Drept Civil

1) Accesiunea imobiliară artificială.

Accesiunea imobiliară artificială presupune ridicarea unei construcţii pe un teren aflat în proprietatea altei persoane decât proprietarul materialelor folosite. Bunul principal îl reprezintă terenul, iar construcţia este privită drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei. Potrivit legii civile, orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul. Acest text conţine două prezumţii relative. Prima prezumţie, trasă din faptul ridicării unei construcţii pe un anumit teren, se referă la împrejurarea că o asemenea lucrare s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respectiv, precum şi că lucrarea s-a făcut pe cheltuiala sa în ce priveşte materialele şi manopera folosite. Dacă se face proba contrarie constând în relevarea faptului că ridicarea construcţiei s-a făcut de către proprietar, dar cu materiale aparţinând unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliară artificială. Este însă posibil ca un terţ să dovedească chiar împrejurarea că el însuşi, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcţia. Într-o asemenea situaţie, se vor aplica regulile ce reglementează un alt caz particular de accesiune imobiliară artificială: ipoteza lucrărilor efectuate de o persoană cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. Cea de-a doua prezumţie evocată în codul civil că orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate că sunt ale proprietarului terenului până ce se dovedeşte contrariul - poate fi răsturnată prin încheierea în prealabil a unui contract între proprietarul terenului şi constructorul-proprietar al materialelor prin care să se recunoască celui de-al doilea atât dreptul de proprietate asupra construcţiei respective, cât şi, în mod corespunzător, dreptul de superficie în vederea folosirii terenului aferent construcţiei. Ipoteza ridicării construcţiei de către proprietarul terenului, cu materialele altcuiva-Proprietarul terenului care a făcut construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. În plus, el mai poate fi obligat, după împrejurări, şi la plata de daune-interese. În virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei, ceea ce explică de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. Ipoteza ridicării construcţiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului.-În acest caz, proprietarul ternului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor. În această ipoteză, reglementările juridice aplicabile constructorului sunt diferite după cum acesta a fost de rea credinţă sau de bună credinţă. Constructorul de rea-credinţă este persoana care edifică o construcţie pe un terenul despre care ştie că nu îi aparţine. În acest caz, proprietarul terenului poate opta între a invoca accesiunea, cu consecinţa reţinerii construcţiei, însă cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii. Proprietarul terenului 1

poate însă să pretindă constructorului de rea-credinţă şi ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut. Constructorul de rea-credinţă poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opţiune dacă îl va exercita abuziv în sensul adoptării unei atitudini pasive „premeditate” până în momentul finalizării construcţiei; pierderea dreptului de opţiune se va concretiza în excluderea posibilităţii de a cere constructorului de reacredinţă demolarea construcţiei. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluţiei vădit neeconomice a demolării construcţiei deja edificate i se va prefera, în principiu, soluţia indemnizării constructorului prin acordarea sumei care să acopere valoarea materialelor şi preţul muncii. Convingerea instanţei de judecată potrivit căreia este oportun şi echitabil să se admită cererea proprietarului terenului de a se demola construcţia nu înlătură necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de desfiinţare a construcţiei, eliberată de organul administrativ competent. Constructorul de bunăcredinţă este acea persoană care ridică o construcţie pe un teren în legătură cu care are convingerea că îi aparţine. Buna-credinţă a constructorului se apreciază în raport cu momentul realizării construcţiei. În această situaţie, nu mai este admisibilă pretenţia proprietarului terenului obliga constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reţine construcţia în proprietate, operând accesiunea imobiliară artificială. Şi în această ipoteză există un drept de opţiune, care se referă la întinderea indemnizaţiei pe care proprietarul terenului este obligat să o plătească în favoarea constructorului de bună-credinţă. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. Aparent, nu există o diferenţă esenţială de tratament juridic între constructorul de rea-credinţă şi constructorul de bunăcredinţă, având în vedere că, în cel de-al doilea caz, proprietarul terenului va opta, în mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adică aceea care acoperă valoarea materialelor şi preţul muncii. Practic însă, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea-credinţă să ridice construcţia pe cheltuiala sa creează premisele „constrângerii” acestuia din urmă la acceptarea unei despăgubiri care, în realitate, este inferioară cuantumului compus din valoarea materialului şi preţul muncii. Atât constructorul de bună-credinţă cât şi cel de rea-credinţă, atunci când proprietarul terenului optează pentru invocarea accesiunii, are un drept de creanţă împotriva acestuia din urmă. Se consideră că termenul de prescripţie este de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului, invocând accesiunea, şi-a manifestat intenţia de a-şi însuşi construcţia.

2) Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. 2

Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret. Termenul de act juridic este folosit în două sensuri: într-un prim sens, noţiunea de act juridic desemnează acţiunea voliţională - operaţie juridică - făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se foloseşte şi „expresia negotium juris” (negotium); în al doilea sens, noţiunea de act juridic desemnează înscrisul constatator pe care părţile care încheie operaţiunea juridică îl întocmesc pentru a putea dovedi această operaţiune (suportul material). Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se întrebuinţează expresia ”instrumentum probationis” (instrumentum). Din definiţia formulată rezultă elementele caracteristice ale actului juridic civil: actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă a subiectelor de drept care pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice; manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se concretizează în a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Actul juridic civil unilateral este actul care reprezintă rezultatul voinţei unei singure persoane la încheierea actului juridic civil (manifestarea de voinţă a unei singure părţi este suficientă pentru încheierea actului juridic civil). Fac parte din această categorie: testamentul, acceptarea succesiunii, renunţarea la o moştenire, denunţarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele juridice civile unilaterale, la rândul lor se clasifică în: acte supuse comunicării (de exemplu: oferta); acte nesupuse comunicării (de exemplu: testamentul). Clasificarea actelor juridice civile în unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă juridică pe următoarele planuri: pe planul aprecierii valabilităţii actului juridic pentru că, în fiecare dintre ele, se verifică şi apreciază numărul corespunzător de voinţe; şi, pe planul regimului juridic diferit pe care îl au viciile de consimţământ, în general, actele unilaterale sunt irevocabile, pe când actele juridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voinţa părţilor.

3) Acţiunea în grăniţuire. Acţiunea în grăniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicită instanţei de judecată să stabilească prin semne exterioare linia despărţitoare între cele două fonduri vecine. Ea poate fi exercitată de către proprietar, uzufructuar şi chiar de către posesor, nu însă şi de către detentorii precari. Ea poate fi introdusă şi împotriva chiriaşului sau arendaşului, nu însă între coproprietarii aceluiaşi fond. Aşadar, grăniţuirea este o operaţiune de individualizare prin semne exterioare a limitelor a două fonduri vecine care aparţin unor titulari diferiţi şi ea se efectuează fie prin convenţia părţilor, fie prin hotărâre judecătorească. În acest sens C. civ. stabileşte că: "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile de grăniţuire se vor suporta pe jumătate". Acţiunea în grăniţuire este o acţiune 3

reală, imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă. Izvorând din dreptul de proprietate, care este un drept real şi având ca obiect un imobil (respectiv un terne), acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală. Ea este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietăţii limitrofe; ea nu se confundă cu acţiunea de strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. Caracterul petitoriu este urmarea faptului că acţiunea în grăniţuire izvorăşte din dreptul de proprietate, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Întrucât dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, acţiunea în grăniţuire este imprescriptibilă. Obiectul acţiunii în grăniţuire constă în pretenţia concretă a reclamantului care, în cazul grăniţuirii constă în cererea de a se delimita două fonduri limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi. Acţiunea în grăniţuire priveşte numai terenurile, clădirile putând fi delimitate numai printr-o acţiune de ieşire din diviziune. Principalul efect al admiterii acţiunii în grăniţuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevăratului hotar prin aşezarea semnelor de hotar pe linia care delimitează terenurile părţilor din proces. De reţinut că hotărârea pronunţată într-o acţiune în grăniţuire este declarativă de drepturi şi nu constitutivă de drepturi. Hotărârea în grăniţuire este declarativă de drepturi întrucât se tinde la reconstituirea limitelor reale între două fonduri.

4) Acţiunea în revendicare imobiliară. Acţiunea în revendicare este principalul mijloc juridic civil de apărare a dreptului de proprietate. Este acea acţiune reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat şi obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului. Sau, aşa cum se arată în practica judiciară, „acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”. Acţiunea în revendicare prezintă următoarele caractere juridice: este o acţiune reală, caracter ce rezultă din natura dreptului de proprietate, el însuşi dreptul real cel mai complet. Întrucât dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, acţiunea în revendicare poate fi pornită împotriva oricui deţine bunul fără drept; este o acţiune petitorie, deoarece pune în discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. Reclamantul care pretinde că este proprietar trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate. Admiterea acţiunii înseamnă recunoaşterea dreptului de proprietate şi ca o consecinţă firească, obligarea pârâtului la restituirea posesiei; este o acţiune imprescriptibilă. Întrucât dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz; proprietarul nu-şi pierde dreptul său prin faptul că nu-l exercită. Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezultă şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. Cu toate acestea, pasivitatea şi lipsa de diligenţă a proprietarului sunt sancţionate indirect prin efectul prescripţiei achizitive ori al posesiei de bună credinţă. Astfel, dacă o persoană dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune, în cazul imobilelor, sau 4

prin posesie de bună credinţă în cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect extinctiv a fost învins pentru că însuşi dreptul de proprietate s-a pierdut; este o acţiune promovată de titularul dreptului de proprietate. Reclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar. Dacă bunul se află în coproprietate, acţiunea trebuie introdusă de toţi coproprietarii, acţiunea formulată numai de unul dintre ei nefiind admisibilă. De asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un terţ nici cotaparte din bunul aflat la indiviziune înainte de a se face partajul. Calitatea de reclamant o pot avea de asemenea: moştenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice. Un soţ nu beneficiază de mandatul tacit al celuilalt şi ca atare nu poate promova o acţiune în revendicare, decât cu acordul expres al celuilalt soţ. Regula generală este că proba trebuie făcută de reclamant, întrucât „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În favoarea pârâtului operează, din însuşi faptul posesiei, o prezumţie relativă de proprietate. Pârâtul poate invoca pentru respingerea acţiunii în revendicare prescripţia achizitivă, excepţia autorităţii lucrului judecat, dacă a doua cerere de chemare în judecată este făcută între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi se întemeiază pe aceeaşi cauză, precum şi excepţia de garanţie pentru evicţiune împotriva reclamantului din acţiunea de revendicare, care ar fi obligat personal sau în calitate de succesor al celui obligat la o astfel de garanţie. Proba dreptului de proprietate este dificilă, atât datorită diversităţii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate, cât şi datorită insuficienţei probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietăţii. Jurisprudenţa a reţinut că proba deplină, absolută a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietăţii, cum ar fi uzucapiunea şi ocupaţiunea, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de probă. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumţii ale dreptului de proprietate, deduse din însăşi existenţa lor şi care nu împiedică proba contrară la stăruinţa posesorului sau din oficiu în exercitarea rolului activ al instanţei, pentru aflarea adevărului. Proba prin titluri este dificilă, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplină a dreptului numai dacă reclamantul probează că emană de la un adevărat proprietar. Dar pentru ca cineva să poate fi considerat adevărat proprietar trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Deci revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori, din autor în autor, au avut calitatea de adevăraţi proprietari, ceea ce adesea este imposibil. O asemenea probă a fost numită probatio diabolica. Prin titlu în această materie înţelegem actul juridic, jurisdicţional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Această noţiune are meritul de a înlătura dificultăţile juridice tocmai datorită efectului ce i se atribuie titlului, şi anume naşterea unei prezumţii relative şi simple în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce. În primul rând, relativitatea 5

Acţiunea în revendicare pune în discuţie dreptul de proprietate şi nu posesia. Dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. fiind acte provizorii. pârâtul rămâne în continuare posesor. şi va da câştig de cauză aceleia din părţi care va dovedi o posesie mai bine conturată (prin posesie mai bine caracterizată se înţelege posesia de bună-credinţă faţă de posesia de rea-credinţă. Astfel. pentru bunurile imobile şi pentru bunurile mobile. în principiu. schimbul etc. în cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. 18/1991 a fondului funciar (şi a legii nr. putând fi introdusă eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de exercitare a dreptului de proprietate efectuat de către reclamantul ce se pretinde proprietar. În materia dreptului de proprietate în sistemul Legii nr. Vechile titluri deţinute de părţi sau de autorii lor nu pot servi ca temei al acţiunii în revendicare. a reclamantului şi a pârâtului.. cum este vânzarea-cumpărarea. care recunosc numai un drept anterior. inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumţie de proprietate mai puternică. faţă de posesia care nu se trage din nici un titlu). Aceste efecte se referă la restituirea lucrului. dar. identice. drept care s-a stins prin efectul cooperativizării. ci pot servi numai pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. în cadrul procedurii de urmărire silită. Sub aspectul prescripţiei achizitive. ceea ce înseamnă că oricât ar dura pasivitatea proprietarului. cel căruia i se opune titlul poate răsturna această prezumţie. Adeverinţele eliberate de Consiliile judeţene nu pot constitui titluri de proprietate într-o acţiune în revendicare. singurul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis în baza acestui act normativ. la rândul său. acesta nu este decăzut din dreptul de a revendica bunul. În alţi termeni. restituirea fructelor produse de bun şi acoperirea cheltuielilor efectuate în legătură cu acesta. o posesie utilă sau o posesie care îşi are originea într-un titlu. relativă. Admiterea acţiunii în revendicare produce o serie de efecte. deoarece legea ocroteşte posesia. relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia faţă de terţi. De la acest principiu există doua excepţii. Cea de-a doua excepţia există în materia avulsiunii. donaţia. Actul juridic ca titlu de proprietate este însă opozabil oricărui terţ în sensul că acesta din urmă nu poate ignora prezumţia relativă de proprietate născută în favoarea persoanei care îl invocă. 1/2000). dacă reclamantul nu poate produce dovada. Codul civil instituit un termen de prescripţie extinctivă de un an. Astfel. În literatură s-a spus că în această situaţie instanţa va examina şi compara cele două posesii. ci şi pe cele declarative cum ar fi sentinţele judecătoreşti şi partajele voluntare. O dată ce acţiunea în 6 . Într-adevăr. acţiunea în revendicare este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. acţiunea în revendicare va fi respinsă în situaţia în care pârâtul va invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. Prin titluri se înţelege nu numai actele juridice translative de proprietate.prezumţiei conferă deţinătorului titlului recunoaşterea dreptului său până la proba contrarie făcută de partea adversă. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la punerea în executare a ordonanţei de adjudecare.

cuvenite sau. posesorul are dreptul de a le ridica şi de a le reţine în proprietatea sa. adică acela care nu a cunoscut viciile titlului său. Cheltuielile necesare se acoperă integral. încetarea bunei credinţe a posesorului. apreciindu-se că acest moment determină prin natura sa. el va fi obligat. iar cele utile în limita sporului de valoare produs. 7 . PROBLEMA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR. explică de ce creditorul acestei obligaţii este nu numai posesorul de bună-credinţă.revendicare a fost admisă. 5) Acţiunea în revendicare mobiliară. posesorul de bună-credinţă. şi anume îmbogăţirea fără justă cauză. Este vorba despre cheltuielile efectuate de către posesorul neproprietar în legătură cu bunul posedat nelegitim. fie la restituirea echivalentului fructelor. Admiterea acţiunii în revendicare conduce la restituirea unui bun a cărui valoare a fost păstrată sau chiar mărită faţă de momentul ieşirii sale din posesia adevăratului proprietar datorită unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natură să îi sărăcească patrimoniul. În aceste condiţii se creează o îmbogăţire fără justă cauză a adevăratului proprietar care naşte în sarcina sa o obligaţie de restituire. pe această cale. către posesorul neproprietar ce a efectuat aceste cheltuieli. iar cheltuielile utile se caracterizează prin aceea că deşi nu sunt impuse de cerinţa conservării bunului. valorificate ori nepercepute din neglijenţa sa. în limita îmbogăţirii sale. O altă problemă se ridică în ceea ce priveşte fructele produse de bun în perioada în care adevăratul proprietar a fost lipsit de stăpânirea bunului. Astfel. fără a se ajunge. conduc la sporirea valorii acestuia. după caz. Dacă restituirea în natură este imposibilă punct de vedere material sau juridic. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar. În această materie urmează să deosebim situaţia posesorului de bună-credinţă de aceea a posesorului de rea-credinţă. Posesorul de rea-credinţă nu se bucură de acest beneficiu. posesorul pârât este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar. echivalentul acestora. fie la restituirea în natură a fructelor percepute. În măsura în care lucrările ori amenajările aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaşa de bun fără a produce vreun prejudiciu. Temeiul acestei obligaţii. după caz. Cheltuielile necesare sunt acelea făcute pentru însăşi conservarea bunului. ci şi posesorul de rea-credinţă. adică acele cheltuieli pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui plăcere. Proprietarul poate fi obligat să-l indemnizeze pe posesor doar pentru cheltuielile necesare şi pentru cele utile efectuate de către acesta. Regula nu se aplică fructelor produse de bun după introducerea acţiunii în revendicare. la creşterea valorii fondului. Nu se acoperă de către proprietar cheltuielile voluptuarii. va putea reţine în deplină proprietate fructele percepute.

în timp ce.o obligaţiune. POSESOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Art. În mod excepţional. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are”. fie că bunul mobil se află la autorul furtului sau la cel care şi-a însuşit bunul găsit. Astfel. întrucât pe de o parte. de la cel care care-l găseşte. „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. 1 C. 1909 alin. prezumţia absolută de proprietate se poate naşte în privinţa unui bun mobil incorporal. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR. După felul cum este reglementată dovada proprietăţii în materia bunurilor mobile. fie că se află la o altă persoană care este de rea-credinţă. fără a fi trebuinţă de vreo scurgere de timp”. se evocă o dobândire prin efectul prescripţiei. 1 C. prin această formulare improprie. condiţie esenţială a prescripţiei. în curs de trei ani. De exemplu. ipoteza dobândirii bunului mobil de către posesorul actual de la o persoană despre care ştie sau ar fi trebuit să ştie că nu are calitatea de proprietar. fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp”. civ. poate să-l revendice. acestea fiind susceptibile de o posesie efectivă. reuşeşte să facă dovada bunei credinţe. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare intentate de către adevăratul proprietar. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOŢ. sunt: bunurile mobile corporale. legiuitorul a urmărit să confere posesiei în materie mobiliară o forţă probatorie specială. Este cazul titlului la purtător . Reaua credinţă rezidă în aceea că această persoană a intrat în posesia bunului în condiţii în care a cunoscut sau putea să cunoască împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. paralizează orice acţiune în revendicare. persoane şi la posesia terţului dobânditor. pe de altă parte. În realitate. valoarea oricărei probe care ar fi invocată de reclamant ar fi fără rezultat de îndată ce pârâtul. GĂSITOR SAU TERŢUL DOBÂNDITOR DE REA-CREDINŢĂ Dovedirea de către reclamant a dreptului său de proprietate este suficientă prin ea însăşi să conducă la admiterea acţiunii în revendicare. se arată că nu este necesară scurgerea timpului. cu excepţia celei îndreptate împotriva posesorului de bună credinţă care a dobândit bunul de la găsitor sau hoţ. considerând simplul fapt al posesiei ca fiind un adevărat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat.Revendicarea bunurilor mobile se deosebeşte de revendicarea bunurilor imobile. dacă sunt întrunite unele condiţii privitoare la bunuri. 1909 alin. Astfel. Condiţii privitoare la bunuri. de ex. Prezumţia absolută de proprietate instituită în favoarea posesorului de bună credinţă al bunului mobil. Codul civil instituie o prezumţie absolută (juris et de jure) de proprietate. Cu alte cuvinte. civ. posesia acestuia capătă valoarea unei prezumţii absolute de proprietate. „Cu toate acestea. emisă de stat ori de o societate comercială pe 8 . Pârâtul posesor de rea-credinţă al bunului mobil poate să paralizeze acţiunea în revendicare prin invocarea prescripţiei achizitive de 30 de ani. Textul este contradictoriu. potrivit Codului civil. dispune: „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat. Bunurile în privinţa cărora se aplică art. fiind supusă unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit. revendicarea acestora apare practic imposibilă.

iar violenţa posesiei face destul de greu de conceput îndeplinirea celei de-a treia condiţii a posesiei. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobândirea proprietăţii bunului mobil de către terţul dobânditor care. în general. bunul mobil să nu facă parte din categoria bunurilor supuse înmatriculării. civ. O posesie reală este aceea care presupune coexistenţa la un moment dat asupra aceleiaşi persoane a ambelor elemente ale posesiei. Aşadar. este terţul dobânditor de bunăcredinţă. proprietarul bunului mobil îl închiriază unei persoane a cărei calitate de detentor precar o evidenţiază obligaţia de restituire a bunului izvorâtă din contractul de locaţiune. 1 C. 1909 alin. Dacă terţul a dobândit bunul chiar de la adevăratul proprietar. intră în posesia acestuia ca urmare a înstrăinării sale de către un detentor precar în favoarea căruia adevăratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar. bunul mobil trebuie să fie privit în mod individual. care. având convingerea că a dobândit bunul de la adevăratul proprietar. 1909 alin. o succesiune mobiliară. paşnică. publică şi precară. 1909 alin. 1 909 alin. acţiunea în revendicare va fi respinsă independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul său de proprietate. 1909 alin. Ex. Detentorul precar nu poate invoca în beneficiul său art. 1 C. civ. civ. Art. constând într-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenţa art. 2 C. precum navele. Este necesar să se fi produs o desesizare voluntară din partea adevăratului proprietar. Drept urmare. numai dacă posesia sa este reală. adică nu a căpătat încă detenţiunea materială a bunului deşi a încheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. Condiţii privitoare la posesia terţului dobânditor. şi anume un drept de creanţă. art. ci convenţia translativă de proprietate. şi anume animus şi corpus. temeiul dobândirii dreptului îl va constitui nu prezumţia absolută de proprietate. cu bună-credinţă. care a intrat în posesia efectivă a bunului mobil. 1 C. de către un terţ dobânditor de bună-credinţă al unui astfel de bun. singura persoană îndrituită să se prevaleze de prezumţia absolută de proprietate consacrată în art. 1 C. în 9 . utilă şi de bună-credinţă. Cele trei trăsături trebuie întrunite în mod cumulativ. nu-şi va găsi aplicarea atunci când terţul dobânditor stăpâneşte corpore alieno. 1909 alin. 1 C. condiţia bunei-credinţe. 1909 alin. civ. locatarul înstrăinează bunul către o terţă persoană care intră în posesie. să restituie bunul mobil adevăratului proprietar. civ. Utilitatea posesiei se prezumă relativ. bunurile mobile aflate în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale nu-şi pot schimba această situaţie juridică prin invocarea art. civ. Condiţii privitoare la persoane. 1909 alin. Terţul dobânditor poate invoca art. Art. până la proba contrarie făcută de persoana interesată. Cu încălcarea acestei obligaţii. întrucât el este ţinut.acţiuni . aeronavele etc. O desesizare involuntară.deoarece se intră în posesia efectivă a unui înscris ce constituie suportul material în care se corporalizează un bun incorporal. Posesia utilă este posesia continuă. civ. Problema continuităţii nu se pune în acest context în care dobândirea dreptului de proprietate de către terţ este efectul aşa-numitei „prescripţii instantanee”. pe temeiul contractului încheiat cu adevăratul proprietar. 1 C. nefiind incident asupra universalităţilor juridice de ex.

acţiunea în revendicare va fi intentată cu succes de către adevăratul proprietar dacă va fi îndeplinit termenul menţionat. de la cel la care-l găseşte. 2 C. ca element component al buneicredinţe. Potrivit acestei dispoziţii legale. terţul dobânditor nu va fi pus în situaţia de aproba în mod distinct existenţa justului titlu. S-a conturat un răspuns negativ. adică un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul că nu provine de la adevăratul proprietar. să se regreseze împotriva hoţului sau a găsitorului. Cu alte cuvinte. după ce va fi fost evins de către adevăratul proprietar. C. 2 C. Condiţii speciale de aplicare a art. căci în includerea justului titlu în sfera bunei credinţe determină posibilitatea ca. terţul dobânditor crede că intrarea sa în posesie are la bază un contract de vânzare-cumpărare care. terţul dobânditor trebuie să aibă un just titlu. să se ajungă la dovedirea celui dintâi. termen a cărui depăşire conduce la respingerea acţiunii în revendicare. Conform acestui text de lege.Condiţii generale de aplicare a art. în acest mod. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispoziţii legale condiţiile privitoare la bunuri. nemai operând „prescripţia instantanee”. în orice caz. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Sediul materiei se află în art. distinct de buna-credinţă. nu s-a încheiat. Pentru a produce efectul „prescripţiei instantanee”. 1909 alin. printre altele. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. civ. este. 1909 alin. Proba bunei-credinţe se face printr-o prezumţie relativă legală. indispensabilă pentru a-i asigura „recursul” împotriva hoţului sau găsitorului de la care a dobândit bunul. fiind vorba de calitatea persoanei care înstrăinează terţului bunul mobil. în sensul de a exista numai în imaginaţia posesorului. ci de la adevăratul proprietar al acestuia. a fost aceea dacă. O problemă controversată. Interesul discuţiei se referă la conţinutul probei. Nu mai suntem 10 . este adevăratul proprietar. precum şi acelea care se referă la posesia terţului dobânditor. precum şi din punctul de vedere al termenului de trei ani. arătând că „buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinţă”. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat. că buna-credinţă a terţului dobânditor. este suficient ca buna-credinţă să existe la momentul intrării în posesia efectivă a bunului. civ. dacă terţul a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut că a tratat cu un neproprietar. 1909 alin. Elementele de diferenţiere se manifestă la nivelul condiţiilor privitoare la persoane. poate să-l revendice. Prin posesie de bună-credinţă în materia prescripţiei instantanee se înţelege posesia exercitată de o persoană care are convingerea sinceră că a dobândit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar.cazul nostru. nu va putea. Per a contrario. prin prezumarea existenţei celui de-al doilea element. în realitate. civ. Terţul dobândeşte bunul de la hoţ sau de la cel care şi-a însuşit nelegitim bunul pierdut de către adevăratul proprietar. poate fi putativ. 2 C. în curs de trei ani. chiar dacă nu mai este atât de eficace încât să paralizeze acţiunea în revendicarea intentată de proprietar în trei ani de la data pierderii sau a furtului. Spre exemplu. că justul titlu. civ. admiţându-se. Aceasta înseamnă.

Această sumă va putea fi recuperată de la hoţ sau de la găsitor pe calea unei acţiuni în despăgubiri introduse ulterior împotriva acestuia de către adevăra tul proprietar. proprietarul originar nu poate să ia înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat”. 1909 alin. acţiunea în revendicare mobiliară este admisă. ce are calitatea de subiect de drept comercial. legiuitorul a considerat că dobândirea bunului în condiţii care. 1910 va fi incidentă atunci când terţul a dobândit bunul mobil într-un spaţiu în care se derulează în mod obişnuit operaţii de înstrăinare a unor bunuri de aceeaşi natură (de exemplu. bursa de mărfuri). civ. Acţiunea în revendicare va fi admisă numai dacă introducerea acesteia va avea loc în termen de trei ani de la data furtului sau. civ. cuprinde în domeniul său de aplicare condiţiile privitoare la bunuri. fiind în consecinţă. bunul nu se află la momentul introducerii acţiunii în revendicare la hoţ sau la găsitor. Acest risc este întotdeauna asumat de persoana care are la îndemână regresul împotriva hotului sau a găsitorului. Ca şi în ipoteza reglementată în art. 1910 C. furat sau pierdut la cumpărat la bâlci sau la târg. ieşirea. dar proprietarul va trebui să plătească terţului o sumă de bani egală cu preţul pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi bunul respectiv. în aceste situaţii acţiunea în revendicare mobiliară se derulează în regimul dreptului comun.Aşadar. 11 .deci în prezenţa unei desesizări voluntare. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DE BUNĂ-CREDINŢĂ CARE LE-A DOBÂNDIT ÎN ANUMITE CONDIŢII Art.. această persoană urmând a fi proprietarul şi nu terţul căci acesta din urmă poate pretinde proprietarului însuşi restituirea sumei plătite hoţului sau găsitorului cu titlu de preţ. sau de la un neguţător care vinde asemenea lucruri. sau la o vindere publică. Regula specială instituită de art. Astfel. a bunului din posesia sa. precizează că „dacă posesorul actual al lucrului. precum şi dacă dovedeşte dreptul de proprietate asupra bunului. acţiunea în revendicare mobiliară va fi admisă dacă adevăratul proprietar o introduce în maximum trei ani de la data pierderii sau furtului. fizică sau juridică. Pe de altă parte. Art. căci. produse în temeiul unui contract prin care bunul se încredinţează temporar unui detentor precar. fără voia sa. însă este aptă să-l protejeze pe terţ de riscul insolvabilităţii hotului sau a găsitorului. civ. 2 C. desesizarea involuntară şi termenul de trei ani.republicată. identitatea dintre bunul revendicat şi bunul pierdut ori furat. imprescriptibilă. în cadrul unei vânzări prin licitaţie publică sau de la o persoană. exercitată în legătură cu asemenea bunuri. posesia terţului dobânditor. Cu însuşirea bunului prin săvârşirea infracţiuni de furt este asimilată desesizarea produsă pe calea tâlhăriei ori pe aceea a pirateriei. 7/1996. după caz. prin natura lor sunt susceptibile de a întări buna-credinţă a terţului rămâne insuficientă pentru a justifica acţiunea unei „prescripţii instantanee”. a pierderii. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decădere. 6) Acţiunile de carte funciară reglementate de Legea nr. 1910 C.

a)Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. pentru ca aceasta sa dispuna. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. prin hotarare. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. dreptul a fost gresit calificat. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. actul juridic cu data certa. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. de buna-credinta. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. actiunea in prestatie tabulara se respinge. daca prin isncriere. trei ani de la data 12 . In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. intabularea sau radierea dreptului real. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. de bunacredinta.In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. operatiunea rectificarii se face. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. precum si impotriva succesorilor sai. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. la cerere. In urma admiterii actiunii.

dar daca il incheie singur. indiferent din ce cauza. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. 7) Capacitatea de exerciţiu restrânsă a persoanei fizice. insa actul nu este lezionar. Daca minorul a fost pus sub interdictie. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile. actele de administrare. Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii. atat cele privitoare la un bun (ut singuli). dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu. care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta. prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun. consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea. daca nu sunt lezionare. iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani. personal. Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte). Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt: apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani. daca notarea. Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. poate dispune prin testament. depozitul special la CEC. el este perfect valabil. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. dar cu dubla 13 .inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b)Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal. limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. Continutul capacitatii de exercitiu restransa. daca a implinit 16 ani. Actele de administrare. el este anulabil pentru leziune. a unor acte juridice civile. amintim art 129 alin 4 din Codul familiei. de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. faptului sau raportului juridic notat. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea.” Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. fara incuviintare.

Prin capacitate de exerciţiu se înţelege aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaţii. 34 alin. care precizează că persoana juridică ia fiinţă prin actul de dispoziţie al organului competent de stat. iar prin capacitate de folosinţă înţelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii. acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca. Referindu-ne la începutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. 8) Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice.” Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta). ca subiect de drepturi şi obligaţii. capacitatea civilă cuprinde două elemente fundamentale: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (art. Întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei 14 . 4 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice prevede: “capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie. Are loc in urmatoarele cazuri: la implinirea varstei de 18 ani. grevarea cu o sarcina reala (gaj. statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit. chiar si acceptarea unei succesiuni. ipoteca. 5 din Decretul 31/1954). recunoscut de organul competent să verifice dacă sunt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoană juridică să ia fiinţă ori prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a organului competent a aprecia oportunitatea înfiinţării ei. daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani. 31/1954. iar in anumite conditii chiar de la 15 ani). Dimensiunile capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. cand se dobandeste capacitatea de exercitiu. 28 din Decretul 31/1954. de o parte si minor de alta. Art. Deoarece scopul diferă de la o persoană juridică la alta. Potrivit art. În reglementarea legală. amintim dispoziţiile art. Potrivit art. săvârşind acte juridice. adică are calitatea de a fi subiect de drept civil. 25 din Decret. Fiecare persoană fizică şi persoană juridică are capacitate civilă.incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare): actele de dispozitie: instrainarea. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore . este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). rezultă că nici capacitatea de folosinţă nu este aceeaşi pentru toate persoanele juridice. daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu). aceasta diferind după specialitatea fiecăreia. nici chiar cu incuviintare. în nume propriu.1 din Decretul nr. stabilit prin actul de înfiinţare sau statut. renuntarea la un drept. sotul.

Pentru societăţile comerciale. care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creată. capacitatea unor forme de societăţi comerciale este restrânsă şi mai mult. în conformitate cu art. 9) Capacitatea succesorală. că potrivit dispoziţiilor art. capacitatea de folosinţă se limitează la actele de comerţ şi că prin legi speciale. faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui care le-a săvârşit.1 al Legii nr. 31/1990). iar pe de altă parte. la actele de comerţ. Reglementarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este cuprinsă în art. dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiilor. 32/1994 privind sponsorizarea. Astfel aceasta cuprinde în sfera sa aptitudinea generală de a avea toate drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. 15 . 31/1990 privind societăţile comerciale. legea conferă persoanei juridice capacitatea de exerciţiu. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă înseamnă. Capacitatea de folosinţă deplină a societăţilor comerciale se dobândeşte din momentul înmatriculării în Registrul Comerţului (art. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ia sfârşit prin încetarea fiinţei acesteia. S-a considerat ca fiind admisibil ca societatea să facă şi să primească liberalităţi. care. În vederea participării la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. în măsura în care acestea sunt în legătură cu obiectul activităţii comerciale şi servesc scopului realizării acestuia. în scopul obţinerii profiturilor. prin contrast cu unicitatea şi egalitarismul. Din principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice decurge o altă caracteristică a acesteia. anume diversitatea. de pe o parte. Un argument în plus pentru această opinie acceptată. se pune întrebarea dacă aceasta poate să facă şi să primească liberalităţi. 31/1954: persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale.juridice este limitată. existente sub acest aspect între persoanele fizice. în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi. comparativ cu alte forme. desemnând organele care au dreptul să o angajeze. prevăzut de actul constitutiv. actele juridice făcute de organele persoanei juridice. divizare sau dizolvare. bunurile dobândite sunt folosite tot în desfăşurarea operaţiunilor comerciale indiferent de provenienţa lor. fiind şi dispoziţiile Legii nr. 31/1954. 40 din Decretul nr. faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăţi persoana juridică. se poate realiza prin trei modalităţi juridice: comasare. 40 alin. 35-36 din Decretul nr. atât faţă de persoana juridică. Dată fiind limitarea capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale. 2 din Legea nr.1 alin. până la această dată societatea având o capacitate restrânsă la actele necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. cât şi faţă de terţi. că fiecare societatea comercială poate efectua numai acte juridice care servesc realizării obiectului de activitate propriu. în temeiul specialităţii acestei capacităţi.

ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea. Persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa. 4 din Constitutie). dobandirea mostenirii are loc prin “retransmitere”. ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii succesiunii. Cu alte cuvinte. dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei. mostenitorul legal ( in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar – supravietuind un timp cat de scurt defunctului – dobandeste el succesiunea acestuia din urma. de a culege o succesiune. mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor legal sau testamentar. sex. subsecventa). In Atari conditiise impun unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitate succesorala. in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. nationalitate.. gradul si dreptul acestuia. iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau hotarare judecatoreasca declarativa de moarte. In caz de retransmitere a mostenirii. apartenenta politica.Potrivit art.. urcand in locul. chiar daca nu a acceptat.civ. Intrucat dovada vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii succesiunii. limba. dar si succesorii sai in drepturi. In cazul mostenirii prin reprezentare. opinie. el trebuie sa dovedeasca “existenta sa “ in momentul deschiderii succesiunii. pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate.1169 C. Dovada se face cu actele de stare civila. religie. din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba admis de lege. In acest caz. Pentru a culege mostenirea. mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentat) decedat la data deschiderii succesiunii.” pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”. Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii 16 . Dovada existentei in momentul deschiderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii. specifica numai mostenirii legale. adica capacitatea de a mosteni. reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala “existenta sa” la data deschiderii succesiunii. Rezulta ca orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii are capacitate succesorala. fiindca exista in momentul deschiderii succesiunii si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai exista in acel moment. art.civ. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti legali (daca este cazul). etnie. In cazul mostenirii in nume propriu. 654 C. dar nici nu a repudiat-o si – confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentar (mostenire succesiva. iar reprezentatul era decedat la acea data. In aceasta din urma ipoteza. care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. avere sau origine sociala ( art.

persoana disparuta are capacitate succesorala. copilul se va bucura de dreptul la mostenire. In aceast sens. ei vor putea culege. consacra expres capacitatea succesorala de la conceptiune. Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia. insa numai daca el se naste viu. data conceptiei copilului. la moartea parintelui unuia dintre soti. capacitate succesorala. tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti din mostenire au fost astfel micsorate. respectiv pastra drepturile mostenite. ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. intervenita dupa deschiderea mostenirii ori declararea prin hotarare judecatoreasca definitiva a mortii lui. Desigur. Persoanele disparute au. dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv. definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui. cu conditia sa se nasca viu. art.civ. in materie de mostenire.31/1954 “ drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune. indiferent daca a intervenit sau nu o hotarare judecatoreasca declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei. cu toate ca are ca obiect o universalitate. de asemenea. Daca aceste dovezi au fost facute. Aceasta regula prevazuta de C. Insa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie. in interesul copilului. C. desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui. Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data mortii celui care lasa mostenirea. ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. 19 din Dec. In acest caz. De exemplu. Fiind vorba de fapte materiale.2 din Dec. este consacrata cu caracter general – dupa regula dreptului roman – si prin art. Cu toate ca existenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii. cel care pretinde mostenirea in numele copilului. fiindca acest drept. 31/1954 prevede ca “ cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva”. asadar. In toate aceste cazuri. Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata. drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el. situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu. nu poate vatama 17 . Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea mostenirii. de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala nici testamentara). trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege.7 alin.civ. stabilindu-se ca data a mortii o data ulterioara deschiderii mostenirii la care are vocatie succesorala. urmata de moartea sotului mostenitor.654.mostenirii. partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor. recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei.” Rezulta ca legea. pana la urma. urmasii lui care au dreptul sa-l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire. cu singura conditie de a se naste viu si nu viabil – art.

19 din Dec. Beleiu ca prezumtia legala privitoare la perioada conceptiei (in material mostenirii intereseaza numai perioada maxima de 300 zile de gestatie) are – ca atare – o aplicabilitate generala si. alaturi de alti autori. in conditiile prevazute de lege pentru reprezentarea succesorala. M.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe Deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care “exista” la data derschiderii succesiunii. astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului. Consideram insa. intrucat nu a avut capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii. copilul nu va putea mosteni nici chiar pe cale testamentara. iar nu prin reprezentare sau 18 . deoarece stabilindu-se paternitatea. nu se pun probleme. In cazul persoanelor fizice insa. respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copilului? Daca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei. nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi existat la data deschiderii mostenirii. Astfel fiind.61 din C. cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 300 zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora. putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. Asa fiind.interesele lui. ea fiind culeasa de mostenitorii in viata (eventual chiar si de descendentii persoanei predecedate. Eliescu. deci nu vor putea mosteni. Numai ca aceasta prezumtie este prevazuta de lege in material stabilirii filiatiei fata de tata. s-a pus problema daca aplicarea ei poate fi extinsa si la materia succesiunii.civ.31/1954). deci. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Gh. In legatura cu dovada conceptiunii. chiar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei. cum ar fi C. se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale. Daca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s-a nascut dupa 300 zile. dar in nume propriu. deoarece “acceptarea mostenirii cuvenita unui minor… va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar“ (art. Statescu. implicit si in mod necesar s-a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui. partea de mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa – in cadrul mostenirii legale – de descendentii sai. persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala. pe care urmeaza sa-l mosteneasca (de ex. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate. 654 C. De exemplu. stabileste o prezumtie legala cu privire la perioada conceptiei ( timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului). cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a existat in momentul deschiderii succesiunii – art. nefiind subiecte de drept. copilul nascut dupa 300 zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate. art.fam. nefiind posibila stabilirea cu exactitate a momentului conceptiei. copilul nascut cel mult la 300 zile dupa moartea sotului mamei).

chiar si in literatura juridica a tarilor unde legislatia o prevede. legatul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a legatarului. de exemplu. prezumandu-se moartea lor concomitenta. ele sunt socotite ca au murit deodata. Intr-adevar. daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant. In schimb. deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori legali ai parintilor lor. Daca nu exista o astfel de relatie. prezumtia mortii concomitente apare. 31/1954 a consacrat prezumtia mortii concomitente. a persoanei in cauza? In plus. sex. in cazul comorientilor – commorientes sau simul periunt .se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa sex si varsta au supravietuit si. decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt. in lumina prezumtiei mortii concomitente. ca doua mosteniri distincte. ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta. in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. puteau mosteni. Decretul nr. daca s-ar prezuma. in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare. unii autori mai adauga inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr-o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. ca sotul a supravietuit sotiei. Inseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese. fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia. bunuri care s-ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. daca intre comorienti nu exista o legatura de sange. De exemplu. Potrivit art. cunoscute de dreptul roman si de legislatiile ulterioare. se considera ca ei au murit deodata. 21 din Decretul 31/1954. fiind in viata la data deschiderii succesiunii. daca sotii. Dintre cele doua solutii.21 din Decretul 31/1954 este 19 . de exemplu. solutie ce ar fi. nici unul nu va putea dovedi “existenta”. ca fiind si mai echitabila. Tot astfel. Deci art. daca comorientii au fost casatoriti. In dreptul roman. Deci parintii sotului ar culege o buna parte din bunurile sotiei fiului. socotindu-se arbitrara. dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor. ceea ce evident nu ar fi echitabil. indiscutabil. problema prezinta importanta chiar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . deci. problema comorientilor nu se pune. constatandu-se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la incheierea casatoriei(casatoria putativa). Daca comorientii au mostenitori diferiti. de catre parintii fiecaruia. In alte cazuri.retransmitere). cea mai justa. decedate in aceeasi imprejurare. Rezulta ca prin comorienti trebuie sa intelegem: doua sau mai multe persoane. in domeniul devolutiunii legale a mostenirii. daca – nefiind rude si nici soti – unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt. La aceste trei conditii stabilite de lege. prezumtia supravietuirii in functie de varsta si sex fiind criticata. Astfel. sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. de cele mai multe ori. el ar mosteni – in concurs cu parintii sotiei – jumatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta.

respectiv predecesul uneia fata de cealalta. dar si unilaterale. in sensul art. notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta chemata sa resolve litigiul succesoral in conditiile in care prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte s-a hotarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate. fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane. ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia. din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi imprejurare. aratandu-se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi 20 . daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si. de lege ferenda. ele sunt socotite ca au murit deodata. separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp. Inseamna ca. atat in domeniul mostenirii legale cat si al celei testamentare. ar urma sa fie inlaturata. aplicabil in materie. innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii. adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale.21 din Decretul 31/1954? Astfel. aceeasi zi ? Se considera ca in toate cazurile singura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art. legala sau testamentara decedeaza in acelasi timp. conditia referitoare la aceeasi imprejurare este inutila si. echitabila si legala in toate ipotezele. 21 din Decretul 31/1954. si mai simplu: daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia. tot astfel. 1169. solutia mortii concomitente fiind logica. textul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator: in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de imprejurari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. Ce solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale. iar minutul mortii nu poate fi stabilit. ele sunt socotite ca au murit deodata sau. Deci. drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale. urmand ca mostenirile sa fie considerate deschise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite. daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora. dar nu si in aceeasi imprejurare . definitive. daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care exista la data deschiderii succesiunii si dovada acestei existente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea . Intr-adevar. ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza. ci mai ales pentru ca ea decurge din textul C. Este posibila si pastrarea textului actual al art. legale sau testamentare.21 din Decretul 31/1954. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este singura in dreptul nostru.actori incumbit probation – art. deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti.aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce. Rezulta ca art. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala.civ. de lege ferenda. 21 din Decretul 31/1954 consacra expres o solutie care s-ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in “aceeasi imprejurare”.

Art. Art. Este contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane.identitatea de cauza a mortii. Creditorul care transmite se numeste cedent. cauza sa fie reala-cauza este falsa daca exista eroare asupra motivului determinant ceea ce atrage nulitatea relativa a actului. 21 . generala a actului juridic civil. Cauza este o conditie de fond.967-Cod civil-conventia este valabila cu toate ca cauza nu este exxpresa si este prezumata pana la proba contrara. cesiunea s-a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale. esentiala de validitate. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a actului. cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar. Se instituie doua prezumtii: valabilitatea cauzei si existenta ei. 11) Cesiunea de creanţă. cauza sa fie licita si morala-cauza este nelicita cand este prohibita de legi. O asemenea reglementare. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: cauza sa existe –art966 Cod civil. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni juridice. Obiectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. Debitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr-un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. 10) Cauza actului juridic civil. inclusiv de lege lata. iar dobanditorul cesionar. 12) Circulaţia juridică a construcţiilor proprietate privată.1404-Cod civil-retractul litigios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri: cesiunea sa facut unui comostenitor. Reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. Daca se instraineaza o creanta litigioasa cu titlu oneros se poate exercita retractul litigios. Daca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. Cesiunea de creanta este un contract consensual si se incheie valabil prin simplul acord de vointa. creanta se transmite la valoarea ei nominala. ar prezenta avantajul prevenirii oricaror controverse in literatura juridica sau situatii neuniforme in practica judecatoreasca. cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa.

iar altele aparţin dreptului privat . Codul civil. De aceea . livezile . pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila. prin vânzare. unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public . In cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica. terenuri din intravilan . exista in acest sens dreptul de proprietate.. 18/1991. terenurile se clasifică astfel : terenuri cu destinaţie agricolă . din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi . exploatări miniere şi petroliere . din care fac parte: terenurile împădurite. bolovănişuri . rezervaţiile . terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape . de transport al energiei electrice şi gazelor naturale . ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea. păşunile . instrainarea este valabila conform principiului consensualismului.813-Cod civil-pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic. care se împart în : terenuri agricole productive : terenuri arabile . viile . folosinţa şi dispoziţia 22 . 5). pomicole. între persoanele juridice de tip public . In celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului. În acest sens Legea nr. alte amenajări ale localităţilor.Constructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor. pepinierele viticole . Relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari – persoane fizice şi persoane juridice de tip privat . dacă acestea sunt cuprinse în amenajamentele silvice. Legea nr. fâneţele . terenuri cu destinaţie specială . terenurile destinate împăduririlor. 54/1998. se pot desprinde cel puţin trei principii majore: principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. amenajări piscicole. aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile . 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. precum şi între acestea din urmă şi particulari .16/1994 a arendei etc. 13) Circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată. În funcţie de destinaţie . Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri. terenuri cu destinaţie forestieră . plajele . ci este titularul unui drept de superficie. terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice . Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului. principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. –Din cuprinsul Legii nr. terenuri cu vegetaţie forestieră . Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia . monumentele naturii . terenurile neproductive – râpe . de la aceasta neregula existe si exceptii astfel: art. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor.

comisiile locale trebuie să încunoştinţeze în scris . terenurile se clasifică în: terenuri aflate în proprietate privată. 2 din legea nr.asupra unui bun . după validarea propunerilor înaintate de către comisii Titlul de proprietate . în putere proprie şi în interes propriu . cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate . 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile . iar în zonele de câmpie . Ulterior . Aceste prohibiţii pot fi absolute . terenuri aflate în proprietate publică. 2 din lege nr.După forma dreptului de proprietate asupra terenurilor . cu condiţia ca acestea să fie libere . aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. În acest sens . care se referă la bunuri . adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . Tot articolul 1310 stabileşte şi excepţia de la această regulă . procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate . Terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice . Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . Potrivit art. republicată . 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care 23 . pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii . urmând ca pentru ieşirea din indiviziune . 18/1991 . sau relative . regula punerii în posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată . pe vechile amplasamente . pot fi vândute doar numai de anumite persoane sau numai în anumite condiţii . se emite persoanelor îndreptăţite ( soţ . rămân valabile fără nici o altă confirmare. care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile . În acest scop . potrivit art. pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale .Prin legea nr. iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor . 18/1991. 14 alin. prin art. cu respectarea normelor juridice în vigoare . 1/2000 . Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care va semna tabelul de luare în primire a terenului . atribuirea efectivă a terenurilor se face . Art. care sunt scoase din circuitul civil . 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar . 43 din lege. 1 din legea nr. 19 alin. 21 şi art. în zona colinară . Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar . în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi . în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea înstrăinării anumitor bunuri . care deşi nu sunt declarate inalienabile . destinate cercetării şi producerii seminţelor şi materialului săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă . 2 alin. aparţin domeniului public al statului şi rămân în administrarea acestora – art. legea nr. 1 . exclusiv şi perpetuu. pentru cetăţenii în viaţă . 35 alin. art. soţie ) . când anumite bunuri . persoanele care au domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate . pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate . cu confirmare de primire . asupra datei la care va avea loc punerea în posesie . 19 alin.

timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea. Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane.A.A.000 mp. nulitate ce poate fi invocată de către primărie . prin decizia Prefecturii a fost constituită o comisie. Cele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele: in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate. se impune obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la proprietatea avută în extravilan . Pentru reconstituirea proprietăţii private asupra terenurilor şi crearea condiţiilor pentru o nouă organizare a exploatării acestora . Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare . se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată . în localitatea de unde pleaca. la propunerea primăriilor locale. 1 .-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă . iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi . astfel că . 18/1991 în ce priveşte constituirea dreptului de proprietate .P. să-şi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate . 19 alin. se pot atribui . prin lege . cu condiţia ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol . 32 din legea nr.-urilor . Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui . 21 şi 43 sunt obligate să respecte întocmai condiţiile impuse de lege .P. beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii . În acest caz atribuirea făcându-se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. dacă nu le respectă . la cerere . s-a dispus desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi lichidarea acestora . fără alte condiţii. terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta . Sistarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala. celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. Prin prevederile art. indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi . respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C.s-au aflat în patrimoniul C. ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea . prefectură . în echivalent arabil de familie . . 43 din legea nr. potrivit art. in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o 24 . în acea localitate. simultan si concomitent. în echivalent arabil de familie . În scopul lichidării patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie . 14) Comparaţie între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. de către procuror sau de orice persoană interesată Articolul 49 din legea nr. sau să fi adus mai puţin de 5. 18/1991 .

952. art. 950 trebuie intregite cu cele ale Decretului 31/1954 si ale Codului familiei. In al doilea rand. existenta unor incapacitati generale instituite de legiuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte juridice. in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cotaparte ce revine fiecaruia. 90 enunta. pe langa incapacitatile generale. textul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act juridic. 948. Capacitatea de a încheia actul juridic civil. In al doilea rand. Potrivit art. ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act juridic incheiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza (minorul sau interzisul). ceea ce inseamna ca fie legea. interzisii. iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor. art. prin reprezentantul legal. 15) Condiţiile actului juridic civil. Capacitatea de a contracta Art. prin dispozitiile speciale. Obiectul actului juridic civil. s-a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele. la modul general. care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie. iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii. in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare. dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a proteja un interes public sau a unui interes precumpanitor privat. nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atraga fie nulitatea relativa. Ea precede consimtamantul si 25 . cu incuviintarea ocrotitorului legal si de catre autoritatea tutelara. Cauza -. fie nulitatea absoluta a contractelor. Cod civil prevede ca: “Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor”. fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate. Cat priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor.cota parte din dreptul de proprietate. O cerinta de valabilitate a consimtamantului. dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae. privitoare la incheierea de acte juridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor juridice ale celor cu capacitate restransa. chiar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat. in cazul proprietatii pe cote-parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte .Capacitatea de a contracta apare ca o expresie a capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. 950: “Necapabili de a contracta sunt minorii. 949: “Poate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre lege”. conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt: 1) Capacitatea de a contracta 2) Consimtamantul valabil al partii ce se obliga 3) Un obiect determinat 4) O cauza licita Textul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii (contract). In schimb. Potrivit art. cat si actele unilaterale. Doctrinar. in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte”. o conditie de valabilitate a actului juridic.

