele stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material. nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. alineatul 1. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. dupa actiunea prescriptiei extinctive. 1. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Conform Constitutiei Romaniei. imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual . dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris. ci numai pe cale defensiva a exceptiei. Prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in imperfecte. Totusi se realizeaza o transformare ori o schimbare juridica : dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie. adica de bunavoie. se stinge prin prescriptie. 30) Domeniul prescripţiei extinctive. Concluzia ce se desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici dreptul subiectiv nici obligatia civila corelativa. 67 / 1958 : Debitprul care a executat obligatia. Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens material ).si nu confectionerului – este „specificatiune”. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. Din chiar definitia data prescriptiei extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ . Putem intelege efectul prescriptiei extinctive daca amintim prevederea art. din perfecte. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile 91 . asupra obligatiei civile corelative. 20.

etc. actiunea confesorie. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. servitute si superficie”. Pe de alta parte. de principiu. expres exceptiile de la acest principiu. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. care . Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. inseamna ca “Dreptul la actiune.desi imprescriptibila extinctiv. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. intemeiata pe dreptul de proprietate private. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. cuprinsa in art. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. art. Exceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la CEC. 428 Codul civil. Legea 31 / 1990. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. 55 alin. 1 Cod procedura civila). numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. 1. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale: prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. uz abitatiune. avand un obiect nepatrimonial. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. 21 Codul familiei ) actiunea in tagada paternitatii ( art. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. 1 Codul familiei )actiunea in 92 . 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. Principalele actiuni. indiferent de izvorul lor. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. izvoare de drept civil ( codul familiai. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de personae. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . Existenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. uzufruct. Sunt de mentionat urmatoarele : actiunea in revendicarea mobiliara. alin. 561 alin. care sunt prescriptibile. Actiuni reale prescriptibile extinctive.subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii .

durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. In concluzie. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. Acest termen se obtine prin “scaderea” . Acest termen este stabilit de art. 60 alin. Pe durata cauzei de suspendare. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. 21 Decretul 167 / 1958 ). Pentru perioada anterioara cauzei. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. pe toata aceasta perioada. a curgerii termenului de prescriptie. 15 alin. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. Acest termen este general. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. 3 alin. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. intemeiate pe drepturi de creanta. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Suspendarea prescriptiei extinctive-Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. servitute si superficie” ( art. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt :aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. uz. din totalul actiunilor reale a : actiunilor reale imprescriptibile extinctive. 7 alin. Ulterior cauzei de suspendare. sub sanctiunea pierderii acestui drept. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. limitative prevazute de lege.stabilirea paternitatii ( art. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. uzufruct. 1 Decretul 167 / 1958 ). aplicabile actiunilor personale. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. pe timpul cat dureaza situatiile. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. regula generala. de drept. abitatie. din momentul in care produce. suspendarea nu produce nici un efect juridic. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. prin urmare. consta in reluarea 93 . este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. iar potrivit art.

2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. Intreruperea prescriptiei extinctive-Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. prescriptia este stearsa. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. Asemenea imprejurari. sunt exclusive pentru culpa. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. 94 . Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. 15 alin. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. Ca si in cazul suspendarii. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. 19 alin. Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. este efectul precizat in art. Repunerea in termen. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . posterior intreruperii. din momentul in care el fusese blocat. nejustificat. 31) Domiciliul şi reşedinţa. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. desi termenul de prescriptie a expirat. adica inlaturata. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “.cursului prescriptiei. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. in asa fel incat.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. In esenta. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. care. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. in fond. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. in esenta. In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. oprit. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. Potrivit art. cererea de chemare in judecata. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte :anterior datei intreruperii.

domeniul investitional. persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania. de a fi mijloc de individualizare in spatiu. 92/1997 care stabileste notiunea de investitor :” persoana fizica sau juridica . Decretul nr.) si b. a. Unicitatea domiciliului –se exprima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ) . domeniul obligatiilor civile. Legea 105/1996 art.in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii . prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. 68. obligativitate.). 25 (1) din Legea 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „ domiciliu statornic ” . prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta.Aceasta sintagma. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara . 31/1954 si art. Legea 36/1995 art. 24(2) . plata . Daca locul nu este aratat. Domiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept. care investeste in Romania . domiciliul conventional.nu infirma. 1104 Cod civil :” Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun.G. 13-14 din Decretul nr. opozabilitate erga omnes. domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . Unicitatea domiciliului nu exclude in timp schimbarea domiciliului. dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . unicitate. Pe langa aceastea mai sunt cateva caractere: stabilitate. inalienabilitate. Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului. persoana fizica isi vede convertit domiciliul 95 .locul deschiderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului. personalitate. iar nu numai titularul. 31/1954 . Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam : domeniul capacitatii civile – „ Arendasul. Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului. plata se face la domiciliul debitorului . daca o persoana fizica are mai multe locuinte. in care este interesata si societatea. Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. imprescriptibilitate.caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu pe cel conventional . universalitate. Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile. ci confirma regula. Domiciliul poate fi de mai multe feluri: domiciliul de drept comun. numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala . trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit . In orice alt caz. resedinta. a persoanei. rezidenta sau nerezidenta .se folosesc doua notiuni juridice. domiciliul legal. domeniul succesoral. sa prezinte garantiile solicitate de arendator „ – art. care este tocmai obligativitatea domiciliului. situatiile de exceptienomazii si vagabonzii.”. Stabilitatea.domiciliu respectiv. acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . 3 Legea 16/1994 a Arendarii. de aceasta se leaga unele consecinte juridice. in oricare dintre modalitatile de la lit. Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate . nr. Art.art.sunt de amintit O.

3. 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara . ascultand autoritatea tutelara. din cele de mai sus . Daca parintii nu locuiesc impreuna.” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice. Domiciliul legal . 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara.legal. in principiu. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal . dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale. daca acesta a implinit 10 ani. la cererea acestuia . Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza. Totusi art. 28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . instanta judecatoreasca. cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal. precum si de a reveni in tara .Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui. Potrivit art. O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. in conditiile legii.100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai . in cazul in care se afla sub tutela.4 si 5 din Legea 105/1996. astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . In caz de neintelegere intre parinti. se dovedeste prin 96 . Potrivit art. precum si pe copil. iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt: este stabilit de lege. instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. de a emigra. va decide tinand seama de interesele copilului. in spatiu prin locuinta sa statornica. de comun acord . la implinirea varstei de 14 ani . la care dintre ei va locui copilul . are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice. Potrivit art. Potrivit art. Pentru minor. prin hotarare judecatoreasca. poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani. sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. acestia vor decide . coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea. ca in principiu. 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania . 102 din codul familiei . pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun.Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . Dovada identitatii .” Potrivit art. 14 si 15 din decretul 31/1954 si art. 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . 2. si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. Rezulta . 10 din Legea nr.

rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei.civ. potrivit art. Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun . este de retinut ca art. creditorul si debitorul. avand forma si continutul prezentate in anexa nr.(1) nu pot avea . 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. 105/1996. Potrivit art.4 din Legea nr. cand nu se stie sigur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei. Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunal Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura .Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text. Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului . 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin.La expirarea acestui termen.dar spre deosebire de reglementarea anterioara. decat un singur domiciliu si o singura resedinta. reglementarea domiciliului conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954. prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. Dreptul de optiune succesorala este unul aparte. 13. Din definitia de mai sus .2 din YH. aplicata pe versoul cartii de identitate. Nefiind un domiciliu veritabil. 24(2) din Legea nr. in acelasi timp.14. persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. care nu este nici 97 .Potrivit art. 32) Dreptul de opţiune succesorală.Asadar. vremelnicia si caracterul facultativ. a persoanei fizice. 111/1997 .19 din C. :” Partile pot conveni . stabilitate si obligativitate .si 16.G. Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta. in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice. ci in Codul de procedura civila si in Codul civil . se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara . putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile . Intre momentul deschiderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea exista o situatie de juridica de incertitudine. Legea 105/1996 in art. vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . afara de cazurile prevazute de art. 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei.15.proc. nr. 10 alin .probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal.

art. civ. minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela..De la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele ipoteze: Ipoteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili-Conform dispozitiilor art. 3 C. civ. iar 98 . Potrivit dispozitiilor art. cu incuviintarea parintilor sau tutorilor (art. fam). 2 si art. Principiu si exceptii. Fiecare succesibil este in drept sa aleaga intre acceptarea pura si simpla.. sa faca sau sa nu faca ceva). 1 si art. din ratiuni de protectie. 105 alin. ori daca vocatia lor este universala. 147 C. Succesibilii. Cu toate ca textul se refera doar la acceptarea mostenirii. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune. acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire . persoane care nu au capacitatea de exercitiu deplina. optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare (art. Fiind un act de dispozitie. 124 alin. acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar. minorii si interzisii. pentru aceasta cerandu-li-se insa capacitate delictuala. optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de toti succesibilii cu vocatie eventuala. 2 C. sa modifice o situatie juridica incerta. testamentare sau contractuale a mostenirii. vor fi chemati efectiv la mostenire cei indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale. 129 alin.1. indiferent daca titlul lor de mostenire este legea. 105 alin. 32/1954). fiind definit ca o „prerogativa juridica care permite titularului sau de a putea. Conform dispozitiilor art.Oricum. testamentul sau contractul.real (nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta (nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea. in final. 687 C. Pentru minorii sub 14 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se exercita de parinti sau tutori (art. Dreptul de optiune apartine tuturor succesibililor. fam).In cazul mostenirii legale. in timp ce minorii intre 14-18 ani isi exercita singuri acest drept. cu titlu uniersal sau particulara . Rezulta asadar ca. „acceptarea mostenirii cuvenite unui minor. 19 din decretul nr.) . printr-un act unilateral de vointa. Dintre mostenitorii acceptanti.Mostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mijloc legal de a-i determina pe cei chemati la mostenire in rang preferntial sa opteze intr-un fel sau altul . fam. fiind inclus in categoria speciala a drepturilor potestative . in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior exercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. 692 C. afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla. care o pot exercita in restul de timp ramas pana la stingerea prin prescriptie. dupa o alternativa precisa si previzibila”. sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar”. 2 si art. adica in conditiile in care putea fi exercitata de antecesor. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. minorii si interzisii sunt protejati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar (art. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . indiferent de varsta. 19 din Decretul nr. 105 alin. optiunea se transmite la mostenitorii acestuia. 124 alin. este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire.

o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea. una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de lege . in restul de timp ramas. care. fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar. Cu incuviintarile cerute de lege intrucat este un act de dispozitie. succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesiunii. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in exclusivitate sustragandu-le partajului este considerat acceptant pur si simplu. aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. o simpla minciuna (negarea primirii unei donatii) sau chiar o simpla tacere (ndeclararea unui bun la inventar) . falsificarea unui testament).Elementele constitutive ale ascunderii-Elementul material. Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile.nu si pur si simplu. disimularea sau distrugerea unui testament. cei doi acaparand pretul .). ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata. Practica judiciara si doctrina dau o interpretare foare larga notiunilor de ascundere sau dare la o parte. civ. iar termenul de prescriptie pentru exercitarea acestui drept nu s-a implinit. incluzand in aceasta categorie actiuni foarte diverse. Ipoteza succesibilului decedat inaintea expirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se inteleg asupra optiunii-Daca un succesibil decedeaza inainte de a-si fi exprimat alegerea. Astfel. 703 si 712 C. nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar. ci si a celor imobile.Din dispozitiile art. Ipoteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili. Se constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive (dosirea unui bun. ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare. Lista acestor actiuni este in continua expansiune. cat si cotitatea disponibila . renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. mai recent. Cand intelegerea intre succesori nu se poate realiza. chiar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile. acesta se transmite la succesorii celui decedat. motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva. Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii.Nu are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa deschiderea mostenirii sau daca cele anterioare deschiderii mostenirii au fost realizate cu 99 . pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica. fiind incluse in aceasta categorie retragerea unei sume dintr-un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului . „succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar” (art. cat si intr-o abstentiune (nerestituirea unui bun). prezentandu-se ca singurii mostenitori ai defunctului. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. Pe langa aceasta. 693 C. civ. cum ar fi: ascunerea materiala a unor bunuri.

prin ruperea echilibrului partajului. 5 din Legea nr. iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective. decat din aplicarea art. Daca. Clandestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . Acesti autori sunt inconsecventi. caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. ea trebuie intotdeauna dovedita. Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor. Plecand de la formularea textelor legale. este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri . practica judiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. civ. In cazul donatiilor deghizate. 319/1944. un donatar nesuccesibil ori un succesibil exheredat. nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal. existenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor. desi unele dintre ele constituie infractiuni. de pilda. 702 si 712 C. nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin. or.Elementul intentional (frauda). Tot astfel. In plus. nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice . aceasta solutie decurge mai degraba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale. civ. civ. scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral.. or. ceeea ce este valabil pentru fisc. De asemenea. aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata . autorii mentionati admit ca in cazul examinat sanctiunea nu este decat partiala. simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atrage sanctiunea. fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le-a omis cu intentia de a si le insusi . 703 si 712 C.sau fara acordul lui de cujus . ascunderea nu este eficienta (sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari. De aceea. dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal. fiind anterior viu criticata de doctrina . ci a celor fiscale. 702 si 712 C. care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale. de pilda. in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din categoria celor care ii revin in exclusivitate in temeiul dispozitiilor art. nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mijloc de 100 . un legatar particular. De asemenea. constand doar in acceptarea fortata a mostenirii. Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite cu rea-credinta.Dupa unii autori. preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti. in cazul ascunderii existentei unui alt mostenitor cu ocazia lichidarii si partajului succesiunii . adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor. nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda. In Franta. sanctiunea este aplicabila si in cazul cand exista un singur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustragerea unor bunuri gajului acestora . Frauda nu se prezuma.

civ. caci din castigator. fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp. legea lipsindu-l de drepturile ce i-ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite (art.19 din Decretul nr. ci. eventual. 514) a expirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii. ci si de minorii si interzisii judecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant. este decazut din acest beneficiu (art. raportat la valoarea actuala a bunului. recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei. acesta devine perdant. doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere .Restituirea este datorata in natura. daca a acceptat sub beneficiu de inventar. iar nu cu valoarea bunurilor cu care. daca a renuntat. civ.. ceea ce survine fie prin scurgerea termenului de prescriptie a dreptului de optiune. autorul fraudei va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire. nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale Condamnarea ca acceptanti pur si simpli Conditii. Frauda comisa se intoarce impotriva autorului sau. succesibilii in cauza. caci daca renuntarea este definitiva. fiind strain de mostenire. pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art. el nu mai poate sa o faca. sanctiunea trecand inaintea acesteia. ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. Pierderea poarta chiar si asupra rezervei celui vinovat. dupa savarsirea faptelor pevazute de lege. pstrandu-si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori. optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva. daca a acceptat pur si simplu. Situatia profita coerezilor.32/1954 . proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire . practic.Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. 712 C. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei.proba . in care. Practica judiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care. vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi. sunt indirect constransi sa opteze in 101 . la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa-si realizeze creantele. restituie bunurile sau isi marturiseste gresala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit.). Conform dispozitiilor art. eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de lege. ramane in continuare in aceeasi situatie. Eredele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala. frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de exercitiu. Prin urmare: daca inca nu a optat. eventual. fiind considerat acceptant pur si simplu. succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare (trei luni si patruzeci de zile) pentru exprimarea optiunii succesorale (infra nr. 706 C. civ. iar orice renutare ulterioara la actele care atrag sanctiunea sunt lipsite de efecte. dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin echivalent. iar nu si de mostenitori dupa decesul sau . Este vorba de o situatie speciala. 703 C.).Fiind un delict civil.Fiind considerat acceptant pur si simplu.

fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta . 696 C. 752 C. in timp ce „eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede” (art. civ. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol. Chiar daca textul se refera doar la renuntarea la mostenire. astfel incat in cazul exceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta -.Ca orice act juridic. Renuntarea anticipata la mostenire nedeschisa intra sub incidenta prohibitiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise. pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun. 2 C. iar in parte nu. neputand fi acompaniata de modalitati (termen sau conditie). Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu. Conform dispozitiilor art. finind sanctionata cu nulitatea absoluta (art. indiferent daca aceasta s-a facut expres sau tacit. Optiunea succesorala. Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii.) .Optiunea succesorala este indivizibila. dolul poate proveni de la oricine. Art. 694 fraza I C.. ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat. 694 C.Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate. de pilda. succesibilul care este chemat la ambele poate opta diferit pentru fiecare dintre ele . produce efecte din momentul deschderii mostenirii. civ. optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant.). Solutia isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. acceptind mostenirea legala si repudiinnd-o pe cea testamentara sau invers . si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire. civ. pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. din dorinta legiuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala. Optiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla. acceptantul nemaiputand renunta ulterior (art.In ceea ce 102 . Indivizibila in ceea ce priveste succesiunea.). devenind acceptant pur si simplu. pe de o parte. iar cealalta parte sub beneficiu de inventar .Optiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii.. una ordinara si una anomala. iar nu din momentul exercitarii optiunii. in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule . ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu. civ. aceleasi motive de ordine publica trebuie extinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedeschise . Acceptarea fiind vorba de un act unilateral. „efectul acceptarii se suie pana in ziua deschiderii succesiunii”. iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obligati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare. civ. optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este deschisa. atunci cand exista mai multi succesibili chemati la aceeasi mostenire. conform caruia „eredele care renunta la succesiune poate… cere legatul ce i sa facut”. nefiind posibil ca. Practica judiciara si doctrina au admis fara retineri extinderea textului. poate fi revocata in anumite conditii. 965 alin. iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei .termenul mentionat (mai ales daca succesiunea este insolvabila). el poate opta diferit. 688 C. adica obiectul sau. civ. Renuntarea la mostenire insa.Daca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie legala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire. o mostenire sa fie acceptata in parte.

civ. acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece legatele particulare nu-l tin pe acesta la plata decat intra vires hereditatis . civ. o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avantajoasa. nu poate fi sanctionata pe cale pauliana. care nu poate fi satisfacut decat intra vires hereditatis (in limitele activului succesoral).). potrivit dreptului comun. ori a consecintelor renuntarii la mostenire (de pilda.priveste eroarea. caci daca legatul nu depaseste activul mostenirii. ori dimpotriva. 975 C. aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure 103 . este vorba despre o leziune) . succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta exercitarii acestui drept. lipsind consimtamantul. care. de pilda. In cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant. In schimb. desi odinioara i s-a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii (pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii. textul nu are ratiune. Nu este vorba doar de refuzul unei imbogatiri. prevazand posibilitatea anularii (resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii.Frauda pauliana-Conditii. prevede in mod expres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. un rezervatar chemat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita legatarilor si donatarilor). castigul este diminuat. din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii. nici in practica noastra judiciara. o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s-a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . Eroarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte. dar nu exista pierdere -. leziunea neconstituind o cauza generala de anulare a optiunii . nici in practica judiciara franceza textul nu a fost aplicat vreodata. Leziunea nu este reglementata ca un principiu general de anulare a optiunii. iar nu de la data actului de optiune . Legea face totusi o exceptie. 699 C. renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a-i prejudicia pe creditori. toate acestea fiind mai ales erori de drept . iar daca poarta asupra consistentei succesiunii. nu exista practic optiune. ulterior i s-a recunoscut legitimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului. Considerat „enigmatic”. Cu toate ca art. descoperirea testamentului nu are nimic lezionar -. ci doar o simpla aparenta. art. 699 se refera doar la renuntarea la mostenire. Creditorii succesibililor sunt protejati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana (art. civ. De altfel. isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. deliberat. Frauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta. 694 fraza a II-a C. beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral. ci de o veritabila insaracire.iar daca valoarea legatului depaseste activul. Art. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar exclude posibilitatea fraudarii creditorilor. Prin urmare.

Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani . Beneficiarii renuntarii nu se pot plange intrucat ei doresc doar sa pastreze un castig realizat cu titlu gratuit (certat de lucro captando).). ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi exercitata pe cale oblica (supra nr. renuntarea fiind „anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor” (alin. iar nu pentru a-i frauda pe creditori . dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut. ceea ce inseamna excluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii.1). 2 fraza a II-a C. De asemenea. civ. subsecvent admiterii actiunii pauliene. nu se poate explica in nici un fel cum ar putea duce exercitarea actiunii pauliene dupa expirarea termenului de 6 luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica. nu numai celui reclamant. civ.). care ar fi profitat tuturor creditorilor. Renuntatorul fraudulos nu poate fi obligat sa despagubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obligati sa suporte consecintele actiunii pauliene. Plecand de la formularea art. nu pot fi decat creditorii succesibililor. 1 C. 699 C. acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii.. 700 alin. In pofida termenilor in care este formulat art. in realitate. Creditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene (art. in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii (art. civ. transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte.iar nu si comostenitorii.si simple a unei mosteniri insolvabile.). Titulari ai actiunii pauliane prevazute de art. numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii. 1 C. nefiind tinut la nici un fel de garantie in favoarea acestora . Dovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant 104 . daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest. 488). Efectele actiunii pauliene. Cu toate acestea. 699 alin. in locul si randul sau” (alin.2). fata de ei renuntarea ramanand eficienta. 699 alin. acesta fiind doar autorizat sa fie platit din valorile patrimoniale „care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat” . acestia. 699 alin. civ. conform carora creditorii „pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului. civ.. 699 C. legatarii sau creditorii succesiunii . In limitele creantelor creditorului reclamant. asa cum vom vedea. putandu-se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit. in timp ce creditorul tinde sa evite o paguba cauzata lui prin frauda (certat de damno vitando). in cazul analizat. civ. 2 fraza I C. cota-parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora angajamentele lui de cujus. iar nu debitorului renuntator (art. admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant . astfel incat.

imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei. civ.Situatia dupa expirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. nu pot fi insa obligati la plata decat daca accepta mostenirea. Este vorba asadar de o exceptie dilatorie. dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. 706-711 C. art.Termenul pentru a face inventarul si a delibera. pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 3 luni de la data deschiderii mostenirii.). in principiu. 699 C. cum se intampla cand cel astfel gratificat renunta la mostenire . dar nu mai tarziu de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. Daca succesibilul indreptatit la invocarea exceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare. civ.Practica judiciara franceza. plecand de la principiul fraus omnia corrumpit. 706 C. civ.). erezii nu pot fi obligati sa opteze intr-un fel sau altul si nici nu pot fi obligati la plata creantelor succesorale (art. singurii in drept sa exercite actiunea pauliana prevazuta la art. referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor. civ.al mostenirii pe cale oblica este faptul ca. 711 C. Acestia. confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale. recunoscandu-le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. cum s-ar intampla daca ar fi acceptant. copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia legitima cu intentia de a-l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui . In interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare. atunci cand acesta este rezervatar si a fost gratificat cu o donatie nescutita de raport. -. dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune. a extins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor -. au la dispozitie un termen de 40 de zile. civ. Daca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au expirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze. succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta . instanta de judecata poate prelungi termenele de inventar si deliberare (art. iar de la data intocmirii inventarului. De aceea. pentru deliberare asupra optiunii succesorale. Pentru motive intemeiate. iar nu de 6 luni cum este in prezent. Dreptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat hotararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva . dar acesta poate fi condamnat (obligat la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu (art.In conditiile in care termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 30 de ani. datorita relativitatii atoritatii lucrului judecat. creditorii succesorali pot cere executarea creantelor succesibililor defunctului. 708 C. Condamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu. Astfel. civ.) . ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. produce efecte doar in 105 . dispozitiile art. aprobata de doctrina. 709 C. Indata ce succesiunea s-a deschis.

1 C. fara a fi necesara acceptarea. daca obiectul legatului consta intrun bun de gen sau obligatie de a face. asteptarea lor putandu-se prelungi pana la implinirea termenului de prescriptie . „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii” . comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constrange in nici un fel pe succesibili sa opteze intr-un fel sau altul. „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. acceptant sau renuntator ?Natura juridica. intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. 686 C. or. considerat o „enigma” si taxat chiar ca „ininteligibil”. doar executarii acestora aplicandu-li-se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun. Discutii au existat si cu privire la natura termenului prevazut de art. Prin urmare. automat succesibilul care lasa sa se scurga acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire. 700 alin. pe de o parte. civ. este insa una logica. fata de ceilalti creditori el pastrandu-si dreptul de optiune intact . 700 alin. ca fiind de prescriptie achizitiva . 700 alin. 1 C. Ultima formulare a art.. 1 C. vorbeste de dreptul de a accepta „succesiunea”. de altii ca fiind de decadere . pornindu-se de la faptul ca art. cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . civ. (art. iar pe de alta parte. in cazul legatelor particulare fiind dobandit de la data deschiderii mostenirii. civ.Ideea este cu atat mai greu de primit cu cat implica acceptarea obligatorie a legatelor particulare. . doarece prescriindu-se atat dreptul de a accepta. iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota-parte din aceasta. iar daca obiectul legatului este un bun individual determinat. care este de 3 ani. incluzand si drepturile derivand din legatele particulare.Domeniul de aplicare. 73/1954). dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire. civ.Argumentul de text invocat este inselator. In dreptul nostru.Spre deosebire de creditorii succesiunii. s-a conturat ideea ca termenul de 6 luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal.Prescriptia dreptului de optiuneConform dispozitiilor art. idee abandonata intrucat prescriptia achizitiva nu se aplica universalitatilor. revendicarea fiind imprescriptibila . in materie de legate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor . punandu-se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe marginea formulei initiale a textului. considerat. in context notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral. asadar dreptul de optiune ca atare. fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor chemati la mostenire. 700 alin.raport cu creditorul reclamant. dar de majoritate ca fiind de prescriptie extinctiva . civ. optiunea succesorala este deschisa si 106 .In formularea actuala textul se refera doar la acceptarea mostenirii. cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de lege -. potrivit art. una din variantele dreptului de optiune succesorala. (asa cum a fost modificat prin Decretul nr. cu mult timp in urma. francez). de unii. 789 C. civ. 1 C. in inteles larg.

prescriptia curge de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. in cazul persoanelor care ignora din motive intemeiate (neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune. in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante. s-a judecat ca termenul de prescriptie curge doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decurge vocatia sa la mostenire . cand vine la mostenire in calitate de legatar. culegand acest drept in calitate de putere suverana. civ. In practica judiciara s-a pus problema daca dispozitiile art. fiind o chestiune de fapt. 700 alin. trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt legatar. 700 alin. Faptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii curgerii prescriptiei . civ. dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii. si alta este problema prescriptiei executarii legatelor. Statul. civ. care este supusa dispozitiilor de drept comun. raspunsul fiind in sens afirmativ . asa cum rezulta din dispozitiile art. prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea legaturii de rudenie -. iar nu de la 107 . referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari. 700 alin.legatarilor particulari.Regula curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor chemati in primul rand la mostenire.1 C. Una este asadar problema prescriptiei acceptarii legatelor particulare. dreptul acestora de a accepta legatul fiind si el supus prescriptiei in termenul de 6 luni de la deschiderea mostenirii . 1 C. Aplicarea rigida a regulii curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la „luminile judecatorului”.. care este supusa dispozitiilor art. ascunse pana atunci -. In principiu. cu defunctul. 1 C. in cazul in care mostenitorul a aflat de existenta drepturilor sale succesorale dupa 6 luni de la data deschiderii mostenirii. in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelungirea nedefinita a dreptului de optiune. ci. 1 C. 653 alin. Curgerea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data deschiderii mostenirii nu-i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii . De aceea.Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii . in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior deschiderii mostenirii. si celor subsecventi . care au posesia de drept a mostenirii (art. care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii chemati in primul rand renunta sau lasa sa curga termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare . nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii..De asemenea. Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala. prin aplicarea principiului contra non valentem agere non curit prescriptio .). Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie. In schimb. Astfel.Aplicarea principiului contra non valentem agere non currit prescriptio. civ. prescriptia nu-si produce efectele .

trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale Decretului nr. care s-a pastrat nemodificat. 19 dreptul instantelor de judecata ca in cazul unor motive temeinic justificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l-a pierdut din motive neimputabile. poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun (Decretul nr.167/1958. 2 C. 700 alin. 700 alin. s-a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art.In situatia declararii judecatoresti a mortii. Plenul Tribunalului Suprem. Termenul de optiune de 6 luni prevazut de art. 2 C. „in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau. 1 C. In lumina dispozitiilor art. iar nu de la data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii . dar nascut ulterior acestei date. termenul de prescriptie va curge de la data nasterii . se abroga orice dispozitii legale contrare…. asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. 167/1958. 13 din Decretul nr. restul fiind abrogate. care stabileste la art. pe langa cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. Dupa unele ezitari ale practicii judiciare.data decesului lui de cujus . 700 alin. in anumite conditii. civ. a conchis prin decizia de indrumare nr. Dupa intrarea in vigoare a Decretului nr. fiiind de prescriptie. pe toata durata acestora. civ. De asemenea. 167/1958 . in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”.. verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de judecata . 167/1958 potrivit carora „pe data intrarii in vigoare a decretului…. In consecinta. 19 din Decretul nr. opereaza de drept. Tot astfel. in cazul copilului conceput inaintea deschiderii mostenirii.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva) . repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie. iar la art. au mai ramas in vigoare. termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a hotararii judectoresti declarative de moarte. 13 ca suspendarea prescriptiei extinctive -. Trimitere. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. 2 C. 7/1963 ca din vechile dispozitii legale referitoare la prescriptie s-au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret.Suspendarea si intreruperea prescriptiei. in practica judiciara s-a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor. Au fost considerate ca fiind motive temeinice imprejurari ca: ascunderea cu rea-credinta de catre unii succesibili fata de altii a 108 . la cererea mostenitorului. din motive de forta majora. s-a mai retinut ca. printre ale carei cauze se enumera si forta majora -. pornind de la dispozitiile art. sens in care s-a retinut ca forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen . civ. dispozitiile art. boala succesibilului poate constitui un caz de forta majora de natura sa atraga suspendarea termenului legal de prescriptie pentru acceptarea succesiunii Repunerea in termen. 700 alin. Conform dispozitiilor art. instanta judecatoreasca. civ. 26 din Decretul nr. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”. Ca elemente specifice optiunii succesorale.

2 din Legea nr. renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila. mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative agricole de productie si care au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor. argumentandu-se ca optiunea succesorala fiind indivizibila. 2 din Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar. 700 C. 12 alin. succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera.. impartasim aceasta din urma opinie. 2 din Legea nr. ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire. Renuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul expres. nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala . celalat parinte fiind chiar de cujus. Este de necontestat ca. considerati conform art. considerandu-se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. 18/1991. In practica judiciara si in doctrina s-a sustinut intr-o opinie ca prin textul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat-o in termenul si conditiile prevazute de art. 2 din Legea nr. anume ca renuntarea expresa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de lege nu difera prin nimic in privinta efectelor. civ. decesul intr-un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor. 12 alin. 18/1991. nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire. intrucat prin dispozitiile art. De asemenea. diferenta de tratament juridic a celor doua categorii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire. iar nu si cei care au renuntat in mod expres la mostenire. Prin urmare. 696 C.mortii lui de cujus. Nu se intelege si nu se explica de ce in cazul 109 . Repunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. Numai ca in cazul analizat este vorba de o exceptie de la regula instituita prin lege. afara de cazul in care. 12 alin. iar pentru altele sa se accepte . ca nu au fost niciodata erezi. civ. Cererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. in principiu. iar celalalt expres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente. argumentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant. Conform art. Sustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii. decesul in tara straina in conditiile in care legaturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale. 12 alin.18/1991 legiuitorul nu face altceva decat sa instituie o derogare de la acest principiu. sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor.Intr-o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art.

dar. 4 din Leegea nr. au pus pe succesibilii celor care au suportat rigorile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor. iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada negativa . Expirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea. proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul regulii actori incumbit probatio.Cand insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant. pasivitatea prelungita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale. care include terenurile cooperativizate. In ceea ce priveste sarcina probei. devin succesori (mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de lege. ca si cand ar fi renuntatori. termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. testamentara sau contractuala). mostenitorii subsecventi.18/1991 se refera doar la partea de mostenire. Efectele prescriptiei. Aceasta solutie se justifica si pe considerentul de ordin practic care decurge din necesitatea de a da forta juridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelungita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de lege. iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale. 12 alin. ci doar in cazul renuntatorului expres. ulterior acesta fiind prelungit cu 15 zile prin Legea nr. fiind considerat strain de mostenire.29/1991. din oficiu. iar din acest punct de vedere. donatarii si legatarii) si chiar si instanta de judecata. adica persoanele care au vocatie succesorala (indiferent daca aceasta este de natura legala. revine succesibilului care alega acceptarea mostenirii in termen obligatia de a face dovada pozitiva a acestui fapt. sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. Legiuitorul. 12 alin. intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire. Conform dispozitiilor art.2 din Legea nr. 110 . avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile legale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare. 18/1991. Succesibilii. initial.Orice persoana interesata (comostenitorii. Dispozitiile art. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere. 10 alin. iar nu succesibilului . dobandesc drepturile succesorale de la data deschiderii mostenirii. nu se justifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat expres. iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen echivaleaza cu renuntarea la mostenire). 18/1991 sunt asadar dispozitii de exceptie care deroga de la dreptul comun. ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune . 2 din Legea nr.renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat (caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art.

213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art. impresciptibile si insesizabile”.public sunt inalienabile. alin. Imparteala poate fi conventionala sau judiciara. ele pot fi date numai in administrare. iar cele de administrare pot fi validate de la caz la caz.2. Aceasta regula a fost atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare-actele de conservare incheiate de un singur coproprietar sunt valide in temeiul gestiunii de afaceri.11: „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna – credinta asupra bunurilor mobile. iar Legea nr. insesizabile si imprescriptibile. bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile. Coproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala-operatie juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. Daca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar. nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale. caractere. art. De asemenea. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc. 34) Dreptul de proprietate publică. abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. prevede ca . Cota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. 215/2001 privind administratia publica. impresciptibile si insesizabile.(noţiune. Dispozitia materiala poate fi exercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor.122. 135): „Bunurile proprietate publica sunt alienabile”. simultan si concurent cu ceilalti copartasi. adica: nu pot fi instrainate. Posesia unui singur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea. care exercita posesia. in conditiile legii. exercitare) Regimul juridic are la baza doua idei: nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale. Modalitatiile de partaj judiciar sunt: partajarea in natura a bunului. exercitare) Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. Actele juridice sunt guvernate de regula unanimitatii. folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. caractere. iar Legea nr.33) Dreptul de proprietate comună pe cote părţi obişnuită sau temporară (noţiune. iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza regula unanimitatii.. Coposesia permite fiecarui copartas sa exercite stapanirea materiala a bunului. Legea nr. 4 din art. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul 111 . concesionate sau inchiriate.

spatiul aerian. rezervatiile si parcurile nationale. municipiul. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere „extinctiv” si din punct de vedere „achizitiv”. In acest sens. aeroporturile. plajele. apele cu potential energetic valorificabil.135. sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art. caile de comunicatii. cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. alte bunuri mobile sau imobile care sunt. resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre. conform dispozitia art. in principiu. 213/1998 in art. apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului.135. oricat de lunga ar fi uzucapiunea. Bunurile apartinand statului. adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil. monumentele istorice si ale naturii. nu pot fi obiecte de proprietate privata. cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. terenurile pentru nevoile apararii tarii. pasunile. poarta denumirea de „bunuri domeniale”. poate fi orice bun mobil sau imobil. judetul). padurile. Dupa Constitutie (art. de interes local. albiile raurilor. 4). Sub aspect achizitiv. actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica. bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii. Domeniul public de interes national apartine statului. fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public.Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume: bunuri apartinand domeniului public. marea teritoriala. terenurile folosite pentru cercetari stiintifice. in cazul bunurilor imobile. din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii. speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului. strazile. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. pct. parcurile publice. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public. prin natura lor ori prin destinatia lor. orasul. pe baza unor norme de drept financiar. Moduri specifice de 112 . Domeniul public poate fi de interes national ori local. ci sunt scoase afara din comert”. pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna. fasia de protectie a frontierei. Obiect al dreptului de proprietate. 4 si 5 din Constitutie). iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice. zonele de agrement. lacurile. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. potrivit legii sau naturii lor. bunuri care apartin domeniului privat.public sunt lovite de nulitate absoluta. Legea nr. pietele. respectiv unitatilor administrativ-teritoriale.4 statueaza „Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. pct. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata”. caile de comunicatii. Domeniul public cuprinde bunurile care. indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. poate fi introdusa oricand. iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta.

un fond aservit. bunurile gasite si predate politiei. atunci cand este „totala”. stabilite prin lege. succesiunile vacante. bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala. dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica-Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. pe caile aratate mai inainte. sunt supuse masurii confiscarii. Servituti legale. neridicate de titulari lor in termen legal. Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze 113 . constand in trecerea in proprietatea statului. constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica. Ca sanctiune administrativa. Ca sanctiune penala. adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. de regula. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan. Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor. ea facandu-se in interesul apararii tarii. de granituire. care apartine altui proprietar. mai exista o serie de modalitati specifice. Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. 35) Dreptul de servitute. insa cu o dreapta si prealabila despagubire. bunurile unor proprietari necunoscuti. stabilita potrivit legii. fond numit dominant. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea. de ingradire si a izvorului. Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil. cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale. de exemplu. in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. navele parasite in porturi sau in apele teritoriale. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social.dobandire a dreptului de proprietate publica In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica. ce insoteste sanctiunea principala. servitutea referitoare la zidul ori santul comun.

dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea 114 . dominant si aservit. sau sa faca o plantatie pe terenul sau. renuntarea la servitute din partea titularului dreptului. Spre deosebire de dreptul de proprietate. Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor: imposibilitatea materiala. in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii. confuziune. 36) Dreptul de superficie. Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar. pe langa aceste prerogative.proprietatea sa cu orice fel de sarcini. plantatiilor. folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului. sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt: pe cale conventionala sunt: prin conventia dintre proprietarul unui teren. asupra carora el dobandeste un drept de superficie. pe cand dreptul de superficie. situatie in care cele doua fonduri. a expira termenul. asupra constructiilor. prin uzucapiune. Moduri de dobandire a servitutii: prin titlu. prin destinatia stabilita de proprietar. pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii. 37) Dreptul de uz şi dreptul de habitaţie. s-a unit. dreptul de proprietate confera titularului posesiunea. atunci cand s-a stabilit un astfel de termen. prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate – ucucapiune Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil. dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati: dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura. pieirea lucrului aservit. cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica. in care includem: orice conventie si testamentul. cel ce a constituit servitutea a revocat-o. Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. neuzul. mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile. prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti. care permite superficiarului sa ridice o constructie.

satisfacerii nevoilor sale. uzufructul este un drept temporat. pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia. a atinge substanta lucrului. precum si ale familiei sale. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi: sa ceara proprietarului sa-i dea bunul. Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar. Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele: dreptul de uzufruct este un drept real. pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui. Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita „uzufructuar” il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar. sa culeaga fructele bunului. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului. se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva. Daca actiunea oblica permite creditorului 115 . Acţiunea revocatorie (pauliană) Conform prevederilor art. asa cum l-a primit. actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. dreptul de uzufruct este un drept absolut. sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. prin pieirea totala a lucrului. in urma actiunii formulate de proprietar. prin consolidare. sa conserve substanta lucrului. prin prescriptie extinctiva. dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta. din proprie initiativa. 38) Dreptul de uzufruct. care se pronunta de instanta de judecata. Uzufructul dobandit prin uzurcapiune. sa se foloseasca de lucrul respectiv.desi neprevazut in mod expres de lege. fara insa. la incetarea uzufructului. la expirarea termenului pentru care a fost instituit. prin lege si prin uzucapiune: Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul. uzufructul este un drept de folosinta. conform intereselor sale. creditorii pot sa atace. in vreun fel. 39) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. sa predea lucrul. sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucruluI. adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar. sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului. rom. 517 Cod civil). prin decaderea din dreptul de uzufruct. sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului. Obligatiile proprietarului sunt: sa nu stanjeneasca. civ. 975 C. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. asupra lucrurilor altuia. cu obligatia de a-i conserva substanta (art. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct. incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane. in numele lor personal. Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt: moartea uzufructuarului.