Cod civil prevede ca: “Conventia este valabila. de a procura altuia un avantaj economic fara a primi in schimb un echivalent. cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte. practic. in contractele sinalagmatice si oneroase. cauza imorala cu cea ilicita. nu falsa. stiind ca cineva poate sa consfinteasca la incheierea unui contract. Teoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia: a) Scopul imediat care este un element abstract. si-a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de judecata sa cenzureze legalitatea si moralitatea anumitor conventii. alteori. Cauza a fost asimilata cu scopul acestuia. in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza. In contractele cu titlu gratuit (in liberalitati). dar. 967. prin includerea in ea a scopului mediat. imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa. uneori. Pentru a duce la incheierea unui act valabil. ceea ce inseamna ca. 2: “Cauza este prezumata pana la dovada contrarie”. Mai intai. doctrinar. mai exact. El consta in mobilul concret care determina o persoana sa consimta la incheierea unui anumit contract. Cauza trebuie sa fie reala. care. fie imoral.explica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la incheierea unui act juridic. concret si variabil de la un contract la altul. fie bilateral. iar potrivit art. ea trebuie sa existe. cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. cel care afirma caracterul ilicit al cauzei. Aceasta largire a notiunii de cauza. ele aveau un scop mediat fie ilicit. De pilda. In realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. art. consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act 26 . aparent. Un element subiectiv. cu toate ca cauza nu este expresa”. dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca. mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract. respectiv apreciate prin prisma scopului imediat. Cauza mai trebuie sa fie licita. Cod civil: “Cauza este nelicita cand este prohibita de legi. Cat priveste lipsa cauzei. in realitate. insasi acordul de vointa realizat cu ocazia incheierii unui contract. pe motiv ca are o cauza ilicita. fie unilateral. erau licite si morale. aln. avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia. cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. b) Scopul mediat -. 968. doar atunci cand lipseste discernamantul. Consimtamantul Prin consimtamant se desemneaza. in cadrul acestei categorii de contracte. iar in aln. 1. contra bunelor moravuri si ordinii publice”. practic. ceea ce inseamna ca legiuitorul a identificat. Indiferent de intelesul ce i se atribuie. iar. lipsa ori falsitatea acesteia. nu exista un punct de vedere conturat. scopul imediat al celui care se obliga este intentia de a gradifica. scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va executa cealalta parte. Cele doua texte instituie doua prezumtii: cea a existentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei. atunci cand se ridica problema anularii unui contract. doar manifestarea exteriorizata a hotararii uneia dintre parti de a incheia un act juridic. Cat priveste dovedirea cauzei. obiectiv si invariabil.

exteriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel: in scris. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant. in mod expres. are valoare de consimtamant. putem trage concluzia ca. intentia unei persoane de a incheia un act juridic. 1437. nulitatea absoluta a actului juridic. Ex: Cazul contractului de locatiune.juridic valabil. locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune. tacerea uneia dintre parti. cerinta care rezulta din insusi definitia actului juridic civil. la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. problema discernamantului nu intereseaza. Apoi. Aceasta forma este extrinseca consimtamantului. Tacita relocatiune. in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie. atunci se considera locatiunea. forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem). b) Aceea in care partile. exprimata intr-o forma de genul: “Iti voi da. nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie (complezenta). acarei neindeplinire atrage. caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului. respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti. Din punctul de vedere al formei. afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obliga. Cerintele consimtamantului a) El trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant. b) El sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. intr-un anumit termen. neindoielnic. sa aiba valoare de consimtamant. Doctrinar. fie ca este vorba de o incapacitate speciala. s-a ridicat problema de a sti daca simpla tacere. daca voi vrea”. forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului. Cod civil prevede ca: “Daca dupa expirarea termenului stipulat in contractul de locatiune. iar nerespectarea ei nu atrage 27 . De precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau incheia acte juridice si aceasta deoarece. se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic. de regula. s-a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei imprejurari: a) Atunci cand legea ii confera aceasta valoare. printr-un contract prevad ca in raporturile dintre ele. pentru care art. In esenta. Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor juridice este principiul consensualismului. ci numai de cerintele privind dovada actului juridic. verbal si chiar printr-o atitudine din care se rezulte. de regula. are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care-l incheie. Prin urmare. neconcretizata in vreo actiune sau atitudine. prevazuta expres de lege. fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. respectiv contractul de locatiune ca reinnoit” -. Problema exteriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se cheama forma actului juridic. c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat intr-un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati.

smuls prin violenta sau surprins prin dol”. iar in contextul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare incheierii actului juridic. in cazul unui litigiu. Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic. situatie in care se aplica regulile privitoare la libertati. Prin Legea nr. Credirentierul. catre debirentier. caz in care este echivalenta cu o donatie. prin vointa partilor contractului. In conditiile legii. Neplata la termen da credirentierului dreptul de a executa pe debirentier. Este un contract aleatoriu. si se platesc in cuantumul prevazut in contract. a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 20 zile de la incheierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia). ca parte contractanta. ea este in principiu divizibila. In al treilea rand. nu se mai face transmisiune de bunuri. cu titlu gratiut. cu titlu oneros. s-a instituit renta viagera agricola. In situatia in care renta este cu titlu oneros.nevalabilitatea actului juridic. este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta viagera de la debiretier. Sumele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite (indexate) pe cale judecatoreasca. se poate vorbi doar atunci cand insasi actul juridic trebuie incheiat printr-un inscris autentic. Despre o forma a actului juridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui. ci doar imposibilitatea de a dovedi. care ii plateste pretul sub forma de renta. care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. Renta se poate infiinta intre vii. Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in schimbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau. constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau. Pentru acest contract exista coditii speciale de validitate: daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 de zile de la data incheierii contractului a decedat. contractul poate fi lovit de nulitate absoluta (ex. prin sechestrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. d) Consimtamantul sa fie neviciat. Daca renta este cu titlu gratuit. Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la 28 . cu executarea succesiva. Partile contractante pot stabili cuantumul rentei viagere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. 16) Contractul de rentă viageră. sau prin testament (legat). Renta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. Art. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber. translativ de proprietate. consensual. 953: “Consimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei. contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. respectivul act.

Deosebiri fata de alte contracte. in cazul lucrarilor de mare amploare. mandat si depozit). in caz de exagerare hotarand instanta. suportarea riscurilor etc. contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului. nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune. numita client in schimbul unui pret.termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor). vanzare. deoarece contractul este obligatoriu pentru el. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri. In baza contractului de antrepriza. obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului. consultatii profesionale. Regulile referitoare la antrepriza se aplica . obligatia de garantie pentru vicii. avocati -art. contractul nu mai este de antrepriza. meditatii. locatiune. Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita. raspunderea in caz de neexecutare.in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor . mai frecvent. Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte.3 din Legea nr. este un element esential al antreprizei.51/1995 . asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc. dar nu liberalitate. instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul.mai putin reprezentarea judiciara. Rezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei judecatoresti. ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit). este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca. una dintre parti. In baza contractului de munca. 17) Contractul de antrepriză.8-9 din Legea nr. care este o varianta de mandat). se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului. 29 . In schimb. de exemplu. raport.). Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului.In toate cazurile insa. Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un "pret determinat" (art. prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor. inclusiv juridice (date de notari publici.si lucrarilor (activitatilor) intelectuale.) si. se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului.36/1995 si art. In lipsa lui (serviciu gratuit). care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului . in cazul lucrarilor de mai mica importanta. asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. numita antreprenor.1413).) . In cazul antreprizei. se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte. predat clientului. intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu. salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc. pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie). In caz de moarte a debirentierului.

In virtutea acestei independente.1410 si urm. spre deosebire de contractul de munca. Stabilindu-se un raport de prepusenie. In schimb.1478 C. In toate cazurile insa. o efectueaza pe propriul sau risc.civ.sub indrumarea sa nemijlocita. contractul va fi calificat antrepriza.totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara. Antrepriza se deosebeste si de locatiune (loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei. in cazul reparatiilor facute la autovehicule. personala . daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului. bineinteles. de regula. il reprezinta. conform art. nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii. antreprenorul neavand putere de reprezentare.poate fi si comerciant) se bucura de independenta juridica cat priveste modul de executare a lucrarii in conformitate cu comanda primi-ta de la client (proiecte. operatia juridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor. de confectionat.).civ.).1000 alin. depasind in mod vadit valoarea muncii. nici de pagubele pe care le-ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul executarii lucrarii. privita ca rezultat . in toate cazurile. materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului. Astfel. contractul este. Antrepriza se deosebeste si de mandat. in afara 30 . al carui obiect principal este realizarea lucrarii.3 C. inclusiv subantreprenori. iar antrepriza are ca obiect o lucrare (prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client. program de lucru etc. antreprenorul (care . clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si. iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru. intrucat mandatul are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice (cu terte persoane) pe seama mandantului pe care. Intrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in executarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare (prepusenie).unor lucratori. planuri. comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca (prepus). masuri sau alte directive). el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) a lucrarii . In acest caz. valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adaugata la valoarea materialelor folosite. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii (cum apare in C. Cand antreprenorul se obliga a procura pe langa munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului (art. El organizeaza munca dupa aprecierea sa si. de exemplu. aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie. Daca. din contra. operatiunea juridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor.art. Iar daca materialele necesare executarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de executarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului (chiar cu materialele antreprenorului).spre deosebire de salariat . ci un contract independent.Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica . de antrepriza. . Din aceasta cauza contractele incheiate de antreprenor cu tertii.civ.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului.

reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu. antreprenorul trebuie sa aiba. uneori. chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii. In materia contractului de antrepriza.).10 din Decretul nr. daca lucrul piere. Pentru ca antreprenorul sa-l reprezinte pe client (de exemplu. Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. calificarea operatiei trebuie sa se faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului.civ. devenind proprietar. nu produc efecte fata de client. Cat priveste proba contractului. Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. In sfarsit. antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pagubele 31 .1479 C. mai ales ca. fie a actelor de dispozitie. fie in orice chip. Intrucat antrepriza este un contract civil. deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului. operatia juridica se aseamana si cu depozitul. art. inainte insa de a se fi tradat. in baza unui contract de mandat separat. transformari etc. capacitate deplina de exercitiu. se aplica regulile de drept comun. dauna ramane in sarcina sa. interventia chirurgicala contractata cu un medic etc. Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu. Daca materialele sunt procurate de client. In principiu. dupa care clientul poate obtine predarea silita. el pastreaza proprietatea lor (si a lucrarii) si in cursul executarii. dupa cum am vazut. construirea unei case). antrepriza este un contract incheiat intuitu personae. Cat priveste proprietatea.). in vederea obtinerii autorizatiei de constructii).cazurilor prevazute de lege. Capacitatea partilor contractante. nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca (art. potrivit regulilor generale. In schimb. si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat. Antrepriza este un contract consensual (iar nu real).. creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de gaj general. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca. Clientul trebuie sa aiba.. raspunderea pentru pastrarea lucrului se angajeaza dupa aceleasi reguli in ambele cazuri.". respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare. In acest sens. iar nu de munca. comutativ. De altfel. cu executare succesiva si consensual . In aceste cazuri. daca materialele sunt procurate de antreprenor. in toate cazurile. el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei. daca materialele in vederea executarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se executa asupra unui lucru corporal predat antreprenorului.31/1954). dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu. el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului. tabloul comandat unui pictor renumit. riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar (res perit domino). prevede: "Cand lucratorul da materia. fara a descompune operatiunea juridica dintre parti in doua contracte distincte.

1480 C. Prin urmare. Clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a verifica (receptiona) si de a lua in primire lucrarea executata. receptia se poate face si pe parti. In cazul lucrarilor mai insemnate. se va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun (daune-interese pentru cheltuieli de depozitare. care este obligat sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client. cu toate consecintele ce decurg din executare (de exemplu. nu mai este vorba de riscuri (caci pieirea nu se produce dintr-un caz fortuit sau de forta majora). Clientul este obligat sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa" (art. In cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati.civ. dar executarea ulterioara (de exemplu. Riscul contractului este suportat.civ. daune-interese. Art. in calitate de proprietar. iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate.civ. posibilitatea de a cere plata pretului. fiind posibila si obligarea antreprenorului la executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau executarea in contul debitorului-antreprenor cu 32 . ci de suportarea pagubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. desi a executat lucrarea (sau o parte din lucrare) de doua ori. lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea executarii ei si predarea silita.l482C. Deoarece insa materialele se gasesc in detentiunea antreprenorului. clientul este obligat sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. daca in contract sa prevazut plata pretului pe masura executarii lucrarii. In acest caz. daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore. antreprenorul nu are dreptul la plata pretului (remuneratiei). in parte sau total. el suporta riscul pieirii lor. Raspunderea pentru neexecutare. in calitate de proprietar.1479 si 1481 C. clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai o singura data (cu exceptia celor doua cazuri mentionate: punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor).rezultate din pieirea lor. In caz de neexecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala. Daca materialele au fost procurate de client. clientul poate invoca exceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale. conservare etc. reconstructia) n-a devenit prin aceasta imposibila. Daca parlile nu s-au inteles altfel.civ.) si este debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). de fapt. antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca. Daca lucrarea executata.). iar instanta va putea constata executarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale.1481 C.).). in calitate de proprietar. caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale. antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului. receptionate (art.) Daca clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata. a pierit fortuit. suportarea riscurilor de catre client etc. in toate cazurile. de antreprenor.

se aplica termenul general de prescriptie.). iar daca este definitiva.5 din Decr.). clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. cat priveste incetarea contractului.rolul de antreprenor. In cazul in care contractul nu ofera elementele necesare. Antreprenorul raspunde insa. lucrari de intretinere) si nu s-a prevazut un termen. potnvit legii sau contractului el datoreaza garantie. incheind in acest sens. dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari executate se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni.echivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii.nr. sumele de platit se determina prin experti. electrician etc. se aplica regulile generale. in primul rand. ca orice contract sinalagmatic. Daca viciile au fost ascunse cu viclenie.1 din Decr.1486 C. chiar daca nu executa personal lucrarea .167/1957). caci obligatia nu poate fi vesnica. Intrucat contractul se formeaza intuitu personae .autorizatia justitiei etc. pentru lucrarea efectuata. Potrivit Codului civil.civ.). in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare (art.in cadrul acestor raporturi .).daca nu a fost obtinuta prin frauda (fraus omnia currumpit) . dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal (art. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru 33 . raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca. 167/1958.11 alin.1487C. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare (art. in toate cazurile. In afara de aceste reguli speciale.nr. contractul de antrepriza inceteaza ("se desfiinteaza") prin moartea meseriasului. In raporturile dintre antreprenor si subantreprenor. pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii.).este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. Clientul este insa obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite. in proportie cu pretul stabilit in contract. se aplica regulile prevazute pentru antrepriza (art. Daca obligatia antreprenorului este succesiva (de exemplu. contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti. Precizam. ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve . subantreprenorul avand . In caz de imposibilitate fortuita de executare. daca ea este temporara. Pentru aceste vicu. Deoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul. in cadrul termenului stabilit. 1489-1490 C. In schimb. acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor (garantie conventional. fiind aplicabila teoria riscului contractului.civ.civ. antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori.aptitudinile antreprenorului avand importanta. Aceste termene de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor. arhitectului sau antreprenorului (art. In lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii.1485). De exemplu. cu fiecare dintre ei (instalator. se suspenda executarea. Raspunderea pentru viciile lucrarii. un contract de subantrepriza. parchetar. Conform art. obligatia se stinge.

antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent (in baza art. fata detertii pagubiti.civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor (inclusiv clientului). chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul executarii lucrarii. Ei il actioneaza direct pe client si. Aceasta masura de ocrotire se adauga privilegiului imobiliar de care se bucura lucratorii. In sfarsit. care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde singur.se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa). proportional cu valoarea creantelor. daca mai multi antreprenori .civ.1483). Codul civil prevede o singura regula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei: antreprenorul (arhitectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea (cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii (receptiei) lucrarii (art. inainte de intentarea actiunii directe). intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi. lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului.1000 alin. deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta (divizibila). Tot astfel. n-au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului (daca acestia n-au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia. daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea (iar obligatia codebitorilor nu este comerciala .64/1995) antreprenorului.42 C. contractand direct cu clientul.coantreprenori . ei nu vor avea calitatea de subantreprenori. fata de acesta pentru lucrarile (partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului. subliniem ca pozitia juridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate. Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului. tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului (ori antreprenorului de specialitate). cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei (este deci o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor).) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului (indivizibilitate naturala).art. prin urmare. Fiind o actiune directa. starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfrange asupra creantelor lucratorilor.civ.1487 C. fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret. furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului (lichidarii judiciare in terminologia Legii nr. adica pe calea actiunii subrogatorii (oblice).toate lucrarile executate de subantreprenori. la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o (art.).3 C. Fiind antreprenori. in lipsa acestei dispozitii. precum si antreprenorii de constructii. in calitate de antreprenor. Decretul nr. Aceasta actiune are insa neajunsul de a-i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului (de exemplu. Precizam ca. 1737 si 1742 C. pentru garantarea creantelor neonorate de client (art. 167/1958 a stabilit un termen de 3 ani de la 34 .com.

locatarul). 167/1958).civ. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi agravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului.1483) pentru ipoteza daramarii.11 alin.). a defectelor de calitate. iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei raspunderea "pe toata durata de existenta a constructiei" (ceea ce inseamna.1002 C. au fost inlocuite cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse..nu pot fi reclamate dupa receptie (predare-primire). 10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructii "de a remedia. (art. exceptate de la prevederile Legii nr. de regula. tertii pot alege pe calea actiunii impotriva proprietarului (clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual (de exemplu. cumparatorul constructiei). Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei). ele nu ar putea fi admise in 35 . pe propria cheltuiala. Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului (arhitectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi (de exemplu. raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie angajata potrivit dreptului comun (C.indiferent de forma de proprietate sau destinatie -. se angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca s-a stabilit un termen de garantie.civ. prin ruinarea cladirii) poate fi angajata numai delictual (art.2). Dupa cum rezulta din aceasta reglementare speciala..) sau contractual (de exemplu. fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. prin art. In schimb. si Decretul nr. ci si interese generale.2alin. aparute din vina sa.1483 C.predare pentru descoperirea viciilor unei constructii (art. clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise. in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea prejudiciul. in perioada de garantie stabilita potrivit legii"(art. 10/1995).998-999 C. Pentru aceste constructii.23 lit. cateva secole). Clauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei. el va avea actiune in regres impotriva antreprenorului.2) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 10 ani prevazut de C. In orice caz. care in materie de antrepriza -ca de altfel si in materie de vanzare . pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta. In acest sens. Legea nr. raspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate (de exemplu. Daca actiunea a fost indreptata impotriva clientului. In sfarsit. 10/1995 privind calitatea in constructii s-a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrari.k).29 din Legea nr.2 din Legea nr. In privinta viciilor aparente ale lucrarii. dupa caz.civ. fiind exceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor. art.civ. 10/1995.civ. precum si constructiile provizorii (art. respectiv cu durata de existenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice categorie (si instalatiilor aferente acestora) . publice. deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse.11 alin. fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art. termenul de 3 ani prevazut de Decretul nr.167/1958 (art.

Evident. dar si arhitectului (proiectantului). pentru jumatate. Daca arhitectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului.5 din Decretul nr. iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului general de prescriptie (art. si daca lucrarea a fost executata de doi sau mai multi coantreprenori. clauze de agravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii.Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr. 16/1994). inseamna ca. in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa curga de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. in schimb. numit arenda. el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr-un viciu al planului (proiectului). in 36 . solvens-ul va avea actiune in regres impotriva celuilalt. in mod corespunzator.civ. Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse. Contractul de arendare .). Sunt permise. transmite celeilalte parti. proportional cu gravitatea culpelor.58/1995 si L.privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei (rezistenta). (inclusiv antreprenori de specialitate. Subantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual. Daca arhitectul n-a facut decat planurile constructiei. In prezenta acestei dovezi. Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect se rezolva in functie de clauzele din contract. Aceste reguli urmeaza sa fie aplicate. 1082-1083 C. 16/1994 (vz. In acest din urma caz. daca daunele sunt suportate de unul dintre ei.16/1994 (modificata prin L.art.65/1998 pentru modificarea si completarea L. el va raspunde alaturi de antreprenor. in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret. ei nefiind legati prin raporturi contractuale. Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile.nr. Raspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care executa lucrarea. varietate a contractului de locatiune. fara a se ocupa de executarea lucrarii. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni.nr. este un contract prin care una dintre parti. numita arendator. inclusiv viciile structurii de rezistenta. antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile executate in subantrepriza (cu drept de regres in raport de culpa subantreprenorului). ei fiind obligati sa dovedeasca existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. Pentru angajarea raspunderii.167/ 1958). in caz de egalitate. 18) Contractul de arendare.nr. iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de executie. in completarea celor doua acte normative se aplica. culpa contractuala a antreprenorului (arhitectului) este prezumata. culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de exonerare.26). clientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului. dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila. stabilite de parti. numita arendas.

Daca un bun agricol se transmite. iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun. uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului (art. Potrivit legii.conditiile aratate. 16/1994. total sau partial. ca si locatiunea. care n-au fost abrogate expres de lege). schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla (multipla) cesiune. caci cesiunea (vanzarea) dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea (cessio est maius.In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar. la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare.1) . Rezulta ca. partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice (art. deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare. cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem. fiind interzise si oficiile de arendasi (art.22).1454 si urm.Potrivit legii. se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. chiar daca arendatorul ar fi de acord. spre deosebire de regulile aplicabile locatiunii. consacrat de Codul civil. Din aceasta cauza. "sunt valabile si opozabile" numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. sublocatio est minus). Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral). Desi legea nu prevede expres. contractul este nul ca arendare. nu o pot face nici cu titlu gratuit . interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare. "regulile particulare la arendare" prevazute in Codul civil (art. legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem. Potrivit art.24 alin. deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. arendarea fiind o varietate a acesteia. in vederea folosintei sau exploatarii temporare. care este un contract consensual..2) si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea. este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros.1). dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat). arendasul nu poate avea calitatea de arendator. bunurile agricole arendate. nu se poate admite nici schimbul intre doi (mai multi) arendasi. nici locatarul nu poate aduce 37 . Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie.6 din Legea nr. in com-pletarea acestor norme.Spre deosebire de locatiune. cu titlu gratuit.3 alin. Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat. arendasul nu poate subarenda. si art. Precizam ca. arendarea este un contract solemn . Astfel fiind. deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). intrucat contractul de arendare are natura pur civila. prin derogare de la principiul consensualismului. Tot astfel. sub sanctiunea nulitatii absolute.

Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas. Dar legea nu-l obliga pe arendas sa execute personal toate lucrarile agricole. acest contract fiind considerat incheiat intuitu personae. cesiunea se face (in calitate de cesionar) sotului arendasului. livezile.4 alin.3 si 3). In calitate de arendas . sa aiba ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator (art. Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas. pasunile impadurite. societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate exploatarii agricole (art.unul sau mai multi. trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in Romania. viile. daca sunt indeplinite doua conditii(art. nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator.23).indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate . pomicole.65/1998 .si au pregatire de specialitate agricola. el fiind eliberat fata de arendator. Potrivit legii. arbustii fructiferi. In legatura cu calitatea de arendator. dar si obligatiile lui.18). ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului. persoane juridice. Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o delegatie perfecta (confundata cu novatie prin schimbare de debitor).ca aport social folosinta bunului inchiriat.astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. Intrucat cesiunea se face cu acordul (se subintelege. in mod exceptional. Legea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol. daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului . plantatiile de hamei si duzi). amenajari piscicole si 38 . pepinierele viticole. de exemplu.contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani . Arendasii. prealabil) al arendatorului. numit arenda. 16/1994 .3). coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai (unul sau mai multi) care au implinit varsta majoratului. institutele si statiunile de cercetare si productie agricola. ale societatilor comerci-ale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate exploatarii agricole (art. ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie agricola. legea mai prevede ca regiile autonome. Rezulta ca arendasul. terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice.1). Legea nr. membrii unei familii . Atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (art. practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator. sub nici o forma.permite cesiuea contractului de catre arendas (in calilate de cedent). inclusiv cele cu capital partial sau integral strain. el poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii in agricultura si poate incheia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii (art.21): exista acordul scris al arendatorului. prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile.

Inseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei. masinile.d. animalele pentru carausie la constructia unei case etc. fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art. varsta.2. astfel cum a fost modificata prin Legea nr.13-14). Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei (de exemplu. 16/1994. fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani).65/1998.de imbunatatiri funciare. nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole. precum si animalele. de exemplu. nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta). trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art. terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive. si art. de comun acord. constructiile de orice fel.ea nu poate fi mai mica decat "timpul necesar ca arendasul sa culeaga fructele" (art. Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor. amenajarile de imbunatatiri funciare sau rasa.1). Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator.). Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu. Bineinteles.b si f). platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. sau determinata procentual din recolta. in fructe (arendarea pe fructe). de asemenea. utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art. 25 % din recolta realizata .1467) platibila in natura.sau in bani).21 din Legea nr. Deci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii.Potrivit art. 1.determinata in cifre absolute. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii. un an agricol (in cazul terenurilor). potentialul de productie al terenului.civ. 39 . Legea nr.). fara limitari legale. 5 lit. pentru a fi in prezenta unui contract de arendare. astfel cum a fost modificata. Dar Legea arendarii. neexistand vreo limita maxima (sau minima) legala. nu prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului arendarii. bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas.desi legea speciala nu mai stabileste o durata minima . drumurile tehnologice. 1000 kg grau pe hectar de teren arendat. 16/1994: "In contractul de arendare.). durata arendarii (data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract (art. In toate cazurile. planul de situatie al terenurilor). starea biologica in cazul efectivelor de animale etc.). Spre deosebire de locatiunea de drept comun (care poate fi contractata fara precizarea termenului). Consideram ca .5 lit. lasa. gradul de accesibilitate a mecanizarii. care "pot fi" avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei (art. la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii (cuantumul arendei in natura . de regula. cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare).7 alin. contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii). de exemplu.1462 C.

riscul contractului de arendare (pierderea recoltei. 16/1994 a consacrat putine texte reglementarii obligatiilor partilor in contractul de arendare. daca i s-ar fi restituit (ar. in consecinta. care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). va suporta si el riscul lucrului. bineinteles. Se pare ca legiuitorul.1431. tinand seama. cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator. a produselor agricole datorata "calamitatilor naturale"). cele doua aspecte ale problematicii riscurilor. Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu. iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului.1 se face referire la calamitati naturale. Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita. iar in alin. in ambele cazuri. 1082-1083 si 1156 C. care completeaza dispozitiile legii speciale (art. in completarea lor se aplica regulile de drept comun privind locatiunea. Legea nr. lar aceasta problema vizeaza. prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare. uzufructuar). in cadrul a doua alineate. masini si utilaje etc. In art.partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale. trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta.) se suporta. se mai impune o precizare terminologica. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. Riscul lucrului-Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale. Dupa cum se poate observa. ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic.civ.2 la cazuri fortuite si de forta majora.21 alin. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului.26). calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art. urmeaza sa facem numai unele 40 . constructii.). arendasul nu suporta riscul lucrului. suportarea pagubelor (daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore (deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa-i angajeze raspunderea). in ambele cazuri in mod fortuit. obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului. riscul lucrului (pieirea "bunurilor arendate") si. adica din o cauza straina. Inainte de analiza acestor reguli. de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora.civ. 16/1994. in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. de specificul raporturilor din materia arendarii. In realitate. Pentru rezolvarea problemei. 1434 C. folosind o terminologie imprecisa. de catre proprietarul-arendator (res perit domino). problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile. corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. potrivit regulilor generale. De asemenea. a avut in vedere. in parte.).1074.

Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea. arendatorul este garant nu numai de evictiune.civ Desi legea speciala nu prevede.1421 alin. plata se face la domiciliul arendasului. fiind aplicabile dispozitiile art. iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu.20) .1429 pct.).8 alin.l C.care. sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.precizari. dupa cum am vazut. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract. iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a primit in buna stare (art. In caz de incendiu.l C. arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate.civ. Daca locul platii nu este prevazut.1425 C. la termenele si la locul de plata prevazute in contract. art.3 si 11).). 1431-1432 comb.). iar nu portabila (art. tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor . Potrivit art. daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art. Potrivit art. Riscul pieirii fortuite.civ. Arendasul trebuie sa plateasca arenda.l 104 C.). se suporta de arendator. Restituirea bunurilor arendate.civ). "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate. exploatarii agricole.8 alin.civ.3). fiind cherabila. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art. ca un bun proprietar. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate (art. in conditiile stabilite. dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art.1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite. cu art. precum si de a executa toate obligatii contractuale". de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite.).1454 C. de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate.civ. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare.vz. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legale (art. Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului. se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art. potrivit raporturilor contractuale dintre parti. urmeaza sa facem numai unele precizari.1435 C. in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv.civ. sunt in sarcina 41 . de a le restitui la incetarea contractului.1422 C. Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei. in natura si/sau bani.2.10).8 alin. intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate . Plata arendei. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto). potrivit legii. reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice). pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art.

locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art. Pentru aceasta. adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului. deoarece ea se incheie pe o durata determinata. Sunt aplicabile si dispozitiile Codului civil privind obligatia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor. "contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. neclara). sunt aplicabile. Este avuta in vedere o intelegere (mutuus dissensus) realizata pe parcursul executarii contractului.totala sau partiala . mostenitorii arendasului decedat .8 alin. cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte. in dreptul comun. potrivit dreptului comun. Moartea uneia dintre parti.civ.1440 C.3).12 alin. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art.). fara interventia justitiei. mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti. in termen de 30 de zile de la data decesului". In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas. Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie.trebuie sa fie persoane majore. contractul inceteaza prin deces. beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege (art. In acest sens. daca mostenitorii sunt minori.pentru a putea continua raporturile de arendare .2 C. legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie. el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate.24). Alte obligatii.l 1). regulile dreptului comun. afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. precum si in cazul desfiintarii (desfacerii) titlului arendatorului. de asemenea. iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. Legea prevede insa ca "prin acordul partilor.6 alin.211 alin. Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti. Asa cum am vazut.3). Iar pe plan financiar.art. In plus. cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. denuntarea unilaterala (ca mod de incetare a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii. in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului.-Reamintim ca. se aplica dreptul comun.4). In schimb. fiind considerat agricultor.1439 alin. 65/1998. nu pot produce efecte. In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr.1.civ.a bunurilor arendate.arendatorului .instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art. potrivit art. s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate de confuza. rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale . "in conditiile legii". se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept. drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei. contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen" (art. In caz de pieire . Aceasta din 42 . Astfel.) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art.

tinand seama si de faptul ca arendarea este. partile se inteleg sa reinnoiasca contractul. despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna. respectiv arendasului decedat.251 alin. un act de administrare). numai in conditiile legii speciale (forma scrisa inregistrare etc. cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului. pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art. practic.2). trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor convergente (de exemplu. prin ordonanta presedintiala. fie si dupa expirarea termenului contractual) textul nici nu era necesar. consideram (desi din textul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta.Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi. partile nu mai au obligatii contractuale. ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. legea mai prevede ca. la cererea oricaruia dintre ei. ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. nu rezolva problema.). daca nu a fost reinnoit (fie si cu mai putin de un an inainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante . In cazul decesului arendatorului. Mai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din Codul civil referitoare la tacita relocatiune.12 alin. ce se intampla daca manifestarile de vointa (cu privire la soarta arendarii dupa expirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt divergente? Este evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc. In schimb. Art. Numai ca. ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului chiar daca arendatorul si-ar fi manifestat vointa in sens contrar.251 alin. un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii legale exprese. Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzatoare din lege sunt neclare si. Pentru cazul decesului arendasului. impotriva vointei arendasului. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte. daca sunt mai multi mostenitori. in nici un caz. daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege (dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului. Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului.1. la expirarea termenului prevazut. Prin urmare. Daca mostenitorii nu se inteleg. contractul inceteaza." Daca legiuitorul a voit sa deroge de la dispozitiile clare ale Codului civil referitoare la tacita relocatiune. Inseamna ca. indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de expirarea termenului sau mai tarziu. Rezulta ca. in principiu.12 . deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art. dupa expirarea termenului. iar eventuala folosire a bunurilor 43 .3). de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art.

In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare.agricole de catre arendas este lipsita de temei juridic. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi cu asiguratul prin incheierea contractului de asigurare. valoare ce nu poate fi depasita. indemnizatia de asigurare se plateste doar in limita sumei asigurate. Contractul trebuie incheiat in forma scrisa. Asigurator-societate comerciala obligata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asigurare. sa plateasca asiguratului o indemnizatie de asigurare. Asigurarea de bunuri-suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat. 20) Contractul de depozit. riscul trebuie sa fie un eveniment viitor. Prima asigurata este suma de bani pe care o platescte asiguratul. Asigurarile facultative-una din parti numita asigurat se obliga sa plateasca celeilate parti numite asigurator o anumita suma de bani. numite depozitar. iar asiguratorul se obliga ca in ipoteza survenirii cazului asigurat. cu toate consecintele prevazute de lege pentru aceasta situatie (raporturi extracontractuale). forma scrisa fiind ceruta ab probationem. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract. riscurile asigurate trebuie sa fie detrminat in contract. Termenul de prescriptie este de 2 ani. Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract. Asiguratul trebuie sa completeze o declaratie de asigurare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. Prin indemnizatie de asigurare se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului asigurat. prevazut in contract. posibil dar incert. Asigurarile contractuale pot fi de doua feluri: facultative si obligatorii. Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane. 19) Contractul de asigurare. riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului sau a altei persoane determinate. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. indiferent daca asigurarea este facultativa sau obligatorie. care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata si sa-l 44 . Riscul asigurat reprezinta un eveniment viitor. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat. ele se impart in asigurari comerciale si mixte. Dauna de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. posibil dar incert. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care s-a produs.

21) Contractul de donaţie. Depozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale. iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. cu intentia de a face o donatie(animus donandi). concretizata in incheierea contractului. individual determinate. Aceasta intentie. in forma si in conditiile prevazute de lege. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat si sa-l restituie in natura. dar raspunderea hotelierului este apreciata mai sever. fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. Se poate dovedi prin orice proba admisa de lege. Potrivit articolului 801 din Codul civil. Sumele cheltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. numita donatar. ci prin alte lucruri asemanatoare. Depoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. Restituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand chiar daca s-a stipulat un termen. Cel care invoca caracterul neregulat al depozitului este obligat in caz de indoiala sa-l dovedeasca. In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire revine mostenitorilor. In aceasta categorie este inclus si depozitul hotelier. in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. Depozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le-a perceput.restituie la cerere in natura. justifica marirea unui 45 . Depozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. Deponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. donatia este un contract solemn prin care o parte. Poate fi cu titlu oneros sau gratuit. Depozitul necesar exista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane. Se cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor. Depozitul cu titlu gratuit este unilateral. Daca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate alege intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare. cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti. In caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune-interese deponentului pentru prejudiciul suferit. numita donator. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. Condiţii de validitate şi efecte. Depozitul este de doua feluri: depozitul propriu zis si sechestru. In acest caz depozitarul devine proprietarul bunului.

. etc. civ. pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic. Donatia. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie. Intentia liberala(“animus donandi”) trebuie sa existe la momentul incheierii contractului(art. In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati : Incapacitati de a dispune – potrivit articolului 806 C. Civ. deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia. comodat.. ). nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale. cu titlu oneros. modificat prin art. dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege. Incapacitati de a dispune si de a primi donatii. Contractul de donatie este un contract solemn. 813 C. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros. etc. ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate. de asemenea. ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu. lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C. Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). Existenta intentiei de a dona este cauza donatie. intretinere. caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. civ. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit. aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral. Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor. Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. De asemenea. facute cu scopuri publicitare. Trebuie facuta precizarea. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista. Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. constituind cauza ei. fam. operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar. Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia. 977 – 985 C.patrimoniu in detrimentul altuia. ). de asemenea. cadourile prin diferite recompense. deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul. Nu constituie donatii premiile. civ. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv. 129 alin. respectiv intentia de a dona(“animus donandi”). prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos.). 1 – 3.). 105 si 107 C. minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului 46 .

Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa. De exemplu. Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator) facandu-I slujbe si alte practici religioase (art. civ. impunand sarcina (“obligatia”). Practic.legal si al autoritatii tutelare. 141 C. daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. 808 C. 1 si 3 C. cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. 2 din Constitutie). civ. cu exceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii. In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non – profit) acestea vor putea primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii juridice. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. Momentul in care se cere existenta capacitatii In privinta capacitatii de exercitiu. de acestia inaintea mortii. ). De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. 2 Codul civil. Astfel. acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in momentul acceptarii donatiei. Sanctiunea incapacitatilor speciale de “a dona” sau de “a primi donatia”. 41 alin. in momentul acceptarii ei de catre donatar. civ. ) in favoarea donatorului. In privinta donatarului. Nu fac parte din aceasta categorie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar (art. atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie 47 . ) si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii. In favoarea tutorelui. ingrijite medical. 809 C. capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu : necesitatea patrimoniului propriu). persoana care l-a ingrijit pe donator in sensul ca I-a facut menajul sau alte servicii casnice poate fi gratificata de catre donator. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu un bun. De exemplu. In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de donatie. ). Incapacitati de a primi -Nu pot primi donatii persoanele neconcepute (art. potrivit articolului 814 alin. Si art. donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil. moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate. 810 alin. de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. civ. fam. donatorul trebuie sa fie “capabil” de a face donatii in momentul lansarii ofertei. daca donatia se incheie prin inscrisuri separate. norma referitoare la capacitatea juridica a partilor. nulitatea poate fi absoluta sau relativa. 2 C. 810 alin. Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren (art.

1167 C. nulitate care poate fi invocata de reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi.. posibil. fara o contraprestatie. daca sunt de interes local. Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat. 2 C. in momentul incheierii contractului. Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. confirmare care se 48 . in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. civ. donatia poate fi confirmata. potrivit legii sau actului constitutiv. Sa fie licit.de catre minori fara sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. obiectul contractului trebuie :Sa fie determinat sau determinabil. chiar si din oficiu de catre instanta de judecata. oferta devine caduca. civ. Astfel. Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept. In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti). Dupa moartea donatorului. irevocabila. Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art. Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. civ. C. ). Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia. ).). Incapacitati de exercitiu-Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa. civ. unitatea administrativ – teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii. In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa. nulitatea putand fi invocata de orice persoana. Sa constituie prestatie a celui ce se obliga. Potrivit articolului 814 alin. civ. ca si cum nu ar fi existat. fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca reprezentantii legali ar refuza sa accepte (art. Daca donatia este cu sarcini. ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic. civ. adica conditiile generale prevazute in art. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”. sa reprezinte organul de stat. Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este. in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. in principiu. daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. Donatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite. 815. a Consiliului Judetean sau al Municipiului Bucuresti. 948 si 964 C.

singura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. civ. Se considera ca statul estimativ este o conditie “ad probationem”.intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor. ori dreptul de abitatie este valabila caci. acestea trebuie inscrise intr-un “stat estimativ” semnat de ambele parti contractante. ). in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze : Clauza referitoare la termen. mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei. Se poate face fie in mod expres (prin act autentic). Efectul translativ opereaza in puterea contractului – acordului de 49 . valoarea lor globala (art. Revocarea se poate face “ad nutum”(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul casatoriei. adica lipsa inscrisului autentic. nu este cea prevazuta pentru toate contractele ( art. Aceasta irevocabilitate. dupa incetarea casatoriei. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. fie in mod tacit printr-un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. odata incheiat. Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator. Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special. donatie cu vicii de forma. inscris in care sunt descrise bunurile. evident. mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract. iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. ) si care rezulta din principiul ca. fie si donatorul. Cu alte cuvinte. Prin esenta lor. corporale sau incorporale. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este “legea partilor”) si nu poate fi revocat (desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza. ci insati esenta contractului. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. civ. 969 C. si in cazul contractului de donatie. Clauza referitoare la o conditie cazuala. civ. Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. deghizata. in sensul ca – odata incheiat – nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. se doneaza doar “nuda proprietate”. ceea ce se numeste irevocabilitate de gradul doi. in definitiv. Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana. 827 C. Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. chiar daca lasa mostenitori. liberalitatile intre vii sunt irevocabile. ). reglementata prin texte speciale(art 801 si 822 – 824 C. caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar. Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare. Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui.

Daca donatia este cu sarcini. reductiune. donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. 828. Obligatia de predare a bunului donat -Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace. Obligatia de garantie-In general. 828. datorita viciilor ascunse ale lucrului. instanta de judecata – pe baza probelor administrate – apreciaza. raport. forma inscrisului autentic. 828 alin. revocarea donatiei. donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini. copiii si sotul persoanei incapabile. respectiv :Pentru neindeplinirea sarcinilor. civ. donatorul va raspunde atat pentru evictiune.). etc. in principiu. ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros. civ. este incompatibila o asemenea obligatie. In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare. In cazul revocarii pentru survenienta de copil. in limita sarcinilor impuse donatarului. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. fie sub forma interpunerii de persoane.vointa – fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. irevocabil. mai cu seama cele legate de capacitatea juridica. In principiu. Donatiile prin interpunere de persoane-Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. donatia deghizata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii. C. cu exceptia obligatiei de “recunostinta”. Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit. civ. donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. 828. alin. In plus. Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat. In privinta probei interpunerii de persoana. Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate. legea prezuma a fi persoane interpuse : parintii. 1 C. Pentru ingratitudine. 2 C. Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului(art. 3. alin. alin.In general. ). civ. in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei(dolului). aceasta opereaza de drept (in virtutea legii). Astfel. Donatiile deghizate-O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de exemplu o vanzare). care nu pot primi donatiile. exista pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit. datorita dificultatilor de dovedire.). iar cel ascuns cu adevaratul donatar. Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul remiterii de datorie). 3 C. ). in urmatoarele cazuri : Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului (art. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. Donatiile indirecte sunt acele 50 . Astfel. evident. prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. de la caz la caz. cat si pentru viciile lucrului (art. Pentru survenienta de copil. Contractul de donatie este.

Donatiile indirecte se realizeaza. Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului. pentru donatii. darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei elementului material – traditiunea bunului donat. Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. De regula. daca se face cu intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(“donandi cauza”). Numai 51 . in mod frecvent. Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant – promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar. in acest caz. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai. iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator.donatii care se fac nesimulat. Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor “ad probationem”. Stipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii. caci dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent. Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar. Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. adica donatarul. prin acte juridice altele decat contractul de donatie. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul 813 C. civ. Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale. Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a gratifica pe cineva (“animo donandi”). Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de “a gratifica “ o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati. dar prezentand si unele particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii : Acordul de vointa al partilor. Stipulatia in favoarea unei terte persoane – stipulatie pentru altul – este o donatie. un act accesoriu actului principal care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute “in favorem”. Donatia este. prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la un drept. Aceste particularitati sunt : Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul.

ori o suma de bani (sau amandoua impreuna) unei alte persoane. sinalgamatic. numita locatar (chirias). a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. contractul nu poate fi calificat locatiune. 23) Contractul de locaţiune. fie unei alte persoane. (de exemplu. hrana. plata consumului casnic) si sa-l inmormanteze pe intretinut dupa datina. numita intretinator. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzarecumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . 22) Contractul de întreţinere. curatenie. numita capital. de regula oneros si uneori gratuit.). totala sau partiala. care se obliga sa presteze intretinere. imbracaminte. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. recolta de pe camp etc. Teoria si practica judiciara evidentiaza faptul ca. se obliga sa asigure unei alte persoane.ca drept de creanta . Contract transaltiv de proprietate. Obligatiile partilor contractante: intretinatorul este obligat sa asigure prestarea intretinerii (ex. intuitu personae. contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. fie intretinutului. nu si dobandirea proprietatii fructelor. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. sa predea bunul si sa raspunda pentru el (raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia. Este un contract consensual bilateral. ci ca accesoriu al folosintei. Este asimilat. iar nu un drept real. garantand impotriva evictiunii).). pierzandu-si casa sau alte bunuri. potrivit art. ca si donatia.asupra lucrului.donatiile facute de parinti in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii. Contractul de intretinere face parte din categoria contractelor nunumite. 1411 C. folosinta temporara. Astfel fiind. el avand reglementare proprie in Codul civil. in perioada de tranzitie din Romania. arborii din padure. prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate. pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. ci vanzare52 . 31 Codul familiei. medicamente.civ. la intretinator. Locatiunea este un contract prin care o persoana. uneori. sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere. numita locator. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. numita chirie (art. Intretinutul este obligat sa transfere proprietatea bunului (ex. locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator. o casa) sau o suma de bani.

ea poate fi si nedeterminata. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). In anume domenii insa.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit.civ. locatarul (daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului. se aplica regulile gcnerale din materia de probe.).civ. In aceasta privinta. legea distinge intre urmatoarele situatii: Daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una dintre parti neaga existenta lui.numita contract de arendare . In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . 1450-1452 C. deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. daca nu este constatat printr-un inscris. in privinta termenului insa. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. Locatiunea este un contracl comutativ.cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii.numita contract de inchiriere. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune.civ. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. contractul nu poate fi calificat locatiune. iar cheltuielile expertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de expert intrece pretul pe care el l-a aratat (art. care se incheie prin acordul . legea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative (art. in timp. care este un contract esentialmente gratuit. 1415 C.cumparare. iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului. fara vreo formalitate.). In principiu. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. locatiunea este dimpotriva. prezinta oarecare greutati. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. contractul este nul ca locatiune.) si chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat . Cu atat mai puternic cuvant. legiuitorul intervine prin prorogari legale. consimtamantul locatorului la schimbarea destinatiei bunului). Locatiunea este un contract consensual. dar nu poate fi perpetua.si pentru locatiunea unor suprafete locative . 1417C. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. In ceea ce priveste durata contractului. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Daca litigiul priveste alte elemente ale contractului decat pretul (de exemplu. ci vanzarecumparare.in caz de executare contestata .civ. Spre deosebire de 53 . Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. durata contractului se stabileste liber.fie si tacit al partilor (solo consensu). vesnica. prin consimtamantul partilor.). Locatiunea este un contract cu executare succesiva. 1416 C. dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul (chiria) (art.

in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar.). 135 alin. un act de administrare'. de asemenea. Astfel fiind. respectiv. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. Pe de alta parte. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. Iar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat (art. 965 C. In sfarsit. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri.) sau un locatar (art.tolal sau partial . Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. in consecinta. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . 576 C. partile trebuie sa aiba capacitatea.civ. Titlul locatorului. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. un mostenitor aparent).) in caz contrar. neque depositum. 534 C. riscul pieirii fortuite. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. 1419 comb.14-16 din Legea nr.5 din Constitutie si art.1268 C. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. cu art. caci locatiunea este.poate fi un lucru mobil sau imobil. Bineinteles. Astfel. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu.12 alin.civ.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. dar numai la cererea partii incapabile.civ. ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (art. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. Precizam. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat. 1268 C. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune. bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat o data cu bunul principal de existenta caruia depinde si 54 .civ. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia).6 si art. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. este considerata de lege ca act de dispozitie si. corporal sau incorporal (de exemplu. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. in principiu. In cazul imobilelor insa. Capacitatea de exercitiu.). Tot astfel. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. este suportat de locator. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani.contractul de vanzare-cumparare. un uzufructuar (art. dreptul de proprietate industriala). Lucrul inchiriat . este numai posesor de buna sau rea-credinta).civ. neque locatio rei suae consistere potest). In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale.

Pentru aceasta. anul etc. care . Obligatia de predare.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese. impreuna cu accesoriile sale.civ. printr-o clauza contractuala. Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. pe unitati de timp (ziua.civ. 1420 pct. potrivit regulilor generale. Regulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in schimbul folosintei unui alt lucru. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare). 1420 pct.). toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat (comodatul fiind un contract real). fie global fie. chiria trebuie sa fie sincera si serioasa.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si .in lipsa de stipulatie contrara . Cu ajutorul regulilor care guverneaza contractul de schimb nu pot fi solutionate problemele juridice ale schimbului de drepturi de folosinta.spre deosebire de vanzare -contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (de exemplu. de exemplu.din 55 . Daca chiria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. Lucrul. daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii (reparatii capitale.daca nu s-a prevazut altfel . locatarul se poate adresa justitiei. Dar .in lipsa de stipulatie contrara . Pretul se fixeaza. contractul nu mai este o locatiune. cotaparte din fructe sau prestari de servicii). Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. de regula in mod succesiv.2 C. luna. Sub sanctiunea nulitatii. ci un comodat. locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii. in bani.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei).) si se plateste la termene stipulate.coproprietatea fortata. titularul ei neputand asigura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau. locatorul fiind obligat . degradari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. Obligatia efectuarii reparatiilor. In caz de nerespectare a acestei obligatii.). Nici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune. inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari). Predarea (art. de regula.l C. Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite "locative".sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca. lasata la aprecierea unui tert (ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar (variabil). Dar ea poate fi determinabila.2 si 1421 alin. Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. 1421 alin.

adusa prin efectuarea reparatiilor. retinand cheltuielile efectuate din chirie. 1439). 1439 alin. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului.).civ. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. 1426 C. Obligatia de garantie (art.civ. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. Prin urmare. animus domini) . locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului (art. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. se poate apara contra tulburarilor de fapt. 1077 C.civ.2 C. 1420 pct. 1424 C. C.3. art. si anurne. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art.civ.sunt in sarcina locatarului. Pe de alta parte. In virtutea obligatiei de garantie. cum este si locatarul. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat". Art. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul.dar si de catre detentorul precar. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori .proc.civ. daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. fie indirect prin schimbarea destinatiei. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. in caz de urgenta.civ. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. tulburare de fapt sau de drept.).care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. In acest sens. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. 1425 C. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. prin actiunile posesorii. in numele sau personal. "care detine lucrul in interesul sau propriu. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului.). 56 . in acest caz incetand contractul. Locatarul singur. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. 676).civ. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. C. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. 10201021 si art. fie rezilierea contractului (art. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului.mornentul predarii . cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. Se admite ca. Astfel. Daca tulburarea folosintei provine de la un tert.

prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei.). In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate.interese (art. In caz contrar.).). De exemplu. acesta poate sa si iasa din proces. Cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului (inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata (institutia procedurala de "aratarea titularului dreptului") si care este obligat sa-i apere folosinta. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. dar a impiedicat folosinta locatarului. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. in cunostinta de cauza. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. de folosinta etc. existenta de insecte.civ.Viciile. Gravitatea viciilor se apreciaza 57 . ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune . sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului.1426 C. Cand folosinta locatarului este tulburata printrun fapt al unui colocatar. 1427-1428 C. de exemplu.interese . de uzufruct. De exemplu.). sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. al unui vecin sau al unui tert oarecare. In acest caz. locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel. starea necorespunzatoare a cosurilor.ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor.civ.civ. asupra lucrului. cu conditia ca agentul tulburator: sa nu fie locatorul.1422 C. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. Locatorul este garant pentru viciile (defectele. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului.

1339 C. In schimb.civ. locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. 1429 alin.potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate. se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesii.total sau partial . atelier mecanic). nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. a contractului. De exemplu.Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. Conform art. locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune58 .2 C. cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului (de exemplu. de exemplu. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta. In cazul descoperirii viciilor ascunse. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative. avocat) sau chiar o meseria (de exemplu. 1422 alin.1 C. limitata ori inlaturata. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta (fraus omnia corrumpit).civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. croitor). in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. Locatarul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile existau in momentul incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei. deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (spre deosebire de obligatia de garantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile existente in momentul vanzarii). dar nu-l pune la adapost de rezilierea. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. daca nu s-a prevazut altfel in contract. agravata (de exemplu. o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. dimpotriva. Obligatiile locatarului. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti. caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului. iar in lipsa de stipulatie speciala. dar fara daune interese. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. destinatia sa anterioara etc.de instanta. Pe de alta parte. Daca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului. Daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul . si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. Totusi.civ). potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. Modificarea obligatiei de garantie. consideram ca locatarul poate sa exercite o profesiune liberala (de exemplu.).1085 C.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract.civ). locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . totala sau partiala. Daca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei majore intervenite in timpul locatiunii.

locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa.14471449 C. (Enumerarea reparatiilor locative din art. 1434 C. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. dar numai la incetarea locatiunii.). In lipsa de stipulatie contrara. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. Conform art. Daca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. de simpla intretinere).civ. chia daca nu sunt locative. Locatarul raspunde de asemenea. Reparatiile . inclusiv viciile de constructie. nu sunt limitatieve). Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative.civ. In schimb. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei.civ. 1730 pct. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obligatia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. din culpa locatorului.interese.) ori caz fortuit si bineinteles. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe timp mai mare de 3 ani este 59 . Plata chiriei. iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. Sarcina probei incumba locatarului. la incetarea locatiunii. de exemplu. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. 1 C. De aici obligatia locatarului de a efectua reparatiile mici (numite locative. de persoanele familiei sau de sublocatari. In caz de neexecutare. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. 1429 C. locatorul poate cere daune-interese.civ. instalarea telefonului sau a antenei de televizor. persoane tolerate.1448 C. Locatorul are in schimb dreptul de a cere. a gazelor sau a apei. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. spre deosebire de reparatiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. introducerea luminii electrice.indiferent de natura lor (chiar daca sunt locative) nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vechime su forta majora (art. vizitatori etc). Sunt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu schimba destinatia lucrului. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile.). locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate.civ. repunerea lucrului in starea initiala. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. Chitantele de plata a chiriei sunt opzabile tertilor chiar daca nu au data certa. potrivit regulilor generale. Tot astfel.

Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila).va fi conjuncta. 1082-1083 C. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. In orice caz. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. fortei majore sau cazului fortuit.). sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar).). 1394 C. Raspunderea pentru incendiu. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii. locatarului (art.1421 alin. plata facuta vechiului proprietar este valabila. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex. 1435 C.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat cheltuielile .). locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului.1431.civ.1 C. toti locatarii vor fi exonerati de aceasta raspundere. Pentru a fi exonerat de raspundere.1435 decat pentru cauza anonima. Daca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. oricare colocatar va putea dovedi . Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. de la o casa vecina (art. Dovada incumba. 21 lit. Restituirea lucrului. C din Legea nr.). Deci raspunderea lor .1431 si 1432 comb. Iar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului. Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara (art. . forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa).civ. Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut. 1434 C.in lipsa de conventie .prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare. 1435 C. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o 60 ..ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n-a putut izbucni in partea pe care o ocupa.civ.civ.iar la restituire raporturile dintre parti . 1435 C. caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. locatarul fiind considerat de rea-credinta. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. 7/1996). care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . In lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare.civ.civ. si art.in afara imprejurarilor prevazute de art. 494 C.intrucat este contractuala.vor fi solutionate potrivit art. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa). ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea.supusa publicitatii imobiliare ( art. contructu). cu art.. totala sau partiala a lucrului.civ. intrucat este un detentor precar. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. Evident. potrivit regulilor generale. iar nu solidara. iar nu delictuala . in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art.civ.

locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). Pe de alta parte. validitatea sublocatiunii poate fi conditionata (printr-o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului de sublocatiune. Sublocatiunea. daca s-a interzis sublocatiunea totala.civ. dar nici sa fie abuziv. De exemplu. Iar daca sublocatiunea (cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului. de asemenea. in principiu. clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive. 1433 C.reprezentand o exceptie de la dreptul locatarului de a subinchiria . locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. locatiunea nu este un contract incheiat intuitu personae. Interzicerea sublocatiunii (in total sau in parte) .parte din imobilul inchiriat.). la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. aducerea ca aport va fi valabila 61 . locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). 1418C. legea prevede expres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. iar daca interdictia este imprecisa ("nu se poate subinchiria") ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale.civ.civ. 1440) sau prin acte inter vivos (de exeinplu. in sine. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata.1416 C.. cea partiala fiind permisa. Sublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii (prima prevazuta expres de lege.civ. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. Precizam. ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea (sau cesiunea) a fost interzisa. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. Conform art. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. 1418 C. Desi legea nu prevede expres. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. Acest consimtamant poate fi dat in scris. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente. 1435. Aceasta interdictie transforma locatiunea intr-un contract incheiat intuitu personae. ci trebuie sa fie stipulata expres (art.).nu se prezuma. pentru a fi exonerati de raspundere. refuzul locatorului de a consimti la incheierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat. in tot sau in parte. intrucat aducerea ca aport echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. dar si verbal (nu se aplica art. a doua subinteleasa): Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal. In lipsa unei asemenea dovezi. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare. drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa (art. Apararea contra uzurparilor. In acest sens. este permisa cea partiala. Astfel fiind. In orice caz. 1435. Astfel fiind. In conceptia Codului civil. in baza unui contract de sublocatiune (art.

Cesiunea. se admite ca . Cu toate acestea. chirie mai mare sau mai mica. locatorul va putea cere prin justitie executarea obligatiilor (ceea ce poate avea ca efect. a unui lucru) .intre cele doua institutii juridice. 1429-1430 si 1439 alin. drepturile si obligatiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse. care ramane obligat in continuare fata de locator.civ.din acest punct de vedere .591-592 C. sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal (de exemplu. C. este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar.civ. durata mai scurta etc. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (de exemplu.1730 C. chiar daca partile s-au conformat obligatiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator.cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (adica o cesiune de creanta cu titlu oneros .numai daca locatorul consimte. In aceste limite. Daca locatarul a incheiat contractul de sublocatiune (de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate. totale sau partiale. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. chiar daca chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (art. obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intregul sau. dar numai in limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru chiria viitoare. casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere).).civ. de unde urmatoarele consecinte: pentru opozabilitatea contractului fata de terti (intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr-un act autentic (art.). prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei.civ.) el poate sechestra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inchiriat.civ. deopotriva.).). Rezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. in baza principiilor care guverneaza cele doua institutii.). 1393 C. Aceste dispozitii se explica prin faptul ca existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe (si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar). expulza-rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese) pentru neexecutarea de obligatii (art. ci numai drepturile locatarului. Intrucat loca-torul nu este parte contractanta. In conditiile in care poate interveni sublocatiunea.spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune (avand ca obiect asigurarea folosintei temporare. pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea. Desi Codul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa. intrucat Codul civil nu cunoaste cesiunea obligatiilor. 974 C.2 C. in virtutea privilegiului sau de locator (art. Textul care permite.civ. Ei pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice (art. de exemplu.art. sublocatiunea nu produce efecte fata de el (fiind o res inter alios actu). locatorul il poate libera pe locatar. 1391 si urm. Bineinteles. caz in care cesiunea se 62 . Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune.proc.). nu distinge .civ. 1418 C.). cesiunea si sublocatiunea (art.

locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar. cesionarul ia locul cedentului (in privinta drepturilor). a lucrului dat in locatiune.dubleaza cu o delegatie perfecta. sublocatarul poate cere executarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal. intrucat contractul de cesiune este cu executare dintr-o data (iar nu succesiva ca sublocatiunea). contractul de locatiune inceteaza prin: a) denuntarea unilaterala.civ. nu are privilegiul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune. se aplica. d) pieirea lucrului.ope legis . e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. cu titlu universal ori cu titlu particular). dupa caz. evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal. confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. al proprietarului locuintei. fiind un vanzator. In cazul sublocatiunii. spre deosebire de sublocatiune. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilierea lui pentru neexecutare cu daune-interese . locatarul-cedent garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii contractului (art. nr. f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii. dar . c) rezilierea contractului pentru neexecutare. In schimb. Asa cum in cazul contractului de schimb se aplica regulile vanzarii (in completarea regulilor prevazute pentru contractul de schimb). nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine incetarea contractului (art.). potrivit regulilor de la cesiunea de creanta. care poate fi dovedita potrivit regulilor prevazute de lege pentru contractul de locatiune. in schimb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal. daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului (delegatie perfecta). realizandu-se nu numai o dubla cesiune. de exemplu. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. Cauze de incetare. b) expirarea termenului.33 din L. in materia schimbului de locuinte (art. care la randul sau poate actiona impotriva locatorului. Daca schimbul drepturilor de folosinta este reglementat prin norme speciale. Astfel. De exemplu.civ. evident. fiecare copermutant (cedent) ramane obligat fata de locatorul initial. 1392 C. precizam ca regulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune).si o dubla delegatie perfecta (novatie prin schimbare de debitor). potrivit regulilor generale in materie de obligatii patrimoniale care nu sunt 63 . Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). 1440 C. prin intermediul cesiunii. In sfarsit. in cazul schimbului de drepturi de folosinta se aplica regulile cesiunii locatiunii . dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau. Iar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea).). dar nu si executarea obligatiilor de catre locator.114/1996) chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. prin acte intre vii cu titlu particular. cedentul. cesiunea este supusa regulilor vanzarii-cumpararii de creante. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune. aceste norme (lex specialis generalibus derogant).

civ. in mod constant. Practic.civ. fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila (art. iar un nou contract poate fi incheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. trebuie sa fie facuta in scris.art. Tacita relocatiune (reconductiune). Denuntarea unilaterala.civ.contractate intuitu personae. asa cum s-a decis. in lipsa clauzei.). 1450-1451 C.prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului. Daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l impiedice (deci cu permisiunea lui). Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. de lege (art.1154 C.2C. in toate cazurile. se face prin intermediul executorilor judecatoresti.civ. in caz de pluralitate de parti obligate solidar . 1443 C.).civ. Expirarea termenului. De exemplu. constatator si doveditor numai al contractului initial ). Prin termenul de preaviz se intelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru incheierea contractului. care trebuie sa suporte desfacerea contractului. iar nu prin inscrisul original. 1436alin. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au incheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. fie si autentic.) sau partial (de exemplu. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza. 1436alin.1437 si 1452 C. in practica judecatoreasca . capacitatea partilor contractante.civ. "actiunea de chemare in judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.1048 C. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. de exemplu. tacita 64 . (insa dovada relocatiunii se poate face . prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. total (art. caz in care obligatiile reciproce se sting prin confuziune. ori cu caracter viager. In caz de pluralitate de parti. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau.cu martori si prezumtii .civ) locatiunea inceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare.). locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune (art.).) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia in locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. cu exceptia cazului cand partile s-au inteles altfel (de exemplu.1 C.

). iar daca pieirea s-a produs fortuit nu se platesc daune. teoria riscului contractului (locatarul neputand fi obligat la plata chiriei dupa momentul pieirii. 1453 C. Neexecutarea trebuie sa fie cu privire la obligatii principale (art.civ. refacerea sau inlocuirea lui.2 C.termen de gratie (art.1438 C. fara garantiile din contractul initial. Dar daca pieirea s-a produs din culpa.). contractul de locatiune urmeaza regulile generale in materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. Concediul trebuie sa fie anuntat inainte de expirarea termenului prevazut in contract. putand acorda . Tacita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract (inclusiv cu chiria initiala).).civ.daca n-a fost exclusa printr-o clauza contractuala expresa . descoperirea de vicii ascunse etc. 1452 C.poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului (care in acest caz inseamna nu denuntare. daca este cazul. Rezilierea pentru neexecutare.1430 C. Deci. locatorul putand cere restituirea lui precum si daune-interese. ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul expirarii termenului). Insa nu orice neexecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului. dar se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor cand termenul este aratat de lege). 1021 C. partea culpabila va fi obligata sa plateasca daune-interese. neefectuarea reparatiilor importante. contractul este desfacut de drept. abuzul de folosinta sau schimbarea destinatiei lucrului (art. Daca lucrul a pierit numai in parte (sau imposibilitatea folosirii este 65 . Totusi noua locatiune ia nastere. caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s-a incheiat si putea sa-si gaseasca un alt contractant din timp.civ.dupa punerea in intarziere a debitorului . aplicandu-se. Pieirea lucrului (art. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere .).2 C. Astfel. Tacita relocatiune . In caz de pact comisoriu expres se vor aplica regulile in materie.rezilierea contractului cu daune-interese (art.).civ.). ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila. Conform art.) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti. Deci se prezuma ca partile n-au modificat nimic fata de contractul initial (art. 1423 si 1439 C. instanta nu este obligata sa pronunte rezilierea. Precizam ca prin pieire se intelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. si de pactul comisoriu expres stipulat in contract). caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se exercite.civ.civ. 1439 alin. neplata chiriei. de exemplu. in lipsa de stipulatie expresa contrara. rechizitionarea.relocatiune nu poate opera. in acest din urma caz.. Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei).civ. iar daca a platit-o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea).civ. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. Potrivit regulilor generale.dupa circumstante . 1439 alin. dar fara respectarea termenului de preaviz . exproprierea sau confiscarea lui). caci garantiile trebuie prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat . locatarul nu poate opune tacita relocatiune chiar daca a continuat sa foloseasca lucrul inchiriat (art. Daca s-a anuntat concediul. 1437.

)..). dupa irnprejurari.9 C. 1268 C. adica dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. cumparatorul .civ. Este vorba de aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent. ca urmare a desfiintarii titlului locatorului.civ. In practica judecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o derogare importanta de la regula incetarii contractului de locatiune. contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani. incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n-ar fi consimtit initial. 534 combinat cu art. 1441 C. deoarece 66 . 1441 C. inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare pentru a fi opozabil tertilor (art.). dar contractul de locatiune are data certa. Astfel.chiar daca nu s-a obligat in acest sens . daca partea pierita din lucru este atat de insemnata (apreciaza instanta). Conform art.proc. cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata.pr. caci locatorul nu mai este in masura sa asigure locatarului folosinta lucrului.). fie o scadere de pret. contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost incheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa (de exemplu. in lipsa de stipulatie contara. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc.1182 C. trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara (art. 493 si 513 C. Daca publicitatea nu a fost respectata. modificarea termenului locatiunii. chiar daca uzufructul ar fi incetat (art. daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. Efectele instrainarii lucrului (imobilului) prin acte intre vii. insa numai daca contractul de locatiune a fost incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului (art. la incheierea contractului. fie desfacerea contracului.21 lit. locatarul putand cere.). se desface si contractul de locatiune. Problema daunelor-interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale. efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (inscrierii). Raman valabile si contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinchiriere sau la pactul comisoriu etc.civ. de exemplu. chiar daca el este evins. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune. potrivit careia contractul de locatiune (inchiriere) incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. dar cu data certa (art. in conditiile dreptului comun (inclusiv art.numai partiala) rezilierea este judiciara.civ. Astfel.civ. in limitele unui act de administrare.civ.7/1996).C din Legea nr. Rezulta ca. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului.este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare.) .711 pct. si anume. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare etc. Daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ani. Exista insa si exceptii de la aceasta regula.

daca nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara (art. respectand termenul de preaviz. neavand nici un drept asupra ratelor devenite exigibile anterior si neplatite. Rezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s-a incheiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certa. de uzufruct etc.) . contracte de locatiune neinscrise. Cumparatorul .civ. de constituire. caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului (cu exceptia cazului cand s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. si aceasta chiar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune (art. Mai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul (chiar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere. instrainarea va atrage incetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani. In sfarsit. In toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii . cumparatorul se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data cumpararii (fara efect retroactiv). el are dreptul sa pretinda si chiria. care insa va avea actiune in regres impotriva locatorului. 67 .).in cazurile si in masura in care nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator (si nici nu s-a obligat in acest sens prin contractul de vanzare-cumparare sau prin intelegere cu locatarul. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art.). inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept.noul proprietar se poate astepta sa i se opuna. 1441 C. 1443 C. dar numai de la aceasta data.locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subrogatii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare de obligatii in trecut. 1444 C. pe acest interval de timp. civ.civ. contract de intretinere.pentru a obtine desfacerea contractului. In aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta.civ). ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe timp nedeterminat. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie.). cu titlu particular. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare in cartea funciara. Intrucat prin efectul art. 1442 C.civ. de drept sau la cererea locatarului).1441 C. dar avand data certa.inclusiv clauza expresa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul. In aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost incheiat de fostul proprietar fara termen. precizam ca regulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator (inclusiv adjudecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii. cazuri in care locatiunea ii este opozabila chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art. fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie) .

in principiu. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui. mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii . Daca mandatarul este un profesionist.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane . datorita raporturilor de munca. precumsi intre acesta din urma si mandant. Procura.Tot astfel.. ca negotium. nu are calitatea de reprezentant. ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii. pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta.avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. Precizam insa. prezumtia de gratuitate nu opereaza. este un act juridic unilateral.Astfel.numita mandant. de regula. legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza.deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. de exemplu .24) Contractul de mandat. Mandantul este un contract prin care o persoana . Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros.respectiv antreprenorul. atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma. este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau 68 . De exemplu. fara a fi supus vreunei forme speciale. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului. numita mandatar.regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. Desi mandantul este. un contract consensual. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului.cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. iar ca instrumentum. cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant. un contract cu titlu gratuit. daca exista stipulatie expresa in acest sens. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna.mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica. Mandatul este. Pe de alta parte.care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta.in care caz va avea calitatea de mandatar.Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt.

or. consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres. daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei . dovada se va face prin inscris . in orice caz. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. expres.Deoarece atat conferirea . Cand manadatul este un contract consensual.in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila . dar si in mod tacit. atat intre parti . caci mandatul scris este prin definitie. in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii. care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate. rezultand din executarea lui din partea mandatarului. de exemplu.Precizam insa. deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului . ci constata numai oferta de mandat. problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat. acceptarea ofertei de mandat special. fiind deci un contract sinalagmatic. indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale. In schimb. cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul . dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti . formand un tot unitar cu acesta. Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit.civ. vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti. . care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica. admis de legiuitorul nostru dupa modelul C. Oferta de mandat special . fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului. intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri. raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.civ. trebuie sa fie expresa. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar.speciala sau generala” cu exceptia retributiilor. dovada se face dupa regulile dreptului comun.Prin urmare . legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel.potrivit C.celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata.italian. cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege. Astfel se intampla. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent. nu trebuie sa fie indeplinita .civ. cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita . Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar . iar daca mandatul este un titlu oneros. ca formalitatea prevazuta de art. premiilor si altor drepturi asimilate acestora. pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata. burselor.1180 C. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit . mandatul poate fi si tacit.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care 69 .

civ. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar ..trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. In toate cazurile . ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. In toate cazurile. Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil. care este un simplu mesager . mandatul poate fi special sau general.1552 pct. mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. ca la orice contract . si din art.Fie ca este special sau general. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi 70 . mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei . iar nu reprezentant . mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora.3 C. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem. per a contrario. mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare. Numai trimisul . care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise. iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor . Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului . ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute.civ. fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis . nu indreptateste la savarsirea altora.. In schimb mandatarul . Spre deosebire de modelul sau francez. si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Aceasta solutie rezulta . Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului . Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate . care este un reprezentant . De exemplu.Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise . C. poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu . in toate cazurile .care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere . dar si in aceea a mandatarului. textul citat precizeaza insa. posibil si licit. capacitate deplina de exercitiu. caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil . echivoce a procurii. Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat . Potrivit art. 1536 alin.

alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului.civ. 1566 C. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant. interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. numai ca. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva. in cel de-al doilea caz. intrucat art. 1088 alin.. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului.in cel de al doilea.punerea in intarziere a mandatarului se poate face 71 .sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta. nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. nu este aplicabil in materia mandatului. raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget. adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. prin derogare de la art. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat. In caz contrar. Daca mandatarul. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. cu toate diligentele depuse. raspunderea lui nu va fi angajata.civ. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta.civ. incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. sacrificand un bun propriu. Inseamna ca. mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. deoarece tertul pagubit va cere . in primul caz. Daca mandatul este cu titlu oneros.2C. Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. exista pericolul neglijarii intereselor mandantului.daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. Sumele nerestituite de mandatar. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului. consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. un asemenea pericol nu exista daca mandantul. chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. in primul caz. fiind in cunostinta de cauza. desi C. va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. respectiv mandantii. dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat. sau al unui dintre mandanti. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. In acest caz. cat timp. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta. convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate. Bineinteles.

printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami 72

face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor 73

contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.

25) Contractul de societate civilă.
Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole readucindu-le in actualitate. Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina controversate (de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.).Codul civil (art. 1491) defineste contractul de societate ca fiind acel "contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva". Referindu-se la persoane, art. 1491 Cod civil nu face distinctie intre persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi incheiat si intre persoane juridice, sau intre persoane fizice si persoane juridice. Intre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. Ea nu trebuie confundata: nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. Or, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. Este ceea ce s-a relevat in doctrina: "In contractul de societate scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de scopurile generale ale obligatiilor civile".Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor: Consimtamintul valabil al cosocietarilor (art. 948 Cod civil); Fiecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta (art. 948 Cod civil; Obiectul

74

societatii sa fie licit. Art. 1492 Cod civil stipuleaza expres, sub acest aspect: "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit". Sint ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta; de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public; sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit; Fiecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri (mobile sau imobile corporale sau incorporale). Daca unul din ei n-ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deghizate; Societatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. Este una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit" (art. 1492 alin. 1 Cod civil), precum si faptul ca "fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa" (art. 1492, alin. 2 Cod civil. Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. Sint contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile: exploatarea unei case de toleranta; activitatile de contrabanda; camata; cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda; punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil; cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin lege exclusiv statului; sint ilicite societatile care s-au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti; cind se vizeaza exercitiul ilegal al medicinei etc. Este posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. In acest caz, se va lichida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lichidarea intregii societati. Oricum, in caz de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. Codul civil, in art. 1492 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu lar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere (care urmareate un scop ideal, general). Vom intelege prin beneficii nu numai cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi apreciate in bani.

II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. In ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data incheierii contractului sau a tuturor cistigurilor. Frecventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. Ele pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor (art. 1499 Cod civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii. Imparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor (societas omnium bonorum) si societatea tuturor cistigurilor (universorum quae ex quaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.

Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare (art. 1499 Cod civil). Aportul fiecarui societar este determinat (obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata (care are ca scop exercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). Deci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. O societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata 75

vietii asociatilor. Chiar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea (art. 1526 Cod civil).^1) Evident, nimic nu-i impiedica pe societari sa hotarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat; Implinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. In acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de drept (art. 1502, alin. 2 Cod civil; In situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. Urmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. In cazul in care pieirea sau distrugerea este partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide judecatorul. O alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa constituie aport social. Incetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii; Un alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. Explicatia se gaseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Nimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lichidarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. Se va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Nimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Mai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii "cind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lor"; Incetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau chiar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. Este ilegala insa clauza prin care s-ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit; Societatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor (mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. Exista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1523 pct. 5 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1527 Cod civil reglementeaza conditiile in care poate fi 76

Obligaţiile cumpărătorului. titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avantaj patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesigur. 1294 C. ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). urmeaza sa fie calificat vanzare-cumparare si contractul prin care. contract consensual. ci numai de natura contractului de vanzare-cumparare.nr. nerealizarea beneficiilor scontate etc. fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta.cumparatorul . Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi.civ. . dreptul de superficie). bunacredinta a celui care se retrage.319/1944 -. constand in renuntari reciproce la pretentii. 27) Contractul de vânzare-cumpărare.vanzatorul . dreptul de clientela in cazul liber 77 . Desi Codul civil se refera la transmiterea proprietatii. in schimbul unui pret. neglijarea afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. Obligaţiile vânzătorului.stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti . Tranzactia nu produce efecte fata de terti. Pe linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de desfacere judiciara a societatii (art.facuta cererea de retragere cind durata ei este "nemarginita" (notificarea retragerii din societate catre toate partile. Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti .4 din L. Doua asemenea motive intemeiate: neindeplinirea atributiilor de catre un asociat (art. Tranzactia are efect extinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile preexistente si le consolideaza. de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori. se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate. reducerea apreciabila a fondului social.art. Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii. Tranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce.civ.art. 26) Contractul de tranzacţie.care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. 1020-1021 Cod civil). Poate fi vorba de un drept real (de exemplu. Tranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile. 1529 Cod civil).571 C. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi real de uz .). Obiectul contractului. in mod exceptional. O desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive: conflicte grave intre asociati.dreptul de abitatie al sotului supravietuitor .

).profesionistilor etc. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale. exproprierii etc In principiu. Dupa cum rezulta din definitia contractului. daca necesitatea unei auunute forme (de ex. indata ce partile s-au invoit. vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). el nu se trausforma in contract solemn. comutativ. acele formalitati fiind prevazute de lege numai pentru inmatricularea autovehiculului In circulatie . care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante.).46 alin... de exemplu. iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului. dreptul de intretinere.l . Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). 1295 C. de un eveniment viitor si incert. teoria riscului contractului).civ.astazi abrogat . dreptul de pensie etc.2 din Legea nr. Vanzarea este un contract cu titlu oneros.din Legea nr. 18/1991 si art. ca in contractele aleatorii. In legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare mai precizam ca.. Numai in mod exceptional contractul poate capata caracter aleatoriu. 0 precizare se mai impune in legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect un autovehicul (folosit). terenurile .54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor) . adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. Formalitatile prevazute de noua reglementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzarecumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata.) sau care sunt prevazute de lege ori sunt contractate (sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae (de exemplu. fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. Prin exceptie de la principiul consensualismului.indiferent ca sunt situate in intravilanul ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei . Vanzarea este un contract comutativ. vanzarea este un contract consensual ("vinderea este perfecta. deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante.. Caracterul consensual al contractului de vanzare-cumparare de autovehicule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. art. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale. cu titlu oneros. deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind. in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn. Deci vanzarea nu este un contract solemn si nici real.. rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una dintre parti. Fiind un contract sinalagmatic.pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii. se aplica regulile specifice acestei categorii de contracte (exceptia neexecutarii contractului. 0 asemenea intelegere are numai semnificatia amauarii incheierii contractului de vanzare-cumparare si deci reprezinta un 78 .". iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul. cand obiectul este supus pieirii. numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art. De exemplu. Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze pe cumparator. sub sauctiunea nulitatii absolutie (virtuale). putand fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor (solo consensu).consensual si translativ de proprietate. act potarial) rezulta numai din intelegerea partilor.

). de a preconstitui o dovada scrisa (art.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora. care.3).). reclamautul trebuie sa dovedeasca . fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt juridic. afara numai daca a existat o imposibilitate.9 alin. Tot astfel.vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual. fie si morala.civ.1). una dintre parti (oricare) refuza sa se prezinte la orgauul competent. In sfarsit. dupa valabila incheiere a contractului (in forma inscrisului sub semnatura privata). iar nu cel inferior prevazut in actul incheiat ulterior. potrivit legii" (art. Iar daca. daca. conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa (cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art.) de catre cumparator. Dupa cum rezulta din textul citat. 1305 C. fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei.de exemplu.civ. "Datele despre detinator se inscriu de catre orgauele de politie care efectueaza inmatricularea. in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. 10 alin. Bineinteles.cu orice mijloace de proba contractul intervenit intre parti.autecontract. Desigur.separat de plata taxei de timbru pentru actiunea in justitie . cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului (reclamant sau parat). una dintre parti refuza sa se prezinte la orgauul de politie competent in vederea incheierii contractului in forma prevazuta de 79 . pentru pronuntarea unei hotarari in sensul aratat. precizam ca . ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa. instanta dispunaud restituirea acestor cheltuieli reclamautului (vanzator) prin hotarare. Consideram ca solutiile adoptate in practica judiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzarecumparare de autovehicule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea OG nr. dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului (de exemplu. dreptul de proprietate asupra vehiculului" (art.consemnarea sumei reprezentaud taxele de timbru prevazute pentru instrainarea autovehiculelor. dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata. Potrivit acestui act normativ. mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai "atestarea" dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti. urmand ca radierea-inmatricularea sa se faca pe baza hotararii judecatoresti.civ. vor fi trecute la bugetul statului. Intrucat radierea autovehiculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la orgauele de politie si la orgauele finauciare nu se poate face decat pe baza actului incheiat in conditiile legii. un caz de simulatie sau vanzari succesive . daca acest din urma pret este simulat. deci valabil incheiat prin actul sub semnatura privata pretul real al vanzarii (datorat de cumparator) este cel prevazut in chitauta sub semnatura privata. in urma admiterii actiunii. " Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator. 1295 C.1197-1198 C. iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv (in lipsa de stipulatie contrara. art. Numai tertele persoane (nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi .

civ. vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vandut (art. dar nu se confunda cu aceasta. desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat".). 1295 C. ceea ce se face de regula.971.Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut. cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului. Trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe).civ. Aceasta inseamna ca. caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator.610/1992. 1156. La termenul stipulat sau. dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mijloc de proba (fiind un simplu fapt juridic). se produce nu numai incheierea contractului.civ. in mod exceptional. prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului. cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate. dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului. Daca cauza straina a fost dovedita.2 C. individualizarea se poate face si prin alte metode care asigura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului. de exemplu. In cazul bunurilor determinate numai generic. individualizare).1156 alin. Din momentul dobandirii dreptului de proprietate. Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui. potrivit principiului res perit domino (art. Asemanator lucrurilor de gen se pune problema in cazul obligatiilor alternative. prin predarea lucrului vandut cumparatorului (predare care valoreaza. In acest sens. vanzarea-cumpararea este un contract solemn.). iar contractul perfect valabil incheiat (de exemplu. art.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s-ar fi predat la termen (art. In consecinta. in lipsa. adica natura fortuita. la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i-l predea. in toate cazurile. 1335 si 1358 alin. a pieirii lucrului.) . In cazul lucrurilor de gen. prevede ca "proprietatea este de drept stramutata" de la vanzator la cumparator "indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului. Intrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s-a obligat vanzatorul. va raspunde pentru neexecutarea obligatiei asumate. 80 . nu se pune nici problema transferarii riscurilor. 1082-1083 C. In caz contrar.2 C. iar lucrurile de gen nici nu pot pieri (genera non pereunt) . 1074 alin.civ.civ.HG nr. transferul proprietatii (si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii. daca. prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de orgauul de politie pe baza hotararii judecatoresti. daca vanzatorul-debitor al obligatiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de lege). iar nu culpabila.2 C.

de catre vanzator. al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata (in facultate solutionis). daca piere unul dintre lucruri. obligatia este stinsa" (art. fiindca ambele au fost prevazute in obligatione. In cazul obligatiei facultative. de exemplu. In consecinta. terminate. dar este liberat de obligatia de predare si de plata daunelor . precizam ca.).civ. fara greseala debitorului. In 81 .). graul de pe terenul vanzatorului in schimbul sumei de 100. In cazul vanzarii unei recolte viitoare.In sfarsit. daca sunt bunuri individual determinate (certe). o recolta viitoare etc.trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales. Dar regula res perit domino (care leaga riscurile de proprietate). riscul pieirii fortuite este suportat. proprietatea se transmite din momentul in care este gata de recoltat.000 lei). 1030-1031 C. desi pot forma obiectul contractului. intre 1000 kg grau sau 1000 kg porumb) pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor . la fel ca si regula transferarii proprietatii in momentul incheierii contractului. daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua (sau mai multe) determinate (certe) dar numai alternativ. nu este o regula imperativa. daca nu si-a asumat riscul nerealizarii in tot sau in parte . daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate (de exemplu. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract. potrivit careia transferul proprietatii are loc "indata ce partile s-au invoit'".). problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva potrivit regulilor generale . In cazul vanzarii bunurilor viitoare (emptio-venditio rei futurae. fie ca partile s-au referit expres la ambele aspecte.).dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de gen. 1032 C. iar daca lucrul executat este de gen. Riscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. nu este de ordine publica (imperativa) si deci poate fi inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. in virtutea legii. 1295 C. Daca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura. in cazul in care. Lucrul vandut trebuie sa existe.. transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior incheierii contractului. intrucat regula stabilita in art. 1030-1033 C. transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate. pe langa alegere (de exemplu. si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului. lucruri care urmeaza sa fie confectionate. lucrul fabricat in serie). fiindca prin alegere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. Rezulta ca vanzatorul suporta paguba pieirii pana la alegere. pana la alegere.civ.a lucrului viitor din momentul incheierii contractului si independent de transferul proprietatii (caracter aleatoriu) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului.interese pentru neexecutare. el daloreaza celalalt (art. intrucat are ca obiect un singur lucru (in obligatione). "Daca amandoua lucrurile au pierit. fie numai la unul dintre ele. deoarece neexecutarea s-a dovedit a fi fortuita. in stare de a fi predate cumparatorului.civ. Astfel. prin conventia dintre parti. proprietatea se transmite din momentul individualizarii. dupa individualizare (de exemplu.Astfel.civ. se amana. Daca cele doua obiecte sunt lucruri de gen (ipoteza nevizata de art. proprietatea se transmite in momentul alegerii. in mod corespunzator.

0 precizare se mai impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina Legii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr.dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara . 1295 alin.61) . in judetele cu carte funciara si in judetele in care s-au finalizat lucrarile cadastrale si ale registrelor de publicitate imobiliara. potrivit dispozitiilor noii legi (art. nu pot a se opune. 242/1947). art. cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate (de exemplu. dar cu caracter nedefinitiv. in cursul executarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii (de exemplu. toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare . trebuie insa sa facem o distinctie intre actele incheiate (efectuate) inainte de data intrarii in vigoare a noii legi si. actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu (tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua lege).7/1996 . dar numai la data inscrierii in cartea funciara.72). respectiv. respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara.58-59).7/1996. "in materie de vindere de imobile.72). potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii lor. Avand in vedere dispozitiile Legii nr. Tot astfel. pentru opozabilitate fata de terti. prin care s-a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara. in cursul transportului). 0 asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr-o clauza neindoielnica si expres prevazuta in contract.care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul judet llfov .7/1996 referitoare la efectele actelor translative (constitutive) de drepturi reale.. Dupa cum prevede Codul civil. mai inainte de transcriptiunea (in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.22 si urm. Astfel. in cate o carte funciara . oarecare drepturi asupra imobilului vandut" (art. lar in unitatile administrativ-teritoriale pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. dupa lege. caci posesia 82 .isi vor produce efectele (constitutive sau de opozabilitate) potrivit regimului juridic de la data incheierii lor. publicitatea imobiliara se realizeaza.consecinta. prin inscrierea in cartea funciara.potrivit Legii nr. unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat. Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitate. incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti. urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu (art.2). inscrierile facute in registrele (cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte (constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii). respectiv prin sistemul anterior de carte funciara (art. actele juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a noii legi . sub forma inscrierii in cartile funciare (publicitate reala). partile pot disocia cele doua aspecte. intrata in vigoare la data de 24 iunie 1996 (art. Astfel.pentru a fi opozabile fata de terti trebuie sa fie inscrise in cartea funciara. dupa aceasta data. dar numai cu efecte de opozabilitate fata de terti a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare (asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara .

cu exceptiile prevazute de lege . potior iure. art.civ. prin incalcarea obligatiei asumate.civ. Spre deosebire de oferta de a contracta. iar in materia vanzarii se aplica regulile dreptului comun. are ca obiect un teren).de obicei inauntrul unui termen .) aplicabile creantelor chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (de exemplu. una dintre parti fiind obligata (obligatia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun. Astfel. caci beneficiarul nu isi asuma obligatia de a cumpara. va refuza vanzarea. intrucat creeaza obligatii numai pentru una dintre parti (promitent).in vederea formarii contractului. fara a se fi transformat intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. evident.fiind distincta de ea . se incheie prin consimtamantul partilor. la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala.) Vanzarea. caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. daca locatarul isi va manifesta vointa de a-l cumpara. urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala). o persoana. rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior .si nu poate produce efectele unei vanzari. Obligatia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stinge la expirarea 83 . Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient . prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun. 1075 C. daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil (corporal). beneficiarul avand dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face (art. Intrucat problemele juridice privitoare la consimtamant. daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ. desi a cumparat mai in urma (posterior tempore. la un pret stabilit. Rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral. va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului. beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara ori nu. din C. in schimbul dreptului de optiune ce i se confera. Este insa posibil ca. De exemplu. dar promitentul. pactul de preferinta si dreptul de preemptiune.). Tot astfel.contractul proiectat nu se va mai incheia. neindoielnic. act juridic unilateral. primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun. Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract. lucrul dat in locatiune.consimtamantul sau de a-l cumpara. ca si orice alt contract. ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera. un contract (si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila). Daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului.lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate. 0 promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie.eventual a si vandut lucrul unei alte persoane . locatorul-proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda.dar nu constituie o vanzare .civ. care da nastere la un drept de creanta.1191 si urm. in cazul promisiunii de vanzare. . Dovada promisiunii de vanzare se face conform regulilor generale (art. precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic si teoria generala a obligatiilor. dar.972 C. beneficiarul promisiunii sa se oblige la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune).

care l-ar putea determina sa-si vanda bunul. Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca. promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator (promisiune unilaterala de cumparare). ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va hotari in acest sens.in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor. in cazul cand il va vinde. de exemplu. cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului. la pretul stabilit. beneficiarul-cumparator nu poate cere decat daune-interese . Daca. contractul de vanzare-cumparare. Intrucat vanzatorul nu a vandut. este valabila. desi nu se intalneste in practica. sa acorde preferinta unei aunmite persoane.nu excludem posibilitatea ca instanta. contractul de vanzare-cumparare nu este incheiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de lege (autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune (daca este cazul). 167/ 1958). beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului. Prin urmare. operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva. la fel ca si cea unilaterala. sub sanctiunea daunelor cominatorii. sa pronunte. desi s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului. Promisiunea bilaterala. afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s-a facut in frauda beneficiarului 84 .nu transmite dreptul de proprietate.pe langa posibilitatea acordarii daunelor-interese sau obligarii promitentului. Subliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala. deoarece conditia este numai simpla potestativa. desi afectata de o conditie potestativa. dar si bilaterala . obligatia de a incheia contractul in viitor (si cu respectarea dispozitiilor speciale. fiind guvernata de aceleasi reguli ca si promisiunea de vanzare. este un antecontract.nr. daca este cazul). vanzarea-cumpararea nu poate fi considerata incheiata. nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni. la incheierea contractului . care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii de vanzare (art.2 din Decr. o hotarare care sa tina loc de contract de vanzarecumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi.7 alin. Intrucat pactul de preterinta .termenului prevazut sau. Dar solutia trebuie sa fie aceeasi chiar daca contractul nu este solemn si nu exista nici alte conditii legale.. daca nu s-a prevazut un termen. Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale . respectiv sa cumpere un teren. in baza art. iar vanzarea incheiata cu o alta persoana este . Daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane. In schimb. la expirarea termenului general de prescriptie. realizarea ei depinzand si de imprejurari externe vointei promitentului. 1073 si 1077 C. ci ambii s-au obligat numai sa incheie contractul. Mentionam ca. intrucat nu a devenit proprietar. la pret egal.la fel ca si promisiunea de vanzare .de a vinde si cumpara . 0 asemenea promisiune.valabila.3 si art. iar cumparatorul nu a cumparat. este totusi valabila. partile s-au obligat sa vanda.civ.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor.

obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire (mortis causa). respectiv cu incuviintarea acestuia si.. Daca vanzarea intre soti ar fi valabila. In lipsa fraudei.937 C. iar nu in consideratia persoanei (intuitu personae). instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare . cumpararea de materiale pentru repararea casei. cat si pentru cumparator. iar incapacitatea.fam. mai precizam ca . Daca vanzarea intre soti n-ar fi interzisa. donatia intre soti este revocabila (art.). De aceea. in materia contractului de vanzare-cumparare se aplica regulile generale. in principiu. Interdictiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea). Conform art. intotdeauna. Precizam numai ca vanzarea-cumparare este. beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese.dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa. s-ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a legii prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate. Scopul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile (donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare. Deci regula este capacitatea. Aceste incapacitati sunt interdictii (prohibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara.civ. 129 C. Iar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si.daca nu s-a prevazut altfel in conventia dintre parti . In consecinta. Cat priveste capacitatea de exercitiu. conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligatiei de a face.)-Potrivit legii. respectiv. sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte.civ. Vanzarea intre soti este interzisa (art. act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului. partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. se poate transmite prin acte intre vii (cu respectarea formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire. prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt 85 . 1307 C. raportat la patrimoniul partii contractante. intrucat sunt stabilite de lege in functie de natura (destinatia) bunurilor. vanzarea-cumpararea mijloceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. Pentru contractul de vanzare-cumparare legea prevede anumite incapacitati speciale.promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului achizitor (fraus omnia corrumpit). trebuie sa incheie contractul prin ocrotitorul legal. urmeaza sa fie analizate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-cumparare. Dar vanzare-cumparare este.). Intrucat legislatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie. cu autorizatia autoritatii tutelare. In sfarsit. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor (rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). in toate cazurile. pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege. exceptie. In schimb.civ.art. 1306 C. un act de dispozitie atat pentru vanzator.

Judecatorii. In cazul tutorilor. Conform art. cumpararea poate fi recunoscuta valabila.Intrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica (apararea prestigiului justitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese.civ. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti. fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor.).liberalitati care sa exceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor (fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) . care ar putea sa fie fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate (inclusiv fictive). 1308 pct.).civ. mandatarilor.civ.de regula . In cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care exista preturi fixe. cat si legali.46 alin. de mostenitorii ocrotiti sau de creditori. 1308 sugereaza sanctiunea nulitatii absolute). daca nu intervin alte cauze de nulitate.2 C.civ.civ.2 din Legea nr. ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului. municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art. astfel incat aprecierile subiective sunt excluse.art. comunelor. si interesul pe care trebuie sa-l apere. Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. oraselor. Mandatarii. imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art. 1308 pct. 1308 pct. duce la nulitatea relativa a contractului. Fiind o nulitate relativa. administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa (desi textul art. 1308 pct. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului.nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator.4 C. Legea a stabilit aceasta prohibitie (precum si prohibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul (functionarul) sa nu fie pus in situatia de a alege intre interesul sau..3 C.1 C. In cazul judecatorilor de la Curtea Suprema de Juslitie si a procurorilor de la ParchetuI General (de pe langa CSJ).54/1998 privind 86 . 809 C.). Prin "drepturi litigioase" trebuie sa se inteleaga nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat. Mentionam ca vanzarea intre concubini este valabila.civ. dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare (dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a-l revinde . care este de a cumpara cat mai ieftin.18/1991 in privinta terenurilor agricole. atat conventionali.) intrucat . interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii. obtinand pretul cel mai ridicat. afara de cazul cand contractul s-a incheiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubinaj si deci are o clauza imorala.) . 1309 C. anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti. reglementata in prezent de Legea nr. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au tost date si primite . Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor. procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art. 0 incapacitate speciala de cumparare (de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art.

dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita legala. instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici deghizat sub forma de arendare sau dobandit printr-o persoana interpusa. dupa parerea noastra.3 din Legea nr. iar nu al reductiunii liberalitatilor excesive pentru incalcarea rezervei succesorale (care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie). dupa cum s-a precizat sub incidenta reglementarii initiale.civ. vanzatorul ramane proprietar si obligat sa restituie pretul (restitutio in integrum. limitarea se aplica numai in privinta terenurilor agricole (nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor).2 din Legea nr. fie si nuda proprietate. Potrivit art. In caz de simulatie. dar indiferent de locul situarii lor (intravilan sau extravilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii (nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii). partim restitutio). intrucat nu corespunde vointei lor reale. eventual.2 alin. terenul detinut in proprietate (nu si cu alt titlu. termenul de "reductiune". intrucat actul este nul absolut. Potrivit noii reglementari. regimul juridic aplicabil este cel al nulitatii absolute (totale sau partiale). cumpararea viitoarei recolte de la "arendas"). de exemplu.). In masura desfiintarii actului. partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). isi intemeiaza pretentiile pe actul public (de exemplu. Dar se poate angaja raspunderea lor fata de tertii care. respectiv. actul secret este desfiintat in temeiul art. total. Pe de alta parte. Limita de 200 ha este stabilita cumulativ. Adaugam ca. proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale (sotii si copiii necasatoriti.54/1998). Daca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita.54/1998. nu poate depasi limita prevazuta de lege. dovedeste ca nu ar fi incheiat actul fara partea lovita de nulitate. textul este de stricta interpretare. in parte o excede.2alin. mai ales vanzatorul (care.2 din noua lege. Fiind o derogare de la regula capacitatii (art. cu buna-credinta. sanctiunea este "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale"(art. 1306 C. cu consecinta desfiintarii actului juridic in masura depasirii limitei legale.circulatia juridica a terenurilor. Cu toate ca noua lege foloseste impropriu. nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana (nulitatea primei instrainari atragand si nulitatea celei de a doua. 87 . arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate. in conformitate cu regula nulitatii partiale. actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 200 ha si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti. daca terenul agricol proprietatea dobanditorului are 200 ha si partial. reductiunea (nulitatea) partiala nu poate fi aplicata impunandu-se desfiintarea totala a actului .daca una dintre parti. nici nu cunostea exact intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei). daca gospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. urmeaza ca. acea parte fiind cauza determinanta a actului (de exemplu.

. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate. industriale ori civile. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor. -Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. art. putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau. pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste. Vanzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii. . de noi insine sau de altul in numele nostru. in vorbirea uzuala. spre deosebire de detentie.Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul... Esential. adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia).. In acest sens. Vanzarea pe incercate-se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator. sa-l inchirieze.jus utendi”) si poate sa culeaga fructele acestuia (. este existenta elementului intentional . restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen..detinerea unui lucru” sau . de exemplu.Jus abutendi”. Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare 88 . O asemenea vanzare este nula de drept. Prin posesie. se intelege . numita si detentie precara. sa-l lase mostenire. putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit.detinerea unui lucru” . fiind prezent numai elementul corpus. adica detinerea materiala a lucrului. in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie.. In acest sens. in numele acestuia. Codul civil roman (art.jus fruendi”).. proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun. Varietăţi de vânzare. limitate care trebuie individualizate. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. Vanzarea dupa greutate. sa-l abandoneze ori sa-l distruga. animus. fie ca sunt naturale.folosirea unui drept”. numar sau masura-are ca obiect bunuri de gen.animus”-. unde lipseste elementul intentional... adica utilizarea economica a proprietatii sale. 1846) defineste posesia ca fiind . Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (. 29) Definiţia.28) Contractul de vânzare-cumpărare.a avea stapanire un lucru” etc. pentru posesie. detin un lucru proprietatea altuia. Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru. Asadar. conţinutul şi caracterele dreptului de proprietate. Dispozitia . Vanzarea cu pact de rascumparare-este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut. 482 Cod civil prevede ca: .. intr-un mod natural sau artificial”..

fara incuviintarea sa..proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut”. insa in limitele determinate de lege. De exemplu. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. care precizeaza acest lucru: . corporal sau incorporal. pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren.cesibil” si . intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si.drept exclusiv”.in limitele determinate de lege. de exemplu. Caracterul .. vinovat de savarsirea abuzului respectiv. Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se 89 . inchiriez apartamentul. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc.. chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul. ca atare. sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut. Obiect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil. dreptul de proprietate este un . iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe. cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie. dreptul de proprietate este un drept perpetuu.transmisibil”. Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: proprietatea nu este limitata in timp. citesc cartea. Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil. pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept . Fatul ca este un drept exclusiv. da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi. prin putere proprie si in interes propriu.. este indreptatit sa posede. pentru ca este opozabil oricarei persoane. precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia.exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: in sens general si comun tuturor drepturilor reale. De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. specific dreptului de proprietate. dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului. persoana fizica sau juridica. folosinta si dispozitia. cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor. Facand parte din categoria drepturilor absolute. locuiesc apartamentul. prin acte juridice.. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati: prin acte materiale de folosinta si de consumatie. ma deplasez cu automobilul. o persoana este unui teren. dreptul de proprietate este un drept exclusiv. nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului.

intre limitele hotarului. prevede ca „zacamintele miniere. statuia obtinuta dint-un bloc de marmura. precum si la tot ceea ce produce el. bineinteles. impuse de Legea cadastrului. in cazul proprietatii unui teren. ca accesoriu. Acest spatiu aerian se suprapune terenului. atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane. adica a hotarului. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului”. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului. art. proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si. celui care le-a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel ce le-a facut cu rea credinta. Operatiunea de stabilire a hotarului – de granituire – va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale.482. prin aluvionare. cum ar fi: cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala. aceasta va reveni proprietarului stofei 90 . asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde. care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor. dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial”2. obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului. Constitutia din 1923. suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni. aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv. De la dispozitia art. 491 Cod civil. conform careia „ proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta”. Delimitarea in inaltime – pe linie verticala – se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia. proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau. art. cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (in exemplu dat. precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva. avand temeiul legal in dispozitiile codului civil. 19/1991). va reveni sculptorului. Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate. In virtutea acestui drept. Delimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia.intinde nu numai asupra lucrului propriu-zis. de exemplu. care prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante. De exemplu. exista numeroase derogari. Delimitarea in adancime – in profunzime – priveste subsolul terenului asupra caruia se exercita dreptul de proprietate. proprietarul argintului) – este asa numita „confuziune”. Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de proprietate. Dreptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala. 19. spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o haina. ci si asupra a tot ce depinde de el. Astfel. Delimitare in suprafata – in linie orizontala – consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fixarea liniei despartitoare.

prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. 20. alineatul 1.Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. 30) Domeniul prescripţiei extinctive. 67 / 1958 : Debitprul care a executat obligatia. ci numai pe cale defensiva a exceptiei. Consecintele stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material. nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. va fi respinsa ca prescrisa. titularul dreptului la actiune poate sesiza organul de justitie. asupra obligatiei civile corelative. 1 din Decretul nr. Sub aspectul naturii sale juridice. Concluzia ce se desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici dreptul subiectiv nici obligatia civila corelativa. 1. acestea sunt : supravietuirea dreptului subiectiv civil. daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. Putem intelege efectul prescriptiei extinctive daca amintim prevederea art. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in imperfecte. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. adica de bunavoie. ca si obligatiei civile corelative ( acestea se transforma devenind imperfecte. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile 91 . pentru dreptul civil. ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de constrangere a statului. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris. Totusi se realizeaza o transformare ori o schimbare juridica : dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie. alin. din perfecte. Conform Constitutiei Romaniei. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual . si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens material ). prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil. se stinge prin prescriptie. Din chiar definitia data prescriptiei extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ . dupa actiunea prescriptiei extinctive.si nu confectionerului – este „specificatiune”. dar este permisa executarea sa voluntara.

sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. 21 Codul familiei ) actiunea in tagada paternitatii ( art. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . 428 Codul civil. Pe de alta parte. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. de principiu. art. Principalele actiuni. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. expres exceptiile de la acest principiu. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de personae. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. actiunea confesorie. care . avand un obiect nepatrimonial. alin. cuprinsa in art. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. Existenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale: prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. etc. intemeiata pe dreptul de proprietate private.desi imprescriptibila extinctiv. Legea 31 / 1990.subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . izvoare de drept civil ( codul familiai. Exceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la CEC. uzufruct. indiferent de izvorul lor. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. 1 Codul familiei )actiunea in 92 . uz abitatiune. Sunt de mentionat urmatoarele : actiunea in revendicarea mobiliara. servitute si superficie”. care sunt prescriptibile. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. 55 alin. 561 alin. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. Actiuni reale prescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. inseamna ca “Dreptul la actiune. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. 1 Cod procedura civila). 1.

aplicabile actiunilor personale. uz. de drept. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private. In concluzie. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. 21 Decretul 167 / 1958 ). din momentul in care produce. Acest termen este general. Acest termen este stabilit de art. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. Pentru perioada anterioara cauzei. Ulterior cauzei de suspendare. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. 3 alin. pe toata aceasta perioada. Suspendarea prescriptiei extinctive-Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. regula generala. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei.stabilirea paternitatii ( art. 7 alin. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. abitatie. uzufruct. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. prin urmare. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. a curgerii termenului de prescriptie. 1 Decretul 167 / 1958 ). este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. servitute si superficie” ( art. Acest termen se obtine prin “scaderea” . Pe durata cauzei de suspendare. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. 15 alin. pe timpul cat dureaza situatiile. 60 alin. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. iar potrivit art. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. suspendarea nu produce nici un efect juridic. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. sub sanctiunea pierderii acestui drept. limitative prevazute de lege. intemeiate pe drepturi de creanta. din totalul actiunilor reale a : actiunilor reale imprescriptibile extinctive. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt :aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. consta in reluarea 93 . prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material.

este efectul precizat in art. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . In esenta. Intreruperea prescriptiei extinctive-Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. 94 . sunt exclusive pentru culpa. care. din momentul in care el fusese blocat. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. cererea de chemare in judecata. Potrivit art.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. adica inlaturata. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). nejustificat. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. 31) Domiciliul şi reşedinţa. in esenta. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna.cursului prescriptiei. desi termenul de prescriptie a expirat. In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte :anterior datei intreruperii. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. posterior intreruperii. Ca si in cazul suspendarii. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. Repunerea in termen. in asa fel incat. 15 alin. in fond. oprit. prescriptia este stearsa. Asemenea imprejurari. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. 19 alin. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini.

opozabilitate erga omnes. Domiciliul poate fi de mai multe feluri: domiciliul de drept comun. daca o persoana fizica are mai multe locuinte. personalitate. domiciliul legal. obligativitate. In orice alt caz. de a fi mijloc de individualizare in spatiu. Decretul nr. in care este interesata si societatea.nu infirma. domeniul obligatiilor civile.sunt de amintit O. trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit .art. unicitate. 31/1954 si art. acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . Domiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept.locul deschiderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului. Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile. Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului. 3 Legea 16/1994 a Arendarii. imprescriptibilitate. dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun. 68. situatiile de exceptienomazii si vagabonzii. domeniul investitional. care este tocmai obligativitatea domiciliului. de aceasta se leaga unele consecinte juridice.Aceasta sintagma. 25 (1) din Legea 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „ domiciliu statornic ” . Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie. rezidenta sau nerezidenta . numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala . prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. Pe langa aceastea mai sunt cateva caractere: stabilitate. Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului.G. 92/1997 care stabileste notiunea de investitor :” persoana fizica sau juridica . in oricare dintre modalitatile de la lit.”. domeniul succesoral. Daca locul nu este aratat.). care investeste in Romania .caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu pe cel conventional . domiciliul conventional. Legea 36/1995 art. resedinta. inalienabilitate. domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta. a persoanei.se folosesc doua notiuni juridice. iar nu numai titularul. Unicitatea domiciliului –se exprima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ) . persoana fizica isi vede convertit domiciliul 95 . 13-14 din Decretul nr. 1104 Cod civil :” Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . 24(2) . a. plata se face la domiciliul debitorului . nr. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate . Unicitatea domiciliului nu exclude in timp schimbarea domiciliului. sa prezinte garantiile solicitate de arendator „ – art. Art. Legea 105/1996 art. universalitate. ci confirma regula. 31/1954 .in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii . Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam : domeniul capacitatii civile – „ Arendasul.) si b.domiciliu respectiv. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara . plata . Stabilitatea. persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania.

100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai . precum si de a reveni in tara .” Potrivit art. cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal. in principiu. coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea. precum si pe copil. acestia vor decide . Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt: este stabilit de lege. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal . domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun. prin hotarare judecatoreasca.4 si 5 din Legea 105/1996. daca acesta a implinit 10 ani. sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. de comun acord . in cazul in care se afla sub tutela. Totusi art. Daca parintii nu locuiesc impreuna.Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art.legal. In caz de neintelegere intre parinti. la implinirea varstei de 14 ani . poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani. Potrivit art. si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . 10 din Legea nr.3. de a emigra. Potrivit art. in spatiu prin locuinta sa statornica. instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. la care dintre ei va locui copilul . Potrivit art. instanta judecatoreasca. are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice. Domiciliul legal . in conditiile legii. din cele de mai sus . Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza. 28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. se dovedeste prin 96 . 14 si 15 din decretul 31/1954 si art. va decide tinand seama de interesele copilului. Pentru minor. astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara . O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. la cererea acestuia . Potrivit art. ascultand autoritatea tutelara. 2. dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale. 102 din codul familiei .Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui. iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania . Dovada identitatii . schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. Rezulta .” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice. ca in principiu.

afara de cazurile prevazute de art.si 16. stabilitate si obligativitate . in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice. in acelasi timp. Intre momentul deschiderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea exista o situatie de juridica de incertitudine. Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun .probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal. Legea 105/1996 in art. creditorul si debitorul. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile . prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. care nu este nici 97 . 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei. 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. reglementarea domiciliului conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954. decat un singur domiciliu si o singura resedinta.civ.Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text.4 din Legea nr. se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara . Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta. aplicata pe versoul cartii de identitate. 111/1997 . 105/1996.Asadar. vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca .14. avand forma si continutul prezentate in anexa nr.15.dar spre deosebire de reglementarea anterioara. Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunal Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura . 32) Dreptul de opţiune succesorală. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin. putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu. 24(2) din Legea nr. a persoanei fizice. nr. rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei. Potrivit art. :” Partile pot conveni . Din definitia de mai sus . persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. 13.Potrivit art. ci in Codul de procedura civila si in Codul civil .19 din C.proc.La expirarea acestui termen.(1) nu pot avea . Nefiind un domiciliu veritabil. potrivit art. cand nu se stie sigur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu.G. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului . Dreptul de optiune succesorala este unul aparte. vremelnicia si caracterul facultativ.2 din YH. este de retinut ca art. 10 alin .