). Bàicoianu. 571). 29. Din punct de vedere juridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul executarii conventiilor cu buna credinta (art. conform prevederilor art. 116 . 587. este considerata a fi. readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea silita si asupra acelor bunuri (29. II. Conditii referitoare la actele juridice Incheiate de debitor 1. 571). actiunea pauliana ii conferä drcptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase. Actiunea pauliana este o actiune personala — chiar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare — urmareste. Dc regula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitätii debitorului. 319). deci prin acte incheiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor. p. Fiind o chestiune de fapt. 519. cit. BIrsan.de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau. p. cf. va fi tinut conform principiului imbogätirii fàrà justá cauzà (17. in esenta. eventual. p. 17. iar dacä a fost de bunä credintä si a avut de castigat datorita actului incheiat cu debitorul. intr-o opinie. civ. deoarece urmäreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatä de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective. cale (Al. In doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a incheiat actul fraudulos. P. Daca starea de insolvabilitate este notorie. II. Intr-o alta opinie este privitä ca o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor (5.. nu mai este necesarä admiterea unor dovezi. De asemenea. L’action Paulienne en droit civil compare. In lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fäcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda. 970 C. daca a fost de rea credinta — deci complice la fraudä — räspunde in baza dispozitiei art. In aceasta situatie exista anumite temeiuri juridice si pentru ràspunderea tertului si anume. op. civ. proba poate fi fäcutä prin orice mijioc de dovada admis de lege. 998 C. La baza actiunii revocatorii se afla un element psihologic si anume. P. astfel cum vom aräta mai departe (17. debitorul este tinut a repara prejudiciul astfel cauzat. fie pentru a avea. tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul juridic incheiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un prejudiciu. Daca nu este notorie. 998 C. vol. conditiile exercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in jurisprudenta. 35. scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. P. De asemenea. rom. civ.Deoarece legis1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune. p. fie s-au imbogatit pe aceasta. vol. proba acestui prejudiciu revenind creditorului. rom.. un profit in viitor. C. avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor. rom. precum si dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. o actiune in daune. 158). 158159). ca si actiunea oblica.

vol. daca mostenitorul renunta la succesiune. 29. P. insolvabilitatea — si prejudiciul — rezulta in mod implicit. Bucuresti. p. 578. Desigur. ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau. Mo legalä. 1991. daca acesta a fost efectuat. deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itàti cand acele datorii vor deveni exigibile. Desigur. in mod fictiv. Astfel. vol. In cazul in care s-a constituit o garantie (de exemplu o ipotecä) in doctrina s-a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacä a fost constituita independent de obligatia pnncipala si ulterior acesteia (17. 577. in general. vol. 574). 154). II. chiar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sä se imparta intre ceilalti creditori. 785 C. p. 29. deci frauda comisa cu intentia de a prejudicia creditorul. adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale. prin exceptie. titlul säu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv (Fr. renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o micsorare a patrimoniului. p. creditorii copartasilor nu-l pot ataca pe motiv de frauda sau de prejudiciu. 578-579.In aceasta categorie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii. p.. In doctrina se precizeaza ca actul atacat trebuie sä conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. p. plata facuta in mod fraudubos. deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului. Sunt acte care. de exemplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru ingratitudine. nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii. p. civ. Frauda debitorului nu implica dolul contractual. deoarece creditorul nu poate exercita aceste drepturi in numele debitorului. vol. Solutia se justifica prin aceea ca plata unei creante exigibile este un act necesar. 29. in scopul de a pagubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana (17. 153). optiuni stabilite de lege. Deak. caracter subsidiar. se poate spune ca actiunea revocatorie are. Actul atacat nu trebuie sa constituie exercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi. 3. Daca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale. 154). P. deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavantajoasä. fiind vorba de drepturi exclusiv personale ale celui din urma. ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana. In ceea ce priveste partajul. 4. deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mijloace de realizare a creantei nu au lost eficiente. creditorul va putea dovedi prejudiciul. In aceeasi categorie sunt studiate si cazurile de optiuni legale intre drepturi ori acte.proba poate fi fäcuta prin urmarirea si executarea bunuribor debitorului. In sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie. cu exceptia cazului in care s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilä (17. De aceea. 42). Se considera cà in ipoteza unei executari care implica mari obstacole. 2. avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii mostenirii fära sä fie deci necesara acceptarea. II. chiar daca prejudicierea 117 . fära a fi necesar sä probeze insolvabilitatea debitorului (17. II. II. de asemenea potrivit prevederilor art.

p. R. Conditii care privesc pe tertul dobanditor.creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale. exigibila si de regula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. p. Conditii privitoare la creditor Creanta creditorului trebuie sa fie certa. in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesigur. Intr-o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr-un anumit fel va prejudicia pe creditorii sai. p. op. vol. in cazul art. 580-581. 699 C. Demogue. Intr-o opinie. 29. situatii cand s-ar cere numai dovada existentei prejudiciului. p. de exemplu. in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. cit. Actul cu titlu gratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta. Pentru Josserand si alti autori. 35. in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi exercitata deoarece creditorul aflat intr-o asemenea situatie are un drept de valorificat. in cadrul procesului. se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv. 82-5 83. Se arata.. 29. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei legiuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite (17. in sensul cunoasterii de catre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte. daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cä a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit (2. find suficient sa se constate frauda debitorului si existenta unui prejudiciu. tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la executare pana cand nu s-a implinit termenul (17. participarea sa la frauda. Solutia se explica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului existent in momentul in care a contractat. p. cit. p. Proba anterioritatii revine creditorului. 156. p. P. 29. 226. relativ la renuntarea. 155). Intr-o opinie. indiferent daca este vorba de o creanta chirografara. cit. II. calitatea de parat. dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara executarea bunurilor acestuia. la invocarea prescriptiei. In cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului. op. In principiu. civ. II. p. vol. civ. lichidida. ipotecara sau privilegiata. .Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are. op. totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sä se dovedeasca frauda si anume. actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s-a nascut anterior savarsirii actului atacat. 317318). 155-156. Demogue. 463-466). acordarea actiunii pauliene nu s-ar justifica. 562 C. In doctrina s-a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos. 409).. cu care urma deci sa se incheie un anumit contract (17. R. Situatia subdobanditorilor-Daca tertul care a 118 .. p. Jurisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a prejudicia Un creditor viitor. In legatura cu caracterul -exigibil al creantei in doctrina s-a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. vol. 580.

daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat. va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4... in ipoteza dobandirii cu titlu gratuit. 494).Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului. legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui. Spre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in gajul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora.unui element nou. de de multe ori acesta este pur teoretic. ci numai celor care figureaza in proces 40) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. op. in principal. Acestia din urmä au recurs in garantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros.Actiunea pauliana are. 974 C. creditorul are in vedere un interes propriu.Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor.contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul — subdobanditor — potrivit opiniei adoptate in general in doctrinà este necesarä o deosebire: dacà subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene — Ca. in cazul cumpartorului de buna-credinta — nici acesta nu va putea fi actionat. din nepäsare. nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmàri bunul care constituia obiectul acelui act. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a . se aratà: . In ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului.. Astfel se intelege de ce o asemenea 119 . afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”. cit. efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative. Tertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stingerea pretentiei sale. revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta. prin efectul actiunii exercitate. La art. efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care. dar. in numelc acestuia din urma. daca din neglijenta. atunci cand va fi realizat ca bun corporal. desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau. pastrand astfel bunul respectiv. civ. care. p. indiferent de buna sau de reaua sa credinta. deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori. de exemplu. Dcci. Efectul ei se va margini la repararea prejudiciului suferit de creditor. P. 238-239). din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau. astfel. iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte — adica daca a cunoscut prejudiciul creditorului (2. Acţiunea oblică ( indirectă sau subrogatorie ). tinand seama de insolvabilitatea debitorului. Fata de debitor.

intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori. ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau. Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina. In realitate. In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este. fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. pentru apararea dreptunilor sale. In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice. S-a aratat astfel ca: . prin urmare. acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29. si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun. in mod necesar. si ocrotirea intereselor creditorilor. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>. aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte 120 ..actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului. a acestei actiuni. In aceeasi ordine de idei. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt. p. 148). trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). Dc asemenea.Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv.Formularea legii. sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale. de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. pe de o parte. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17. tot in doctrina romana s-a precizat: . de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni. conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. Este vorba. Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi. p. in lumina acestui echilibru. 563). ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau. 974 C. daca prevederile art. altfel spus. vol.. prin lege. prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. pe de alta parte. civ. Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. cu tot aspectul ci general. II. deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare.

Traité des obligations en general. In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral.. o actiune pentru plata unei creante. vol. Paris. actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc. daca fundamentul dreptului este .interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17.. in consecinta. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor ..pur moral” creditorii nu pot actiona.in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. trebuie luat in considerare elementul dominant (R. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o . interesand deci numai persoana debitorului.exclusiv personale” ale debitorului sau. de exemplu. 148) cum ar fi. de exemplu. inutila. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor . deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor.. pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse. de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc. ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile. succesiunilor. In acest sens. Effets des obligations. optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc. 303). Cu privire la ac patrimoniale se observa ca. tinand seama ca aprecierea . actiunile extrapatrimoniale.).pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. Dimpotriva. cele care se refera la starea civila a persoanelor. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt. 564). 1933. nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul. cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi. p. Tome VII.. Demogue. in general.zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte. de asemenea.. nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 121 . de pilda. p. de pilda. o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica . in cazul legatelor.. Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca. In acest sens s-a propus. Se considera. ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este . II. o actiune in revendicare.. adica. cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29. In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. De exempln.facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia. in general. donatiunilor de bunuri prezente si viitoare. fàra a forma obiect de discutie. II. interzise creditorului.o apreciere de ordin intim si moral. de a demola. Librairie Arthur Rousseau. acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi. deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei. p.

p. Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu.. In consecinta. 1902. 565. vol. 566. nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului. nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului. 565-566). In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. Dc exemplu. Astfel. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare. astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17. ca nu se cer anumite conditii.puna in cauza”. Paris. In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau. nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea.D. deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului. vol. op. II. 29. p. mai precis.11. L. p. el trebuie sa fie insolvabil. 450). s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa . p. Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17. Dar nu se cere o creanta executorie . 45 1-452). p. ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim. 29. Totodata. Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35. Astfel. 4. A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie. o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. chiar 122 . P. pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila.G. Matei Cantacuzino arata ca aceasta este . el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie.ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17.. adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. 315). de regula. p. in cazul unui debitor solvabil. Conditia exigibilitatii este totusi controversata. deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege. Tome IV. deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica.II.. dar creditorii obisnuiesc sa-l . in principiu. p. exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului.. lichida si exigibila.. Demogue.(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. Astfel. p.. inactiva. pentru acelasi motiv. 2. De asemenea. 204 si urm. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat. deoarece urmareste numai sa .. 150). C. R. farä a fi totusi o masura de executare.(pentru difenite cazuri de acest fel.o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”. pentru doctrina romanA. fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”. In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä. cit. vol. In acest sens. Doctrina este de acord. p. Creanta creditorului trebuie sa fie certa. 305 Si urm...impiedice pierderea unei valori patrimoniale. de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. 149). Blrsan.

indisponibile drepturile debitorului. deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si. aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr. Unanim criticata. vol. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului. care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire. va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori.(. 41) Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor. imobilizand astfel suma respectivä si susträgando actelor debitorului. debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29. actiunea oblica este folosita rareori. In practica. In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. Art. prin actiunea oblica. un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta. II.daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face . sotul supravietuitor era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori.. p. Reglementare legala... 679 si art. in asemenea cazuri. chiar dacà acestia nu au intervenit in proces. pentru a putea mosteni. p. in general.. variind in functie de clasa de mostenitori cu care este chemat la mostenire. creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce. 684 C. la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari. Ca orice succesor. vol. Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni. p. 681-684). daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului. sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni.) creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului. 5670. Or. De asemenea. 319/1944 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor. el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la 123 . Astfel cum s-a arätat: . debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17. in cazul admiterii acesteia. 568) ceea ce inseanma ca. civ. precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei. 151). afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17. creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului. II.

Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. 1/2 din mostenire. fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora. daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia. 1/3 din mostenire. casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv.data deschiderii succesiunii. Potrivit art. indiferent de numarul acestora. e) in ipoteza in care nu exista mostenitori legali in nici una din cele patru clase si nu exista nici mostenitori testamentari. indiferent de numarul acestora. 23 alin. sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori. dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. 319/1944. se considera ca acesta are calitatea de sot. in ambele cazuri. celalalt sot il mosteneste. d) in concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari (mostenitorii din clasa a patra). cota-parte calculata conform regulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna-credinta. 1 C. In caz de divort. casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va ramane irevocabila (art. atunci cand vin impreuna la mostenire. prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii. 3/4 din mostenire. casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate. Prin exceptie. sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire. Prin urmare.1 C. 1/4 din mostenire.. 39 alin. in cazul casatoriei putative. Datorita faptului ca Legea nr. c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia. nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze integral de cota cuvenita sotului supravietuitor . in principiu. este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul. Pana la aceasta data casatoria este in fiinta. Din punctul de vedere al dreptului succesoral. 319/1944 a conferit sotului supravietuitor 124 . Aceasta inseamna ca. iar sotul supravietuitor este de buna-credinta. daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei. unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta. astfel incat daca. In caz de bigamie. astfel incat il va mosteni pe defunct . se impun cateva precizari legat de aceste situatii. nu poate fi mostenit de „sotul supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o niciodata. fam. Dupa cum am vazut. indiferent de numarul lor. sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului. Cota-parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii. Intrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei. b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ai defunctului. daca sotii au avut sau nu copii.). indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora. conform dispozitiilor art. care este starea materiala sau sexul sotului supravietuitor. ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. fam. de pilda. sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. 1 din Legea nr.

Aceste principii nefiind de ordine publica. iar datoriile succesiunii devin ale lor personale. 2 din Legea nr. si mostenitori neregulati. Sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia. in timp ce mostenitorii neregulati. iar mostenitorii neregulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires hereditatis daca nu opresc printr-un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . Capitolul IV „Despre succesiunile neregulate”. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu. Daca pana la adoptarea Legii nr. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului. Astfel. incluse in Cartea III. civ. iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vires hereditatis). adica 3/4 din mostenire. adica 1/4 din mostenire. 319/1944) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului (art. caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului. 673 C. si fratele defunctului. Titlul I. restul de 2/3 din mostenire impartindu-se conform dispozitiilor art. el a fost 125 . care va primi 1/6 din mostenire (adica 1/4 din 2/3). dupa aceasta data. 679683 C. 1 lit. fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali. iar nu si prin reprezentare. In conceptia care a stat la baza Codului civil. se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire. prin drepturile conferite de aceasta lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori regulati.b din Legea nr. considerati drept continuatori ai persoanei defunctului. cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima (restrange) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori legali. de exemplu. de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului (ultra vires hereditatis). considerati a succede doar la bunurile defunctului. civ intre parintele defunctului. mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire. 3 din Legea nr. se imparte in doua parti egale intre copii defunctului. nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii. El este mostenitor rezervatar (art. pot fi ocolite. 319/1944). pe de o parte.drepturi succesorale proprii. Cu alte cuvinte. 319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregulat. care va primi 1/2 din mostenire (adica 3/4 din 2/3). dupa care partea ramasa. Tot astfel. fiecare primind cate 3/8 din mostenire. 319/1944). Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii. dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . sotul supravietuitor va primi 1/3 din mostenire (art.

mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. bibliotecile. aceasta putand fi si intermitenta . al operelor de arta . 319/1944 bunurile care se exclud prin natura lor. indiferent de locul unde s-ar 126 . din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se include in masa succesorala . in afara de partea sa succesorala. 5 din aceeasi lege. In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale. toate bunurile prevazute la art. birourile. chiar si cele la care se refera art. in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei. 319/1944. 5 din Legea nr. desi prin natura lor intra in categoria mentionata. dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.considerat ca fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati. care se va imparti conform regulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . cum este cazul: autoturismelor. locuind in localitati diferite. cum ar fi acela al achizitionarii in scop de investitie . precum si orice alte asemenea bunuri. Astfel. sotul supravietuitor va primi. 5 din Legea nr. tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor . aparatele de radio si televiziune. ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . 319/1944. Asadar. 5 din Legea nr. Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat. admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au avut gospodarii separate. masinile de gatit.b-d din Legea nr. se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . masinile de spalat rufe. motocicletelor sau instrumentelor muzicale . al bunurilor care au servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului . nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica. Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica justificare . aspiratoarele. De asemenea. se exclud si bunurile care. toate bunurile succesorale.Conditii de acordare. fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus. incluzandu-se in masa succesorala. frigiderele. In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului. intra in aceasta categorie obiectele de menaj. ci altor scopuri. aparatele de fotografiat.1 lit. pe langa cotele prevazute la art. dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprudenta. „sotul supravietuitor va mosteni. Pentru acordarea dreptului special de mostenire. precum si asupra darurilor de nunta Din dispozitiile art. precum si darurile de nunta”. ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. este indiferent daca bunurile provin din categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune.

5 din aceeasi lege. De asemenea. nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala. defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat. argumentandu-se ca legea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala legala In aceasta conceptie. Cu alte cuvinte. Chiar daca reductiunea se face in natura . iar nu cu titlu de drept special la mostenire. Bunurile la care face referire art. care functioneaza numai daca de cujus. liber sa o faca. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. 127 . de exemplu. 5 din Legea nr. ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul.gasi bunurile la data deschiderii mostenirii . caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile. teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor. acceptandu-l pe unul si renuntand la celalalt. 5 din Legea nr. Donatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile. Natura juridica a dreptului special de mostenire. legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. care sunt mostenitori rezervatari. Prin urmare. nu a facut acte de dispozitie testamentara. sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului liberalitatilor testamentare. prin ipoteza. 1 din Legea nr. Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate . daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului. prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor. dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat. s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. initial. Astfel. Daca. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art. Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii. 319/1944 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) . caz in care poate cere reductiunea acestora. 319/1944 este unul subsidiar. ca legat. 5 din Legea nr. Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile.

319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei. 5 din Legea nr. si atunci ii revin ambele categorii de drepturi. civ.Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia. conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie speciala. Legea nu distinge.. neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. 319/1944). cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau. 4 alin. 128 . 565-575 C. chiar daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus. De asemenea. sotul supravietuitor este scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la art. pe langa donatiile mentionate mai sus. iar nu de un simplu drept de creanta (locatiune). in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere. sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale care deriva din art. unul conform caruia in categoria bunurilor la care se refera art. Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi. are natura identica cu abitatia de drept comun reglementata de art. 4 alin. Acest drept de abitatie. civ. in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus. 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem . Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar. si altul conform caruia in aceasta categorie. ori renunta la mostenire. un drept de abitatie asupra casei in care a locuit. daca aceasta face parte din succesiune”. constand in dreptul de a utiliza (locui) exclusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala. fiind vorba de un drept de mostenire legala. civ. in principiu. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina. 5 din aceeasi lege. Asadar.Reglementare legala. Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice pe care lam infatisat mai sus. Darurile de nunta-Asa cum am vazut. fiind bunuri ce ii apartin chiar lui. 5 din Legea nr. 319/1944 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie. bunurile prevazute la art. 572 C. cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun . art. daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel. 1 din Legea nr. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte precizari. ori accepta mostenirea. s-a impus insa o alta conceptie. 566 C.2 din Legea nr. va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor. 1 din Legea nr. prin exceptie de la dispozitiile art. ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . (art. 5 din Legea nr. important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. Prin exceptie de la abitatia de drept comun. 319/1944 fata de cele care deriva din art. nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. ca si donatiile primite in exclusivitate de acesta. Tot astfel. Art. In aceasta optica.

in acest caz. functionand chiar si in concurs cu descendentii defunctului. pe de o parte. in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . pe de alta parte. dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei-parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori” . aratandu-se ca „in toate cazurile. si drepturile succesorale care. fie impreuna cu defunctul. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei (jus utendi). Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. Cea de a doua teza este sustinuta de doctrina. poarta doar asupra unei cote-parti ideale din locuinta. inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie. prin ipoteza.1 din Legea nr. sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in locuinta respectiva. Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta . Aceasta teza prezinta. iar nu asupra intregului. chiar daca putem accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitori (inclusiv sotul supravietuitor). sotul supravietuitor nu poate ceda sau inchiria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie (art. 4 alin. chiar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art.2 din Legea nr. Conditii cerute pentru a lua nastere. 319/1944. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art. 4 alin. 728 C. civ. Aceasta insemna ca. fie separat de acesta. pentru ca sotul supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor. iar nu si pe acela de a-i percepe fructele (jus fruendi). 5 din Legea nr. dreptul sau exclusiv de proprietate 129 . coproprietarii nemostenitori pot cere oricand partajul (art. Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat. iar nu a unei cote-parti ideale din acesta. In plus.).care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste”. 319/1944). care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului. locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva. spre deosebire de abitatia de drept comun. 319/1944. la randul ei. ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia. 4 din Legea nr. care presupune utilizarea (locuirea) efectiva a bunului. adica a unui bun corporal. caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune. 319/1944). si coproprietarii nemostenitori. sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar exclusiv al locuintei. In favoarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte.

indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta. Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor.conferindu-i inclusiv jus utendi. Aceasta inseamna ca. chiar inaintea implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii sau a realizarii partajului (art. instanta de judecata. 2 din Legea nr. eventual. schimbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate. 319/1944. 4 alin. asa cum. comostenitorii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte”. sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte. dreptul de abitatie poate fi restrans.3 din Legea nr.4 din Legea nr. in cazuri bine intemeiate. recasatoririrea sotului supravietuitor. sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb. care nu poate profita decat sotului supravietuitor si. 319/1944). 5 din Legea nr. este un drept real. 6 din Legea nr. care dureaza pana la data iesirii din indiviziune. defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert. Incetarea dreptului de abitatie. dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii (art. De aici decurge si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept. daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor.1 din aceeasi lege. in principiu. urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. dar ca. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept care izvoraste direct din lege. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege. atunci cand partajul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la 130 . copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el. ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. Restrangerea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate. este un drept real strict personal. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia . 4 alin. Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie echivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate .). „comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie. 319/1944. 1 din Legea nr. 319/1944. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-o alta casatorie. Si in acest caz. In caz de litigiu. Conform art. dezmembramant al dreptului de proprietate asupra locuintei. 5 din Legea nr. 4 alin. 4 alin. Cu alte cuvinte. 319/1944). are asupra a jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. obligarea comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc. in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intregime”. va da curs consecintelor legale care decurg din existenta valabila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor. 319/1944). consolidare. constatand intrunirea conditiilor cerute de lege. conform art. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin: realizarea partajului asupra locuintei. Potrivit art. 319/1944). in cazul in care comostenitorii o cer. dar nu mai putin de un an de la data deschiderii mostenirii. este un drept temporar.

983 C. conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie (art. Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil. 565 C. dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg” (art. societatea. Principiile efectelor actului juridic civil. obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.civ) “Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta.981 C. Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor. dar la toate urmarile. iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul” (art. acestea fiind clar exprimate. modificate sau stinse. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil.) “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului” (art.). Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente. in general. 978 C. hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia. desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate.980 C. comercial sau apartine altui domeniu. ce echitatea.civ) “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art. amanetul.977 C. conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga” (art. 558 alin. adica stabilirea daca acesta este civil. tranzactia. desi nu sunt exprese intr-insul” (art. donatia) dar si efectele actului unilateral. In practica. iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor (art.data deschiderii mostenirii. contractele de vanzare-cumparare. 42) Efectele actului juridic civil. pe care le modifica sau le stinge un asemenea act. depozitul. civ. civ. acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere.civ) “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri. 557 si 565 C. mandatul. iar nu dupa sensul literar al termenilor” (art. existand indoieli cu privire la continutul acelui act. schimbul.civ.civ) “Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele.civ) “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante.979 C.982 C. Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice. oricat de generali ar fi termenii cu 131 . In astfel de situatii se pune problema calificarii actului.” “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg. ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect. norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex.civ) “Cand este indoiala. Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia. Aceste reguli sunt: “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele.). dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale. insa. a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute. 1 si art.

personal sau prin reprezentant.civ) Principiile efectelor actului juridic Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil).973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti. in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. actul juridic are efecte relative. Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. restituirea unui depozit. principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat. De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza. acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual. actul juridic bilateral. actul juridic unilateral. dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila.civ) “Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia. De la acest principiu exista si exceptii. Pentru contractele bilaterale. adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea. avanzi-cauza si terti. Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte.969 alin. Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu. iar a doua.1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurile neexprese” (art. Parte este persoana care incheie. adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie. insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea. Principiul fortei obligatorii-Acest principiu este dat de art. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti. Conform acestui principiu. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti. Principiul irevocabilitatii actului juridic-Art. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”. Astfel. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului.care s-a incheiat” (art.969 alin. Sunt 132 . nerespectandu-l. In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi. 969 alin. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar). testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”. Art. 985 C. prima. Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti. contractele de locatiune pe durata nelimitata. si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile. un act juridic civil. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-Art. stingerea manadatului.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante.984 .

sau contractul in favoarea unei a treia persoane. obligatia sa nu fie inlaturata printr-o cauza de negarantie stipulata in actul de imparteala. Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile. reprezentarea. dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. creditorii chirografari. Stipulatia pentru altul. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat. si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal. sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate. Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului 133 . promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita). Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile. Generic. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente. tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza. 43) Efectele împărţelii moştenirii. nici prin reprezentant un act juridic civil. simulatia. fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. succesorii cu titlu particular. Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice. 44) Efectele nulităţii actului juridic. este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar. Obligaţia de garanţie între copărtaşi. Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu. tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit paguba. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic.trei categorii de avanzi-cauza. Art787-Cod civil-coerezii trebuie sa garanteze tulburarile si victiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii. Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor. Conditii: unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept.

unor terti subdobanditori.actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. restabilirea situatiei anterioare . Pentru a opera aceasta regula. ci si a actului subsecvent. ci si mentinerea partiala a lor. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului... ca si retroactivitatea.). Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva. ci si pentru trecut (exemplu.resoluto jure dantis. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . art. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.. deci se mentin. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. Exceptii. Este exceptie de la . 485). se pot distinge urmatoarele ipoteze:1.Restitutio in integrum''. . Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.restitutio in integrum . iar nu si ex tunc. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. nullum producit effectum'' . neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. 2.actul a fost executat. nu mai poate fi executat. (.actul a fost executat total sau partial. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care.quod nulum est.).. primar. in acest caz... Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.3. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii: retroactivitatea nulitatii.restitutio in integrum'': sunt exceptii acele situatii in care. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. pentru anumite ratiuni. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. la randul sau. resolvitur jus accipientis'') Principiul retroactivitatii.. fiind desfiintat.jurudic civil.restitutio in integrum'': cazul incapabilului.restitutio in integrum''. cazul aplicarii principiului .tunc.nunc. pana la hotararea de anulare. care rezulta din cele spuse mai sus. anularea nu numai a actului initial.pentru anumite ratiuni. Exceptiile de la principiul . adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil..(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria 134 .Exceptiile de la . pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . In temeiul acestui principiu.

dupa anularea hotararii declarative de moarte. alineatul 2 din Decretul nr. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. Mentionam. iar C.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul.Principii de drept care inlatura regula .. iar alineatul 2 dispune: . desi actul de instrainare este nul.actelor autorizate''. se va apara. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.vinde. cazul aplicarii art. datorita legislaturii sale cu primul In practica. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. deci a fost de rea credinta.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. Exceptii. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .accesorium sequitur principale''. ce face obiectul contractului de comodat.Cel care a fost declarat mort poate cere. nullum producit effectum''. coroleorat cu art.Odata anulat contractul dintre A si B. din care unul este principal.). sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a 135 . comodatorul. inapoierea bunurilor sale.Cu toate acestea.31/1954: . anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.imprumut de folosinta cu B. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). urmaritor. iar celalalt accesoriu. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. cu toate acestea.Pentru a opera conversiunea. si inta in posesia bunului mobil. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate.1909 din Codul civil. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.20. desi nu are dreptul sa o faca. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent.incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate... Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial-Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.1909.. C.-Conversiunea actului juridic inseamna. B . cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. se poate cere oricand. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si. cazul aplicarii art. invocand art.. bunul mobil. care este de buna credinta. lui C. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia.Daca cel declarat mort este in viata.In cazul a doua acte. in esenta.Quod nullum est. cu succes. prin aplicarea regulii . alineatul 1 din Codul civil. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.

282/1996): .1159 din Codul civil -.cu respectarea prevederilor prezentei legi. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. practic.succesiuni. de a şi le aduce la îndeplinire. Legislaţia execuţională reglementează două modalităţi diferite de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă. raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti. Executarea silită (urmărirea silită) este procedura prin mijlocirea căreia creditorul..Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale..(in acest sens. neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia. cu mentionarea actului anulabil.error communis facit jus''. fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei 136 . Conditiile exceptiei: obligatiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor contractuale in contractele sinalagmatice.''Principiul raspunderii civile delictuale. Exceptia de invocare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca. Principiul are in vedere pe incapabilul minor. sunt valabile.1162 din Codul civil dipune: .Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.consacrat in art. în mod silit.principiul validitatiiaparentei indrept''...7 din Legea nr. sa existe o neexecutare a obligatiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant. Principiul .cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său. Se mai numeste si . constrânge . chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. obsteasca. Consacrarea acestui principiu o gasim in art.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. Exceptia de neexecutare a contractului reprezinta un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba fara ca partea care pretinde executarea sa-si execute propriile obligatii. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.'' 45) Excepţia de neexecutare a contractelor sinalagmatice. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu. art. 46) Executarea directă (în natură) a obligaţiilor.

proc. În scopul realizării executării. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare. În cazul executării silite directe imobiliare. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode. a predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau a obligaţiei de a nu face: predarea silită a bunurilor mobile. stabilite prin titlul executoriu. executorul judecătoresc este cel de la locul aşezării bunului.-Procedura predării silite a bunurilor debutează printr-o somaţie transmisă prin executorul judecătoresc debitorului. va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice.). executarea silită directă va fi mobiliară sau imobiliară. iar în caz de împotrivire. Această modalitate de executare mai este cunoscută şi sub denumirea de executare silită în natură. obligaţie de a face. aceleaşi etape ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. mobil sau imobil. în principiu. a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. determinat prin cantitate şi calitate. punându-l pe creditor în drepturile sale. dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. Astfel. Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. punând pe creditor în drepturile sale. 575 C. pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaţiei stabilite prin titlul executoriu. ca o sancţiune constând în plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei în natura sa specifică. executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. Singura cale de constrângere pentru a determina pe debitor să-şi execute obligaţia în natură constă în aplicarea daunelor cominatorii. Procesul-verbal menţionat constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. după natura bunului. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei. civ. Executarea silită directă sau în natură se realizează sub trei forme: a predării bunurilor mobile. Această procedură cuprinde. Dacă partea obligată să predea un bun mobil. predarea lui se va face prin executare silită (art. sau încuviinţarea de a executa creditorul obligaţia debitorului. ea va fi îndepărtată prin executare silită. predarea silită a bunurilor imobile. dar pe cheltuiala acestuia. astfel cum aceasta este înscrisă în titlul executoriu. Tot în cadrul aceleiaşi modalităţi există şi executarea silită directă a obligaţiilor de a face sau a nu face ceva care implică faptul personal al debitorului.-Procedura predării silite a bunurilor imobile constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. În vederea executării silite a obligaţiei. Dacă obiectul obligaţiei debitorului îl constituie un bun determinat. Această obligaţie nu poate fi realizată pe calea constrângerii fizice.debitorului. Despre aceste operaţii executorul judecătoresc va încheia un procesverbal. 137 . executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află.

Vocaţia de a deveni parte într-un raport juridic de poprire are un caracter general. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese.pe cheltuiala debitorului. debitorul urmărit. de regulă. denumit şi creditor popritor. dată cu citarea părţilor. pe cheltuiala debitorului. prin intermediul executorului judecătoresc. care datorează o sumă de bani debitorului urmărit. de la această procedură. în principiu. dată cu citarea părţilor. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică. cuprinsă întrun titlu executoriu. prin aplicarea unei amenzi civile. acesta va putea obţine.000 lei la 500. pe socoteala debitorului. ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face-Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face. Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. Pe de altă parte. între 138 . dacă este cazul.000 lei. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare. să plătească. Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri ce conferă supleţe şi rapiditate în recuperarea creditului. dată cu citarea părţilor. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. Dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoană. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. denumită terţ poprit. prin încheiere irevocabilă. 47) Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent). Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor. În cadrul unei popriri participă. căci nimeni nu se poate sustrage. prin încheiere irevocabilă. concursul organelor de poliţie. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane. Astfel. în favoarea statului. jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. după caz. trei subiecţi de drept: creditorul urmăritor. elemente de natură a o face preferabilă altor proceduri execuţionale. prin încheiere irevocabilă. o amendă civilă de la 200. Aceste dispoziţiile sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani.

Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de creanţă. În aceste cazuri. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. precum şi de raportul de creanţă dintre debitorul poprit şi terţul poprit. în sensul că debitorul poprit este creditor al terţului. comunicată celei de-a treia persoane. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează. înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată. Dar acest raport juridic se creează prin adresa de înfiinţare sau. de validare a popririi. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. prin sentinţa de validare ia naştere raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi terţul poprit. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care le are. cu afectaţiune specială. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. care-şi au izvorul. Dintre aceste raporturi juridice două preced înfiinţarea popririi. Al treilea raport juridic implicat într-o poprire are un caracter cu totul particular.aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atâtea raporturi juridice. Poprirea se înfiinţează fără somaţie. după caz. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane. în sensul că acesta din urmă va trebui să plătească sumele datorate debitorului .în limitele necesare pentru acoperirea creanţei . Poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. în raporturile contractuale dintre părţi. declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. Prin adresa de înfiinţare sau. un raport de la creditor la debitor. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile. Este vorba de raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. cel mai adesea. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. care devine terţ poprit. Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. ci ia naştere tocmai în cadrul procedurii de urmărire silită. de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. din oficiu.direct în mâinile creditorului urmăritor. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. după caz. acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terţul este dator faţă de debitorul urmărit. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. unitatea de la 139 . Cele două raporturi juridice menţionate sunt raporturi de drept substanţial. Potrivit legii. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. căci el nu precede raportul execuţional. Obiectul popririi îl constituie sumele de bani pe care terţul poprit le datorează debitorului urmărit. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. raporturi de creanţă.

la reşedinţa indicată. debitorul sau organul de executare. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. În cazul debitorului titular de conturi bancare. În termen de 15 zile de la comunicarea popririi. cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. la data sesizării băncii. după caz. terţul poprit va comunica. dacă legea nu prevede altfel. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă. după caz. dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului. în vederea validării popririi. dacă este cazul. ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. creditorul. executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. în cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. sumele existente. de la scadenţa acestora. precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. va da o hotărâre de validare a 140 . În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului.care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. inclusiv în cazul în care. creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. debitorul şi terţul poprit şi. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau. După aflarea noului loc de muncă al debitorului. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. poate sesiza instanţa de executare. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului. de la data primirii acestor acte. terţul poprit. numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul. precum şi sumele poprite de fiecare în parte. acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau. Instanţa va cita creditorul urmăritor. devine terţ poprit. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia.

48) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. executarea silită se va face împotriva terţului poprit. va putea fi amendat. la consemnarea sau plată. aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despagubire. cu reacredinţă. prin htarare judecatoreasca a unor imobile. Dacă sumele sunt datorate periodic. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Sunt expropriabile numai bunurile proprietate privata. va hotărî desfiinţarea popririi. Efecte. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. După validarea popririi terţul poprit va proceda. Prin expropriere intelegem trecerea fortata in proprietate publica. din oficiu. după caz. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. Exproprierea produce urmatoarele efecte: 141 . Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. Nu sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute. Propunerile de expropriere si procesul-verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 15 zile care vor fi solutionate in 30 zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret. pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu. hotararea se motiveaza si se comunica partilor in 15 zile. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. c) sumele necesare platii drepturilor salariale. pentru o cauza de utilitate publica. care. executorul va proceda la valorificarea lor ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri.popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului. a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi. Obiect. Noţiune. Exproprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despagubirilor. iar în caz contrar. prin aceeaşi hotărâre. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila. în limita creanţei. Terţul poprit. suma datorată debitorului. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii.

lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului (art 508). are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem – necesara pentru valabilitatea actului juridic.legea (Codul Civil) acorda creditorului dreptul de a refuza.atat timp cat nu s-a platit datoria. Dreptul de retenţie. Cererea se introduce la tribunal.intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. dreptul de ipoteca se stramuta asupra despagubirii. Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale.creditorului gajist (art 142 .locatarului sau chiriasului (art 1444). sinonima cu “conditii de forma”. In sens restrans.depozitarului (art 1618.restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr-un contract de gaj. se sting drepturile personale. forma.pe care trebuie sa-l restituie.acest drept este conferit vanzatorului (art. comostenitorului tinut la raport (art 771). forma ceruta ad probationem – necesara pentru probarea actului juridic.Astfel.imobilul trece in proprietate publica. intr-o materie sau alta. 50) Garantarea obligaţiilor. 49) Forma actului juridic civil. forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic). Proprietarul expropriat are urmatoarele drepturi: dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului exista daca sunt indeplinite doua conditii: imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica.sa refuze deci restituirea lui. In sens larg.Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand.are dreptul sa tina lucrul respectiv.1619). forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului.pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea. se sting drepturile derivate din dreptul de proprietate. Dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si expropriatorul s-a decis sa instraineze imobilul.Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva. Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice.dreptul de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii aparte.posesorului unui lucru furat si vandut in targ (art 1910).cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377).1322 Cod Civil).

La randul sau Codul Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment.Fara a putea opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta. Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.Sfera sa de aplicabilitate este insa mult mai larga.1694).el este opozabil tuturor.cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in anumite materii.In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului. Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie.se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul.alteori.dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a contractului.desi creditor chirografar.Astfel.retentorul. Uneori.proprietarului expropriat (art 481).total desprinsa de un contract preexistent.de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg.pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru indeplinirea mandatului.in virtutea exceptiei izvorate din dreptul de retentie. In lipsa unei reglementari exprese.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit.dreptul de retentie are un fundament obiectiv.precum si indivizibil.teoria dreptului de retentie este opera doctinei. Desigur aceata enumerare nu este limitativa.efecte asemanatoare privilegiului.intrucat izvoraste dintr-un raport contractual sinalagmatic.care are un caracter relativ.dreptul de retentie producand astfel.este platit inaintea celorlalti. Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive.dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru mandant.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune.in atare situatie.putand fi inlaturata prin executarea partiala a obligatiei principale.complete si generale din Codul Civil.astfel spus.aplicabila nu doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor contracte sinalagmatice imperfecte.in ceea ce priveste cheltuielile pretinse.adica se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.sa existe un debitum cum re iunctum.Aceasta conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit-insa ea poate fi. Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate 143 .respectiv intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si un obiect.

Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic dat sa efectueze o anumita prestatie.ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului lucrului.Se admite intr-adevar. a dispus evacuarea paratei.000 D. insa.dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul de urmarire si dreptul de preferinta. indivizibil. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul opozabilitatii erga omnes al acestuia. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect.Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru. cu motivarea ca.exercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil.susceptibil de detentiune materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate)..esentiale drepturilor reale.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga omnes contrazice insasi definitia acestora.intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al timbrajului.in general.neindividualizate. dreptul de retentie. cererea acesteia fiind anulata.ci un drept personal cu atribute specifice. a se pretinde si obligarea reclamantului la plata acestei sume. Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale.care constau tocmai in aceasta opozabilitate generala. fiind un drept 144 .in opinia noastra. ca insuficient timbrata.o garantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire.desi opozabil erga omnes.tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si.Ca atare. Astfel.Judecatoria Suceava. fara.Dreptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt.creditorilor privilegiati sau ipotecari.el nu constituie un drept real.creditorilor chirografar ai acestuia. Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta care.Disparitia consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei.opozabil erga omnes.raportul logic este intotdeauna invers. de 15.ci simple consecinte ale acestuia.in actiunea reclamantului pentru evacuare. conferind o simpla detentie precara si nu o posesie. pana i se va restitui avansul achitat. parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale (sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care.nu au alta obligatie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor prerogative. Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca.M.oricaror terti.in calitate de subiecte pasive. Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal. admitand actiunea.in principiu.realizarea dreptului nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire.respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga omnes.

146/1997 cu suma de 20. refuzul paratei de a achita taxa de timbru de 6.face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului. 13 din Legea nr.Obiectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului. aspect necontestat nici de reclamant. La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia. Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara.nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut.Desi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie.Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa.sub controlul justitiei.raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului. In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o controversa.creanta garantata nu se stnge si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit.In aceste conditii.la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia.astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului.iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului.Aceasta sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Suceava.desi de natura reala. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate. taxabil conform art. taxa care. este justificat si cum taxa legala datorata este achitata. Dreptul de retentie. Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de retentie-si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului-este 145 .care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata.000 lei timbru judiciar mobil (valori aplicate la data solutionarii litigiului). a si fost achitata de parata la instanta de fond.asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile. justificat de faptul ca parata a achitat avansul de 15. Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire.000 D.spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului.000 lei. de altfel.M. dreptul de retentie este un drept real imperfect. fara insa a pretinde obligarea acesteia la restituirea avansului.)Obligatia de restituire a cheltuielilor depinde de natura acestora:cele necesare vor fi restituie integral.Ca atare. trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata. recursul va fi admis. pentru judecarea pe fond a cererii.015. dar neevaluabil in bani.Proprietarul lucrului.000 lei si 3.Culpa este apreciata cu maximum de exigenta.fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie.. decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal. care a respins apelul paratei.real imperfect.

Acordarea dreptului de retentie.impotriva prevederilor art 1 alin 3 din Decretului nr 167/1958.de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat.fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare.evacuarea lui.deeoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care.ci.sub rezerva ca exercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore.in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea partilor in situatia anterioara.ijnseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia bunului.In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod expres in procesul de partaj.dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare.Asadar.inadmisibila.la mentinerea unor efecte ale actului juridic lovit de nulitate.prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei.Acordandu-se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic nul.debitorul se va grabi sa-si achite datoria.redobandirea posesiei bunului neputanu-se face decat dupa executarea creantei.de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii.in esenta. In cea de-a doua opinie.spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii.in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si opinia contrara).In sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la executare.pe cale ocolita.Dreptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului.se considera ca hotararea pronuntata privind partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi.in nici un caz.cand.potrivit practicii devenite constante a Tribunalului Suprem.ar duce.obligand astfel pe reclamant sa-si execute si 146 .dreptul de retentie ar opera.ale carui efecte ar fi inlaturate.ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator.sa poata opune dreptul sau de retentie.de regula dreptul de retentie se invoca pe cale de exceptie.Inadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei identitati a efectelor nulitatii.ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie. Referitor la aspectele de ordin procesual.pentru a reintra in posesia lucrului. pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile.nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile legale imperative.In aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune capat unui proces de partaj.cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori.dupa caz.Cu toate acestea.

judiciara . daca acesta nu o va executa. a fie o persoana solvabila.Daca fidejusorul devenit 147 . fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase. Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii. Caractere juridice este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor. este un contract cu titlu gratuit. instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor.cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: conventionala . Fidejusiunea.fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie: o persoana capabila de a contracta. cea a fidejusorului fata de creditor. este un contract unilateral. cu privire la garantarea obligatiei debitorului.De aici rezulta urmatoarele consecinte: fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale. cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere. legala .intr-o cauza litigioasa.cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale. deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie. in toate cazurile.Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la executare a unor probleme care tin de fondul pricinii. trebuie adus un altul. in sensul ca da nastere la o singura obligatie. 51) Garantarea obligaţiilor. In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa. cu atat mai mult se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale. Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza. Conditii cerute in persoana fidejusorului-In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta. Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei.Daca a devenit insolvabil.precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita.dee vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii de exemplu la dabanzi. este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila.el obligatia ce-i revine (de a-i plati de exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum).

sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea. in ipoteza in care exista mai multi fidejusori. In aceasta situatie .pentru una si aceeasi datorie. Raporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului. care garanteaza fata de unul si acelasi creditor. creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei. trebuie intrunite anumite conditii: invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului. conditii. bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata. Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat.fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei. fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot. astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara. inclusiv obligatiile intuitu personae De regula. garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie. Temeiul regresului il constituie de regula. de a cere creditorului. Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga. Pentru a fi admisa aceasta actiune. pt repetitiunea sumei totale ce a platit Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca: nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii. Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor. Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului. care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa. termene. aceasta egula nu se aplica. Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. ori pe gestiunea intereselor altei persoane O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie. Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii: daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii) in cazul fidejusiunii judecatoresti Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului .dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune.insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii. el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului.Fidejusorul poate deci 148 . etc. Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului. sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune. daca nu va fi indestulat. subrogarea legala in drepturile creditorului platit. sa-l urmareasca pe el. sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale. Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal-Daca fidejusorul a platit datoria.