Pentru minorii sub 14 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se exercita de parinti sau tutori (art. fam). vor fi chemati efectiv la mostenire cei indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale. cu incuviintarea parintilor sau tutorilor (art. printr-un act unilateral de vointa..De la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele ipoteze: Ipoteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili-Conform dispozitiilor art. Dreptul de optiune apartine tuturor succesibililor. 2 si art. Rezulta asadar ca. 105 alin.1. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. ori daca vocatia lor este universala.. 105 alin. in timp ce minorii intre 14-18 ani isi exercita singuri acest drept. 124 alin. indiferent de varsta. „acceptarea mostenirii cuvenite unui minor. in final. minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela. fiind inclus in categoria speciala a drepturilor potestative . Fiecare succesibil este in drept sa aleaga intre acceptarea pura si simpla. civ. 1 si art. optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de toti succesibilii cu vocatie eventuala. 2 C. sa faca sau sa nu faca ceva). afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla. Succesibilii. Potrivit dispozitiilor art. 19 din decretul nr. iar 98 . indiferent daca titlul lor de mostenire este legea.real (nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta (nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea. Cu toate ca textul se refera doar la acceptarea mostenirii. minorii si interzisii sunt protejati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar (art. testamentul sau contractul. Principiu si exceptii. fam. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune. adica in conditiile in care putea fi exercitata de antecesor. din ratiuni de protectie. optiunea se transmite la mostenitorii acestuia. 147 C. Conform dispozitiilor art. 105 alin. civ. pentru aceasta cerandu-li-se insa capacitate delictuala. testamentare sau contractuale a mostenirii. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . 687 C. este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire.In cazul mostenirii legale. art.Mostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mijloc legal de a-i determina pe cei chemati la mostenire in rang preferntial sa opteze intr-un fel sau altul . cu titlu uniersal sau particulara . sa modifice o situatie juridica incerta. care o pot exercita in restul de timp ramas pana la stingerea prin prescriptie. dupa o alternativa precisa si previzibila”. in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior exercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. fiind definit ca o „prerogativa juridica care permite titularului sau de a putea. persoane care nu au capacitatea de exercitiu deplina. 129 alin. Fiind un act de dispozitie. optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare (art. 32/1954).Oricum.) . minorii si interzisii. Dintre mostenitorii acceptanti. 3 C. sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar”. acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire . 692 C. 124 alin. fam). 2 si art. acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar. 19 din Decretul nr.

Cand intelegerea intre succesori nu se poate realiza. Lista acestor actiuni este in continua expansiune. civ. cei doi acaparand pretul . Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii. cum ar fi: ascunerea materiala a unor bunuri. Cu incuviintarile cerute de lege intrucat este un act de dispozitie. civ.Din dispozitiile art. aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar.nu si pur si simplu. motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva. prezentandu-se ca singurii mostenitori ai defunctului. care. „succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar” (art. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. iar termenul de prescriptie pentru exercitarea acestui drept nu s-a implinit.Nu are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa deschiderea mostenirii sau daca cele anterioare deschiderii mostenirii au fost realizate cu 99 . 693 C. Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile. Practica judiciara si doctrina dau o interpretare foare larga notiunilor de ascundere sau dare la o parte. renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. 703 si 712 C. nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar. Pe langa aceasta. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in exclusivitate sustragandu-le partajului este considerat acceptant pur si simplu. Astfel. o simpla minciuna (negarea primirii unei donatii) sau chiar o simpla tacere (ndeclararea unui bun la inventar) . mai recent. cat si intr-o abstentiune (nerestituirea unui bun). in restul de timp ramas. succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. disimularea sau distrugerea unui testament. ci si a celor imobile. falsificarea unui testament). ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare. una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de lege . fiind incluse in aceasta categorie retragerea unei sume dintr-un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului . Ipoteza succesibilului decedat inaintea expirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se inteleg asupra optiunii-Daca un succesibil decedeaza inainte de a-si fi exprimat alegerea. Se constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive (dosirea unui bun. incluzand in aceasta categorie actiuni foarte diverse. Ipoteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili. pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica. o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea. chiar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile. acesta se transmite la succesorii celui decedat. ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata.). nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesiunii. cat si cotitatea disponibila .Elementele constitutive ale ascunderii-Elementul material.

De aceea. 5 din Legea nr. de pilda. fiind anterior viu criticata de doctrina . Tot astfel. or. iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective. caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. practica judiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice . simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atrage sanctiunea. Clandestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le-a omis cu intentia de a si le insusi . care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale. In Franta. aceasta solutie decurge mai degraba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale.sau fara acordul lui de cujus . nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. Plecand de la formularea textelor legale. constand doar in acceptarea fortata a mostenirii..Elementul intentional (frauda). Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor. ceeea ce este valabil pentru fisc. 702 si 712 C. decat din aplicarea art. In cazul donatiilor deghizate. civ. civ. sanctiunea este aplicabila si in cazul cand exista un singur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustragerea unor bunuri gajului acestora . Frauda nu se prezuma. or. dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal. un donatar nesuccesibil ori un succesibil exheredat. De asemenea. nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal. adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor. 703 si 712 C. actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri . ascunderea nu este eficienta (sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari. prin ruperea echilibrului partajului. civ. ea trebuie intotdeauna dovedita. un legatar particular. desi unele dintre ele constituie infractiuni. in cazul ascunderii existentei unui alt mostenitor cu ocazia lichidarii si partajului succesiunii . Acesti autori sunt inconsecventi. autorii mentionati admit ca in cazul examinat sanctiunea nu este decat partiala. Daca. simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda.Dupa unii autori. 319/1944. este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral. in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din categoria celor care ii revin in exclusivitate in temeiul dispozitiilor art. aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata . aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mijloc de 100 . De asemenea. Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite cu rea-credinta. preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti. nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin. existenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor. de pilda. ci a celor fiscale. 702 si 712 C. nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . In plus.

Practica judiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care.Fiind considerat acceptant pur si simplu. ceea ce survine fie prin scurgerea termenului de prescriptie a dreptului de optiune. ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. raportat la valoarea actuala a bunului.). 712 C. fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp. ci.Restituirea este datorata in natura. 703 C. sanctiunea trecand inaintea acesteia.19 din Decretul nr. optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva.32/1954 . civ. civ. 514) a expirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii. Frauda comisa se intoarce impotriva autorului sau. dupa savarsirea faptelor pevazute de lege. proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire .). caci din castigator. succesibilii in cauza. frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de exercitiu. ramane in continuare in aceeasi situatie. eventual. recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei. Situatia profita coerezilor. el nu mai poate sa o faca. dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin echivalent. ci si de minorii si interzisii judecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant. fiind strain de mostenire. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei. legea lipsindu-l de drepturile ce i-ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite (art. 706 C. Conform dispozitiilor art. acesta devine perdant. Prin urmare: daca inca nu a optat.proba . daca a acceptat pur si simplu. practic. Pierderea poarta chiar si asupra rezervei celui vinovat. vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi. iar nu cu valoarea bunurilor cu care. succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare (trei luni si patruzeci de zile) pentru exprimarea optiunii succesorale (infra nr. daca a renuntat. pstrandu-si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori. civ. iar nu si de mostenitori dupa decesul sau .Fiind un delict civil. eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de lege. fiind considerat acceptant pur si simplu. autorul fraudei va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire. Eredele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala. la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa-si realizeze creantele. pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art. restituie bunurile sau isi marturiseste gresala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit. caci daca renuntarea este definitiva. Este vorba de o situatie speciala.. daca a acceptat sub beneficiu de inventar. este decazut din acest beneficiu (art. doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere . in care. iar orice renutare ulterioara la actele care atrag sanctiunea sunt lipsite de efecte. sunt indirect constransi sa opteze in 101 . eventual.Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale Condamnarea ca acceptanti pur si simpli Conditii.

Practica judiciara si doctrina au admis fara retineri extinderea textului. o mostenire sa fie acceptata in parte. iar nu din momentul exercitarii optiunii.In ceea ce 102 . Conform dispozitiilor art. 694 fraza I C. Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu. acceptind mostenirea legala si repudiinnd-o pe cea testamentara sau invers . Art. 694 C. 2 C. „efectul acceptarii se suie pana in ziua deschiderii succesiunii”.Optiunea succesorala este indivizibila.. Optiunea succesorala.. succesibilul care este chemat la ambele poate opta diferit pentru fiecare dintre ele . pe de o parte. iar cealalta parte sub beneficiu de inventar . Acceptarea fiind vorba de un act unilateral. civ. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol.). de pilda. iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obligati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii. iar in parte nu. el poate opta diferit. 696 C. dolul poate proveni de la oricine. civ.termenul mentionat (mai ales daca succesiunea este insolvabila). produce efecte din momentul deschderii mostenirii. 752 C. optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire. iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei . Renuntarea anticipata la mostenire nedeschisa intra sub incidenta prohibitiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise. acceptantul nemaiputand renunta ulterior (art.) . civ. Solutia isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. poate fi revocata in anumite conditii. 688 C.Optiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii. Chiar daca textul se refera doar la renuntarea la mostenire.Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate. din dorinta legiuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala. 965 alin. indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare.). finind sanctionata cu nulitatea absoluta (art. atunci cand exista mai multi succesibili chemati la aceeasi mostenire. conform caruia „eredele care renunta la succesiune poate… cere legatul ce i sa facut”. in timp ce „eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede” (art. neputand fi acompaniata de modalitati (termen sau conditie). nefiind posibil ca. Renuntarea la mostenire insa. devenind acceptant pur si simplu. ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu. pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun. optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este deschisa. fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta .Daca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie legala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire. una ordinara si una anomala. aceleasi motive de ordine publica trebuie extinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedeschise . in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule . civ. pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. astfel incat in cazul exceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta -. civ. indiferent daca aceasta s-a facut expres sau tacit. Optiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla. adica obiectul sau. civ.Ca orice act juridic. ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat. Indivizibila in ceea ce priveste succesiunea.

nici in practica noastra judiciara. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar exclude posibilitatea fraudarii creditorilor.Frauda pauliana-Conditii. ci doar o simpla aparenta. Frauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta. textul nu are ratiune. aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure 103 . desi odinioara i s-a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii (pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii. iar daca poarta asupra consistentei succesiunii. civ. isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. care. Prin urmare. 699 C. descoperirea testamentului nu are nimic lezionar -.). acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece legatele particulare nu-l tin pe acesta la plata decat intra vires hereditatis . renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a-i prejudicia pe creditori. civ. dar nu exista pierdere -. din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii. nu poate fi sanctionata pe cale pauliana. Leziunea nu este reglementata ca un principiu general de anulare a optiunii. un rezervatar chemat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita legatarilor si donatarilor). Legea face totusi o exceptie. caci daca legatul nu depaseste activul mostenirii. De altfel. iar nu de la data actului de optiune . 975 C. toate acestea fiind mai ales erori de drept . Eroarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte.iar daca valoarea legatului depaseste activul. nu exista practic optiune. este vorba despre o leziune) . Considerat „enigmatic”. ori dimpotriva. castigul este diminuat. de pilda.priveste eroarea. potrivit dreptului comun. ulterior i s-a recunoscut legitimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului. ci de o veritabila insaracire. o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s-a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . care nu poate fi satisfacut decat intra vires hereditatis (in limitele activului succesoral). succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta exercitarii acestui drept. lipsind consimtamantul. Creditorii succesibililor sunt protejati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana (art. ori a consecintelor renuntarii la mostenire (de pilda. Cu toate ca art. art. 694 fraza a II-a C. beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral. Nu este vorba doar de refuzul unei imbogatiri. prevazand posibilitatea anularii (resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii. In cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant. civ. nici in practica judiciara franceza textul nu a fost aplicat vreodata. 699 se refera doar la renuntarea la mostenire. prevede in mod expres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. In schimb. Art. o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avantajoasa. deliberat. leziunea neconstituind o cauza generala de anulare a optiunii .

700 alin. 2 fraza I C. Beneficiarii renuntarii nu se pot plange intrucat ei doresc doar sa pastreze un castig realizat cu titlu gratuit (certat de lucro captando).). nu numai celui reclamant. In limitele creantelor creditorului reclamant. in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii (art. conform carora creditorii „pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. 699 alin. civ. 699 C. 699 alin. astfel incat. acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii. ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi exercitata pe cale oblica (supra nr. civ. nefiind tinut la nici un fel de garantie in favoarea acestora . Plecand de la formularea art. civ. iar nu debitorului renuntator (art.. Efectele actiunii pauliene. nu pot fi decat creditorii succesibililor. care ar fi profitat tuturor creditorilor. atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului. civ. Creditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene (art. Renuntatorul fraudulos nu poate fi obligat sa despagubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obligati sa suporte consecintele actiunii pauliene. in timp ce creditorul tinde sa evite o paguba cauzata lui prin frauda (certat de damno vitando).1).2). renuntarea fiind „anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor” (alin. Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani . civ. daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest. De asemenea.. 699 C. Cu toate acestea. in cazul analizat. nu se poate explica in nici un fel cum ar putea duce exercitarea actiunii pauliene dupa expirarea termenului de 6 luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica. Dovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant 104 . numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii. admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant . dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut. iar nu pentru a-i frauda pe creditori . 1 C. fata de ei renuntarea ramanand eficienta. in realitate. 699 alin. acestia. succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora angajamentele lui de cujus. putandu-se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit.iar nu si comostenitorii.). ceea ce inseamna excluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii. 1 C. In pofida termenilor in care este formulat art. acesta fiind doar autorizat sa fie platit din valorile patrimoniale „care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat” . civ. cota-parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. in locul si randul sau” (alin. 488).). subsecvent admiterii actiunii pauliene. Titulari ai actiunii pauliane prevazute de art. legatarii sau creditorii succesiunii . asa cum vom vedea. transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte.si simple a unei mosteniri insolvabile. 2 fraza a II-a C.

confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale. aprobata de doctrina. dispozitiile art. De aceea. atunci cand acesta este rezervatar si a fost gratificat cu o donatie nescutita de raport. copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia legitima cu intentia de a-l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui . 711 C. art.) . au la dispozitie un termen de 40 de zile. Este vorba asadar de o exceptie dilatorie.Practica judiciara franceza.Termenul pentru a face inventarul si a delibera. Condamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu. referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor.al mostenirii pe cale oblica este faptul ca. 708 C.In conditiile in care termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 30 de ani. Daca succesibilul indreptatit la invocarea exceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare. singurii in drept sa exercite actiunea pauliana prevazuta la art.). dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune.). Astfel. In interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare. nu pot fi insa obligati la plata decat daca accepta mostenirea. 699 C. succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta . cum se intampla cand cel astfel gratificat renunta la mostenire .Situatia dupa expirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. iar de la data intocmirii inventarului. Indata ce succesiunea s-a deschis. civ. civ. datorita relativitatii atoritatii lucrului judecat. 709 C. Acestia. pentru deliberare asupra optiunii succesorale. plecand de la principiul fraus omnia corrumpit. in principiu. Daca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au expirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze. produce efecte doar in 105 . dar nu mai tarziu de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. 706-711 C. instanta de judecata poate prelungi termenele de inventar si deliberare (art. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei. Dreptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat hotararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva . recunoscandu-le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. civ. pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. Pentru motive intemeiate. civ. civ. creditorii succesorali pot cere executarea creantelor succesibililor defunctului. dar acesta poate fi condamnat (obligat la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu (art. 706 C. iar nu de 6 luni cum este in prezent. cum s-ar intampla daca ar fi acceptant. a extins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor -. civ. ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii. -. erezii nu pot fi obligati sa opteze intr-un fel sau altul si nici nu pot fi obligati la plata creantelor succesorale (art.

700 alin. (art. civ.Spre deosebire de creditorii succesiunii. cu mult timp in urma. incluzand si drepturile derivand din legatele particulare.Domeniul de aplicare. 1 C. in context notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral. comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constrange in nici un fel pe succesibili sa opteze intr-un fel sau altul. punandu-se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe marginea formulei initiale a textului. or. dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire. pornindu-se de la faptul ca art. in materie de legate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor . „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii” . s-a conturat ideea ca termenul de 6 luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal. potrivit art. dar de majoritate ca fiind de prescriptie extinctiva . 1 C.In formularea actuala textul se refera doar la acceptarea mostenirii. automat succesibilul care lasa sa se scurga acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire. cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . de altii ca fiind de decadere .raport cu creditorul reclamant. fata de ceilalti creditori el pastrandu-si dreptul de optiune intact . 700 alin. civ. optiunea succesorala este deschisa si 106 . de unii. „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”.. in inteles larg. daca obiectul legatului consta intrun bun de gen sau obligatie de a face. este insa una logica. doarece prescriindu-se atat dreptul de a accepta. 700 alin. iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota-parte din aceasta. una din variantele dreptului de optiune succesorala. asteptarea lor putandu-se prelungi pana la implinirea termenului de prescriptie . Prin urmare. asadar dreptul de optiune ca atare. civ. considerat. 686 C. care este de 3 ani. fara a fi necesara acceptarea. vorbeste de dreptul de a accepta „succesiunea”. fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor chemati la mostenire. ca fiind de prescriptie achizitiva . 1 C. 73/1954). in cazul legatelor particulare fiind dobandit de la data deschiderii mostenirii. 1 C. revendicarea fiind imprescriptibila . intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. 700 alin. pe de o parte. doar executarii acestora aplicandu-li-se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun. francez). iar pe de alta parte. considerat o „enigma” si taxat chiar ca „ininteligibil”.Argumentul de text invocat este inselator. (asa cum a fost modificat prin Decretul nr. Ultima formulare a art. idee abandonata intrucat prescriptia achizitiva nu se aplica universalitatilor.Ideea este cu atat mai greu de primit cu cat implica acceptarea obligatorie a legatelor particulare.Prescriptia dreptului de optiuneConform dispozitiilor art. Discutii au existat si cu privire la natura termenului prevazut de art. In dreptul nostru. acceptant sau renuntator ?Natura juridica. cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de lege -. civ. civ. 789 C. civ. . iar daca obiectul legatului este un bun individual determinat.

si celor subsecventi . termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii . in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior deschiderii mostenirii. ci. dreptul acestora de a accepta legatul fiind si el supus prescriptiei in termenul de 6 luni de la deschiderea mostenirii . prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea legaturii de rudenie -. 1 C.Aplicarea principiului contra non valentem agere non currit prescriptio. 700 alin.). care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii chemati in primul rand renunta sau lasa sa curga termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare . iar nu de la 107 . referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari. ascunse pana atunci -. nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii. care este supusa dispozitiilor de drept comun. trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt legatar. in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelungirea nedefinita a dreptului de optiune. civ. Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala. Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la „luminile judecatorului”.Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens. in cazul in care mostenitorul a aflat de existenta drepturilor sale succesorale dupa 6 luni de la data deschiderii mostenirii. s-a judecat ca termenul de prescriptie curge doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decurge vocatia sa la mostenire . Astfel. culegand acest drept in calitate de putere suverana. in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante. cand vine la mostenire in calitate de legatar. 653 alin. Statul. Aplicarea rigida a regulii curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. fiind o chestiune de fapt. care este supusa dispozitiilor art. dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii. Una este asadar problema prescriptiei acceptarii legatelor particulare. In schimb.. In practica judiciara s-a pus problema daca dispozitiile art. in cazul persoanelor care ignora din motive intemeiate (neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune. Faptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii curgerii prescriptiei . civ. raspunsul fiind in sens afirmativ . 700 alin.legatarilor particulari. prescriptia nu-si produce efectele . si alta este problema prescriptiei executarii legatelor.. Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie. De aceea.Regula curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor chemati in primul rand la mostenire. 1 C. 1 C. civ. civ. 700 alin. prin aplicarea principiului contra non valentem agere non curit prescriptio . cu defunctul. prescriptia curge de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.1 C.De asemenea. Curgerea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data deschiderii mostenirii nu-i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii . asa cum rezulta din dispozitiile art. care au posesia de drept a mostenirii (art. In principiu.

poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun (Decretul nr. 13 din Decretul nr. 167/1958 potrivit carora „pe data intrarii in vigoare a decretului….167/1958 privitor la prescriptia extinctiva) . restul fiind abrogate. s-a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art. instanta judecatoreasca. In consecinta. 167/1958. Trimitere. civ. 700 alin. Ca elemente specifice optiunii succesorale. printre ale carei cauze se enumera si forta majora -. care stabileste la art. asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. pe toata durata acestora. Dupa intrarea in vigoare a Decretului nr. 700 alin. civ. iar la art. din motive de forta majora. Au fost considerate ca fiind motive temeinice imprejurari ca: ascunderea cu rea-credinta de catre unii succesibili fata de altii a 108 . dar nascut ulterior acestei date. 1 C. au mai ramas in vigoare. De asemenea. in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”. 7/1963 ca din vechile dispozitii legale referitoare la prescriptie s-au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret. in practica judiciara s-a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor. dispozitiile art. civ. 167/1958 . s-a mai retinut ca.data decesului lui de cujus . pornind de la dispozitiile art. la cererea mostenitorului. „in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau. a conchis prin decizia de indrumare nr. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”. iar nu de la data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii . civ. Dupa unele ezitari ale practicii judiciare. 13 ca suspendarea prescriptiei extinctive -. pe langa cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. Tot astfel. 26 din Decretul nr. in cazul copilului conceput inaintea deschiderii mostenirii. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie. 2 C. trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale Decretului nr. fiiind de prescriptie. opereaza de drept.In situatia declararii judecatoresti a mortii. verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de judecata . sens in care s-a retinut ca forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen .. In lumina dispozitiilor art.Suspendarea si intreruperea prescriptiei. 19 dreptul instantelor de judecata ca in cazul unor motive temeinic justificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l-a pierdut din motive neimputabile. se abroga orice dispozitii legale contrare…. 700 alin. 19 din Decretul nr. 2 C. 2 C. Plenul Tribunalului Suprem. termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a hotararii judectoresti declarative de moarte. boala succesibilului poate constitui un caz de forta majora de natura sa atraga suspendarea termenului legal de prescriptie pentru acceptarea succesiunii Repunerea in termen. care s-a pastrat nemodificat. termenul de prescriptie va curge de la data nasterii . Conform dispozitiilor art. Termenul de optiune de 6 luni prevazut de art. in anumite conditii. 700 alin.167/1958.

argumentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant. ca nu au fost niciodata erezi.2 din Legea nr. sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor. 18/1991 privitoare la fondul funciar. 2 din Legea nr. iar celalalt expres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente.Intr-o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori.. Numai ca in cazul analizat este vorba de o exceptie de la regula instituita prin lege. considerandu-se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. Este de necontestat ca. Renuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul expres. renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila. diferenta de tratament juridic a celor doua categorii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire. impartasim aceasta din urma opinie. De asemenea. considerati conform art. 2 din Legea nr. civ. iar pentru altele sa se accepte . Repunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. Cererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. Prin urmare. anume ca renuntarea expresa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de lege nu difera prin nimic in privinta efectelor. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii. decesul in tara straina in conditiile in care legaturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale. decesul intr-un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor. 12 alin. 700 C.18/1991 legiuitorul nu face altceva decat sa instituie o derogare de la acest principiu. argumentandu-se ca optiunea succesorala fiind indivizibila. afara de cazul in care. nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire. intrucat prin dispozitiile art. 12 alin. 12 alin. 18/1991. in principiu. mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative agricole de productie si care au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor. iar nu si cei care au renuntat in mod expres la mostenire. civ. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art. 12 alin.mortii lui de cujus. Conform art. In practica judiciara si in doctrina s-a sustinut intr-o opinie ca prin textul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat-o in termenul si conditiile prevazute de art. 18/1991. celalat parinte fiind chiar de cujus. nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala . ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire. Nu se intelege si nu se explica de ce in cazul 109 . 2 din Legea nr. succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera. 696 C. Sustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident.

2 din Legea nr. avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile legale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare.Cand insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant. Legiuitorul. ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune . dar. proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul regulii actori incumbit probatio.2 din Legea nr. dobandesc drepturile succesorale de la data deschiderii mostenirii. 18/1991 sunt asadar dispozitii de exceptie care deroga de la dreptul comun. ulterior acesta fiind prelungit cu 15 zile prin Legea nr. Succesibilii. adica persoanele care au vocatie succesorala (indiferent daca aceasta este de natura legala. revine succesibilului care alega acceptarea mostenirii in termen obligatia de a face dovada pozitiva a acestui fapt. fiind considerat strain de mostenire.18/1991 se refera doar la partea de mostenire. Expirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea. iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada negativa . care include terenurile cooperativizate. 4 din Leegea nr. iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale. Dispozitiile art. Efectele prescriptiei. din oficiu. Conform dispozitiilor art. ci doar in cazul renuntatorului expres.renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat (caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art. initial. termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. mostenitorii subsecventi.Orice persoana interesata (comostenitorii. iar din acest punct de vedere. donatarii si legatarii) si chiar si instanta de judecata. 18/1991.29/1991. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere. ca si cand ar fi renuntatori. au pus pe succesibilii celor care au suportat rigorile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor. pasivitatea prelungita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale. 12 alin. 12 alin. iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen echivaleaza cu renuntarea la mostenire). devin succesori (mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de lege. testamentara sau contractuala). iar nu succesibilului . nu se justifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat expres. sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. 10 alin. In ceea ce priveste sarcina probei. 110 . intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire. Aceasta solutie se justifica si pe considerentul de ordin practic care decurge din necesitatea de a da forta juridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelungita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de lege.

care exercita posesia. Modalitatiile de partaj judiciar sunt: partajarea in natura a bunului.public sunt inalienabile. Posesia unui singur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea. nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna – credinta asupra bunurilor mobile. iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza regula unanimitatii. Actele juridice sunt guvernate de regula unanimitatii. Cota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. 215/2001 privind administratia publica. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art. folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. concesionate sau inchiriate. iar Legea nr.122. simultan si concurent cu ceilalti copartasi. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc. Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. Imparteala poate fi conventionala sau judiciara. alin. Aceasta regula a fost atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare-actele de conservare incheiate de un singur coproprietar sunt valide in temeiul gestiunii de afaceri. caractere. exercitare) Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale. adica: nu pot fi instrainate.(noţiune.33) Dreptul de proprietate comună pe cote părţi obişnuită sau temporară (noţiune. 34) Dreptul de proprietate publică. prevede ca ..2. Coproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala-operatie juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. iar Legea nr. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul 111 . impresciptibile si insesizabile. 4 din art. Daca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar.11: „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. in conditiile legii. iar cele de administrare pot fi validate de la caz la caz. caractere. exercitare) Regimul juridic are la baza doua idei: nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. Coposesia permite fiecarui copartas sa exercite stapanirea materiala a bunului. nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale. bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile. 135): „Bunurile proprietate publica sunt alienabile”. De asemenea. art. Dispozitia materiala poate fi exercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor. ele pot fi date numai in administrare. insesizabile si imprescriptibile. impresciptibile si insesizabile”. Legea nr.

speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului.135. alte bunuri mobile sau imobile care sunt. terenurile pentru nevoile apararii tarii. Domeniul public cuprinde bunurile care.4 statueaza „Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. zonele de agrement. Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil. fasia de protectie a frontierei. Moduri specifice de 112 . Legea nr. caile de comunicatii. bunuri care apartin domeniului privat. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata”. Obiect al dreptului de proprietate. cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. municipiul. rezervatiile si parcurile nationale. spatiul aerian. apele cu potential energetic valorificabil. de interes local. bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. Dupa Constitutie (art. apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului. albiile raurilor. 213/1998 in art. pct. pasunile. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere „extinctiv” si din punct de vedere „achizitiv”. iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care.135. strazile. Domeniul public de interes national apartine statului. caile de comunicatii. prin natura lor ori prin destinatia lor. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public. lacurile. ci sunt scoase afara din comert”. actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica. monumentele istorice si ale naturii. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica. Sub aspect achizitiv. poarta denumirea de „bunuri domeniale”. cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. in principiu. plajele. poate fi introdusa oricand. 4).public sunt lovite de nulitate absoluta. padurile. 4 si 5 din Constitutie). In acest sens. orasul. pe baza unor norme de drept financiar. judetul). marea teritoriala. poate fi orice bun mobil sau imobil. in cazul bunurilor imobile. fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public. Bunurile apartinand statului. pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna. adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art. respectiv unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniul public poate fi de interes national ori local. iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice. din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii. aeroporturile. terenurile folosite pentru cercetari stiintifice. resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre. oricat de lunga ar fi uzucapiunea. pct. parcurile publice. potrivit legii sau naturii lor. indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. pietele. conform dispozitia art. nu pot fi obiecte de proprietate privata.Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume: bunuri apartinand domeniului public.

servitutea referitoare la zidul ori santul comun. Ca sanctiune administrativa. servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. bunurile gasite si predate politiei. Servituti legale. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. de exemplu. adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. de ingradire si a izvorului. insa cu o dreapta si prealabila despagubire. mai exista o serie de modalitati specifice. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan. un fond aservit. confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. navele parasite in porturi sau in apele teritoriale. 35) Dreptul de servitute. Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara. dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica-Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze 113 . Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. pe caile aratate mai inainte. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea. stabilite prin lege. constand in trecerea in proprietatea statului. bunurile unor proprietari necunoscuti. bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. stabilita potrivit legii. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social. bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege. succesiunile vacante. sunt supuse masurii confiscarii. care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. de granituire. Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor. cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale. Ca sanctiune penala. Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil. fond numit dominant.dobandire a dreptului de proprietate publica In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica. ce insoteste sanctiunea principala. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica. neridicate de titulari lor in termen legal. constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii. ea facandu-se in interesul apararii tarii. atunci cand este „totala”. de regula. care apartine altui proprietar.

situatie in care cele doua fonduri. cel ce a constituit servitutea a revocat-o. dominant si aservit. Moduri de dobandire a servitutii: prin titlu. in care includem: orice conventie si testamentul. pieirea lucrului aservit. cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica. a expira termenul. sau sa faca o plantatie pe terenul sau. in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii. pe cand dreptul de superficie. prin uzucapiune. confuziune. sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt: pe cale conventionala sunt: prin conventia dintre proprietarul unui teren. dreptul de proprietate confera titularului posesiunea. dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege.proprietatea sa cu orice fel de sarcini. neuzul. asupra constructiilor. plantatiilor. pe langa aceste prerogative. 37) Dreptul de uz şi dreptul de habitaţie. renuntarea la servitute din partea titularului dreptului. prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala. dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati: dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura. folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului. 36) Dreptul de superficie. Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile. prin destinatia stabilita de proprietar. care permite superficiarului sa ridice o constructie. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate – ucucapiune Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil. asupra carora el dobandeste un drept de superficie. Spre deosebire de dreptul de proprietate. atunci cand s-a stabilit un astfel de termen. s-a unit. prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti. Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea 114 . Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor: imposibilitatea materiala. pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii.

care se pronunta de instanta de judecata. sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului. sa culeaga fructele bunului. actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. Daca actiunea oblica permite creditorului 115 .desi neprevazut in mod expres de lege. Acţiunea revocatorie (pauliană) Conform prevederilor art. 975 C. pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia. prin pieirea totala a lucrului. sa predea lucrul. incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane. rom. civ. prin prescriptie extinctiva. in vreun fel. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. uzufructul este un drept temporat. Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar. fara insa. 517 Cod civil). asupra lucrurilor altuia. Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita „uzufructuar” il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata. 39) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. 38) Dreptul de uzufruct. asa cum l-a primit. sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucruluI. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct. la expirarea termenului pentru care a fost instituit. sa conserve substanta lucrului. creditorii pot sa atace. Obligatiile proprietarului sunt: sa nu stanjeneasca. Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt: moartea uzufructuarului. dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta. prin consolidare. din proprie initiativa. in numele lor personal. dreptul de uzufruct este un drept absolut. adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar. se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva. la incetarea uzufructului. precum si ale familiei sale. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi: sa ceara proprietarului sa-i dea bunul. uzufructul este un drept de folosinta. sa se foloseasca de lucrul respectiv. conform intereselor sale. sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului.satisfacerii nevoilor sale. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului. sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. prin decaderea din dreptul de uzufruct. in urma actiunii formulate de proprietar. Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele: dreptul de uzufruct este un drept real. cu obligatia de a-i conserva substanta (art. a atinge substanta lucrului. pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui. prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Uzufructul dobandit prin uzurcapiune. prin lege si prin uzucapiune: Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul.

p. BIrsan. cf. P. deci prin acte incheiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor. fie s-au imbogatit pe aceasta. 319). P. p. 587. conditiile exercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in jurisprudenta. eventual. In doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a incheiat actul fraudulos. 519.). civ.. daca a fost de rea credinta — deci complice la fraudä — räspunde in baza dispozitiei art. rom.. Dc regula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitätii debitorului. 158). intr-o opinie. este considerata a fi. tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii. 970 C. p. proba acestui prejudiciu revenind creditorului. 571). 571). In aceasta situatie exista anumite temeiuri juridice si pentru ràspunderea tertului si anume. vol. iar dacä a fost de bunä credintä si a avut de castigat datorita actului incheiat cu debitorul. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul juridic incheiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un prejudiciu. va fi tinut conform principiului imbogätirii fàrà justá cauzà (17. 158159). deoarece urmäreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatä de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective. o actiune in daune. C. Actiunea pauliana este o actiune personala — chiar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare — urmareste. civ.Deoarece legis1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune. op. precum si dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. in esenta. rom. scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. vol. cale (Al.de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau. fie pentru a avea. proba poate fi fäcutä prin orice mijioc de dovada admis de lege. La baza actiunii revocatorii se afla un element psihologic si anume. conform prevederilor art. astfel cum vom aräta mai departe (17. 116 . un profit in viitor. nu mai este necesarä admiterea unor dovezi. civ. II. 29. In lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fäcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda. actiunea pauliana ii conferä drcptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase. readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea silita si asupra acelor bunuri (29. debitorul este tinut a repara prejudiciul astfel cauzat. 17. 35. II. rom. avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor. De asemenea. Intr-o alta opinie este privitä ca o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor (5. ca si actiunea oblica. 998 C. Fiind o chestiune de fapt. Daca nu este notorie. cit. Din punct de vedere juridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul executarii conventiilor cu buna credinta (art. p. Daca starea de insolvabilitate este notorie. Conditii referitoare la actele juridice Incheiate de debitor 1. Bàicoianu. 998 C. L’action Paulienne en droit civil compare. P. De asemenea.

Astfel. P. nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii. deci frauda comisa cu intentia de a prejudicia creditorul. 42). in scopul de a pagubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana (17. Solutia se justifica prin aceea ca plata unei creante exigibile este un act necesar. II. 2. p. 574). titlul säu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv (Fr. renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o micsorare a patrimoniului. fiind vorba de drepturi exclusiv personale ale celui din urma. deoarece creditorul nu poate exercita aceste drepturi in numele debitorului. II. 3. in mod fictiv. deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mijloace de realizare a creantei nu au lost eficiente. adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale. creditorul va putea dovedi prejudiciul. cu exceptia cazului in care s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilä (17. Desigur. II. 785 C. in general. chiar daca prejudicierea 117 . avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii mostenirii fära sä fie deci necesara acceptarea. In cazul in care s-a constituit o garantie (de exemplu o ipotecä) in doctrina s-a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacä a fost constituita independent de obligatia pnncipala si ulterior acesteia (17. Se considera cà in ipoteza unei executari care implica mari obstacole. caracter subsidiar. 29. p. de exemplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru ingratitudine. creditorii copartasilor nu-l pot ataca pe motiv de frauda sau de prejudiciu. 29. 578. 577. p. civ. vol. de asemenea potrivit prevederilor art. deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itàti cand acele datorii vor deveni exigibile. 578-579. fära a fi necesar sä probeze insolvabilitatea debitorului (17.. prin exceptie. Frauda debitorului nu implica dolul contractual. Daca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale. 153). Actul atacat nu trebuie sa constituie exercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi. Deak. optiuni stabilite de lege. In sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie. Desigur. In doctrina se precizeaza ca actul atacat trebuie sä conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. 29. Bucuresti. p. p.In aceasta categorie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii. 4.proba poate fi fäcuta prin urmarirea si executarea bunuribor debitorului. 154). vol. chiar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sä se imparta intre ceilalti creditori. daca acesta a fost efectuat. daca mostenitorul renunta la succesiune. vol. se poate spune ca actiunea revocatorie are. insolvabilitatea — si prejudiciul — rezulta in mod implicit. ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau. 1991. P. De aceea. vol. plata facuta in mod fraudubos. 154). deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului. II. Sunt acte care. In ceea ce priveste partajul. deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavantajoasä. Mo legalä. p. ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana. In aceeasi categorie sunt studiate si cazurile de optiuni legale intre drepturi ori acte.

Intr-o opinie. II. civ. Solutia se explica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului existent in momentul in care a contractat. In cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului. Intr-o opinie. 580. se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv. Actul cu titlu gratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta. actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s-a nascut anterior savarsirii actului atacat. Conditii care privesc pe tertul dobanditor. In principiu. Se arata. P. 562 C. 29. p. 699 C. op. 463-466). Situatia subdobanditorilor-Daca tertul care a 118 . cit. cit. situatii cand s-ar cere numai dovada existentei prejudiciului. p. 226. p. totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sä se dovedeasca frauda si anume. 155-156. Jurisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a prejudicia Un creditor viitor. ipotecara sau privilegiata. 29. vol.. In legatura cu caracterul -exigibil al creantei in doctrina s-a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. 156. p. p. in cadrul procesului. find suficient sa se constate frauda debitorului si existenta unui prejudiciu. op. II. p. p. Demogue. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. p. 155). civ. in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesigur. daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cä a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit (2. in sensul cunoasterii de catre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte. 317318). relativ la renuntarea.creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale. 35.. 580-581. la invocarea prescriptiei.Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are. tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la executare pana cand nu s-a implinit termenul (17. p. calitatea de parat. lichidida. Conditii privitoare la creditor Creanta creditorului trebuie sa fie certa. op. in cazul art. vol. 409). dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara executarea bunurilor acestuia. in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie. Pentru Josserand si alti autori. R. acordarea actiunii pauliene nu s-ar justifica. R. cu care urma deci sa se incheie un anumit contract (17. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei legiuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite (17. 29. . cit. Proba anterioritatii revine creditorului. vol. Intr-o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr-un anumit fel va prejudicia pe creditorii sai. In doctrina s-a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos.. de exemplu. 82-5 83. exigibila si de regula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. Demogue. participarea sa la frauda. indiferent daca este vorba de o creanta chirografara. in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi exercitata deoarece creditorul aflat intr-o asemenea situatie are un drept de valorificat.

Spre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in gajul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora. in numelc acestuia din urma. de de multe ori acesta este pur teoretic.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului. Dcci. Tertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stingerea pretentiei sale. se aratà: . nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmàri bunul care constituia obiectul acelui act. tinand seama de insolvabilitatea debitorului. din nepäsare. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a .. 238-239). prin efectul actiunii exercitate.. daca din neglijenta. din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau.. care. iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte — adica daca a cunoscut prejudiciul creditorului (2. daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat. 974 C. cit. pastrand astfel bunul respectiv. in ipoteza dobandirii cu titlu gratuit. p.unui element nou. astfel. efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care. indiferent de buna sau de reaua sa credinta. Efectul ei se va margini la repararea prejudiciului suferit de creditor. Astfel se intelege de ce o asemenea 119 . desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau. dar. in principal. efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative. afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”. in cazul cumpartorului de buna-credinta — nici acesta nu va putea fi actionat. Acestia din urmä au recurs in garantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros. La art. ci numai celor care figureaza in proces 40) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Acţiunea oblică ( indirectă sau subrogatorie ). deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui. legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori. revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta.Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor.Actiunea pauliana are. op.contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul — subdobanditor — potrivit opiniei adoptate in general in doctrinà este necesarä o deosebire: dacà subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene — Ca. 494). Fata de debitor. P. creditorul are in vedere un interes propriu. civ. de exemplu. va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4. atunci cand va fi realizat ca bun corporal. In ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului.

In realitate. intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori. de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte 120 . II. 563). sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. 148). daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale.. Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. pe de alta parte. prin urmare. In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este. prin lege. pentru apararea dreptunilor sale. fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare. cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv. p. 974 C. pe de o parte. cu tot aspectul ci general. civ. vol. S-a aratat astfel ca: .Formularea legii. Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>. ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau. si ocrotirea intereselor creditorilor. trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29. conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune.actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului. In aceeasi ordine de idei. daca prevederile art. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea. prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor.. Dc asemenea. Este vorba. tot in doctrina romana s-a precizat: . Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina. aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt. a acestei actiuni. In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice. p. in lumina acestui echilibru.Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. altfel spus. ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau. jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun. in mod necesar.

.. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor . p.. daca fundamentul dreptului este .zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte. II. deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei. in cazul legatelor.pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul.pur moral” creditorii nu pot actiona. p.). p. Traité des obligations en general. o actiune in revendicare. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o . 148) cum ar fi. deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor. De exempln. o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica . de exemplu. Demogue. In acest sens. Librairie Arthur Rousseau..o apreciere de ordin intim si moral. interesand deci numai persoana debitorului. de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc. in general. o actiune pentru plata unei creante. Tome VII. tinand seama ca aprecierea . cele care se refera la starea civila a persoanelor. Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca. cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi. actiunile extrapatrimoniale. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt. Paris. Effets des obligations. donatiunilor de bunuri prezente si viitoare. in general... trebuie luat in considerare elementul dominant (R. optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc. ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile. ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este . interzise creditorului. In acest sens s-a propus.interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17. de asemenea. Se considera. succesiunilor. cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29. fàra a forma obiect de discutie. In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral.in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. vol. inutila.. in consecinta. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor . de pilda. 303). II. 564). acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi. de pilda. actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc. pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse. Cu privire la ac patrimoniale se observa ca. de exemplu. Dimpotriva. de a demola.. 1933.facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia. In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. adica.exclusiv personale” ale debitorului sau. nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 121 .

p. P.puna in cauza”. Paris. inactiva. 305 Si urm. Dar nu se cere o creanta executorie . 4.G. 149). p. Astfel.impiedice pierderea unei valori patrimoniale. in cazul unui debitor solvabil. de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat. adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. C. Demogue. ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim. De asemenea.D... op. Dc exemplu. nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului. p. 565. p. nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea. II.. in principiu.. Totodata. 450). In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä. deoarece urmareste numai sa . deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului. Doctrina este de acord. de regula. deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica.. farä a fi totusi o masura de executare. Conditia exigibilitatii este totusi controversata. dar creditorii obisnuiesc sa-l . Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu. In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. vol. el trebuie sa fie insolvabil. Astfel.(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. 204 si urm. s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa . o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege.(pentru difenite cazuri de acest fel. Blrsan. p. 45 1-452). p. In acest sens. 29. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare. Astfel.ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17. exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. mai precis. 565-566). fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”. L. In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau. p. Tome IV. 29. pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila. pentru doctrina romanA. In consecinta.. astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17. 566. p. R.. lichida si exigibila. Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35.II. ca nu se cer anumite conditii. A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie. 315). Creanta creditorului trebuie sa fie certa. vol. 150). cit. nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului.. 2.o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”. 1902. pentru acelasi motiv. el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie.. chiar 122 . vol. Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17. Matei Cantacuzino arata ca aceasta este .11. p.

debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului. De asemenea. Ca orice succesor. aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr. creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului. II. 41) Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor. 681-684). II. 568) ceea ce inseanma ca. precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei. civ. p. afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17. el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la 123 . p. variind in functie de clasa de mostenitori cu care este chemat la mostenire. debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17. 684 C. daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului. la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari. 679 si art. vol. prin actiunea oblica. va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori. in cazul admiterii acesteia. deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si.. 319/1944 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor. sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni. in general. care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire.indisponibile drepturile debitorului.) creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului.daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face . 5670. vol. Reglementare legala. Or. creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. Unanim criticata. chiar dacà acestia nu au intervenit in proces.(. un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta.. p. actiunea oblica este folosita rareori. Astfel cum s-a arätat: . Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni. pentru a putea mosteni. In practica.. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce. Art. In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. 151). sotul supravietuitor era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori.. in asemenea cazuri. imobilizand astfel suma respectivä si susträgando actelor debitorului.

data deschiderii succesiunii. 3/4 din mostenire. daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia. indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora. astfel incat il va mosteni pe defunct . se impun cateva precizari legat de aceste situatii. in cazul casatoriei putative. astfel incat daca. de pilda. nu poate fi mostenit de „sotul supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o niciodata. daca sotii au avut sau nu copii. cota-parte calculata conform regulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna-credinta. fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora. 319/1944 a conferit sotului supravietuitor 124 . Potrivit art. Din punctul de vedere al dreptului succesoral. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze integral de cota cuvenita sotului supravietuitor . daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei. in ambele cazuri. Aceasta inseamna ca. In caz de divort. In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii. unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta. fam. atunci cand vin impreuna la mostenire. 23 alin. dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. indiferent de numarul acestora. prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii. sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori. conform dispozitiilor art. Cota-parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori.1 C. casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate. sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire. 1 C. Intrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei. casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv. c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia. sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului. d) in concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari (mostenitorii din clasa a patra). Prin urmare. 1 din Legea nr. Datorita faptului ca Legea nr. 1/2 din mostenire. e) in ipoteza in care nu exista mostenitori legali in nici una din cele patru clase si nu exista nici mostenitori testamentari. 319/1944. care este starea materiala sau sexul sotului supravietuitor. 1/3 din mostenire.).. indiferent de numarul acestora. Pana la aceasta data casatoria este in fiinta. 1/4 din mostenire. fam. In caz de bigamie. Prin exceptie. este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul. indiferent de numarul lor. in principiu. iar sotul supravietuitor este de buna-credinta. Dupa cum am vazut. se considera ca acesta are calitatea de sot. 39 alin. celalalt sot il mosteneste. b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ai defunctului. ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va ramane irevocabila (art.

Aceste principii nefiind de ordine publica. in timp ce mostenitorii neregulati. care va primi 1/6 din mostenire (adica 1/4 din 2/3). pe de o parte. considerati a succede doar la bunurile defunctului. Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii. Cu alte cuvinte. pot fi ocolite. iar datoriile succesiunii devin ale lor personale. 1 lit.drepturi succesorale proprii. Sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. prin drepturile conferite de aceasta lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire. in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire. 319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregulat. 679683 C. incluse in Cartea III. daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului. Astfel. 3 din Legea nr. In conceptia care a stat la baza Codului civil. el a fost 125 . Capitolul IV „Despre succesiunile neregulate”. de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului (ultra vires hereditatis). dupa aceasta data. si mostenitori neregulati. si fratele defunctului. dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori regulati. El este mostenitor rezervatar (art. adica 1/4 din mostenire. considerati drept continuatori ai persoanei defunctului. Titlul I. nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii. dupa care partea ramasa. cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima (restrange) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori legali. iar nu si prin reprezentare. fiecare primind cate 3/8 din mostenire. restul de 2/3 din mostenire impartindu-se conform dispozitiilor art. Daca pana la adoptarea Legii nr. iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vires hereditatis). 319/1944). 2 din Legea nr. civ intre parintele defunctului. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu. 319/1944). Tot astfel. 319/1944) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului (art. fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali. 673 C. adica 3/4 din mostenire. de exemplu. iar mostenitorii neregulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires hereditatis daca nu opresc printr-un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului.b din Legea nr. mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. care va primi 1/2 din mostenire (adica 3/4 din 2/3). sotul supravietuitor va primi 1/3 din mostenire (art. civ. se imparte in doua parti egale intre copii defunctului.

Conditii de acordare. De asemenea. aceasta putand fi si intermitenta . In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului. mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. este indiferent daca bunurile provin din categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune. Astfel. Pentru acordarea dreptului special de mostenire. al bunurilor care au servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului . „sotul supravietuitor va mosteni. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica justificare . dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei. desi prin natura lor intra in categoria mentionata. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . precum si asupra darurilor de nunta Din dispozitiile art. nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica. chiar si cele la care se refera art. in afara de partea sa succesorala. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei. Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. se exclud si bunurile care. Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat. cum este cazul: autoturismelor. indiferent de locul unde s-ar 126 . birourile. dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista. din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se include in masa succesorala . 319/1944. sotul supravietuitor va primi. ci altor scopuri. pe langa cotele prevazute la art. frigiderele. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului. 319/1944 bunurile care se exclud prin natura lor. toate bunurile prevazute la art. incluzandu-se in masa succesorala.considerat ca fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprudenta. 5 din Legea nr. motocicletelor sau instrumentelor muzicale . intra in aceasta categorie obiectele de menaj. aspiratoarele. masinile de spalat rufe. Asadar. cum ar fi acela al achizitionarii in scop de investitie . ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus. al operelor de arta . In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale. locuind in localitati diferite. care se va imparti conform regulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . precum si orice alte asemenea bunuri.b-d din Legea nr. aparatele de fotografiat. in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV. admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au avut gospodarii separate.1 lit. 5 din Legea nr. toate bunurile succesorale. tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor . se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . bibliotecile. 5 din aceeasi lege. precum si darurile de nunta”. aparatele de radio si televiziune. masinile de gatit. 5 din Legea nr. 319/1944.

319/1944 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) . ca legat. 1 din Legea nr. 5 din Legea nr. ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul. Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii. caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . initial. 127 . daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului. nu a facut acte de dispozitie testamentara.gasi bunurile la data deschiderii mostenirii . acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate . Cu alte cuvinte. care functioneaza numai daca de cujus.5 din aceeasi lege. prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor. de exemplu. Bunurile la care face referire art. Prin urmare. dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului liberalitatilor testamentare. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane. Astfel. dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat. iar nu cu titlu de drept special la mostenire. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat. legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. 319/1944 este unul subsidiar. argumentandu-se ca legea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala legala In aceasta conceptie. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art. Natura juridica a dreptului special de mostenire. Chiar daca reductiunea se face in natura . caz in care poate cere reductiunea acestora. consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. liber sa o faca. Donatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile. Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. Daca. Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor. s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile. acceptandu-l pe unul si renuntand la celalalt. care sunt mostenitori rezervatari. teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor. sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile. nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. De asemenea. 5 din Legea nr. 5 din Legea nr. prin ipoteza.

Reglementare legala. civ. ori accepta mostenirea. Tot astfel. bunurile prevazute la art. are natura identica cu abitatia de drept comun reglementata de art. 319/1944 fata de cele care deriva din art. neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. Prin exceptie de la abitatia de drept comun. s-a impus insa o alta conceptie.. De asemenea. si atunci ii revin ambele categorii de drepturi. in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere. art. Asadar. un drept de abitatie asupra casei in care a locuit. 319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei. in principiu. pe langa donatiile mentionate mai sus. fiind bunuri ce ii apartin chiar lui. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte precizari. in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina. 565-575 C. Darurile de nunta-Asa cum am vazut. unul conform caruia in categoria bunurilor la care se refera art. 1 din Legea nr. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau. sotul supravietuitor este scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la art. fiind vorba de un drept de mostenire legala. conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie speciala. Legea nu distinge. 5 din Legea nr. chiar daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus. 572 C. important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. 319/1944 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie. nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. prin exceptie de la dispozitiile art. Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar. si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi. civ. 566 C. ori renunta la mostenire. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia. 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem . (art. 4 alin. sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale care deriva din art. Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. Art. 1 din Legea nr. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor. ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . ca si donatiile primite in exclusivitate de acesta. In aceasta optica.2 din Legea nr. 5 din Legea nr. daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel. constand in dreptul de a utiliza (locui) exclusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala. 5 din aceeasi lege. si altul conform caruia in aceasta categorie. iar nu de un simplu drept de creanta (locatiune). 5 din Legea nr. daca aceasta face parte din succesiune”.Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. civ. 128 . cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun . Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice pe care lam infatisat mai sus. 4 alin. Acest drept de abitatie. 319/1944).

in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . dreptul sau exclusiv de proprietate 129 . coproprietarii nemostenitori pot cere oricand partajul (art. prin ipoteza. 728 C. si drepturile succesorale care. 4 alin. iar nu si pe acela de a-i percepe fructele (jus fruendi). Aceasta insemna ca. pentru ca sotul supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor. care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului. 319/1944.care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste”. locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva.1 din Legea nr. In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. la randul ei. poarta doar asupra unei cote-parti ideale din locuinta. 319/1944). iar nu a unei cote-parti ideale din acesta. 4 alin. Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. aratandu-se ca „in toate cazurile. Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. care presupune utilizarea (locuirea) efectiva a bunului. inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie. Aceasta teza prezinta. pe de o parte. dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat. 319/1944.). in acest caz. sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar exclusiv al locuintei. adica a unui bun corporal. chiar daca putem accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitori (inclusiv sotul supravietuitor). In plus. caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune. si coproprietarii nemostenitori. chiar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art. sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in locuinta respectiva. Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta . In favoarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte. civ. 4 din Legea nr. dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei-parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori” . pe de alta parte. functionand chiar si in concurs cu descendentii defunctului.2 din Legea nr. Conditii cerute pentru a lua nastere. 5 din Legea nr. spre deosebire de abitatia de drept comun. iar nu asupra intregului. sotul supravietuitor nu poate ceda sau inchiria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie (art. fie separat de acesta. Cea de a doua teza este sustinuta de doctrina. 319/1944). fie impreuna cu defunctul. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei (jus utendi). ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art.

este un drept temporar. 4 alin. eventual. dar ca. obligarea comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc. sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb. schimbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate. in cazuri bine intemeiate. in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intregime”. 5 din Legea nr. In caz de litigiu. consolidare. Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. 5 din Legea nr. Si in acest caz. indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta. Restrangerea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate. sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege. „comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept care izvoraste direct din lege. indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-o alta casatorie. Conform art. 6 din Legea nr.). defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia . recasatoririrea sotului supravietuitor. va da curs consecintelor legale care decurg din existenta valabila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor. 1 din Legea nr. urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. 319/1944. 319/1944. chiar inaintea implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii sau a realizarii partajului (art. instanta de judecata. dezmembramant al dreptului de proprietate asupra locuintei. 319/1944. 4 alin. De aici decurge si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept. Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie echivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate . atunci cand partajul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la 130 . in principiu. dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii (art. sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte. dar nu mai putin de un an de la data deschiderii mostenirii. 319/1944). iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. constatand intrunirea conditiilor cerute de lege. dreptul de abitatie poate fi restrans.conferindu-i inclusiv jus utendi.4 din Legea nr. este un drept real. 2 din Legea nr. asa cum. conform art. Potrivit art. 319/1944).3 din Legea nr. are asupra a jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. Incetarea dreptului de abitatie. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin: realizarea partajului asupra locuintei. care dureaza pana la data iesirii din indiviziune. este un drept real strict personal. 319/1944). copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. Cu alte cuvinte.1 din aceeasi lege. daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor. 4 alin. comostenitorii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte”. in cazul in care comostenitorii o cer. care nu poate profita decat sotului supravietuitor si. 4 alin. 319/1944). ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. Aceasta inseamna ca.

insa. oricat de generali ar fi termenii cu 131 .civ) “Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele.civ) “Cand este indoiala. ce echitatea. Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente. desi nu sunt exprese intr-insul” (art. dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale. depozitul. Aceste reguli sunt: “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele. Principiile efectelor actului juridic civil. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia.981 C. 1 si art. a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute. tranzactia. 558 alin. comercial sau apartine altui domeniu. modificate sau stinse.civ) “Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta. 565 C. pe care le modifica sau le stinge un asemenea act.983 C. obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. 978 C. acestea fiind clar exprimate. acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere.data deschiderii mostenirii. schimbul. Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil. Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor. mandatul.civ) “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art.civ) “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri. desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate. contractele de vanzare-cumparare.980 C. societatea.civ. 557 si 565 C.).982 C. conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga” (art.979 C. 42) Efectele actului juridic civil. dar la toate urmarile. in general.) “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului” (art.civ) “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante.” “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg. conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie (art. iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul” (art. norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex.). existand indoieli cu privire la continutul acelui act. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. donatia) dar si efectele actului unilateral. In practica. In astfel de situatii se pune problema calificarii actului. civ. Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia. amanetul. iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor (art. dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg” (art. Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice. civ. adica stabilirea daca acesta este civil. hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei. iar nu dupa sensul literar al termenilor” (art.977 C. ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect.

Art. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar). 985 C. acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti.969 alin. nerespectandu-l. Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte. Conform acestui principiu. Astfel. nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurile neexprese” (art. 969 alin. in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. Principiul fortei obligatorii-Acest principiu este dat de art. dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila. principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat. avanzi-cauza si terti.984 . contractele de locatiune pe durata nelimitata. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”. restituirea unui depozit. prima. adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea.civ) “Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia. personal sau prin reprezentant. actul juridic are efecte relative. si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile. actul juridic bilateral. De la acest principiu exista si exceptii. insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea. Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu. Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti.care s-a incheiat” (art. Sunt 132 .973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea. Principiul irevocabilitatii actului juridic-Art. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului. Parte este persoana care incheie.civ) Principiile efectelor actului juridic Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil). stingerea manadatului. iar a doua. Pentru contractele bilaterale. acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual. actul juridic unilateral. In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc. adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie. testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii.1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.969 alin. De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza. Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. un act juridic civil. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-Art.

Conditii: unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept. Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic. 43) Efectele împărţelii moştenirii. obligatia sa nu fie inlaturata printr-o cauza de negarantie stipulata in actul de imparteala. sau contractul in favoarea unei a treia persoane. Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile. nici prin reprezentant un act juridic civil. efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza. fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. creditorii chirografari. si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal. sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. Obligaţia de garanţie între copărtaşi. Art787-Cod civil-coerezii trebuie sa garanteze tulburarile si victiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii. tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit paguba. succesorii cu titlu particular. Stipulatia pentru altul. tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului. Generic. Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile. Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat. 44) Efectele nulităţii actului juridic. Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului 133 . simulatia. este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente.trei categorii de avanzi-cauza. Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita). reprezentarea. Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor.

Efectul nulitatii se exprima in adagiul . Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. ci si mentinerea partiala a lor. ci si pentru trecut (exemplu. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. resolvitur jus accipientis'') Principiul retroactivitatii.actul a fost executat. 485). (. In temeiul acestui principiu. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.restitutio in integrum'': cazul incapabilului.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat.Exceptiile de la . restabilirea situatiei anterioare . 2. anularea nu numai a actului initial.. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. pana la hotararea de anulare.actul a fost executat total sau partial..pentru anumite ratiuni. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. deci se mentin. Pentru a opera aceasta regula. la randul sau.tunc.. art.resoluto jure dantis. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii: retroactivitatea nulitatii. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. care rezulta din cele spuse mai sus. ca si retroactivitatea. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. nullum producit effectum'' .restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. ci si a actului subsecvent. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis.restitutio in integrum . se pot distinge urmatoarele ipoteze:1. fiind desfiintat. Este exceptie de la . Exceptii.jurudic civil.. pentru anumite ratiuni. nu mai poate fi executat. . iar nu si ex tunc.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria 134 . Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.quod nulum est. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil.). in acest caz..restitutio in integrum'': sunt exceptii acele situatii in care. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. Exceptiile de la principiul .restitutio in integrum''. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc.Restitutio in integrum''. unor terti subdobanditori. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului..nunc.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.). deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. cazul aplicarii principiului ..3. primar..

). in esenta. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. cazul aplicarii art.31/1954: .Odata anulat contractul dintre A si B.Daca cel declarat mort este in viata.Pentru a opera conversiunea. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. din care unul este principal. B .actelor autorizate''. coroleorat cu art. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .. se va apara. Exceptii. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). Mentionam. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.-Conversiunea actului juridic inseamna... urmaritor.Cu toate acestea. cu succes. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. alineatul 1 din Codul civil.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. deci a fost de rea credinta. prin aplicarea regulii . desi actul de instrainare este nul. desi nu are dreptul sa o faca. cu toate acestea. care este de buna credinta. bunul mobil. dupa anularea hotararii declarative de moarte. lui C.Cel care a fost declarat mort poate cere.20.In cazul a doua acte. cazul aplicarii art. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent.Principii de drept care inlatura regula . iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a 135 .. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. alineatul 2 din Decretul nr. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv.incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.1909. iar C. ce face obiectul contractului de comodat. iar celalalt accesoriu. C.accesorium sequitur principale''. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.imprumut de folosinta cu B. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. inapoierea bunurilor sale. iar alineatul 2 dispune: . comodatorul. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului.Quod nullum est.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . nullum producit effectum''.1909 din Codul civil. datorita legislaturii sale cu primul In practica.. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial-Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. se poate cere oricand.vinde. si inta in posesia bunului mobil. invocand art.

practic. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.consacrat in art. art.282/1996): . constrânge . neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia.succesiuni.error communis facit jus''. cu mentionarea actului anulabil. Exceptia de invocare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. de a şi le aduce la îndeplinire. Conditiile exceptiei: obligatiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract. Consacrarea acestui principiu o gasim in art.''Principiul raspunderii civile delictuale. Legislaţia execuţională reglementează două modalităţi diferite de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă..'' 45) Excepţia de neexecutare a contractelor sinalagmatice. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. obsteasca.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.7 din Legea nr.principiul validitatiiaparentei indrept''. fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei 136 .1159 din Codul civil -. Principiul . sa existe o neexecutare a obligatiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant.cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu.1162 din Codul civil dipune: . chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.. Exceptia de neexecutare a contractului reprezinta un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba fara ca partea care pretinde executarea sa-si execute propriile obligatii. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului.. sunt valabile. în mod silit..Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului .cu respectarea prevederilor prezentei legi. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.(in acest sens. Executarea silită (urmărirea silită) este procedura prin mijlocirea căreia creditorul. Se mai numeste si . Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor contractuale in contractele sinalagmatice. 46) Executarea directă (în natură) a obligaţiilor. raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti.

Această procedură cuprinde. mobil sau imobil. a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. după natura bunului. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. proc. punându-l pe creditor în drepturile sale. ea va fi îndepărtată prin executare silită. În vederea executării silite a obligaţiei. va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. obligaţie de a face. executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. Executarea silită directă sau în natură se realizează sub trei forme: a predării bunurilor mobile. Dacă obiectul obligaţiei debitorului îl constituie un bun determinat. dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. În cazul executării silite directe imobiliare. stabilite prin titlul executoriu. predarea lui se va face prin executare silită (art. Această modalitate de executare mai este cunoscută şi sub denumirea de executare silită în natură. Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. Procesul-verbal menţionat constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. civ. astfel cum aceasta este înscrisă în titlul executoriu. sau încuviinţarea de a executa creditorul obligaţia debitorului. pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaţiei stabilite prin titlul executoriu.-Procedura predării silite a bunurilor debutează printr-o somaţie transmisă prin executorul judecătoresc debitorului. executorul judecătoresc este cel de la locul aşezării bunului. a predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau a obligaţiei de a nu face: predarea silită a bunurilor mobile. în principiu. aceleaşi etape ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. În scopul realizării executării. punând pe creditor în drepturile sale. Tot în cadrul aceleiaşi modalităţi există şi executarea silită directă a obligaţiilor de a face sau a nu face ceva care implică faptul personal al debitorului. Astfel. predarea silită a bunurilor imobile. ca o sancţiune constând în plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei în natura sa specifică. Singura cale de constrângere pentru a determina pe debitor să-şi execute obligaţia în natură constă în aplicarea daunelor cominatorii. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei. 575 C. Despre aceste operaţii executorul judecătoresc va încheia un procesverbal.debitorului. executarea silită directă va fi mobiliară sau imobiliară. 137 .-Procedura predării silite a bunurilor imobile constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află. determinat prin cantitate şi calitate.). dar pe cheltuiala acestuia. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare. iar în caz de împotrivire. Dacă partea obligată să predea un bun mobil. Această obligaţie nu poate fi realizată pe calea constrângerii fizice.

Astfel. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoană. după caz. debitorul urmărit.000 lei. trei subiecţi de drept: creditorul urmăritor. dacă este cazul. prin încheiere irevocabilă. dată cu citarea părţilor. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. Vocaţia de a deveni parte într-un raport juridic de poprire are un caracter general. dată cu citarea părţilor. de regulă. de la această procedură. denumit şi creditor popritor. În cadrul unei popriri participă. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane.000 lei la 500. prin încheiere irevocabilă. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. să plătească. elemente de natură a o face preferabilă altor proceduri execuţionale. cuprinsă întrun titlu executoriu. Aceste dispoziţiile sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. o amendă civilă de la 200. prin încheiere irevocabilă. concursul organelor de poliţie. dată cu citarea părţilor. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. Pe de altă parte. Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. care datorează o sumă de bani debitorului urmărit. 47) Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent). în principiu. pe socoteala debitorului. ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. între 138 . căci nimeni nu se poate sustrage. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. Dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. prin intermediul executorului judecătoresc. Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani.pe cheltuiala debitorului. prin aplicarea unei amenzi civile. executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face-Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat. jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice. denumită terţ poprit. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor. Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. în favoarea statului. poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri ce conferă supleţe şi rapiditate în recuperarea creditului. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. pe cheltuiala debitorului. creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. acesta va putea obţine. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face.

Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. Poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. ci ia naştere tocmai în cadrul procedurii de urmărire silită. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care le are. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. Dar acest raport juridic se creează prin adresa de înfiinţare sau. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează. precum şi de raportul de creanţă dintre debitorul poprit şi terţul poprit. Poprirea se înfiinţează fără somaţie. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. raporturi de creanţă. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. În aceste cazuri. în sensul că debitorul poprit este creditor al terţului. în raporturile contractuale dintre părţi. un raport de la creditor la debitor. cu afectaţiune specială. Este vorba de raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit. în sensul că acesta din urmă va trebui să plătească sumele datorate debitorului . Prin adresa de înfiinţare sau. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani. care devine terţ poprit. Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. cel mai adesea. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile. Potrivit legii. Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de creanţă. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. unitatea de la 139 .aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atâtea raporturi juridice. după caz. Al treilea raport juridic implicat într-o poprire are un caracter cu totul particular. care-şi au izvorul. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. din oficiu. înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată. acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terţul este dator faţă de debitorul urmărit. de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. comunicată celei de-a treia persoane. declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. de validare a popririi.în limitele necesare pentru acoperirea creanţei . când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. căci el nu precede raportul execuţional. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. după caz. prin sentinţa de validare ia naştere raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi terţul poprit. Dintre aceste raporturi juridice două preced înfiinţarea popririi. Cele două raporturi juridice menţionate sunt raporturi de drept substanţial. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane. Obiectul popririi îl constituie sumele de bani pe care terţul poprit le datorează debitorului urmărit.direct în mâinile creditorului urmăritor.

Instanţa va cita creditorul urmăritor. cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. de la data primirii acestor acte. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. în cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. dacă legea nu prevede altfel. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. inclusiv în cazul în care. creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. terţul poprit. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. de la scadenţa acestora. terţul poprit va comunica. precum şi sumele poprite de fiecare în parte. devine terţ poprit. după caz. debitorul sau organul de executare. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului. poate sesiza instanţa de executare. după caz. sumele existente. numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. În termen de 15 zile de la comunicarea popririi. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. După aflarea noului loc de muncă al debitorului. va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. dacă este cazul. la data sesizării băncii. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau. va da o hotărâre de validare a 140 . precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. În cazul debitorului titular de conturi bancare. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul.care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care. creditorul. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri. ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. la reşedinţa indicată. debitorul şi terţul poprit şi. în vederea validării popririi.

popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului. după caz. pentru o cauza de utilitate publica. care. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. suma datorată debitorului. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute. va hotărî desfiinţarea popririi. Propunerile de expropriere si procesul-verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 15 zile care vor fi solutionate in 30 zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despagubire. b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. în limita creanţei. va putea fi amendat. executorul va proceda la valorificarea lor ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. Efecte. c) sumele necesare platii drepturilor salariale. hotararea se motiveaza si se comunica partilor in 15 zile. executarea silită se va face împotriva terţului poprit. Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. După validarea popririi terţul poprit va proceda. Prin expropriere intelegem trecerea fortata in proprietate publica. Terţul poprit. Obiect. iar în caz contrar. Exproprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despagubirilor. Noţiune. Dacă sumele sunt datorate periodic. dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi. a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi. prin aceeaşi hotărâre. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor. Exproprierea produce urmatoarele efecte: 141 . Nu sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. la consemnarea sau plată. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. din oficiu. cu reacredinţă. pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu. 48) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. prin htarare judecatoreasca a unor imobile. Sunt expropriabile numai bunurile proprietate privata.

1619). forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului. Cererea se introduce la tribunal. comostenitorului tinut la raport (art 771). Proprietarul expropriat are urmatoarele drepturi: dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului exista daca sunt indeplinite doua conditii: imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica.cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377).pe care trebuie sa-l restituie.dreptul de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii aparte. se sting drepturile derivate din dreptul de proprietate.atat timp cat nu s-a platit datoria. Dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si expropriatorul s-a decis sa instraineze imobilul. In sens larg.locatarului sau chiriasului (art 1444).1322 Cod Civil).acest drept este conferit vanzatorului (art.posesorului unui lucru furat si vandut in targ (art 1910).depozitarului (art 1618.creditorului gajist (art 142 .are dreptul sa tina lucrul respectiv.imobilul trece in proprietate publica. Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. sinonima cu “conditii de forma”.pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea. forma. intr-o materie sau alta. are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem – necesara pentru valabilitatea actului juridic.lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului (art 508).Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand. 49) Forma actului juridic civil. 50) Garantarea obligaţiilor.sa refuze deci restituirea lui.Astfel.restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr-un contract de gaj. forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic). Dreptul de retenţie.legea (Codul Civil) acorda creditorului dreptul de a refuza. forma ceruta ad probationem – necesara pentru probarea actului juridic. dreptul de ipoteca se stramuta asupra despagubirii. se sting drepturile personale. Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale.intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. In sens restrans.Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva.

Aceasta conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit-insa ea poate fi. Desigur aceata enumerare nu este limitativa.sa existe un debitum cum re iunctum.cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in anumite materii.precum si indivizibil.respectiv intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si un obiect.In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului.proprietarului expropriat (art 481).se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul.dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru mandant.el este opozabil tuturor.La randul sau Codul Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment. Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive.dreptul de retentie are un fundament obiectiv.de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune.efecte asemanatoare privilegiului.care are un caracter relativ. Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate 143 .Astfel.in atare situatie.adica se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.teoria dreptului de retentie este opera doctinei. In lipsa unei reglementari exprese.este platit inaintea celorlalti.Fara a putea opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta.intrucat izvoraste dintr-un raport contractual sinalagmatic.complete si generale din Codul Civil.alteori.Sfera sa de aplicabilitate este insa mult mai larga.total desprinsa de un contract preexistent. Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie.in virtutea exceptiei izvorate din dreptul de retentie.putand fi inlaturata prin executarea partiala a obligatiei principale.in ceea ce priveste cheltuielile pretinse.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit.astfel spus.1694). Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului.desi creditor chirografar.retentorul.dreptul de retentie producand astfel.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a contractului.pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru indeplinirea mandatului.aplicabila nu doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor contracte sinalagmatice imperfecte. Uneori.

el nu constituie un drept real.in general.neindividualizate.Dreptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga omnes contrazice insasi definitia acestora.in calitate de subiecte pasive.respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.raportul logic este intotdeauna invers. conferind o simpla detentie precara si nu o posesie.. cererea acesteia fiind anulata.intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al timbrajului. fiind un drept 144 .in principiu. Astfel.in opinia noastra. insa. admitand actiunea.Ca atare. cu motivarea ca.desi opozabil erga omnes. a se pretinde si obligarea reclamantului la plata acestei sume.opozabil erga omnes. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect.ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului lucrului. parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.Se admite intr-adevar.M.Judecatoria Suceava. de 15.ci un drept personal cu atribute specifice. fara. Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal. ca insuficient timbrata.Disparitia consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei.000 D. indivizibil.creditorilor privilegiati sau ipotecari. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul opozabilitatii erga omnes al acestuia. pana i se va restitui avansul achitat. dreptul de retentie.ci simple consecinte ale acestuia.Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru.realizarea dreptului nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire. Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca. Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta care.susceptibil de detentiune materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate). a dispus evacuarea paratei.care constau tocmai in aceasta opozabilitate generala.Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga omnes.in actiunea reclamantului pentru evacuare.tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si.oricaror terti.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic dat sa efectueze o anumita prestatie.exercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil.esentiale drepturilor reale.o garantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire.nu au alta obligatie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor prerogative.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale (sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care.dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.creditorilor chirografar ai acestuia. Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze. Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale.

000 lei si 3. 13 din Legea nr. 146/1997 cu suma de 20. de altfel. Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de retentie-si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului-este 145 .Proprietarul lucrului.)Obligatia de restituire a cheltuielilor depinde de natura acestora:cele necesare vor fi restituie integral.In aceste conditii.astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului. aspect necontestat nici de reclamant. este justificat si cum taxa legala datorata este achitata.M. La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia.fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie.Aceasta sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Suceava.asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile. refuzul paratei de a achita taxa de timbru de 6. Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara.000 lei timbru judiciar mobil (valori aplicate la data solutionarii litigiului). taxa care.Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa.Ca atare.face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului. In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o controversa..Culpa este apreciata cu maximum de exigenta.spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului.la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia.real imperfect. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate. taxabil conform art.000 lei. decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal. trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata. dar neevaluabil in bani. a si fost achitata de parata la instanta de fond.iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului. pentru judecarea pe fond a cererii.care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata.creanta garantata nu se stnge si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit.nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut. care a respins apelul paratei.sub controlul justitiei. Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire. justificat de faptul ca parata a achitat avansul de 15. Dreptul de retentie.desi de natura reala.000 D. fara insa a pretinde obligarea acesteia la restituirea avansului. recursul va fi admis. dreptul de retentie este un drept real imperfect.Desi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie.Obiectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.015.raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului.

In sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.Inadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei identitati a efectelor nulitatii.Cu toate acestea.se considera ca hotararea pronuntata privind partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi.dreptul de retentie ar opera.sa poata opune dreptul sau de retentie.inadmisibila.dupa caz.cand. pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile. Referitor la aspectele de ordin procesual.consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la executare.impotriva prevederilor art 1 alin 3 din Decretului nr 167/1958.obligand astfel pe reclamant sa-si execute si 146 .ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator.de regula dreptul de retentie se invoca pe cale de exceptie.interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea partilor in situatia anterioara.In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod expres in procesul de partaj.pentru a reintra in posesia lucrului.In aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune capat unui proces de partaj.la mentinerea unor efecte ale actului juridic lovit de nulitate.debitorul se va grabi sa-si achite datoria.evacuarea lui.redobandirea posesiei bunului neputanu-se face decat dupa executarea creantei.ijnseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia bunului.in esenta.dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare.in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si opinia contrara).prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei.de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii.Acordandu-se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic nul.ci.potrivit practicii devenite constante a Tribunalului Suprem.Asadar.Dreptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului.de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat.sub rezerva ca exercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore.cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori. In cea de-a doua opinie.deeoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care.pe cale ocolita.ale carui efecte ar fi inlaturate.ar duce.in nici un caz.fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare.Acordarea dreptului de retentie.in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie.spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii.nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile legale imperative.

este un contract cu titlu gratuit. cu privire la garantarea obligatiei debitorului. in sensul ca da nastere la o singura obligatie. fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase.De aici rezulta urmatoarele consecinte: fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale.precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita. cea a fidejusorului fata de creditor. Caractere juridice este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor.Daca fidejusorul devenit 147 . este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila. Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii. Fidejusiunea. a fie o persoana solvabila.cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale.Daca a devenit insolvabil.intr-o cauza litigioasa. este un contract unilateral. cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere.fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie: o persoana capabila de a contracta.el obligatia ce-i revine (de a-i plati de exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum). in toate cazurile. Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei.Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la executare a unor probleme care tin de fondul pricinii. daca acesta nu o va executa. 51) Garantarea obligaţiilor. Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza. instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor. Conditii cerute in persoana fidejusorului-In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta.cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant. deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii de exemplu la dabanzi. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: conventionala . In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa. legala . cu atat mai mult se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale.dee vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa. judiciara . trebuie adus un altul.

creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei. Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului. conditii. aceasta egula nu se aplica. Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor. sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale. sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea. pt repetitiunea sumei totale ce a platit Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca: nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii.pentru una si aceeasi datorie. sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot. daca nu va fi indestulat. etc. trebuie intrunite anumite conditii: invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului. in ipoteza in care exista mai multi fidejusori. Pentru a fi admisa aceasta actiune. care garanteaza fata de unul si acelasi creditor.fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei. fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite.insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii. subrogarea legala in drepturile creditorului platit. sa-l urmareasca pe el. de a cere creditorului. In aceasta situatie . inclusiv obligatiile intuitu personae De regula. Raporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului. Temeiul regresului il constituie de regula. Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga. Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal-Daca fidejusorul a platit datoria. care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa. bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata. Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului. Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului.dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune. ori pe gestiunea intereselor altei persoane O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie. astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara. garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie.Fidejusorul poate deci 148 . Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat. termene. Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii: daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii) in cazul fidejusiunii judecatoresti Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului .

printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori. ci numai de asigurarea opozabilitatii si a rangului 149 . aceeasi conditie va afecta si ipoteca. a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor. Conditii de forma: contractul de ipoteca este un contract solemn. fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce. fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor: remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie). precum si uzufructul asupra unor imobile. fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala). 52) Garantarea obligaţiilor.in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei. Iar. daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie. compensatia opusa de catre fidejusor creditorului. servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala. printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotecheaza. sintetic. independent de soarta obligatiei principale. cand din culpa creditorului. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. Conditii de publicitate: acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau juridice. Raporturile dintre fidejusori-Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor. ipoteca este o garantie reala. ipoteca trebuind sa fie incheiata prin inscris autentic. nu se pot ipoteca bunurile altuia. decat cu consimtamantul lor expres. anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil). Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor. conditii privind persoana constituientului: cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit. imobiliara. ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa. sa fie determinata cu privire la imobilul afectat. pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie. Stingerea fidejusiunii-Se stinge – in mod indirect. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect.ca urmare a stingerii obligatiei principale. CONDITII: ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. Deasemenea. confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului.

RISCURI/DEZAVANTAJE: fiind o obligatie accesorie obligatiei principale garantate. cu OG nr. Pe baza actelor autentificate. imobilul se va stramuta catre noul dobanditor. astfel: partile incheie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal (sau prin mandatari cu procura speciala si autentica). EFECTE: se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorului. nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. intrucat garantia este incorporata in imobil). la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta. faliment. pana la plata ultimei rate scadente. daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen. etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea.de preferinta ale ipotecii. publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul. AVANTAJE: creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta. cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung. inundatii. are dreptul de a instraina imobilul ipotecat. In raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat: fata de acestia. imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi (acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie. in raport cu debitorul: acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat. ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu tot cu sarcina ce-l greveaza. rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil. nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii. Deci. In raport cu creditorul: are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla. pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu. dar. in acest caz. ipoteca nu constituie o indisponibilizare. chiar daca a fost platita o parte din datorie si chiar daca. in acest interval. a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar judecatorul delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles. 150 .11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). creditorul poate cere executarea silita (in cf. ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). in caz de executare silita. are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar. are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul rangul ipotecii). inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial. ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate. este necesar sa se indice inscriptia primitiva). iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare. etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari.. conditie. cheltuielile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului (imprumutatului). in caz de partaj a unui imobil ipotecat. dupa verificarea actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte funciara. ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil. grevat de ipoteca constituita asupra lui.

iar polita de asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii. catre cel care si-a diminuat patrimoniul. . fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant Proba gestiunii intereselor altei persoane Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba Faptele juridice ( acte juridice ) -. gestiunea -. 53) Gestiunea de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane ). Actiunea prin care se pretinde restituirea se 151 . geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau. Persoana care intervine este -. Capacitatea partilor-Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar.gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia. fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Gerarea se face fara stirea proprietarului. in limita maririi.acte materiale ( repararea unui bun al geratului ).acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare. atitudinea partilor fata de actele de gestiune -.cutremure. prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane. De aceea. fara a fi primit mandat din partea acesteia. modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite). Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane. sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala). intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari. Obligatiile geratului: va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut. Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. 54) Îmbogăţirea fără justă cauză. Obligatiile gerantului: obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia. regulile cu privire la actelel juridice. etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate. gerat Conditiile gestiunii: obiectul gestiunii: . Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui. gerant Persoana pentru care se actioneaza este -. Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor. Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine.

Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent. 2 C. fiind un contract. civ.numeste -. cat si prin testament (testament-partaj).) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . In ambele sale forme.Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia. Efectele imbogatirii fara justa cauza: cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau. Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans. acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. 965 alin. justificandu-se prin necesitatea de a elimina. simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj. iar pe de alta parte. civ. in timpul vietii. Spre deosebire de partajul obisnuit. 794 si urmat. inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia.) sunt de exceptie. Uneori. micsorarea unui patrimoniu. partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului.). actio de in rem verso. existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt. asa cum s-a facut. pe cat este posibil. in practica noastra judiciara si in doctrina. 794 C. repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. partajul de ascenedent este un act mixt. se poate realiza numai cu acordul donatarului. fie prin hotarare judecatoreasca. Conditiile: marirea unui patrimoniu. Ele isi au originea in dreptul roman.). Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatiepartaj). 795 alin. adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. acest element este cu totul neglijat. in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. act juridic intre vii de formatie bilaterala. adica printr-un contract. civ. neintelegerile dintre mostenitori sau inconvenientele partajului judiciar. pe de o parte. caci astfel s-ar imbogati fara just temei 55) Împărţeala de ascendent. care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior. Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul „imparte bunurile sale. dreptul cutumiar francez si in legiuirile premergatoare Codului civil roman . ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj. inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”. nu poate fi revocata unilateral de donator. cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau. civ. 1 C. C. ci cel mult a existentei unor donatii ordinare 152 .

iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia .. De aceea. Pot face donatii-partaj doar „tatal. o donatie-partaj cu sarcini intruneste aceasta conditie. chiar daca dispunatorul a prevazut contrariul. nu mostenitori . Fara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi.). 1 C. Beneficiari ai donatiei-partaj nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului (art. avand asadar vocatie utila. Persoanele care pot beneficia de donatia-partaj. nelegitima (dinafara casatoriei) sau din adoptie. C. ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului dispunatorului .Succesiunea nu se poate deschide decat la decesul lui de cujus. civ. Este indiferent daca legatura de rudenie este legitima (din casatorie). dianfara casatoriei sau din adoptie . iar privilegiul pentru plata eventualelor sulte este cu totul exclus. civ. Asadar. bivalenta. care in esenta sa este un partaj. indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. nepotii nefiind asadar obligati. in lipsa unei stipulatii exprese. daca vor sa mosteneasca.. privilegiile neputand rezulta decat din lege . 794 si urmat. Este vorba despre un partaj care nu poarta asupra unei succesiuni deschise. poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate. civ. in limitele cotitatii disponibile. nefiind nedemni sau renuntatori.Donatia-partaj este un contract (act juridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu gratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora. 794 C. civ. nu pot decat sa se supuna celei dintai. numai ca aceasta donatie este una obisnuita chiar daca dispunatorul a caracterizat-o ca donatie-partaj. fie chiar prin donatia-partaj. iar nu vointa descendentilor. Ea presupune cu necesitate cel 153 . dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul . Astfel. partajul il face insusi ascendentul. in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . sau sa renunte la mostenire. Un unchi. la garantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si-o datoreaza coindivizarii ulterior partajului. dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate (donatie) . 795 alin. mama si ceilalti ascendenti” (art. donatia-partaj are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa legala. fie separat -. ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului. care. Persoanele care pot face o donatie-partaj. este vorba de un act care in forma este o donatie (art. procurand un avantaj descendentilor. realizand un partaj anticipat intre acestia. dar care nu comporta doar o simpla liberalitate. nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii.). Donatia-partaj este asadar un act cu natura mixta. O astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art. 794 C. Dispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun.Primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale. ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu-i liberalitati preciputare -. Cu alte cuvinte. in masura in care nu li se incalca rezerva. Desi. de pilda.). copiii gratificati prin donatia-partaj nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari.

). pe langa bunurile care au format obiectul donatiei-partaj. Donatia-partaj poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila.Donatia-partaj care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul deschiderii acesteia este nula (art. iar nu si bunurile viitoare (art. civ. motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat o donatie ordinara . Bunurile prezente. Constarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis. respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii-partaj conjunctive. si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia . ci chiar si de ceilalti descendenti (art. pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare. o donatie-partaj intre un descendent si un tert (fie el descendent in grad mai indepartat. civ. civ. cat si de cei care mostenesc prin reprezentare. cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite.). Destinata sa inlocuiasca partajul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului. fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor.Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului.Imparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte.Nulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta chiar daca la data deschiderii mostenirii masa succesorala. ci si de cele comune. Pentru a putea beneficia de donatiapartaj. 1 C.putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire. In acest din urma caz. Donatia-partaj poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul incheierii actului. Aceasta dispozitie legala se explica prin incompatibilitatea care exista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii.) . 795 alin. Este vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu. ci si rezerva mostenirii. descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul incheierii actului.). donatia-partaj trebuie sa se refere chiar la cei care au dreptul de a participa la partajul pe care il inlocuieste. 797 alin. 797 alin. 2 C. nu pot fi beneficiare ale donatiei-partaj . 2 C. Avantajul incontestabil al donatiei-partaj conjunctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii. in actuala configuratie a textelor Codului nostru civil. dar. momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al deschiderii mostenirii . in limitele cotitatii disponibile. fie o persoana fara legatura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput. Ca urmare a acestei operatiuni. 796 C. Practica judiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie-partaj sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni. deci si a donatiei-partaj. cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asigura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie egala din 154 . act care este cunoscut sub denumirea de donatie-partaj conjunctiva . bunurile neincluse in actul de partaj se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit regulilor dreptului comun (art. lucru pe care nici unul nu l-ar putea face fara acordul celuilalt. civ.

ansamblul bunurilor distribuite, chiar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . Daca exista copii care nu sunt comuni, donatia-partaj conjunctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .Donatia-partaj conjunctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea unui uzufruct viager stins prin moartea titularului sau (art. 557 C. civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare (valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei-partaj cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatiepartaj in privinta acestor bunuri intrucat nu-i partin in exclusivitate. Practica judiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un partaj amiabil (in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie-partaj (in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie-partaj cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta partajului succesiunii deschise, cade intreaga operatiune, fara ca partajul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vigoare . Donatia-partaj cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti (divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatiipartaj. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile (nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii-partaj, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform regulilor mostenirii ab intestat. Nu exista insa nici o piedica legala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr-o donatie-partaj ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul-donatar va fi scutit de raport, la data deschiderii mostenirii bunul revenindu-i ca efect al partajului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia-partaj . Divizarea reala prin vointa donatorului. Donatia-partaj, asa cum o arata chiar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul-ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu gratuit in ideea de a-i gratifica, dar lasand grija impartelii in seama acestora, nu este o donatie-partaj, ci, in lipsa repartizarii specifice partajului, o donatie ordinara . De asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa gratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota-parte indiviza dintr-un imobil, in lipsa 155

repartizarii individuale, nu poate fi o donatie-partaj, ci o donatie ordinara . Criteriul de delimitare a donatiei-partaj fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aranjament de familie global, chiar daca nu se face expres referire la dispozitiile art. 794 C. civ. si chiar daca nu este cuprins intr-un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . Compunerea loturilor. In privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans de regula care rezulta din dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ., conform careia la partaj (este vorba de partajul obisnuit facut dupa deschiderea mostenirii) „trebuie sa se dea… aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare”, recunoscandui-se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Modelul partajului de ascendent este partajul voluntar, iar nu partajul judiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul partajului judiciar principiul egalitatii in natura este susceptibil de nuantari (supra nr. 717), ascendentul are libertate in fixarea componentei loturilor, admitandu-se ca atribuirea in intregime a unui domeniu agricol unuia dintre copii cu obligatia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare -; stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui - este o donatie-partaj, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . Solutia nu poate fi insa dusa pana la extrem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii integritatii imobilelor ori exploatatiilor agricole sau comerciale nu este in joc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul egalitatii partajului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu-i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. Daca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun (art. 798 C. civ.) . Aplicarea dreptului comun. Conform dispozitiilor art. 795 alin. 1 C. civ., donatia-partaj trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei „conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii”. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie incheiata in forma autentica (art. 813 C. civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari (art. 827 C. civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie expresa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea deschiderii mostenirii (art. 814 C. civ.) . Se recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin exceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei deghizate si a donatiei indirecte .In cazul in care un partaj de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este executat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 1167 alin. 3 C. civ. .Raporturile intre donatorul-ascendent si donatarii-descendenti Efectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. Donatia-partaj produce intre ascendentul-donator si descendentii-donatari efectele unei donatii 156

obisnuite. Ea comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. Transferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . Descendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia-partaj in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act (art. 825 C. civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atrage caducitatea atribuirii, drepturile acestuia transmitandu-se pe cale succesorala la mostenitorii sai . Ca orice donatie, donatia-partaj poate fi revocata pentru ingratitudine (art. 830 C. civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor (art. 831 C. civ.). Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat chiar prin ipoteza doatia-partaj presupune ca donatorul are descendenti la data incheierii actului. Transmisiunea este individuala, donatia-partaj neantrenand in nici un fel deschiderea mostenirii. Ascendentul-donator, chiar daca include in act toate bunurile care le detine la data incheierii acestuia, nu-si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, chiar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . Donatia-partaj poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului-donator, fara a fi obligati a dovedi complicitatea descendentilor-donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un partaj, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .Raporturile dintre desecendentii-donatari-Efectele sunt cele specifice unui partaj. Chiar din momentul incheierii actului, descendentii-donatari sunt considerati copartajanti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s-a deschis, ci ai bunurilor incluse in donatia-partaj .In aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza garantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti (inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. De asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie-partaj sau a indeminizatiei de evictiune sunt garantate intre donatarii-descendenti de privilegiul copartajantului (art. 1737 pct. 3 C. civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. Dupa deschiderea mostenirii dispunatorului-Donatarii-descendenti devin mostenitori ai defunctului. Odata cu decesul donatorului-ascendent, se deschide succesiunea acestuia, iar donatariidescendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le-au fost atribuite prin donatia-partaj, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse partajului in conditiile dreptului comun. Partajul de ascendent, care pana la data deschiderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. Din aceasta situatie decurg o serie de consecinte. In primul rand, bunurile cuprinse in donatia-partaj nu sunt supuse 157

raportului, caci aceasta „fiind o operatiune preliminara partajului prin faptul ca tinde la constituirea masei partajabile”, este lipsit de obiect in cazul analizat, partajul fiind deja realizat prin vointa ascendentului . In al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca exista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .In al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii-donatari sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. Donatarii-descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. Reductiunea donatiei-partajDin dispozitiile art. 798 C. civ. rezulta ca in cazul in care la deschiderea mostenirii se constata ca prin donatia-partaj sau printr-un alt act „vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea sa legitima”, imparteala de ascendent „se poate ataca”. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, textul vrea sa spuna ca donatia-partaj este supusa actiunii in reductiune atunci cand la deschiderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii copartajanti i s-au incalcat drepturile referitoare la rezerva. Stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a gratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei-partaj la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu-se in nici un caz problema existentei a doua mase de calcul (una incluzand bunurile cuprinse in donatia-partaj si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .Imputarea bunurilor primite prin donatie-partaj. Dupa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. In principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor gratificati (supra nr. 768), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Daca un descendent-donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. Complinirea rezervei. Daca unul sau altul dintre descendentii-donatari nu a primit prin donatia-partaj cota corespunzatoare rezervei sale (lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un „drept de prelevare” asupra bunurilor ramase nepartajate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia-partaj . Faptul de a fi participat si el la donatia-partaj nu poate fi opus descendentului158

donatar pentru a-i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea deschiderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data deschiderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei-partaj. Actiunea regelementata de art.798 C. civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei-partaj, ci doar la retrangerea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului-reclamant. Ea nu poate fi primita daca bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Partajul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. 795 C- civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si partajul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . Testamentul-partaj se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui legatari, adica de a gratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor legale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate nega radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . Ca si donatia-partaj, testamentul-partaj poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentulpartaj. Trimitere. Testamentul-partaj poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatiipartaj, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii-partaj. Bunurile care pot forma obiectul testamentului-partaj. Testamantul-partaj poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la deschiderea mostenirii. Testatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu-se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. Obiect al testamentului-partaj nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea exclusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . De aceea, testamentul-partaj cumulativ este nevalabil . Un asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece prohibitia testamenului conjunctiv (art. 857 C. civ.) se aplica si testamentului-partaj .Bunurile de care testatorul a dispus deja prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul-partaj, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare (supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . Repartizarea bunurilor. Elementul caracteristic al testamentului-partaj este repartizarea bunurilor succesorale intre 159

are dreptul la complinirea acesteia prin exercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. 1737 pct. descendentii defunctului culeg fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire legala si nu de legat . creditorii acestora beneficiaza de privilegiul prevazut la art. Dupa decesul testatorului. Daca testamentul-partaj (sau altul ordinar) contine si legate in favoarea unui descendent inclus la partaj. acesta poate opta diferit.). Fiind un act mortis causa. partajul de ascendent realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii mostenirii. Mostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor. Efectul fiind acela al unui partaj. Este necesara capacitatea de exercitiu pentru a putea cere partajul. cu obligatia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa partajabila prin atribuirea mostenitorilor. Noţiune. 772) fiind aplicabile si in cazul testamentului-partaj.. pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. In principiu bunurile se atribuie in natura. Forme: partaj amiabil. civ. cat si pe cea testamentara. acceptand mostenirea legala si repudiind legatul sau invers. In privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului-partaj. bunurile. 56) Împărţeala moştenirii. 3 C. civ. Reductiunea testamentului-partaj. titlul de mostenitor. evaluarea acestora. ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . iar daca este cazul platii unor sulte. repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. 797 C. partaj judiciar-pot cere partajul comostenitorii. in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. Bunul se 160 . obiect şi forme. Efectele testamentuluipartaj. In cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa. comostenitorii isi datoreaza garantia specifica pentru evictiune. creditorii comostenitorilor. De asemenea. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura.descendentii defunctului prin vointa acestuia. vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind legala. pretinzand ca accepta mostenirea legala. 798 C. descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si. civ. sa ceara o alta impartire. condiţii. ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului. La repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. el poate accepta atat mostenirea legala. Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele. regulile aplicabile donatiei-partaj in aceasta materie (supra nr. Sub sanctiunea nulitatii (art.

Daca imprumutul are o valoare mai mare de 250 lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. Comodatul este un contract real. Riscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant. prelungeste folosinta dupa scadenta. in aceasi cantitate si de aceasi calitate. Comodantul are ca obligatii: restituirea cheltuielilor de conservare. Este necesara capacitatea specifica actelor de administrare. ar fi putut salva bunul inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau. sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor. 161 . 57) Împrumutul de consumaţie ( propriu-zis). sa restituie lucrul la scadenta. consensual. Imprumutatul are obligatia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi gen. in individualitatea sa. numita imprumutat o catime de bunuri fungibile si consumptibile cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate. lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. 58) Împrumutul de folosinţă. Comodatarul este obligat sa conserve bunul. Comodatul are ca obiect bunuri nefungibile deoarece trebuie restituite in integralitatea lor. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. moartea comodatarului daca contractul a fost incheiat intuitu personae. Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s-au produs fortuit. Imprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR diminuat cu 20%. Imprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura. reziliere.poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari. Comodatul se stinge prin: restituirea lucrului. dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar: intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate. Imprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane. plata despagubirilor generate de viciile lucrului. esentialmente gratuit si unilateral. Imprumutul de consumatie se stinge prin plata. Imprumutul este un contract real si unilateral.

Caracterele cauzelor de suspendare sunt : legale. limitative prevazute de lege. art. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda:cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. ale unei lucrari.59) Începutul prescripţiei extinctive. a curgerii termenului de prescriptie.7 alin 3 din Decretul 167 / 1958 ). care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic ( art. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. 7 alin. pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva. ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. 13-14. regula generala. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. in cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate. 9 din Decretul 167 / 1958 ). 1. Regulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune: pentru pur si simplu. alin. sau de la expirarea termenului prevazut de lege ( art. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru. 2 din Decretul 167 / 1958 ). si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. in functie de cauza de nulitate relativa ( art. Potrivit art. pe timpul cat 162 . 7. alineatul 1. iar potrivit art. de drept. se stinge prin prescriptie. pe timpul cat dureaza situatiile. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii ( art. prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. asupra obligatiei civile corelative. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art. pentru dreptul civil. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. 8 din Decretul 167 / 1958 si art. 12 din Legea 11 / 1991 ). 11 din Decretul 167 / 1958 ) Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. In concluzie. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial.

in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. suspendarea nu produce nici un efect juridic. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. Potrivit art.creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. 15 alin. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. in asa fel incat. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. consta in reluarea cursului prescriptiei. inundatia si altele. este efectul precizat in art. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. oprit. Cererea de chemare in judecata. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. din momentul in care el fusese blocat. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). din momentul in care produce. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. prin urmare. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. 16 din Decretul 167 / 1958 prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. in esenta. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. 15 alin. In legatura cu cazul de forta majora. apare necesar definirea acesteia :forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. pe toata aceasta perioada. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. Pentru perioada anterioara cauzei. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. Ulterior cauzei de suspendare. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. actiunea sa fie 163 .

Efectul repunerii in termeni Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. 60) Începutul şi conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Nimeni nu poate renunta. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. adica inlaturata. sub toate aspectele: inceput. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. prescriptia este stearsa. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. 17 astfel “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. continut. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. nejustificat. 2 art. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. Potrivit art. nu drepturi si obligatii in general. cererea de chemare in judecata. in fond. consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege.Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii. posterior intreruperii. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. In esenta. presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii. 19 alin. 6 alin 2. acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. printr-o hotarare definitiva.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majorat. desi termenul de prescriptie a expirat. Repunerea in termen.admisa. sunt : a) Legalitatea -. incetare b) Generalitatea -. aceste drepturi si obligatii sunt civile. nici in tot 164 . 5 D 31/1954. “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii” In acest sens retinem: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului.

religia. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”.nici in parte la capacitatea de folosinta …. legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii. acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta. Astfel. de aceea.. cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului. este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume: sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii. pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod 165 . legea noastra nu pretinde ca. ingradiri decat prin texte exprese de lege. reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari. de la conceptiune. Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur). Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”. ca regula -. D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” . de 121 de zile. Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate. Potrivit acesteia. aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. atribuita tuturor oamenilor. iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta” Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. Din aceasta categorie fac parte: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. nationalitatea.” d) Intangibilitatea -. latura pasiva -. aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. copilul sa fie viabil Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. Acest continut cuprinde doua laturi: latura activa -.” El se socoteste de la zi la zi. astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. insa numai daca el se naste viu” Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice. gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul. Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Aceasta data “a nasterii”. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista. rasa. D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul. copilul sa se nasca viu. art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii” Copilul conceput se considera ca exista. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile. pentru acesta). Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere” D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute. este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”.

de o parte. dreptul comercial. în termenii următori: „Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia”. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. 7 alin. art 809 “minorul de 16 ani nu poate. de bunurile sale. dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată”. 18 din acelaşi Decret nr. de mai sus. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. În lipsă de indicii îndestulătoare. art. ca fiind aceea a morţii. ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE I. cum ar fi cele din dreptul constitutional. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. nici chiar cu incuviintare. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti. a dispoziţiilor 166 . sotul. In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655. si minor. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -. dreptul muncii. 31/1954 prevede: „De îndată ce hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă. dispune in favoarea tutorelui sau. Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998 Art 41 -. Instanţa judecătorească va putea rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol. 1307 alin 1.penal republicat. 61) Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. art 703 si art 712. II. Ipoteze privind stabilirea datei morţii Din chiar enunţarea. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Regula încetării capacităţii de folosinţă – moartea persoanei Textul legal care reglementează începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – art. Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările. 1 din Decretul nr. Pentru declararea judecătorească a morţii persoanei fizice. cel dispărut este socotit că a murit la data stabilită în hotărâre. dreptul administrative. prin testament. in conditiile art 109 Codul familiei.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). care au tratat o persoana in boala de care moare. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. 31/1954 – stabileşte şi sfârşitul acesteia. se va stabili ca dată a morţii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morţii.

III. În esenţă. completarea datei morţii. fiind necesară declararea judecătorească a morţii. la starea civilă. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. instituţia declarării judecătoreşti a morţii este justificată de nevoia. de asemenea prin hotărâre judecătorească dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaţă au trecut patru ani. social-juridică. moştenitorii). precum şi în raporturi civile (creditorii. din această hotărâre.ipoteza dispărutului. şi anume: . două ipoteze. Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort. Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşarea mecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii. Într-o asemenea clarificare este interesată societatea însăşi. În aceste acte de stare civilă. expresia desemnează instituţia juridică având această denumire şi cuprinde ansamblul normelor menţionate mai sus. şi anume: . este trecută în rubrica corespunzătoare din actul de stare civilă. a clarificării situaţiei persoanei dispărute. Declararea morţii nu poate fi însă hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afişărilor extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariţia. 16 din Decretul nr. completarea datei morţii se face fie pe baza datei trecute în actul medical constatator al morţii (când un asemenea act a fost întocmit de personalul medical). ţi anume data morţii. despre care nu se mai ştie dacă este sau nu în viaţă. 36-43 din Decretul 32/1954. dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi de familie. este modul în care se ajunge la completarea rubricii menţionate. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. fie pe baza declaraţiei făcute de persoana care anunţă.legale referitoare la data morţii persoanei fizice rezultă că legiuitorul a avut în vedere. într-un accident de cale 167 .în ipoteza morţii fizice constatate. decesul persoanei (când. Ceea ce diferă. În stabilirea felurilor declarării judecătoreşti a morţii trebuie pornit de la prevederile art. justificare şi feluri Expresia „declararea judecătorească a morţii” este folosită în două sensuri. nu s-a întocmit un certificat constatator al morţii de către medici). în sensul că data morţii. în ambele ipoteze. direct (prin examinarea cadavrului) . lună. deci. 16-21 din Decretul nr. pe baza şi în conformitate cu care se eliberează certificatul de deces. Această dată este înscrisă în actul de stare civilă care este actul de deces. Declararea judecătorească a morţii Declararea judecătorească a morţii – precedată sau nu de declararea dispariţiei – este reglementată atât prin norme de drept substanţial ori material – art. conform realităţilor.ipoteza morţii constatate fizic. 1) Noţiune. în actul de stare civilă – actul de deces. Cel dispărut în cursul unor fapte de război. este ipoteza morţii declarate pe cale judecătorească.în ipoteza morţii declarate judecătoreşte. se face pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. . putându-se institui curatele. o rubrică specială este destinată tocmai datei morţii: an. Intr-un prim înţeles. în cele două ipoteze de mai sus. data încetării capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este aceeaşi. 31/1954 – cât şi prin norme de drept procesual – art. rămase definitive şi irevocabile. zi. a cărui moarte nu poate fi constatată direct. Esenţial de reţinut este că.

sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil. şi anume: . si anume: . Cauzele de dizolvare: art. Moduri de incetare a persoanei juridice: prin comasare (absorbtie. Incetarea persoanei juridice. pe baza probelor existente se stabileşte o anumită zi. pe de altă parte. 62) Încetarea persoanei juridice. în cazuri excepţionale. fuziune). Data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă. aceasta este situaţia-excepţie. 16 alin. dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia ”. nu orice lipsă de la domiciliul persoanei. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. declararea judecătorească a morţii neprecedata de declararea dispariţiei. într-un naufragiu sau într-o altă împrejurare asemănătoare care îndreptăţeşte a se presupune decesul. Dizolvarea. Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii. din redactarea art.45 din Decret 31/1954: 168 .cea în care există probe (înscrisuri. prin dizolvare. 1 prevede că termenul de un an se calculează de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. cu claritate. Trebuie subliniat că. justifică.ferată. ea trebuie să aibă o durată minimă de un an şi. cererile privind declararea dispariţiei şi a morţii se soluţionează în primă instanţă de tribunale. de lege lata. putem spune ca. Ea rezultă. trecerea la declararea judecătorească a dispariţiei. prin dizolvare Dizolvarea persoanei juridice . de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice: prin reorganizare.16 alin. În înţelegerea acestei condiţii este necesar de subliniat că.mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea. putându-se institui curatela. prin divizare totala (nu si partiala). aceasta este situaţia-regulă.declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. cu certitudine. care este ziua ultimilor ştiri. martori) din care rezultă. poate fi declarat mort. Art. Cum se stabileşte această dată? Răspunsul la întrebare presupune distingerea a două ipoteze. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă”. Din conţinutul acestui articol deducem existenţa a două feluri de situaţii în care intervine declararea judecătorească a morţii. 2) Declararea judecătorească a dispariţiei a) Condiţia de fond a declarării dispariţiei Condiţia de fond necesară pentru declararea dispariţiei este ca de la data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă să fi trecut un an. de asemenea se face distincţia între hotărâri definitive nesusceptibile de apel şi hotărâri irevocabile nesusceptibile de recurs. ca fiind data ultimilor ştiri. această lipsă să facă să existe incertitudine asupra existenţei în viaţă a persoanei. automat. ci e necesar să fie vorba de o lipsă calificată de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte. sub aspect material. fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa. 1 din Decretul nr. prin ea însăşi.

Practic. indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala.-Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice. radierea din registrul persoanei juridice. Lichidarea. inscrierea dizolvarii si lichidarii. dupa vocatia lor: cauze generale. justitie). dar din categoria succesorilor cu titlu particular. bunuri (activ net). Plata pasivului . Data producerii efectelor lichidarii. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza. Realizarea activului . aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale.lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare. Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice: Notiunea de lichidare efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil. daca legea prevede aceasta formalitate.Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei . b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare: dupa lichidare. determinate. aceasta data se concretizeaza in moduri diferite: inregistrarea dizolvarii. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege. in lipsa criteriilor de mai sus. actul de infiintare sau statut. Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale. Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit. Art.obligatoriu prin lichidare. bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator. persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare. cauze speciale. persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului.-Teoretic. Pe durata lichidarii. dupa natura lor: cauze de dizolvare fortata. Felul transmisiunii in caz de lichidare Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete. pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori. bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut. cauze de dizolvare voluntara."Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit.indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil. repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. 169 . la organul competent. Continutul lichidarii . cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent. in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut. c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii. In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta. 40 . transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular. Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. Efectele dizolvarii.incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. Clasificarea cauzelor de dizolvare: dupa modul cum opereaza: cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice. Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii.

Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. de buna170 . in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. precum si impotriva succesorilor sai. dreptul a fost gresit calificat. la cerere. actul juridic cu data certa. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. pentru ca aceasta sa dispuna. actiunea in prestatie tabulara se respinge. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . 7/1996. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. intabularea sau radierea dreptului real. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. reglementate de Legea nr. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. de buna-credinta. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. operatiunea rectificarii se face. republicată. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. daca prin isncriere. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. prin hotarare. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. In urma admiterii actiunii. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani.63) Înscrierile în cartea funciară. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata.

Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. faptului sau raportului juridic notat. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se 171 . actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat.credinta. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. Actul juridic trebuie dovedit prin isncris original. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Daca inscrierea provizorie este justificata. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. indiferent din ce cauza. Ea are efect constitutiv de drepturi. constituie. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. cauze. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. inscrierea provizorie. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. Inscrierile sunt de trei feluri: intabularea. notarea . fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. daca notarea. efecte). trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. Intabularea este o inscriere definitiva. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. 64) Întreruperea prescripţiei extinctive (noţiune. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie.