52) Garantarea obligaţiilor. a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor. Conditii de publicitate: acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. Iar. anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil). cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotecheaza. daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie. confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului. ci numai de asigurarea opozabilitatii si a rangului 149 . fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala). pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie. nu se pot ipoteca bunurile altuia. sintetic. ipoteca este o garantie reala. fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor: remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie). Ipoteca Ipoteca este o garantie reala. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. Stingerea fidejusiunii-Se stinge – in mod indirect. independent de soarta obligatiei principale. compensatia opusa de catre fidejusor creditorului. iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei. ipoteca trebuind sa fie incheiata prin inscris autentic. imobiliara. CONDITII: ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. aceeasi conditie va afecta si ipoteca. servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau. constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. Conditii de forma: contractul de ipoteca este un contract solemn. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. Deasemenea. precum si uzufructul asupra unor imobile.pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit. indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau juridice.ca urmare a stingerii obligatiei principale. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect. decat cu consimtamantul lor expres. cand din culpa creditorului.in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce. Raporturile dintre fidejusori-Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor. conditii privind persoana constituientului: cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu. sa fie determinata cu privire la imobilul afectat.printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori. ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa. Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor.

EFECTE: se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorului. Deci. pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu. Pe baza actelor autentificate. are dreptul de a instraina imobilul ipotecat. are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul rangul ipotecii). in acest interval. In raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat: fata de acestia.11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). In raport cu creditorul: are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla. rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil. cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung. ipoteca nu constituie o indisponibilizare. faliment. nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii. RISCURI/DEZAVANTAJE: fiind o obligatie accesorie obligatiei principale garantate. inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial. ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu tot cu sarcina ce-l greveaza. etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari. in raport cu debitorul: acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat.. grevat de ipoteca constituita asupra lui. chiar daca a fost platita o parte din datorie si chiar daca. in acest caz. dupa verificarea actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte funciara. creditorul poate cere executarea silita (in cf. imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi (acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie. iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare. intrucat garantia este incorporata in imobil). daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen. imobilul se va stramuta catre noul dobanditor. ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate. cu OG nr. pana la plata ultimei rate scadente. publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul. este necesar sa se indice inscriptia primitiva). la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta. ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). astfel: partile incheie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal (sau prin mandatari cu procura speciala si autentica).de preferinta ale ipotecii. a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar judecatorul delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles. are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar. cheltuielile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului (imprumutatului). ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil. nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. dar. conditie. in caz de executare silita. AVANTAJE: creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta. in caz de partaj a unui imobil ipotecat. etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea. inundatii. 150 .

Gerarea se face fara stirea proprietarului. gerat Conditiile gestiunii: obiectul gestiunii: .acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare.cutremure. Obligatiile gerantului: obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia. 54) Îmbogăţirea fără justă cauză. sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala). Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. gestiunea -. Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane. Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor. de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar. iar polita de asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii. catre cel care si-a diminuat patrimoniul. Obligatiile geratului: va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut.acte materiale ( repararea unui bun al geratului ). Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui. in limita maririi. . Actiunea prin care se pretinde restituirea se 151 . regulile cu privire la actelel juridice. fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant Proba gestiunii intereselor altei persoane Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba Faptele juridice ( acte juridice ) -. fara a fi primit mandat din partea acesteia.gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia. Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine. Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari. Capacitatea partilor-Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane. geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau. atitudinea partilor fata de actele de gestiune -. De aceea. Persoana care intervine este -. 53) Gestiunea de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane ). gerant Persoana pentru care se actioneaza este -. modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite).

Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul „imparte bunurile sale. justificandu-se prin necesitatea de a elimina. fiind un contract. repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj. In ambele sale forme.Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj. actio de in rem verso. in practica noastra judiciara si in doctrina. 794 si urmat. civ. 965 alin. dreptul cutumiar francez si in legiuirile premergatoare Codului civil roman . civ. nu poate fi revocata unilateral de donator. acest element este cu totul neglijat.) sunt de exceptie. se poate realiza numai cu acordul donatarului.). testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”. Ele isi au originea in dreptul roman. Uneori. care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului. Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent. Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia. neintelegerile dintre mostenitori sau inconvenientele partajului judiciar. act juridic intre vii de formatie bilaterala. in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. civ. Conditiile: marirea unui patrimoniu. Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatiepartaj). acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt. inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia. iar pe de alta parte. 795 alin. adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. partajul de ascenedent este un act mixt. adica printr-un contract. ci cel mult a existentei unor donatii ordinare 152 . 1 C. civ. C. Spre deosebire de partajul obisnuit. 794 C.). Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans. Efectele imbogatirii fara justa cauza: cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau. pe cat este posibil. asa cum s-a facut. in timpul vietii. cat si prin testament (testament-partaj).numeste -. micsorarea unui patrimoniu. pe de o parte. fie prin hotarare judecatoreasca. caci astfel s-ar imbogati fara just temei 55) Împărţeala de ascendent. care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior. 2 C. cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau.) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului .

O astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art.Succesiunea nu se poate deschide decat la decesul lui de cujus.. Persoanele care pot face o donatie-partaj. in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . Dispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun. C. poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate. civ. donatia-partaj are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa legala. 794 C.). Persoanele care pot beneficia de donatia-partaj. Desi. civ. civ. De aceea. Cu alte cuvinte. dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate (donatie) . Este indiferent daca legatura de rudenie este legitima (din casatorie). chiar daca dispunatorul a prevazut contrariul. indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. o donatie-partaj cu sarcini intruneste aceasta conditie.). la garantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si-o datoreaza coindivizarii ulterior partajului. bivalenta. iar privilegiul pentru plata eventualelor sulte este cu totul exclus. fie separat -. Este vorba despre un partaj care nu poarta asupra unei succesiuni deschise. ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului dispunatorului . civ. care. 1 C. 795 alin. fie chiar prin donatia-partaj. Astfel. Beneficiari ai donatiei-partaj nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului (art. iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia .). Ea presupune cu necesitate cel 153 . este vorba de un act care in forma este o donatie (art. in limitele cotitatii disponibile. Donatia-partaj este asadar un act cu natura mixta. copiii gratificati prin donatia-partaj nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari. 794 si urmat. de pilda. partajul il face insusi ascendentul. in masura in care nu li se incalca rezerva. nepotii nefiind asadar obligati. ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului. Pot face donatii-partaj doar „tatal. in lipsa unei stipulatii exprese. mama si ceilalti ascendenti” (art. nu pot decat sa se supuna celei dintai. procurand un avantaj descendentilor. nelegitima (dinafara casatoriei) sau din adoptie. Asadar. dianfara casatoriei sau din adoptie . privilegiile neputand rezulta decat din lege . nefiind nedemni sau renuntatori. dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul . dar care nu comporta doar o simpla liberalitate. realizand un partaj anticipat intre acestia. Fara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi. nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii.Donatia-partaj este un contract (act juridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu gratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora. avand asadar vocatie utila. 794 C. Un unchi. ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu-i liberalitati preciputare -. daca vor sa mosteneasca.. nu mostenitori . numai ca aceasta donatie este una obisnuita chiar daca dispunatorul a caracterizat-o ca donatie-partaj. iar nu vointa descendentilor. care in esenta sa este un partaj. sau sa renunte la mostenire.Primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale.

797 alin. 2 C.). fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor. in actuala configuratie a textelor Codului nostru civil. civ. motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat o donatie ordinara . o donatie-partaj intre un descendent si un tert (fie el descendent in grad mai indepartat. cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asigura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii-partaj conjunctive. Pentru a putea beneficia de donatiapartaj. in limitele cotitatii disponibile. civ. dar. Este vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu.Imparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte. nu pot fi beneficiare ale donatiei-partaj . 2 C. donatia-partaj trebuie sa se refere chiar la cei care au dreptul de a participa la partajul pe care il inlocuieste.Donatia-partaj care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul deschiderii acesteia este nula (art. cat si de cei care mostenesc prin reprezentare. pe langa bunurile care au format obiectul donatiei-partaj. Donatia-partaj poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul incheierii actului. act care este cunoscut sub denumirea de donatie-partaj conjunctiva . iar nu si bunurile viitoare (art. 1 C. Ca urmare a acestei operatiuni. ci si rezerva mostenirii. Avantajul incontestabil al donatiei-partaj conjunctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii. deci si a donatiei-partaj. lucru pe care nici unul nu l-ar putea face fara acordul celuilalt.).). Destinata sa inlocuiasca partajul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului. fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie egala din 154 . 796 C. ci chiar si de ceilalti descendenti (art. Constarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis. cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite.putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire. In acest din urma caz. fie o persoana fara legatura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput. bunurile neincluse in actul de partaj se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit regulilor dreptului comun (art. descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul incheierii actului. civ.Nulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta chiar daca la data deschiderii mostenirii masa succesorala. 797 alin.Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului. civ. pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare. Practica judiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie-partaj sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni.) . 795 alin. ci si de cele comune. Aceasta dispozitie legala se explica prin incompatibilitatea care exista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii. momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al deschiderii mostenirii . si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia . Bunurile prezente. Donatia-partaj poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila.

ansamblul bunurilor distribuite, chiar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . Daca exista copii care nu sunt comuni, donatia-partaj conjunctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .Donatia-partaj conjunctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea unui uzufruct viager stins prin moartea titularului sau (art. 557 C. civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare (valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei-partaj cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatiepartaj in privinta acestor bunuri intrucat nu-i partin in exclusivitate. Practica judiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un partaj amiabil (in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie-partaj (in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie-partaj cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta partajului succesiunii deschise, cade intreaga operatiune, fara ca partajul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vigoare . Donatia-partaj cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti (divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatiipartaj. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile (nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii-partaj, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform regulilor mostenirii ab intestat. Nu exista insa nici o piedica legala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr-o donatie-partaj ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul-donatar va fi scutit de raport, la data deschiderii mostenirii bunul revenindu-i ca efect al partajului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia-partaj . Divizarea reala prin vointa donatorului. Donatia-partaj, asa cum o arata chiar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul-ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu gratuit in ideea de a-i gratifica, dar lasand grija impartelii in seama acestora, nu este o donatie-partaj, ci, in lipsa repartizarii specifice partajului, o donatie ordinara . De asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa gratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota-parte indiviza dintr-un imobil, in lipsa 155

repartizarii individuale, nu poate fi o donatie-partaj, ci o donatie ordinara . Criteriul de delimitare a donatiei-partaj fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aranjament de familie global, chiar daca nu se face expres referire la dispozitiile art. 794 C. civ. si chiar daca nu este cuprins intr-un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . Compunerea loturilor. In privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans de regula care rezulta din dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ., conform careia la partaj (este vorba de partajul obisnuit facut dupa deschiderea mostenirii) „trebuie sa se dea… aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare”, recunoscandui-se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Modelul partajului de ascendent este partajul voluntar, iar nu partajul judiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul partajului judiciar principiul egalitatii in natura este susceptibil de nuantari (supra nr. 717), ascendentul are libertate in fixarea componentei loturilor, admitandu-se ca atribuirea in intregime a unui domeniu agricol unuia dintre copii cu obligatia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare -; stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui - este o donatie-partaj, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . Solutia nu poate fi insa dusa pana la extrem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii integritatii imobilelor ori exploatatiilor agricole sau comerciale nu este in joc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul egalitatii partajului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu-i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. Daca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun (art. 798 C. civ.) . Aplicarea dreptului comun. Conform dispozitiilor art. 795 alin. 1 C. civ., donatia-partaj trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei „conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii”. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie incheiata in forma autentica (art. 813 C. civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari (art. 827 C. civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie expresa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea deschiderii mostenirii (art. 814 C. civ.) . Se recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin exceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei deghizate si a donatiei indirecte .In cazul in care un partaj de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este executat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 1167 alin. 3 C. civ. .Raporturile intre donatorul-ascendent si donatarii-descendenti Efectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. Donatia-partaj produce intre ascendentul-donator si descendentii-donatari efectele unei donatii 156

obisnuite. Ea comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. Transferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . Descendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia-partaj in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act (art. 825 C. civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atrage caducitatea atribuirii, drepturile acestuia transmitandu-se pe cale succesorala la mostenitorii sai . Ca orice donatie, donatia-partaj poate fi revocata pentru ingratitudine (art. 830 C. civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor (art. 831 C. civ.). Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat chiar prin ipoteza doatia-partaj presupune ca donatorul are descendenti la data incheierii actului. Transmisiunea este individuala, donatia-partaj neantrenand in nici un fel deschiderea mostenirii. Ascendentul-donator, chiar daca include in act toate bunurile care le detine la data incheierii acestuia, nu-si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, chiar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . Donatia-partaj poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului-donator, fara a fi obligati a dovedi complicitatea descendentilor-donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un partaj, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .Raporturile dintre desecendentii-donatari-Efectele sunt cele specifice unui partaj. Chiar din momentul incheierii actului, descendentii-donatari sunt considerati copartajanti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s-a deschis, ci ai bunurilor incluse in donatia-partaj .In aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza garantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti (inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. De asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie-partaj sau a indeminizatiei de evictiune sunt garantate intre donatarii-descendenti de privilegiul copartajantului (art. 1737 pct. 3 C. civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. Dupa deschiderea mostenirii dispunatorului-Donatarii-descendenti devin mostenitori ai defunctului. Odata cu decesul donatorului-ascendent, se deschide succesiunea acestuia, iar donatariidescendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le-au fost atribuite prin donatia-partaj, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse partajului in conditiile dreptului comun. Partajul de ascendent, care pana la data deschiderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. Din aceasta situatie decurg o serie de consecinte. In primul rand, bunurile cuprinse in donatia-partaj nu sunt supuse 157

raportului, caci aceasta „fiind o operatiune preliminara partajului prin faptul ca tinde la constituirea masei partajabile”, este lipsit de obiect in cazul analizat, partajul fiind deja realizat prin vointa ascendentului . In al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca exista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .In al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii-donatari sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. Donatarii-descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. Reductiunea donatiei-partajDin dispozitiile art. 798 C. civ. rezulta ca in cazul in care la deschiderea mostenirii se constata ca prin donatia-partaj sau printr-un alt act „vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea sa legitima”, imparteala de ascendent „se poate ataca”. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, textul vrea sa spuna ca donatia-partaj este supusa actiunii in reductiune atunci cand la deschiderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii copartajanti i s-au incalcat drepturile referitoare la rezerva. Stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a gratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei-partaj la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu-se in nici un caz problema existentei a doua mase de calcul (una incluzand bunurile cuprinse in donatia-partaj si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .Imputarea bunurilor primite prin donatie-partaj. Dupa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. In principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor gratificati (supra nr. 768), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Daca un descendent-donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. Complinirea rezervei. Daca unul sau altul dintre descendentii-donatari nu a primit prin donatia-partaj cota corespunzatoare rezervei sale (lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un „drept de prelevare” asupra bunurilor ramase nepartajate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia-partaj . Faptul de a fi participat si el la donatia-partaj nu poate fi opus descendentului158

donatar pentru a-i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea deschiderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data deschiderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei-partaj. Actiunea regelementata de art.798 C. civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei-partaj, ci doar la retrangerea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului-reclamant. Ea nu poate fi primita daca bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Partajul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. 795 C- civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si partajul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . Testamentul-partaj se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui legatari, adica de a gratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor legale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate nega radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . Ca si donatia-partaj, testamentul-partaj poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentulpartaj. Trimitere. Testamentul-partaj poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatiipartaj, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii-partaj. Bunurile care pot forma obiectul testamentului-partaj. Testamantul-partaj poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la deschiderea mostenirii. Testatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu-se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. Obiect al testamentului-partaj nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea exclusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . De aceea, testamentul-partaj cumulativ este nevalabil . Un asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece prohibitia testamenului conjunctiv (art. 857 C. civ.) se aplica si testamentului-partaj .Bunurile de care testatorul a dispus deja prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul-partaj, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare (supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . Repartizarea bunurilor. Elementul caracteristic al testamentului-partaj este repartizarea bunurilor succesorale intre 159

pretinzand ca accepta mostenirea legala. repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. creditorii comostenitorilor. acceptand mostenirea legala si repudiind legatul sau invers. cu obligatia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. obiect şi forme. Daca testamentul-partaj (sau altul ordinar) contine si legate in favoarea unui descendent inclus la partaj. el poate accepta atat mostenirea legala. descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si. La repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. In principiu bunurile se atribuie in natura. ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . Forme: partaj amiabil. Sub sanctiunea nulitatii (art. descendentii defunctului culeg fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire legala si nu de legat . evaluarea acestora. civ. partajul de ascendent realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii mostenirii. Fiind un act mortis causa. 797 C. condiţii. 772) fiind aplicabile si in cazul testamentului-partaj. titlul de mostenitor. acesta poate opta diferit. Efectele testamentuluipartaj. In cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa. Reductiunea testamentului-partaj.. regulile aplicabile donatiei-partaj in aceasta materie (supra nr. 3 C. Noţiune. Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa partajabila prin atribuirea mostenitorilor. civ. In privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului-partaj. sa ceara o alta impartire. iar daca este cazul platii unor sulte. 56) Împărţeala moştenirii. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura. are dreptul la complinirea acesteia prin exercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. civ. in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. comostenitorii isi datoreaza garantia specifica pentru evictiune. De asemenea. creditorii acestora beneficiaza de privilegiul prevazut la art. 798 C. partaj judiciar-pot cere partajul comostenitorii. Este necesara capacitatea de exercitiu pentru a putea cere partajul.descendentii defunctului prin vointa acestuia. vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind legala. cat si pe cea testamentara.). Efectul fiind acela al unui partaj. ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului. Mostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor. Dupa decesul testatorului. 1737 pct. bunurile. Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele. Bunul se 160 .

consensual. prelungeste folosinta dupa scadenta. Comodatul se stinge prin: restituirea lucrului. sa restituie lucrul la scadenta. moartea comodatarului daca contractul a fost incheiat intuitu personae. lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. in aceasi cantitate si de aceasi calitate. Comodatul este un contract real. Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s-au produs fortuit. 58) Împrumutul de folosinţă. Comodatarul este obligat sa conserve bunul. dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar: intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate.poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Riscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant. Imprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR diminuat cu 20%. 161 . Imprumutul de consumatie se stinge prin plata. Imprumutul este un contract real si unilateral. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari. 57) Împrumutul de consumaţie ( propriu-zis). numita imprumutat o catime de bunuri fungibile si consumptibile cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate. sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. Comodantul are ca obligatii: restituirea cheltuielilor de conservare. plata despagubirilor generate de viciile lucrului. Imprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura. Daca imprumutul are o valoare mai mare de 250 lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. Imprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane. Este necesara capacitatea specifica actelor de administrare. Comodatul are ca obiect bunuri nefungibile deoarece trebuie restituite in integralitatea lor. esentialmente gratuit si unilateral. ar fi putut salva bunul inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau. Imprumutatul are obligatia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi gen. reziliere. in individualitatea sa.

59) Începutul prescripţiei extinctive. pe timpul cat 162 . se stinge prin prescriptie. Potrivit art. Caracterele cauzelor de suspendare sunt : legale. pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva. alineatul 1. 8 din Decretul 167 / 1958 si art. in functie de cauza de nulitate relativa ( art. 7. Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. a curgerii termenului de prescriptie. asupra obligatiei civile corelative. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 9 din Decretul 167 / 1958 ). Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . in cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. alin. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda:cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. de drept. art. prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . limitative prevazute de lege. 7 alin. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. 11 din Decretul 167 / 1958 ) Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic ( art. In concluzie. pentru dreptul civil. prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite. iar potrivit art. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. 2 din Decretul 167 / 1958 ). prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii ( art. ale unei lucrari. ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor.7 alin 3 din Decretul 167 / 1958 ). prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru. regula generala. Regulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune: pentru pur si simplu. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. 13-14. sau de la expirarea termenului prevazut de lege ( art. 1. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. 12 din Legea 11 / 1991 ). 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. pe timpul cat dureaza situatiile.

in esenta. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Ulterior cauzei de suspendare. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. 15 alin. prin urmare. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. oprit. 16 din Decretul 167 / 1958 prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. pe toata aceasta perioada. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. Cererea de chemare in judecata.creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. inundatia si altele. actiunea sa fie 163 . pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. este efectul precizat in art. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. apare necesar definirea acesteia :forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. din momentul in care el fusese blocat. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. suspendarea nu produce nici un efect juridic. In legatura cu cazul de forta majora. consta in reluarea cursului prescriptiei. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. din momentul in care produce. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. Pe durata cauzei de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. in asa fel incat. Pentru perioada anterioara cauzei. Potrivit art. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). 15 alin. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. iar acestea sunt puse pe picior de razboi.

desi termenul de prescriptie a expirat. Potrivit art. 17 astfel “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”. in fond. sub toate aspectele: inceput. consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege. nejustificat. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. nici in tot 164 . cererea de chemare in judecata. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. printr-o hotarare definitiva.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majorat. Repunerea in termen. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii.admisa. Efectul repunerii in termeni Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. 60) Începutul şi conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. In esenta. incetare b) Generalitatea -. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 2 art. 5 D 31/1954. aceste drepturi si obligatii sunt civile. “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii” In acest sens retinem: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie.Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. prescriptia este stearsa. acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -. sunt : a) Legalitatea -. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii. nu drepturi si obligatii in general. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. continut. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. adica inlaturata. in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. Nimeni nu poate renunta. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. 6 alin 2. presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare. 19 alin. posterior intreruperii. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice.

nici in parte la capacitatea de folosinta …. Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”. de aceea. reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari. acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta. Din aceasta categorie fac parte: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere” D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Acest continut cuprinde doua laturi: latura activa -. aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. de la conceptiune. cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului.. rasa. nationalitatea. ingradiri decat prin texte exprese de lege. ca regula -. Astfel.” d) Intangibilitatea -. de 121 de zile. Potrivit acesteia. astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii. D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul. atribuita tuturor oamenilor. Aceasta data “a nasterii”. iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta” Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”. pentru acesta). ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile. este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume: sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii. latura pasiva -. art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii” Copilul conceput se considera ca exista. copilul sa fie viabil Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. insa numai daca el se naste viu” Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice. D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” . gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod 165 . copilul sa se nasca viu. Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate. religia. aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista. Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur).” El se socoteste de la zi la zi. legea noastra nu pretinde ca.

II. Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările. 31/1954 – stabileşte şi sfârşitul acesteia. art 703 si art 712. ca fiind aceea a morţii. Instanţa judecătorească va putea rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol. dreptul administrative. de o parte. cel dispărut este socotit că a murit la data stabilită în hotărâre. 1 din Decretul nr. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. dreptul comercial. 18 din acelaşi Decret nr. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. sotul. prin testament. de bunurile sale. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655. art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie. În lipsă de indicii îndestulătoare. 1307 alin 1. in conditiile art 109 Codul familiei. Pentru declararea judecătorească a morţii persoanei fizice. 7 alin. a dispoziţiilor 166 . ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE I. 61) Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. art 809 “minorul de 16 ani nu poate.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. dispune in favoarea tutorelui sau. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. Ipoteze privind stabilirea datei morţii Din chiar enunţarea. se va stabili ca dată a morţii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morţii. 31/1954 prevede: „De îndată ce hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă. Regula încetării capacităţii de folosinţă – moartea persoanei Textul legal care reglementează începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – art. si minor. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. cum ar fi cele din dreptul constitutional. în termenii următori: „Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia”. care au tratat o persoana in boala de care moare. de mai sus. art.penal republicat. dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată”. nici chiar cu incuviintare. dreptul muncii. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998 Art 41 -. in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti.

instituţia declarării judecătoreşti a morţii este justificată de nevoia. este modul în care se ajunge la completarea rubricii menţionate. Într-o asemenea clarificare este interesată societatea însăşi. se face pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. în cele două ipoteze de mai sus.ipoteza dispărutului. la starea civilă. moştenitorii). 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. în ambele ipoteze. rămase definitive şi irevocabile. din această hotărâre. În aceste acte de stare civilă. social-juridică. fie pe baza declaraţiei făcute de persoana care anunţă. într-un accident de cale 167 . expresia desemnează instituţia juridică având această denumire şi cuprinde ansamblul normelor menţionate mai sus. În esenţă. 36-43 din Decretul 32/1954. 16 din Decretul nr. conform realităţilor. Intr-un prim înţeles. pe baza şi în conformitate cu care se eliberează certificatul de deces. şi anume: . de asemenea prin hotărâre judecătorească dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaţă au trecut patru ani. Această dată este înscrisă în actul de stare civilă care este actul de deces. completarea datei morţii se face fie pe baza datei trecute în actul medical constatator al morţii (când un asemenea act a fost întocmit de personalul medical). o rubrică specială este destinată tocmai datei morţii: an. este trecută în rubrica corespunzătoare din actul de stare civilă. În stabilirea felurilor declarării judecătoreşti a morţii trebuie pornit de la prevederile art. Declararea morţii nu poate fi însă hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afişărilor extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariţia. Esenţial de reţinut este că. despre care nu se mai ştie dacă este sau nu în viaţă. nu s-a întocmit un certificat constatator al morţii de către medici). Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort. direct (prin examinarea cadavrului) . data încetării capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este aceeaşi. Ceea ce diferă. şi anume: . a clarificării situaţiei persoanei dispărute. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. putându-se institui curatele. 16-21 din Decretul nr.legale referitoare la data morţii persoanei fizice rezultă că legiuitorul a avut în vedere. precum şi în raporturi civile (creditorii. Declararea judecătorească a morţii Declararea judecătorească a morţii – precedată sau nu de declararea dispariţiei – este reglementată atât prin norme de drept substanţial ori material – art. a cărui moarte nu poate fi constatată direct. este ipoteza morţii declarate pe cale judecătorească. dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi de familie. Cel dispărut în cursul unor fapte de război. în actul de stare civilă – actul de deces. completarea datei morţii. deci. 1) Noţiune. . zi. III. în sensul că data morţii. lună. 31/1954 – cât şi prin norme de drept procesual – art. justificare şi feluri Expresia „declararea judecătorească a morţii” este folosită în două sensuri. două ipoteze. fiind necesară declararea judecătorească a morţii.în ipoteza morţii declarate judecătoreşte.ipoteza morţii constatate fizic. ţi anume data morţii. decesul persoanei (când.în ipoteza morţii fizice constatate. Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşarea mecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii.

pe baza probelor existente se stabileşte o anumită zi. poate fi declarat mort. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă”. de lege lata. martori) din care rezultă. 62) Încetarea persoanei juridice. putem spune ca. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. într-un naufragiu sau într-o altă împrejurare asemănătoare care îndreptăţeşte a se presupune decesul. de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice: prin reorganizare. prin dizolvare. Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii.ferată. si anume: .cea în care există probe (înscrisuri. automat. 2) Declararea judecătorească a dispariţiei a) Condiţia de fond a declarării dispariţiei Condiţia de fond necesară pentru declararea dispariţiei este ca de la data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă să fi trecut un an. putându-se institui curatela. 1 prevede că termenul de un an se calculează de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. cu certitudine. pe de altă parte. fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa. care este ziua ultimilor ştiri. Dizolvarea. declararea judecătorească a morţii neprecedata de declararea dispariţiei. Data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă. ci e necesar să fie vorba de o lipsă calificată de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte. aceasta este situaţia-excepţie. Ea rezultă. Art. această lipsă să facă să existe incertitudine asupra existenţei în viaţă a persoanei.declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. şi anume: . de asemenea se face distincţia între hotărâri definitive nesusceptibile de apel şi hotărâri irevocabile nesusceptibile de recurs. 16 alin. în cazuri excepţionale. cu claritate.16 alin. sub aspect material. dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia ”. trecerea la declararea judecătorească a dispariţiei. ca fiind data ultimilor ştiri. din redactarea art. Incetarea persoanei juridice. Din conţinutul acestui articol deducem existenţa a două feluri de situaţii în care intervine declararea judecătorească a morţii. aceasta este situaţia-regulă.45 din Decret 31/1954: 168 . 1 din Decretul nr. Moduri de incetare a persoanei juridice: prin comasare (absorbtie. fuziune). justifică.sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil. Cauzele de dizolvare: art. ea trebuie să aibă o durată minimă de un an şi. În înţelegerea acestei condiţii este necesar de subliniat că. Cum se stabileşte această dată? Răspunsul la întrebare presupune distingerea a două ipoteze. prin ea însăşi. Trebuie subliniat că.mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea. prin divizare totala (nu si partiala). cererile privind declararea dispariţiei şi a morţii se soluţionează în primă instanţă de tribunale. nu orice lipsă de la domiciliul persoanei. prin dizolvare Dizolvarea persoanei juridice .

Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice: Notiunea de lichidare efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil. aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza. Art. 169 . Efectele dizolvarii. Plata pasivului . Practic. Felul transmisiunii in caz de lichidare Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete. bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare: dupa lichidare. in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege.indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil. cauze de dizolvare voluntara. Pe durata lichidarii. In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta. Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii. transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular.-Teoretic.incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent. bunuri (activ net). Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. justitie). in lipsa criteriilor de mai sus. Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit. dupa vocatia lor: cauze generale.Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei . persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare. Continutul lichidarii . 40 . Lichidarea. Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale.lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare.obligatoriu prin lichidare. Realizarea activului . actul de infiintare sau statut. b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit. la organul competent. Data producerii efectelor lichidarii. cauze speciale. indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala.-Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice. aceasta data se concretizeaza in moduri diferite: inregistrarea dizolvarii. daca legea prevede aceasta formalitate. repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut. inscrierea dizolvarii si lichidarii. determinate. dar din categoria succesorilor cu titlu particular."Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit. persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului. Clasificarea cauzelor de dizolvare: dupa modul cum opereaza: cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice. dupa natura lor: cauze de dizolvare fortata. c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii. radierea din registrul persoanei juridice. pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori.

pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. In urma admiterii actiunii. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. republicată. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. la cerere. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. de buna170 . dreptul a fost gresit calificat. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. precum si impotriva succesorilor sai.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. 7/1996. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. actul juridic cu data certa. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . operatiunea rectificarii se face. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. actiunea in prestatie tabulara se respinge. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. pentru ca aceasta sa dispuna. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. intabularea sau radierea dreptului real. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. reglementate de Legea nr. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. prin hotarare. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept.63) Înscrierile în cartea funciară. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. de buna-credinta. daca prin isncriere. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara.

Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. efecte). daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. Daca inscrierea provizorie este justificata. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. daca notarea. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. constituie. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se 171 .credinta. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Intabularea este o inscriere definitiva. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. faptului sau raportului juridic notat. Actul juridic trebuie dovedit prin isncris original. cauze. notarea . 64) Întreruperea prescripţiei extinctive (noţiune. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Cauze de intrerupere sunt potrivit art.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. Inscrierile sunt de trei feluri: intabularea. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. indiferent din ce cauza. inscrierea provizorie. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. Ea are efect constitutiv de drepturi. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere.

) sau indirect (cazul exhederării moştenitorilor nerezervatari sau a moştenitorilor rezervatari în limitele cotităţii disponibile. deci de la deschiderea succesiunii. Ca si in cazul suspendarii. frate. Transferă proprietatea de la testator la legatar deîndată ce intervine moartea lui de cujus. adica inlaturata. efectele împlinirii ei urcând până la data deschiderii succesiunii. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care afectează voinţa testatorului Legatul pur şi simplu � este legatul neafectat de modalităţi. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. posterior intreruperii. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. Legatul sub condiţie � este cel a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. Legatul cu termen � legatul poate fi supus de testator unui termen. Condiţia rezolutorie face ca dreptul formând obiectul legatului să se nască pe data decesului lui de cujus. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testament şi să fie făcută personal de testator. 17 astfel : “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupto”.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive-Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. fie prin arătarea calităţilor care îl individualizează pe acesta � fiu. actiunea sa fie admisa. Sarcinile pot fi stipulate în interesul unei terţe 172 . Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). universalitatea unei frecţiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din moştenire. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Desemnarea legatarului � poate fi făcută direct (fie prin nominalizare. nepot. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. să facă) sau de a nu face ceva. printr-o hotarare definitiva. Ineficacitatea legatelor.prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. 65) Legatul. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Constituie dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului prin care acesta desemnează persoana sau persoanele care la moartea sa urmează să primească universalitatea întregului patrimoniu succesoral. adică să se stipuleze că executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte producerea lui. etc. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. prescriptia este stearsa. Noţiune şi clasificare. Cererea de chemare in judecata. dar existenţa acestuia atârnă de îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei Legatul cu sarcină � presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a îndeplini ceva (să dea. Condiţia suspensivă face ca dreptul cuprins în legat să nu ia naştere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data împlinirii sale.

lipsa formelor anume prevăzute de lege). Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. Revocarea legatelor prin manifestarea de voinţă a testatorului-Revocarea voluntară-Testamentul fiind un act revocabil. revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat. Revocarea voluntară expresă � în cazul în care rezultă dintr-o declaraţie anume a testatorului în acest sens. Sunt considerate legate universale: Legatul tuturor mobilelor şi imobilelor testatorului. Legatul prisosului succesoral rămas după plata tuturor celorlalte legate. Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare nu curge de la data întocmirii testamentului. etc. Legatul nudei proprietăţi a întregii moşteniri. chiar când înstrăinarea va fi nulă. în interesul testatorului sau în interesul legatarului. cât şi bunuri incorporale. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitentă a două dispoziţii testamentare succesive. Se întemeiază pe motive anterioare sau concomitente actului. iar lipsa formei este sancţionată cu nulitatea absolută. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atât din rândul celor comune tuturor actelor juridice (incapacităţi. universalitatea bunurilor sale. ci de la data când acesta urmează să producă efecte. Este chiar cazul revocării. ci doar una relativă.persoane. Este un act solemn. dar această imposibilitate nu este una absolută. nerespectarea interdicţiei substituţiei fideicomisare. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolută materială sau juridică de a aduce la îndeplinire două legate din două testamente succesive. Legatul tuturor bunurilor mobile. Legatul cotităţii disponibile a moştenirii. Legatul tuturor bunurilor imobile. Legatul particular � este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile.). cât şi din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdicţiei testamentului conjunctiv. Legatul cu titlu universal � este acela care conferă legatarului vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului. testatorul poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare anterioare. dar datorită unor împrejurări intarvenite ulterior sunt desfiinţate. Sunt legate cu titlu universal: Legatul unei fracţiuni din moştenire. Clasificarea legatelor după obiectul lor-Legatul universal � este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa la una sau mai multe persoane. Revocarea voluntară tacită � revocarea tacită a unui testament anterior intervine numai dacă între acesta şi cel posterior există incompatibilitate sau contrarietate. până la ultima clipă a vieţii. vicii de consimţământ. deductibilă după intenţia subiectivă a testatorului Revocarea voluntară tacită prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului care formează obiectul legatului Orice înstrăinare a obiectului legatului. Legatul particular conferă vocaţie doar la anumite bunuri succesorale. Revocarea legatelor � există situaţii în care legatele iau naştere în mod valabil. fie printr-o formă de testament prevăzută de lege. Nulitatea � este sancţiunea civilă prin care actele juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor de validitate (de fond sau de formă) sunt lipsite de efecte. adică de la data deschiderii succesiunii. cauză ilicită. sau când 173 . Poate avea ca obiect atât bunuri corporale (individual determinate sau de gen). Nu se poate face decât fie printr-un act autentic. făcută cu orice mod sau condiţie.

legatarilor universali şi în mod excepţional. în lipsă de 174 . bunurile care formează obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaţie succesorală din a căror parte urmau să se execute acele legate. Înstrăinarea obiectului legatului de către testator relevă implicit intenţia acestuia de a-l revoca. În cazul în care legatul este ineficace în raport cu unul sau altul dintre legatari. când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului. Legatul conjunctiv este legatul al cărui obiect este lăsat la mai mulţi legatari fără a se preciza partea ce revine fiecăruia. Revocarea judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor La deschiderea succesiunii legatarul este în drept să opteze între acceptarea legatului şi renunţarea la acesta. fiind o dispoziţie de ultimă voinţă ca şi testamentul însuşi. Neîndeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar în cazul în care aceasta este culpabilă. cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului.930 şi 830 C. după caz. Delicte. săracilor dintr-o comună sau stabilimente de utilitate publică nu pot produce efecte decât dacă sunt autorizate de şeful statului la propunerea Guvernului.obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului. legatarilor particulari.Esenţială este nu atât înstrăinarea bunului în sine. Potrivit art. Refuzul legatarului de a primi legatul. Cazurile de caducitate: Predecesul legatarului � orice dispoziţie testamentară devine caducă. Injurie gravă la adresa memoriei testatorului. Retractarea revocării voluntare a legatului Revocarea unui testament sau a unei dispoziţii testamentare. poate fi revocată sau retractată. neîndeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenită ulterior datei testamentului. Revocarea judecătorească pentru ingratitudine Revocarea judecătorească pentru ingratitudine intervine pentru: Atentat la viaţa testatorului. Pieirea în întregime a lucrului legat. cât intanţia exteriorizată a testatorului de a dispune altfel decât prin legatul iniţial de bunul respectiv Revocarea (voluntară) tacită prin distrugerea voluntară a testamentului de către testator Distrugerea materială a testamentului de către testator sau de către un terţ la ordinul acestuia echivalează cu o revocare voluntară tacită. sarcinile instituite de testator devin obligaţii pentru legatar. Neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul. Revocarea judecătorească a legatelor Legatele sunt revocabile pe cale judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine. Caducitatea legatelor � presupunând că testamentul este valabil încheiat. adică. moştenitorilor legali.civ. Dispoziţiile testamentare în favoarea ospiciilor. situaţie în care toţi legatarii au vocaţie eventuală la întregul obiect al legatului. deci imputabilă legatarului. Retractarea expresă a revocării testamentului nu se poate face decât prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior. Odată acceptat legatul. iar nu şi atunci când se datoreşte unui caz fortuit sau de forţă majoră. Destinaţia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente � dreptul de acrescământ În caz de ineficacitate a legatelor. dar valabil în raport cu cel puţin unul dintre ei. este totuşi posibil ca din pricina unor împrejurări survenite independent de voinţa testatorului să existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii.

chemat sa culeaga liberalitatea doar daca gratificatul principal nu vrea (fiind renuntator) sau nu poate (fiind predecedat) primi acea liberalitate. Oprirea substituţiilor fideicomisare. Persoana care face liberalitatea. asa cum am vazut. precizand ca „este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul. prohibeste in mod expres orice asemenea substitutii. de pilda. Cu alte cuvinte. civ. Art. Substitutia fideicomisara consta in „orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana gratificata de a conserva intreaga sa viata bunurile donate sau legate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator” . 66) Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii. dupa care acestea vor reveni copiilor lui. spre deosebire de Codul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau legatelor facute de parinti copiilor lor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor. 803 C. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise. aceea a gratificatului insusi” . precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor (art. eredele numit. trecand peste capul gratificatului. art. implicand indisponibilizarea obiectului legatului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia. Substitutia vulgara este recunoscuta de lege ca valabila. 1048-1074) . Plecand de la aceasta caracteristica. Ceea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect. poate dispune atat prin acte intre vii (donatie). civ. dintre care unul principal. iar celalalt subsidiar. in dreptul nostru.804 C. Primul gratificat se numeste instituit sau grevat. Acesta este aşa-numitul drept de acrescîmânt sau drept de creştere. cat si prin acte mortis causa (legate). sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”. In acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui gratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . iar cel de al doilea substituit. in acest caz. chemat in primul rand sa culeaga liberalitatea. ereditatea sau legatul. Substitutia vulgara (obisnuita) consta intr-o singura liberalitate facuta in favoarea a doi gratificati. contine o substitutie fideicomisara prohibita de lege . Constituie o astfel de substitutie. putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vulgara.prevedere testamentară contrară. in cazul cand donatarul. dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala. prevazand ca in caz de predeces al acesteia legatul 175 . legatul va reveni legatarului sau legatarilor în raport cu care el este eficace. „dispunatorul organizeaza doua succesiuni: a sa proprie si. testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca legatar cu obligatia de a pastra bunurile legate pana la moartea sa. Astfel.

producand. iar pe de alta parte nu sunt succesive. pentru incapacitatea de a primi. pentru revocare etc. Daca nu testatorul instituie legatarii succesivi. 803 C. Textul este considerat a fi de exceptie. facuta in favoarea celui de al doilea gratificat (substituitul). iar apoi. Pentru a recunoaste o substitutie fideicomisara prohibita de lege este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: Existenta a doua liberalitati succesive-Substitutia fideicomisara implica gratificarea prin una si aceeasi vointa a doua persoane diferite. de 176 . iar uzufructul aceluiasi bun unui alt legatar. uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta. exista consecinte practice similare celor ale substitutiei prohibite de lege. care efectueaza doua (s. Art. astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie prohibita de lege. ci doar il roaga (fara a-l obliga juridic) pe legatarul instituit de el sa gratifice acesta pe un tert daca vrea (legat precativ). 805 C. Asa. la decesul acestuia. din contra. prin doua liberalitati avand acelasi obiect. nu face decat sa consacre expres legalitatea unor asemenea legate. Cu toate acestea. Astfel.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului” . In cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui legatar. adica dupa trecerea unui interval de timp (tractus temporis). iar la data decesului dispunatorului (in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de lege pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului. Uneori in practica judiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si legatele avand obiecte diferite. efecte simultane. sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a alege el o persoana pe care sa o gratifice. primind astfel efecte . cealalta este valabila si va produce efecte. Daca substitutia este facuta prin testament. Mai intai primeste executare liberalitatea primului gratificat (instituitul). Art. civ. pentru predecesul gratificatului. Esential este faptul ca „pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei. exceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora legatarul poate face alegerea este restransa (familia sau mostenitorii dispunatorului. substituitul este… avand-cauza nu al instituitului ci al dispunatorului. de exemplu). nu au acelasi obiect (unul are ca obiect nuda proprietate. fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace -. Pentru a putea vorbi de substitutie prohibita de lege este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial. in acest caz nu exista substitutie fideicomisara intrucat cele doua legate. -. cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati (fie cea facuta in favoarea instituitului. nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea prohibitiei . caz in care se considera ca alegerea celui de al doilea gratificat a fost facuta tot de testator . a. cu executare succesiva in timp. cea de a doua. iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului. dobandind toate atributele proprietatii. sanctiunea prohibitiei fiind astfel evitata . civ care prohibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni generali. iar celalalt uzufructul). iar nu de la instituit.sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . ca si instituitul. pe de o parte.

in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane. a. dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul legatului in cazul in care s-ar indeplini.Mecanismul juridic al realizarii conditiei (efectul retroactiv) face ca in cazul examinat sa nu existe doua transmisiuni succesive. si deci nici substitutie prohibita de lege. aceasta calitate” . practica judiciara a tratat aceste operatiuni ca ilegale. testatorul lasa intreaga sa avere lui A. pornind de la ideea ca asemenea aranjamente juridice mascheaza totusi substitutii fideicomisare. iar pentru celalalt suspensiva . in timp ce legatarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire. in realitate nu se confunda cu aceasta. „in acest din urma caz. reprezinta o substitutie fideicomisara prohibita de lege . in fapt (s. urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului. intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte . 279). iar nu in sens contrar (infra nr. legatarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv. cat si pentru viitor. Oricum. in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului. dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului. dar pentru un legatar acea conditie este rezolutorie. decesul lui A inaintea varstei majoratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste legatul. Se considera insa ca atunci cand conditia consta pur si 177 . fiecare cu obiect distinct de celalalt. interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte. s-a considerat ca dispozitia testamentara prin care s-a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a-l folosi pana la moarte. de aceasta data. astfel incat dispozitia testamentara care exprima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua legate.Exista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara. cei doi «legatari» vor fi profitand succesiv de legat. legatarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data deschiderii mostenirii. invers. Totul depinde de interpretarea clauzelor testamentare. cu efecte de la data deschiderii mostenirii. iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia. Ne intrebam insa daca nu cumva. nu exista identitate de obiect al legatului. ulterior le-a admis in principiu . legatarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv (de la data deschiderii mostenirii) dreptul castigat prin deschiderea succesiunii (pana la indeplinirea conditiei el fiind intr-o situatie similara legatarului pur si simplu. in drept (s. primul avand ca obiect uzufructul apartamentului.). iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei majoratului averea sa revina lui B.De asemenea.pilda. obiectul celor doua legate este diferit. in realitate. in timp ce. cand conditia se realizeaza. care dobandeste un drept neconditionat). ci doar una singura: atunci cand conditia nu se indeplineste. datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant. De pilda. iar daca acestea sunt echivoce. unul singur dintre ei va fi avand.). Dupa cum s-a remarcat. In acest caz. a. chiar daca. Legatul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca legatari sub una si aceeasi conditie. atat pentru trecut. Dupa ce.

a-l considera pe legatarul care a primit bunul cu sarcina de a-l transmite adevaratului gratificat ca fiind un simplu executor testamentar iarasi nu este corect. ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. Obligarea primului gratificat (instituitul) la conservarea si remiterea obiectului legatului celui de al doilea gratificat (substituitului)Dispozitia testamentara intra sub incidenta prohibitiei daca impune instituitului obligatia de a nu instraina obiectul legatului pentru a-l putea remite ca atare la decesul sau substituitului. a) Fiducia In acceptiunea sa generala. De asemenea. avand multiple finalitati (fiducie-gestiune. fiducie-garantie) . fara casatorie) este una reala. fideicomisul simplu sau legatul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data deschiderii mostenirii este utilizat pentru atingerea unor scopuri identice celor ale fiduciei-liberalitate. in realitate. numai ca. inaintea majoratului. Este 178 . deoarece executorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului. caci desi i se transmite proprietatea bunurilor. calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale. dar cu obligatii care ii limiteaza exercitiul. Fiducia-liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul.simplu doar in predecesul primului legatar. ci doar sezina bunurilor mobile. printre care figureaza in general aceea de a transfera acest drept. fie unui tert beneficiar” . fiduciarul. legatul initial nu este facut cu intentia de a-l gratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar. fie fiduciantului. Ea poate explica mai bine si mai aproape de adevar procedee juridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate. ceea ce implica analizarea cauzei acestuia -. fiducia nu este reglementata de lege. ca si in dreptul francez. Astfel. la termenul fixat. fiduciant. dar care sunt criticabile. spre deosebire de instituit. Fiducia este o institutie juridica polimorfa. atunci cand se dovedeste ca legatul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii prohibitiei substitutiei fideicomisare -. aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate. nu este un gratificat (beneficiar al liberalitatii). operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat (fara posteritate. dobandeste de la o alta persoana. printre care si aceea de fiducie-liberalitate (varianta a fiduciei-gestiune) prin care „in loc de a investi pe gratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea. fiducia poate fi definita ca „actul juridic prin care o persoana. nedisimuland o substitutie prohibita .Legatul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data deschiderii succesiunii. iar nu in ideea unei reale gratificari conditionale. necesita ca ambii gratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului . dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil unui tert care va fi insarcinat sa le gereze in contul gratificatului si sa le transfere ulterior acestuia” .Evident ca. ci doar un simplu „intermediar de transmitere”. ci doar in scopul administrarii in interesul gratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si singurul beneficiar al legatului . dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. se va aplica sanctiunea incalcarii prohibitiei . un drept patrimonial. In dreptul nostru.

cat si la un bun individual determinat . Primul legatar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros. In practica judiciara s-a pus problema daca legatul prin care instituitului i s-a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator. Bunurile fungibile (sumele de bani). indisponibilizare pe durata vietii instituitului. desi prin natura lor sunt intersanjabile. exista dubla transmisiune succesiva. de asemenea. Daca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate . chiar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu. fara obligatia pentru gratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa. chiar daca numai valorica. daca acesta este mostenitor 179 . substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului legat in patrimoniul instituitului. Curtea de casatie franceza. intrucat obligarea instituitului la remiterea obiectului legatului substituitului subzista. numit reziduu. practica judiciara si doctrina admit intr-o proportie covarsitoare valabilitatea acestui legat .Prin urmare. cat si cu titlu gratuit . ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare (supra nr. sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator”.vorba de o obligatie de a nu face care se refera atat la actele juridice inter vivos.Validitatea legatelor de residuo sau de eo quod supererit (fideicomisul fara inalienabilitate). Obligatia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate.140) si. cat si la actele juridice mortis causa (legate). De aceea. acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite . daca ramane unul. Legatul de residuo (al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este „dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim legatar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri. In schimb. a ajuns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi excesiva . ne indoim totusi de justetea acestei solutii. in lipsa de dispozitie expresa. pot forma si ele obiect al obligatiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat. poate fi obligat oricand sa procure altele de acelasi fel . dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu exista pentru primul legatar obligatia de a conserva obiectul legatului primit de la testator. cota-parte dintr-o universalitate. chiar daca sub forma unei obligatii alternative. Legatul de residuo poate sa includa si rezervea primului legatar. aceasta operatiune se aseamana cu substitutia prohibita de lege prin faptul ca in privinta reziduu-ului. Astfel conceputa. nu sunt intrunite conditiile pentru existenta substitutiei fideicomisare. Situatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie. In ceea ce ne priveste. fie contravaloarea acestora intra sub incidenta prohibitiei sau nu. cu titlu oneros sau gratuit. facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata legatarului fiind suficienta pentru a exclude sarcina de a conserva obiectul legatului specifica substitutiei fideicomisare . deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea legatar ar fi practic lipsita de efecte . aprobata de doctrina. primul legatar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor. Nu exista substitutie prohibita chiar si in cazul in care testatorul interzice primului legatar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu gratuit (donatie si testament).

). cu titlu universal sau universala) . Asupra naturii juridice a legatului de residuo practica judiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp . iar nu un act de dispozitie (instrainare). In principiu. ci doar pana la o data anume (implinirea varstei majoratului.). atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei-parti din succesiune reprezentand rezerva . civ. ramasita nu face parte din succesiunea acestuia. 803 C. nu si in privinta rezervei care ramane intangibila . iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se gaseasca in patrimoniul primului legatar la date decesului acestuia . Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator. trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia (art. civ. asa cum am vazut. cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul legatar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un „act de gestiune normala”. In cazul in care primul legatar predecedeaza testatorului.Transmisiunea legatului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului legatar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea legatar sa-i supravietuiasca. In cazul in care cel gratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul legatului pe tot timpul vietii sale. Asadar. beneficiarul legatului de residuo nu este expus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului legatar. De aici decurg urmatoarele consecinte cei doi legatari. chiar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului legatar. Reportarea transmiterii legatului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului-Substitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. primul legatar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se regaseasca in patrimoniul sau la data decesului. 2 C. Daca insa obiectul legatului consta intr-un portofoliu de actiuni cotate la bursa. acceptandu-se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu legat conditional. Ceea ce urmareste de fapt art. al doilea legatar va dobandi de la testator bunurile ramase din legat in patrimoniul primului legatar la decesul acestuia. iar nu de o substitutie prohibita de lege . legatul va reveni in intregime beneficiarului subsecvent ca legat pur si simplu (neconditional). este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de 180 . legatul sau devine caduc (art.). civ. este vorba doar de un fideicomis sau legat cu sarcina ingaduit de lege. intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator. daca legatarul ramasitei predecedeaza primului legatar. asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului legatului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului. 924 C. ci din cea a testatorului . beneficiarul legatului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul legatar (particulara. 808 alin. ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de gestiune mentionate mai sus . timp de un an etc. iar nu de la primul legatar .rezervatar al testatorului. testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit (donatii si legate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii.

Solutia este unanim admisa in doctrina si jurisprudenta. Art. cum ar fi uzufructul. adica un patrimoniu (sau o cota-parte din acesta). Fara a vorbi in terminis de prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise). civ. iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. un ansamblu de drepturi si obligatii. renta viagera sau asigurarea de viata . face precizarea ca „nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa. pe de o parte. afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze. sanctiunea afecteaza intreaga operatiune. nici (nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. Nulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. civ. referindu-se la organizarea generala a succesiunilor. 1 C. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intregul ei (si cu atat mai mult o cota-parte din aceasta). daca un testament contine mai multe dispozitii. daca ar fi primit. Nulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata (mostenitor legal. intrucat. Din dispozitiile art. civ. civ. iar pe de alta parte la respingerea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane. legatar universal etc. succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act juridic Art. Argumentul nu convinge. celelalte ramanand sa produca efecte. 965 C. iar nu doar cea de a doua liberalitate (cea facuta in favoarea substituitului). Cu alte cuvinte. nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin prohibitiei. Ideea generala desprinsa din textele Codului civil. sunt de ordine publica . Codul civil prin textele evocate aplica acest principiu care isi are originea in dreptul roman. nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii”.. Ea nu poate fi confirmata. 803 C. In al doilea rand.).devolutiune a mostenirii derogatoriu de la regulile de baza in acest domeniu . stabileste cu valoare de principiu ca „lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei”. dintre care numai unele sunt afectate de substitutie. In primul rand. dincolo de 181 . civ. Prin urmare. Principiul prohibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost justificat in timp de patru ratiuni. (in prezent abrogat) prevedea si el ca „nici chiar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. 965 alin. considerentul ca ar incalca regulile mostenirii legale si mai ales principiul egalitatii succesorale. Nu poate fi primit nici acest argument intrucat. In schimb. Din prevederile art. civ. dar indivizibile . 803 C. Sanctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr-un singur act. ar putea duce si la abolirea mostenirii legale. rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului. iar altele nu. situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta. succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte. 13991401 C. 702 C. Imediat insa la alineatul 2 art. cat si in privinta substituitului . considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii (votum mortis) celui care lasa mostenirea. chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune”. Prin exceptie asadar. al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzarecumparare .

nu cade sub incidenta interdictiei. fie o cota-parte din aceasta. 2 C. in principiu. Titlul III. din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedeschise. incluzand nu numai conventiile (cu titlu gratuit sau oneros). ci numai cu acordul cocontractantului . fie un anume bun . lucru ce i-ar putea prejudicia. Interdictia se refera la pactele incheiate cu privire la elementele unei succesiuni nedeschise. dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori chiar si pe o terta persoana. in cazul rectificarii declararii judecatoresti a datei mortii prezumate. respectand valoric rezerva. In mod cert. cum este renuntarea la mostenire (art. neintrand in categoria pactelor prohibite. fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca prohibitia . Este un considerent puternic. cum ar fi donatia sau vanzarea. ceea ce inseamna ca. Desi denumirea de „pact” ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii (acte juridice bi. interdictia justificandu-se poate mai degraba prin considerente de ordin moral . civ.limitele rezervei succesorale. argumentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii. civ. In al patrulea rand. ci si actele unilaterale. se afla plasat in Sectiunea III (Capitolul II. pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin hotarare ca fiind a mortii celui disparut. Avand nevoie de lichiditati inca din timpul vietii lui de cujus. iar nu si celor facute fara participarea acestuia (renuntarea la o succesiune nedeschisa. fara a cunoaste exact consistenta mostenirii (aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cujus). protectia legii impunandu-se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de exercitiu. Art.). 965 C. Este indiferent daca afecteaza 182 . astfel incat nu poate justifica toate pactele succesorale prohibite. adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale. iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune deschisa . Obiectul pactului. necesitatea de a proteja mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . ci pur si simplu pentru ca este reglementat de lege. caci incheind un contract cu privire la succesiune. sau printr-un partaj de ascendent poate chiar si. in cele din urma. si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s-a sustinut . In al treilea rand.sau multilaterale) . sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cujus. prevede expres ca „nu se poate face renuntare la o succesiune nedeschisa”) . Pactul poate avea ca obiect fie intreaga universalitate succesorala. instrainarea unei succesiuni nedeschise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc. succesorii ar putea fi determinati sa vanda „speranta de a mosteni” unui tert interesat.de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. notiunea este utilizata in intelesul ei mai larg. aceasta argumentare este destul de subreda din punct de vedere juridic. cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia.. Cartea III) „Despre obiectul conventiilor”. De pilda. La ora actuala. 965 alin. sanctiunea prohibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor legale. iar nu si a celor pe deplin capabile.

iar succesiunea nu este nici ea cu nimic grevata. putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale (numai individual in timpul vietii. de cujus se leaga in timpul vietii printr-un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau.fie cu titlu gratuit (donatii sau legate). pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor (mai exact. nu este angajat personal la nimic. prevede: „conventiile n-au efect decat intre partile contractante”). universal. civ. schimb etc. 183 . Este vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obligatie pentru viitorul de cujus. prin natura ei. de exemplu. constituie. instraina sau conserva ceea ce va dori. indiferent cine ar fi mostenitorii). titularul patrimoniului cu privire la care s-a incheiat pactul. doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. dispunatorul pastrandu-si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase. de cujus vinde unui tert o cota-parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert (de pilda. ci. cu titlu universal si individual prin testament)..Avand in vedere libertatea deplina a lui de cujus de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea. Pana in clipa mortii. civ. daca s-ar admite valabilitatea lui. pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului juridic (de exemplu. donatie. de pilda.). In cazul pactului incheiat de terte persoane. un succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi). dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata -. El poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin incheierea unui contract translativ de drepturi (vanzare. 2 C. Este indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume (succesiunea lui X) sau netereminata (toate succesiunile la care ar putea fi chemata una din partile pactului) . Este vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intangibil prin actele tertilor (art. nefiind parte a actului. Obligatiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau. orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte juridice intre vii sau mortis causa prin testament. 965 alin. putand dobandi. a mostenirii.la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor excesive . 973 C. dreptul conferit nu este decat eventual. rezulta ca succesiunea viitoare se distinge prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . iar nu un drept actual cert. nu confera decat drepturi eventuale. Asa cum rezulta din dispozitiile art. chiar afectat de modalitati. lucrurile sunt si mai evidente -. El se poate referi deopotriva la o succesiune legala. fara a-l obliga pe de cujus . In aceasta lumina.sau nu rezerva succesorala . Daca. testamentara sau conventionala. pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla expectativa (speranta). fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba. gratuita sau oneroasa . Succesinea viitoare obiect al pactelor prohibite. Cu alte cuvinte.

cum prevede legea (art. In schimb. iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . In schimb. in care producerea efectelor sunt legate de 184 . ci indexat la data partajului. dincolo de argumentele de echitate si oportunitate care s-ar putea aduce. dar doctrina s-a aratat reticenta. Astfel. executarea sa la termen. Cu necesitate. in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obligatie. din moment ce donatorul poate „dispune” de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar. Insa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr-un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral prohibit de lege. chiar daca acesta este post mortem. dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului. pactul asupra unei succesiuni viitoare este legat de moartea lui de cujus. in asemenea cazuri debitorul nu este angajat personal cu nimic. In acest caz. neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii. imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem. Moartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi erijata prin vointa partilor in modalitati (termen sau conditie) ale actului juridic. atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui. Cu alte cuvinte. al carei continut este aleatoriu. nu fara temei. dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul eventual. De asemenea.pacte prohibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii. De asemenea. doar executare acestuia fiind amanata post morte In acest caz. este vorba totusi de o succesiune viitoare. iar nu actual (donatia in sine fiind evident un drept actual. pactele post mortem. depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau. cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa”. civ. ci cert. ca. adica mijloace de plata a datoriei. este un pact prohibit de lege recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din „bunurile posedate la decesul sau”. potrivit dispozitiilor art. intrucat este irevocabila) . caci nu se poate sti la data incheierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau. dar care a fost garantat cu o ipoteca. in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia. Moartea lui de cujus ca modalitate a actelor juridice si raportul acesteia cu pactele prohibite de lege. civ. francez). cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cujus nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia . fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor prohibite de lege. fiind garantata. element care face ca raportul indexat stabilit prin conventie sa fie eventual. nu de o donatie a unui bun facand parte dintr-o succesiune nedeschisa. Casatia franceza a decis ca nu contravine prohibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea deschiderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala. este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale. „donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite. 825 C. considerand. deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare. face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual. 869 C. dreptul creditorului nu mai este eventual.

mostenitorii pot respecta vointa defunctului executand actul. rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea prohibitiei este nulitatea absoluta a pactului. diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului .Din formularea imperativa a textului art. dreptul nascut in favoare creditorului fiind unul actual. iar nu eventual. mostenitorii acestor. Evolutia jurisprudentei si a doctritrinei asupra asa-numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens.termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti (de exemplu. este impropriu sa se vorbeasca de „acoperirea” nulitatii prin confirmare ulterior deschiderii succesiunii . implicit. ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca.2 C. obiectul pactului. predecedatii pierzandu-si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii . („nu se poate face…”). si anume ordinea deceselor . dar pentru aceasta este nevoie din 185 . pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar. Refacerea actului. Dupa ce un timp practica judiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedeschise. nici chiar cu acordul lui de cujus . creditorii acestora. cu intelegerea de a-l folosi in comun pe tot timpul vietii lor. dupa disparitia cauzei de nulitate (dupa deschiderea mostenirii). Ele se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedeschise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si. Actiunea in nulitate este imprescriptibila. in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data. se vinde un bun stipulandu-se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile. In joc fiind interese de ordine publica. fiecare fiind proprietar pe o cota-parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire. ambele categorii prezentand un element de incertitudine. in exemplul dat. doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata: oricare din partile actului. si chiar de instanta de judecata din oficiu. Desigur.965 alin. intrucat vanzatorul. Diferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai greu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie (eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea obligatiei). in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus hazardului. civ. Simpla la nivelul principiilor. cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce. ulterior i s-a admis valabilitatea. pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat. Clauza tontiniera consta in achizitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna. Fiind o dispozitie care protejeaza interese de ordine publica. ultimul supravietuitor devenind singurul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului. deci.

prin testament. al caror camp ar putea fi largit in viitor. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. ingaduita de art. civ. 67) Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice. Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere. atunci cand clauza care contine pactul prohibit de lege nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului.1526 C. exista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze.prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului. desi reprezinta doar o clauza a acelui act.. sub presiunea necesitatilor vietii practice. ceea ce echivaleaza cu refacerea actului in conditii legale. cum s-ar intampla daca ar fi vorba de o confirmare. civ. dispune in favoarea tutorelui sau” art 810 186 . clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora (art.donatari. atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand.1 C. civ. restul fiind valabile. nu contravine principiilor art. Codul civil contine cateva exceptii. iar nu de la data incheierii actului nul. (supra nr. dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare. 933 C. Prin acest pact se reglementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedat. instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta. prin ipoteza valabile . renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cujus. Pactul prohibit de lege poate sa atraga nulitatea intregului act care il contine.).chiar daca nu este prevazuta de lege. cat si cea facuta in timpul casatoriei. civ. 845 C. art 809 “minorul de 16 ani nu poate. constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor-donatari de a cere raportul succesoral . 2 C. 965 alin. de bunurile sale. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. 937 alin. Constituie astfel de exceptii: instituirea contractuala. 368). 795 C. atat cea facuta prin contractul de casatorie (art. Potrivit dispozitiilor art. este prezumata a fi o liberalitate. aceasta echivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati. Intinderea nulitatii.partea lor de un consimtamant exprimat neechivoc (chiar si tacit) dupa deschiderea mostenirii. civ.. civ. iar nu cu confirmarea celui nul . chiar daca atribuie drepturi actuale descendentilor. care fiind revocabila ad nutum (art. donatia-partaj. cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului.Prin exceptie de la regula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare.).). fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de lege. sau doar nulitatea partiala.

ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. de exemplu. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv. termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil. sotul. notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice.Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. in favoarea ambelor parti. de o parte. Termenul. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. 1307 alin 1. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. termenul este extinctiv cand. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. condiţia şi sarcina. cum ar fi cele din dreptul constitutional. fie determina incetarea efectelor acestuia. dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. 68) Modalităţile actului juridic civil. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. dreptul muncii. conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). Dupa cum am vazut. la implinirea lui. viitor si sigur ca realizare. de exemplu. dreptul comercial. Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul 187 . se sting efectele actului juridic civil. si minor. Termenul.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului. dreptul administrative. Deci. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului: termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv). nu si existenta sa. Acesta constituie regula. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998-Art 41 -. Efectele termenului sunt diferite. afectate de termenul suspensiv. el va face o plata valabila. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil. in favoarea creditorului. nici chiar cu incuviintare.“doctorii in medicina sau in chirurgie. exista. termenul dintr-un contract de asigurare. Termenul este acel eveniment. termenul poate fi dispus: in favoarea debitorului. care au tratat o persoana in boala de care moare. Din punct de vedere juridic. Asa cum am vazut. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. in contractul de depozit.

este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului. “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment. Conditia mixta este aceea care. compensatia. a realizarii sau nerealizarii evenimentului. Dimpotriva. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor. ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii In ceea ce priveste termenul extinctiv. mixta si potestativa. ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului. Astfel. nici intr-aceea a debitorului. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur.” Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita. daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen. in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor.termenului si. Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. Potrivit Codului civil. Conditia. eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc. ca modalitate a actului juridic civil. in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau. ca regula. inainte de implinirea termenului suspensiv.” Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus. Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. pana la implinirea termenului suspensiv. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla. incepe sa curga de la data implinirii acestora. d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste. In acest sens. este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. iar daca nu s-a prevazut vreun termen. dupa cum am aratat. conditia 188 . conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce. titularul dreptului poate face acte de conservare. inainte de implinirea termenului suspensiv. Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor. implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. conditia poate fi pozitiva si negativa. “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate). respectiv care il angajeaza). termenul de prescriptie extinctiva. in exprimarea Codului civil. conditia poate fi: cazuala. conform Codului civil. Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt. creditorul nu poate cere de la debitor plata. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. valabile.

va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte. retroactiva. in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. in cazul conditiei rezolutorii. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile. Observam ca. d e asemen ea. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. ca si in conditii licite si morale. abia implinirea conditiei.negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului. partile isi vor restitui una alteia 189 . chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. desi pana acum nevalabila. c) Conditiile se clasifica. respectiv imposibile. garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. in cazul conditiei suspensive. cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. daca se va petrece. Asadar. Potrivit Codului civil. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile. ilicite sau imorale. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. respectiv conditii ilicite si imorale. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea. suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. in conditii posibile. intre altele: prestatiile executate trebuie sa fie restituite. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “. Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil. care numai amana executarea. pana la realizarea ei. Dimpotriva. ca a fost un act pur si simplu. in mod retroactiv. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: Conditia suspensiva este cea care. Dar implinirea conditiei. ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit. se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”.. a actului. spre deosebire de termen. imorale sau ilicite este nul absolut. daca se va produce. Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. se transforma in plata valabila. Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. Daca nu s-a prevazut nici un termen. actul juridic si efectele sale nu exista. Astfel. Daca conditia suspensiva s-a implinit. Ca atare. actul juridic este considerat retroactiv. plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei. va conduce la nasterea acestor efecte. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. Conditia produce efecte retroactive. fructele culese de instrainator raman ale sale. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita.

frauda legii. cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala. alineatul 2 : . nerespectarea formei ceruta ad validitatem. Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da. dimpotriva. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate. De asemenea. licite si morale. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative (art. incalcarea ordinii publice. cum ar fi dispozitiile potrivit carora: ”donatiunea intre vii se revoca. In caz de neindeplinire a sarcinii. pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut. libere de orice sarcina si ipoteca. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei.1309 din Codul civil). cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului." b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila. sarcini posibile. art. a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic.31/1954). Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine.Nulitatea poate fi invocata de primar. In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii. prefect. cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul. procurorul. imorale (care incalca bunele moravuri) sau. ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic.Regimul juridic al nulitatii absolute. Cauze şi regim juridic. ilicite (care contravin dispozitiilor legale). care nu se poate executa silit). impusa de dispunator gratificatului.Nulitatea unui act poate fi invocata 190 .. indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic.2 . a face sau a nu face ceva.prestatiile primite. 69) Nulitatea absolută a actului juridic civil. lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim. lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol). dar ex ista unele aplicatii ale acesteia. chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit. Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991.(Decretul 167/1958 art.” Din punctul de vedere al valabilitatii lor. tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii. instanta din oficiu.17/1996). suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic. dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii. …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor. nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor. in actele cu titlu gratuit (liberalitati). sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite).34 din Decretul nr. Cauze de nulitate absoluta: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil. bunurile reintra in mana donatorului.3.58 Legea nr.. actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”. adica ea poate fi invocata oricand. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat.

contractul de inchiriere. actul a fost executat total sau partial. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. Exceptiile de la principiul . adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. ci si pentru trecut (exemplu. fiind desfiintat. Pentru a opera aceasta regula. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. ci si a actului subsecvent. nullum producit effectum'' .Restitutio in integrum''. ca si retroactivitatea. anularea nu numai a actului initial. la randul sau.(a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. 191 . in acest caz. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.tunc. pentru anumite ratiuni.restitutio in integrum''. art. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. Generic. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil.resoluto jure dantis. .Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. unor terti subdobanditori. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act.. Principiul retroactivitatii. (.nunc. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . retroactivitatea nulitatii. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. fie pe cale de exceptie. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. actul a fost executat. Exceptii.restitutio in integrum .quod nulum est. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. Principiul repunerii in situatia anterioara .'') c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic.. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. 485)..adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. iar nu si ex tunc. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. nu mai poate fi executat. care rezulta din cele spuse mai sus.oricand.. primar.). pana la hotararea de anulare. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. fie pe cale de actiune.'') Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii.. restabilirea situatiei anterioare .). In temeiul acestui principiu.). efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.restitutio in integrum''. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. resolvitur jus accipientis'').

cu succes. ci si mentinerea partiala a lor.1909.Quod nullum est.Pentru a opera conversiunea.restitutio in integrum'': cazul incapabilului.31/1954: . care este de buna credinta. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. cazul aplicarii art. Principii de drept care inlatura regula ... iar alineatul 2 dispune: .nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. Conversiunea actului juridic inseamna..restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. datorita legislaturii sale cu primul In practica. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). in esenta.Exceptiile de la . deci se mentin. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii.). coroleorat cu art. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.Cel care a fost declarat mort poate cere. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii.. iar C. cu toate acestea.. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. invocand art. comodatorul. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . ce face obiectul contractului de comodat. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.. Exceptii. cazul aplicarii art. alineatul 2 din Decretul nr.Cu toate acestea. bunul mobil.actelor autorizate''.pentru anumite ratiuni. sunt 192 . desi nu are dreptul sa o faca.restitutio in integrum''. prin aplicarea regulii . C.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul.. se poate cere oricand. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. se va apara. urmaritor..vinde.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (.20. nullum producit effectum''.. cazul aplicarii principiului . potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului.imprumut de folosinta cu B.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . deci a fost de rea credinta.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent.1909 din Codul civil. din care unul este principal. lui C..sunt exceptii acele situatii in care. B . anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. alineatul 1 din Codul civil.Odata anulat contractul dintre A si B.accesorium sequitur principale''. In cazul a doua acte. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.Exceptii. inapoierea bunurilor sale. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. dupa anularea hotararii declarative de moarte. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. Este exceptie de la . Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.Daca cel declarat mort este in viata. iar celalalt accesoriu. si inta in posesia bunului mobil. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie.

acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte.1159 din Codul civil -.1162 din Codul civil dipune: . manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. violenta.''Codul civil.consacrat in art. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.. ci numai de regim juridic.). lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil. Regimul juridic al nulitatii relative..(in acest sens. cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.1190. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva. Se mai numeste si .Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. sunt valabile. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic 193 . legiuirea sau dol. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic.. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu.error communis facit jus''. desi actul de instrainare este nul. Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. catiunea inanulabilitate este prescriptibila.282/1996): . care sa cuprinda obiectul. art.'' 70) Nulitatea relativă a actului juridic civil.. cauza si natura olurgatiei.'' Principiul raspunderii civile delictuale. Cauze şi regim juridic. nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu.principiul validitatiiaparentei indrept''. cu mentionarea actului anulabil.cu respectarea prevederilor prezentei legi.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractului prin fapta ilicita a minorului. obsteasca. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.. Principiul are in vedere pe incapabilul minor. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva. Generic. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. practic. art. Principiul .(printrun act de confirmare . iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. Mentionam.necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.7 din Legea nr.

. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . Exceptii. art. Exceptiile de la principiul . pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. 485). ci si pentru trecut (exemplu. nullum producit effectum'' . prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. deci se mentin.restitutio in integrum . adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu..Exceptiile de la . sunt exceptii acele situatii in care..Restitutio in integrum''.restitutio in integrum''. resolvitur jus accipientis''). neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. actul a fost executat total sau partial.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care.)...). Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.restitutio in integrum''. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. Principiul retroactivitatii. (. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii..Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.nunc.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. pentru anumite ratiuni. actul a fost executat.pentru anumite ratiuni. Este exceptie de la . In temeiul acestui principiu. nu mai poate fi executat.).tunc. Pentru a opera aceasta regula.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. ci si a actului subsecvent. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. primar. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. restabilirea situatiei anterioare . deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. pana la hotararea de anulare. retroactivitatea nulitatii. in acest caz.. unor terti subdobanditori. . retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. fiind desfiintat. ca si retroactivitatea. la randul sau. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. nu numai mentinerea tuturor efectelor 194 . iar nu si ex tunc.resoluto jure dantis. anularea nu numai a actului initial. contractul de inchiriere. Principiul repunerii in situatia anterioara .quod nulum est. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii.restitutio in integrum''. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. care rezulta din cele spuse mai sus.

.Daca cel declarat mort este in viata. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului.Cu toate acestea. ci si mentinerea partiala a lor..nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. nullum producit effectum''. se va apara. Mentionam. datorita legislaturii sale cu primul In practica. urmaritor. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. Conversiunea actului juridic inseamna. C.. cu succes. din care unul este principal. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate..actelor autorizate''.Pentru a opera conversiunea. dupa anularea hotararii declarative de moarte. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. cazul aplicarii art.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.accesorium sequitur principale''.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. deci a fost de rea credinta. in esenta. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. se poate cere oricand.actului. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. si inta in posesia bunului mobil.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). cazul aplicarii art. B . apoi contractul de comodat este anulat .31/1954: .. iar celalalt accesoriu.restitutio in integrum'' : cazul incapabilului. alineatul 1 din Codul civil. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la .(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.. inapoierea bunurilor sale.Exceptii.vinde. iar C. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.Cel care a fost declarat mort poate cere.. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. bunul mobil. comodatorul. lui C. alineatul 2 din Decretul nr. cazul aplicarii principiului . Exceptii. care este de buna credinta.B a crezut ca A ii doneaza bunul. prin aplicarea regulii .20. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului.Quod nullum est. desi nu are dreptul sa o faca. In cazul a doua acte. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.cu B. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .).972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat imprumut de folosinta .1909.1909 din Codul civil. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. cateva 195 . Principii de drept care inlatura regula .. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. coroleorat cu art. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.Odata anulat contractul dintre A si B. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). cu toate acestea. iar alineatul 2 dispune: .Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. ce face obiectul contractului de comodat. invocand art.

desi actul de instrainare este nul. in familie si in societate. caractere juridice. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. 31/1954. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. legaturi de familie.1159 din Codul civil -.'' 71) Numele (noţiune. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. prin cuvintele stabilite..(in acest sens.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor. Pe baza acestor elemente in literatura juridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui. art. Numele este o notiune complexa a carei nastere. modificarii si a schimbarii acestuia legea ofera elementele necesare definirii sale. Elemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire: trasaturi fizice ale persoanei. ca orice element ce tine de limbaj..7 din Legea nr.” Numele are o structura si aceasta este stabilita de art.cu respectarea prevederilor prezentei legi. obsteasca. sunt valabile. Nu exista o definitie legala a numelui dar prin reglementarea structurii.1162 din Codul civil dipune: .Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. este acea componenta a numelui care indica legatura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii. este in primul rand rezultatul unui uzaj indelungat.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. religie etc.aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.error communis facit jus''. in conditiile legii. dobandirii. Numele de familie.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. dobândire). 12 alin (2) din Decretul nr. din punct de vedere istoric. Conform dispozitiei legale citate „Numele cuprinde numele de familie si prenumele”. ocupatie. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. Principiul . acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.principiul validitatiiaparentei indrept''. si nu de reglementare: familia unui individ il desemneaza printr-unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi alege un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare. cu aceasta semnificatie. Este astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar. cu mentionarea actului anulabil.282/1996): .Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. dintre care o retinem pe cae conform careia numele este „acel atribut al persoanei fizice care consta in dreptul omului de a fi individualizat. Se mai numeste si . 196 . cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala..consacrat in art.. practic. desemnat in vorbirea curenta prin expresia „nume patronimic”.

. personal. imprescriptibil. la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de lege.1 din Conventia pivind drepturile copilului care dispune: „copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume. Consideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. care. In functie de modul in care copilul si-a stabilit filiatia exista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie: Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie-Art. astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. nici o persoana nu poate renunta la nume. Principala consecinta a apartenentei la categoria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea „erga omnes” a dreptului la nume. aratand ca „numele cuprinde numele de familie si prenumele” nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic: dreptul la nume. Rezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inregistratrea sa in actul de nastere. conform primului alineat al dispozitiei legale citate „copilul din casatorie ia numele de 197 . este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu membrii altor familii cu acelasi nume de familie. desemnat in vorbirea comuna ca „numele de botez”. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans legat de persoana omului si nu poate fi exercitat decat personal. Unitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca. Legalitatea numelui exprima acea trasatura a numelui de a putea dobandit. inalienabil.Prenumele. Inaliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume. Universalitatea numelui exprima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit legii. In general doctrina evidentiaza urmatoarele caractere juridice ale dreptului la nume: dreptul la nume este un drept absolut. dupa ce dispune prin primul alineat ca „orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii” in alineatul al doilea prezinta structura numelui. 12 din Decretul nr. modoficat sau schimbat numai in conditiile prevazute de lege. Acest caracter este exprimat si de art. 62 din Codul familiei care reglementeaza aceasta materie distinge doua situatii: cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. desi este alcatuit din doua elemente.. Ca si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. 31/1954. ceea ce inseamna ca obligatia de a nu-l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. Dreptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect achizitiv cat si extinctiv. In sfarsit. 7 pct.” Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intelege operatiunea juridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. legal. dupa cum nu-l poate nici instraina. unitar si universal. al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asigura respectarea legii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ reglementate de lege. iar nu si prin reprezentare. Astfel. individualizeaza aceeasi persoana.

Sunt posibile urmatoarele cazuri: Copilul a luat la nastere numele mamei sale. nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui. 22 si art. Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei-Aici sunt posibile doua situatii: copilul si-a stabilit filiatia mai intai fata de un singur parinte. Modificarea numelui de familie determinata de schimabari in filiatie-Modificarea numelui de familie determinata de schimbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri: Copilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti. la serviciul de stare civila. daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite”. Copilul si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti. 119/1996 rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii: cea a copilului gasit. 2 alin. care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. Modificarea numelui de familie nu se confunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa. consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de acestia. o data cu nasterea copilului. Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. in literatura juridica au fost propuse urmatoarele solutii. Paternitatea copilului din casatorie a fost tagaduita iar actiunea a fost admisa. 62 din Codul familiei. incheiata conform 198 . nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 30 de zile. Ca urmare. in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla: Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Adoptia atrage o modificare a starii civile. care este. autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara. In acest caz. Copilului i s-a stabilit la nastere numele sotului mamei. Copilul din afara casatoriei si-a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte. a persoanei. 975/1968 cu cele ale art. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. Modificarea numelui de familie determinata de casatorieCasatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite.familie comun al parintilor”. desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt regim juridic. mama. schimbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele. de regula. nume pe care il va pastra in continuare. „daca parintii nu au nume de familie comun. Copilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai. inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. Potrivit alineatului (2) art. numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara. Potrivit legii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor. Sub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii. 23 din Legea nr. final al Decretului nr. In lipsa unei asemenea invoieli. Nimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata. Stabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti-Din coroborarea dispozitiilor art. intre cele doua institutii juridice existand importante deosebiri. ascultand pe parinti. Astfel.

Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui. Ca urmare. rectificarea. in Monitorul Oficial al Romaniei. 84/2001. organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de Legea nr. Spre deosebire de modificarea numelui. Incheierea casatoriei. care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. prin grija si pe cheltuiala solicitantului. cu un alt nume de familie. in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in M. pentru motive temeinice. Constituirea. Pentru persoana pusa sub interdictie. cu incuviintarea autoritatii tutelare. 5 din ordonanta. indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. va face cererea de schimbare a numelui. Daca minorul va implinit varsta de 14 ani el va semna si personal cererea.G. 84/2001 privind infiintarea. 119/1996. nr. cu incuviintarea autoritatii tutelare.dispozitiilor legale. cu scopul de a intemeia o familie. acesta din urma. desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice. Numai incheierea. precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate. anularea sau reconstituirea actelor de stare civila. partea a treia.O. Dintre atributiile serviciilor publice 199 . prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. la cerere. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila. ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti atrag modoficarea starii civile a persoanei. la cerea acesteia. Actul care declanseaza procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. in domiciliul si resedinta persoanei. desfacerea acesteia. schimbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de schimbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore. Intocmirea. in conditiile legii. 975/1968 cu privire la nume. actualizarea si administrarea Registrului local de evidenta a persoanei. Le citam pe cele care au legatura cu studiul persoanei fizice: Eliberarea certificatelor de stare civila. completarea. precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil. modificat prin O. si reglementata de normele operative ale legii. in conditiile legii. Opozitia se face in scris.G. Schimbarea numelui de familie-Prin schimbarea numelui de familie se intelege inlocuirea acestuia. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. Nu este necesara publicarea cererii de schimbare a numelui format din expresii indecente. aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. Intocmirea si pastrarea registrelor de stare civila. modificata si ea prin O. in conditiile legii. Reglementarea schimbarii numelui este cuprinsa in Decretul nr. cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore. Termenul de 30 de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. Cererea de schimbare a numelui se publica in extras. nr.

actelor de identitate. De reglementare. obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta.:prologarea legala a contractelor de locatiune. Asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila.U.1439 alin.nr. simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus. utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane. prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora. -consecintele fortei obligatorii a contractului: partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta. modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii. in cazuri exceptionale. influenta evenimentelor de forta majora ).1552 pct. Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila.1 C. L112/1995. precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila.civ. De autoritate de stat. valorificarii. Conform art. importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . le retinem pe urmatoarele: Constituie. Principiul obligativitatii legal contractului(pacta facute au sunt servanda). Tine evidenta si pastreaza registrele de stare civila. certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a intocmirii listelor electorale permanente. De indrumare. De sprijin.Este de lege intre prevazut partile in art. 72) Obligativitatea contractului între părţile contractante şi principiul relativităţii efectelor contractului.40/1999). De control metodologic a activitatii serviciilor publice comunitare. Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale.judetene. efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex.civ.:”contractele putere contractante”. Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului.7. administrarii.art.3 . prevazute de art. inspectoratul indeplineste urmatoarele functii: De strategie. temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor. Obligativitate si relativitate: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul 200 . Exceptii de la principiul fortei obligatorii: incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art. conform comunicarilor primite.). prin efectul legii(L17/1994. mutuus dissensus.13 din Ordonanta. prelungirea efectelor contractelor de inchiriere. respectiv ale municipiului Bucuresti.O.G. exemplarul doi.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. permiselor de conducere. Functia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a reglementarilor legale in domeniul actualizarii.969 C. si efectueaza mentiuni pe acestea. actualizeaza si valorifica registrul judetean de evidenta a persoanei. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu.

Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are drept creditorul. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta .Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. acestea in principiu nu se transmit succesorului. 73) Obligaţiile solidare. cu exceptia celor contractate intuituu personae. in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.relativitatii contractului:art. nu exista exceptii de la principiul relativitatii. Solidaritatea poate fi activa sau pasiva. acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit. Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti .si art. Exceptii de la principiul relativitatii. creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante). de catre autor. Solidaritatea activa-exista mai multi creditori. in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor).care nu au participat la incheierea contractului: cu referire la asumarea de obligatii civile. ca regula generala. cu referire la dobandirea de drepturi. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia1 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. precum si fata de succesorii partilor: succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor. succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane.civ. oricare creditor poate 1 201 .1175 –prin actiunea in simulatie. contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate. creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului.974 C.975 C civ – prin actiunea pauliana.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia.

se naste un litigiu prin care legatarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa oblige pe parat sa-i predea mostenirea. dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului. avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral. stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate. poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are originea in dreptul roman . Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor litigante. Ca efect al deschiderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cujus la mostenitorii sai. renuntarea totala la solidaritate de catre creditor. Prin obiectul sau. singur mostenitor legal al acestuia. nereglementata la ora actuala de lege. Nu toti autorii impartasesc acest punct de vedere. Solidaritatea pasiva-oricare debitor poate fi obligat la plata in intregime a datoriei. plata intregii datorii. refuzand predarea mostenirii. Unii. un frate al defunctului.pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la alegerea sa oricarui creditor. 74) Petiţia de ereditate. Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului. predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . ci tertului care il detine in prezent. Ceea ce este specific revendicarii este faptul ca „cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun. intra in stapanirea mostenirii. sustinand ca obiectul petitiei este 202 . admiterea ei rasfrangandu-se si asupra tertilor . Se poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune. dar aplicata in practica judiciara si recunoscuta de doctrina. plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. Disputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului. O astfel de actiune. care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat.Natura actiunii. nu mostenitoare ale aceluiasi autor” .De pilda. cum este cazul cand mostenitorului legal al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului. Solidaritatea inceteaza prin: moartea unui codebitor. Intre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa-si execute partea din obligatie. Daca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a legatarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal. dovedindu-se ca fratele defunctului a fost astfel exheredat. petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare. iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit legatar universal un tert.

termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. 21 din Decretul nr. In dreptul nostru. Daca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate. Dreptul de optiune este un drept potestativ.n. petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. Or. posesia de buna-credinta in privinta bunurilor mobile (art. in conformitate cu art. 700 C. calitate care. n. nicidecum de 3 ani. considera ca actiunea este personala . Prin urmare. si doar in acest sens ea este imprescriptibila. Reclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal. a carui exercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane.) de succesor chemat la mostenire. Trebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral. 1909 C. situatie in care. dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . daca este asa. civ. In prezent. Raspunsul nu poate fi decat unul -. ar trebui conchis ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen. 700 C. Or. indiferent daca 203 .In realitate insa una este exercitarea dreptului de optiune succesorala -. combinat cu dispozitiile art. care se prescrie in 6 luni de la data deschiderii mostenirii -. civ. se pierde prin trecerea a treizeci de ani” . ci de 6 luni. negandu-si reciproc vocatia succesorala. pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 30 de ani (art. pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cujus. si alta este exercitarea actiunii in petitie de ereditate. civ. Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia achizitiva (uzucapiunea) in privinta imobilelor.stabilirea unei calitati a persoanei. dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. Daca una dintre ele nu a facut-o. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. Vocatia efectiva la mostenire (patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz. majoritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul general de 3 ani . C. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intregii mosteniri sau a unei cote-parti din aceasta. problema care se pune este ce drept real apara aceasta. iar nu in cel general de 3 ani. 700. care se aplica doar drepturilor personale. iar altii ca este mixta. stiut fiind ca singur dreptul de proprietate este imprescriptibil.-D. este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala (activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. civ. vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de 6 luni prevazut de art. daca urmam rationamentul de mai sus. astazi.). nu mai este de 30 de ani. Ideea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici. 1890 C. Partile la actiune.) sau prescriptia extinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate. actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. fara a se observa insa ca acestia au legat prescriptia de „calitatea sa (a reclamantului . iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu.

recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii. dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intreg. Unii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii (fie de drept. problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. exheredat prin instituirea legatarului). Fiind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului. ca si cesionarii unor asemenea drepturi . Raporturile dintre reclamant si parat-Ca urmare a admiterii petitiei de ereditate. daca le-a instrainat cu titlu oneros. se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de reacredinta (a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). Daca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar (legatar). fie intrucat au fost trimisi in posesie) . ceea ce face ca hotararea judecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in expectativa. Inactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora.vocatia sa este legala. Daca exista mai multi succesori chemati la mostenire in acelasi rang. iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul (de pilda. si-a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct. desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota-parte din mostenire . In situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine. In timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie. caruia 204 . Fructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire. nici unul dintre acestia nu are calitatea de a-i reprezenta pe ceilalti. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa. in principiu. Reclamantul care invoca vocatia sa legala la mostenire trebuie sa dovedeasca legatura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia. insasi admiterea actiunii echivaland cu trimiterea in posesie. iar dupa aceasta reclamantului. sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii . ci una nascuta in persoana mostenitorului . Daca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit. mostenitor nerezervatar. iar paratul este fiul legitim al lui de cujus) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin partaj. sa actioneze pentru partea sa. Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. iar paratul este un frate al defunctului. Divizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor. testamentara sau contractuala. fiecare trebuind. Paratul de rea-credinta. reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr-o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului (de pilda. este beneficiarul unui legat universal. opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului. Paratul de bunacredinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau. obligatia de restituire se stinge. trebuie sa restituie pretul incasat. ci si prin orice mijloc de proba. legatura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila. Dovada calitatii de mostenitor. dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa .

a oricarui proprietar aparent). in materie de imobile.-D. Temperari legale ale regulii nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet-Efectele aplicarii rigide a regulii nemo plus juris… au fost atenuate de legiuitor prin dispozitiile art. un frate 205 . pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi. Exista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept. regula (error communis facit jus -. Conditii. n. trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea in care le-a primit.. De pilda. una din aceste deschideri. civ. cu totul exceptional. Din acest punct de vedere. au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . Cu alte cuvinte. posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. C) reprezinta una din aceste supape. Este vorba de o situatie in care. Raporturile dintre reclamant si terti Daca paratul mostenitor aparent a incheiat in intervalul de timp de la data deschiderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte juridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. va restitui reclamantului valoarea lor actuala. o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului. 1909 C. „Dreptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma echitatii” . Fructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data deschiderii mostenirii. cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori. intrucat „organismul juridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de siguranta in absenta carora ar fi distrus. Intrucat. prin asigurarea increderii in actele juridice translative de proprietate incheiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent (si. civ. in profitul echitatii si deasupra dreptului pur” . daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna-credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului.). problema care se pune este ce soarta vor avea acestea. 1895 C. iar daca acest lucru nu este posibil intrucat lea instrainat sau au pierit fortuit. fara indoiala. Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: Sa existe o eroare comuna si invincibila. De asemenea. iar tertii subdobanditori obligati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu rigurozitate unele conditii. prin extensie.ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie . aparenta creatoare de drept comporta un „risc de subminare a ordinii jurdice” . dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real. in materie de bunuri mobile. n. Temperarea pe baza principiului error communis facit jusPlecand de la necesitatea de a proteja siguranta dinamica a circuitului juridic civil. daca s-ar urma cu rigoare principiul nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi). conform carora. actele incheiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte. practica judiciara si doctrina. starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept. tertul care a dobandit cu buna-credinta si pe baza unui just titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 10-20 de ani (art.

Asa cum s-a subliniat. Aceasta se explica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu gratuit (donatarul) nu risca nimic prin incheierea contractului. i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in primire intreaga mostenire.necunoscand totusi efectiv existenta elementului juridic ocult. un soi de „buna-credinta colectiva” . datorita credintei sale ilegitime in autenticitatea aparentei. spre deosebire de buna-credinta individuala. Avand in vedere consecintele sale. In orice caz. care poate fi chiar de reacredinta. cunoscand realitatea sau urzind chiar el (sau altul in folosul sau. Tertul subdobanditor sa fie de buna-credinta. Actul incheiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea . In lipsa. contrazisa de aparenta -. Se impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea (falsa) a situatiei aparente. toate verificarile apte a confirma existenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. „O situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere. avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . in alti termeni. Eroarea comuna se refera la toti cei care s-au aflat sau s-ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent. ci neglijentei sale” . criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe . „tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate.Eroarea comuna. adica sa fie de buna-credinta. fiind posibil ca realitatea -. nu se prezuma. aplicarea stricta a legii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea regulii de drept este necesara si inevitabila” . toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate. dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii. Efectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros. „toate precautiunile. exheredandu-l pe fratele sau care nu este rezervatar. cel mult 206 . jurisprudenta exclude din campul sau de protectie pe toti cei care. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna. unicul succesor legal al acestuia. nu si la acesta din urma. or.al defunctului. o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l-a instituit ca legatar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie legala la acea mostenire). greu de descoperit si evitat. cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune. dar ulterior se gaseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca legatar universal pe un tert. ci si daca este prezumat a o cunoaste. Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. Aprecierea erorii comune se face in abstracto. impartasita public. nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de ignoranta lor” . ci si irezistibila. lucru care se poate face prin orice mijloace de proba . dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila. sa fie cunoscuta de unele persoane (de pilda. in definitiv. trebuind sa fie dovedita de cel care o alega. Intrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala (impartasita unanim). impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie legitima. nu si al celor cu titlu gratuit. lipsita de orice culpa (neglijenta) din partea sa .

iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea. plata sa fi fost facuta din eroare Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata. inclusiv adevaratului proprietar . Intrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit (expropriat) de dreptul sau. ci direct de la lege (cutuma). cel ce a primit-o -. Eroare comuna. din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens. sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii ). Esenta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar (mostenitorul de drept).Conditiile platii nedatorate: prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati. Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia. creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate: in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor. actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa. 75) Plata lucrului nedatorat. el tinde doar sa pastreze un castig (certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o paguba (certat de damno vitando) . cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava. indemnizatia echivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor. asa cum rezulta chiar din denumirea sa. acesta din urma va fi obligat sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe.putand fiobligat sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in schimb. Daca sunt intrunite conditiile de mai sus. In prima situatie. pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune-interese. dar care nu era proprietarul bunului. cand plata a fost efectuata pe 207 . starea de fapt prevaland asupra dreptului. cu care nu a contractat. In aceste conditii. principiul error communis… creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor. iar nu unul derivat . cel ce a efectuat plata -. Intinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea-credinta. solvens. Cine poate cere restituirea: solvensul. accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii. Fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat. fiind un mod originar de dobandire a proprietatii.Efecte. este impropriu sa se vorbeasca de „validarea” actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de „opozabilitatea” sau chiar „forta obligatorie” a acestui act fata de adevaratul proprietar . creaza drept.

comodatarul. constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire sau folosire. legea prevede această posibilitate în mod excepţional. cu intenţia şi voinţa de-a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al altui drept real”. cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. exercită puterea asupra lucrului în baza unui contract (de deposit. atât posesorul cât şi detentorul precar exercită o putere fizică asupra unui lucru. locaţiunea. 1857 Cod civil.temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate. Răspunsul negativ este dat de prevederile art. apare ca o imbogatire fara just temei. fiecare dintre ei având elementul corpus. Cu toate acestea. Având în vedere asemănările şi deosebirile dintre posesie şi detenţia precară se ridică întrebarea dacă detenţia precară poate fi intervertită (transformată) în posesie. depozitarul. 76) Posesia şi efectele sale. etc). constă în intenţia sau voinţa posesorului de-a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. Detenţiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus tibi habendi. animus. Astfel. Acest element (corpus) se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le poate încheia cu privire la acel bun (comodatul. Când deţinătorul transmite posesia cu titlu universal dacă succesorul său este de bună credinţă. 208 . In schimb. cărăuşul. detentorul precar se deosebeşte de posesor sub aspectul elementului psihologic deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de-a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. de comodat. corpus. POSESIA – “poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun. Natura juridica a platii nedatorate -. Ea rezultă întotdeauna dintr-un titlu în temeiul căruia detentorul este îndreptăţit să exercite puterea sa asupra unui lucru. exercitate asupra lucrului. etc). Cu alte cuvinte. adică sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. Terţul dobânditor. dacă este de bună credinţă. Când deţinătorul strămută posesia de la altul printr-un act cu titlu particular. locatarul. Elementul psihologic. etc. Când deţinătorul bunului neagă existenţa raportului obligatoriu în baza căruia deţine bunul. în cele patru cazuri limitativ prevăzute de art. Detenţia precară se deosebeşte de posesie deoarece nu este o stare de fapt (cazul posesiei) ci o stare de drept. 1858 Cod civil: Când deţinătorul unui bun dobândeşte de bună credinţă de la o altă persoană (alta decât adevăratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun. Elementul material. începe să posede pentru sine (iar nu ca detentor precar cum era autorul său). Posesia se deosebeşte de detenţia precară deşi se aseamănă printr-un element comun: corpus. Din definiţia de mai sus (şi sublinierile noastre) rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic – animus.

ci mai milt decât atâta. Nu mai poate fi 209 . prin furt). Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesară întrunirea celor două elemente despre care am vorbit mai sus: corpus şi animus. dar îl stăpâneşte sub nume de chiriaş iar nu de proprietar. art. Spre deosebire de dobândire. iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului (ex.1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. el trebuie să fie present direct şi nemijlocit în persoana posesorului. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul (cu o singură excepţie: persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu care dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali – minorii prin părinţi). astfel cum sunt ele enumerate în art. posesorul se transformă în deţinător precar deoarece el posedă bunul (corpus). locatarul. netulburată. Astfel. Examinând calităţile posesiei. Intr-adevăr. Este vorba de calitatea posesiei de-a fi “neîntreruptă” şi “sub nume de proprietar”. pierderea posesiei are loc prin dispariţia celor două elemente ale sale. proprietarul vinde bunul iar cumpărătorul îl închiriază vânzătorului). dedusă din elementul material al posesiei. posesia nu poate produce efectele sale juridice. comodatarul posedă (folosesc) efectiv bunul respectiv. Pentru a dovedi existenţa posesiei este necesar a se dovedi existenţa celor două elemente. 1847 Cod civil. Dobândirea posesiunii are loc prin întrunirea cumulativă a celor două elemente. în cazul pierderii posesiei aceasta are loc chiar şi în cazul pierderii unuia dintre elemente. adică să aibă anumite calităţi prevăzute de lege. 1847 Cod civil. In această situaţie. De aceea legea instituie o prezumţie legală a existenţei acestui element. posesia trebuie să fie: continuă. Ca şi în cazul dobândirii. care presupune existenţa ambelor elemente. dar pentru ca posesia să producă efectele sale juridice. Potrivit art. cât si printr-un reprezentant al acestuia.POSESIUNEA se dobândeşte sau se pierde prin întrunirea sau pierderea celor două elemente: corpus şi animus. neîntreruptă. elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat atât personal de către posesor. Acest lucru se realizează prin înstrăinarea posesiei sau prin abandon. ea trebuie să fie una utilă. Astfel. în absenţa lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. dar corpus aparţine posesorului deoarece cei ce posedă efectiv sunt doar reprezentanţi ai posesorului. publică şi sub nume de proprietar. elementul material se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane (ex. Elementul intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează bunul. posesia trebuie să fie şi neechivocă. literature juridică şi practica judiciară au statuat că. sub nume de proprietar. In ce priveşte animus. Astfel. Dacă elementul material al posesiei este relativ uşor de dovedit prin price mijloc de probă. Deşi întrunirea cumulativă a celor două elemente este indispensabilă pentru existenţa posesiei. Acestor calităţi prevăzute de lege. pentru a fi utilă. odată cu întreruperea posesiei dispare însăşi posesia. Aceste două “calităţi” ale posesiei sunt în realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece. trebuie să admitem că două dintre ele nu reprezintă calităţi ale posesiei. proba elementului psihologic este mult mai dificilă. In lipsa acestor calităţi. acesta fiind un element de natură psihică. depozitarul.

fără violenţă. nu ne mai aflăm în prezenţa unei posesii utile ci a uneia viciate – inapte a produce efectele prevăzute de lege. Violenţa-Aşa cum arătam mai sus. fără violenţă. Vom vorbi astfel de: discontinuitate. Singura condiţie. Cu alte cuvinte.vorba de o posesie viciată ci de inexistenţa posesiei. nu are animus domini sau animus sibi habendi. Potrivit acestui text legal “Posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau în partea adversarului”. va trebui să conchidem că posesia. trebuie să aibă următoarele calităţi: continuă. nu este vorba de o calitate (sau viciu) a posesiei ci de absenţa însăşi a posesiei. deci. faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar înseamnă că ne aflăm în prezenţa unei simple detenţii precare. Intr-un cuvânt. adică cu intermitenţe anormale”. In această situaţie. iar viciile posesiei reprezintă reversul acestor calităţi. folosirea acestuia de către posesor trebuie să se facăîn mod paşnic. violenţă. pentru a fi utilă. nu o afectează de viciul discontinuităţii. 1851 Cod civil. prezumţie care poate fi răsturnată prin proba contrară. cel ce foloseşte terenul – păşune – doar în perioada primăvară – toamnă pentru păşunatul animalelor sale exercită o posesiune continuă deoarece intermitenţele sunt normale. Din examinarea textului legal. ea nu mai reprezintă o posesie utilă. că nu putem vorbi despre posesie. nu înseamnă că posesia este discontinuă. Textul art. Faptul că actele de posesie nu se exercită iarna. De asemenea. De altfel. 1850 Cod civil se instituie o prezumţie legală relativă de continuitate. ea se transformă într-o posesie viciată – inaptă a produce efectele juridice prevăzute de lege. ci o detenţie precară. In realitate acest lucru nu este practic posibil. netulburată. ţin de condiţiile climatice normale. Aceasta fiind situaţia. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. sub acest aspect. clandestinitate şi echivoc. posesia ar putea fi tulburată 210 . “posesiunea este discontinuăcând posesorul o exercită în mod neregulat. potrivit lui. 1851 Cod civil nu este la adăpost de critică deoarece. în art. intrarea în posesia bunului. publică şi neechivocă. Folosinţa ce nu se exercită sub nume de proprietar (sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere juridic. pentru a fi utilă. In măsura în care posesia este afectată de unul sau mai multe vicii. Dacă intrarea în posesie sau menţinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenţă. este ca intermitenţele să nu fie anormale. una din calităţile cerute posesiei pentru a fi utilă este ca ea să fie paşnică. iar existenţa unor intermitenţe normale nu-i răpeşte posesiei calitatea de-a fi continuă. Drept urmare. o stăpânire continuă asupra bunului. deci. Calitatea posesiei de-a fi continuă presupune. 1848 Cod civil. menţinută sau conservată în mod paşnic. Asfel. pentru a-şi produce efectele. Discontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocată de către orice persoană care are interesul să anihileze efectele posesiei şi temporar deoarecedurează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. adică netulburată. posesia trebuie să fie începută. posesia căreia îi lipseşte una sau mai multe din aceste calităţi este o posesie viciată. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. Viciul care reprezintă reversul acestei calităţi este violenţa – reglementată în art. neviciată.

nu constituie viciu al posesiei. posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care îl posedă. adică să fie exercitată în văzul tuturor. în covârşitoarea majoritate a cazurilor posesorul este şi proprietarul bunului. Prin asemănare. Deoarece. când posesia de 211 . importante efecte juridice. Intr-adevăr. Deşi constituie o stare de fapt. soluţia contrară ar fi injustă şi inechitabilă deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinţele dăunătoare ale unor fapte săvârşite de către o altă persoană. iar posesia echivocă nu a fost considerată una utilă. posesia generează. Aceeaşi posesie echivocă există şi în cadrul coproprietăţii. viciu în prezenţa căruia posesia nu este utilă şi nu poate produce efecte juridice. iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie. fără ca această posesie să fie cunoscută. In adevăr. Reversul acestei calităţi îl reprezintă clandestinitatea. adică exercitarea posesiei pe ascuns. Ea este absolută în materie mobiliară. Clandestinitatea.-Art. când este tulburat în posesie de către un terţ. distinctă. să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. pur şi simplu. aptă a produce consecinţe juridice. în penal. orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar.Prin urmare. posesia crează o aparenţă a dreptului. în secret.-Deşi textul legal (art. Clandestinitatea este unul din viciile posesiei. Această prezumţie poate fi absolută sau relativă. în caz de litigiu. Astfel: Posesia crează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. Pe bună dreptate. potrivit legii civile. beneficiind de această prezumţie legală. posesorul bunului nu este ţinut. Acest viciu al posesiei este reglementat în art. Echivocul. într-o asemenea situaţie nu se poate şti cu certitudine că respectivul coproprietar a făcut aceste acte cu voinţa de-a se comporta ca proprietar exclusiv sau. echivocul a fost considerat drept viciu al posesiei în practica judiciară. până la proba contrară. în situaţia în care unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. Este îndeobşte cunoscut că exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori existenţei dreptului de proprietate. 1847 Cod civil prevede că posesia trebuie să fie publică. 1852 Cod civil care precizează că” Posesia este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a o putea să o cunoască”. nu ar avea dreptul la legitimă apărare. Posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional animus domini sau animus sibi habendi.atât prin violenţă activă cât şi prin acte de tulburare posesivă săvârşite de către posesor în apărarea posesiei sale. Echivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de către ceilalţi coproprietari şi temporar în sensul că posesia devine utilă în momentul în care posesorul demonstrează că acţionează animus domini sau animus sibi habendi. ar fi cazul în care victima. Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. 1847 Cod civil) nu enumeră neechivocul printe calităţile posesiei. în literatura juridică s-a decis că – contrar textului legal – violenţa pasivă din partea posesorului. în calitatea sa de titular al unei cote-părţi din dreptul de proprietate. Drept urmare.

Prin urmare. Cu alte cuvinte. Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. El este obligat să restituie. în cele ce urmează vom examina posesia ca mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. odată cu bunul. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui 212 .Potrivit art. Cu alte cuvinte. dar nu în ultimul rând. posesorul are dreptul de retenţie asupra fructelor (în limita cheltuielilor). posesia are ca efect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă). dacă nu cumva cel mai important efect. în această ultimă situaţie. toate fructele produse. este posesor de bună-credinţă cel ce “posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. din moment ce posesorul prezintă titlul pe care se întemeiază posesia sa (ex: contractul de vânzare-cumpărare ale cărui vicii le ignoră). adică nu poate fi răsturnată prin proba contrară. posesorul de bună-credinţă este îndatorat să achite c/valoarea fructelor consummate. Buna lui credinţă este prezumată potrivit art. In măsura în care le-a consumat. industriale şi civile. el este considerat de bunăcredinţă şi. percepute sau nepercepute. 485 Cod civil care prevede că posesorul de bunăcredinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă.bună-credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. Aşa fiind. Potrivit art. până la plata acestor cheltuieli. posesorul încetează de-a fi de bună-credinţă în momentul în care viciile titlului său îi sunt cunoscute. De la regula potrivit căreia fructele aparţin proprietarului există o singură excepţie reglementată de art. Fructele pot fi naturale. 483 Cod civil. 487 Cod civil. toate fructele percepute (sau c/valoarea lor) precum şi fructele nepercepute. Chiar mai mult. împreună cu bunul. In sfârşit. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. 486 Cod civil. După ce am analizat – ca efecte ale posesiei – prezumţia de proprietate şi dreptul de-a percepe fructele. posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. 1899 al. Evident. ca atare are dreptul de-a percepe fructele. posesorul de bună-credinţă a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia. Din acest moment. proprietarul este dator să-i restituie posesorului de rea-credinţă cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru producerea sau obţinerea fructelor. această prezumţie fiind absolută (”juris et de jure”). In conformitate cu prevederile art. De la această regulă există o singură excepţie: posesorul de bună-credinţă a unui bun frugifer obiect al dreptului de proprietate publică nu este îndreptăţit să perceapă fructele. Prezumţia de proprietate încetează în toate cazurile când se face dovada că posesorul este de rea credinţă. Dreptul de a culege fructele constituie un element al atributului de folosinţă ce intră în alcătuirea conţinutului juridic al dreptului de proprietate. 2 Cod civil. posesorul de bună-credinţă are dreptul să perceapă fructele dacă posesia sa se întemeiază pe un titlu a cărui vicii nu-i sunt cunoscute. Fructele reprezintă produsele periodice ale unui bun prin a căror percepere (obţinere) nu se alterează sau consumă substanţa bunului respective. fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer.

Principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula. Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa prioritara (descendentii sau parintii defunctului). iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul. c’est instituer”. mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari. care vor beneficia de rezerva. Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori. Asadar. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa. ruda de gradul doi. De aceea. Prin derogare de la aceasta regula. Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa. dar nici nu este inlaturat 213 . mostenitor din clasa a doua. succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o rezerva si o cotitate disponibila). desi acesta din urma este ruda de gradul intai. uneori. fiecare dintre acestea cunoscand unele exceptii. iar nu legala . iar nu de legatari. 319/1944. mostenitor facand parte din clasa intai. iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. conform dispozitiilor art. Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni. sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. legea stabileste o anumita ordine concreta de chemare la mostenire pe baza a trei principii generale. ci si implicita. iar nu ca mostenitori legali. Cand exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite. c’est disposer” sau „exhéréder. daca exista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni. este posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . pentru chemarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei. Dupa un autor. Asa. ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de legatari. acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. dintre persoanele cu vocatie legala. posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare exclusa. 1 din Legea nr. Exceptia. chemandu-le la mostenire in ordinea acestora.drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. El nici nu inlatura. inlatura de la mostenire pe tatal defunctului. conform principiului „exclure. Astfel. nepotul de fiu al defunctului. in timp ce mostenitorii din clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii (cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. 77) Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii Clasele de mostenitori si gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor chemate de lege la mostenire. neputand fi exheredati in totalitate. de exemplu.

unchiul defunctului. conform dispozitiilor art. 671 si 673 C. ci doar fiul defunctului. Exceptia. reprezentarea succesorala. mamele fiind diferite) si uterini (care au comuna doar mama. De exemplu. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de mostenitori. cat si materna. tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna. Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad-Regula. numai fratii buni cu defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul proximitatii gradului de rudenie. 674 si 675 C. dupa caz). 670. In cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul. De la acest principiu exista o exceptie. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa-Regula. 214 .. care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului). mostenirea se imparte pe capete. frate al unuia dintre parintii acestuia.). civ. in cadrul aceleiasi clase. Asa. dar la mostenirea legala a acestuia nu vor veni amandoi. pe care o impart intre ei in parti egale. desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. civ. care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia. Exceptii. constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . trei (nepotii de frate ai defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului). ruda de gradul intai. inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului. si anume. 669. in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii. rude de gradul intai. adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. parintii defunctului. deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte (art. daca la mostenire vin trei fii ai defunctului. situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii.de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. ruda de gradul trei. ruda de gradul patru. Tot astfel. civ.674 C. care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului.) . cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au aceeasi parinti. fratii consangvini (care au comun doar tatal. 78) Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă. conform caruia. rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in grad mai indepartat. fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai. ruda de gradul doi. acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale. de exemplu. iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate din mostenire.

prevederea constitutionala permite ca. Acest caracter este subliniat si de textul constitutional. 2 Cod civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele. Cazuri: coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate-poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati. 478 enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public. santul comun. asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului Constitutie. civil si proprietatea reglementata Codul o serie de legi speciale. 5 alineatul 2 din Legea 18/1991 prevede ca "terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil"91. privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. Desi sunt inalienabile.135 alineat 3 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale.Coproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice. imprescriptibile si insesizabile".590-609-Cod civil: zidul comun. din Legea 69/1991. art. prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri-art. Bunurile care formează obiectul proprietăţii publice. concesionare sau inchiriate. Din text. Art. in acelasi sens. coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii. 477. 135 alin. Deosebit fata de cele proprietate privata. proprietate. 21 din Legea 15/1991 foloseste sintagma "Sector public si privat". Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. 5 prevazand ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". bunurile din domeniul 215 . 4 din Legea 18/1991 prevede ca terenurile "pot apartine domeniului public sau domeniului privat". publica este dreptul exercita real care apartine de statutului si unitatilor administrativ teritoriale. de sau proprietate local. Art. Constitutia in art. Dreptul national Legislativ. Articolele 476. gardul comun. Art. 475 alin. 79) Proprietatea publică. rezulta expres cele trei caractere juridice si anume: Caracterul inalienabil. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii: sa nu aduca atingere drepturilor celorlalti coproprietari si sa exercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. Coproprietarii au obligatia de a intretine bunul comun. CARACTERELE JURIDICE ALE PROPRIETATII PUBLICE Articolul 74 alineatul 1. art.

dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. in aceeasi masura. atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor. spatiul aerian. pot fi concesionate. municipiilor sau judetelor. închiriate sau date în loca?ie de gestiune. "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. cand proprietatea apartine comunelor. De asemenea. Potrivit criteriului importantei sociale. Caracterul insesizabil. statului fiindu-i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. oraselor. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. domeniul public poate fi de interes national. 7/1996. Noile cărţi funciare reglementate de Legea nr. OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Spre deosebire de proprietatea privata. nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci. biblioteci). prin licita?ie publica. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public.public nu pot fi niciodata insa instrainate. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta 216 . ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli. 80) Publicitatea imobiliară. presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. financiare speciale. sunt scoase in afara de comert". sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor (parcuri. republicată. resursele stabilite de lege. caile de comunicatii. piete. strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana. bogatiile de orice natura ale subsolului. Dimpotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile. Principiile noilor cărţi funciare. prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. atat datoriile sale. intrucat statul este intotdeauna solvabil. Articolul 1844 Cod civil dispune ca. cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. Articolul 135 alineat 4. muzee. din Constitutie. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. marea tetirotiala. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. Caracterul imprescriptibil. nefiind aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita. sau de interes local. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. teatre. plajele. cat si ale unitatilor administrativ-teritoriale se platesc ori se lichideaza prin aplicarea unor norme Bunurile din aceasta categorie. Articolul 5 alineat 2 din Legea 18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil.

sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. dreptul a fost gresit calificat. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. Inscrierile sunt 217 . prin hotarare. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta.obligatie.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. de bunacredinta. actul juridic cu data certa. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. la cerere. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. actiunea in prestatie tabulara se respinge. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. In urma admiterii actiunii. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. precum si impotriva succesorilor sai. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. pentru ca aceasta sa dispuna. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. indiferent din ce cauza. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. operatiunea rectificarii se face. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. daca notarea. daca prin isncriere. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. faptului sau raportului juridic notat. de buna-credinta. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. intabularea sau radierea dreptului real. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa.

Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. Principiul prioritatiiinscrierile in carte funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Principiul publicitatii integrale a drepturilor reale si a opozabilitatii insrierilor in carte funciara-art. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. Principiul fortei probante a inscrierilor de drepturi reale: daca in cartea funciara s-a inscris un 218 . modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. Principiul legalitatii-legalitatea formala inseamna ca registratorul de carte funciara poate sa incuviinteze numai inscrierea actelor si faptelor juridice permise de lege care indeplinesc urmatoarele conditii: este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. este insotit de o copie a extrasului de carte funciara. Intabularea este o inscriere definitiva. inscrierea provizorie. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. notarea . Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. Principiul relativitatii inseamna ca inscrierile se pot face in principiu numai cu acordul titularului.de trei feluri: intabularea. Actul juridic trebuie dovedit prin inscris original. iar drepturile dobandite ca opozabile tertilor se inscriu pentru ca titularii lor sa le poata transmite. Inscrierea unui drept in carte funciara se poate face numai impotriva celui care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta sau impotriva celuia care inainte de a fi inscris si-a grevat dreptul daca ambele inscrieri se cer deodata. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. este insotit de o traducere legalizata daca actul nu este intocmit in limba romana. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului.27 al. constituie. indica numele partilor. Ea are efect constitutiv de drepturi. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Daca inscrierea provizorie este justificata.1inscrierile in carte funciara isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terti de la data inregistrarii cererilor. individualizeaza imobilul printr-un indicator unic. Integralitatea inscrierii drepturilor reale imobiliare se realizeaza in doua scopuri diferite: drepturile dobandite intre parti ca neopozabile se inscriu in vederea opozabilitatii fata de terti. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. Principiul disponibilitatii-orice insriere se poate face numai la cererea persoanei indreptatite sau a reprezentatului acestuia. Exceptii: cazul drepturilor reale care sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara.Intabularea este inscrierea prin care se transmite.

Donatiile remuneratorii sau cele cu sarcini sunt si ele supuse raportului ca orice donatii.. Avantajul profesional patrimonial indirect constand in conferirea de catre defunct dintre succesibilii sai a posibilitatii de a-i continua activitatea profesionala. daca un drept s-a radiat din carte funciara se prezuma ca acel drept nu exista. pentru procurarea unei cariere sau profesii . uzufructul avand o valoare patrimoniala . asupra rezervei celui gratificat. chiar daca nu constituie o insaracire a dispunatorului si. a donatiei indirecte sau deghizate. dar numai in masura in care ceea ce recompenseaza sau sarcina raman inferioare valorii bunului donat si doar in masura emolumentului gratuit care ramane De pilda. In acest caz. nu mai putin insa. civ. fie acestea directe sau indirecte. aceasta trebuie sa rezulte neindoielnic din circumstantele de fapt care trebuie bine circumscrise . Singura donatie deghizata care este preciputara prin ea insasi este cea prevazuta la art. 430 si urmat. civ. civ. fie in renuntarea la un uzufruct in favoarea acestuia. alegerea acestor forme putand fi inspirata de consideratii diverse (fiscale. este ca toate donatiile sunt supuse raportului. Sunt astfel supuse raportului donatiile care constau fie in constituirea unui drept de uzufruct in favoarea unui succesibil.drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista. daca este. indiferent care ar fi acesta. precum si pentru plata datoriilor personale ale succesibilului. raportul se va face la valoarea diferentei dintre pretul imobilului la data partajului si anuitatile efectiv platite diminuate cu veniturile imobilului intre data deschiderii mostenirii si data partajului. 751 C. Art. ca atare. in cazul donatiei unui imobil cu sarcina unei rente viagere. al donatiei indirecte sau al donatiei deghizate sub forma unui act oneros nu se poate trage concluzia dispensei de raport. reprezinta totusi o liberalitate supusa raportului . chiar textul legii precizeaza ca liberalitatea prezumata irefragabil se va imputa asupra cotitatii disponibile si numai excedentul. care se refera la instrainarea facuta in favoarea unui descendent cu sarcina dreptului de uzufruct sau a unei rente viagere (supra nr. celeritate etc. constituie obiect al raportului „donatia in posesiune” constand in 219 . 846 C. discretie. Sunt supuse raportului nu numai donatiile in plina proprietate. 845 C. ca vointa de a acorda dispensa de raport poate fi si tacita. precizeaza ca sunt supuse raportului cheltuielile facute de defunct pentru asigurarea dotei fiicelor . 81) Raportul donaţiilor. De asemenea. 758 C. admitandu-se contrar dispozitiilor art. ci si cele care au ca obiect un alt avantaj procurat donatarului.). este indiferent daca donatia a fost incheiata in forma autentica ori sub forma darului manual. Principiul care se desprinde din dispozitiile art. nu este o donatie propriu-zisa.). De asemnea. civ. dandu-i posibilitatea de a economisi sumele necesare pentru inceperea acelei activitati si beneficiind de clientela sa. Din simplul fapt ca o donatie imbraca forma darului manual.

nu de valoarea bunului donat la data partajului. 759 C. a unei aniversari etc. In cazul asigurarilor de viata. neputand fi excesive. exista donatii exceptate de la raport prin vointa legii. Dispensa de raport functioneaza fara nici un fel de conditionare. care renuntand la mostenire este considerat strain de aceasta. civ. care. civ. a zilei de nastere. incluzand si alte daruri. 759 C. caz in care donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile.. deplasari etc. achizitionarea cartilor sau instrumenteleor necesare. Este vorba de plata taxelor de studii. cum sunt cele facute cu ocazia botezului unui copil. 759 si 762 C. care nu a figurat niciodata in patrimoniul asiguratului. Caracterul de dar uzual trebuie sa se aprecieze in functie de momentul donatiei si de averea donatorului. darurile uzuale. cheltuielile de nunta. Avand in vedere prevederile art. „aceste exceptii se explica prin multiple consideratii. caci asa cum cu deosebita patrundere si forta de convingere a remarcat un autor. Acestea nu se confunda cu cheltuielile pentru procurarea unei caiere. fiind cazute in desuetudine. cheltuielile pentru educatie si invatatura. reunite. inclusiv universitare ) in vederea dobandirii cunostintelor teoretice si practice pentru exercitarea unei profesii. pentru rest fiind supuse reductiunii. ospiciu etc. Desi textul de lege se referea doar la darurile de nunta. Intra sub incidenta dispensei de raport si cheltuielile facute pentru intretinerea succesibilului internat intr-un azil. care se refera la cheltuielile mentionate mai sus ca fiind din categoria celor care „nu sunt supuse raportului”. In afara donatiilor exceptate de la raport prin vointa dispunatorului . dispozitii care nu mai au astazi aplicare. Concluzia ar fi insa una pripita. practica judiciara si doctrina i-au dat o interpretare extensiva.). sau prin vointa donatarului. banchet. civ. este liberalitate preciputara (scutita de raport)”. care includ platile pentru toalete.conferirea folosintei gratuite a unei locuinte pe timpul vietii dispunatorului cu intentia de a gratifica pe unii succesibili . fara insa ca obligatia de raport sa poata trece peste capitalului primit ... succesibilul beneficiar al acestora nu datoreaza raportul capitalului asigurat. Este vorba de dispensele de raport prevazute la art.am putea crede ca reprezinta daruri preciputare care s-ar imputa asupra cotitatii disponibile. daca am rationa in termenii „ce nu este supus raportului. fiind indiferent daca cheltuielile se fac in temeiul obligatiei legale de intretinere sau inafara acestora. ori daca cel intretinut a avut sau nu mijloace proprii .. permit concluzia ca nu ne aflam in prezenta 220 . cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte necesare la intrarea in armata. (supra nr. fiind supusa reductiunii daca trece peeste limitele acesteia (art. sunt scutite de raport donatiile care se refera la: cheltuielile pentru hrana si intretinere. plata deplasarilor in tara sau strainatate etc. Potrivit dispozitiilor art. 758 C. care sunt supuse raportului conform dispozitiilor art. ci doar al primelor platite in timpul vietii de dispunator. 669). civ. care produc efecte in limitele cotitatii disponibile. civ. ci se refera la cheltuielile facute pentru studii (oricare ar fi nivelul acestora.ceremonia religoasa. ca si concesiunea gratuita a dreptului de a incasa chiria unui bun inchiriat de dispunator unui tert . indiferent cat a sporit aceasta in timp . 752 C.

culpa (sau greşeala ori vinovăţia) autorului faptei ilicite. Dincolo de aspectele juridice si de dificultatile insurmontabile de calcul. texte care instituie tototdată .) este incompatibila prin natura ei cu raportul. In cazul donatiei-partaj finalitatea este cea a partajului. fiind vorba de un legat. Acestea. in timp ce donatia este doar mijlocul prin care aceasta se realizeaza sau. 762 C. in timp ce donatia-partaj este partajul insusi facut cu anticipatie de dispunator. spre deosebire de bunul principal care le produce. iar insaracirea „donatorului” este indoielnica . principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită. D. Răspunderea civilă pentru fapta proprie este reglementată de art. fructele si veniturile bunului donat trebuie aduse de donatar la masa de impartit. altfel spus. nu si in continut. ci ca o consecinta a starii de indiviziune care se naste de la aceasta data intre comostenitorii defunctului. 82) Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. In schimb. Donatia-partaj nu este donatie decat in forma. Conform dispozitiilor art. si anume un avans in contul mostenirii.unor veritabile donatii (s. donatarul nu este tinut la raport in privinta fructelor si veniturilor bunurilor raportabile percepute inaintea deschiderii mostenirii. iar donatia doar forma pe care acesta il imbraca. civ. n. fapta ilicită. raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.. clauza prin care donatarul este scutit de aducerea la masa partajabila a fructelor si veniturilor pe care bunul le va produce dupa deschiderea succesiunii si pana la partaj este valabila . solutia izvoraste din favoarea legii in temeiul faptului ca „viata si educatia sunt valori in afara patrimoniului” de care nu trebuie sa se tina seama la lichidarea patrimoniului succesoral . 654). 998-999 Cod civil. Clauza contractuala prin care donatorul si donatarul ar stabili ca acestea sunt si ele raportabile este nula intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit de lege . imbogatirea „donatarului” este dificil de stabilit.Donatia-partaj (infra nr 752 si urmat. Solutia isi are explicatia in faptul ca insasi ratiunea de a fi a acestor donatii este ca donatarul sa se bucure anticipat de folosinta bunului donat. De la data deschiderii succesiunii. elementul intentional (animus donandi) fiind incert intrucat aceste cheltuieli sunt mai degraba expresia „unei datorii familiale sau sociale”. acest 221 . adica de o liberalitate preciputara (care se imputa asupra cotitatii disponibile). esenta actului este partajului. sunt preciputare. literatura şi jurisprudenţa au dedus existenţa următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: prejudiciul. Este exclus ca o asemenea donatie sa realizeze ceea ce realizeaza donatiile obisnuite. -. care este o operatiune preliminara partajului facuta in scopul constituirii masei partajabile. Din analiza textelor legale. conform principiului fructus augent hereditatem (supra nr. Este o exceptie de la regula potrivit careia accesoriul urmeaza soarta juridica a principalului.)”. dar nu ca obligatie de raport. C.

pierderea sau restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii care se cheamă prejudiciu de agrement. Clasificări ale prejudiciilor: După criteriul economic: prejudicii patrimoniale (acelea care au un conţinut economic şi pot fi evalute pecuniar. Prejudiciul trebuie să fie urmarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. prejudicii nepatrimoniale (acelea care nu au conţinut economic. pentru dovada acestui element se recurge la prezumţiile simple. cum sunt moartea. toate având un caracter obiectiv. faptei ilicite şi raportului de cauzalitate. în planul dreptului civil nu are nici o relevanţă dacă nu a creat un prejudiciu. reputaţia. Proba culpei este mai dificil de realizat. După criteriul previzibilităţii: prejudicii previzibile (care au putut fi prevăzute în momentul săvârşirii faptei ilicite) sau imprevizibile (care nu puteau fi prevăzute la data săvârşirii faptei ilicite). Prin prejudiciu se înţeleg rezultatele dăunătoare de natură patrimonială sau extrapatrimonială. numele etc. Prejudiciul reprezintă condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile şi dă măsura. întinderea. Conform art. neputând fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcările drepturilor personale fără conţinut conomic. acestei răspunderi. De regulă.ultim element integrând şi capacitatea delictuală. deduse din existenţa celorlalte condiţii ale răspunderii. atingerile aduse onoarei sau cinstei unei persoane etc. 1169 Cod civil. In consecinţă. răspunderea poate fi angajată pe temei delictual dacă a fost cauzat un prejudiciu.). Astfel. In planul dreptului civil existenţa prejudiciului este indispensabilă pentru angajarea răspunderii delictuale. prejudicii cauzate personalităţii sociale (care constau în consecinţele încălcării unor drepturi personale nepatrimoniale precum onoarea. moartea unui animal etc. In literatura de specialitate s-a pus însă întrebarea dacă răspunderea ar putea fi angajată şi atunci când 222 . dreptul de întreţinere. sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită. Prejudiciile cauzate persoanei umane se subclasifică astfel: prejudicii cauzate personalităţii fizice sau prejudicii corporale (care rezultă din prejudiciile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale şi pot consta în dureri fizice – a căror reparare se numeşte pretium doloris. prejudicii cauzate personalităţii afective (durerile psihice determinate de moartea unei rude apropiate. atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane care se cheamă prejudiciu de agrement etc. efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane. oricât de condamanbilă ar fi fapta ilicită din punct de vedere moral sau oricât de gravă ar fi sub aspectul penal. care se cheamă şi pretium affectionis). onoare sau demnitate).-In toate cazurile de încălcare a unui drept subiectiv (cum sunt dreptul de proprietate. demnitatea. După criteriul personalităţii: prejudicii cauzate direct persoanei umane şi prejudicii cauzate bunurilor sale. cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute. cum ar fi distrugerea unui bun).. dreptul la integritate fizică. Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului.).). După momentul producerii lor: prejudicii instantanee (care se produc dintr-o dată) şi prejudcii succesive (care se produc continuu sau într-o perioadă îndelungată de timp).