Ca si in cazul suspendarii. frate. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Cererea de chemare in judecata. 17 astfel : “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupto”. Condiţia suspensivă face ca dreptul cuprins în legat să nu ia naştere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data împlinirii sale. să facă) sau de a nu face ceva. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. nepot. deci de la deschiderea succesiunii. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). posterior intreruperii. Legatul cu termen � legatul poate fi supus de testator unui termen. dar existenţa acestuia atârnă de îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei Legatul cu sarcină � presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a îndeplini ceva (să dea. Transferă proprietatea de la testator la legatar deîndată ce intervine moartea lui de cujus. adica inlaturata. Ineficacitatea legatelor.prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. adică să se stipuleze că executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte producerea lui. Sarcinile pot fi stipulate în interesul unei terţe 172 . efectele împlinirii ei urcând până la data deschiderii succesiunii. prescriptia este stearsa. Desemnarea legatarului � poate fi făcută direct (fie prin nominalizare. fie prin arătarea calităţilor care îl individualizează pe acesta � fiu. actiunea sa fie admisa. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care afectează voinţa testatorului Legatul pur şi simplu � este legatul neafectat de modalităţi. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testament şi să fie făcută personal de testator. Legatul sub condiţie � este cel a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive-Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. Constituie dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului prin care acesta desemnează persoana sau persoanele care la moartea sa urmează să primească universalitatea întregului patrimoniu succesoral. 65) Legatul. printr-o hotarare definitiva. etc. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. Noţiune şi clasificare.) sau indirect (cazul exhederării moştenitorilor nerezervatari sau a moştenitorilor rezervatari în limitele cotităţii disponibile. universalitatea unei frecţiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din moştenire. Condiţia rezolutorie face ca dreptul formând obiectul legatului să se nască pe data decesului lui de cujus.

deductibilă după intenţia subiectivă a testatorului Revocarea voluntară tacită prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului care formează obiectul legatului Orice înstrăinare a obiectului legatului. Legatul tuturor bunurilor imobile. vicii de consimţământ. Legatul tuturor bunurilor mobile. Revocarea voluntară expresă � în cazul în care rezultă dintr-o declaraţie anume a testatorului în acest sens.). nerespectarea interdicţiei substituţiei fideicomisare. în interesul testatorului sau în interesul legatarului. Sunt legate cu titlu universal: Legatul unei fracţiuni din moştenire. cauză ilicită. lipsa formelor anume prevăzute de lege). Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. iar lipsa formei este sancţionată cu nulitatea absolută. sau când 173 . Este un act solemn. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolută materială sau juridică de a aduce la îndeplinire două legate din două testamente succesive. revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat.persoane. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile. testatorul poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare anterioare. Revocarea voluntară tacită � revocarea tacită a unui testament anterior intervine numai dacă între acesta şi cel posterior există incompatibilitate sau contrarietate. chiar când înstrăinarea va fi nulă. Legatul cotităţii disponibile a moştenirii. Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare nu curge de la data întocmirii testamentului. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atât din rândul celor comune tuturor actelor juridice (incapacităţi. Legatul cu titlu universal � este acela care conferă legatarului vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului. Legatul particular conferă vocaţie doar la anumite bunuri succesorale. dar datorită unor împrejurări intarvenite ulterior sunt desfiinţate. Este chiar cazul revocării. făcută cu orice mod sau condiţie. Clasificarea legatelor după obiectul lor-Legatul universal � este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa la una sau mai multe persoane. Revocarea legatelor prin manifestarea de voinţă a testatorului-Revocarea voluntară-Testamentul fiind un act revocabil. Legatul particular � este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. dar această imposibilitate nu este una absolută. universalitatea bunurilor sale. fie printr-o formă de testament prevăzută de lege. cât şi bunuri incorporale. Nulitatea � este sancţiunea civilă prin care actele juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor de validitate (de fond sau de formă) sunt lipsite de efecte. Nu se poate face decât fie printr-un act autentic. ci doar una relativă. etc. până la ultima clipă a vieţii. adică de la data deschiderii succesiunii. Revocarea legatelor � există situaţii în care legatele iau naştere în mod valabil. Poate avea ca obiect atât bunuri corporale (individual determinate sau de gen). Legatul nudei proprietăţi a întregii moşteniri. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitentă a două dispoziţii testamentare succesive. Se întemeiază pe motive anterioare sau concomitente actului. ci de la data când acesta urmează să producă efecte. cât şi din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdicţiei testamentului conjunctiv. Sunt considerate legate universale: Legatul tuturor mobilelor şi imobilelor testatorului. Legatul prisosului succesoral rămas după plata tuturor celorlalte legate.

după caz. bunurile care formează obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaţie succesorală din a căror parte urmau să se execute acele legate. moştenitorilor legali. cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului. Înstrăinarea obiectului legatului de către testator relevă implicit intenţia acestuia de a-l revoca. Legatul conjunctiv este legatul al cărui obiect este lăsat la mai mulţi legatari fără a se preciza partea ce revine fiecăruia. Pieirea în întregime a lucrului legat. săracilor dintr-o comună sau stabilimente de utilitate publică nu pot produce efecte decât dacă sunt autorizate de şeful statului la propunerea Guvernului. Revocarea judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor La deschiderea succesiunii legatarul este în drept să opteze între acceptarea legatului şi renunţarea la acesta. deci imputabilă legatarului. legatarilor particulari. Retractarea expresă a revocării testamentului nu se poate face decât prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior. Cazurile de caducitate: Predecesul legatarului � orice dispoziţie testamentară devine caducă. Revocarea judecătorească a legatelor Legatele sunt revocabile pe cale judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine.obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului. dar valabil în raport cu cel puţin unul dintre ei. sarcinile instituite de testator devin obligaţii pentru legatar. poate fi revocată sau retractată. legatarilor universali şi în mod excepţional. neîndeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului. În cazul în care legatul este ineficace în raport cu unul sau altul dintre legatari. fiind o dispoziţie de ultimă voinţă ca şi testamentul însuşi. Potrivit art. Odată acceptat legatul. Delicte.civ. Refuzul legatarului de a primi legatul. cât intanţia exteriorizată a testatorului de a dispune altfel decât prin legatul iniţial de bunul respectiv Revocarea (voluntară) tacită prin distrugerea voluntară a testamentului de către testator Distrugerea materială a testamentului de către testator sau de către un terţ la ordinul acestuia echivalează cu o revocare voluntară tacită. Dispoziţiile testamentare în favoarea ospiciilor. iar nu şi atunci când se datoreşte unui caz fortuit sau de forţă majoră. Destinaţia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente � dreptul de acrescământ În caz de ineficacitate a legatelor. în lipsă de 174 . adică. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenită ulterior datei testamentului. Revocarea judecătorească pentru ingratitudine Revocarea judecătorească pentru ingratitudine intervine pentru: Atentat la viaţa testatorului. este totuşi posibil ca din pricina unor împrejurări survenite independent de voinţa testatorului să existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii. Neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul. Caducitatea legatelor � presupunând că testamentul este valabil încheiat. Neîndeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar în cazul în care aceasta este culpabilă. Retractarea revocării voluntare a legatului Revocarea unui testament sau a unei dispoziţii testamentare.Esenţială este nu atât înstrăinarea bunului în sine.930 şi 830 C. Injurie gravă la adresa memoriei testatorului. situaţie în care toţi legatarii au vocaţie eventuală la întregul obiect al legatului. când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului.

precizand ca „este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul. dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala.804 C. asa cum am vazut. in acest caz. ereditatea sau legatul. Cu alte cuvinte. dupa care acestea vor reveni copiilor lui. testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca legatar cu obligatia de a pastra bunurile legate pana la moartea sa. iar cel de al doilea substituit. poate dispune atat prin acte intre vii (donatie). civ. putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vulgara. Astfel. In acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui gratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . prevazand ca in caz de predeces al acesteia legatul 175 . dintre care unul principal. Constituie o astfel de substitutie. Acesta este aşa-numitul drept de acrescîmânt sau drept de creştere. sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise. aceea a gratificatului insusi” . Art. prohibeste in mod expres orice asemenea substitutii. implicand indisponibilizarea obiectului legatului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia. Substitutia vulgara (obisnuita) consta intr-o singura liberalitate facuta in favoarea a doi gratificati. Plecand de la aceasta caracteristica. iar celalalt subsidiar. Ceea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect. precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor (art. chemat in primul rand sa culeaga liberalitatea. Persoana care face liberalitatea. spre deosebire de Codul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau legatelor facute de parinti copiilor lor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor. cat si prin acte mortis causa (legate). Substitutia fideicomisara consta in „orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana gratificata de a conserva intreaga sa viata bunurile donate sau legate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator” .prevedere testamentară contrară. „dispunatorul organizeaza doua succesiuni: a sa proprie si. civ. in dreptul nostru. 66) Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii. eredele numit. contine o substitutie fideicomisara prohibita de lege . trecand peste capul gratificatului. chemat sa culeaga liberalitatea doar daca gratificatul principal nu vrea (fiind renuntator) sau nu poate (fiind predecedat) primi acea liberalitate. de pilda. Substitutia vulgara este recunoscuta de lege ca valabila. Primul gratificat se numeste instituit sau grevat. in cazul cand donatarul. Oprirea substituţiilor fideicomisare. 803 C. art. 1048-1074) . legatul va reveni legatarului sau legatarilor în raport cu care el este eficace.

Daca nu testatorul instituie legatarii succesivi. dobandind toate atributele proprietatii. sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a alege el o persoana pe care sa o gratifice.sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . care efectueaza doua (s. substituitul este… avand-cauza nu al instituitului ci al dispunatorului. caz in care se considera ca alegerea celui de al doilea gratificat a fost facuta tot de testator . Pentru a recunoaste o substitutie fideicomisara prohibita de lege este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: Existenta a doua liberalitati succesive-Substitutia fideicomisara implica gratificarea prin una si aceeasi vointa a doua persoane diferite. cealalta este valabila si va produce efecte. iar uzufructul aceluiasi bun unui alt legatar. astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie prohibita de lege. cu executare succesiva in timp. in acest caz nu exista substitutie fideicomisara intrucat cele doua legate. civ. exceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora legatarul poate face alegerea este restransa (familia sau mostenitorii dispunatorului. Uneori in practica judiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si legatele avand obiecte diferite. pe de o parte. cea de a doua. producand. uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta. de 176 . iar apoi. Cu toate acestea. iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului. Pentru a putea vorbi de substitutie prohibita de lege este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial. Art. iar celalalt uzufructul). din contra. primind astfel efecte . 805 C. -. Art. Astfel. ca si instituitul. Mai intai primeste executare liberalitatea primului gratificat (instituitul). la decesul acestuia. facuta in favoarea celui de al doilea gratificat (substituitul). Asa. 803 C. adica dupa trecerea unui interval de timp (tractus temporis). In cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui legatar. ci doar il roaga (fara a-l obliga juridic) pe legatarul instituit de el sa gratifice acesta pe un tert daca vrea (legat precativ). de exemplu). cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati (fie cea facuta in favoarea instituitului. iar pe de alta parte nu sunt succesive. efecte simultane. Daca substitutia este facuta prin testament. pentru revocare etc. Textul este considerat a fi de exceptie.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului” . pentru incapacitatea de a primi. iar nu de la instituit. pentru predecesul gratificatului. iar la data decesului dispunatorului (in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de lege pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului. nu au acelasi obiect (unul are ca obiect nuda proprietate. nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea prohibitiei . exista consecinte practice similare celor ale substitutiei prohibite de lege. Esential este faptul ca „pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei. sanctiunea prohibitiei fiind astfel evitata . fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace -. civ care prohibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni generali. prin doua liberalitati avand acelasi obiect. nu face decat sa consacre expres legalitatea unor asemenea legate. a.

a. iar nu in sens contrar (infra nr. care dobandeste un drept neconditionat). aceasta calitate” . in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane. de aceasta data. chiar daca. testatorul lasa intreaga sa avere lui A. iar daca acestea sunt echivoce. iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia. cand conditia se realizeaza. decesul lui A inaintea varstei majoratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste legatul. pornind de la ideea ca asemenea aranjamente juridice mascheaza totusi substitutii fideicomisare.). legatarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data deschiderii mostenirii. s-a considerat ca dispozitia testamentara prin care s-a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a-l folosi pana la moarte. interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte.Mecanismul juridic al realizarii conditiei (efectul retroactiv) face ca in cazul examinat sa nu existe doua transmisiuni succesive. iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei majoratului averea sa revina lui B. datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant. urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului. reprezinta o substitutie fideicomisara prohibita de lege . Dupa cum s-a remarcat. in timp ce legatarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire. cei doi «legatari» vor fi profitand succesiv de legat. Dupa ce. unul singur dintre ei va fi avand. ulterior le-a admis in principiu . ci doar una singura: atunci cand conditia nu se indeplineste. obiectul celor doua legate este diferit. legatarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv (de la data deschiderii mostenirii) dreptul castigat prin deschiderea succesiunii (pana la indeplinirea conditiei el fiind intr-o situatie similara legatarului pur si simplu. legatarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv.pilda. Totul depinde de interpretarea clauzelor testamentare. dar pentru un legatar acea conditie este rezolutorie. in fapt (s. In acest caz. invers. Oricum. dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul legatului in cazul in care s-ar indeplini. practica judiciara a tratat aceste operatiuni ca ilegale. in realitate. nu exista identitate de obiect al legatului. Se considera insa ca atunci cand conditia consta pur si 177 . De pilda. si deci nici substitutie prohibita de lege. in realitate nu se confunda cu aceasta. fiecare cu obiect distinct de celalalt. a. Legatul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca legatari sub una si aceeasi conditie. cu efecte de la data deschiderii mostenirii. astfel incat dispozitia testamentara care exprima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua legate. primul avand ca obiect uzufructul apartamentului. Ne intrebam insa daca nu cumva. iar pentru celalalt suspensiva . in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului. atat pentru trecut.Exista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara.). „in acest din urma caz. in drept (s. intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte . dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului. cat si pentru viitor. 279). in timp ce.De asemenea.

ca si in dreptul francez. ceea ce implica analizarea cauzei acestuia -. ci doar un simplu „intermediar de transmitere”. fiducia poate fi definita ca „actul juridic prin care o persoana. inaintea majoratului.Evident ca. dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil unui tert care va fi insarcinat sa le gereze in contul gratificatului si sa le transfere ulterior acestuia” . fiducie-garantie) . Ea poate explica mai bine si mai aproape de adevar procedee juridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate. Obligarea primului gratificat (instituitul) la conservarea si remiterea obiectului legatului celui de al doilea gratificat (substituitului)Dispozitia testamentara intra sub incidenta prohibitiei daca impune instituitului obligatia de a nu instraina obiectul legatului pentru a-l putea remite ca atare la decesul sau substituitului.simplu doar in predecesul primului legatar. operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat (fara posteritate. a) Fiducia In acceptiunea sa generala.Legatul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data deschiderii succesiunii. fiduciarul. fiduciant. deoarece executorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului. fara casatorie) este una reala. avand multiple finalitati (fiducie-gestiune. Astfel. ci doar in scopul administrarii in interesul gratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si singurul beneficiar al legatului . In dreptul nostru. dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. ci doar sezina bunurilor mobile. la termenul fixat. a-l considera pe legatarul care a primit bunul cu sarcina de a-l transmite adevaratului gratificat ca fiind un simplu executor testamentar iarasi nu este corect. iar nu in ideea unei reale gratificari conditionale. se va aplica sanctiunea incalcarii prohibitiei . Fiducia este o institutie juridica polimorfa. calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale. dobandeste de la o alta persoana. in realitate. spre deosebire de instituit. numai ca. printre care figureaza in general aceea de a transfera acest drept. atunci cand se dovedeste ca legatul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii prohibitiei substitutiei fideicomisare -. nu este un gratificat (beneficiar al liberalitatii). legatul initial nu este facut cu intentia de a-l gratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar. De asemenea. fideicomisul simplu sau legatul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data deschiderii mostenirii este utilizat pentru atingerea unor scopuri identice celor ale fiduciei-liberalitate. caci desi i se transmite proprietatea bunurilor. nedisimuland o substitutie prohibita . un drept patrimonial. fie unui tert beneficiar” . printre care si aceea de fiducie-liberalitate (varianta a fiduciei-gestiune) prin care „in loc de a investi pe gratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea. Fiducia-liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul. Este 178 . aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate. dar care sunt criticabile. ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. fiducia nu este reglementata de lege. necesita ca ambii gratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului . fie fiduciantului. dar cu obligatii care ii limiteaza exercitiul.

in lipsa de dispozitie expresa. ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare (supra nr. Situatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie. fie contravaloarea acestora intra sub incidenta prohibitiei sau nu. dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu exista pentru primul legatar obligatia de a conserva obiectul legatului primit de la testator. cat si cu titlu gratuit . fara obligatia pentru gratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa. Nu exista substitutie prohibita chiar si in cazul in care testatorul interzice primului legatar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu gratuit (donatie si testament). Curtea de casatie franceza. Primul legatar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros. De aceea. sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator”. Legatul de residuo poate sa includa si rezervea primului legatar.140) si. exista dubla transmisiune succesiva. poate fi obligat oricand sa procure altele de acelasi fel . aceasta operatiune se aseamana cu substitutia prohibita de lege prin faptul ca in privinta reziduu-ului. desi prin natura lor sunt intersanjabile. practica judiciara si doctrina admit intr-o proportie covarsitoare valabilitatea acestui legat . cota-parte dintr-o universalitate. ne indoim totusi de justetea acestei solutii. pot forma si ele obiect al obligatiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat. chiar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu.vorba de o obligatie de a nu face care se refera atat la actele juridice inter vivos. In ceea ce ne priveste.Validitatea legatelor de residuo sau de eo quod supererit (fideicomisul fara inalienabilitate). cat si la actele juridice mortis causa (legate). numit reziduu.Prin urmare. Astfel conceputa. cu titlu oneros sau gratuit. indisponibilizare pe durata vietii instituitului. deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea legatar ar fi practic lipsita de efecte . cat si la un bun individual determinat . daca ramane unul. chiar daca numai valorica. chiar daca sub forma unei obligatii alternative. Legatul de residuo (al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este „dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim legatar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri. a ajuns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi excesiva . facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata legatarului fiind suficienta pentru a exclude sarcina de a conserva obiectul legatului specifica substitutiei fideicomisare . intrucat obligarea instituitului la remiterea obiectului legatului substituitului subzista. aprobata de doctrina. In practica judiciara s-a pus problema daca legatul prin care instituitului i s-a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator. primul legatar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor. daca acesta este mostenitor 179 . Daca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate . Bunurile fungibile (sumele de bani). de asemenea. In schimb. substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului legat in patrimoniul instituitului. acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite . Obligatia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate. nu sunt intrunite conditiile pentru existenta substitutiei fideicomisare.

beneficiarul legatului de residuo nu este expus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului legatar. este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de 180 . ramasita nu face parte din succesiunea acestuia. legatul va reveni in intregime beneficiarului subsecvent ca legat pur si simplu (neconditional). iar nu un act de dispozitie (instrainare). legatul sau devine caduc (art. Asadar.).rezervatar al testatorului. ci din cea a testatorului . 803 C. asa cum am vazut. In cazul in care primul legatar predecedeaza testatorului. cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul legatar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un „act de gestiune normala”. timp de un an etc. Daca insa obiectul legatului consta intr-un portofoliu de actiuni cotate la bursa. civ. In principiu. ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de gestiune mentionate mai sus .). acceptandu-se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu legat conditional. primul legatar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se regaseasca in patrimoniul sau la data decesului. asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului legatului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului. 2 C. Reportarea transmiterii legatului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului-Substitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. civ. cu titlu universal sau universala) . civ. este vorba doar de un fideicomis sau legat cu sarcina ingaduit de lege. al doilea legatar va dobandi de la testator bunurile ramase din legat in patrimoniul primului legatar la decesul acestuia. chiar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului legatar. ci doar pana la o data anume (implinirea varstei majoratului. atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei-parti din succesiune reprezentand rezerva . daca legatarul ramasitei predecedeaza primului legatar. trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia (art. testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit (donatii si legate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. iar nu de la primul legatar .). Asupra naturii juridice a legatului de residuo practica judiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp . nu si in privinta rezervei care ramane intangibila . iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se gaseasca in patrimoniul primului legatar la date decesului acestuia . beneficiarul legatului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul legatar (particulara. In cazul in care cel gratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul legatului pe tot timpul vietii sale.Transmisiunea legatului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului legatar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea legatar sa-i supravietuiasca. Ceea ce urmareste de fapt art. Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator. intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator. 808 alin. iar nu de o substitutie prohibita de lege . 924 C. De aici decurg urmatoarele consecinte cei doi legatari.

In al doilea rand. daca ar fi primit. civ. cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte. stabileste cu valoare de principiu ca „lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei”. Principiul prohibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost justificat in timp de patru ratiuni. succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. Cu alte cuvinte. sanctiunea afecteaza intreaga operatiune.). sunt de ordine publica . situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . ar putea duce si la abolirea mostenirii legale. legatar universal etc. dincolo de 181 . Codul civil prin textele evocate aplica acest principiu care isi are originea in dreptul roman. 702 C.devolutiune a mostenirii derogatoriu de la regulile de baza in acest domeniu .. Art. Solutia este unanim admisa in doctrina si jurisprudenta. iar altele nu. cum ar fi uzufructul. dintre care numai unele sunt afectate de substitutie. intrucat. nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii”. adica un patrimoniu (sau o cota-parte din acesta). In schimb. Nu poate fi primit nici acest argument intrucat. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intregul ei (si cu atat mai mult o cota-parte din aceasta). dar indivizibile . 13991401 C. Imediat insa la alineatul 2 art. face precizarea ca „nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa. nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin prohibitiei. Ideea generala desprinsa din textele Codului civil. civ. iar nu doar cea de a doua liberalitate (cea facuta in favoarea substituitului). civ. nici (nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. cat si in privinta substituitului . chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune”. civ. renta viagera sau asigurarea de viata . Nulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. Ea nu poate fi confirmata. pe de o parte. 1 C. civ. In primul rand. referindu-se la organizarea generala a succesiunilor. civ. iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. 803 C. daca un testament contine mai multe dispozitii. Nulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata (mostenitor legal. un ansamblu de drepturi si obligatii. celelalte ramanand sa produca efecte. iar pe de alta parte la respingerea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane. Fara a vorbi in terminis de prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise). mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta. Din prevederile art. afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze. Din dispozitiile art. (in prezent abrogat) prevedea si el ca „nici chiar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. Prin exceptie asadar. succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act juridic Art. considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii (votum mortis) celui care lasa mostenirea. Prin urmare. considerentul ca ar incalca regulile mostenirii legale si mai ales principiul egalitatii succesorale. 803 C. 965 C. rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului. al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzarecumparare . Argumentul nu convinge. Sanctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr-un singur act. 965 alin.

astfel incat nu poate justifica toate pactele succesorale prohibite. iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune deschisa . Obiectul pactului. fara a cunoaste exact consistenta mostenirii (aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cujus). De pilda. ceea ce inseamna ca. civ. 965 C. adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. In al treilea rand. neintrand in categoria pactelor prohibite. incluzand nu numai conventiile (cu titlu gratuit sau oneros). notiunea este utilizata in intelesul ei mai larg. lucru ce i-ar putea prejudicia. ci numai cu acordul cocontractantului . dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cujus. iar nu si a celor pe deplin capabile. nu cade sub incidenta interdictiei. necesitatea de a proteja mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. La ora actuala. In al patrulea rand. Desi denumirea de „pact” ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii (acte juridice bi. fie un anume bun . cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia. testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale. argumentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii.limitele rezervei succesorale.de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. protectia legii impunandu-se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de exercitiu. cum ar fi donatia sau vanzarea. prevede expres ca „nu se poate face renuntare la o succesiune nedeschisa”) . Este un considerent puternic. Este indiferent daca afecteaza 182 . Cartea III) „Despre obiectul conventiilor”. In mod cert. se afla plasat in Sectiunea III (Capitolul II. Interdictia se refera la pactele incheiate cu privire la elementele unei succesiuni nedeschise.sau multilaterale) . Avand nevoie de lichiditati inca din timpul vietii lui de cujus. ci pur si simplu pentru ca este reglementat de lege. interdictia justificandu-se poate mai degraba prin considerente de ordin moral . sau printr-un partaj de ascendent poate chiar si. caci incheind un contract cu privire la succesiune. in principiu. cum este renuntarea la mostenire (art. fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca prohibitia . fie o cota-parte din aceasta.. Titlul III. civ. in cele din urma. Pactul poate avea ca obiect fie intreaga universalitate succesorala. pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin hotarare ca fiind a mortii celui disparut. ci si actele unilaterale. din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedeschise. 2 C. 965 alin. Art. si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s-a sustinut . instrainarea unei succesiuni nedeschise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc. in cazul rectificarii declararii judecatoresti a datei mortii prezumate. iar nu si celor facute fara participarea acestuia (renuntarea la o succesiune nedeschisa. dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori chiar si pe o terta persoana.). respectand valoric rezerva. succesorii ar putea fi determinati sa vanda „speranta de a mosteni” unui tert interesat. sanctiunea prohibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor legale. aceasta argumentare este destul de subreda din punct de vedere juridic.

pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului juridic (de exemplu. civ. putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale (numai individual in timpul vietii. In aceasta lumina. doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. putand dobandi.. Cu alte cuvinte.). 973 C. cu titlu universal si individual prin testament). universal. titularul patrimoniului cu privire la care s-a incheiat pactul. Este vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intangibil prin actele tertilor (art. iar nu un drept actual cert. de cujus vinde unui tert o cota-parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert (de pilda. 2 C. fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba. In cazul pactului incheiat de terte persoane. donatie. a mostenirii. orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte juridice intre vii sau mortis causa prin testament. iar succesiunea nu este nici ea cu nimic grevata. gratuita sau oneroasa . 183 .la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor excesive . dreptul conferit nu este decat eventual. rezulta ca succesiunea viitoare se distinge prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . testamentara sau conventionala. de pilda.Avand in vedere libertatea deplina a lui de cujus de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea. constituie. ci. nefiind parte a actului. Asa cum rezulta din dispozitiile art. un succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi). indiferent cine ar fi mostenitorii). Daca. lucrurile sunt si mai evidente -. nu confera decat drepturi eventuale. Este indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume (succesiunea lui X) sau netereminata (toate succesiunile la care ar putea fi chemata una din partile pactului) . prin natura ei. pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla expectativa (speranta). de cujus se leaga in timpul vietii printr-un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau. de exemplu. pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor (mai exact. El poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin incheierea unui contract translativ de drepturi (vanzare.sau nu rezerva succesorala . prevede: „conventiile n-au efect decat intre partile contractante”). daca s-ar admite valabilitatea lui. civ. El se poate referi deopotriva la o succesiune legala. 965 alin.fie cu titlu gratuit (donatii sau legate). Este vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obligatie pentru viitorul de cujus. fara a-l obliga pe de cujus . Succesinea viitoare obiect al pactelor prohibite. dispunatorul pastrandu-si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase. instraina sau conserva ceea ce va dori. schimb etc. Obligatiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau. nu este angajat personal la nimic. Pana in clipa mortii. dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata -. chiar afectat de modalitati.

Cu alte cuvinte. Moartea lui de cujus ca modalitate a actelor juridice si raportul acesteia cu pactele prohibite de lege. „donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite. face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual. In schimb. francez). Astfel. este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale. fiind garantata. civ. cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa”. este vorba totusi de o succesiune viitoare. De asemenea. depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau. in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia. imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem. Cu necesitate.pacte prohibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii. element care face ca raportul indexat stabilit prin conventie sa fie eventual. dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului. neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii. ca. Moartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi erijata prin vointa partilor in modalitati (termen sau conditie) ale actului juridic. dreptul creditorului nu mai este eventual. intrucat este irevocabila) . dar doctrina s-a aratat reticenta. cum prevede legea (art. dar care a fost garantat cu o ipoteca. potrivit dispozitiilor art. nu de o donatie a unui bun facand parte dintr-o succesiune nedeschisa. fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor prohibite de lege. in care producerea efectelor sunt legate de 184 . adica mijloace de plata a datoriei. iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui. din moment ce donatorul poate „dispune” de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar. executarea sa la termen. pactele post mortem. 825 C. al carei continut este aleatoriu. chiar daca acesta este post mortem. considerand. cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cujus nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia . nu fara temei. De asemenea. dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul eventual. caci nu se poate sti la data incheierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau. ci indexat la data partajului. deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare. pactul asupra unei succesiuni viitoare este legat de moartea lui de cujus. dincolo de argumentele de echitate si oportunitate care s-ar putea aduce. iar nu actual (donatia in sine fiind evident un drept actual. in asemenea cazuri debitorul nu este angajat personal cu nimic. in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obligatie. Insa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr-un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral prohibit de lege. Casatia franceza a decis ca nu contravine prohibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea deschiderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala. In schimb. 869 C. doar executare acestuia fiind amanata post morte In acest caz. ci cert. este un pact prohibit de lege recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din „bunurile posedate la decesul sau”. In acest caz. civ.

este impropriu sa se vorbeasca de „acoperirea” nulitatii prin confirmare ulterior deschiderii succesiunii . Refacerea actului. ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca. („nu se poate face…”). cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce. Simpla la nivelul principiilor. dar pentru aceasta este nevoie din 185 . obiectul pactului. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata: oricare din partile actului. dupa disparitia cauzei de nulitate (dupa deschiderea mostenirii). diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. implicit. civ. doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului. Actiunea in nulitate este imprescriptibila.965 alin. intrucat vanzatorul. creditorii acestora. ambele categorii prezentand un element de incertitudine. fiecare fiind proprietar pe o cota-parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire. ulterior i s-a admis valabilitatea. Desigur. predecedatii pierzandu-si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii . Ele se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedeschise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si. in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data.2 C. nici chiar cu acordul lui de cujus . pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat. si anume ordinea deceselor . pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar. ultimul supravietuitor devenind singurul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului. Diferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai greu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie (eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea obligatiei). si chiar de instanta de judecata din oficiu. pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului . Fiind o dispozitie care protejeaza interese de ordine publica. in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus hazardului. Clauza tontiniera consta in achizitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna. se vinde un bun stipulandu-se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile. mostenitorii pot respecta vointa defunctului executand actul.termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti (de exemplu. in exemplul dat. Dupa ce un timp practica judiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedeschise. cu intelegerea de a-l folosi in comun pe tot timpul vietii lor. iar nu eventual. Evolutia jurisprudentei si a doctritrinei asupra asa-numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens. mostenitorii acestor. deci.Din formularea imperativa a textului art. dreptul nascut in favoare creditorului fiind unul actual. rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea prohibitiei este nulitatea absoluta a pactului. In joc fiind interese de ordine publica.

civ. 2 C. Potrivit dispozitiilor art. cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de lege. renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cujus. civ.Prin exceptie de la regula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare. constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor-donatari de a cere raportul succesoral .partea lor de un consimtamant exprimat neechivoc (chiar si tacit) dupa deschiderea mostenirii. donatia-partaj. Constituie astfel de exceptii: instituirea contractuala. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. este prezumata a fi o liberalitate. civ.1 C. nu contravine principiilor art. ingaduita de art. dispune in favoarea tutorelui sau” art 810 186 . de bunurile sale.). art 809 “minorul de 16 ani nu poate. care fiind revocabila ad nutum (art. Codul civil contine cateva exceptii. prin testament. Intinderea nulitatii. 845 C.. 933 C.). (supra nr. restul fiind valabile.. civ.prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului.donatari. clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora (art.1526 C. desi reprezinta doar o clauza a acelui act. civ. civ. 937 alin. al caror camp ar putea fi largit in viitor. 965 alin. exista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze. prin ipoteza valabile . Pactul prohibit de lege poate sa atraga nulitatea intregului act care il contine. aceasta echivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati. Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere. iar nu cu confirmarea celui nul . cum s-ar intampla daca ar fi vorba de o confirmare. atat cea facuta prin contractul de casatorie (art. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. sub presiunea necesitatilor vietii practice.chiar daca nu este prevazuta de lege. iar nu de la data incheierii actului nul. ceea ce echivaleaza cu refacerea actului in conditii legale. 368). instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta. 795 C. atunci cand clauza care contine pactul prohibit de lege nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului. dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare. sau doar nulitatea partiala. chiar daca atribuie drepturi actuale descendentilor. atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand. cat si cea facuta in timpul casatoriei. Prin acest pact se reglementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedat. 67) Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice.).

Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul 187 . nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. 1307 alin 1. Din punct de vedere juridic. Termenul. in favoarea creditorului. dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv. care au tratat o persoana in boala de care moare. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. 68) Modalităţile actului juridic civil. termenul dintr-un contract de asigurare. exista. se sting efectele actului juridic civil. actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. Termenul este acel eveniment. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. afectate de termenul suspensiv. Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului. Efectele termenului sunt diferite. condiţia şi sarcina.“doctorii in medicina sau in chirurgie. dreptul comercial. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. termenul este extinctiv cand. nici chiar cu incuviintare. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. el va face o plata valabila. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv). dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. termenul poate fi dispus: in favoarea debitorului. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). de exemplu. la implinirea lui. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului: termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. de o parte. dreptul muncii. Dupa cum am vazut. fie determina incetarea efectelor acestuia. dreptul administrative. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. Termenul. viitor si sigur ca realizare. si minor. termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. cum ar fi cele din dreptul constitutional. Asa cum am vazut. in favoarea ambelor parti. Deci.Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. de exemplu. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. in contractul de depozit. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998-Art 41 -. care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil. nu si existenta sa. notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice. Acesta constituie regula. sotul.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833.

Dimpotriva. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. termenul de prescriptie extinctiva. care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. Astfel. Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. conditia poate fi: cazuala.termenului si. este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. conditia poate fi pozitiva si negativa. Conditia mixta este aceea care. daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen. ca modalitate a actului juridic civil. conform Codului civil. Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor. creditorul nu poate cere de la debitor plata. Potrivit Codului civil. in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive. este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului. dupa cum am aratat. d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste.” Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare. In acest sens. ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii In ceea ce priveste termenul extinctiv. valabile. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau. inainte de implinirea termenului suspensiv. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce. in exprimarea Codului civil. titularul dreptului poate face acte de conservare. compensatia. implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului. inainte de implinirea termenului suspensiv. Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. pana la implinirea termenului suspensiv. “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate). in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. nici intr-aceea a debitorului. a realizarii sau nerealizarii evenimentului. respectiv care il angajeaza). Conditia. “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment. eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. mixta si potestativa. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. conditia 188 . iar daca nu s-a prevazut vreun termen. daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc. incepe sa curga de la data implinirii acestora. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur. ca regula.” Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus. Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga.

in mod retroactiv. daca se va petrece.negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului. actul juridic este considerat retroactiv. Potrivit Codului civil. in cazul conditiei suspensive. va conduce la nasterea acestor efecte. Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. pana la realizarea ei. va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte. imorale sau ilicite este nul absolut. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile. “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic.. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea. chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. respectiv imposibile. ilicite sau imorale. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. ca si in conditii licite si morale. respectiv conditii ilicite si imorale. actul juridic si efectele sale nu exista. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile. conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. abia implinirea conditiei. retroactiva. in cazul conditiei rezolutorii. d e asemen ea. Dar implinirea conditiei. Astfel. care numai amana executarea. Daca conditia suspensiva s-a implinit. suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “. se transforma in plata valabila. Daca nu s-a prevazut nici un termen. a actului. intre altele: prestatiile executate trebuie sa fie restituite. c) Conditiile se clasifica. se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. Conditia produce efecte retroactive. in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. fructele culese de instrainator raman ale sale. Ca atare. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Observam ca. Asadar. in conditii posibile. daca se va produce. partile isi vor restitui una alteia 189 . partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: Conditia suspensiva este cea care. spre deosebire de termen. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei. ca a fost un act pur si simplu. desi pana acum nevalabila. plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei. ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit. obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil. Dimpotriva. Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert.

17/1996). in actele cu titlu gratuit (liberalitati). nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor. ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. procurorul. indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic. lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. alineatul 2 : .. licite si morale. sarcini posibile.31/1954). ilicite (care contravin dispozitiilor legale). a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat. dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii. In caz de neindeplinire a sarcinii. actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”. instanta din oficiu. incalcarea ordinii publice. a face sau a nu face ceva. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil.Regimul juridic al nulitatii absolute.1309 din Codul civil). libere de orice sarcina si ipoteca. adica ea poate fi invocata oricand. dimpotriva. bunurile reintra in mana donatorului. prefect.Nulitatea unui act poate fi invocata 190 . Cauze şi regim juridic. cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul. care nu se poate executa silit). sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite). suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic. impusa de dispunator gratificatului. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine. Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate. nerespectarea formei ceruta ad validitatem.(Decretul 167/1958 art.34 din Decretul nr. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei. frauda legii. pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut. imorale (care incalca bunele moravuri) sau. nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei.” Din punctul de vedere al valabilitatii lor.prestatiile primite. cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului. art.2 ." b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila. dar ex ista unele aplicatii ale acesteia.58 Legea nr. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative (art. cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala. 69) Nulitatea absolută a actului juridic civil. …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor. tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii. chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit. lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol). Cauze de nulitate absoluta: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art.3. De asemenea.. In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii. Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991. cum ar fi dispozitiile potrivit carora: ”donatiunea intre vii se revoca. procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim.Nulitatea poate fi invocata de primar.

pana la hotararea de anulare.. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului.restitutio in integrum . ca si retroactivitatea. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. care rezulta din cele spuse mai sus. iar nu si ex tunc.restitutio in integrum''. ci si a actului subsecvent..). neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.resoluto jure dantis.nunc. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. Exceptiile de la principiul . priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. resolvitur jus accipientis''). fie pe cale de exceptie. actul a fost executat total sau partial. Principiul repunerii in situatia anterioara . este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii..tunc. Exceptii.oricand. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. nu mai poate fi executat. contractul de inchiriere. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . nullum producit effectum'' .Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. Pentru a opera aceasta regula. in acest caz.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.restitutio in integrum''. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. fiind desfiintat. la randul sau.quod nulum est.). . retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. fie pe cale de actiune. art.). restabilirea situatiei anterioare . 191 . primar. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. pentru anumite ratiuni. In temeiul acestui principiu. retroactivitatea nulitatii. 485). ci si pentru trecut (exemplu.Restitutio in integrum''. actul a fost executat. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. Principiul retroactivitatii.'') Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. anularea nu numai a actului initial. Generic. unor terti subdobanditori. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil... Exceptiile reprezinta acele cazuri in care.'') c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu.(a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. (.

prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. C.Exceptii.Cel care a fost declarat mort poate cere... sunt 192 . si inta in posesia bunului mobil. ci si mentinerea partiala a lor.imprumut de folosinta cu B..).vinde. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. se va apara. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (.Pentru a opera conversiunea. prin aplicarea regulii . se poate cere oricand. din care unul este principal. inapoierea bunurilor sale. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. ce face obiectul contractului de comodat.Cu toate acestea.. iar alineatul 2 dispune: .accesorium sequitur principale''. lui C. deci a fost de rea credinta.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. cazul aplicarii principiului . cu toate acestea. Principii de drept care inlatura regula . si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . alineatul 1 din Codul civil. In cazul a doua acte.1909.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp.1909 din Codul civil. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). desi nu are dreptul sa o faca. urmaritor. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.sunt exceptii acele situatii in care...pentru anumite ratiuni. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. B .31/1954: . iar C.Quod nullum est. Exceptii. dupa anularea hotararii declarative de moarte. datorita legislaturii sale cu primul In practica. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. deci se mentin. iar celalalt accesoriu.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. coroleorat cu art. in esenta..Odata anulat contractul dintre A si B.20. comodatorul. bunul mobil. Conversiunea actului juridic inseamna.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). cazul aplicarii art. invocand art. Este exceptie de la . alineatul 2 din Decretul nr.Daca cel declarat mort este in viata. cu succes.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu.actelor autorizate''. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. cazul aplicarii art.. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. care este de buna credinta.restitutio in integrum''. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.restitutio in integrum'': cazul incapabilului.Exceptiile de la . nullum producit effectum''. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului..

''Codul civil.. cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.principiul validitatiiaparentei indrept''. violenta. art. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractului prin fapta ilicita a minorului. deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic 193 . obsteasca.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. ci numai de regim juridic. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic. cauza si natura olurgatiei. Principiul . are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. legiuirea sau dol. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil.1190. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. desi actul de instrainare este nul. iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic.necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu. fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva. Cauze şi regim juridic. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Regimul juridic al nulitatii relative. Mentionam.error communis facit jus''. practic.).) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.1162 din Codul civil dipune: .7 din Legea nr. care sa cuprinda obiectul. Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.. art.consacrat in art. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit.cu respectarea prevederilor prezentei legi. catiunea inanulabilitate este prescriptibila.'' Principiul raspunderii civile delictuale.1159 din Codul civil -.. sunt valabile.282/1996): . Generic.'' 70) Nulitatea relativă a actului juridic civil. Se mai numeste si . unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila..(in acest sens.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate.(printrun act de confirmare . cu mentionarea actului anulabil.

art. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. iar nu si ex tunc. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii..Restitutio in integrum''.).restitutio in integrum . partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic.. nu mai poate fi executat..restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. Principiul retroactivitatii. sunt exceptii acele situatii in care. nu numai mentinerea tuturor efectelor 194 . restabilirea situatiei anterioare . In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. fiind desfiintat. resolvitur jus accipientis''). efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat..). Efectul nulitatii se exprima in adagiul . se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act..restitutio in integrum''. ci si a actului subsecvent. unor terti subdobanditori..resoluto jure dantis.generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii.Exceptiile de la .. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care.nunc. Exceptii. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. Principiul repunerii in situatia anterioara . care rezulta din cele spuse mai sus.quod nulum est. actul a fost executat total sau partial. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis.pentru anumite ratiuni. retroactivitatea nulitatii. Exceptiile de la principiul .). deci se mentin. ca si retroactivitatea. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. anularea nu numai a actului initial. la randul sau. .restitutio in integrum''. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. Este exceptie de la . pentru anumite ratiuni. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. in acest caz. ci si pentru trecut (exemplu. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. Pentru a opera aceasta regula.restitutio in integrum''. (. actul a fost executat. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului.tunc. retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. In temeiul acestui principiu. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. pana la hotararea de anulare. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. nullum producit effectum'' . 485). adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. primar. contractul de inchiriere.

B a crezut ca A ii doneaza bunul. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. Exceptii. inapoierea bunurilor sale. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat..Cu toate acestea. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. dupa anularea hotararii declarative de moarte. se va apara. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. B . adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.1909 din Codul civil. lui C. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.Pentru a opera conversiunea. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. bunul mobil. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).actului.Quod nullum est. cu toate acestea. cazul aplicarii principiului .31/1954: .cu B. Mentionam. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. iar celalalt accesoriu.actelor autorizate''. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. cazul aplicarii art. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la .. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. deci a fost de rea credinta. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. iar C.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat imprumut de folosinta . aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . urmaritor. comodatorul.Daca cel declarat mort este in viata.20. coroleorat cu art.Cel care a fost declarat mort poate cere. cazul aplicarii art. apoi contractul de comodat este anulat . Conversiunea actului juridic inseamna.accesorium sequitur principale''. ci si mentinerea partiala a lor.. alineatul 2 din Decretul nr..Exceptii. din care unul este principal. invocand art.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. datorita legislaturii sale cu primul In practica. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. care este de buna credinta. Principii de drept care inlatura regula .restitutio in integrum'' : cazul incapabilului. ce face obiectul contractului de comodat. prin aplicarea regulii . iar alineatul 2 dispune: . Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. alineatul 1 din Codul civil..). si inta in posesia bunului mobil.. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.vinde. nullum producit effectum''. In cazul a doua acte. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.1909. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie.. cateva 195 . se poate cere oricand..Odata anulat contractul dintre A si B.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). in esenta. desi nu are dreptul sa o faca. cu succes. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. C. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.

Consacrarea acestui principiu o gasim in art.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.consacrat in art.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. ocupatie. dobandirii. art. Elemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire: trasaturi fizice ale persoanei. Conform dispozitiei legale citate „Numele cuprinde numele de familie si prenumele”. modificarii si a schimbarii acestuia legea ofera elementele necesare definirii sale. 196 .principiul validitatiiaparentei indrept''. Pe baza acestor elemente in literatura juridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui. cu mentionarea actului anulabil.7 din Legea nr. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni.. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat.aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. ca orice element ce tine de limbaj. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.error communis facit jus''. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.. legaturi de familie.'' 71) Numele (noţiune.cu respectarea prevederilor prezentei legi. desemnat in vorbirea curenta prin expresia „nume patronimic”.1159 din Codul civil -. Numele este o notiune complexa a carei nastere. in conditiile legii. este in primul rand rezultatul unui uzaj indelungat. Numele de familie. dobândire). religie etc.1162 din Codul civil dipune: . sunt valabile. cu aceasta semnificatie.. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.(in acest sens. obsteasca. din punct de vedere istoric. 12 alin (2) din Decretul nr. Se mai numeste si .282/1996): .” Numele are o structura si aceasta este stabilita de art.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . in familie si in societate. caractere juridice. practic. Nu exista o definitie legala a numelui dar prin reglementarea structurii.. prin cuvintele stabilite. dintre care o retinem pe cae conform careia numele este „acel atribut al persoanei fizice care consta in dreptul omului de a fi individualizat. desi actul de instrainare este nul.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. este acea componenta a numelui care indica legatura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii. si nu de reglementare: familia unui individ il desemneaza printr-unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi alege un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. 31/1954.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor. Este astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar. Principiul .

Astfel. dupa ce dispune prin primul alineat ca „orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii” in alineatul al doilea prezinta structura numelui. Consideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. Principala consecinta a apartenentei la categoria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea „erga omnes” a dreptului la nume. legal. inalienabil. dupa cum nu-l poate nici instraina.1 din Conventia pivind drepturile copilului care dispune: „copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume. 62 din Codul familiei care reglementeaza aceasta materie distinge doua situatii: cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. Dreptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect achizitiv cat si extinctiv. Universalitatea numelui exprima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit legii. In sfarsit. ceea ce inseamna ca obligatia de a nu-l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. nici o persoana nu poate renunta la nume.” Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intelege operatiunea juridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. 31/1954. aratand ca „numele cuprinde numele de familie si prenumele” nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic: dreptul la nume. conform primului alineat al dispozitiei legale citate „copilul din casatorie ia numele de 197 . Legalitatea numelui exprima acea trasatura a numelui de a putea dobandit. modoficat sau schimbat numai in conditiile prevazute de lege. unitar si universal. iar nu si prin reprezentare. care. In functie de modul in care copilul si-a stabilit filiatia exista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie: Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie-Art. Rezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inregistratrea sa in actul de nastere.. In general doctrina evidentiaza urmatoarele caractere juridice ale dreptului la nume: dreptul la nume este un drept absolut. 7 pct. personal. desemnat in vorbirea comuna ca „numele de botez”. este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu membrii altor familii cu acelasi nume de familie. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans legat de persoana omului si nu poate fi exercitat decat personal.. individualizeaza aceeasi persoana. imprescriptibil. Ca si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. Acest caracter este exprimat si de art. desi este alcatuit din doua elemente. Inaliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume.Prenumele. 12 din Decretul nr. la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de lege. Unitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca. al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asigura respectarea legii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ reglementate de lege.

Ca urmare. Modificarea numelui de familie determinata de schimabari in filiatie-Modificarea numelui de familie determinata de schimbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri: Copilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti. Sunt posibile urmatoarele cazuri: Copilul a luat la nastere numele mamei sale. care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. 62 din Codul familiei. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de acestia. o data cu nasterea copilului. intre cele doua institutii juridice existand importante deosebiri. 2 alin. Potrivit legii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor. Copilul din afara casatoriei si-a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte.familie comun al parintilor”. final al Decretului nr. Sub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii. autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara. care este. 23 din Legea nr. 119/1996 rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii: cea a copilului gasit. in literatura juridica au fost propuse urmatoarele solutii. Modificarea numelui de familie determinata de casatorieCasatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. Copilului i s-a stabilit la nastere numele sotului mamei. Paternitatea copilului din casatorie a fost tagaduita iar actiunea a fost admisa. schimbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele. la serviciul de stare civila. nume pe care il va pastra in continuare. de regula. a persoanei. in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla: Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Adoptia atrage o modificare a starii civile. In acest caz. „daca parintii nu au nume de familie comun. 975/1968 cu cele ale art. se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt regim juridic. nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui. desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. Nimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata. mama. Potrivit alineatului (2) art. Stabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti-Din coroborarea dispozitiilor art. inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 30 de zile. Copilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai. incheiata conform 198 . Modificarea numelui de familie nu se confunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa. In lipsa unei asemenea invoieli. Astfel. Copilul si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti. 22 si art. Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara. daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite”. ascultand pe parinti. Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei-Aici sunt posibile doua situatii: copilul si-a stabilit filiatia mai intai fata de un singur parinte.

ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in M. 5 din ordonanta. Incheierea casatoriei. la cerea acesteia. cu incuviintarea autoritatii tutelare. nr. aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila. Actul care declanseaza procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. prin grija si pe cheltuiala solicitantului. in conditiile legii. nr. Numai incheierea. va face cererea de schimbare a numelui. in conditiile legii.dispozitiilor legale. schimbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de schimbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza. precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate. Nu este necesara publicarea cererii de schimbare a numelui format din expresii indecente. Constituirea. Intocmirea. 84/2001 privind infiintarea. modificata si ea prin O. rectificarea. si reglementata de normele operative ale legii.O. care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. Daca minorul va implinit varsta de 14 ani el va semna si personal cererea. actualizarea si administrarea Registrului local de evidenta a persoanei. cu incuviintarea autoritatii tutelare. Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui. trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. completarea. in domiciliul si resedinta persoanei. pentru motive temeinice. prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. la cerere. acesta din urma. 119/1996. in conditiile legii. Termenul de 30 de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti atrag modoficarea starii civile a persoanei. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore. Pentru persoana pusa sub interdictie. desfacerea acesteia. Intocmirea si pastrarea registrelor de stare civila. Spre deosebire de modificarea numelui. Ca urmare. cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore. partea a treia. precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil. indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. 84/2001. Le citam pe cele care au legatura cu studiul persoanei fizice: Eliberarea certificatelor de stare civila. in Monitorul Oficial al Romaniei. modificat prin O. Schimbarea numelui de familie-Prin schimbarea numelui de familie se intelege inlocuirea acestuia. Dintre atributiile serviciilor publice 199 . cu un alt nume de familie.G. Reglementarea schimbarii numelui este cuprinsa in Decretul nr. organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de Legea nr. anularea sau reconstituirea actelor de stare civila. desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice.G. cu scopul de a intemeia o familie. Opozitia se face in scris. 975/1968 cu privire la nume. Cererea de schimbare a numelui se publica in extras.

U.:”contractele putere contractante”. certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a intocmirii listelor electorale permanente. le retinem pe urmatoarele: Constituie.:prologarea legala a contractelor de locatiune. temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor.1552 pct. De autoritate de stat. permiselor de conducere. conform comunicarilor primite.judetene. actualizeaza si valorifica registrul judetean de evidenta a persoanei.nr. inspectoratul indeplineste urmatoarele functii: De strategie. administrarii. 72) Obligativitatea contractului între părţile contractante şi principiul relativităţii efectelor contractului.1 C. precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila. obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta. exemplarul doi. -consecintele fortei obligatorii a contractului: partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta. Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale. importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul. Obligativitate si relativitate: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul 200 . respectiv ale municipiului Bucuresti. Tine evidenta si pastreaza registrele de stare civila.969 C.). Functia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a reglementarilor legale in domeniul actualizarii. prevazute de art.G. De sprijin. L112/1995. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu. in cazuri exceptionale.40/1999). si efectueaza mentiuni pe acestea. Exceptii de la principiul fortei obligatorii: incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.art.civ.7. valorificarii. prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora.13 din Ordonanta. Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila. actelor de identitate. modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii. prelungirea efectelor contractelor de inchiriere.O.3 . prin efectul legii(L17/1994. Asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila. Conform art.civ. simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus. Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului.1439 alin. influenta evenimentelor de forta majora ).Este de lege intre prevazut partile in art. De indrumare. efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . mutuus dissensus.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. De reglementare. utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane. De control metodologic a activitatii serviciilor publice comunitare. Principiul obligativitatii legal contractului(pacta facute au sunt servanda).

Solidaritatea poate fi activa sau pasiva. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului. in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). de catre autor. acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit. cu exceptia celor contractate intuituu personae.civ. Exceptii de la principiul relativitatii. precum si fata de succesorii partilor: succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor. Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti . succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane.si art. Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are drept creditorul. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor.care nu au participat la incheierea contractului: cu referire la asumarea de obligatii civile.relativitatii contractului:art.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia. creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. nu exista exceptii de la principiul relativitatii.975 C civ – prin actiunea pauliana.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante). acestea in principiu nu se transmit succesorului. 73) Obligaţiile solidare.1175 –prin actiunea in simulatie. in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.974 C.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate. ca regula generala. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia1 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem. oricare creditor poate 1 201 . Solidaritatea activa-exista mai multi creditori. cu referire la dobandirea de drepturi.