legislaţia în materie şi desigur doctrina au revenit la teza tradiţională a admiterii posibilităţii reparării daunelor morale prin despăgubiri băneşti. 54-55 din Decretul nr. Problema reparării prejudiciilor extrapatrimoniale sau a daunelor morale-Posibilitatea reparării acestor prejudicii prin mijloace nepatrimoniale a fost unanim recunoscută chiar şi în perioada regimului comunist când a făcut obiectul unor reglementări specifice (art. suma de bani plătită de acesta are caracterul unei despăgubiri. In cazul în care prejudiciul a fost deja raparat. In ce priveşte cuantumul acestor despăgubiri. Un prejudiciu are acest caracter atunci când existenţa lui este sigură. VII a plenului fostului Tribunal Suprem) şi Revoluţia din decembrie 1989.prejudiciul ar fi fost cauzat prin vătămarea unor simple interese rezultate dintr-o stare de fapt şi care nu corespund unor drepturi subiective. 998 şi 999 nu disting între natura prejudiciului. Pentru a se stabili caracterul reparat sau nereparat al prejudiciului. răspunderea civilă încetează. astfel încât victima nu va mai putea cere autorului faptei ilicite repararea prejudiciului. Au acest caracter prejudiciile actuale şi cele viitoare şi sigure. este necesar să distingem între următoarele ipoteze: atunci când persoana prejudiciată primeşte reparaţia integrală a prejudiciului de la una din persoanele obligate solidar sau in solidum la reparaţie. această sumă de bani nu are caracterul unei despăgubiri iar victima se va putea îndrepta împotriva autorului prejudiciului pentru angajarea răspunderii sale. Practica judiciară a acordat în aceste condiţii despăgubiri concubinei aflate în întreţinerea unei persoane decedate în urma unui accident. Prin faptă ilicită se înţelege acţiunea sau inacţiunea care 223 . între anul 1952 (data apariţiei Deciziei de îndrumare nr. Intr-o primă etapă (de la adoptarea Codului civil şi până în anul 1952) s-a considerat că este posibilă repararea daunelor morale prin despăgubiri băneşti. practica judiciară. neîndoielnică şi totodată poate fi evaluat în prezent. Intrebarea care se pune însă în legătură cu daunele morale este aceea dacă ele pot fi reparate pe cale patrimonială. întrucât art. situaţia de fapt să fi avut caracter de stabilitate şi b. dreptul de creanţă se stinge prin executare. Răspunsul a fost afirmativ. întreţinătorul fiind victima unui accident. adică prin despăgubiri băneşti. După 22 decembrie 1989. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani. minorului aflat în întreţinerea de fapt a unei rude care nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de acesta. s-a considerat că este inadmisibilă acordarea de despăgubiri pentru prejudicii de ordin moral. prejudiciul viitor şi nesigur sau prejudiciul eventual au un caracter incert. problema rămâne nerezolvată şi este lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată. să fie vorba de vătămarea unui interes licit şi moral. Ulterior. Prejudiciul patrimonial. Pentru a obţine repararea prejudiciul este necesar ca acesta să îndeplinească anumite condiţii: Prejudiciul să fie cert. Prejudiciul să fie nereparat . cu intenţia de a face o liberalitate. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani cu intenţia de a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat victimei. dar condiţionat de două elemente: a. 31/1954) .

o faptă este ilicită atunci când este contrară legii sau regulilor de convieţuire socială. Culpa este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite şi păgubitoare faţă de fapta respectivă şi faţă de urmările acestei fapte. Abuzul de drept constă în exercitarea unui drept subiectiv prin deturnarea sa de la scopul pentru care este recunoscut şi protejat şi reprezintă o sursă de răspundere civilă dacă a generat un prejudiciu. Textele art. atunci putem reţine că formele culpei sunt următoarele: dolul direct sau intenţia directă. 224 . 998-999 Cod civil se deduce că există o culpă intenţională şi una neintenţională. 19 din Codul penal. elementul culpă este indispensabil pentru ca victima să poată pretinde de la autorul faptei ilicite repararea prejudiciului. Pentru determinarea acestora s-au propus mai multe sisteme. 998-999 Cod civil instituie principiul răspunderii bazată pe culpa. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. Definiţia şi elementele culpei. Aşadar. adică în acţiuni prin care se încalcă drepturile subiective sau interesele legitime ale altei persoane (ex. deteriorarea unui distrugerea unui bun. Când normele legale impun unei persoane să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune. subectiv. care constă într-o omisiune. în care se concretizează procesul psihic de deliberare şi de luare a unei hotărâri cu privire la conduita pe care o va avea acea persoană. Alteori stabilirea raportului de cauzalitate este dificilă datorită complexului de împrejurări (condiţii şi cauze) care pot contribui la producerea prejudiciului. care constă în reprezentarea în conştiinţa omului a semnificaţiei sociale a faptei sale şi în prevederea sau cel puţin în posibilitatea de prevedere a urmărilor faptei pe care o săvârşeşte sau urmează să o săvârşească. De regulă fapta ilicită constă în fapte de comisiune.). Dacă ne raportăm şi la prevederile art. Cu toate acestea. Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite: are caracter obiectiv. având ca efect încălcarea drepturilor subiective sau cel puţin a intereselor altuia. Conţinutul faptelor ilicite. iar procesul deliberativ trebuie să aibă loc în condiţii libere. interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau moralei. legătura dintre faptă ilicită şi prejudiciu fiind evidentă.are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. lovirea unei persoane etc. Culpa – condiţie a răspundeii delictuale. In cazul răspunderii subiective. procesul volitiv are două faze: deliberarea şi decizia. Ilicitul civil. neiîndeplinirea acesteia reprezintă o faptă ilicită. Stabilirea raportului de cauzalitate este în multe situaţii uşor de realizat. un element volitiv. reprezintă obiectivarea unui element psihic. Elementele culpei se consideră că sunt: un element intelectiv. condiţia culpei poate să lipsească în cazurile de răspundere obiectivă. dar totodată şi criteriul în funcţie de care se determină întinderea reparaţiei datorate victimei. In cazul răspunderii civile. presupunând posibilitatea de a alege între licit şi ilicit. culpa presupune un anumit nivel de cunoaştere a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor eventuale ale acestora. este contrară ordinii sociale. domeniul specific culpei este cel al răspunderii subiective pentru fapta proprie. Din analiza art.: sustragerea. cum ar fi răspunderea pentru lucruri. Formele culpei.

Nici gradele culpei nu au importanţă în privinţa antrenării răspunderii civile decât în situaţii de excepţie (ex. repararea prejudiciului nedepinzând de forma culpei şi nici de gravitatea acesteia. Criterii. In aceste cazuri autorul poate fi exonerat de răsoundere dacă acea stare de lipsă a 225 . prevede consecinţele ei. adică acea culpă pe care nu ar fi săvârşit-o un “bun părinte de familie”. prevede consecinţele acesteia şi cu toate că nu le urmăreşte. Gradele culpei. Stabilirea culpei. pentru a stabili întinderea reparaţiei prejudiciului în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat din culpa comună a făptuitorului şi a victimei).existentă atunci când autorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale şi totodată prevede şi doreşte producerea consecinţelor sale. neglijenţa. existentă când făptuitorul prevede caracterul antisocial al faptei sale. adică un om cu o diligenţă normală. în cazul în care părţile unui contract convin asupra unor clauze de nerăspundere definite în funcţie de gradul culpei.. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru faptele lor ilicite decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ. cum ar fi beţia sau hipnoza. la persoanele cu capacitate delictuală. După repararea prejudiciului. textul instituie o prezumţie relativă a lipsei de discernământ pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani şi una relativă a existenţei sale pentru persoanele care au depăşit această vârstă. sperând. Discernământul este prezent. 3 din Decretul nr. In dreptul civil civil se face distincţie între: culpa gravă (culpa lata). prima categorie fiind asimilată minorilor sub 14 ani iar cealeilalte i se aplică una din cele două prezumţii. Distincţia între diversele forme ale culpei nu are nici o semnificaţie în planul răspunderii delictuale. adică aceea care ar fi putut fi evitată numai de un excelent părinte de familie. când făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale. astfel încât la desocotirea între debitori. Este posibil şi ca lipsa discernământului să se datoreze unei situaţii accidentale. Capacitatea delictuală este capacitatea de a răspunde pentru faptele juridice ilicite şi nu se confundă cu capacitatea de exerciţiu care se referă la încheierea de acte juridice. forma culpei are semnificaţie în situaţia în care la producerea prejudiciului au contribuit mai multe persoane. Prin excepţie. Conform art. Capacitatea delictuală. pe care nu le acceptă. se va ţine seama de contribuţia fiecăruia la producerea prejudiciului. In consecinţă. 32/1954. deşi trebuia şi putea să le prevadă. solidaritatea acestora nu se mai menţine. adică cel mai diligentă persoană. când făptuitorul nu îşi dă sema de caracterul antisocial al faptei şi nu prevede consecinţele acesteia. In ce priveşte bolnavii psihic trebuie să se distingă între bolnavii puşi sub interdicţie şi cei nepuşi sub interdicţie. cel puţin prezumtiv. după cum autorul a împlinit sau nu 14 ani. acceptă posibilitatea producerii lor. culpa foarte uşoară (culpa levissima). 25 alin. Pentru existenţa culpei este necesară existenţa discernământului. Uneori. în mod uşuratic. imprudenţa. dolul indirect sau intenţia indirectă. culpa uşoară (culpa levis). stabilirea culpei nu este o chestiune dificilă şi se poate deduce cu uşurinţă din existenţa celorlalte elemente ale răspunderii. că ele nu se vor produce. adică acea culpă de care nu s-ar putea face vinovat nici omul cel mai mărginit.

1000 alin. teoria garantiei. pentru raţiuni de echitate. dovada culpei prepusului este absolut necesara.998-999 C. acela de comitent. cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei. in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen. b. teoria prezumtiei de culpa a comitentului. Cu toate acestea. servitorii fiind. Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate. in solidar (art. prepusi. in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei. Consideram ca. teoria riscului. s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte.civ.). in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti.3 C.discernământului nu şi-a cauzat-o el însuşi.). că este posibilă obligarea autorului la repararea prejudiciului dacă acesta are posibilitatea materială să facă aceasta şi dacă nu există nici o altă posibilitate de reparare a prejudicului. fie de la comitent si prepus. în jurisprudenţa relativ recentă s-a decis. prejudiciul. fie de la prepus (art. În cazul lipsei capacităţii delictuale. Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art. 84) Răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori. 83) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. cu exceptia comitentului prejudiciat. practica a statuat ca toti ceilalti comitenti. 226 . victima nu va putea obţine obligarea autorului prejudiciului la repararea acestuia. cat si teorii grefate pe risc. atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia. Conditiile generale-Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului. in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat. Conditiile speciale -Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent. exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde. raspund solidar cu prepusii lor. In formularea art.civ. Fundamentarea raspunderii -In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere. teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului. Ultima cerinta a generat controverse.3 coroborat cu art. fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente.civ.1000 alin. de fapt.civ. raportul de cauzalitate si vina prepusului.).998-999 C.3 C. Din acest motiv.1000 alin.

centre de primire. lucru care trebuie dovedit de către cel prejudiciat. 97 din Codul familiei care statuează că “ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. trebuie îndeplinite şi două condiţii speciale: copilul să fie minor. după moartea bărbatului. dar temporar se află în altă parte. interesează locuinţa pe care minorul trebuie să o aibă şi nu locuinţa pe care acesta o are în fapt. Pe lângă aceste condiţii generale. 2 Cod civil. 2 Cod civil. fapta ilicită a minorului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. ci că părinţii răspund solidar pentru faptele ilicite ale copiilr lor minori. conform căruia “tatăl şi mama. 1000 alin. 998-999 Cod civil) dacă se fac vinovate de a nu-şi fi îndeplinit atribuţiile de îngrijire. şi copilul să aibă locuinţa la părinţii săi. In concluzie. Minoritatea trebuie să existe în momentul săvârşirii faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii părinţilor pentru fapta copilului lor minor. Părinţii răspund pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a copilului lor numai dacă acesta este minor. pentru a ne regăsi în ipoteza prevăzută de art. educare sau supraveghere a minorului autor al faptzei ilicite. Aceste persoane fizice sau juridice pot răspunde în mod direct (în temeiul art. Deşi într-o asemenea situaţie obligaţia de supraveghere nu poate fi efectiv îndeplinită. sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori celocuiesc cu dânşii”. trebuie îndeplinite trei dintre condiţiile generale ale răspunderii delictuale: prejudiciul. oficiile pentru protecţia minorilor sau autoritatea tutelară). tutorii. Răspunderea părinţilor încetează imediat ce minorul a ajuns la majorat sau dacă este asimilat persoanei majore prin căsătoria încheiată anterior împlinirii vârstei de 18 ani. Nu pot avea calitatea de persoane răspunzătoare în temeiul acestei reglementări: instituţiile de ocrotire (centre de educare a minrilor. Pentru a se stabili dacă există această condiţie este a fi determinat nu domiciliul legal al minorului. 1000 alin. părinţii adopţivi (înlăturând răspunderea părinţilor naturali). Legat de această condiţie. trebuie reţinut că răspunderea mamei nu este subsidiară celei a tatălui. ci locuinţa acestuia. fără a deosebi după cum sunt din căsătorie. curatorii sau rudele minorului (chiar dacă acesta se află în îngrijirea lor). este important de stabilit dacă ea este întrunită în câteva ipoteze speciale: situaţia în care minorul are locuinţa legală la părinţii săi. se consideră că părinţii trebuie să fie răspunzători în temeiul art. 2 deoarece dacă minorul a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă ei sunt prezumaţi în culpă pentru neîndeplinirea 227 . 1000 alin. Condiţia culpei minorului nu trebuie îndeplinită.Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile caizate de copiii lor minori îşi are fundamentul în textul art. cu consimţământul sau ştirea părinţilor (fapta ilicită este săvârşită de minor în intervalul de timp cât se află în vizită la rude sau prieteni sau era internat în spital). din afara căsătoriei ori înfiaţi”. Soluţia este identică şi în cazul în care copilul bolnav psihic a fost pus sub interdicţie şi a devenit major. Minoritatea. fiind indiferent dacă ulterior acesta a devenit major sau dacă are mijloace materiale suficiente pentru repararea prejudiciului. Textul a fost implicit modificat prin intrarea în vigoare a art. Determinarea persoanelor răspunzătoare: părinţii fireşti ai minorului. Condiţiile răspunderii părinţilor. Comunitatea de locuinţă cu părinţii. Mai mult.

obligaţiei de creştere şi educare; situaţia în care copilul minor nu locuieşte în fapt cu părinţii săi, împotriva voinţei acestora (minorul săvârşeşte fapta ilicită cât timp este fugit de la locuinţa părintească sau în intervalul de timp în care părinţii sunt arestaţi ori în executarea unei pedepse privative de libertate). Si de această dată se consideră că părinţii trebuie să răspundă deoarece sunt în culpă de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de creştere şi educare faţă de copilul lor minor. Aceeaşi este soluţia chiar şi în cazul în care părinţii sunt arestaţi sau în executarea unei pedepse privative de libertate, deoarece fapta reprobabilă săvârşită de aceştia reprezintă un exemplu negativ pentru copilul lor minor şi este un element al neîndeplinirii corespunzătoare a obligatiei de educare a acestuia; situaţia în care minorul săvârşeşte o faptă ilicită şi prejudiciabilă fiind fugit dintr-o şcoală sau centru de reeducare unde a fost internat prin hotărâre judecătorească. După ce o perioadă de timp răspunsul jurisprudenţei a fost în sensul neangajării răspunderii părinţilor, poziţia a fost reapreciată. Astfel, dat fiind fundamentul larg al răspunderii părinţilor, legat de neîndeplinirea obligaţiei de creştere şi educare, ei trebuie consideraţi răspunzători şi în acest caz; situaţia în care minorul săvârşeşte fapta ilicită pe timpul cât are o locuinţă în scopul desăvârşirii învătăturii, pregătirii profesionale ori determinată de faptul încadrării lui în muncă. Noua locuinţă a minorului poate fi considerată doar ca o locuinţă temporară care nu modifică starea de fapt iniţială, aceea a comunităţii de locuinţă cu părinţii. De aceea, şi în acest caz, părinţii trebuie consideraţi răspunzători în temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil; situaţia în care copilul minor săvârşeşte fapta ilicită fiind încredinţat unuia dintre părinţi. O perioadă de timp, s-a considerat că va fi ţinut răspunzător într-o asemenea ipoteză, numai părintele căruia minorul i-a fost încredinţat efectiv spre creştere şi educare. Ulterior, dat fiind că obligaţia de creştere şi educare revine în egală măsură ambilor părinţi, punctul de vedere menţionat a fost revizuit, considerându-s ecă ambii părinţi sunt responsabili pentru fapta ilicită a copilului lor minor. Dreptul la acţiune al celui prejudiciat. Persoana prejudiciată are următoarele posibilităţi de acţiune în justiţie, în vederea obţinerii reparării pagubei sale: să ceară despăgubirea de la ambii părinţi care răspund solidar faţă de acesta; să cheme în judecată doar pe unul dintre părinţi şi să solicite obligarea lui la plata întregii despăgubiri. Părintele care plăteşte are dreptul la o acţiune în regres faţă de celălalt părinte pentru jumătate (de principiu) din suma plătită efectiv; să cheme în judecată atât pe părinţi sau pe unul dintre aceştia, cât şi pe minor, în cazul în care cu privire la cel din urmă sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie. Obligaţia in solidum a părinţilor de a repara prejudiciul. In literatura de specialitate unii autori consideră că răspunderea părinţilor este solidară în raport cu copilul lor minor, iar alţii consideră ca aceasta este in solidum. Ultima opinie trebuie considerată corectă deoarece, solidaritatea prevăzută de art. 1003 Cod civil, nu se aplică şi acestui caz şi pentru că obligaţia in solidum este singura care justifică regresul total al părinţilor împotriva minorului dacă ei au achitat despăgubirea persoanei vătămate. Punerea problemei. 228

Inlăturarea răspunderii părinţilor are loc atunci când nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii în raporturile dintre minor şi victimă, respectiv lipseşte prejudiciului, fapta nu are caracter ilicit sau prejudiciul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze străine – caz fortuit sau forţă majoră precum şi fapta unui terţ sau a victimei. Inlăturarea prezumţiei de culpă a părinţilor. Potrivit alin. 5 al art. 1000 Cod civil, părinţii pot fi apăraţi de răspundere dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil. In realitate, pertinenţa unei asemenea probe este condiţionată de concepţia adoptată cu privire la fundamentul răspunderii. Dacă ţinem seama că, în prezent, acesta rezidă în prezumţia de neîndeplinire a obligaţiei de creştere şi educare, atunci practic, proba imposibilităţii împiedicării faptei ilicite nu poate fi admisă decât dacă este vorba de fapta unei alte persoane sau de forţă majoră ori caz fortuit.

85) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru animale este reglementată de art. 1001 Cod civil, precum şi de art. 15 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.Sunt chemate să răspundă persoanele care au calitatea de paznici juridici ai animalului. Se prezumă ca au această calitate proprietarul şi persoanele cărora acesta le-a transmis paza juridică (locatarul, uzufructuarul, comodatarul). Nu pot fi obligate să răspundă persoanele care au numai paza materială a animalului (păstorul sau îngrijitorul animalelor). Animalele pentru care se poate angaja răspunderea. Art. 1001 Cod civil se aplică numai în cazul prejudciiilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Intră în această categorie: toate animalele domestice şi animalele sălbatice care trăiesc în captivitate Art. 15 din Legea nr. 103/1996 distinge între două tipuri de răspundere pentru animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare după felul prejudiciului cauzat: dacă prejudiciul a fost cauzat bunurilor persoanei umane, răspunderea care revine paznicului juridic al animalului este o răspundere subiectivă, ce se poate angaja în condiţiile art. 998-999 Cod civil (persoana răspunzătoare fiind gestionarul fondului de vânătoare); dacă prejudiciile au fost cauzate direct persoanei umane, răspunderea gestionarului fondului de vânătoare se întemeiază pe prevederile art. 1001 Cod civil. Fundamentarea răspunderii. Chestiunea comportă aceleaşi discuţii legate de fundamentul răspunderii ca şi la răspunderea pentru lucruri. Exonerarea de răspundere se poate realiza numai în condiţiile în care se dovedeşte că la originea prejudiciului se găseşte forţa majoră sau fapta victimei ori a unui terţ (cazul fortuit nu exonerează de răspundere). Condiţiile răspunderii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre “comportamentul” animalului şi prejudiciu. calitatea de păzitor juridic, care se prezumă că aparţine proprietarului, 229

în cazul animalelor domestice, respectiv Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva”, pentru animalele sălbatice, pentru care se antrenează răspunderea civilă în temeiul art. 1001 Cod civil. Efectele sunt identice cu cele ale răspunderii pentru lucruri în privinţa modalităţilor de reparaţie şi eventualului regres faţă de paznicul material.

86) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Răspunderea pentru lucruri este reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat penru o bună perioadă de timp ca fiind o introducere pentru reglementările din alineatele următoare. Ulterior s-a ajuns la concluzia că acest text consacră un principiu general al răspunderii pentru lucruri. Domeniul de aplicare. Pentru antrenarea răspunderii este necesară o singură condiţie specială: lucrul care a cauzat paguba să se fi aflat în acel moment în paza unei persoane. In principiu, trebuie admis că această răspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciară admite constant că această prvedere legală intervine pentru prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu excepţia celor pentru care există reglementări speciale (aeronave, daune nucleare, ruina edificiului etc.). Nu se poate angaja răspunderea prevăzută de art. 1001 Cod civil în următoarele situaţii: lucrul a fot un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului (singura soluţie fiind de această dată art. 998-999 Cod civil); atunci când prejudiciul este cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, răspunderea pentru lucruri intervine numai în acele cazuri când lucrul a cauzat paguba în timpul cât, din anumite motive, a scăpat de sub controlul omului, atunci când o persoană cauzează un prejudiciu unei alte persoane printr-o folosire inadecvată a lucrului, datorită unei culpe foarte uşoare, precum şi în ipoteza în care la baza prejudiciului cauzat de lucru se află un caz fortuit. Noţiunea de pază a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede că suntem responsabili de prejudiciul cauzat de “lucrurile ce sunt sub paza noastră”. Literatura de specialitate şi practica judiciară au considerat că textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle art. 1001 Cod civil referitor la paza juridică a animalelor. Prin paza juridică se înţelege puterea de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau animal. Temeiul pazei juridice constă de regulă într-un drept. Deoarece sunt şi situaţii de excepţie, când un lucru cauzează o pagubă aflându-se de fapt în puterea de direcţie control şi supraveghere a unei alte persoane, fără nici un temei legitim şi chiar împotriva voinţei păzitorului juridic al acesteia, trebuie să considerăm că temeiul pazei juridice nu este decât de regulă un drept. Paza juridică şi paza materială. Paza materială se deosebeşte de paza juridică prin aceea că deşi este tot o putere de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, ea se realizează sub autoritatea 230

păzitorului juridic. Paza juridică şi paza materială aparţin de multe ori uneia şi aceleiaşi persoane. Sunt însă situaţii în care paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic, de exemplu de către prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de păzitori juridici: proprietarul lucrului – faţă de acesta operează o prezumţie simplă de păzitor juridic; calitatea sa de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, cât timp o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia, controlul şi supravegherea acestuia; când lucrul se află în coproprietate, prezumţia priveşte pe toţi coproprietarii care trebuie să răspundă solidar. statul - pentru lucrurile dintr-o succesiune vacantă, însă numai după expirarea termenului de opţiune succesorală; .titularilor drepturilor reale principale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: superficie, uzufruct, abitaţie, servitute aparentă, precum şi titularii drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist şi retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea şi scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate transmite paza juridică printr-un contract cum ar fi: închirierea, comodatul, antrepriză, contractul de transport, arendă, concesiune etc. In aceste situaţie, paza juridică a lucrului se consideră că este scindată între proprietar sau posesor (în sarcina cărora rămâne paza structurii lucrului) şi detentor (căruia îi revine paza utilizării lucrului). După cum prejudiciul este cauzat de viciile structurii juridice sau de folosirea sau păstrarea lui necorespunzătoare, răspunderea revine proprietarului/posesorului sau detentorului. Persoanele fizice lipsite de capacitate delictuală nu au calitatea de păzitori juridici ai lucrurilir ce le aparţin, întrucât, navând discernământ, se consideră că nu pot exercita în mod independent puterea de direcţie, control şi supraveghere a lucrului. Au însă această calitate reprezentanţii legali ai persoanelor lipsite de capacitate delictuală care au printre altele şi obligaţia de exercitare a direcţiei, controlului şi supravegherii lucrurilor celui aflat sub ocrotirea lor. Răspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil poate fi invocată de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia şi de succesorii săi în drepturi. Răspunderea în cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza în care două sau mai multe vehicule aflate în paza juridică a unor persoane diferite cauzează un prejudiciu unei terţe persoane, se va angaja răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 Cod civil şi paznicii juridici vor răspunde solidar conform art. 1003 Cod civil; In ipoteza în care vehiculele intrate în coliziune îşi cauzează reciproc prejudicii, au fost avansate trei soluţii: opinia conform căreia la stabiliea răspunderii trebuie să aplice aceleaşi reguli ca şi în situaţia în care prejudiciul se datorează culpei comune a făptuitorului şi a victimei; soluţia neutralizării reciproce a răspunderii pentru lucruri, conform căreia intervine o anihilare reciprocă a prezumţiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod civil şi, în consecinţă, se revine la regulile generale de răspundere pentru fapta proprie, în condiţiile art. 998-999 Cod civil; soluţia conform căreia, fiecare participant fiind în acelaşi timp victimă şi păzitor juridic al câte unui vehicul intrat în coliziune, poate invoca împotriva celorlalţi răspunderea reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod 231

civil. Fiecare păzitor juridic va fi obligat să repare prejudiciul suferit în urma coliziunii de către celălalt. Răspunderea în situaţia în care între victimă şi păzitorul juridic al lucrului există un raport contractual. Răspunderea pentru aceste prejudicii trebuie considerată o răspundere contractuală. Uneori se consideră că atunci când lucrul a cauzat o vătămare corporală sau moartea victimei, răspunderea părţii contractante căreia îi aparţine paza juridică a structurii lucrului este delictuală şi se angajează pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în cazul în care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuării unui serviciu gratuit şi benevol de către păzitorul juridic în favoarea victimei. In această situaţie se consideră că răspunderea păzitorului juridic al lucrului se va angaja pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în ipoteza în care victima a folosit clandestin lucrul aflat în paza juridică a unei alte persoane. Pentru soluţionarea acestei ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritară este aceea conform căreia se poate vorbi de răspundere a paznicului juridic numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil şi nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Condiţii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu, şi lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Efectele răspunderii. In cazul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru lucruri, victima are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al lucrului. In ipoteza în care lucrul cauzează paguba în timp ce paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparaţia de la păzitorul material în condiţiile dreptului comun (art. 998-999 Cod civil). Păzitorul juridic va avea o acţiune în regres faţă de păzitorul material al lucrului în situaţia în care s-ar fi putut angaja şi răspunderea celui din urmă pentru fapta proprie.

87) Reducţiunea liberalităţilor excesive. Reducţiunea este o sancţiune civilă care lipseşte de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donaţiile şi legatele), în măsura în care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege moştenitorilor rezervatari. Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care înfăţişează drepturile lor. Căile pe care se realizează reducţiunea � reducţiunea nu operează de drept ci trebuie cerută. Ea se poate realiza atât prin acordul rezervatarilor cu cei gratificaţi (pe cale convenţională), cât şi pe cale judiciară. Reducţiunea pe cale convenţională se realizează în cazul în care rezervatarii, pe de o parte, şi donatarii şi legatarii gratificaţi de defunct, pede altă parte, ajung la o înţelegere în legătură cu liberalităţile excesive care încalcă rezerva succesorală. Reducţiunea judiciară survine de regulă atunci când bunurile de care defunctul a dispus prin liberalităţi se află în 232

reducţiunea donaţiilor se face şi prin echivalent în următoarele cazuri: în cazul în care donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport. înfiinţarea unei persoane judice noi. transmiterea drepturilor şi obligaţiilor personelor judice care au fuzionat 233 . Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive: legatele se reduc înaintea donaţiilor. Acţiunea în reducţiune este o acţiune personală şi patrimonială. acţiunea în reducţiune este divizibilă şi nu se poate porni decât în limitele porţiunii cuvenite rezervatarului reclamant. reducţiunea are ca efect rezoluţiunea acestora. În cazul donaţiilor. în ordinea inversă a datei lor. în cazul în care bunul donat a fost un bun fungibil şi consumptibil. Prin reorganizare persoanele juridice pot ţine pasul şi cu transformarea determinată de introducerea în activităţile economico-sociale. rezervatarii fiind în drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donaţiilor excesive. este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani. în cazul în care donatarul a înstrăinat obiectul donaţiei sau l-a grevat cu sarcini înaintea deschiderii moştenirii. Efectele reducţiunii În cazul legatelor. în funcţie de faptul dacă depăşeşte în întregul ei cotitatea disponibilă sau numai în parte. iar aceştia din urmă au interesul de a cere să li se predea bunurile respective. a descoperirilor ştiinţei. Este un proces de adaptare a acestora la realităţile economico-sociale. De aici decurg următoarele consecinţe: acţiunea în reducţiune nu poate fi formulată decât de cel în prejudiciul căruia s-a făcut liberalitatea. începând cu cea mai nouă. legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. iar partea supusă reducţiunii (ceea ce excede limitele cotităţii disponibile) este mai mică de jumătate din valoarea imobilului. Pentru admiterea acţiunii în reducţiune. Reducţiunea donaţiilor se face în natură. 88) Reorganizarea persoanei juridice. reducţiunea duce la caducitatea totală sau parţială a acestora. Această rezoluţiune poate fi totală sau parţială. în cazul în care donaţia este făcută unui succesibil fără scutire de raport şi priveşte un imobil. Prin excepţie. aflate în continuă schimbare şi perfecţionare. în funcţie de faptul dacă încalcă în întergul lor sau doar în parte rezerva succesorală. în cazul în care bunul donat a pierit din culpa donatarului.posesia altor persoane decât rezervatarii. donaţiile se reduc în mod succesiv. Efectele : încetarea existenţei persoanelor judice care au fuzionat . a invenţiilor şi inovaţiilor se înfăptuieţte prin comasare şi divizare. Comasarea se bazează pe două căi:---fuziunea si absorbţie Fuziunea – modalitate de organizare prin care două sau mai multe persoane judice se unesc pentru a forma o persoană judică nouă. patrimoniul altei persoane judice formând astfel noi persoane juridice. COMASAREAforma de reorganizare prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc sau una blochează în patrimoniul saă. rezervatarii trebuie să facă dovada încălcării rezervei prin liberalităţile făcute de defunct.

Are loc o trasmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor desprinse către persoanele existente sau care astfel iau fiinţă. însî cu un patrimoniu mărit. Divizarea totală – modalitate de reorganizare prin care întregul patrimoniu al unei persoane juridice este împărţit în fracţiuni şi transmis altor persoane juridice existente sau care iau fiinţă. dizolvare. organizarea de sine stătătoare şi scopul persoanei juridice absorbante nu se modifică. transformare. Divizarea poate fi:parţială sau totală Divizarea parţială – modalitatea prin care una sau mai multe fracţiuni din patrimoniul unei persoane juridice sunt deprinse. Persoana juridică îşi încetează existenţa prin unul din următoarele modalitati: desfiinţare. Acest lucru este adesea foarte greu de realizat motiv pentru care în practicp se permite ca prin actul care hotărăşte divizarea totală să se poată stabili şi alte proporţii ţinând cont de contractele aferente unei părţi din patrimoniu pentru a nu se aduce prejudicii partenerilor de afaceri. persoană judică ce a suferit o divizare totală. Efecte . Desfiinţare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fost înfiinţate prin actul de dispoziţie al autorităţiilor publice competente. Patrimoniul persoanei judice absorbante poate să fie dat . Efecte: încetarea existenţei persoanei juridice al cărei patrimoniu a fost absolvit. DIVIZAREA. continuarea existenţei persoanei judice absorbante. însă cu un patrimoniu diminuat. persoanele judice al cărui patrimoniu a fost absorbit de patrimoniu altei persoane judice. Efectele: persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare parţială îşi continuă existenţa . Are loc o transmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor rezultate prin divizarea totală către persoanele juridice existente sau care astfel se înfiintează.forma de organizare prin care patrimoniul unei persoane juridice este împărţit parţial sau total în mai multe fracţiuni care sunt transmise altor persoane juridice existente sau care astfel se înfiinţează. fiind apoi transmise altor persoane judice existente sau care astfel se înfiinţează. Fracţiunile desprinse din patrimoniul persoanei judice pot fi absorbite de patrimoniul altor persoane judice sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. Reorganizare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fuzionat. Regula este că patrimoniu trebuie împărţit în părţi egale. are loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniului absolvit către persoanele fizice absorbante. Fracţinunile rezultate în urma divizării totale pot fi absolvite de patrimoniile unor persoane juridice existente sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. Autoritatea care a dispus înfiinţarea unei persoane judice este competentă să dispună şi înfiinţarea acesteia prin înfiinţarea unui act. reorganizare. Absorbţia – modalitate de organizare prin care o persoană judică înglobează în patrimoniul său patrimoniul altei persoane judice care astfel îşi încetează existenţa. unul nou diferit de al lor ori să înglobeze în el scopurile persoanelor judice fuzionate. mai mare sau mai mic ca al persoanei absorbite.către persoana judică nou formată. persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare totală îşi încetează existenţa. scopul persoanei judice nou formată poate să fie a oricăreia dintre persoanele judice care au fuzionat. 234 .

prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. uzufruct. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. Legea 31 / 1990. indiferent de izvorul lor.89) Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. izvoare de drept civil ( codul familiai. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. art. 1 Cod procedura civila ). pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC. care . 428 Codul civil. 1. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica.desi imprescriptibila extinctiv. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. se stinge prin prescriptie. etc. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. intemeiata pe dreptul de proprietate privata. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. 561 alin. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. uz abitatiune. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. servitute si superficie”. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . de principiu. cuprinsa in art. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. Existenta principiuliu rezulta pe de o 235 . actiunea confesorie. alineatul 1. Sunt de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art.

indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). avand un obiect nepatrimonial. a curgerii termenului de prescriptie. Acest termen este general. limitative prevazute de lege. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “.parte din interpretarea per a contrario a art. de drept. uzufruct. care sunt prescriptibile. 60 alin. 3 alin. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. 55 alin. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. aplicabile actiunilor personale. inseamna ca “Dreptul la actiune. 7 alin. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. regula generala. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. uz. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. Principalele actiuni. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata. actiunea in stabilirea paternitatii ( art. Pe de alta parte. abitatie. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . iar potrivit art. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul 236 . Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. alin. Acest termen este stabilit de art. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. actiunea in tagada paternitatii ( art. In concluzie. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. 1 Decretul 167 / 1958 ).. 1 Codul familiei ). Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. 21 Codul familiei). intemeiate pe drepturi de creanta Regula generala potrivit art. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. expres exceptiile de la acest principiu. actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. 21 Decretul 167 / 1958 ). actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . sub sanctiunea pierderii acestui drept. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. 1. din totalul actiunilor reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive. Acest termen se obtine prin “scaderea” . servitute si superficie” ( art. pe timpul cat dureaza situatiile.

consta in reluarea cursului prescriptiei. suspendarea nu produce nici un efect juridic.Potrivit art. oprit. Repunerea in termen. Pentru perioada anterioara cauzei. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. prescriptia este stearsa. Cauze de intrerupere sunt potrivit art.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. din motive temeinice nu a putut formula 237 . Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. in asa fel incat. printr-o hotarare definitiva. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. este efectul precizat in art. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. Pe durata cauzei de suspendare. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. din momentul in care produce. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. adica inlaturata. ori sa incuviinteze executarea silita “. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. Cererea de chemare in judecata. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. in esenta. pe toata aceasta perioada. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. Potrivit art. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. 15 alin.dreptului la actiune. Ca si in cazul suspendarii. 15 alin. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. 19 din Decretul 167 / 1958 : “instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. posterior intreruperii. prin urmare. actiunea sa fie admisa. din momentul in care el fusese blocat. Ulterior cauzei de suspendare.

astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. rezulta principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale. 475 si 480 C. decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege”. Principiul libertatii de a dispune de propriile bunuri si limitarea acesteia prin dispozitiile legale referitoare la rezerva. dar ca aceasta libertate nu este nelimitata. In esenta. in fond. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. Art. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. Moştenitorii rezervatari. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni. Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul. Din dispozitiile art. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. sunt exclusive pentru culpa. 90) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie-In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. civ. din anumite ratiuni. Asemenea imprejurari. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). Domeniul. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. putand fi ingradita prin dispozitii legale in anumite cazuri. nejustificat. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe zile Art. 1889 dispune ca “prescriptia nu se socoteste castigata. termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni. 1887 Cod civil prevede ca “ termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. Efectul repunerii in termeni-Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. care. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si .actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). cererea de chemare in judecata. in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si pe zile pline ). in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ). 19 alin.Printre dispozitiile legale care limiteaza dreptul de a dispune de propriile bunuri se enumera si cele referitoare la 238 . 100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila. Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”. el se va implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna . pentru ca se plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv” ( adica pe zile libere ). desi termenul de prescriptie a expirat.

prevazand ca in cazul in care cel despre a carui mostenire este vorba lasa in viata rude apropiate (descendeti sau parinti) ori sot supravietuitor. Principiul este ca nu se pot face liberalitati (donatii si legate) in favoarea rudelor sau sotului supravietuitor decat in limitele in care pot fi facute si tertilor. cum ar fi. iar nu de la data actului de dispozitie. civ.). caci numai liberalitatile sunt periculoase pentru mostenitori putand vida patrimoniul succesoral. civ. care intotdeauna aduc ceva in schimbul bunului instrainat. spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxone. Lucru firesc. Proportia cotitate disponibila -. pot deveni straini de mostenire prin vointa lor (art. nefiind luati in calcul la stabilirea rezervei. De aceea. nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit intre vii (donatii) sau mortis causa (legate) decat in limitele unei anumite cote-parti din patrimoniul sau (art. corelativ. 2 din Legea nr. Regulile referitoare la rezerva succesorala impun ca o parte a mostenirii -. iar nu si prin acte cu titlu oneros. de o inalienabilitate sau insesizabilitate a a cotei parti reprezentand rezerva . Intinderea rezervei si. adica in limitele cotitatii disponibile . Se observa ca legea limiteaza doar dreptul de a dispune prin liberalitati (acte cu titlu gratuit). Codul civil si legislatia adiacenta nu se refera decat indirect la rezerva. conform normelor mostenirii testamentare . cotitatea disponibila -. Rezervatarii gratificati pot cumula rezerva si cotitatea disponibila. care confera libertate deplina de a dispune mortis caus. rezervatarii fiind liberi sa renunte la mostenire. Partea din patrimoniul succesoral de care de cujus poate dispune neingradit se numeste cotitate disponibila. se considera ca datoria sociala si familiala de a transmite rudelor apropiate (si sotului supravietuitor in dreptul nostru) o parte a bunurilor facand parte din lasamantul succesoral prevaleaza asupra libertatii de a dispune dupa bunul plac de propriile bunuri. ca si al Codului civil roman. 319/1944). rezerva -. rezulta ca nu poate dispune si care revine in temeiul legii rudelor sale cele mai apropiate si sotului supravietuitor se numeste rezerva. elementul obiectiv ca a lasat succesibili rezervatari. Iar. de mostenitorii cu care 239 . pastrand un anumit echlibru intre ei . Rezerva si cotitatea disponibila se exprima ambele prin fractiuni din unitatea care este patrimoniul defunctului . rezerva avuta in vedere este cea care se raporteaza la patrimoniul dispunatorului de la data deschiderii mostenirii. Faptul ca o mostenire are sau nu o parte rezervata se stabileste si in functie de elemente cu totul straine vointei dispunatorului. si art. sa se defere dupa normele mostenirii legale si doar cealalta parte a mostenirii -. 696 C. cu atat mai putin. de pilda. a cotitatii disponibile difera in functie de gradul de rudenie si de numarul rezervatarilor. implicit. in plus. In sistemul Codului civil francez. dupa vointa defunctului. nu se poate vorbi pe timpul vietii celui despre a carui mostenie este vorba de o indisponibilizare sau.rezerva. iar partea de care. Rezerva protejeaza pe rezervatari nu numai contra liberalitatilor facute tertilor straini de mostenire. 841 si 843 C. iar in cazul sotului supravietuitor. iar nu si actele cu titlu oneros. dar si contra celor facute in favoarea unuia sau altuia dintre acestia peste limitele cotitatii disponibile. prin mecanismul subrogatiei reale pastrand continutul valoric al patrimoniului celui care le incheie.

Dupa deschiderea succesiunii. care reglementeaza mostenirea legala -. Caracterul de ordine publica al dispozitiilor legale referitoare la rezerva nu atrage insa sanctiunea nulitatii absolute a actului care o incalca. Pentru a putea beneficia de rezerva. -.vine in concurs. civ. 843 C. 669. Cu alte cuvinte. 670 C. roman -. 1 din Legea nr. nu pot beneficia de rezerva. si art. care reglementeaza „partea disponibila a bunurilor” . iar nu individuala. cu consecinta cresterii corespunzatoare a partii cuvenite rezervatarilor cu titlu de mostenire legala . nici mai putin decat „un drept real in si asupra chiar a bunurilor succesiunii” . C. civ. cu respectarea valorica a rezervei. fie strainilor. reglementarea legala fiind in folosul. n. civ. S-a remarcat in acest 240 . si art. iar nu pe dispozitiile art. ori chiar prin conferirea legatarilor beneficiari ai cotitatii disponibile a dreptului de a-si alege singuri bunurile succesorale pe care le doresc. rezerva este recunoscuta ca fiind colectiva. neputand fi restransa in nici un fel prin conferirea vreunui drept de uzufruct sau folosinta in favoarea unei alte persoane ori prin grevarea cu sarcini a rezervatarilor . 913 al Codului Napoleon (art. 841 C.) ”. succesibilii trebuie sa vina efectiv la mostenire.Intr-o celebra formulare care a facut cariera. in limitele acestei cotitati. in sensul ca regula potrivit careia rezerva este datorata in natura (infra nr.In mod traditional. Este o parte a succesiunii. Este colectiv. daca s-a dispus de ea (s. 696 C. nimic nu impiedica pe dispunator sa micsoreze cotitatea disponibila. rezerva revine celor indreptatiti in deplina proprietate. conferind nici mai mult. Datorita caracterului de mostenire legala. Principiul caracterului de ordine publica al rezervei are totusi o anumita suplete. Casatia franceza a subliniat cu mult timp in urma ca „art. cat si in privinta intinderii drepturilor acestora in sensul ca nu pot fi micsorate. n. de la caz la caz. 319/1944 -. Intelegerile anterioare deschiderii mostenirii dintre dispunator si rezervatari cu privire la intinderea rezervei sunt nule ca pacte asupra unei succesiuni viitoare. Drepturile succesorale ale rezervatarilor se intemeiaza pe dispozitiile art. reductiunea in limitele cotitatii disponibile. civ. rezerva este partea de succesiune ramasa dupa deducerea cotitatii disponibile de care. Ea reprezinta o cota-parte din mostenire (pars hereditatis). Renuntatorii fiind straini de mostenire (art.399) poate fi ocolita de dispunator prin alcatuirea loturilor ce revin mostenitorilor sai. cel despre a carui mostenire este vorba a putut dispune prin liberalitati (donatii si legate). 2 din Legea nr. diminuata cu aceasta parte. Partea de mostenire ramasa dupa deducerea liberalitatilor facute de defunct in limitele cotitatii disponibile se transmite celor in drept ca mostenire ab intestat. 841. ci o sanctiune specifica -. care determina portiunea de bunuri pe care tatal si mama pot sa le doneze fie copiilor peste partea lor. D. Daca nu poate micsora rezerva.). in schimb. Dispozitiile legale referitoare la rezerva se impun in mod imperativ celui despre a carui mostenire este vorba atat in privinta succesorilor care au acest drept. iar nu contra lor. intrunind toate conditiile cerute de lege. rezervatarii pot renunta la rezerva in tot sau in parte. n. in timp ce cotitatea disponibila se transmite conform regulilor mostenirii testamentare .). asa cum s-a afirmat . 319/1944 -. rezulta ca rezerva nu este altceva decat succesiunea insasi.

care o vor imparti intre ei conform regulilor mostenirii legale. care este rezerva. rezerva colectiva se va imparti intre rezervatari (si acet lucru este o consecinta care decurge direct din caracterul colectiv al acesteia si din faptul ca rezervatarii culeg ab intestat aceasta parte a mostenirii) conform cotelor de mostenire legala . suma scazandu-se din intreg. Aceasta caracteristica a rezervei este deosebit de importanta mai ales in dreptul nostru. una este stabilirea rezervei globale 241 . pe de o parte. diferenta dintre intreaga masa succesorala si cotitatea disponibila in raport cu sotul supravietuitor. dupa cum vom vedea si dupa cum este logic. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu alti rezervatari pentru stabilirea cotelor de mostenire cuvenite celor cu vocatie succesorala se va proceda mai intai la stabilirea rezervei sotului supravietuitor. dupa deducerea cotitatii disponibile stabilita potrivit dispozitiilor art. raporturile dintre rezervatarii chemati la mostenire pentru atribuirea acestei rezerve conform regulilor mostenirii legale. aceasta se atribuie sotului supravietuitor. partea ramasa. 843 C. dupa determinarea rezervei globale. Nesocotindu-se aceasta caracteristica a rezervei. 2 din Legea nr. l-a ridicat pe sotul supravietuitor la rangul de mostenitor rezervatar care poate veni la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali rezervatari sau chiar nerezervatari.sens ca „legiuitorul nu stabileste rezerva pe cale de atribuire individuala. spre deosebire de Codul Napoleon. adica intreaga masa succesorala (nu deducand din intreg rezerva sotului supravietuitor si calculand rezerva celorlalti mostenitori la restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor). fiind dedusa din intreaga mostenire. suma. iar nu direct confirm cotelor avute in vedere la stabilirea rezervei globale. daca defunctul lasa doi sau mai multi rezervatari. civ. iar pe de alta parte diferenta dintre restul ramas dupa deducerea rezervei sotului supravietuitor si cotitatea disponibila in raport cu ceilalti rezervatari. trebuie sa distingem. ci se margineste a arata masura in care si felul cum se determina cotitatea disponibila lasand ca masa rezervata sa se defere potrivit regulilor privitoare la mostenirea ab intestat catre rudele chemate in puterea legii si numai catre cele care accepta mostenirea” . pentru stabilirea partii rezervate a mostenirii (rezerva globala) si cotitatea disponibila. care. se atribuie global rezervatarilor. Corect ar fi sa se insumeze rezervele calculate in raport cu fiecare categorie de rezervatari. 841. trebuind sa fie acelasi. iar cota parte-rezultata se atribuie acestora. care reprezinta rezerva colectiva. si art. iar nu prin atribuirea directa a cotelor reprezentand. iar pe de alta parte. raporturile dintre fiecare categorie de rezervatari venind la mostenire si beneficiarii liberalitatilor facute de defunct (donatii si legate). Cu alte cuvinte. Asadar. 319/1944. dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. pe de o parte. influentind direct sistemul de calcul al cotelor de mostenire. se va scadea din intreg rezultand cotitatea disponibila. iar ceea ce rezulta este cotitatea disponibila a mostenirii. se insumeaza rezerva atribuita sotului supravietuitor cu rezerva celorlalti rezervatari. sistemul de referinta. in dreptul nostru. raportat la cota-parte ramasa se calculeaza rezervele celorlalti rezervatari.

nu face altceva decat sa stabileasca implicit cota-parte din mostenire care este sustrasa vointei dispunatorului. iar nu direct rezerva prevazuta la art. 841. neexistand o reglementare intermediara (intre mostenirea testamentara si mostenirea legala). desi in formularea initiala textul se referea doar la copiii legitimi (nascuti din casatorie). ci se refera doar la faptul ca in prezenta rezervatarilor cotitatea disponibila „nu poate depasi” cutare sau cutare procent din mostenire (art. 841 C. in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului. 841 C. acest principiu cunoaste ti unele exceptii care il fac mai suplu. daca lasa trei sau mai multi copii. Este datorata in natura-In principiu. bunurile care compun rezerva trebuie sa fie cele apartinand defunctului. se aplica tuturor copiilor.si alta este atribuirea acesteia rezervatarilior. rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil. legea. asa cum am precizat. civ. 1/3 din mostenire. 319/1944). partea de mostenire care se defera ab intestat mai mare decat rezerva (conceputa ca plafon minim. rezerva nu poate fi decat globala. Dar ceea ce se sustrage vointei dispunatorului nu poate fi impartit decat conform regulilor mostenirii legale. adica succesorii lui in drepturi. nu fix).319/1944. 2 din Legea nr. ceea ce inseamna ca poate fi mai mica decat maximul prevazut de lege. Implicit. pe cand cea a sotului supravietuior ar fi individuala. dar rationamentul se intemeiaza probabil pe faptul ca sotul supravietuitor nu poate fi decat unul singur. rezervatarii fiind mostenitori ai acestuia. 843 C. daca lasa un copil. ca urmare a faptului ca nu mai exista nici o diferenta de statut juridic intre copiii nascuti din casatorie si cei dinafara casatoriei. civ. plafonand dreptul de a dispune prin liberalitati al celui despre a carui mostenire este vorba. si art. caci atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. Nu se ofera argumente. La ora actuala. Asa cum am vazut mai sus. din casatorie. 1 din Legea nr. Potrivit art. 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii. incluzand si rezerva sotului supravietuitor (care. Nu este lipsit de smnificatie faptul ca legea nu reglementeaza nicaieri care este cota individuala de mostenire care revine rezervatarilor. 1/4 din mostenire. civ. cat si in cazul in care se pune problema reductiunii liberalitatilor excesive. Afirmatia si rationamentul nu sunt insa acceptabile. 2 aceeasi din lege). dinafara casatoriei 242 . daca lasa doi copii. pot cere atat la partaj. Toti autorii sustin in doctrina romana ca rezerva descendentilor si ascendentilor privilegiati este comuna . predarea in natura a unei cantitati de bunuri succesorale echivalente cotei ce le revine din mostenire. va primi din rezerva globala cota legala de mostenire prevazuta la art. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi: 1/2 din mostenire. dreptul comun in materie succesorala. In aceasta calitate. De aceea se poate afirma ca „intinderea rezervei considerata in ansamblul sau se deduce prin simpla sustragere” (este vorba de sustragerea de la regulile mostenirii testamentare. conform vointei defunctului). oricum. Altfel spus. Descendentii-Cuantumul rezervei. dispozitiile art. iar nu doar simpli creditori ai unui drept de creanta. ramanand guvernata de regulile devolutiunii legale a mostenirii in favoarea rezervatarilor. iar in mod corelativ..

conform regulilor devolutiunii legale. pe de o parte.) care. 841 C.sau a caror rudenie a rezultat din adoptie. intrucat sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. calculul se va face in functie de numarul tulpinilor. renuntarea sau nedemnitatea unora dintre acestia profitand celorlalti rezervatari. copii ai unui fiu predecedat. rezerva este determinata global la data deschiderii succesiunii in functie de numorul copiilor defunctului. civ. iar nu de 1/4 din mostenire). 842 C. civ. aproape unanim. fara luarea in considerare a evenimentelor ulterioare. civ. nepoti.. Argumentele aduse in sprijinul acestei solutii. prin ipoteza. avand la randul sau copii. iar la mostenire vin si unul sau mai multi copii ai defunctului care i-au supravietuit. Daca unul dintre copiii defunctului este predecedat. francez (art. solutia fireasca ar fi ca acestia sa nu fie luati in calcul la stabilirea cotiatii disponibile si a rezervei. 841 C. este acela al numarului de copii (fii si fiice) lasati de defunct la data decesului. Stabilirea rezervei in cazul in care exista copii predecedatii. ar veni in mod subsecvent la mostenire). care prevede ca elementul determinant pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii (si. lucru evident inacceptabil . roman) se refera la copiii „lasati” de defunct. atunci cand defunctul a avut un fiu. Principiul stabilit de art. 913 C. s-a pus problema daca se iau in calcul numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si cei care nu vin la mostenire. iar pe de alta parte faptul ca ar asigura o mai buna protectie familiei si ca acela care renunta la mostenire o face mai degraba in folosul coerezilor decat in ideea de a favoriza un strain. in viata la deschiderea mostenirii. Oricum. civ. considera ca la stabilirea rezervei nu pot fi luati in considerare decat 243 . de pilda. si anume. iar la mostenire vin in nume propriu cei trei copii ai acestuia (cotitatea disponibila va trebui sa se inscrie in limita a 1/2. fiind renuntatori sau nedemni. La noi. 841 C. Stabilirea rezervei in cazul cand exista descendenti renuntatori sau nedemni. a rezervei) este numarul copiilor „lasati de defunct”. caci a admite contrariul ar insemna sa se accepte ca actiunea in reductiune ar putea profita si nerezervatarilor (care. renuntatorul fiind luat n calcul la stabilirea rezervei . stranepoti etc. daca la mostenire vine un fiu al defunctului si doi nepoti. prin „copii” se inteleg descendentii de orice grad ai defunctului (fii. acesta neavand de unde sti ce vor face succesibilii dupa deschiderea mostenirii. acesta este predecedat. Pornind de la formularea art. cotitatea desponibila a mostenirii nu poate depasi 1/3 din masa succesorala. vin la mostenire. practica judiciara si doctrina. Calculul se va face tot pe tulpini chiar si in cazul in care nu sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. ca textul art. respectiv a rezervei. jurisprudenta franceza se situeaza in mod traditional pe pozitia ca rezerva trebuie calculata dupa situatia familiei la momentul deschiderii mostenirii. Cu toate acestea. implicit.. cum se intampla. Asa cum precizeaza art. pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii. De exemplu. In aceasta conceptie. Dat fiind ca renuntatorii sau nedemnii sunt straini de mostenire. au fost considerate neconvingatoare de doctrina. deoarece contrazic principiul ca renuntatorul este considerat a nu fi fost niciodata mostenitor . solutia este inaplicabila in cazul in care renuntatorul sau nedemnul ar fi singurul rezervatar. civ.

daca defunctul nu ar fi facut legatul. 673 C. ale carui drepturi succesorale ab intestat. include pe mama si pe tatal defunctului. In masura in care. Concursul cu colateralii privilegiati. civ. rezerva parintelui sau ramanand intangibila. fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. acestia din urma pot fi exherdati prin liberalitati in intregime de cel despre a carui mostenire este vorba. Mutatis mutandis. adoptatorii vor lua locul parintilor firesti. colateralii privilegiati au dreptul la diferenta pana la limita maxima a cotitatii disponibile.. neprotejat insa de vreo rezerva. face ca drepturile celorlalti sa sporeasca in mod corespunzator datorita caracterului colectiv al rezervei. Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora (supra nr. In randul mostenitorilor rezervatari art. de exemplu. parintii fiind insa rezervatari sunt in drept sa pretinda reductiunea liberalitatilor care le incalca rezerva. Ascendentii privilegiati-Cuantumul rezervei. fara insa a putea cere parintilor vreo restrangere a rezervei. ar fi fost. rezerva fiind de 1/2 sau 1/4 din mostenire. Daca parintii defunctului vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. care beneficiaza de o rezerva de 1/4 din succesiune. dar rezervatari nu sunt decat cei dintai. va fi nevoit sa se multumeasca doar cu 1/12 din mostenire. Si in acest caz se pune problema calcularii rezervei in cazul renuntarii sau nedemnitatii unuia dintre parinti. 2 din Legea nr. Asa. liberalitatile nu consuma cotitatea disponibila in intregime. Rezerva parintilor defunctului. daca la mostenire vine tatal defunctului. aceasta cuvenindu-li-se in intregime . Este vorba asadar de parintii defunctului. ca si cea a descendentilor. 83 si urmat. 843 C.1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor. rezulta ca. in mod corelativ. solutia va fi identica celei przentate mai sus in cazul descendentilor. Sotul supravietuitor-Cuantumul rezervei. conform art. fratele defunctului. 843 C. Stabilirea rezervei in cazul in care unul dintre parinti este renuntator sau nedemn. In cazul filiatiei rezultate din adoptie. in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor. difera in functie de faptul daca la mostenire vin ambii sau doar unul dintre acestia.descendentii defunctului care vin efectiv la mostenire. rezerva este de 3/4 din mostenire). 319/1944. indiferent de numarul acestora. daca acesta nu lasa descendenti. care nu sunt rezervatari. cote 244 . adica doar cu diferenta dintre valoarea maxima a cotitatii disponibile si valoarea legatului facut de defunct(3/42/3=1/12). de 3/4 din mostenire. civ. iar nu si cei renuntatori sau nedemni . daca raman trei sau mai multi copii. atata timp cat cel putin trei raman mostenitori (reamintim. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste !/2 din mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte. Fara indoiala ca in cazul in care defunctul lasa patru sau mai multi copii renuntarea sau nedemnitatea unuia sau altuia dintre acestia. Din dispozitiile art. Conform art. un frate al acestuia si un legatar al carui legat echivaleaza cu 2/3 din succesiune (care nu consuma intreaga cotitate disponibila de 3/4).. prin vointa dispunatorului. civ. liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art.).

corelativ. cat si de beneficiari ai cotitatii disponibile a mostenirii. iar nu legala. iar nu legala. Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de: 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4). rezerva) nu este stabilita in considerarea 245 . doar cu parintii. iar nu si atunci cand mostenitorii legali ai defunctului sunt ei cei gratificati prin liberalitati si prefera sa renunte la calitatea de mostenitor legal in favoarea celei de gratificat (donatar sau legatar) beneficiar al cotitatii disponibile a mostenirii. care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali). existand o parte de mostenire care se defera potrivit regulilor mostenirii ab intestat . daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3). nici o cotitate disponibila (si. 1/4 si 3/8 functioneaza doar atunci cand concureaza efectiv cu mostenitorii legali ai defunctului. asa cum s-a sustinut in doctrina . (infra nr. care a opat pentru calitatea de mostenitoare testamentara. venind in concurs la partea rezervata a mostenirii. care renunta la aceasta din urma calitate. iar fiului defunctului 15/32 (3/4 x 5/8). 1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati. urmand a fi tratat ca orice alt donatar sau legatar . Desi textele legale nu sunt suficient de explicite . parintii si o sora a defunctului instituita legatara universala. asa cum am vazut (supra nr. rezerva globala a mostenirii este de 5/8 (1/8 + 1/2). afara de cazul cotitatii disponibile speciale reglementate de art. fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2). Stabilirea rezervei in functie de titlul de mostenire al celor care vin la succesiune. 1/6. atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor si un fiu al defunctului instituit ca legatar universal. Afirmatia se verifica prin faptul ca. ci de 1/4. in final sotului supravietuitor revenindu-i 5/32 din mostenire. 939 C.104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. care opteaza pentru calitatea de mostenitoare testamentara. iar fiului defunctului 27/32 (rezerva de 15/32 + cotitatea disponibila de 12/32). 3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4). civ. 1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire. De pilda. atunci cand la mostenire vin sotul supravietuitor. acestia pot veni la mostenire atat in calitate de mostenitori legali rezervatari. iar nu si cu sora defunctului. se poate trage totusi concluzia ca rezerva sotului supravietuitor in procentele de 1/8. 412 si urmat. Din punct de vedere juridic. De pilda. cotitatea disponibila de 3/8 (12/32) revenind tot fiului defunctului in calitate de legatar. 1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati. care se defera conform regulilor mostenirii legale.care. nu este nici o diferenta intre situatia in care cotitatea disponibila a mostenirii revine prin liberalitati unui tert strain de mostenire sau unui mostenitor legal. rezerva sotului supravietuitor nu va fi de 1/6 din mostenire. lucru ingaduit de lege. din care sotului supravietuitor ii va reveni 5/32 (1/4 x 5/8). Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu alti rezervatari (descendentii sau parintii defunctului) gratificati de de cujus prin donatii sau legate.).

nefiind luate in calcul la stabilirea rezervei intrucat parintii nu au nici o vocatie la ele. Asa cum am vazut (supra nr. 841 C. 5 din Legea nr. alaturi de acestia.000 lei.). si cu mostenitorii legali nerezervatari. defunctul lasa la moartea sa bunuri in valoare de 100. precum si asupra darurilor de nunta.persoanei celor gratificati prin liberalitati. rezerva sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu intreaga mostenire. ci intotdeauna 246 . peste partea sa succesorala legala. Daca insa defunctul a dispus prin liberalitati de aceste bunuri. Potrivit acestei conceptii. Daca insa sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari.108 si urmat. Corelatia dintre rezerva sotului supravietuitor si drepturile sale speciale conferite de art.000. 319/1944. Fara indoiala ca in cazul in care sotul supravietuitor este singurul rezervatar. Astfel. 5 din Legea nr. art.500. rezerva sotului supravietuitor neputand fi imputata nici asupra rezervei celorlalti rezervatari. s-a apreciat ca sar pune problema daca rezerva lui se deduce (imputa) din rezerva celorlati rezervatari sau din cotitatea disponibila a mostenirii. acestea revin toate sotului supravietuitor in temeiul art. aratandu-se ca problema este pusa gresit.500. care. raspunsul fiind ca imputarea s-ar face exclusiv asupra cotitatii disponibile . ci in functie de obligatiile familiale ale defunctului (privite in abstract. din cotitatea disponibila de 1/4 ramasa (25.000. drepturile succesorale ar terebui stabilite dupa cum urmeaza: se determina rezerva copiilor.000 lei.000.000 lei.000 lei) se deduce rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire. 5 din din Legea nr. nici asupra cotitatii disponibile. adica 75. se pare.). Problema care s-a pus in practica judiciara a fost daca dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor influenteaza (fiind luat in calcul) sau nu rezerva succesorala cand acesta vine la mostenire in concurs cu parintii celui decedat . o chestiune pe care practica (notariala si judiciara) si doctrina nu au sesizat-o sau. civ. Aceasta conceptie a fost criticata. dezafectandu-le scopului prevazut la art. daca. in speta este de 3/4 din mostenire (art. de exemplu. drept neingradit de lege. in orice caz. 319/1944. venind la mostenire impreuna cu beneficiarii liberalitatilor care alcatuiesc cotitatea disponibila a mostenirii sau. Problema imputarii rezervelor cand la mostenire vin alti rezervatari impreuna cu sotul supravietuitor. 319/1944 confera sotului supravietuitor un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. valoarea lor va fi luata in calcul la stabilirea rezervelor sotului supravietuitor si a parintilor defunctului. restul de 1/8 din mostenire (12. care se ridica la 12. 5 din Legea nr. 319/1944 in cazul in care vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului. iar la mostenire vin trei copii. Este.000 lei) revenind legatarului universal ca parte disponibila a mostenirii.) fata de o categorie de rezervatari sau alta. Solutia difera dupa cum defunctul a dispus sau nu in timpul vietii de aceste bunuri prin donatii sau legate . atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii defunctului. eventual (cand liberalitatile nu consuma in intregime cotitatea disponibila a mostenirii). in cazul in care defunctul nu a dispus in nici un fel prin liberalitati de bunurile in discutie. sotul supravietuitor si un legatar universal. nu au punctato inca suficient.

parintii defunctului si sora acestuia instituita legatra universala. acest sistem de calcul pare sa fie in prezent unanim acceptat. primind mai mult decat daca nu s-ar fi facut legatul . cat si ale beneficiarilor liberalitatilor care se inscriu in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. coform dispozitiilor art.asupra mostenirii in intregul ei . si pe un argument logic a pari. 843 C. ci si rezerva celorlalti rezervatari ale caror drepturi vor fi calculate nu din intreg. 1 lit. c din Legea nr. care se va deferi legatarei universale (daca sora defunctului a optat pentru calitatea de legatara. civ. Desi considerat imperfect chiar de autorul sau . 319/1944. In plus. in loc de 1/4. 319/1944) in cote egale de cate 1/2 x 3/4=3/8. raportata de asemenea la intreaga mostenire. calitate in care. In sistemul de calcul propus de noi se respecta nu numai cerintele argumentului de text mentionat mai sus. iar rezultatul se scade din intreg. cota rezervei sotului supravietuitor este egala cu cea a 247 . rezultand cotitatea disponibila a mostenirii de 1/4. cotele de mostenire se vor calcula dupa cum urmeaza: rezerva de !/4 a sotului supravietuitor raportata la intreaga mostenire (art. Am impartasit si noi initial aceasta conceptie. 1 si 2 din Legea nr. 1 lit. 407). pornindu-se de la constatarea ca aplicarea sistemului de calcul de mai sus poate conduce la rezultate inadmisibile. aceasta se va imparti intre sotul supravietuitor si parintii defunctului conform regulilor mostenirii legale (art. dedus din faptul ca daca in cadrul mostenirii legale drepturile succesorale ale sotului supravietuitor restrang drepturile celorlalti mostenitori legali. nu tine seama de caracterul colectiv al rezervei (supra nr. ci si cotitatea disponibila a mostenirii. in sistemul pe care il propunem. si art. ci si cele ale argumentului a pari. ne distantam critic de ea. acelasi lucru trebuie admis si in cadrul devolutiunii testamentare a mostenirii. 1 lit. in primul rand. considera rezerva sotului supravietuitor ca fiind de 1/6 din mostenire. civ. restrangere care in acest caz se refera atat la drepturile celorlalti rezervatari.319/1944) se insumeaza cu rezerva de 1/2 stabilita de art. Raportarea cotelor tuturor rezervatarilor la intreaga masa succesorala ni se pare mai potrivita si mai logica decat sistemul raportarii cotelor de rezerva la sisteme de referinta diferite. la o analiza mai atenta. Tinand seama de acestea. dar astazi. caci. In plus. instituirea legatarei face totusi ca cei favorizati sa fie parintii. Solutia a fost fundamentata pe un argument de text. 843 C. ar mosteni 1/3 din succesiune). ci din restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor . s-a avansat ideea ca rezerva sotului supravietuitor se va raporta la intreaga mostenire. b din Legea nr. rezerva revenind sotului supravietuitor restrangand nu numai rezerva parintilor. iar in al doilea rand. art. 319/1944 recunoscand sotului supravietuitor drepturi sucesorale „din averea celuilalt sot” (adica din intreg). micsorand nu numai cotitatea disponibila a mostenirii. 397). Obiectiunea este corecta si trebuie primita ca atare. asa cum am demonstrat mai sus (supra nr. in exemplul analizat. in sensul ca in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor. desi vointa dispunatorului a fost sa favorizeze prin legat pe sora sa. in favoarea parintilor. iar nu pentru cea de mostenitoare legala. in ceea ce priveste rezerva colectiva de 3/4 din mostenire.c si art. 2 din Legea nr.

decat daca sunt supuse reductiunii in favoarea rezervatarilor. cat si cele destinate infiintarii unei fundatii. Enumerare. care nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala. pentru rezervatari mostenirea este legala. iar nu si cele deferite cu titlu particular (legatele particulare).parintilor. fiind si acestea luate in calcul la stabilirea intregului in discutie. intregul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii nu se confunda cu bunurile pe care le lasa de cujus la data deschiderii mostenirii. Se includ in activul brut atat bunurile care formeaza obiectul legatelor sau instituirilor contractuale facute de defunct. este cu totul inexplicabila. mobile sau imobile). sora defunctului este mostenitor nerezervatar care poate fi exheredat in intregime. 248 . ce cuprinde doar bunurile defunctului care se defera prin succesiune. evident. iar pe de alta parte. Cu alte cuvinte. rational si juridic. argumentul ca. asa cum am vazut. ce nu cuprinde decat bunurile succesorale care se defera universal sau cu titlu universal. nici cu notiunea de masa partajabila. situatie care. Se pune intrebarea ce reprezinta acest intreg? Asa cum rezulta din dispozitiile art. este irelevant din moment ce. cotitatea disponibila a mostenirii care revine surorii legatare universale este mai mica decat cota legala a acesteia. 849 C. In cazul in care cel decedat este o persoana casatorita. fac parte din activul brut. activul brut al mostenirii va cuprinde cota-parte cuvenita acestuia din bunurile comune. Masa de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile este o notiune mai extinsa. cum este cazul unor drepturi reale ca uzufructul.. Reglementarile legale referitoare la cotitatea disponibila a mostenirii si la rezerva au ca obiect. in exemplul analizat. ci si impotriva donatiilor facute de acesta in timpul vietii. adica un patrimoniu reconstituit fictiv (contabil. Toate bunurile care se afla in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. iar nu si donatiile facute de acesta in timpul vietii. Masa de calcul si operatiunile pentru stabilirea acesteia. care se sting la data decesului titularului. in timp ce in sistemul criticat cota din partea rezervata a mostenirii care revine sotului supravietuitor (1/6) este mult mai mica decat cea revenind parintilor (5/12). In schimb. determinarea unor coteparti dintr-un intreg in functie de numarul si calitatea mostenitorilor rezervatari. civ. Stabilirea activului brut prin determinarea si evaluarea bunurilor lasate de defunct la data decesului-Determinarea bunurilor existente in patrimoniul defunctului. uzul sau abitatia. se exclud drepturile viagere. indiferent de natura lor (corporale sau incorprale. prin calcul pe hartie) . se poate spune ca masa de calcul (sistemul de referinta) pentru determinarea rezervei si a cotitatii disponibile a mostenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. caci rezerva protejeaza pe cei in drept nu numai contra legatelor facute de defunct. In fine. pe de o parte. nimic nu o impiedica pe legatara sa renunte la legat si sa primeasca cota legala de mostenire care este mai mare. desi. cum se intampla si in cazul in care mostenirea este numai legala. neexistand nici un principiu de drept care sa stabileasca intr-un fel sau altul ca gratificarea unui mostenitor legal nerezervatar trebuie sa asigure acestuia o cota mai mare de mostenire decat partea sa legala. ori al unor drepturi de creanta.

iar nu si asupra celor iesite legal din acesta . dupa cum activul depaseste sau nu pasivul. ci si impotrva celor facute de defunct in timpul vietii (donatiilor). cum este cazul obligatiei legale de intretinere). Iata de ce aceasta ordine a operatiunilor nu a putut si nu este acceptata. Se inscriu in aceasta categorie atat datoriile defunctului care raman in fiinta si dupa data decesului sau (nu si cele care se sting. Ansamblul datoriilor aferente patrimoniului defunctului la data decesului alcatuiesc pasivul succesoral. gajul creditorilor chirografari neputandu-se intinde (asigurandu-le satisfacerea creantelor) decat asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului lor. Deoarece rezerva protejeaza nu numai impotriva liberalitatilor mortis causa (legatelor). acestea avandu-si cauza in decesul lui de cujus sau in faptul ca sunt consecinta incheierii conturilor succesiunii . daca la activul brut s-ar reuni valoarea donatiilor facute de defunct si din rezultat s-ar scadea pasivul. cum este cazul cheltuielilor de inmormantare sau al cheltuielilor de lichidare si partajare a succesiunii. reunirea fictiva a donatiilor se face la un sold considerat a fi egal cu zero. scotandu-le de sub incidenta disozitiilor legale speciale . Estimarea acestor bunuri se va face dupa starea si valoarea lor de la data deschiderii mostenirii. ar insemna ca pasivul succesiunii (prin ipoteza. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vieti. Bunurile care nu au apartinut niciodata defunctului nu intra nici ele in calcul. acestea din urma trebuie luate in considerare la 249 . 8 si urmat. Intr-adevar. Situatia in care soldul este negativ. afara de cazul in care de cujus a dispus de ele prin legate. astfel incat valoarea acelor donatii consituie masa de calcul a succesiunii . chiar daca au ca obiect obligatii nascute dupa deschiderea mostenirii. operatiunea fireasca dupa stabilirea activului brut fiind cea a deducerii pasivului pentru a se determina activul net al masei de calcul si abia apoi reunirea pentru calcul a valorii donatiilor . Daca soldul activului net este negativ (pasivul depaseste activul). ar avea consecinte inacceptabile din punct de vedere juridic. care indica daca succesiunea este solvabila sau nu. cresterile sau scaderile valorice ulteriorare nefiind luate in considerare.). Reunirea fictiva -. De asemenea. Evaluarea activului brut. mai mare decat activul) sa fie suportat de donatari. efectuarea operatiunilor de stabilire a masei de calcul in ordininea prevazuta de art. Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut-Pasivul succesoral se deduce din activul brut.849 C. Pasivul se scade din activul brut al masei de calcul rezultand activul net al acesteia. ceea ce este inadmisibil. cum este cazul capitalului unei asigurari de viata ori al fructelor bunurilor succesorale culese dupa deschiderea mostenirii. cat si sarcinile succesiunii. sau drepturile sub conditie suspensiva care nu s-a indeplinit inaintea dschiderii mostenirii. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care soldul activului net este negativ (pasivul intrece activul brut). sensul notiunii. nu intra in activul brut drepturile alcatuind mostenirile anomale (supra nr. Bunurile facand parte din activul brut al masei de calcul trebuie sa fie estimate valoric pentru a se putea determina daca liberalitatile facute de defunct se inscriu sau nu in limitele cotitatii disponibile.cum este cazul rentei viagere. civ.

Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune părţii care nu-şi execută obligaţia. va fi egal cu zero -. Art. civ. civ. o cale nejustificată de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. supra nr. obligaţiile asumate prin convenţie. cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului. în mod culpabil. Rezoluţiunea judiciară-Potrivit art. Nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat. 849 C. în cazul în care nu se îndeplinesc. Rezoluţiunea contractului şi nulitatea-Deşi ambele au ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului. a obligaţiilor contractuale. atunci cand pasivul este mai mare decat activul brut. constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului. ar însemna să i se acorde o primă de încurajare. 422) se adauga „prin calcul” (art. legea recunoaşte instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii. să acorde un termen de graţie părţii acţionate. Pentru admiterea acţiunii având ca obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale. putând. Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului-În doctrină.stabilirea masei de calcul. Acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum şi de avânzii ei cauză. Astfel. Partea îndreptăţită trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativităţii contractelor. rezoluţiunea nu operează de drept. a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu. La activul net rezultat dupa scaderea din activul brut a pasivului succesiunii (care. între rezoluţiune şi nulitate există şi importante deosebiri. Cu alte cuvinte. garanţie a respectări contractului. după caz. Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic. împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte. de natură a contribui la executarea întocmai şi cu bună-credinţă. desfiinţare care produce efecte retroactive. În aceste condiţii. independente de 250 .) valoarea donatiei. pe cale judiciară sau convenţională. 1021 Cod civil. în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului. 849 C. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată. neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. pe când rezoluţiunea are ca premisă un contract perfect valabil încheiat.prevede acest lucru in mod expres. 91) Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. s-a afirmat că rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă. care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părţi.

Rezoluţiunea convenţionalăClauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. În cazul condiţiei rezolutorii. Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile. de îndată ce a expirat termenul de executare. În legătură cu toate pactele comisorii este necesar a fi făcută observaţia generală că singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea este creditorul care şi-a executat sau se declară gată să-şi execute obligaţiile. Pactul comisoriu de gradul III constă în clauza prin care se prevede că. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu mai mare severitate. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezoluţiunii. deşi obligaţia nu a fost îndeplinită la termen totuşi ea a fost executată înainte de a fi avut loc declaraţia de rezoluţiune. După modul în care sunt redactate. constatând îndeplinirea acestor condiţii. Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care părţile prevăd că. Instanţa sesizată de partea care nu şi-a executat obligaţia va putea totuşi să constate că. nu se va pune problema rezoluţiunii. Instanţa de judecată sesizată de una dintre părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata faptul că rezoluţiunea contractului a operat de plin drept. Dimpotrivă. Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor. ci aceea a riscului contractului. în cazul neexecutării obligaţiei. în condiţiile prevăzute de lege. Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic. pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractuală prin care părţile prevăd că. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o modalitate a contractului. rezoluţiunea se datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se pune în valoare la iniţiativa creditorului.voinţa debitorului. debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. contractul se consideră desfiinţat de drept. instanţa nu poate acorda un termen de graţie. în cazul pactului comisoriu. O asemenea stipulaţie are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului. urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără intervenţia instanţei de judecată. Aceasta înseamnă că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să acorde termen de graţie şi să se pronunţe referitor la oportunitatea rezoluţiunii contractului. străin de comportamentul debitorului şi nu are caracter sancţionator. în cazul în care una dintre ele nu execută prestaţiile ce le datorează. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. Instanţa judecătorească. Punerea în întârziere este foarte importantă. contractul se desfiinţează. fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. Înscrierea în contract a unui 251 . dar va putea să constate că rezoluţiunea nu a avut loc. rezoluţiunea depinde de un eveniment viitor şi nesigur. în cazul în care una dintre părţi nu îşi va executa obligaţiile sale. Astfel. contractul se consideră rezolvit de plin drept. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat.

urmare a caracterului retroactiv al rezoluţiunii. Debitorul care nu şi-a executat obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului. 1084 Cod civil. Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. regimul juridic al rezoluţiunii. ori este. 92) Riscul contractului. în cazul bunurilor imobile. De aceea. Rezoluţiunea produce efecte între părţile contractului şi faţă de terţi. el are dreptul să ceară. rezoluţiunea contractului are ca efect repunerea lor în situaţia anterioară. fiind de regulă ireversibile. cu excepţia faptului că desfiinţează contractul numai pentru viitor. Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. quam ipso habet”. pe lângă rezoluţiunea contractului. Se poate întâmpla însă că dintr-o 252 . în timp. Faţă de terţi. este normal ca şi cealaltă parte să fie exonerată de executarea obligaţiei sale corelative. Cu toate acestea.pact comisoriu expres nu înlătură posibilitatea acestuia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. terţii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bună credinţă (art. este un contract cu execuţie succesivă. În caz contrar. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului Ca efect al rezilierii. de exemplu. Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă. fără însă ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a executat până atunci. chiar dacă în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. în orice alt mod. obligarea debitorului la plata de daune interese. Contractul de închiriere. rămân definitiv executate. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părţile contractante printr-o clauză penală. conform art. atât pentru trecut (ex tunc). întinderea daunelor interese va fi stabilită de instanţa de judecată. resolvitur jus accipientis”. În doctrină s-a afirmat că. se poate spune că rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se numeşte reziliere. Efectul principal constă în desfiinţarea contractului. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea “nemo plus juris ad alium transfere potest. culpabilă de această neexecutare. părţile fiind ţinute să-şi restituie prestaţiile efcetuate în temeiul contractului desfiinţat. Când în cadrul unui contract sinalagmatic. Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligaţiei de către cealaltă parte. rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit. cât şi pentru viitor (ex nunc). conform principiului “resoluto jure dantis. rezilierii i se aplică. 1909 Cod civil). în cazul bunurilor mobile şi prin uzucapiune. o parte nu vrea să-şi execute obligaţia sa. efectele viitoare ale contractului încetează. Între părţi. Astfel. sub toate celelalte aspecte. Prestaţiile executate în trecut.

şi în dreptul civil modern. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilităţii fortuite de executare a obligaţiei ce revine uneia dintre părţi. adică să suporte riscul contractual. contractele sinalagmatice aveau la bază două stipulaţii independente. ceea ce înseamnă că locatorul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaş (art. neexecutarea obligaţiei uneia dintre părţi lipseşte de suport juridic obligaţia celeilalte care. deci res perit emptori. prin caz fortuit. astfel. însă nu în exprimarea extracontractuală de res perit domino. Imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiei debitorului lipseşte de cauză obligaţia creditorului. libera pe vânzător. una dintre părţi să se afle în imposibilitatea de a-şi executa obligaţia. Problema suportării riscurilor contractuale a fost soluţionată diferit în decursul timpului. de exemplu. În dreptul roman. 1423 Cod civil civil). Ca urmare. În dreptul medieval. obligaţia fiecărui contractant este cauza executării obligaţiei de către celălalt contractant. ceea ce înseamnă că debitorul 253 . nu va mai trebui să fie executată. calitatea de debitor al unei obligaţii imposibil de executat şi deci suportă riscul contractului. în materia contractului de antrepriză. În contractele sinalagmatice. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori constă în caracterul reciproc şi interdependent al obligaţilor ce revin părţilor contractante. din considerente de echitate.împrejurare independentă de voinţa părţilor. cu titlu de regulă. cu soluţia res perit domino. contractul se consideră de drept desfăcut. Locatorul este debitorul unei obligaţii imposibil de executat şi va suportă riscul contractului. nu însă şi pe cumpărător. dar acesta face unele aplicaţii. dacă în timpul locaţiunii lucrul închiriat piere în totalitate. două situaţii sunt posibile: fie soluţia de a se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să se execute de cealaltă parte. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecţionarea lucrului Antreprenorul are. De aceea şi obligaţiile izvorâte din cele două stipulaţii erau independente una faţă de alta. dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de executat. În cazul în care obligaţia devine numai parţial imposibil de executat. Regula că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat nu este formulată de Codul civil. care trebuia să plătească preţul. în diferite materii. care exprima aplicarea la vânzare-cumpărare a adagiului res perit creditori. pierderea fortuită a bunului înainte de predare. stipulaţia prin care vânzătorul se obliga să vândă bunul cumpărătorului şi stipulaţia prin care cumpărătorul se obliga să plătească preţul vânzătorului. deci nu în întregime ca în situaţiile precedente. Astfel: în materie de închiriere. dacă înainte de predare. ale regulii. Această soluţie s-a transmis. cu alte cuvinte. la contractul de vânzare-cumpărare. în acest caz. lucrul confecţionat de antreprenor piere fortuit. soluţia injustă din dreptul roman. ci în exprimarea contractuală de res perit debitori. a fost înlocuită. Cu alte cuvinte. Se pune atunci problema de a şti dacă partea cealaltă mai este ţinută să-şi execute obligaţia ce-i revine ori. Regula menţionată înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă.

obligaţiei imposibil de executat suportă riscul contractului în măsura obligaţiei neexecutate de el; fie soluţia desfiinţării sau desfacerii în întregime a contractului, dacă parte ce ar putea fi executată nu asigură scopul pentru care contractul a fost încheiat. În această situaţie riscul contractului este suportat integral de către debitorul obligaţiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractuale se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor care s-au obligat fiecare numai în consideraţia executării obligaţiei corelative, motiv pentru care această regulă, care pune riscurile în sarcina debitorului obligaţiei a cărei executare a devenit imposibilă, nu are caracter imperativ, aşa încât părţile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pildă, pentru a o impune creditorului. Cazul fortuit, care determină aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, în sensul că ambele obligaţii se consideră ca şi cum nu au existat niciodată. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate-Riscul contractului capătă o soluţie specifică în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert. O asemenea problemă se pune în situaţia în care lucrul care a făcut obiectul contractului a pierit dintr-o cauză fortuită, înainte de a fi fort predat de către transmiţător. Regula consacrată în legislaţie este aceea că în cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). Cu privire la transmiterea proprietăţii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: “În contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimţământului părţilor, şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”. Codul civil face aplicaţia practică a aceste reguli în materia contractului de vânzare-cumpărare, conform dispoziţiilor art. 1295 alin. 1: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”. În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai odată cu predarea către cumpărător, deoarece ca regulă, numai în acest moment se realizează individualizarea bunurilor. În consecinţă, în cazul bunurilor de gen, dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat, adică de vânzător. Pieirea unor bunuri de gen nu înlătură obligaţia vânzătorului de aşi executa în natură obligaţia. Chiar dacă toate bunurile din patrimoniul vânzătorului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit, vânzătorul este obligat să-şi procure altele, de acelaşi fel, spre a-şi executa obligaţia (genera non pereunt). În caz de neexecutare vânzătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri. Riscul contractului va fi suportat de către vânzător şi atunci când, deşi este vorba de un bun cert, înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu îşi executase la termenul prevăzut, obligaţia de predare, în acest sens 254

fiind dispoziţiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care menţionează expres că “lucrul este în rizicopericolul creditorului, afară dacă debitorul este în întârziere; în acest caz rizico-pericolul este al debitorului”. Debitorul pus în întârziere poate scăpa de urmările riscului numai dacă dovedeşte că lucrul ar fi pierit chiar dacă ar fi fost predat cumpărătorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil).În cazul în care, deşi este vorba de bunuri certe, transferul proprietăţii nu se produce la încheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul proprietăţii, riscul contractului va fi suportat de către vânzător, atât ca aplicare a principiului res perit domino, cât şi pentru că el este debitorul obligaţiei imposibil de executat. O situaţie deosebită apare în cazul în care transferul proprietăţii este afectat de o condiţie. Astfel, urmează a se distinge după cum este vorba de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. În cazul în care vânzarea a fost încheiată sub condiţie suspensivă, transmiterea proprietăţii lucrului individual determinat este subordonată realizării condiţiei. Dacă lucrul piere în mod fortuit pendente conditione, legea dispune că riscul îl va suporta vânzătorul, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la împlinirea condiţiei., iar cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar dacă se împlineşte condiţia (art. 1018 Cod civil). Dacă pendente conditione lucrul a pierit numai în parte, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea obţine vreo reducere a preţului (art. 1018 alin. 3 Cod civil). Dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie, cumpărătorul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului şi se află în aceeaşi situaţie în care se găseşte vânzătorul în contractul încheiat sub condiţie suspensivă. Dacă lucrul piere mai înainte de realizarea condiţiei rezolutorii, riscul îl suportă cumpărătorul, proprietar sub condiţie rezolutorie, care va trebui să plătească deci preţul, deşi dreptul său de proprietate este desfiinţat cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. În concluzie se poate afirma că ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condiţie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de către acea parte care are calitatea de proprietar sub condiţie rezolutorie.

93) Simulaţia. Simulaţia, este o excepţie de la opozabilitatea faţă de terţi a contractului şi înseamnă că, în anumite împrejurări şi condiţii, o terţă persoană este îndreptăţită să nu ţină seama, să ignore, să poată deci să respingă, acele situaţii juridice care au fost create prin anumite contracte. O asemenea împrejurare ne natură a face inopozabil faţă de terţi un anumit contract este simulaţia. Pentru a ne găsi în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret – contraînscrisul – să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent. 255

Exemplele de simulaţie pe care ni le oferă dreptul român înfăţişează toate formele simulaţiei, aşa cum sunt ele clasificate: actul fictiv, actul deghizat şi interpunerea de persoane. Contractul aparent poate fi fictiv, caz în care părţile disimulează total realitatea, creând aparenţa existenţei unui contract, care însă, în realitate nu există. Contractul poate fi deghizat, atunci când părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, faţă de terţele persoane, ascunzându-l, printr-un alt contract. Deghizarea poate fi totală, când se urmăreşte a se ascunde însăţi natura contractului secret. Deghizarea poate fi parţială, dacă contractul aparent se mărgineşte a face să fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. O altă formă a simulaţiei este interpunerea de persoană, caz în care contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret – contraînscris – prin care se precizează că adevăratul beneficiar al contractului este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Scopurile urmărite prin simulaţie, sunt dintre cele mai variate: fie pentru a induce în eroare terţele persoane, fie pentru a sustrage de la urmărire din partea creditorilor a unor lucruri, indicarea unui preţ mai mic la înstrăinări de bunuri pentru a se plăti taxe mai reduse de timbru, ori pentru adopţii şi căsătorii fictive. etc. Sancţiunea specifică a simulaţiei este, inopozabilitatea faţă de terţele persoane a simulaţiei juridice create prin contractul secret şi, după caz, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie. Acţiunea specifică în această materie este acţiunea în simulaţie, prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al operaţiei, spre a se face să se aplice efectiv singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor – contractul secret. Efectul principal al acţiunii în simulaţie este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret, al contraînscrisului. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil, în el însuşi. Acţiunea în simulaţie poate fi exercitată de ori ce persoană interesată să invoce în favoarea sa actul secret, constatarea sau pronunţarea nulităţii simulaţiei. Deci este imprescriptibilă.

94) Starea civilă ( noţiune, reglementare, delimitare, caractere juridice ). Identificarea persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si 256

metodologia de aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile. In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate, starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva -; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia, aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile. Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei, cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita, tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si dobandeste, 257

prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila, Legea nr. 119/1996, aln. 1: “Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila”; aln. 2: “Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului, sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave”; aln. 3: “Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari”. Elementele starii civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile, deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila, atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul familiei: “Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii”. Un al doilea mod este recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: “Daca nasterea n-a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe 258

dar trebuie indeplinite anumite conditii: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma insrisului autentic. Codul familiei. Codul familiei: a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. platind datoria debitorului devine creditr al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit. filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei. Subrogatia conventionala poate fi: consimtita de creditor-opereaza prin acordul de vointe realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este casatorita la data nasterii copilului. printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista copilul si care poate fi pornita de catre mama. Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare judecatoreasca. in folosul celui care platind 259 . Filiatia fata de tata-Spre deosebire de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii. subrogand pe tert in drepturile creditorului initial. Codul familiei. prevazuta de art. chiar daca este minora ori de catre reprezentantul legal. 2: “Copilul nascut dupa desfacerea. Se poate stabili filiatia fata de tata in doua moduri: Potrivit art. Codul familiei. nu este necesar acordul debitorului. Filiatia se stabileste prin prezumtia de pater. care nu poate fi dovedit in mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de stabilire a filiatiei. 59. Subrogatia legala opereaza de drept. 53. subrogatia consimtita de debitor-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe creditor. daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie”. 50. aln. mod care poate sa intervina potrivit art. in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor. declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei. b) Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita la data nasterii sau la data conceperii. b) Cazul in care se contesta. Ca mijloc de transmitere a obligatiilor subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care. ex lege fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului: in folosul celui care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor plateste pe alt creditor ce are preferinta. printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. prin recunoastere voluntara facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art. 57. intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. cat si acela nascut de o familie care era casatorita la data conceptiei copilului. in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert pe care il subroga in drepturile creditorului platit.copil”. 95) Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei.

In concluzie. 1. Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. plateste pe creditor pentru a preintampina urmarirea bunului. alineatul 1. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. in folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la palta datoriei are interes de a o desface si il plateste pe creditor. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. pe timpul cat dureaza situatiile. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Potrivit art. pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. se stinge prin prescriptie. de drept. sub sanctiunea pierderii acestui drept. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. 96) Suspendarea prescripţiei extinctive (noţiune. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. efecte). Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Potrivit art. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. art. regula generala. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. 13-14. Caracterele cauzelor de suspendare sunt :legale. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen Regula generala potrivit art. 7 alin. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre 260 . insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . cauze. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. in folosul mostenitorului care acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau pe un creditor al mostenirii. iar potrivit art. a curgerii termenului de prescriptie. limitative prevazute de lege. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material.un imobil ipotecat. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri.

Ca si in cazul suspendarii. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. Repunerea in termen. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. Cererea de chemare in judecata. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. apare necesar definirea acesteia: forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. oprit. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. inundatia si altele. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. in esenta. in asa fel incat. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. printr-o hotarare definitiva. adica inlaturata. din momentul in care el fusese blocat. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. Pe durata cauzei de suspendare. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. prin urmare. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. suspendarea nu produce nici un efect juridic. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. Ulterior cauzei de suspendare. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art.orice alta persoana care. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. din motive 261 . efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. din momentul in care produce.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: anterior datei intreruperii. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. posterior intreruperii. pe toata aceasta perioada. 15 alin. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. actiunea sa fie admisa. 15 alin. In legatura cu cazul de forta majora. Pentru perioada anterioara cauzei. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. consta in reluarea cursului prescriptiei. este efectul precizat in art. prescriptia este stearsa. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca: actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ).

86o C. cererea de chemare in judecata. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. Testamentul autentic este acela care. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. (art. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi judecatoresti.temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar. datele de identificare a testatorului.36/1995) este auteentifiat de notarul public. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru. care poate fi atacata la judecatorie. Secretarii consiliilor locale. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. In esenta. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si .65 din Legea nr. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. Apoi testamentul autentic este un act de autoritate publica. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. potrivit legii. 262 . 97) Testamentul autentic. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. nejustificat. si art. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. civ. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata.

s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. cu creion. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului. pe pinza. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. datat si subsemnat de mina testatorului”.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot.. dar fara cunostinta sa. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. ca nu orice scriere olografa. asadar. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament.98) Testamentul olograf. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. vopsea. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. el poate fi usor sustras sau distrus. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. stersaturile etc. fie cu prilejul intocmirii acestuia. Apoi. (cu cerneala. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. sticla etc. pe lemn. cu creta. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace.). Din formularea data de legiuitor vom retine. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. sau se inlatura unele dispozitii 263 . stenografie). Astfel. material plastic. semnata si datata de mina testatorului. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. Daca insa este vorba de dispozitii noi. data fiind simplitatea formei sale. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa.) si pe orice material (pe hirtie.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ. fie ulterior. Se accepta scrierea pe etape a testamentului. Codul civil prevede in art. nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. cu pasta. carbune etc.

Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. Data trebuie indicata prin precizarea zilei. cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte.ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. Nu are importanta locul unde este inserata. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. revocind dispozitiile anterioare.anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca 264 . in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. In al doilea rind. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. in cazul testamentelor succesive. semnate si datate de mina testatorului. In primul rind. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare.

si indiferent daca succesiunea este legala. fiecare detinand o cota-parte din activul succesoral. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. indiferent daca este vorba de drepturi reale sau de creanta. iar uneori chiar fara ca sa stie. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. Calitatea de subiect activ al drepturilor succesorale. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului. patrimoniul succesoral se transmite acestora in stare de indiviziune. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. iar cand vin doi sau mai multi. astfel incat nu poate dispune de acestea fara acordul celorlalti. niciunul dintre succesori nu are drepturi exclusive asupra elementelor active ale patrimoniului succesoral. sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului. Codul civil prevede in art. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. drepturile facand parte din activul succesoral sunt dobandite de succesori imediat si de plin drept de la data deschiderii mostenirii. Semnatura trebuie sa fie de mina. De cujus poate dispune mortis causa de bunurile sale si individual prin legate particulare. oricare ar fi natura acestora. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. Nu se admite ca valabila punerea parafei. se transmite de la de cujus la mostenitorii sai fara ca acestia din urma sa trebuiasca sa faca ceva. Spre deosebire de transmisiunile universale sau cu titlu universal.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala.actul a fost incheiat in forma definitiva. Principiul dobandirii imediate la data deschiderii succesiunii. In cazul nasterii starii de indiviziune succesorala. Transmisiunea succesorala este una aparte intrucat nu are ca oiect un bun sau altul. testamentara sau conventionala. Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit. acesta devine unic titular al patrimoniului succesoral. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului. care au vocatie la intregul patrimoniu succesoral sau la o cota parte din acesta. 99) Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii. Cand la mostenire vine un singur mostenitor universal. legatele 265 . stampilei ori a sigiliului. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. substituindu-se acestuia in calitatea de titulari ai patrimoniului succesoral sau al unei cote-parti ideale din acesta.

ci doar un simplu avand-cauza (succesor la bunuri) al acestuia.Din textul de lege mentionat. legiuitorul a avut de ales intre solutia numirii unui tert ca administrator al succesiunii. 1 C. a ramas neschimbat de la adoptarea Codului civil. iar de altii de-a dreptul inutil si bizar . desi aspru criticat intrucat este „lipsit de orice logica si gresit din toate punctele de vedere” . de la decesul titularului si pana la exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre succesibilii cu vocatie succesorala. fara nici o verificare prealabila intrucat este vorba de rudele de sange in linie dreapta ale defunctului. implicit. si solutia acordarii unor puteri in acest sens unora dintre succesori. Mostenitorii sezinari. cu dubla misiune de a verifica titlurile pretendentilor si de a gestiona succesiunea . Se poate asadar trage concluzia ca transmisiunea drepturilor succesorale opereaza de drept la data deschiderii mostenirii. precum si a indeplinirii actelor de conservare. Sezinei i se recunoaste caracterul de ordine 266 . Daca sub aspectul proprietatii. care este o chestiune abstracta. in privinta stapanirii efective. daca au vocatie universala. Sezina si dobandirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari Reglementare legala. avand dreptul sa opteze fie pentru acceptarea mostenirii (si. rezulta totusi destul de limpede ca unii mostenitori sunt preferati. Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. in sensul ca au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii mostenirii. Transmisiunea succesorala insa nu este obligatorie. mostenitorii sezinari sunt doar descendentii si ascendentii.fie acestia legali. s-a oprit si legiuitorul nostru.particulare confera celor gratificati vocatie la un bun anume din patrimoniul succesoral (drept real sau de creanta). Caracterele sezinei-Caracterul de ordine publica. dupa modelul francez. civ. in ideea evitarii pe cat este posibil a conflictelor intre succesibili (mai ales intre mostenitorii legali si legatari). administrare si dispozitie in privinta bunurilor succesorale. la care. au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila. testamentari sau contractuali -. in care nu se stie exact cine vine efectiv la mostenire si care sunt bunurile ce vor reveni mostenitorilor. 653 C. cu consecinte daunatoare pentru patrimoniul succesoral. civ. adica rudele in linie dreapta ale defunctului . indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari. toti succesibilii. dar in acest caz legatarul nu mai este considerat fi continuator al persoanei defunctului. Aceasta transmisiune opereaza si ea automat la data deschiderii succesiunii. fie pentru renuntarea la mostenire. chiar de la deschiderea succesiunii mostenitorii sai fiind considerati a-i succede de plin drept lui de cujus. exista o perioada de incertitudine. la o cota-parte din universalitate sau doar la unul sau altul din bunurile succesorale. desi considerat de unii enigmatic . fara a fi necesare indeplinirea unor formalitati. Art. In aceasta situatie. pentru consolidarea tilului de mostrenitor).. Aceast sistem. Conform dispozitiilor art. in timp ce toti ceilalti mostenitori . nu exista nici o discontinuitate in cazul decesului unei persoane fizice. prevede ca „descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului” si ca „ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei”. 653 alin. dinafara casatoriei sau din adoptie.

891 precizeaza ca atunci „cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari. actiunea in petitie de ereditate. cel putin in cazul in care exheredarea este facuta prin instituirea de legatari. plata legatelor). iar atunci cand sunt intrunite conditiile pentru exercitarea sezinei virtuale. Caracterul succesiv.) nu contravine caracterului de ordine publica al sezinei legale. avand printre atributii si pe aceea de „politie a mostenirii”. In cazul renuntarii la mostenire a succesorului in rang preferat. notarul public -. motiv pentru care sezinarii legali care „vin in concurs” cu un executor testamentar isi pastreaza toate prerogativele prevazute de lege. actiunea pentru anularea unui testament) . aceasta neputand fi disociata de vocatia succesorala . n. Sezina virtuala. Caracterul de ordine publica al sezinei nu impiedica insa pe succesori sa renunte sa se prevaleze de aceasta . iar nu colectiva. solutie care se justifica prin caracterul virtual al sezinei. conferind executorului doar atributiile unui administratorsechestru (conservarea bunurilor mobile. dimpotriva. Nu aceasta este insa si solutia Codului civil. 361 si urmat. nici nu poate acorda sezina altor persoane decat cele prevazute de lege. decurgand din ratiuni practice de conservare a drepturilor succeorale. fiind marginita in timp.D. fiind investiti cu puterea „de a controla titlul celor carora nu le este conferita” . mai putin cele revenind acestui administrator sechestru .publica. sezina trece la urmatorul chemat de lege la mostenire. Faptul ca defunctul poate numi un executor testamentar cu sezina (supra nr. Totusi. nici nu poate modifica atributiile conferite de lege sezinarilor . sens in care se spune ca este succesiva . Caracterul individual. Solutia se impune intrucat mostenitorii 267 . conform ordinii in care sunt chemati de lege la mostenire .) posesiunea bunurilor cuprinse in testament”. Majoritatea autorilor este de acord ca sezinarii nerezervatari putand fi exheredati de defunct. incasarea pretului vanzarii bunurilor mobile. ci numai daca acesta ramane inert.-. ci. nu ingaduie in nici un caz succesibilului de rang subsecvent sa se amestece in gestiunea mostenirii cand este asigurata efectiv de cel chemat de lege la mostenire in primul rand. Sezina executorului testamentar este una limitata doar la bunurile mobile succesorale. C. indiferent de ordinea chemarii lor la mostenire. n. in sensul ca de cujus nici nu poate priva de sezina pe succesorii carora legea le-o acorda. sezinarii nerezervatari ar trebui sa ramana investiti cu sezina . ea nu confera celui indreptatit sa o exercite decat atributii limitate doar la exercitarea unor acte conservatorii (acte de intrerupere a unei prescriptii. ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp. Afirmatia nu este pe deplin convingatoare. mostenitorii subsecventi putand accepta succesiunea conditinat (virtual) de renuntarea celor chemati in rang preferat . Sezina este individuala. trebuie subliniat. care in art. legatarul universal va cere de la justitie (in prezent. mostenitorii subsecventi pot sa preia posesia mostenirii si sa exercite actiunile referitoare la aceasta. actiunea in revendicare contra unui tert care detine bunuri succesorale. pierd totusi indirect dreptul la sezina. caci daca sezinarii sunt preferati de plano de lege in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. daca succesorul chemat in primul rand la mostenire ramane inactiv.

. dar daca unii dintre comostenitori raman inactivi. Daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori legali de acelasi rang (de pilda. 583 si urmat. se pune problema daca ceilalti pot actiona si pentru partea de mostenire revenind acestora sau numai pentru partea lor. ramanand inactivi. Majoritatea autorilor este insa de parere ca sezina este indivizibila. permitand perceperea fructelor si incasarea creantelor succesorale. fiecare sezinar poate exercita sezina doar in limitele cotei-parti ce ii revine din succesiune. de pilda. Administrarea bunurilor succesorale. 653 alin. intrucat formeaza obiectul unui legat particular) .Preluarea bunurilor succesorale. Preluarea si administrarea bunurilor succesorale. De asemenea. iar nu al mostenitorilor sezinari.Efectele sezineiVerificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari-Preferati de lege pentru ratiunile aratate mai sus. Sezina nu confera insa nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale. fara a avea insa dreptul de a dispune de acestea decat in limitele drepturilor sale succesorale.Aceasta. sezina putand sa-si produca celelalte efecte ale sale fara preluarea efectiva a bunurilor. iar nu pentru intreg. civ. 1060 C.) in categoria mostenitorilor care trebuie trimisi in posesie. desigur. Indivizibilitatea sezinei permite comostenitorului diligent. adica de a verifica titlurile de mostenire ale succesorilor nesezinari si de a le preda acestora amiabil. In caz de dezacord intre comostenitori in legatura cu exercitarea sezinei. De la data deschiderii succesiunii. solutia fiind dedusa din dispozitiile art. nu exclude interventia justitiei in cazul in care intre sezinari si legatari se nasc neintelegeri. Caracterul indivizibil. sau… nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare” . Cand comostenitorii se inteleg intre ei asupra exercitarii sezinei. nu exista nici o dificultate. Exercitarea sezinei de catre un singur comostenitor (sau unii dintre acestia) se justifica numai daca ceilalti comostenitori se dezintereseaza de mostenire. in aceleasi conditii.) . civ.subsecventi nu au fost inclusi de lege (art. 2 C. acestea fiind preluate in interesul succesiunii. mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stapanirea materiala a bunurilor succesorale. Sezina da dreptul la exercitarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale. sezina apartine tuturor acestora. bunurile succesorale (infra nr. Dupa unii autori. fara a fi insa obligati la aceasta. sezinarii sunt investiti de lege cu puterea de a face politia succesiunii. deoarece se refera la universalitatea succesorala. Sezina permite titularului sau sa actioneze in justitie impotriva tertilor sau chiar a mostenitorilor nesezinari (pana la trimiterea in posesie) pentru a obtine predarea bunurilor succesorale. chiar daca nu au dreptul la acestea (de exemplu. celor trei copii ai defunctului). conform carora erezii „nu pot cere creanta. la cerere. sa exercite singur actiunea in revendicare a unui bun succesoral pentru reconstituirea integralitatii masei partajabile . iar nu la bunurile facand parte din aceasta privite ut singuli . permite exercitarea actiunii in nulitatea unui act juridic incheiat de defunct sau a actiunii pentru incasarea unei creante succesorale . diferendul ar putea fi rezolvat prin numirea de catre instanta judecatoreasca a unui administrator provizoriu insarcinat cu gestiunea masei succesorale pana la partaj . iar nu si atunci cand isi pun drepturile in valoare . 268 .

ci direct mostenitorilor. ceea ce face ca actele de administrare sau actiunile introduse de acestia anterior sa devina valabile . iar in prezent se realizeaza de notarul public de la locul deschiderii mostenirii. ale caror legate i-au exheredat pe mostenitorii legali nerezervatari). toti ceilalti mostenitori legali (colateralii. Neavand insa dreptul de dispozitie asupra succesiunii. Caile de realizare a trimiterii in posesie. Actiunea in petitie de ereditate (infra nr. 36/1995). Efectele trimiterii in posesie. Cand intre mostenitori exista neintelegeri care impiedica finalizarea procedurii necontencioase prin eliberarea certificatului de mostenitor. sotul supravietuitor si statul) dobandesc sezina numai dupa trimiterea lor in posesie (art. sezinarii nu pot tranzactiona sau face compromisuri cu privire la bunurile succesorale .) poate fi insa exercitata de mostenitorii legali nesezinari chiar si inaintea trimiterii in posesie. 653 alin. de la data deschiderii succesiunii. conform legii. pe de o parte. fiind in drept sa introduca orice actiune petitorie sau posesorie apartinand acestuia. Pana la trimiterea in posesie mostenitorul legal nesezinar. Afara de rudele in line dreapta ale defunctului.restul trebuind sa fie pastrat la dispozitia celor carara le revin. Cei trimisi in posesie au dreptul la fructele si veniturile bunrilor succesorale incepand de la data deschiderii mostenirii. iar pe de alta parte. Procedurile mentionate au ca finalitate verificarea vocatiei succesorale si intinderea drepturilor mostenitorilor care solicita trimiterea in posesie. deoarece. adica dupa indeplinirea unei proceduri de verificare a vocatiei la mostenire. Trimiterea in posesie trebuie solicitata chiar si in cazul in care la mostenire vine un singur mstenitor legal nesezinar. trimiterea in posesie se va realiza prin hotarirea judecatoreasca ce pune capat acestor neintelegeri . 83 si 85 din Legea nr. desi este proprietar al drepturilor succesorale din momentul deschiderii mostenirii. incepand de la data deschiderii mostenirii. sezinarii care le-au perceput anterior avand obligatia de a da socoteala de acestea. civ. 627 si urmat.Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari-Mostenitorii legali nesezinari. nu are exercitiul drepturilor succesorale. de la data deschiderii mostenirii (in cazul fructelor. mostenitorilor legali nesezinari si legatarilor universali. Reprezentarea in justitie activ si pasiv a intereselor succesiunii Ca efect al sezinei. Trimiterea in posesie se realizeaza prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala (art. neavand calitatea de a introduce actiuni de a sta ca parat in procesele introduse de terti contra succesiunii si nici de a administra bunurile succesorale. obiectul acesteia consta tocmai in recunoasterea calitatii de mostenitor a reclamantului . procedura de trimitere in posesie este gratioasa (necontencioasa). pe de o parte aceasta actiunea nu a apartinut defunctului. Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari produce efecte retroactive. Legatarul particular poate fi obligat la plata pasivului in urmatoarele situatii: daca testatorul a prevazut plata unei datorii. mostenitorii desemnati ca atare de lege se substituie defunctului. iar pe de alta parte sa fie parati in actiunile introduse de terti contra succesiunii. Transmiterea pasivului se suporta de mostenitorii universali si cu titlu universal. 2 C. daca legatul particular are 269 .). In principiu.

operează doar în privinţa bunurilor imobile care se află în proprietate privată. (chiar dacă este o contradicţie în termeni). In această ultimă categorie de bunuri (mobile). pot fi uzucapate numai imobilele aflate în circuitul civil general. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naţional sau local. Uzucapiunea 270 . 5 din Constituţie cât şi în art. 1844 Cod civil. art. daca un mostenitor este insarcinat cu executarea obligatiei. societăţi comerciale. literature juridică şi practica judiciară vorbesc fie de o prescripţie instantanee. daca activul nu acopera pasivul in mod indirect si fara a fi obligat personala legatarul va suporta consecintele existentei pasivului.ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzand atat drepturi cat si obligatii. 135 pct. Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii sau a altui drept real deoarece se întemeiazăpe faptul posesieie (pe o stare de fapt) ce exclude ideea de act juridic. Din examinarea acestei definiţii putem reţine că prescripţia achizitivă (uzucapiunea) reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii. Această situaţie este reglementată în mod expres atât în art. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. unităţi administrative sau persoane fizice). întrucât acestea sunt scoase din circuitul civil general. fără a fi necesară trecerea unui interval de timp. Mostenitorii universali sau cu titlu universal au obligatia de a plati pasivul succesoral proportional cu partea ereditara a fiecaruia. Domeniul de aplicare al uzucapiunii se circumscrie doar la categoria bunurilor imobile. 74 alin. 1 din Legea nr. 2 din Legea 18/1991 şi în art. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. Uzucapiunea. un mod originar. dar exista si unele exceptii: daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat. 5 alin. dacă nu cumva cel mai important efect. indiferent de titularul acestui drept (statul. regii autonome. daca obligatia este indivizibila oricare mostenitor poate fi urmarit pentru intreg. daca legatul particular are ca obiect un bun ipotecat. deoarece bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bună credinţă. în măsura în care sunt legalmente – inalienabile. Separatia de patrimonii este un beneficiu ce poate fi invocat de creditorii mostenirii in virtutea caruia crditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale. 100) Uzucapiunea. care operează doar în sfera bunurilor imobile şi se întemeiază pe faptul ce trebuie exercitată în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. ca mod de dobândire a proprietăţii. fie de faptulcă posesia valorează titlu. Cu alte cuvinte. Potrivit acestor texte legale “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi. 69/1991. ele sunt imprescriptibile (extinctiv sau achizitiv). mostenitorul va putea fi actionat singur. avand drept de regres impotriva celorlalti mostenitori.

uzucapiunea are rolul de-a înlătura dificultăţile şi inconvenientele probei dreptului de proprietate. proba dreptului de proprietate (sau a altui drept real) se face prin contract. Registrele de transcripţii şi inscripţii realizează doar opozabilitatea faţă de terţi. când am discutat despre calităţile şi viciile posesiunii. In sistemul Codului civil naşterea. Spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani. cel ce posedă în mod continuu. 115/1938 pentru unificare dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. legislaţia noastră cuprinde două mari sisteme de reglementare: sistemul Codului civil şi sistemul cărţilor funciare. In privinţa uzucapiunii de 30 de ani. un bun imobil dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune. public. uzucapiunea constituie o sancţiune îndreptată împotriva fostului proprietar. Drept urmare. stingerea sau transmiterea dreptului de proprietate se realizează prin acordul de voinţă.In sistemul Codului civil. ele reprezentând deci un sistem de publicitate imobiliară. cea de-a doua formă de uzucapiune reglementată de Codul civil 271 . în doctrină această probaţiune a fost denumită diabolică! Datorită acestei situaţii. Această dovadă este mult mai facilă când dreptul real se dobândeşte printr-un mod originar cum este uzucapiunea. să dovedeşti uzucapiunea. este necesarăexhibarea tuturor acestor acte translative. ori de 10 până la 20 de ani. Având ca efect naşterea dreptului de proprietate în persoana posesorului. este suficient (şi mult mai facil) să dovedeşti o stare de fapt: o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege. în unele situaţii este aproape imposibil. uzucapiunea clarifică raporturile juridice cu privire la un bun imobil. uzucapiunea este de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani. ceea ce.In aceste regiuni importanţa uzucapiunii este cu totul deosebită deoarece ea reprezintă dovada supremă a dreptului de proprietate. lucrurile sunt simple. indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Cu alte cuvinte. uzucapiunea reprezintă dovada absolută a dreptului real deoarece. timp de 30 de ani. De aceea. uzucapiunea transformă aparenţa îndelungată într-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil. Drept urmare. Uzucapiunea se justifică pe următoarele considerente: dovada dreptului de proprietate este de multe ori destul de dificilă. iar în ipoteza unor transferuri succesive. în loc să dovedeşti şirul neîntrerupt al actelor translative.este reglementată în codul civil (Cartea a III-a titlul XX. în Decretul 167/1958 şi în Decretul-Lege nr. In privinţa uzucapiunii. Cu alte cuvinte. paşnic şi netulburat. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiţiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară se realizează prin registrele de transcripţii şi inscripţii. contractul având un caracter constitutiv de drept real. uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani. împotriva neglijenţei acestuia care a permis altei persoane să folosească vreme îndelungată imobilul proprietatea sa. Dreptul de proprietate sau alt drept real se dobândeşte de cel ce posedă un bun imobil timp de 30 de ani dacă sunt întrunite două condiţii: posesia să fie utilă – aşa cum acestă posesie a fost examinată mai sus . posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. deoarece o stare de fapt este mai uşor de probat. în funcţie de modul de realizare al publicităţii imobiliare în diferitele regiuni ale ţarii.

fiind de neconceput invocarea unui mod original de dobândire a dreptului de proprietate (uzucapiune). Intr-o astfel de situaţie. dobânditorul devine proprietar ca urmare al efectului translativ de proprietate al actului încheiat. Prin just titlu se înţelege orice act juridic translativ de proprietate (vânzare. Dreptul s-a născut ca efect al posesiei îndelungate. posesorul dobândeşte dreptul de proprietate dacă posedă timp de 10 ani. Posesia să fie de bună-credinţă. iar dacă proprietarul locuieşte în afara razei teritoriale – posesorul prescrie în 20 de ani. Din examinarea textului art. De asemenea titlul nul nu poate servi ca bază pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. dacă actul (justul titlu) este translativ de proprietate. Aceste două condiţii legale demonstrează diferenţa considerabilă faţă de uzucapiunea de 30 de ani care opereazăindiferent de existenţa sau inexistenţa titlului sau bunei-credinţe. etc) care. In schimb. 1895 Cod civil. schimb. acest act ar fi suficient pentru a opera transferul dreptului de proprietate şi nu ar mai fi necesară existenţa unei posesii îndelungate (uzucapiunea). In practica judiciară sunt considerate just titlu: Tranzacţia. De aceea. In fapt. posesorul unui bun imobil determinat dobândeşte proprietatea prin prescripţia de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin prescripţia de 20 de ani dacă locuieşte în afara razei teritoriale a tribunalului unde se găseşte imobilul. dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. donaţie. Este posibil ca adevăratul proprietar să locuiască determinate perioade de timp atât în raza teritorială a tribunalului unde se află situat imobilul. nu este transfer de proprietate. 1895 Cod civil rezultă că acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate iar pentru a o putea invoca cu succes trebuiesc îndeplinite două condiţii: Posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză. titlul putativ nu este suficient deoarece el există numai în imaginaţia posesorului. Literatura juridică şi practica judiciară consideră că pentru a fi în prezenţa unui just titlu este esenţial ca actul să provină de la o altă persoană decât adevăratul proprietar (de la un nou “dominus”). Existenţa titlului translativ de proprietate exclude ideea dobândirii dreptului prin uzucapiune. 1895 – 1899 Cod civil. Hotărârea 272 . nu are puterea sau capacitatea de a-i strămuta proprietatea. lucrurile pot fi diferite. contrar credinţei dobânditrului. Altfel spus. Acest lucru este cât se poate de firesc deoarece. Potrivit prevederilor art. termenul de prescripţie se calculează astfel: la numărul de ani cât proprietarul a locuit în raza teritorială a tribunalului unde se afla situat imobilul se adaugă dublul anilor în care proprietarul a locuit în afara razei tribunalului. Intr-o asemenea situaţie el nu are nici interesulde-a invoca uzucapiunea şi nici posibilitatea de-a o face deoarece transferul proprietăţii s-a făcut ca urmare a încheierii actului translativ de proprietate. Acest lucru este firesc deoarece dacă actul ar proveni de la adevăratul proprietar. un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricărei persoane cu excepţia celui care are dreptul să ceară nulitatea relativă (de protecţie).are o reglementare şi condiţii mult diferite prevăzute în art. Justul titlu trebuie să existe în realitate. cât şi în afara ei.

comodat.judecătorească de adjudecare în cadrul execuţiei silite. Certificatul de moştenitor. adică pe baza unui titlu nevalabil. importanţa ei devenind nesemnificativă. Justul titlu nu se prezumă. Buna-credinţă este prezumată de lege (art. în caz contrar. el nu este opozabil terţilor. problema uzucapiunii nu se mai pune. nefiind necesară existenţa ei pe parcursul posesiei.1899 al. în opinia noastră. Explicaţia trebuie căutată în caracterul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară. 27 din Legea 115/1938 care prevede că în cazul în care s-a înscris fără cauză legitimă. Dacă în sistemul registrelor de inscripţiuni şi transcripţiuni dreptul real se naşte. Cu alte cuvinte. în sistemul de carte funciară dreptul real se naşte numai prin înscrierea în cartea funciară. Odată înscris în cartea funciară. In sistemul de publicitate al cărţilor funciare importanţa uzucapiunii ca mod de dobândire al dreptului de proprietate este.). Justul titlu trebuie să aibă dată certă deoarece. ca atare. Aşa fiind. Dacă. Buna-credinţă trebuie să existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. In schimb nu sunt considerate just titlu: Convenţiile pe baza cărora bunul se află în stăpânirea unui detentor precar (contractul de depozit. există şi. Cea de-a doua condiţie necesară pentru dobândirea dreptului real prin uzucapiunea de 10 – 20 de ani este ca posesia uzucapantului să fie de bună-credinţă. etc. Convenţia de partaj. dobânditorul are tot interesul să-şi înscrie dreptul în cartea funciară deoarece contractul imediat nu-i conferă un asemenea drept. însă. se transmite sau se stinge ca efect al actului (contractului) iar înscrierea în registru are doar rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi. ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă timp de 10 ani. Antecontractul de vânzare-cumpărare.. dobânditorul posedă bunul respectiv în condiţiile legii. Termenul de 10 – 20 de ani începe să curgă de la data certă a justului titlu. Hotărârea judecătorească care ţine loc de act autentic de înstrăinare. 1898 Cod civil). dar convingerea lui este greşită. drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. dreptul real se naşte. titlul 273 . el ignoră viciile actului în baza căruia a intrat în posesia bunului şi are credinţa că acest act este unul perfect valid şi că provine de la adevăratul proprietar. Acest caz de uzucapiune (tabulară) se mai numeşte “prin convalescenţa titlului”. Prin trecerea termenului de 10 ani. timp de 10 ani de la data înscrierii în cartea funciară. ceea ce înseamnă că poate fi înlăturată de către cel interesat care poate face dovada contrară prin orice mijloc de probă. el trebuie să fie dovedit de către cel ce invocă uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. Hotărârea judecătorească prin care se constată existenţa unei convenţii translative de proprietate. dreptul său se consolidează pe deplin. mai redusă. 2 Cod civil) dar prezumţia este una relativă. Uzucapiunea tabulară este reglementată în art. Specific acestei uzucapiuni este faptul că dreptul de proprietate este înscris în cartea funciară pe numele dobânditorului în baza unui titlu nevalabil – împrejurare ce pune sub semnul întrebării existenţa dreptului real. Posesia este de bună-credinţă atunci când cel ce stăpâneşte bunul imobil are convingerea că o face în calitate de titular al dreptului de proprietate. Hotărârea judecătorească declarativă de drepturi.

In această situaţie. înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drept real. Pentru ca uzucapiunea să poată opera în această situaţie. ci doar un rol de publicitate (excepţie de la regula efectului constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară). 28 al Legii 115/1938 care prevede că posesorul unui imobil care l-a posedat. cererea va fi admisă şi se va dispune întabularea dacă la data scoaterii bunului din circuitul civil termenul de 20 de ani era implinit. deşi la data cererii de întabulare imobilul era scos din circuitul civil. Drept urmare. dar noua lege nu mai cuprinde dispoziţiile speciale. Şi în acest caz uzucapiunea produce efecte retroactive. posesia să fie utilă. Acesta este motivul pentru care această uzucapiune se numeşte extratabulară. 27 şi 28 din legea 115/1938). 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. se cer întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciara să fie decedat. dreptul de proprietate fiind dobândit înaintea înscrierii lui în cartea funciară. starea de aparenţă tabulară creată prin înscrierea titlului nevalid se consolidează punându-se de acord cu realitatea. prin încheiere. iar cererea se va înainta instanţei de judecată pentru soluţionare. Dacă s-au făcut opoziţii. de la data întabulării acestui drept în cartea funciară (iar nu de la data împlinirii termenului). derogatorii de la dreptul comun în materie de uzucapiune (prevederile cuprinse în art. prin trecerea acestui termen. Acesta este sistemul cărţilor funciare. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară. Ca urmare. Noua reglementare a preluat multe din dispoziţiunile Decretului-Lege 115/1938. După circa o jumătate de secol de proiecte şi încercări nereuşite de implementare a unui sistem de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul naţional. indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului Posesorul care îndeplineşte aceste condiţii se poate adresa cu cerere judecătoriei în a cărei rază este situat imobilul. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune. uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de anide la moartea proprietarului tabular. după împlinirea termenului de uzucapiune şi până la notarea cererii de întabulare. In această situaţie. Precizarea de mai sus are importanţă practică în situaţia în care. judecătorul de carte funciară va dispune. acestea se notează în cartea funciară. de la data intrării în vigoare a legii nr. Cererea este publicată prin afişare pentru ca cei interesaţi să poată face opoziţii. în anul 1996 a fost adoptată Legea nr. bunul respectiv este scos din circuitul civil. In schimb efectele uzucapiunii se produc retroactiv de la data începerii posesiunii. Intrucât noua 274 . întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. se vindecă. Dacă în termen de o lună de la afişare nu s-au făcut opoziţii. Uzucapiunea extratabulară este reglementată în art. 7/1996 uzucapiunea este şi rămâne reglementată de Codul Civil Român. De aici expresia de convalescenţa titlului.său nevalabil se curăţă de viciile sale. în condiţiile legii. Explicaţia constă în efectul retroactiv al uzucapiunii care se produce pe data începerii posesiei ( deci înaintea scoaterii imobilului din circuitul civil). Când cererea este admisă (prin încheiere sau hotărâre). dreptul de proprietate se întabulează cu data notării cererii în cartea funciară. devenind pe deplin valabil.

posesorul are uneori interesul să unească posesiunea sa cu a autorului (antecesorului) sau pentru a realiza termenul legal al prescripţiei achizitive. Pentru a putea invoca joncţiunea. Aşa fiind. 1860 Cod civil care prevede că “Orice posesor posterior are facultatea. Uzucapiunile începute dar neîmplinite îşi vor putea produce efectele în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul Civil Român. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. Cei doi posesori unesc posesiunile lor pentru a putea prescrie împotriva proprietarului. uzucapiunile împlinite înaintea intrări în vigoare a Legii 7/1996 pe teritoriile de carte funciară îsi produc efectele conform Legii 115/1938. violenta si leziunea. să unească posesia sa cu posesia autorului său”. In această situaţie posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea. Dupa criteriul consecintelor care intervin. la fel ca şi cele începute după data intrării în vigoare a legii. el va uzucapa în 30 de ani şi va avea interesul să invoce joncţiunea. posesorul actual are posibilitatea să aleagă între a invoca sau nu unirea celor două posesii. Dacă posesorul actual este de bună-credinţă şi are just titlu. Dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă şi cu just titlu. eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea 275 .reglementare nu conţine dispoziţii tranzitorii. Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. el va putea opta pentru soluţia cea mai avantajoasă: fie va începe o posesie nouă de 10 – 20 de ani. Cu alte cuvinte. Sunt vicii de consimtamant : eroarea. în caz contrar. autorul (la fel ca şi posesorul actual) nu poate fi titular al dreptului de proprietate deoarece. iar autorul său a fost de rea-credinţă. In acest fel pot să apară trei situaţii diferite: Posesia actuală este de aceeaşi natură cu cea a autorului. joncţiunea nu este posibilă. Joncţiunea posesiunilor nu este o obligaţie ci o facultate – aşa cum rezultă din textul art. Posesorul actual trebuie să continue posesia autorului său cu toate calităţile şi viciile acesteia. dolul (viclenia). Această unire a posesiunilor se numeşte. rezolvarea conflictelor de legi privitoare la uzucapiune urmează a se face potrivit principiilor care guvernează aplicarea legilor civile în timp. termenul prescripţiei fiind cel necesar autorului său. iar termenul va fi de 10 – 20 de ani (în caz de bună-credinţă) sau de 30 de ani (în cazul relei-credinţe). fiind de bună-credinţă sau de reacredinţă. spre a putea opune prescripţia. joncţiunea posesiunilor. Pentru a putea realiza joncţiunea este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: să fie vorba de o posesie propriu-zisă (utilă). 101) Viciile de consimţământ. posesorul actual să fi dobândit posesia imobilului de la autorul său pe baza unui raport juridic (deoarece cel ce a uzurpat posesia altuia nu poate invoca joncţiunea). fie va invoca joncţiunea posesiunilor şi va prescrie în 30 de ani. în literatura şi practica judiciară.

ca eroarea propriu-zisa). pentru a determina sa incheie un act juridic. Fiind un fapt juridic. Dolul. neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere. valoarea. eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -. pe care altfel nu l-ar fi incheiat. de unde rezulta si dificultatea probarii. unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) -. vis -. eroarea de drept. dolul trebuie sa indeplineasca. asupra valabilitatii actului juridic. cumulativ. VIOLENTA-Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic. manopere dolosive) pentru a induce in eroare. ori nu. Dupa natura raului cu care se ameninta. dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba. ca viciu de consimtamant. o reducere a prestatiei. care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu. DOLUL SAU VICLENIA-Dolul. falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie -. eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. sa provina de la cealalta parte. existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea. se distinge intre : violenta fizica -. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element. cocontractantul). inclusiv martori sau prezumtii simple. fie asupra persoanei cocontractante -. injusta. siretenii. insa. este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane. care este dolul ce cade asupra unor elemente importante. constand in intentia de a induce in eroare o persoana. error in negatio -. 276 . fie asupra identitatii obiectului -. existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. un element subiectiv. dupa consecintele pe care le are. constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni. se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt. Pentru a fi viciu de consimtamant. se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui). este alcatuit din doua elemente :un element obiectiv. In esenta. de natura psihologica -. Dupa caracterul amenintarii. prin mijloace viclene sau dolosive. conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic. deci. numit si viclenie. falsa reprezentare a realitatii -. dovedirii sale. se deosebeste intre :amenintarea legitima. justa cu un rau. metus -. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata. creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima. violenta morala -. error in corpore. care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil. material. pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. daca e cazul). error in substantiam. cinstea ori sentimentele persoanei. dolul este o eroare provocata (iar nu spontana.mai grava forma a erorii. Avand originea in dreptul privat roman -. error in personam. care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic. intentional. care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului. determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident (dolus incidens). numit si incidental ori secundar.

exterior. leziunea presupune doua elemente : unul obiectiv. in acelasi timp : sunt acte de administrare. Sub cel de-al doilea aspect. Pentru a fi viciu de consimtamant. este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv. atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare. violenta -. 277 . constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv. fara incuviintarea ocrotitorului legal. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. in cazul violentei. atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. leziunea are un domeniu restrans de aplicare. In conceptia obiectiva. In starea actuala a legislatiei noastre in materie. numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant. urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil. au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur. ilicita). constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. Intr-adevar. In conceptia subiectiva. cumulativ. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita. sa fie injusta (nelegitima. sunt lezionare pentru minor. sunt comutative. cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune.cu un rau. sub primul aspect. LEZIUNEA-Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani. sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care. adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. violenta trebuie sa intruneasca. Ca si dolul. constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata. un element subiectiv. care consta in amenintarea cu un rau. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic. ceea ce altereaza consimtamantul. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv. leziunea are un singur element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii.

Sign up to vote on this title