74) Petiţia de ereditate. poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are originea in dreptul roman .De pilda. dovedindu-se ca fratele defunctului a fost astfel exheredat. Ceea ce este specific revendicarii este faptul ca „cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun. Intre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa-si execute partea din obligatie. plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. Prin obiectul sau. Daca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a legatarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal. sustinand ca obiectul petitiei este 202 . refuzand predarea mostenirii. se naste un litigiu prin care legatarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa oblige pe parat sa-i predea mostenirea. Disputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului. admiterea ei rasfrangandu-se si asupra tertilor . dar aplicata in practica judiciara si recunoscuta de doctrina. nereglementata la ora actuala de lege. plata intregii datorii. O astfel de actiune. Solidaritatea inceteaza prin: moartea unui codebitor. Ca efect al deschiderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cujus la mostenitorii sai. predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . Unii. nu mostenitoare ale aceluiasi autor” . cum este cazul cand mostenitorului legal al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului. dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului. Nu toti autorii impartasesc acest punct de vedere. avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral. un frate al defunctului. ci tertului care il detine in prezent. iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit legatar universal un tert. renuntarea totala la solidaritate de catre creditor. care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat. intra in stapanirea mostenirii. Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului.Natura actiunii. stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate. petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare.pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la alegerea sa oricarui creditor. Solidaritatea pasiva-oricare debitor poate fi obligat la plata in intregime a datoriei. Se poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune. singur mostenitor legal al acestuia. Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor litigante.

si doar in acest sens ea este imprescriptibila. pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 30 de ani (art. se pierde prin trecerea a treizeci de ani” . Daca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate. Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia achizitiva (uzucapiunea) in privinta imobilelor. situatie in care. Daca una dintre ele nu a facut-o. petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. Trebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral. Ideea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici. Reclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal. ar trebui conchis ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen. 21 din Decretul nr.n. civ. a carui exercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane. Partile la actiune. Or. daca urmam rationamentul de mai sus. iar altii ca este mixta. n. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intregii mosteniri sau a unei cote-parti din aceasta. majoritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul general de 3 ani .). Or. considera ca actiunea este personala . si alta este exercitarea actiunii in petitie de ereditate. care se aplica doar drepturilor personale. pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cujus.) sau prescriptia extinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate. actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. combinat cu dispozitiile art. calitate care. 1909 C. civ. C. nu mai este de 30 de ani.In realitate insa una este exercitarea dreptului de optiune succesorala -. vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de 6 luni prevazut de art. negandu-si reciproc vocatia succesorala. fara a se observa insa ca acestia au legat prescriptia de „calitatea sa (a reclamantului . Prin urmare.-D. posesia de buna-credinta in privinta bunurilor mobile (art. 700 C. In prezent. termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala (activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. daca este asa. stiut fiind ca singur dreptul de proprietate este imprescriptibil. iar nu in cel general de 3 ani. Raspunsul nu poate fi decat unul -.stabilirea unei calitati a persoanei. Vocatia efectiva la mostenire (patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz. care se prescrie in 6 luni de la data deschiderii mostenirii -. civ. problema care se pune este ce drept real apara aceasta. nicidecum de 3 ani. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.) de succesor chemat la mostenire. dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu. In dreptul nostru. civ. 700 C. indiferent daca 203 . in conformitate cu art. Dreptul de optiune este un drept potestativ. dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . astazi. 700. 1890 C. ci de 6 luni.

ci si prin orice mijloc de proba. Daca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar (legatar). testamentara sau contractuala. Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. Fructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire. Daca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit. se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de reacredinta (a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). legatura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila. opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa. iar dupa aceasta reclamantului. Daca exista mai multi succesori chemati la mostenire in acelasi rang. obligatia de restituire se stinge. exheredat prin instituirea legatarului).vocatia sa este legala. Fiind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului. trebuie sa restituie pretul incasat. iar paratul este fiul legitim al lui de cujus) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin partaj. Unii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii (fie de drept. ceea ce face ca hotararea judecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in expectativa. Dovada calitatii de mostenitor. ci una nascuta in persoana mostenitorului . recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii. In situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine. caruia 204 . problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. nici unul dintre acestia nu are calitatea de a-i reprezenta pe ceilalti. daca le-a instrainat cu titlu oneros. Paratul de rea-credinta. dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa . dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intreg. reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr-o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului (de pilda. iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul (de pilda. fiecare trebuind. fie intrucat au fost trimisi in posesie) . desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota-parte din mostenire . Reclamantul care invoca vocatia sa legala la mostenire trebuie sa dovedeasca legatura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia. sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii . sa actioneze pentru partea sa. in principiu. Divizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor. Raporturile dintre reclamant si parat-Ca urmare a admiterii petitiei de ereditate. ca si cesionarii unor asemenea drepturi . Inactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora. mostenitor nerezervatar. Paratul de bunacredinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau. In timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie. iar paratul este un frate al defunctului. insasi admiterea actiunii echivaland cu trimiterea in posesie. si-a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct. este beneficiarul unui legat universal.

Temperari legale ale regulii nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet-Efectele aplicarii rigide a regulii nemo plus juris… au fost atenuate de legiuitor prin dispozitiile art. Din acest punct de vedere. prin asigurarea increderii in actele juridice translative de proprietate incheiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent (si. Temperarea pe baza principiului error communis facit jusPlecand de la necesitatea de a proteja siguranta dinamica a circuitului juridic civil. conform carora. regula (error communis facit jus -. prin extensie. civ. posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. De asemenea. daca s-ar urma cu rigoare principiul nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi).-D. aparenta creatoare de drept comporta un „risc de subminare a ordinii jurdice” . iar tertii subdobanditori obligati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu rigurozitate unele conditii. Raporturile dintre reclamant si terti Daca paratul mostenitor aparent a incheiat in intervalul de timp de la data deschiderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte juridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. intrucat „organismul juridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de siguranta in absenta carora ar fi distrus. o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului. Fructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data deschiderii mostenirii. daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna-credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului. au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . actele incheiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte. civ.). Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: Sa existe o eroare comuna si invincibila. Cu alte cuvinte. va restitui reclamantului valoarea lor actuala. in profitul echitatii si deasupra dreptului pur” .ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie . n. Intrucat. practica judiciara si doctrina. n. starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept. Exista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept. dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real. 1895 C. „Dreptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma echitatii” . cu totul exceptional. Este vorba de o situatie in care. De pilda. fara indoiala. in materie de bunuri mobile. iar daca acest lucru nu este posibil intrucat lea instrainat sau au pierit fortuit. una din aceste deschideri. un frate 205 .. C) reprezinta una din aceste supape. a oricarui proprietar aparent). problema care se pune este ce soarta vor avea acestea. trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea in care le-a primit. pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi. 1909 C. in materie de imobile. cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori. tertul care a dobandit cu buna-credinta si pe baza unui just titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 10-20 de ani (art. Conditii.

Intrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala (impartasita unanim). „tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate. Avand in vedere consecintele sale. Se impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea (falsa) a situatiei aparente. cunoscand realitatea sau urzind chiar el (sau altul in folosul sau. „toate precautiunile. adica sa fie de buna-credinta. cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . spre deosebire de buna-credinta individuala. nu se prezuma. unicul succesor legal al acestuia. care poate fi chiar de reacredinta.necunoscand totusi efectiv existenta elementului juridic ocult. criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe .al defunctului. nu si la acesta din urma. ci neglijentei sale” . jurisprudenta exclude din campul sau de protectie pe toti cei care. contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea . exheredandu-l pe fratele sau care nu este rezervatar. se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune. „O situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere. sa fie cunoscuta de unele persoane (de pilda. Actul incheiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. trebuind sa fie dovedita de cel care o alega. datorita credintei sale ilegitime in autenticitatea aparentei. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna. impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie legitima. o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l-a instituit ca legatar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie legala la acea mostenire). lucru care se poate face prin orice mijloace de proba . lipsita de orice culpa (neglijenta) din partea sa . in alti termeni. Tertul subdobanditor sa fie de buna-credinta. dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila. dar ulterior se gaseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca legatar universal pe un tert. in definitiv. i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in primire intreaga mostenire. greu de descoperit si evitat. Eroarea comuna se refera la toti cei care s-au aflat sau s-ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent. toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate. Aprecierea erorii comune se face in abstracto. nu si al celor cu titlu gratuit. ci si daca este prezumat a o cunoaste. impartasita public.Eroarea comuna. aplicarea stricta a legii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea regulii de drept este necesara si inevitabila” . In orice caz. Aceasta se explica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu gratuit (donatarul) nu risca nimic prin incheierea contractului. contrazisa de aparenta -. In lipsa. Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. cel mult 206 . dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii. Efectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros. Asa cum s-a subliniat. ci si irezistibila. un soi de „buna-credinta colectiva” . or. avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . toate verificarile apte a confirma existenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. fiind posibil ca realitatea -. nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de ignoranta lor” .

sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii ). plata sa fi fost facuta din eroare Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata. pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune-interese. cel ce a efectuat plata -.putand fiobligat sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in schimb. solvens. accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii. Esenta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar (mostenitorul de drept). starea de fapt prevaland asupra dreptului. Cine poate cere restituirea: solvensul. Intinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea-credinta. acesta din urma va fi obligat sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia. creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate: in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor. Daca sunt intrunite conditiile de mai sus. datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe. principiul error communis… creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor. nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat. iar nu unul derivat . ci direct de la lege (cutuma). indemnizatia echivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor. Intrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit (expropriat) de dreptul sau.Efecte. In prima situatie. Fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. asa cum rezulta chiar din denumirea sa.Conditiile platii nedatorate: prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati. dar care nu era proprietarul bunului. cel ce a primit-o -. el tinde doar sa pastreze un castig (certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o paguba (certat de damno vitando) . actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa. cu care nu a contractat. In aceste conditii. inclusiv adevaratului proprietar . creaza drept. iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea. Eroare comuna. cand plata a fost efectuata pe 207 . este impropriu sa se vorbeasca de „validarea” actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de „opozabilitatea” sau chiar „forta obligatorie” a acestui act fata de adevaratul proprietar . cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava. 75) Plata lucrului nedatorat. fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens.

detentorul precar se deosebeşte de posesor sub aspectul elementului psihologic deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de-a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. Astfel. exercită puterea asupra lucrului în baza unui contract (de deposit. Elementul material. Detenţia precară se deosebeşte de posesie deoarece nu este o stare de fapt (cazul posesiei) ci o stare de drept. de comodat. etc). Cu toate acestea. Natura juridica a platii nedatorate -. 76) Posesia şi efectele sale. Când deţinătorul transmite posesia cu titlu universal dacă succesorul său este de bună credinţă. Când deţinătorul bunului neagă existenţa raportului obligatoriu în baza căruia deţine bunul. adică sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. Detenţiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus tibi habendi. fiecare dintre ei având elementul corpus. Când deţinătorul strămută posesia de la altul printr-un act cu titlu particular. POSESIA – “poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun. comodatarul. atât posesorul cât şi detentorul precar exercită o putere fizică asupra unui lucru. corpus. Din definiţia de mai sus (şi sublinierile noastre) rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic – animus. animus. legea prevede această posibilitate în mod excepţional. locaţiunea. Ea rezultă întotdeauna dintr-un titlu în temeiul căruia detentorul este îndreptăţit să exercite puterea sa asupra unui lucru. Elementul psihologic. începe să posede pentru sine (iar nu ca detentor precar cum era autorul său). constă în intenţia sau voinţa posesorului de-a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. etc. cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. depozitarul.temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate. apare ca o imbogatire fara just temei. Având în vedere asemănările şi deosebirile dintre posesie şi detenţia precară se ridică întrebarea dacă detenţia precară poate fi intervertită (transformată) în posesie. 1857 Cod civil. Răspunsul negativ este dat de prevederile art. etc). 208 . Acest element (corpus) se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le poate încheia cu privire la acel bun (comodatul. Terţul dobânditor. constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire sau folosire. exercitate asupra lucrului. cu intenţia şi voinţa de-a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al altui drept real”. Cu alte cuvinte. dacă este de bună credinţă. In schimb. 1858 Cod civil: Când deţinătorul unui bun dobândeşte de bună credinţă de la o altă persoană (alta decât adevăratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun. Posesia se deosebeşte de detenţia precară deşi se aseamănă printr-un element comun: corpus. în cele patru cazuri limitativ prevăzute de art. locatarul. cărăuşul.

prin furt).1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. adică să aibă anumite calităţi prevăzute de lege. dar îl stăpâneşte sub nume de chiriaş iar nu de proprietar. Acestor calităţi prevăzute de lege. neîntreruptă. comodatarul posedă (folosesc) efectiv bunul respectiv. posesia trebuie să fie şi neechivocă. ea trebuie să fie una utilă. dar pentru ca posesia să producă efectele sale juridice. Potrivit art. locatarul. pentru a fi utilă. In lipsa acestor calităţi. Acest lucru se realizează prin înstrăinarea posesiei sau prin abandon. Astfel. netulburată. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul (cu o singură excepţie: persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu care dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali – minorii prin părinţi). elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat atât personal de către posesor. astfel cum sunt ele enumerate în art. publică şi sub nume de proprietar. Intr-adevăr. Deşi întrunirea cumulativă a celor două elemente este indispensabilă pentru existenţa posesiei. 1847 Cod civil. Astfel. Spre deosebire de dobândire. Este vorba de calitatea posesiei de-a fi “neîntreruptă” şi “sub nume de proprietar”. proprietarul vinde bunul iar cumpărătorul îl închiriază vânzătorului). posesorul se transformă în deţinător precar deoarece el posedă bunul (corpus). care presupune existenţa ambelor elemente. pierderea posesiei are loc prin dispariţia celor două elemente ale sale. el trebuie să fie present direct şi nemijlocit în persoana posesorului. sub nume de proprietar. Examinând calităţile posesiei. cât si printr-un reprezentant al acestuia. Pentru a dovedi existenţa posesiei este necesar a se dovedi existenţa celor două elemente. ci mai milt decât atâta. în absenţa lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. literature juridică şi practica judiciară au statuat că. depozitarul. In această situaţie. art. iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului (ex. proba elementului psihologic este mult mai dificilă. Dobândirea posesiunii are loc prin întrunirea cumulativă a celor două elemente. posesia trebuie să fie: continuă. dar corpus aparţine posesorului deoarece cei ce posedă efectiv sunt doar reprezentanţi ai posesorului. Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesară întrunirea celor două elemente despre care am vorbit mai sus: corpus şi animus. trebuie să admitem că două dintre ele nu reprezintă calităţi ale posesiei. Ca şi în cazul dobândirii.POSESIUNEA se dobândeşte sau se pierde prin întrunirea sau pierderea celor două elemente: corpus şi animus. dedusă din elementul material al posesiei. Nu mai poate fi 209 . acesta fiind un element de natură psihică. în cazul pierderii posesiei aceasta are loc chiar şi în cazul pierderii unuia dintre elemente. In ce priveşte animus. odată cu întreruperea posesiei dispare însăşi posesia. Astfel. 1847 Cod civil. Aceste două “calităţi” ale posesiei sunt în realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece. elementul material se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane (ex. posesia nu poate produce efectele sale juridice. Elementul intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează bunul. De aceea legea instituie o prezumţie legală a existenţei acestui element. Dacă elementul material al posesiei este relativ uşor de dovedit prin price mijloc de probă.

nu are animus domini sau animus sibi habendi. Violenţa-Aşa cum arătam mai sus. Din examinarea textului legal. iar existenţa unor intermitenţe normale nu-i răpeşte posesiei calitatea de-a fi continuă. va trebui să conchidem că posesia. este ca intermitenţele să nu fie anormale. De asemenea. Cu alte cuvinte. posesia ar putea fi tulburată 210 . Folosinţa ce nu se exercită sub nume de proprietar (sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere juridic. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. Vom vorbi astfel de: discontinuitate. iar viciile posesiei reprezintă reversul acestor calităţi. De altfel. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. în art. In măsura în care posesia este afectată de unul sau mai multe vicii. folosirea acestuia de către posesor trebuie să se facăîn mod paşnic. fără violenţă. potrivit lui. ci o detenţie precară. ea se transformă într-o posesie viciată – inaptă a produce efectele juridice prevăzute de lege. ţin de condiţiile climatice normale. menţinută sau conservată în mod paşnic. Drept urmare. trebuie să aibă următoarele calităţi: continuă. In această situaţie. “posesiunea este discontinuăcând posesorul o exercită în mod neregulat. pentru a-şi produce efectele. nu înseamnă că posesia este discontinuă. intrarea în posesia bunului. Faptul că actele de posesie nu se exercită iarna. deci. ea nu mai reprezintă o posesie utilă. Calitatea posesiei de-a fi continuă presupune. 1851 Cod civil. Asfel. Discontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocată de către orice persoană care are interesul să anihileze efectele posesiei şi temporar deoarecedurează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. neviciată. 1850 Cod civil se instituie o prezumţie legală relativă de continuitate. posesia trebuie să fie începută. Dacă intrarea în posesie sau menţinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenţă. violenţă. Textul art. pentru a fi utilă. sub acest aspect. fără violenţă. Singura condiţie. 1851 Cod civil nu este la adăpost de critică deoarece.vorba de o posesie viciată ci de inexistenţa posesiei. deci. o stăpânire continuă asupra bunului. Aceasta fiind situaţia. netulburată. In realitate acest lucru nu este practic posibil. adică netulburată. posesia căreia îi lipseşte una sau mai multe din aceste calităţi este o posesie viciată. pentru a fi utilă. adică cu intermitenţe anormale”. 1848 Cod civil. nu este vorba de o calitate (sau viciu) a posesiei ci de absenţa însăşi a posesiei. publică şi neechivocă. clandestinitate şi echivoc. nu ne mai aflăm în prezenţa unei posesii utile ci a uneia viciate – inapte a produce efectele prevăzute de lege. Viciul care reprezintă reversul acestei calităţi este violenţa – reglementată în art. că nu putem vorbi despre posesie. nu o afectează de viciul discontinuităţii. cel ce foloseşte terenul – păşune – doar în perioada primăvară – toamnă pentru păşunatul animalelor sale exercită o posesiune continuă deoarece intermitenţele sunt normale. Intr-un cuvânt. Potrivit acestui text legal “Posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau în partea adversarului”. una din calităţile cerute posesiei pentru a fi utilă este ca ea să fie paşnică. faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar înseamnă că ne aflăm în prezenţa unei simple detenţii precare. prezumţie care poate fi răsturnată prin proba contrară.

Este îndeobşte cunoscut că exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori existenţei dreptului de proprietate. când posesia de 211 .-Deşi textul legal (art. în secret. în covârşitoarea majoritate a cazurilor posesorul este şi proprietarul bunului.-Art. 1847 Cod civil prevede că posesia trebuie să fie publică. posesorul bunului nu este ţinut. adică să fie exercitată în văzul tuturor. Pe bună dreptate. Clandestinitatea. într-o asemenea situaţie nu se poate şti cu certitudine că respectivul coproprietar a făcut aceste acte cu voinţa de-a se comporta ca proprietar exclusiv sau. Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. în calitatea sa de titular al unei cote-părţi din dreptul de proprietate. Drept urmare. iar posesia echivocă nu a fost considerată una utilă.atât prin violenţă activă cât şi prin acte de tulburare posesivă săvârşite de către posesor în apărarea posesiei sale. beneficiind de această prezumţie legală. Deoarece. fără ca această posesie să fie cunoscută. Posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional animus domini sau animus sibi habendi. aptă a produce consecinţe juridice. orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. Echivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de către ceilalţi coproprietari şi temporar în sensul că posesia devine utilă în momentul în care posesorul demonstrează că acţionează animus domini sau animus sibi habendi. Deşi constituie o stare de fapt. pur şi simplu. în situaţia în care unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. Clandestinitatea este unul din viciile posesiei. în caz de litigiu. ar fi cazul în care victima. Echivocul. importante efecte juridice. nu constituie viciu al posesiei. până la proba contrară. când este tulburat în posesie de către un terţ. Aceeaşi posesie echivocă există şi în cadrul coproprietăţii. posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care îl posedă. Ea este absolută în materie mobiliară. soluţia contrară ar fi injustă şi inechitabilă deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinţele dăunătoare ale unor fapte săvârşite de către o altă persoană. Această prezumţie poate fi absolută sau relativă. Prin asemănare. Intr-adevăr. Astfel: Posesia crează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului.Prin urmare. nu ar avea dreptul la legitimă apărare. în penal. în literatura juridică s-a decis că – contrar textului legal – violenţa pasivă din partea posesorului. Reversul acestei calităţi îl reprezintă clandestinitatea. viciu în prezenţa căruia posesia nu este utilă şi nu poate produce efecte juridice. posesia crează o aparenţă a dreptului. iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie. potrivit legii civile. posesia generează. Acest viciu al posesiei este reglementat în art. distinctă. 1847 Cod civil) nu enumeră neechivocul printe calităţile posesiei. 1852 Cod civil care precizează că” Posesia este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a o putea să o cunoască”. adică exercitarea posesiei pe ascuns. să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. echivocul a fost considerat drept viciu al posesiei în practica judiciară. In adevăr. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar.

Chiar mai mult. până la plata acestor cheltuieli. această prezumţie fiind absolută (”juris et de jure”). proprietarul este dator să-i restituie posesorului de rea-credinţă cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru producerea sau obţinerea fructelor. In sfârşit. ca atare are dreptul de-a percepe fructele. De la această regulă există o singură excepţie: posesorul de bună-credinţă a unui bun frugifer obiect al dreptului de proprietate publică nu este îndreptăţit să perceapă fructele. posesorul încetează de-a fi de bună-credinţă în momentul în care viciile titlului său îi sunt cunoscute. Cu alte cuvinte. 487 Cod civil. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. Buna lui credinţă este prezumată potrivit art. toate fructele percepute (sau c/valoarea lor) precum şi fructele nepercepute. împreună cu bunul. industriale şi civile. Prin urmare. posesorul de bună-credinţă a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia. In măsura în care le-a consumat. în cele ce urmează vom examina posesia ca mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. Prezumţia de proprietate încetează în toate cazurile când se face dovada că posesorul este de rea credinţă. el este considerat de bunăcredinţă şi. din moment ce posesorul prezintă titlul pe care se întemeiază posesia sa (ex: contractul de vânzare-cumpărare ale cărui vicii le ignoră).bună-credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. dacă nu cumva cel mai important efect. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui 212 . percepute sau nepercepute. Din acest moment. în această ultimă situaţie. toate fructele produse. este posesor de bună-credinţă cel ce “posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. 486 Cod civil. posesorul de bună-credinţă are dreptul să perceapă fructele dacă posesia sa se întemeiază pe un titlu a cărui vicii nu-i sunt cunoscute. Dreptul de a culege fructele constituie un element al atributului de folosinţă ce intră în alcătuirea conţinutului juridic al dreptului de proprietate. El este obligat să restituie. posesorul de bună-credinţă este îndatorat să achite c/valoarea fructelor consummate. Aşa fiind. posesorul are dreptul de retenţie asupra fructelor (în limita cheltuielilor). dar nu în ultimul rând. De la regula potrivit căreia fructele aparţin proprietarului există o singură excepţie reglementată de art. 483 Cod civil. Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. In conformitate cu prevederile art. adică nu poate fi răsturnată prin proba contrară. Fructele pot fi naturale. Fructele reprezintă produsele periodice ale unui bun prin a căror percepere (obţinere) nu se alterează sau consumă substanţa bunului respective. Cu alte cuvinte. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. După ce am analizat – ca efecte ale posesiei – prezumţia de proprietate şi dreptul de-a percepe fructele. Evident. 485 Cod civil care prevede că posesorul de bunăcredinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă.Potrivit art. fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer. posesia are ca efect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă). 2 Cod civil. 1899 al. Potrivit art. odată cu bunul.

ci si implicita. chemandu-le la mostenire in ordinea acestora. este posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . mostenitor din clasa a doua. Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa prioritara (descendentii sau parintii defunctului). De aceea. Dupa un autor. nepotul de fiu al defunctului. uneori. Principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula. iar nu ca mostenitori legali. iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. conform dispozitiilor art. cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. de exemplu. in timp ce mostenitorii din clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii (cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. 1 din Legea nr. dar nici nu este inlaturat 213 . Cand exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite. neputand fi exheredati in totalitate. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa. desi acesta din urma este ruda de gradul intai. El nici nu inlatura. Astfel. legea stabileste o anumita ordine concreta de chemare la mostenire pe baza a trei principii generale. succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o rezerva si o cotitate disponibila). daca exista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni. acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. Asadar. ruda de gradul doi. mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari. 77) Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii Clasele de mostenitori si gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor chemate de lege la mostenire. 319/1944. sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de legatari. c’est disposer” sau „exhéréder. posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare exclusa. Prin derogare de la aceasta regula. inlatura de la mostenire pe tatal defunctului. Asa. fiecare dintre acestea cunoscand unele exceptii. care vor beneficia de rezerva. Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori. Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa. Exceptia. c’est instituer”. Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni. conform principiului „exclure. iar nu legala .drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul. pentru chemarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei. mostenitor facand parte din clasa intai. dintre persoanele cu vocatie legala. iar nu de legatari.

inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului. 671 si 673 C.674 C.. tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna. cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au aceeasi parinti. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul proximitatii gradului de rudenie. daca la mostenire vin trei fii ai defunctului. Exceptia. civ. fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai. 674 si 675 C. rude de gradul intai. De exemplu. deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte (art. civ. unchiul defunctului. trei (nepotii de frate ai defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului). mostenirea se imparte pe capete. 214 . acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale.). Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de mostenitori. de exemplu. conform dispozitiilor art. ruda de gradul intai. In cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul. civ. dupa caz). frate al unuia dintre parintii acestuia. 670. ruda de gradul trei.) . dar la mostenirea legala a acestuia nu vor veni amandoi. Tot astfel. Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad-Regula. si anume. reprezentarea succesorala. in cadrul aceleiasi clase. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa-Regula. 669. in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii. numai fratii buni cu defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna. iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate din mostenire. care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. ruda de gradul patru. Asa. parintii defunctului. ci doar fiul defunctului. conform caruia. pe care o impart intre ei in parti egale. fratii consangvini (care au comun doar tatal. Exceptii. adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia. desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. mamele fiind diferite) si uterini (care au comuna doar mama. 78) Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă. ruda de gradul doi. care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului). situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii. vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in grad mai indepartat.de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. De la acest principiu exista o exceptie. cat si materna.

rezulta expres cele trei caractere juridice si anume: Caracterul inalienabil. imprescriptibile si insesizabile". Constitutia in art. coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii. proprietate. 478 enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public. Dreptul national Legislativ. bunurile din domeniul 215 . concesionare sau inchiriate. asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului Constitutie. Deosebit fata de cele proprietate privata. 21 din Legea 15/1991 foloseste sintagma "Sector public si privat". in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice. Acest caracter este subliniat si de textul constitutional. santul comun. 2 Cod civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele. 477.Coproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. in acelasi sens. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii: sa nu aduca atingere drepturilor celorlalti coproprietari si sa exercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. Art. Cazuri: coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate-poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati. prevederea constitutionala permite ca. publica este dreptul exercita real care apartine de statutului si unitatilor administrativ teritoriale. Coproprietarii au obligatia de a intretine bunul comun. coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri-art. din Legea 69/1991. privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. Art. art. Articolele 476. Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. 5 alineatul 2 din Legea 18/1991 prevede ca "terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil"91. 4 din Legea 18/1991 prevede ca terenurile "pot apartine domeniului public sau domeniului privat". Din text. CARACTERELE JURIDICE ALE PROPRIETATII PUBLICE Articolul 74 alineatul 1. de sau proprietate local. 135 alin. Desi sunt inalienabile. prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. 5 prevazand ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". art. civil si proprietatea reglementata Codul o serie de legi speciale. Bunurile care formează obiectul proprietăţii publice. 475 alin. 79) Proprietatea publică. Art.135 alineat 3 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. gardul comun.590-609-Cod civil: zidul comun.

nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. piete. presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana. 80) Publicitatea imobiliară. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. Articolul 1844 Cod civil dispune ca. prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Articolul 5 alineat 2 din Legea 18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil. in aceeasi masura. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor (parcuri. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. din Constitutie. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta 216 . sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. marea tetirotiala. financiare speciale. consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. Potrivit criteriului importantei sociale. pot fi concesionate. cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat. atat datoriile sale. OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Spre deosebire de proprietatea privata. dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. De asemenea. Principiile noilor cărţi funciare. plajele. teatre. Dimpotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile. ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. republicată. Caracterul imprescriptibil.public nu pot fi niciodata insa instrainate. caile de comunicatii. statului fiindu-i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public. Caracterul insesizabil. spatiul aerian. închiriate sau date în loca?ie de gestiune. prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci. domeniul public poate fi de interes national. bogatiile de orice natura ale subsolului. intrucat statul este intotdeauna solvabil. 7/1996. atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. oraselor. Noile cărţi funciare reglementate de Legea nr. Articolul 135 alineat 4. prin licita?ie publica. sunt scoase in afara de comert". municipiilor sau judetelor. biblioteci). muzee. resursele stabilite de lege. sau de interes local. cat si ale unitatilor administrativ-teritoriale se platesc ori se lichideaza prin aplicarea unor norme Bunurile din aceasta categorie. cand proprietatea apartine comunelor. nefiind aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita.

daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. intabularea sau radierea dreptului real. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. daca notarea. de buna-credinta. actiunea in prestatie tabulara se respinge. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. de bunacredinta. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. precum si impotriva succesorilor sai. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. operatiunea rectificarii se face. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. Inscrierile sunt 217 . la cerere.obligatie. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. pentru ca aceasta sa dispuna. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. actul juridic cu data certa. dreptul a fost gresit calificat. prin hotarare. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. daca prin isncriere. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. faptului sau raportului juridic notat. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. indiferent din ce cauza.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. In urma admiterii actiunii. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare.

Intabularea este o inscriere definitiva. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Principiul relativitatii inseamna ca inscrierile se pot face in principiu numai cu acordul titularului. notarea . Exceptii: cazul drepturilor reale care sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. Principiul fortei probante a inscrierilor de drepturi reale: daca in cartea funciara s-a inscris un 218 . Ea are efect constitutiv de drepturi.de trei feluri: intabularea. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. Actul juridic trebuie dovedit prin inscris original. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. indica numele partilor. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. este insotit de o traducere legalizata daca actul nu este intocmit in limba romana. Principiul disponibilitatii-orice insriere se poate face numai la cererea persoanei indreptatite sau a reprezentatului acestuia. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale.1inscrierile in carte funciara isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terti de la data inregistrarii cererilor. Daca inscrierea provizorie este justificata.27 al. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. Principiul prioritatiiinscrierile in carte funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Principiul legalitatii-legalitatea formala inseamna ca registratorul de carte funciara poate sa incuviinteze numai inscrierea actelor si faptelor juridice permise de lege care indeplinesc urmatoarele conditii: este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. Inscrierea unui drept in carte funciara se poate face numai impotriva celui care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta sau impotriva celuia care inainte de a fi inscris si-a grevat dreptul daca ambele inscrieri se cer deodata. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. Integralitatea inscrierii drepturilor reale imobiliare se realizeaza in doua scopuri diferite: drepturile dobandite intre parti ca neopozabile se inscriu in vederea opozabilitatii fata de terti. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. Principiul publicitatii integrale a drepturilor reale si a opozabilitatii insrierilor in carte funciara-art. iar drepturile dobandite ca opozabile tertilor se inscriu pentru ca titularii lor sa le poata transmite. individualizeaza imobilul printr-un indicator unic. este insotit de o copie a extrasului de carte funciara. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. constituie. inscrierea provizorie.

Sunt supuse raportului nu numai donatiile in plina proprietate. De asemenea. ca atare. discretie. asupra rezervei celui gratificat. dandu-i posibilitatea de a economisi sumele necesare pentru inceperea acelei activitati si beneficiind de clientela sa. precum si pentru plata datoriilor personale ale succesibilului. reprezinta totusi o liberalitate supusa raportului . pentru procurarea unei cariere sau profesii .. 845 C. al donatiei indirecte sau al donatiei deghizate sub forma unui act oneros nu se poate trage concluzia dispensei de raport. este indiferent daca donatia a fost incheiata in forma autentica ori sub forma darului manual. 846 C. daca este. chiar daca nu constituie o insaracire a dispunatorului si. uzufructul avand o valoare patrimoniala . daca un drept s-a radiat din carte funciara se prezuma ca acel drept nu exista. civ. constituie obiect al raportului „donatia in posesiune” constand in 219 . Art. fie in renuntarea la un uzufruct in favoarea acestuia. raportul se va face la valoarea diferentei dintre pretul imobilului la data partajului si anuitatile efectiv platite diminuate cu veniturile imobilului intre data deschiderii mostenirii si data partajului. este ca toate donatiile sunt supuse raportului. alegerea acestor forme putand fi inspirata de consideratii diverse (fiscale. a donatiei indirecte sau deghizate. 758 C. care se refera la instrainarea facuta in favoarea unui descendent cu sarcina dreptului de uzufruct sau a unei rente viagere (supra nr. nu este o donatie propriu-zisa.). civ.). admitandu-se contrar dispozitiilor art. dar numai in masura in care ceea ce recompenseaza sau sarcina raman inferioare valorii bunului donat si doar in masura emolumentului gratuit care ramane De pilda.drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista. ci si cele care au ca obiect un alt avantaj procurat donatarului. De asemnea. fie acestea directe sau indirecte. In acest caz. precizeaza ca sunt supuse raportului cheltuielile facute de defunct pentru asigurarea dotei fiicelor . Din simplul fapt ca o donatie imbraca forma darului manual. 81) Raportul donaţiilor. Singura donatie deghizata care este preciputara prin ea insasi este cea prevazuta la art. aceasta trebuie sa rezulte neindoielnic din circumstantele de fapt care trebuie bine circumscrise . Sunt astfel supuse raportului donatiile care constau fie in constituirea unui drept de uzufruct in favoarea unui succesibil. civ. celeritate etc. Avantajul profesional patrimonial indirect constand in conferirea de catre defunct dintre succesibilii sai a posibilitatii de a-i continua activitatea profesionala. Donatiile remuneratorii sau cele cu sarcini sunt si ele supuse raportului ca orice donatii. nu mai putin insa. Principiul care se desprinde din dispozitiile art. 430 si urmat. indiferent care ar fi acesta. civ. 751 C. chiar textul legii precizeaza ca liberalitatea prezumata irefragabil se va imputa asupra cotitatii disponibile si numai excedentul. in cazul donatiei unui imobil cu sarcina unei rente viagere. ca vointa de a acorda dispensa de raport poate fi si tacita.

Dispensa de raport functioneaza fara nici un fel de conditionare. permit concluzia ca nu ne aflam in prezenta 220 . banchet.. Avand in vedere prevederile art. civ. (supra nr. ci doar al primelor platite in timpul vietii de dispunator. dispozitii care nu mai au astazi aplicare. fiind cazute in desuetudine. daca am rationa in termenii „ce nu este supus raportului. Caracterul de dar uzual trebuie sa se aprecieze in functie de momentul donatiei si de averea donatorului.. civ. care. care renuntand la mostenire este considerat strain de aceasta. caz in care donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile. Este vorba de dispensele de raport prevazute la art. pentru rest fiind supuse reductiunii. deplasari etc. ori daca cel intretinut a avut sau nu mijloace proprii . Intra sub incidenta dispensei de raport si cheltuielile facute pentru intretinerea succesibilului internat intr-un azil. In afara donatiilor exceptate de la raport prin vointa dispunatorului . ca si concesiunea gratuita a dreptului de a incasa chiria unui bun inchiriat de dispunator unui tert . 669). inclusiv universitare ) in vederea dobandirii cunostintelor teoretice si practice pentru exercitarea unei profesii. este liberalitate preciputara (scutita de raport)”. care sunt supuse raportului conform dispozitiilor art. fiind indiferent daca cheltuielile se fac in temeiul obligatiei legale de intretinere sau inafara acestora. exista donatii exceptate de la raport prin vointa legii. care includ platile pentru toalete. civ. caci asa cum cu deosebita patrundere si forta de convingere a remarcat un autor. achizitionarea cartilor sau instrumenteleor necesare. care nu a figurat niciodata in patrimoniul asiguratului. „aceste exceptii se explica prin multiple consideratii. 759 C. a unei aniversari etc. 759 C. Potrivit dispozitiilor art. ci se refera la cheltuielile facute pentru studii (oricare ar fi nivelul acestora.am putea crede ca reprezinta daruri preciputare care s-ar imputa asupra cotitatii disponibile. In cazul asigurarilor de viata. indiferent cat a sporit aceasta in timp .conferirea folosintei gratuite a unei locuinte pe timpul vietii dispunatorului cu intentia de a gratifica pe unii succesibili . 752 C. practica judiciara si doctrina i-au dat o interpretare extensiva. care produc efecte in limitele cotitatii disponibile. sau prin vointa donatarului... ospiciu etc. nu de valoarea bunului donat la data partajului. cum sunt cele facute cu ocazia botezului unui copil. civ. succesibilul beneficiar al acestora nu datoreaza raportul capitalului asigurat. reunite. cheltuielile pentru educatie si invatatura. fiind supusa reductiunii daca trece peeste limitele acesteia (art. incluzand si alte daruri. Concluzia ar fi insa una pripita. 758 C. Desi textul de lege se referea doar la darurile de nunta. a zilei de nastere. cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte necesare la intrarea in armata. 759 si 762 C. darurile uzuale. fara insa ca obligatia de raport sa poata trece peste capitalului primit . care se refera la cheltuielile mentionate mai sus ca fiind din categoria celor care „nu sunt supuse raportului”. Acestea nu se confunda cu cheltuielile pentru procurarea unei caiere. cheltuielile de nunta. plata deplasarilor in tara sau strainatate etc. sunt scutite de raport donatiile care se refera la: cheltuielile pentru hrana si intretinere.ceremonia religoasa.). Este vorba de plata taxelor de studii. civ. neputand fi excesive.

esenta actului este partajului. in timp ce donatia este doar mijlocul prin care aceasta se realizeaza sau. texte care instituie tototdată . nu si in continut. In cazul donatiei-partaj finalitatea este cea a partajului. sunt preciputare. Este o exceptie de la regula potrivit careia accesoriul urmeaza soarta juridica a principalului. solutia izvoraste din favoarea legii in temeiul faptului ca „viata si educatia sunt valori in afara patrimoniului” de care nu trebuie sa se tina seama la lichidarea patrimoniului succesoral . Din analiza textelor legale. acest 221 .. in timp ce donatia-partaj este partajul insusi facut cu anticipatie de dispunator. donatarul nu este tinut la raport in privinta fructelor si veniturilor bunurilor raportabile percepute inaintea deschiderii mostenirii.Donatia-partaj (infra nr 752 si urmat. De la data deschiderii succesiunii.unor veritabile donatii (s. Răspunderea civilă pentru fapta proprie este reglementată de art. n. elementul intentional (animus donandi) fiind incert intrucat aceste cheltuieli sunt mai degraba expresia „unei datorii familiale sau sociale”. Clauza contractuala prin care donatorul si donatarul ar stabili ca acestea sunt si ele raportabile este nula intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit de lege . Este exclus ca o asemenea donatie sa realizeze ceea ce realizeaza donatiile obisnuite. Donatia-partaj nu este donatie decat in forma. fructele si veniturile bunului donat trebuie aduse de donatar la masa de impartit. fiind vorba de un legat. iar donatia doar forma pe care acesta il imbraca. iar insaracirea „donatorului” este indoielnica . Acestea. imbogatirea „donatarului” este dificil de stabilit. conform principiului fructus augent hereditatem (supra nr. literatura şi jurisprudenţa au dedus existenţa următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: prejudiciul. principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită. 82) Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. Conform dispozitiilor art. adica de o liberalitate preciputara (care se imputa asupra cotitatii disponibile). care este o operatiune preliminara partajului facuta in scopul constituirii masei partajabile. ci ca o consecinta a starii de indiviziune care se naste de la aceasta data intre comostenitorii defunctului. dar nu ca obligatie de raport. 998-999 Cod civil. spre deosebire de bunul principal care le produce. Solutia isi are explicatia in faptul ca insasi ratiunea de a fi a acestor donatii este ca donatarul sa se bucure anticipat de folosinta bunului donat. fapta ilicită. -. altfel spus. C. 654). culpa (sau greşeala ori vinovăţia) autorului faptei ilicite. 762 C. In schimb. civ. raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. D. Dincolo de aspectele juridice si de dificultatile insurmontabile de calcul. clauza prin care donatarul este scutit de aducerea la masa partajabila a fructelor si veniturilor pe care bunul le va produce dupa deschiderea succesiunii si pana la partaj este valabila .)”. si anume un avans in contul mostenirii.) este incompatibila prin natura ei cu raportul.

cum sunt moartea. atingerile aduse onoarei sau cinstei unei persoane etc.ultim element integrând şi capacitatea delictuală.). toate având un caracter obiectiv. După criteriul previzibilităţii: prejudicii previzibile (care au putut fi prevăzute în momentul săvârşirii faptei ilicite) sau imprevizibile (care nu puteau fi prevăzute la data săvârşirii faptei ilicite). Prejudiciul reprezintă condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile şi dă măsura. demnitatea. dreptul la integritate fizică. In consecinţă. Prejudiciul trebuie să fie urmarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. întinderea. acestei răspunderi. sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită. Conform art. faptei ilicite şi raportului de cauzalitate.-In toate cazurile de încălcare a unui drept subiectiv (cum sunt dreptul de proprietate. cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute. dreptul de întreţinere. efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane. atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane care se cheamă prejudiciu de agrement etc. După criteriul personalităţii: prejudicii cauzate direct persoanei umane şi prejudicii cauzate bunurilor sale. Astfel. prejudicii cauzate personalităţii afective (durerile psihice determinate de moartea unei rude apropiate. care se cheamă şi pretium affectionis). pentru dovada acestui element se recurge la prezumţiile simple. moartea unui animal etc. 1169 Cod civil. pierderea sau restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii care se cheamă prejudiciu de agrement. cum ar fi distrugerea unui bun).. Prejudiciile cauzate persoanei umane se subclasifică astfel: prejudicii cauzate personalităţii fizice sau prejudicii corporale (care rezultă din prejudiciile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale şi pot consta în dureri fizice – a căror reparare se numeşte pretium doloris. In planul dreptului civil existenţa prejudiciului este indispensabilă pentru angajarea răspunderii delictuale. Prin prejudiciu se înţeleg rezultatele dăunătoare de natură patrimonială sau extrapatrimonială.).). De regulă. numele etc. onoare sau demnitate). prejudicii cauzate personalităţii sociale (care constau în consecinţele încălcării unor drepturi personale nepatrimoniale precum onoarea. Proba culpei este mai dificil de realizat. După momentul producerii lor: prejudicii instantanee (care se produc dintr-o dată) şi prejudcii succesive (care se produc continuu sau într-o perioadă îndelungată de timp). prejudicii nepatrimoniale (acelea care nu au conţinut economic. răspunderea poate fi angajată pe temei delictual dacă a fost cauzat un prejudiciu. deduse din existenţa celorlalte condiţii ale răspunderii. Clasificări ale prejudiciilor: După criteriul economic: prejudicii patrimoniale (acelea care au un conţinut economic şi pot fi evalute pecuniar. reputaţia. Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului. In literatura de specialitate s-a pus însă întrebarea dacă răspunderea ar putea fi angajată şi atunci când 222 . în planul dreptului civil nu are nici o relevanţă dacă nu a creat un prejudiciu. oricât de condamanbilă ar fi fapta ilicită din punct de vedere moral sau oricât de gravă ar fi sub aspectul penal. neputând fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcările drepturilor personale fără conţinut conomic.

31/1954) . dar condiţionat de două elemente: a. s-a considerat că este inadmisibilă acordarea de despăgubiri pentru prejudicii de ordin moral. 54-55 din Decretul nr. In ce priveşte cuantumul acestor despăgubiri. In cazul în care prejudiciul a fost deja raparat. neîndoielnică şi totodată poate fi evaluat în prezent. problema rămâne nerezolvată şi este lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată. Prejudiciul patrimonial. întreţinătorul fiind victima unui accident. După 22 decembrie 1989. Prin faptă ilicită se înţelege acţiunea sau inacţiunea care 223 . Problema reparării prejudiciilor extrapatrimoniale sau a daunelor morale-Posibilitatea reparării acestor prejudicii prin mijloace nepatrimoniale a fost unanim recunoscută chiar şi în perioada regimului comunist când a făcut obiectul unor reglementări specifice (art. Pentru a obţine repararea prejudiciul este necesar ca acesta să îndeplinească anumite condiţii: Prejudiciul să fie cert. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani cu intenţia de a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat victimei. minorului aflat în întreţinerea de fapt a unei rude care nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de acesta. astfel încât victima nu va mai putea cere autorului faptei ilicite repararea prejudiciului. cu intenţia de a face o liberalitate. prejudiciul viitor şi nesigur sau prejudiciul eventual au un caracter incert. suma de bani plătită de acesta are caracterul unei despăgubiri. această sumă de bani nu are caracterul unei despăgubiri iar victima se va putea îndrepta împotriva autorului prejudiciului pentru angajarea răspunderii sale. adică prin despăgubiri băneşti. Pentru a se stabili caracterul reparat sau nereparat al prejudiciului. practica judiciară. Au acest caracter prejudiciile actuale şi cele viitoare şi sigure. să fie vorba de vătămarea unui interes licit şi moral. Practica judiciară a acordat în aceste condiţii despăgubiri concubinei aflate în întreţinerea unei persoane decedate în urma unui accident. Un prejudiciu are acest caracter atunci când existenţa lui este sigură. situaţia de fapt să fi avut caracter de stabilitate şi b. Răspunsul a fost afirmativ. 998 şi 999 nu disting între natura prejudiciului. legislaţia în materie şi desigur doctrina au revenit la teza tradiţională a admiterii posibilităţii reparării daunelor morale prin despăgubiri băneşti. este necesar să distingem între următoarele ipoteze: atunci când persoana prejudiciată primeşte reparaţia integrală a prejudiciului de la una din persoanele obligate solidar sau in solidum la reparaţie. VII a plenului fostului Tribunal Suprem) şi Revoluţia din decembrie 1989. Intr-o primă etapă (de la adoptarea Codului civil şi până în anul 1952) s-a considerat că este posibilă repararea daunelor morale prin despăgubiri băneşti. întrucât art. dreptul de creanţă se stinge prin executare. răspunderea civilă încetează.prejudiciul ar fi fost cauzat prin vătămarea unor simple interese rezultate dintr-o stare de fapt şi care nu corespund unor drepturi subiective. Prejudiciul să fie nereparat . Ulterior. Intrebarea care se pune însă în legătură cu daunele morale este aceea dacă ele pot fi reparate pe cale patrimonială. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani. între anul 1952 (data apariţiei Deciziei de îndrumare nr.

Stabilirea raportului de cauzalitate este în multe situaţii uşor de realizat. 998-999 Cod civil se deduce că există o culpă intenţională şi una neintenţională. neiîndeplinirea acesteia reprezintă o faptă ilicită. Alteori stabilirea raportului de cauzalitate este dificilă datorită complexului de împrejurări (condiţii şi cauze) care pot contribui la producerea prejudiciului. o faptă este ilicită atunci când este contrară legii sau regulilor de convieţuire socială. Când normele legale impun unei persoane să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune. care constă în reprezentarea în conştiinţa omului a semnificaţiei sociale a faptei sale şi în prevederea sau cel puţin în posibilitatea de prevedere a urmărilor faptei pe care o săvârşeşte sau urmează să o săvârşească. Elementele culpei se consideră că sunt: un element intelectiv. iar procesul deliberativ trebuie să aibă loc în condiţii libere. cum ar fi răspunderea pentru lucruri. Conţinutul faptelor ilicite. un element volitiv. reprezintă obiectivarea unui element psihic. având ca efect încălcarea drepturilor subiective sau cel puţin a intereselor altuia. în care se concretizează procesul psihic de deliberare şi de luare a unei hotărâri cu privire la conduita pe care o va avea acea persoană. domeniul specific culpei este cel al răspunderii subiective pentru fapta proprie. care constă într-o omisiune. Textele art. Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite: are caracter obiectiv. atunci putem reţine că formele culpei sunt următoarele: dolul direct sau intenţia directă. Dacă ne raportăm şi la prevederile art. lovirea unei persoane etc. condiţia culpei poate să lipsească în cazurile de răspundere obiectivă.: sustragerea. Ilicitul civil. 998-999 Cod civil instituie principiul răspunderii bazată pe culpa. dar totodată şi criteriul în funcţie de care se determină întinderea reparaţiei datorate victimei. 19 din Codul penal. este contrară ordinii sociale. Abuzul de drept constă în exercitarea unui drept subiectiv prin deturnarea sa de la scopul pentru care este recunoscut şi protejat şi reprezintă o sursă de răspundere civilă dacă a generat un prejudiciu. presupunând posibilitatea de a alege între licit şi ilicit.). adică în acţiuni prin care se încalcă drepturile subiective sau interesele legitime ale altei persoane (ex. In cazul răspunderii subiective. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. subectiv. Pentru determinarea acestora s-au propus mai multe sisteme. legătura dintre faptă ilicită şi prejudiciu fiind evidentă. interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau moralei. Culpa – condiţie a răspundeii delictuale. Din analiza art. Cu toate acestea.are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. procesul volitiv are două faze: deliberarea şi decizia. elementul culpă este indispensabil pentru ca victima să poată pretinde de la autorul faptei ilicite repararea prejudiciului. Formele culpei. Aşadar. Definiţia şi elementele culpei. De regulă fapta ilicită constă în fapte de comisiune. culpa presupune un anumit nivel de cunoaştere a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor eventuale ale acestora. Culpa este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite şi păgubitoare faţă de fapta respectivă şi faţă de urmările acestei fapte. deteriorarea unui distrugerea unui bun. 224 . In cazul răspunderii civile.

deşi trebuia şi putea să le prevadă. adică acea culpă pe care nu ar fi săvârşit-o un “bun părinte de familie”. adică cel mai diligentă persoană. prevede consecinţele ei.existentă atunci când autorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale şi totodată prevede şi doreşte producerea consecinţelor sale. dolul indirect sau intenţia indirectă. In consecinţă. adică aceea care ar fi putut fi evitată numai de un excelent părinte de familie. Prin excepţie. acceptă posibilitatea producerii lor. textul instituie o prezumţie relativă a lipsei de discernământ pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani şi una relativă a existenţei sale pentru persoanele care au depăşit această vârstă. la persoanele cu capacitate delictuală. culpa foarte uşoară (culpa levissima). imprudenţa. Este posibil şi ca lipsa discernământului să se datoreze unei situaţii accidentale. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru faptele lor ilicite decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ. Distincţia între diversele forme ale culpei nu are nici o semnificaţie în planul răspunderii delictuale. forma culpei are semnificaţie în situaţia în care la producerea prejudiciului au contribuit mai multe persoane. cel puţin prezumtiv. culpa uşoară (culpa levis). Pentru existenţa culpei este necesară existenţa discernământului. în cazul în care părţile unui contract convin asupra unor clauze de nerăspundere definite în funcţie de gradul culpei. sperând. Nici gradele culpei nu au importanţă în privinţa antrenării răspunderii civile decât în situaţii de excepţie (ex. Stabilirea culpei. Capacitatea delictuală. existentă când făptuitorul prevede caracterul antisocial al faptei sale. 3 din Decretul nr. astfel încât la desocotirea între debitori. cum ar fi beţia sau hipnoza. adică un om cu o diligenţă normală. Uneori. 32/1954. Gradele culpei. pentru a stabili întinderea reparaţiei prejudiciului în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat din culpa comună a făptuitorului şi a victimei). că ele nu se vor produce.. Capacitatea delictuală este capacitatea de a răspunde pentru faptele juridice ilicite şi nu se confundă cu capacitatea de exerciţiu care se referă la încheierea de acte juridice. când făptuitorul nu îşi dă sema de caracterul antisocial al faptei şi nu prevede consecinţele acesteia. adică acea culpă de care nu s-ar putea face vinovat nici omul cel mai mărginit. stabilirea culpei nu este o chestiune dificilă şi se poate deduce cu uşurinţă din existenţa celorlalte elemente ale răspunderii. în mod uşuratic. In aceste cazuri autorul poate fi exonerat de răsoundere dacă acea stare de lipsă a 225 . solidaritatea acestora nu se mai menţine. Criterii. prevede consecinţele acesteia şi cu toate că nu le urmăreşte. repararea prejudiciului nedepinzând de forma culpei şi nici de gravitatea acesteia. neglijenţa. Conform art. când făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale. prima categorie fiind asimilată minorilor sub 14 ani iar cealeilalte i se aplică una din cele două prezumţii. Discernământul este prezent. In dreptul civil civil se face distincţie între: culpa gravă (culpa lata). pe care nu le acceptă. se va ţine seama de contribuţia fiecăruia la producerea prejudiciului. 25 alin. după cum autorul a împlinit sau nu 14 ani. In ce priveşte bolnavii psihic trebuie să se distingă între bolnavii puşi sub interdicţie şi cei nepuşi sub interdicţie. După repararea prejudiciului.

).civ. teoria garantiei.1000 alin. teoria riscului. in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei. Fundamentarea raspunderii -In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere. in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa.). prejudiciul. Conditiile speciale -Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.discernământului nu şi-a cauzat-o el însuşi. teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului. victima nu va putea obţine obligarea autorului prejudiciului la repararea acestuia.998-999 C. 84) Răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori. 226 . Din acest motiv.1000 alin. Consideram ca.civ. fie de la comitent si prepus.998-999 C. exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde. cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei. in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti. fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente. În cazul lipsei capacităţii delictuale.1000 alin. Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art. cat si teorii grefate pe risc. b.civ. raportul de cauzalitate si vina prepusului. Ultima cerinta a generat controverse. in solidar (art.3 C. s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte. in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen. raspund solidar cu prepusii lor. 83) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. în jurisprudenţa relativ recentă s-a decis. atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia. servitorii fiind. acela de comitent.3 coroborat cu art.civ. prepusi. Cu toate acestea. Conditiile generale-Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului. practica a statuat ca toti ceilalti comitenti. dovada culpei prepusului este absolut necesara.3 C. Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate. de fapt.). cu exceptia comitentului prejudiciat. teoria prezumtiei de culpa a comitentului. pentru raţiuni de echitate. fie de la prepus (art. că este posibilă obligarea autorului la repararea prejudiciului dacă acesta are posibilitatea materială să facă aceasta şi dacă nu există nici o altă posibilitate de reparare a prejudicului. In formularea art.

Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile caizate de copiii lor minori îşi are fundamentul în textul art. se consideră că părinţii trebuie să fie răspunzători în temeiul art. fiind indiferent dacă ulterior acesta a devenit major sau dacă are mijloace materiale suficiente pentru repararea prejudiciului. Aceste persoane fizice sau juridice pot răspunde în mod direct (în temeiul art. 97 din Codul familiei care statuează că “ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. Determinarea persoanelor răspunzătoare: părinţii fireşti ai minorului. 1000 alin. 1000 alin. Minoritatea trebuie să existe în momentul săvârşirii faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii părinţilor pentru fapta copilului lor minor. părinţii adopţivi (înlăturând răspunderea părinţilor naturali). Condiţia culpei minorului nu trebuie îndeplinită. 1000 alin. tutorii. Răspunderea părinţilor încetează imediat ce minorul a ajuns la majorat sau dacă este asimilat persoanei majore prin căsătoria încheiată anterior împlinirii vârstei de 18 ani. ci că părinţii răspund solidar pentru faptele ilicite ale copiilr lor minori. fapta ilicită a minorului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. 998-999 Cod civil) dacă se fac vinovate de a nu-şi fi îndeplinit atribuţiile de îngrijire. Legat de această condiţie. Părinţii răspund pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a copilului lor numai dacă acesta este minor. Deşi într-o asemenea situaţie obligaţia de supraveghere nu poate fi efectiv îndeplinită. Nu pot avea calitatea de persoane răspunzătoare în temeiul acestei reglementări: instituţiile de ocrotire (centre de educare a minrilor. este important de stabilit dacă ea este întrunită în câteva ipoteze speciale: situaţia în care minorul are locuinţa legală la părinţii săi. Condiţiile răspunderii părinţilor. dar temporar se află în altă parte. după moartea bărbatului. Comunitatea de locuinţă cu părinţii. şi copilul să aibă locuinţa la părinţii săi. oficiile pentru protecţia minorilor sau autoritatea tutelară). Pe lângă aceste condiţii generale. trebuie îndeplinite şi două condiţii speciale: copilul să fie minor. sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori celocuiesc cu dânşii”. lucru care trebuie dovedit de către cel prejudiciat. fără a deosebi după cum sunt din căsătorie. Minoritatea. Pentru a se stabili dacă există această condiţie este a fi determinat nu domiciliul legal al minorului. Mai mult. Textul a fost implicit modificat prin intrarea în vigoare a art. 2 deoarece dacă minorul a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă ei sunt prezumaţi în culpă pentru neîndeplinirea 227 . centre de primire. cu consimţământul sau ştirea părinţilor (fapta ilicită este săvârşită de minor în intervalul de timp cât se află în vizită la rude sau prieteni sau era internat în spital). ci locuinţa acestuia. trebuie reţinut că răspunderea mamei nu este subsidiară celei a tatălui. curatorii sau rudele minorului (chiar dacă acesta se află în îngrijirea lor). educare sau supraveghere a minorului autor al faptzei ilicite. pentru a ne regăsi în ipoteza prevăzută de art. interesează locuinţa pe care minorul trebuie să o aibă şi nu locuinţa pe care acesta o are în fapt. 2 Cod civil. Soluţia este identică şi în cazul în care copilul bolnav psihic a fost pus sub interdicţie şi a devenit major. In concluzie. trebuie îndeplinite trei dintre condiţiile generale ale răspunderii delictuale: prejudiciul. din afara căsătoriei ori înfiaţi”. conform căruia “tatăl şi mama. 2 Cod civil.

obligaţiei de creştere şi educare; situaţia în care copilul minor nu locuieşte în fapt cu părinţii săi, împotriva voinţei acestora (minorul săvârşeşte fapta ilicită cât timp este fugit de la locuinţa părintească sau în intervalul de timp în care părinţii sunt arestaţi ori în executarea unei pedepse privative de libertate). Si de această dată se consideră că părinţii trebuie să răspundă deoarece sunt în culpă de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de creştere şi educare faţă de copilul lor minor. Aceeaşi este soluţia chiar şi în cazul în care părinţii sunt arestaţi sau în executarea unei pedepse privative de libertate, deoarece fapta reprobabilă săvârşită de aceştia reprezintă un exemplu negativ pentru copilul lor minor şi este un element al neîndeplinirii corespunzătoare a obligatiei de educare a acestuia; situaţia în care minorul săvârşeşte o faptă ilicită şi prejudiciabilă fiind fugit dintr-o şcoală sau centru de reeducare unde a fost internat prin hotărâre judecătorească. După ce o perioadă de timp răspunsul jurisprudenţei a fost în sensul neangajării răspunderii părinţilor, poziţia a fost reapreciată. Astfel, dat fiind fundamentul larg al răspunderii părinţilor, legat de neîndeplinirea obligaţiei de creştere şi educare, ei trebuie consideraţi răspunzători şi în acest caz; situaţia în care minorul săvârşeşte fapta ilicită pe timpul cât are o locuinţă în scopul desăvârşirii învătăturii, pregătirii profesionale ori determinată de faptul încadrării lui în muncă. Noua locuinţă a minorului poate fi considerată doar ca o locuinţă temporară care nu modifică starea de fapt iniţială, aceea a comunităţii de locuinţă cu părinţii. De aceea, şi în acest caz, părinţii trebuie consideraţi răspunzători în temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil; situaţia în care copilul minor săvârşeşte fapta ilicită fiind încredinţat unuia dintre părinţi. O perioadă de timp, s-a considerat că va fi ţinut răspunzător într-o asemenea ipoteză, numai părintele căruia minorul i-a fost încredinţat efectiv spre creştere şi educare. Ulterior, dat fiind că obligaţia de creştere şi educare revine în egală măsură ambilor părinţi, punctul de vedere menţionat a fost revizuit, considerându-s ecă ambii părinţi sunt responsabili pentru fapta ilicită a copilului lor minor. Dreptul la acţiune al celui prejudiciat. Persoana prejudiciată are următoarele posibilităţi de acţiune în justiţie, în vederea obţinerii reparării pagubei sale: să ceară despăgubirea de la ambii părinţi care răspund solidar faţă de acesta; să cheme în judecată doar pe unul dintre părinţi şi să solicite obligarea lui la plata întregii despăgubiri. Părintele care plăteşte are dreptul la o acţiune în regres faţă de celălalt părinte pentru jumătate (de principiu) din suma plătită efectiv; să cheme în judecată atât pe părinţi sau pe unul dintre aceştia, cât şi pe minor, în cazul în care cu privire la cel din urmă sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie. Obligaţia in solidum a părinţilor de a repara prejudiciul. In literatura de specialitate unii autori consideră că răspunderea părinţilor este solidară în raport cu copilul lor minor, iar alţii consideră ca aceasta este in solidum. Ultima opinie trebuie considerată corectă deoarece, solidaritatea prevăzută de art. 1003 Cod civil, nu se aplică şi acestui caz şi pentru că obligaţia in solidum este singura care justifică regresul total al părinţilor împotriva minorului dacă ei au achitat despăgubirea persoanei vătămate. Punerea problemei. 228

Inlăturarea răspunderii părinţilor are loc atunci când nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii în raporturile dintre minor şi victimă, respectiv lipseşte prejudiciului, fapta nu are caracter ilicit sau prejudiciul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze străine – caz fortuit sau forţă majoră precum şi fapta unui terţ sau a victimei. Inlăturarea prezumţiei de culpă a părinţilor. Potrivit alin. 5 al art. 1000 Cod civil, părinţii pot fi apăraţi de răspundere dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil. In realitate, pertinenţa unei asemenea probe este condiţionată de concepţia adoptată cu privire la fundamentul răspunderii. Dacă ţinem seama că, în prezent, acesta rezidă în prezumţia de neîndeplinire a obligaţiei de creştere şi educare, atunci practic, proba imposibilităţii împiedicării faptei ilicite nu poate fi admisă decât dacă este vorba de fapta unei alte persoane sau de forţă majoră ori caz fortuit.

85) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru animale este reglementată de art. 1001 Cod civil, precum şi de art. 15 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.Sunt chemate să răspundă persoanele care au calitatea de paznici juridici ai animalului. Se prezumă ca au această calitate proprietarul şi persoanele cărora acesta le-a transmis paza juridică (locatarul, uzufructuarul, comodatarul). Nu pot fi obligate să răspundă persoanele care au numai paza materială a animalului (păstorul sau îngrijitorul animalelor). Animalele pentru care se poate angaja răspunderea. Art. 1001 Cod civil se aplică numai în cazul prejudciiilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Intră în această categorie: toate animalele domestice şi animalele sălbatice care trăiesc în captivitate Art. 15 din Legea nr. 103/1996 distinge între două tipuri de răspundere pentru animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare după felul prejudiciului cauzat: dacă prejudiciul a fost cauzat bunurilor persoanei umane, răspunderea care revine paznicului juridic al animalului este o răspundere subiectivă, ce se poate angaja în condiţiile art. 998-999 Cod civil (persoana răspunzătoare fiind gestionarul fondului de vânătoare); dacă prejudiciile au fost cauzate direct persoanei umane, răspunderea gestionarului fondului de vânătoare se întemeiază pe prevederile art. 1001 Cod civil. Fundamentarea răspunderii. Chestiunea comportă aceleaşi discuţii legate de fundamentul răspunderii ca şi la răspunderea pentru lucruri. Exonerarea de răspundere se poate realiza numai în condiţiile în care se dovedeşte că la originea prejudiciului se găseşte forţa majoră sau fapta victimei ori a unui terţ (cazul fortuit nu exonerează de răspundere). Condiţiile răspunderii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre “comportamentul” animalului şi prejudiciu. calitatea de păzitor juridic, care se prezumă că aparţine proprietarului, 229

în cazul animalelor domestice, respectiv Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva”, pentru animalele sălbatice, pentru care se antrenează răspunderea civilă în temeiul art. 1001 Cod civil. Efectele sunt identice cu cele ale răspunderii pentru lucruri în privinţa modalităţilor de reparaţie şi eventualului regres faţă de paznicul material.

86) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Răspunderea pentru lucruri este reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat penru o bună perioadă de timp ca fiind o introducere pentru reglementările din alineatele următoare. Ulterior s-a ajuns la concluzia că acest text consacră un principiu general al răspunderii pentru lucruri. Domeniul de aplicare. Pentru antrenarea răspunderii este necesară o singură condiţie specială: lucrul care a cauzat paguba să se fi aflat în acel moment în paza unei persoane. In principiu, trebuie admis că această răspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciară admite constant că această prvedere legală intervine pentru prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu excepţia celor pentru care există reglementări speciale (aeronave, daune nucleare, ruina edificiului etc.). Nu se poate angaja răspunderea prevăzută de art. 1001 Cod civil în următoarele situaţii: lucrul a fot un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului (singura soluţie fiind de această dată art. 998-999 Cod civil); atunci când prejudiciul este cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, răspunderea pentru lucruri intervine numai în acele cazuri când lucrul a cauzat paguba în timpul cât, din anumite motive, a scăpat de sub controlul omului, atunci când o persoană cauzează un prejudiciu unei alte persoane printr-o folosire inadecvată a lucrului, datorită unei culpe foarte uşoare, precum şi în ipoteza în care la baza prejudiciului cauzat de lucru se află un caz fortuit. Noţiunea de pază a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede că suntem responsabili de prejudiciul cauzat de “lucrurile ce sunt sub paza noastră”. Literatura de specialitate şi practica judiciară au considerat că textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle art. 1001 Cod civil referitor la paza juridică a animalelor. Prin paza juridică se înţelege puterea de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau animal. Temeiul pazei juridice constă de regulă într-un drept. Deoarece sunt şi situaţii de excepţie, când un lucru cauzează o pagubă aflându-se de fapt în puterea de direcţie control şi supraveghere a unei alte persoane, fără nici un temei legitim şi chiar împotriva voinţei păzitorului juridic al acesteia, trebuie să considerăm că temeiul pazei juridice nu este decât de regulă un drept. Paza juridică şi paza materială. Paza materială se deosebeşte de paza juridică prin aceea că deşi este tot o putere de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, ea se realizează sub autoritatea 230

păzitorului juridic. Paza juridică şi paza materială aparţin de multe ori uneia şi aceleiaşi persoane. Sunt însă situaţii în care paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic, de exemplu de către prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de păzitori juridici: proprietarul lucrului – faţă de acesta operează o prezumţie simplă de păzitor juridic; calitatea sa de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, cât timp o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia, controlul şi supravegherea acestuia; când lucrul se află în coproprietate, prezumţia priveşte pe toţi coproprietarii care trebuie să răspundă solidar. statul - pentru lucrurile dintr-o succesiune vacantă, însă numai după expirarea termenului de opţiune succesorală; .titularilor drepturilor reale principale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: superficie, uzufruct, abitaţie, servitute aparentă, precum şi titularii drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist şi retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea şi scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate transmite paza juridică printr-un contract cum ar fi: închirierea, comodatul, antrepriză, contractul de transport, arendă, concesiune etc. In aceste situaţie, paza juridică a lucrului se consideră că este scindată între proprietar sau posesor (în sarcina cărora rămâne paza structurii lucrului) şi detentor (căruia îi revine paza utilizării lucrului). După cum prejudiciul este cauzat de viciile structurii juridice sau de folosirea sau păstrarea lui necorespunzătoare, răspunderea revine proprietarului/posesorului sau detentorului. Persoanele fizice lipsite de capacitate delictuală nu au calitatea de păzitori juridici ai lucrurilir ce le aparţin, întrucât, navând discernământ, se consideră că nu pot exercita în mod independent puterea de direcţie, control şi supraveghere a lucrului. Au însă această calitate reprezentanţii legali ai persoanelor lipsite de capacitate delictuală care au printre altele şi obligaţia de exercitare a direcţiei, controlului şi supravegherii lucrurilor celui aflat sub ocrotirea lor. Răspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil poate fi invocată de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia şi de succesorii săi în drepturi. Răspunderea în cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza în care două sau mai multe vehicule aflate în paza juridică a unor persoane diferite cauzează un prejudiciu unei terţe persoane, se va angaja răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 Cod civil şi paznicii juridici vor răspunde solidar conform art. 1003 Cod civil; In ipoteza în care vehiculele intrate în coliziune îşi cauzează reciproc prejudicii, au fost avansate trei soluţii: opinia conform căreia la stabiliea răspunderii trebuie să aplice aceleaşi reguli ca şi în situaţia în care prejudiciul se datorează culpei comune a făptuitorului şi a victimei; soluţia neutralizării reciproce a răspunderii pentru lucruri, conform căreia intervine o anihilare reciprocă a prezumţiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod civil şi, în consecinţă, se revine la regulile generale de răspundere pentru fapta proprie, în condiţiile art. 998-999 Cod civil; soluţia conform căreia, fiecare participant fiind în acelaşi timp victimă şi păzitor juridic al câte unui vehicul intrat în coliziune, poate invoca împotriva celorlalţi răspunderea reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod 231

civil. Fiecare păzitor juridic va fi obligat să repare prejudiciul suferit în urma coliziunii de către celălalt. Răspunderea în situaţia în care între victimă şi păzitorul juridic al lucrului există un raport contractual. Răspunderea pentru aceste prejudicii trebuie considerată o răspundere contractuală. Uneori se consideră că atunci când lucrul a cauzat o vătămare corporală sau moartea victimei, răspunderea părţii contractante căreia îi aparţine paza juridică a structurii lucrului este delictuală şi se angajează pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în cazul în care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuării unui serviciu gratuit şi benevol de către păzitorul juridic în favoarea victimei. In această situaţie se consideră că răspunderea păzitorului juridic al lucrului se va angaja pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în ipoteza în care victima a folosit clandestin lucrul aflat în paza juridică a unei alte persoane. Pentru soluţionarea acestei ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritară este aceea conform căreia se poate vorbi de răspundere a paznicului juridic numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil şi nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Condiţii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu, şi lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Efectele răspunderii. In cazul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru lucruri, victima are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al lucrului. In ipoteza în care lucrul cauzează paguba în timp ce paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparaţia de la păzitorul material în condiţiile dreptului comun (art. 998-999 Cod civil). Păzitorul juridic va avea o acţiune în regres faţă de păzitorul material al lucrului în situaţia în care s-ar fi putut angaja şi răspunderea celui din urmă pentru fapta proprie.

87) Reducţiunea liberalităţilor excesive. Reducţiunea este o sancţiune civilă care lipseşte de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donaţiile şi legatele), în măsura în care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege moştenitorilor rezervatari. Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care înfăţişează drepturile lor. Căile pe care se realizează reducţiunea � reducţiunea nu operează de drept ci trebuie cerută. Ea se poate realiza atât prin acordul rezervatarilor cu cei gratificaţi (pe cale convenţională), cât şi pe cale judiciară. Reducţiunea pe cale convenţională se realizează în cazul în care rezervatarii, pe de o parte, şi donatarii şi legatarii gratificaţi de defunct, pede altă parte, ajung la o înţelegere în legătură cu liberalităţile excesive care încalcă rezerva succesorală. Reducţiunea judiciară survine de regulă atunci când bunurile de care defunctul a dispus prin liberalităţi se află în 232

în cazul în care bunul donat a pierit din culpa donatarului. reducţiunea duce la caducitatea totală sau parţială a acestora. rezervatarii fiind în drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donaţiilor excesive. reducţiunea are ca efect rezoluţiunea acestora. În cazul donaţiilor. Prin reorganizare persoanele juridice pot ţine pasul şi cu transformarea determinată de introducerea în activităţile economico-sociale.posesia altor persoane decât rezervatarii. în cazul în care donatarul a înstrăinat obiectul donaţiei sau l-a grevat cu sarcini înaintea deschiderii moştenirii. patrimoniul altei persoane judice formând astfel noi persoane juridice. Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive: legatele se reduc înaintea donaţiilor. a descoperirilor ştiinţei. iar aceştia din urmă au interesul de a cere să li se predea bunurile respective. în cazul în care bunul donat a fost un bun fungibil şi consumptibil. înfiinţarea unei persoane judice noi. Această rezoluţiune poate fi totală sau parţială. Reducţiunea donaţiilor se face în natură. transmiterea drepturilor şi obligaţiilor personelor judice care au fuzionat 233 . în funcţie de faptul dacă încalcă în întergul lor sau doar în parte rezerva succesorală. 88) Reorganizarea persoanei juridice. în ordinea inversă a datei lor. aflate în continuă schimbare şi perfecţionare. acţiunea în reducţiune este divizibilă şi nu se poate porni decât în limitele porţiunii cuvenite rezervatarului reclamant. Este un proces de adaptare a acestora la realităţile economico-sociale. Pentru admiterea acţiunii în reducţiune. în funcţie de faptul dacă depăşeşte în întregul ei cotitatea disponibilă sau numai în parte. Efectele reducţiunii În cazul legatelor. reducţiunea donaţiilor se face şi prin echivalent în următoarele cazuri: în cazul în care donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport. De aici decurg următoarele consecinţe: acţiunea în reducţiune nu poate fi formulată decât de cel în prejudiciul căruia s-a făcut liberalitatea. este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani. Efectele : încetarea existenţei persoanelor judice care au fuzionat . Prin excepţie. COMASAREAforma de reorganizare prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc sau una blochează în patrimoniul saă. Comasarea se bazează pe două căi:---fuziunea si absorbţie Fuziunea – modalitate de organizare prin care două sau mai multe persoane judice se unesc pentru a forma o persoană judică nouă. începând cu cea mai nouă. legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. rezervatarii trebuie să facă dovada încălcării rezervei prin liberalităţile făcute de defunct. a invenţiilor şi inovaţiilor se înfăptuieţte prin comasare şi divizare. donaţiile se reduc în mod succesiv. iar partea supusă reducţiunii (ceea ce excede limitele cotităţii disponibile) este mai mică de jumătate din valoarea imobilului. în cazul în care donaţia este făcută unui succesibil fără scutire de raport şi priveşte un imobil. Acţiunea în reducţiune este o acţiune personală şi patrimonială.

reorganizare. Are loc o transmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor rezultate prin divizarea totală către persoanele juridice existente sau care astfel se înfiintează. continuarea existenţei persoanei judice absorbante. persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare totală îşi încetează existenţa. organizarea de sine stătătoare şi scopul persoanei juridice absorbante nu se modifică. scopul persoanei judice nou formată poate să fie a oricăreia dintre persoanele judice care au fuzionat. mai mare sau mai mic ca al persoanei absorbite. Divizarea poate fi:parţială sau totală Divizarea parţială – modalitatea prin care una sau mai multe fracţiuni din patrimoniul unei persoane juridice sunt deprinse. Fracţinunile rezultate în urma divizării totale pot fi absolvite de patrimoniile unor persoane juridice existente sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. 234 . Desfiinţare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fost înfiinţate prin actul de dispoziţie al autorităţiilor publice competente. are loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniului absolvit către persoanele fizice absorbante. transformare. Autoritatea care a dispus înfiinţarea unei persoane judice este competentă să dispună şi înfiinţarea acesteia prin înfiinţarea unui act.către persoana judică nou formată. Efectele: persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare parţială îşi continuă existenţa .forma de organizare prin care patrimoniul unei persoane juridice este împărţit parţial sau total în mai multe fracţiuni care sunt transmise altor persoane juridice existente sau care astfel se înfiinţează. însî cu un patrimoniu mărit. însă cu un patrimoniu diminuat. dizolvare. Absorbţia – modalitate de organizare prin care o persoană judică înglobează în patrimoniul său patrimoniul altei persoane judice care astfel îşi încetează existenţa. Patrimoniul persoanei judice absorbante poate să fie dat . Reorganizare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fuzionat. persoanele judice al cărui patrimoniu a fost absorbit de patrimoniu altei persoane judice. fiind apoi transmise altor persoane judice existente sau care astfel se înfiinţează. DIVIZAREA. unul nou diferit de al lor ori să înglobeze în el scopurile persoanelor judice fuzionate. Fracţiunile desprinse din patrimoniul persoanei judice pot fi absorbite de patrimoniul altor persoane judice sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. Divizarea totală – modalitate de reorganizare prin care întregul patrimoniu al unei persoane juridice este împărţit în fracţiuni şi transmis altor persoane juridice existente sau care iau fiinţă. persoană judică ce a suferit o divizare totală. Acest lucru este adesea foarte greu de realizat motiv pentru care în practicp se permite ca prin actul care hotărăşte divizarea totală să se poată stabili şi alte proporţii ţinând cont de contractele aferente unei părţi din patrimoniu pentru a nu se aduce prejudicii partenerilor de afaceri. Are loc o trasmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor desprinse către persoanele existente sau care astfel iau fiinţă. Regula este că patrimoniu trebuie împărţit în părţi egale. Efecte: încetarea existenţei persoanei juridice al cărei patrimoniu a fost absolvit. Persoana juridică îşi încetează existenţa prin unul din următoarele modalitati: desfiinţare. Efecte .

cuprinsa in art. Sunt de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. 428 Codul civil. indiferent de izvorul lor. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. Legea 31 / 1990. servitute si superficie”. Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC.desi imprescriptibila extinctiv. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . actiunea confesorie. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. etc. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. de principiu. art.89) Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. alineatul 1. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. se stinge prin prescriptie. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. 561 alin. intemeiata pe dreptul de proprietate privata. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane. Existenta principiuliu rezulta pe de o 235 . ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. 1 Cod procedura civila ). care . uz abitatiune. 1. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. izvoare de drept civil ( codul familiai. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. uzufruct.

care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul 236 . uzufruct. Acest termen se obtine prin “scaderea” . 21 Decretul 167 / 1958 ). In concluzie. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. actiunea in tagada paternitatii ( art. Acest termen este stabilit de art. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . pe timpul cat dureaza situatiile. Principalele actiuni. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. Pe de alta parte. 1 Decretul 167 / 1958 ). din totalul actiunilor reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. Acest termen este general. a curgerii termenului de prescriptie. servitute si superficie” ( art. 7 alin. de drept. 1. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. care sunt prescriptibile. avand un obiect nepatrimonial. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). 55 alin. alin. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. 60 alin. 21 Codul familiei). intemeiate pe drepturi de creanta Regula generala potrivit art.parte din interpretarea per a contrario a art. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. actiunea in stabilirea paternitatii ( art. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste .. uz. expres exceptiile de la acest principiu. iar potrivit art. limitative prevazute de lege. abitatie. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata. inseamna ca “Dreptul la actiune. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. sub sanctiunea pierderii acestui drept. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. 1 Codul familiei ). 3 alin. actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. aplicabile actiunilor personale. regula generala.

15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. oprit. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit. Cererea de chemare in judecata. Ca si in cazul suspendarii. printr-o hotarare definitiva. actiunea sa fie admisa. prescriptia este stearsa. suspendarea nu produce nici un efect juridic. posterior intreruperii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. prin urmare. consta in reluarea cursului prescriptiei. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. 15 alin. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. in esenta.Potrivit art. ori sa incuviinteze executarea silita “. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. in asa fel incat. este efectul precizat in art. din momentul in care el fusese blocat. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Ulterior cauzei de suspendare. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. Potrivit art. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie.dreptului la actiune.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. din momentul in care produce. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. adica inlaturata. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Repunerea in termen. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. Pe durata cauzei de suspendare. 15 alin. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. 19 din Decretul 167 / 1958 : “instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate. Pentru perioada anterioara cauzei. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. pe toata aceasta perioada. din motive temeinice nu a putut formula 237 . efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.

100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila. 19 alin. 1889 dispune ca “prescriptia nu se socoteste castigata. daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ). desi termenul de prescriptie a expirat. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. el se va implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna . In esenta. Efectul repunerii in termeni-Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”. Din dispozitiile art. in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului. Principiul libertatii de a dispune de propriile bunuri si limitarea acesteia prin dispozitiile legale referitoare la rezerva. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. Moştenitorii rezervatari. Domeniul. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe zile Art. nejustificat. Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). dar ca aceasta libertate nu este nelimitata. in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si pe zile pline ). Asemenea imprejurari. rezulta principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. putand fi ingradita prin dispozitii legale in anumite cazuri. 475 si 480 C. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ).Printre dispozitiile legale care limiteaza dreptul de a dispune de propriile bunuri se enumera si cele referitoare la 238 . termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni. pentru ca se plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv” ( adica pe zile libere ). cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni. in fond. civ. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. 90) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă. Art. decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege”. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. cererea de chemare in judecata. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie-In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari.actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 1887 Cod civil prevede ca “ termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. care. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si .Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. din anumite ratiuni. sunt exclusive pentru culpa. Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul.

rezerva avuta in vedere este cea care se raporteaza la patrimoniul dispunatorului de la data deschiderii mostenirii. care intotdeauna aduc ceva in schimbul bunului instrainat.). nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit intre vii (donatii) sau mortis causa (legate) decat in limitele unei anumite cote-parti din patrimoniul sau (art. prin mecanismul subrogatiei reale pastrand continutul valoric al patrimoniului celui care le incheie. a cotitatii disponibile difera in functie de gradul de rudenie si de numarul rezervatarilor. corelativ. Rezerva si cotitatea disponibila se exprima ambele prin fractiuni din unitatea care este patrimoniul defunctului . de pilda. rezulta ca nu poate dispune si care revine in temeiul legii rudelor sale cele mai apropiate si sotului supravietuitor se numeste rezerva. Rezervatarii gratificati pot cumula rezerva si cotitatea disponibila. nefiind luati in calcul la stabilirea rezervei. Proportia cotitate disponibila -. cotitatea disponibila -. In sistemul Codului civil francez. sa se defere dupa normele mostenirii legale si doar cealalta parte a mostenirii -. Lucru firesc. dar si contra celor facute in favoarea unuia sau altuia dintre acestia peste limitele cotitatii disponibile. pot deveni straini de mostenire prin vointa lor (art. pastrand un anumit echlibru intre ei . ca si al Codului civil roman. si art. Iar. Partea din patrimoniul succesoral de care de cujus poate dispune neingradit se numeste cotitate disponibila. 2 din Legea nr. in plus. nu se poate vorbi pe timpul vietii celui despre a carui mostenie este vorba de o indisponibilizare sau. Regulile referitoare la rezerva succesorala impun ca o parte a mostenirii -. civ. iar nu de la data actului de dispozitie.rezerva. implicit. se considera ca datoria sociala si familiala de a transmite rudelor apropiate (si sotului supravietuitor in dreptul nostru) o parte a bunurilor facand parte din lasamantul succesoral prevaleaza asupra libertatii de a dispune dupa bunul plac de propriile bunuri. rezervatarii fiind liberi sa renunte la mostenire. dupa vointa defunctului. de o inalienabilitate sau insesizabilitate a a cotei parti reprezentand rezerva . Principiul este ca nu se pot face liberalitati (donatii si legate) in favoarea rudelor sau sotului supravietuitor decat in limitele in care pot fi facute si tertilor. caci numai liberalitatile sunt periculoase pentru mostenitori putand vida patrimoniul succesoral. iar in cazul sotului supravietuitor. Faptul ca o mostenire are sau nu o parte rezervata se stabileste si in functie de elemente cu totul straine vointei dispunatorului. care confera libertate deplina de a dispune mortis caus. civ. cum ar fi. Intinderea rezervei si. elementul obiectiv ca a lasat succesibili rezervatari. conform normelor mostenirii testamentare . Rezerva protejeaza pe rezervatari nu numai contra liberalitatilor facute tertilor straini de mostenire. Se observa ca legea limiteaza doar dreptul de a dispune prin liberalitati (acte cu titlu gratuit). 841 si 843 C. cu atat mai putin. 696 C. prevazand ca in cazul in care cel despre a carui mostenire este vorba lasa in viata rude apropiate (descendeti sau parinti) ori sot supravietuitor. de mostenitorii cu care 239 . 319/1944). De aceea. rezerva -. iar nu si prin acte cu titlu oneros. Codul civil si legislatia adiacenta nu se refera decat indirect la rezerva. iar partea de care. adica in limitele cotitatii disponibile . iar nu si actele cu titlu oneros. spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxone.

Este colectiv. daca s-a dispus de ea (s. 1 din Legea nr. Datorita caracterului de mostenire legala. Partea de mostenire ramasa dupa deducerea liberalitatilor facute de defunct in limitele cotitatii disponibile se transmite celor in drept ca mostenire ab intestat. 913 al Codului Napoleon (art. succesibilii trebuie sa vina efectiv la mostenire. C. civ. in timp ce cotitatea disponibila se transmite conform regulilor mostenirii testamentare . 696 C. n. Renuntatorii fiind straini de mostenire (art. civ. 841. si art. si art.) ”. iar nu individuala.). -. care determina portiunea de bunuri pe care tatal si mama pot sa le doneze fie copiilor peste partea lor. de la caz la caz.vine in concurs. Daca nu poate micsora rezerva. nu pot beneficia de rezerva.In mod traditional. n. care reglementeaza „partea disponibila a bunurilor” . 319/1944 -. cu consecinta cresterii corespunzatoare a partii cuvenite rezervatarilor cu titlu de mostenire legala . asa cum s-a afirmat . rezerva este recunoscuta ca fiind colectiva. in schimb. civ.399) poate fi ocolita de dispunator prin alcatuirea loturilor ce revin mostenitorilor sai. Caracterul de ordine publica al dispozitiilor legale referitoare la rezerva nu atrage insa sanctiunea nulitatii absolute a actului care o incalca. rezerva este partea de succesiune ramasa dupa deducerea cotitatii disponibile de care. Dupa deschiderea succesiunii. Intelegerile anterioare deschiderii mostenirii dintre dispunator si rezervatari cu privire la intinderea rezervei sunt nule ca pacte asupra unei succesiuni viitoare. nimic nu impiedica pe dispunator sa micsoreze cotitatea disponibila. 670 C. 319/1944 -. 669. Drepturile succesorale ale rezervatarilor se intemeiaza pe dispozitiile art. iar nu pe dispozitiile art. care reglementeaza mostenirea legala -. D. fie strainilor. iar nu contra lor. S-a remarcat in acest 240 . n. in limitele acestei cotitati. Casatia franceza a subliniat cu mult timp in urma ca „art. reductiunea in limitele cotitatii disponibile. Ea reprezinta o cota-parte din mostenire (pars hereditatis). cat si in privinta intinderii drepturilor acestora in sensul ca nu pot fi micsorate.Intr-o celebra formulare care a facut cariera. ori chiar prin conferirea legatarilor beneficiari ai cotitatii disponibile a dreptului de a-si alege singuri bunurile succesorale pe care le doresc. 841 C. Cu alte cuvinte. ci o sanctiune specifica -. neputand fi restransa in nici un fel prin conferirea vreunui drept de uzufruct sau folosinta in favoarea unei alte persoane ori prin grevarea cu sarcini a rezervatarilor . Pentru a putea beneficia de rezerva. Principiul caracterului de ordine publica al rezervei are totusi o anumita suplete. Este o parte a succesiunii. roman -. rezerva revine celor indreptatiti in deplina proprietate. rezulta ca rezerva nu este altceva decat succesiunea insasi. 843 C. nici mai putin decat „un drept real in si asupra chiar a bunurilor succesiunii” . in sensul ca regula potrivit careia rezerva este datorata in natura (infra nr. intrunind toate conditiile cerute de lege.). conferind nici mai mult. cu respectarea valorica a rezervei. cel despre a carui mostenire este vorba a putut dispune prin liberalitati (donatii si legate). 2 din Legea nr. diminuata cu aceasta parte. Dispozitiile legale referitoare la rezerva se impun in mod imperativ celui despre a carui mostenire este vorba atat in privinta succesorilor care au acest drept. rezervatarii pot renunta la rezerva in tot sau in parte. reglementarea legala fiind in folosul. civ.

se insumeaza rezerva atribuita sotului supravietuitor cu rezerva celorlalti rezervatari. Corect ar fi sa se insumeze rezervele calculate in raport cu fiecare categorie de rezervatari. rezerva colectiva se va imparti intre rezervatari (si acet lucru este o consecinta care decurge direct din caracterul colectiv al acesteia si din faptul ca rezervatarii culeg ab intestat aceasta parte a mostenirii) conform cotelor de mostenire legala . diferenta dintre intreaga masa succesorala si cotitatea disponibila in raport cu sotul supravietuitor. in dreptul nostru. iar nu prin atribuirea directa a cotelor reprezentand. influentind direct sistemul de calcul al cotelor de mostenire. suma scazandu-se din intreg. iar pe de alta parte diferenta dintre restul ramas dupa deducerea rezervei sotului supravietuitor si cotitatea disponibila in raport cu ceilalti rezervatari. spre deosebire de Codul Napoleon. se atribuie global rezervatarilor. sistemul de referinta. iar cota parte-rezultata se atribuie acestora. aceasta se atribuie sotului supravietuitor. Cu alte cuvinte. 319/1944. care. se va scadea din intreg rezultand cotitatea disponibila. l-a ridicat pe sotul supravietuitor la rangul de mostenitor rezervatar care poate veni la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali rezervatari sau chiar nerezervatari. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu alti rezervatari pentru stabilirea cotelor de mostenire cuvenite celor cu vocatie succesorala se va proceda mai intai la stabilirea rezervei sotului supravietuitor. raporturile dintre rezervatarii chemati la mostenire pentru atribuirea acestei rezerve conform regulilor mostenirii legale. adica intreaga masa succesorala (nu deducand din intreg rezerva sotului supravietuitor si calculand rezerva celorlalti mostenitori la restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor). dupa cum vom vedea si dupa cum este logic. iar ceea ce rezulta este cotitatea disponibila a mostenirii. fiind dedusa din intreaga mostenire. pentru stabilirea partii rezervate a mostenirii (rezerva globala) si cotitatea disponibila. raportat la cota-parte ramasa se calculeaza rezervele celorlalti rezervatari. suma. trebuind sa fie acelasi. daca defunctul lasa doi sau mai multi rezervatari. civ. iar nu direct confirm cotelor avute in vedere la stabilirea rezervei globale. partea ramasa. dupa determinarea rezervei globale. 841. ci se margineste a arata masura in care si felul cum se determina cotitatea disponibila lasand ca masa rezervata sa se defere potrivit regulilor privitoare la mostenirea ab intestat catre rudele chemate in puterea legii si numai catre cele care accepta mostenirea” . Nesocotindu-se aceasta caracteristica a rezervei. raporturile dintre fiecare categorie de rezervatari venind la mostenire si beneficiarii liberalitatilor facute de defunct (donatii si legate). care este rezerva. 843 C. si art. 2 din Legea nr. dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. dupa deducerea cotitatii disponibile stabilita potrivit dispozitiilor art.sens ca „legiuitorul nu stabileste rezerva pe cale de atribuire individuala. pe de o parte. pe de o parte. trebuie sa distingem. una este stabilirea rezervei globale 241 . Aceasta caracteristica a rezervei este deosebit de importanta mai ales in dreptul nostru. iar pe de alta parte. care o vor imparti intre ei conform regulilor mostenirii legale. Asadar. care reprezinta rezerva colectiva.

Nu se ofera argumente. daca lasa un copil. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi: 1/2 din mostenire. oricum. ceea ce inseamna ca poate fi mai mica decat maximul prevazut de lege. La ora actuala. ci se refera doar la faptul ca in prezenta rezervatarilor cotitatea disponibila „nu poate depasi” cutare sau cutare procent din mostenire (art. incluzand si rezerva sotului supravietuitor (care. Asa cum am vazut mai sus. pe cand cea a sotului supravietuior ar fi individuala. civ. si art. plafonand dreptul de a dispune prin liberalitati al celui despre a carui mostenire este vorba. Afirmatia si rationamentul nu sunt insa acceptabile. dinafara casatoriei 242 . dispozitiile art. asa cum am precizat. predarea in natura a unei cantitati de bunuri succesorale echivalente cotei ce le revine din mostenire. 1/3 din mostenire. civ. legea. 1 din Legea nr. nu face altceva decat sa stabileasca implicit cota-parte din mostenire care este sustrasa vointei dispunatorului. iar nu direct rezerva prevazuta la art. se aplica tuturor copiilor. acest principiu cunoaste ti unele exceptii care il fac mai suplu. 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii. 1/4 din mostenire. 2 din Legea nr. civ. 841 C. De aceea se poate afirma ca „intinderea rezervei considerata in ansamblul sau se deduce prin simpla sustragere” (este vorba de sustragerea de la regulile mostenirii testamentare. 841. caci atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. Nu este lipsit de smnificatie faptul ca legea nu reglementeaza nicaieri care este cota individuala de mostenire care revine rezervatarilor. dreptul comun in materie succesorala. conform vointei defunctului). Toti autorii sustin in doctrina romana ca rezerva descendentilor si ascendentilor privilegiati este comuna . nu fix). 2 aceeasi din lege). Descendentii-Cuantumul rezervei. Potrivit art.si alta este atribuirea acesteia rezervatarilior. Implicit.319/1944. In aceasta calitate. desi in formularea initiala textul se referea doar la copiii legitimi (nascuti din casatorie). ca urmare a faptului ca nu mai exista nici o diferenta de statut juridic intre copiii nascuti din casatorie si cei dinafara casatoriei. 841 C. bunurile care compun rezerva trebuie sa fie cele apartinand defunctului. adica succesorii lui in drepturi. din casatorie. in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului. Dar ceea ce se sustrage vointei dispunatorului nu poate fi impartit decat conform regulilor mostenirii legale. daca lasa trei sau mai multi copii. 319/1944). neexistand o reglementare intermediara (intre mostenirea testamentara si mostenirea legala). pot cere atat la partaj. ramanand guvernata de regulile devolutiunii legale a mostenirii in favoarea rezervatarilor. rezerva nu poate fi decat globala. Este datorata in natura-In principiu. 843 C. dar rationamentul se intemeiaza probabil pe faptul ca sotul supravietuitor nu poate fi decat unul singur. rezervatarii fiind mostenitori ai acestuia. partea de mostenire care se defera ab intestat mai mare decat rezerva (conceputa ca plafon minim. iar nu doar simpli creditori ai unui drept de creanta.. cat si in cazul in care se pune problema reductiunii liberalitatilor excesive. rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil. iar in mod corelativ. va primi din rezerva globala cota legala de mostenire prevazuta la art. daca lasa doi copii. Altfel spus.

civ. iar la mostenire vin si unul sau mai multi copii ai defunctului care i-au supravietuit. Stabilirea rezervei in cazul in care exista copii predecedatii. si anume. respectiv a rezervei. deoarece contrazic principiul ca renuntatorul este considerat a nu fi fost niciodata mostenitor . rezerva este determinata global la data deschiderii succesiunii in functie de numorul copiilor defunctului. fiind renuntatori sau nedemni. aproape unanim. 842 C. 841 C. conform regulilor devolutiunii legale. stranepoti etc. Argumentele aduse in sprijinul acestei solutii. Calculul se va face tot pe tulpini chiar si in cazul in care nu sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. Asa cum precizeaza art. intrucat sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. 913 C. roman) se refera la copiii „lasati” de defunct. nepoti. renuntarea sau nedemnitatea unora dintre acestia profitand celorlalti rezervatari. fara luarea in considerare a evenimentelor ulterioare. Oricum. ar veni in mod subsecvent la mostenire). care prevede ca elementul determinant pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii (si. a rezervei) este numarul copiilor „lasati de defunct”. solutia este inaplicabila in cazul in care renuntatorul sau nedemnul ar fi singurul rezervatar. considera ca la stabilirea rezervei nu pot fi luati in considerare decat 243 . jurisprudenta franceza se situeaza in mod traditional pe pozitia ca rezerva trebuie calculata dupa situatia familiei la momentul deschiderii mostenirii. Daca unul dintre copiii defunctului este predecedat. in viata la deschiderea mostenirii. renuntatorul fiind luat n calcul la stabilirea rezervei . Pornind de la formularea art. 841 C. calculul se va face in functie de numarul tulpinilor. daca la mostenire vine un fiu al defunctului si doi nepoti. practica judiciara si doctrina. pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii. iar la mostenire vin in nume propriu cei trei copii ai acestuia (cotitatea disponibila va trebui sa se inscrie in limita a 1/2. civ. atunci cand defunctul a avut un fiu. civ. de pilda. civ. implicit. caci a admite contrariul ar insemna sa se accepte ca actiunea in reductiune ar putea profita si nerezervatarilor (care. copii ai unui fiu predecedat. acesta este predecedat.) care. iar nu de 1/4 din mostenire). au fost considerate neconvingatoare de doctrina. solutia fireasca ar fi ca acestia sa nu fie luati in calcul la stabilirea cotiatii disponibile si a rezervei. vin la mostenire. Cu toate acestea. s-a pus problema daca se iau in calcul numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si cei care nu vin la mostenire. Dat fiind ca renuntatorii sau nedemnii sunt straini de mostenire. avand la randul sau copii. cotitatea desponibila a mostenirii nu poate depasi 1/3 din masa succesorala. Principiul stabilit de art. iar pe de alta parte faptul ca ar asigura o mai buna protectie familiei si ca acela care renunta la mostenire o face mai degraba in folosul coerezilor decat in ideea de a favoriza un strain.sau a caror rudenie a rezultat din adoptie. Stabilirea rezervei in cazul cand exista descendenti renuntatori sau nedemni. este acela al numarului de copii (fii si fiice) lasati de defunct la data decesului. acesta neavand de unde sti ce vor face succesibilii dupa deschiderea mostenirii. francez (art. De exemplu. cum se intampla. 841 C. prin ipoteza. pe de o parte. La noi. In aceasta conceptie.. prin „copii” se inteleg descendentii de orice grad ai defunctului (fii. civ.. lucru evident inacceptabil . ca textul art.

ca si cea a descendentilor. civ. civ. ale carui drepturi succesorale ab intestat. Stabilirea rezervei in cazul in care unul dintre parinti este renuntator sau nedemn. care beneficiaza de o rezerva de 1/4 din succesiune. va fi nevoit sa se multumeasca doar cu 1/12 din mostenire. 843 C. atata timp cat cel putin trei raman mostenitori (reamintim. care nu sunt rezervatari. adoptatorii vor lua locul parintilor firesti. de exemplu. fratele defunctului. liberalitatile nu consuma cotitatea disponibila in intregime. 319/1944. Conform art. adica doar cu diferenta dintre valoarea maxima a cotitatii disponibile si valoarea legatului facut de defunct(3/42/3=1/12). difera in functie de faptul daca la mostenire vin ambii sau doar unul dintre acestia.. de 3/4 din mostenire. in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor. 843 C. In randul mostenitorilor rezervatari art. ar fi fost. fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. Rezerva parintilor defunctului. include pe mama si pe tatal defunctului. cote 244 . aceasta cuvenindu-li-se in intregime .1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor. solutia va fi identica celei przentate mai sus in cazul descendentilor. conform art. indiferent de numarul acestora. Este vorba asadar de parintii defunctului. 83 si urmat. daca acesta nu lasa descendenti. In cazul filiatiei rezultate din adoptie. In masura in care. Concursul cu colateralii privilegiati. prin vointa dispunatorului. Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora (supra nr. dar rezervatari nu sunt decat cei dintai. parintii fiind insa rezervatari sunt in drept sa pretinda reductiunea liberalitatilor care le incalca rezerva. face ca drepturile celorlalti sa sporeasca in mod corespunzator datorita caracterului colectiv al rezervei. daca defunctul nu ar fi facut legatul.. Mutatis mutandis. rezulta ca. liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. Ascendentii privilegiati-Cuantumul rezervei. civ. rezerva fiind de 1/2 sau 1/4 din mostenire. Sotul supravietuitor-Cuantumul rezervei. neprotejat insa de vreo rezerva. iar nu si cei renuntatori sau nedemni . cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste !/2 din mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte. Daca parintii defunctului vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. daca raman trei sau mai multi copii. fara insa a putea cere parintilor vreo restrangere a rezervei. in mod corelativ. Si in acest caz se pune problema calcularii rezervei in cazul renuntarii sau nedemnitatii unuia dintre parinti. rezerva este de 3/4 din mostenire).descendentii defunctului care vin efectiv la mostenire. Din dispozitiile art. colateralii privilegiati au dreptul la diferenta pana la limita maxima a cotitatii disponibile. un frate al acestuia si un legatar al carui legat echivaleaza cu 2/3 din succesiune (care nu consuma intreaga cotitate disponibila de 3/4). rezerva parintelui sau ramanand intangibila. daca la mostenire vine tatal defunctului. Asa.). 673 C. 2 din Legea nr. Fara indoiala ca in cazul in care defunctul lasa patru sau mai multi copii renuntarea sau nedemnitatea unuia sau altuia dintre acestia. acestia din urma pot fi exherdati prin liberalitati in intregime de cel despre a carui mostenire este vorba.

iar nu legala. rezerva) nu este stabilita in considerarea 245 . 939 C. care se defera conform regulilor mostenirii legale. 412 si urmat. nu este nici o diferenta intre situatia in care cotitatea disponibila a mostenirii revine prin liberalitati unui tert strain de mostenire sau unui mostenitor legal. civ. venind in concurs la partea rezervata a mostenirii. 1/4 si 3/8 functioneaza doar atunci cand concureaza efectiv cu mostenitorii legali ai defunctului. in final sotului supravietuitor revenindu-i 5/32 din mostenire. existand o parte de mostenire care se defera potrivit regulilor mostenirii ab intestat . Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de: 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4). afara de cazul cotitatii disponibile speciale reglementate de art. Din punct de vedere juridic. 1/6. atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor si un fiu al defunctului instituit ca legatar universal. asa cum am vazut (supra nr. care renunta la aceasta din urma calitate. care opteaza pentru calitatea de mostenitoare testamentara. iar fiului defunctului 15/32 (3/4 x 5/8). Stabilirea rezervei in functie de titlul de mostenire al celor care vin la succesiune. 1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati. Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu alti rezervatari (descendentii sau parintii defunctului) gratificati de de cujus prin donatii sau legate. parintii si o sora a defunctului instituita legatara universala. rezerva sotului supravietuitor nu va fi de 1/6 din mostenire. iar nu si atunci cand mostenitorii legali ai defunctului sunt ei cei gratificati prin liberalitati si prefera sa renunte la calitatea de mostenitor legal in favoarea celei de gratificat (donatar sau legatar) beneficiar al cotitatii disponibile a mostenirii. lucru ingaduit de lege. cat si de beneficiari ai cotitatii disponibile a mostenirii. din care sotului supravietuitor ii va reveni 5/32 (1/4 x 5/8). atunci cand la mostenire vin sotul supravietuitor. rezerva globala a mostenirii este de 5/8 (1/8 + 1/2). Desi textele legale nu sunt suficient de explicite . daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3). De pilda. 3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4). 1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire. asa cum s-a sustinut in doctrina . acestia pot veni la mostenire atat in calitate de mostenitori legali rezervatari. cotitatea disponibila de 3/8 (12/32) revenind tot fiului defunctului in calitate de legatar. iar fiului defunctului 27/32 (rezerva de 15/32 + cotitatea disponibila de 12/32). nici o cotitate disponibila (si.care. urmand a fi tratat ca orice alt donatar sau legatar . 1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati. Afirmatia se verifica prin faptul ca. corelativ. fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2). iar nu si cu sora defunctului. care a opat pentru calitatea de mostenitoare testamentara.104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali). ci de 1/4.). (infra nr. se poate trage totusi concluzia ca rezerva sotului supravietuitor in procentele de 1/8. De pilda. doar cu parintii. iar nu legala.

rezerva sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu intreaga mostenire. ci intotdeauna 246 . Asa cum am vazut (supra nr. 5 din Legea nr. 5 din Legea nr. Fara indoiala ca in cazul in care sotul supravietuitor este singurul rezervatar. Solutia difera dupa cum defunctul a dispus sau nu in timpul vietii de aceste bunuri prin donatii sau legate . defunctul lasa la moartea sa bunuri in valoare de 100. nu au punctato inca suficient. Astfel.000 lei) se deduce rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire. nici asupra cotitatii disponibile. atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii defunctului. Aceasta conceptie a fost criticata. art. 319/1944.000 lei) revenind legatarului universal ca parte disponibila a mostenirii. Corelatia dintre rezerva sotului supravietuitor si drepturile sale speciale conferite de art. adica 75. in orice caz.500.000. nefiind luate in calcul la stabilirea rezervei intrucat parintii nu au nici o vocatie la ele. care se ridica la 12.). sotul supravietuitor si un legatar universal. drept neingradit de lege.500. acestea revin toate sotului supravietuitor in temeiul art.). dezafectandu-le scopului prevazut la art. 319/1944. in cazul in care defunctul nu a dispus in nici un fel prin liberalitati de bunurile in discutie. aratandu-se ca problema este pusa gresit. valoarea lor va fi luata in calcul la stabilirea rezervelor sotului supravietuitor si a parintilor defunctului. rezerva sotului supravietuitor neputand fi imputata nici asupra rezervei celorlalti rezervatari. 5 din Legea nr. in speta este de 3/4 din mostenire (art.000 lei. Problema imputarii rezervelor cand la mostenire vin alti rezervatari impreuna cu sotul supravietuitor. 5 din din Legea nr. venind la mostenire impreuna cu beneficiarii liberalitatilor care alcatuiesc cotitatea disponibila a mostenirii sau. precum si asupra darurilor de nunta. Potrivit acestei conceptii. peste partea sa succesorala legala.) fata de o categorie de rezervatari sau alta. de exemplu. eventual (cand liberalitatile nu consuma in intregime cotitatea disponibila a mostenirii). din cotitatea disponibila de 1/4 ramasa (25.persoanei celor gratificati prin liberalitati. 319/1944 confera sotului supravietuitor un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.000 lei. Daca insa sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. 841 C. Problema care s-a pus in practica judiciara a fost daca dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor influenteaza (fiind luat in calcul) sau nu rezerva succesorala cand acesta vine la mostenire in concurs cu parintii celui decedat . s-a apreciat ca sar pune problema daca rezerva lui se deduce (imputa) din rezerva celorlati rezervatari sau din cotitatea disponibila a mostenirii. alaturi de acestia.108 si urmat. restul de 1/8 din mostenire (12.000 lei.000. drepturile succesorale ar terebui stabilite dupa cum urmeaza: se determina rezerva copiilor. o chestiune pe care practica (notariala si judiciara) si doctrina nu au sesizat-o sau. civ. care. iar la mostenire vin trei copii. 319/1944 in cazul in care vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului. daca. Este. raspunsul fiind ca imputarea s-ar face exclusiv asupra cotitatii disponibile . se pare. ci in functie de obligatiile familiale ale defunctului (privite in abstract. si cu mostenitorii legali nerezervatari.000. Daca insa defunctul a dispus prin liberalitati de aceste bunuri.

iar rezultatul se scade din intreg. in exemplul analizat. 843 C. primind mai mult decat daca nu s-ar fi facut legatul . 319/1944) in cote egale de cate 1/2 x 3/4=3/8. micsorand nu numai cotitatea disponibila a mostenirii. civ. in favoarea parintilor. la o analiza mai atenta. Raportarea cotelor tuturor rezervatarilor la intreaga masa succesorala ni se pare mai potrivita si mai logica decat sistemul raportarii cotelor de rezerva la sisteme de referinta diferite. 397). ci si cotitatea disponibila a mostenirii.c si art. c din Legea nr. calitate in care. desi vointa dispunatorului a fost sa favorizeze prin legat pe sora sa. acest sistem de calcul pare sa fie in prezent unanim acceptat. si pe un argument logic a pari. In plus. in sensul ca in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor. pornindu-se de la constatarea ca aplicarea sistemului de calcul de mai sus poate conduce la rezultate inadmisibile.asupra mostenirii in intregul ei . in loc de 1/4. coform dispozitiilor art. cotele de mostenire se vor calcula dupa cum urmeaza: rezerva de !/4 a sotului supravietuitor raportata la intreaga mostenire (art. iar nu pentru cea de mostenitoare legala. caci. ci si rezerva celorlalti rezervatari ale caror drepturi vor fi calculate nu din intreg. In sistemul de calcul propus de noi se respecta nu numai cerintele argumentului de text mentionat mai sus. acelasi lucru trebuie admis si in cadrul devolutiunii testamentare a mostenirii. rezultand cotitatea disponibila a mostenirii de 1/4. iar in al doilea rand. Obiectiunea este corecta si trebuie primita ca atare. civ. rezerva revenind sotului supravietuitor restrangand nu numai rezerva parintilor. Desi considerat imperfect chiar de autorul sau . s-a avansat ideea ca rezerva sotului supravietuitor se va raporta la intreaga mostenire. 1 lit. 407). in ceea ce priveste rezerva colectiva de 3/4 din mostenire. cota rezervei sotului supravietuitor este egala cu cea a 247 . Tinand seama de acestea. raportata de asemenea la intreaga mostenire. ar mosteni 1/3 din succesiune). asa cum am demonstrat mai sus (supra nr. dar astazi. 1 lit. instituirea legatarei face totusi ca cei favorizati sa fie parintii. dedus din faptul ca daca in cadrul mostenirii legale drepturile succesorale ale sotului supravietuitor restrang drepturile celorlalti mostenitori legali. 319/1944 recunoscand sotului supravietuitor drepturi sucesorale „din averea celuilalt sot” (adica din intreg). parintii defunctului si sora acestuia instituita legatra universala. 319/1944. considera rezerva sotului supravietuitor ca fiind de 1/6 din mostenire. in primul rand. aceasta se va imparti intre sotul supravietuitor si parintii defunctului conform regulilor mostenirii legale (art. care se va deferi legatarei universale (daca sora defunctului a optat pentru calitatea de legatara. Am impartasit si noi initial aceasta conceptie. 1 si 2 din Legea nr. 2 din Legea nr. In plus. in sistemul pe care il propunem. 1 lit. ci din restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor . restrangere care in acest caz se refera atat la drepturile celorlalti rezervatari. nu tine seama de caracterul colectiv al rezervei (supra nr. ne distantam critic de ea. ci si cele ale argumentului a pari. Solutia a fost fundamentata pe un argument de text. 843 C. cat si ale beneficiarilor liberalitatilor care se inscriu in limitele cotitatii disponibile a mostenirii.319/1944) se insumeaza cu rezerva de 1/2 stabilita de art. si art. art. b din Legea nr.

nici cu notiunea de masa partajabila. ori al unor drepturi de creanta. activul brut al mostenirii va cuprinde cota-parte cuvenita acestuia din bunurile comune. pentru rezervatari mostenirea este legala. in timp ce in sistemul criticat cota din partea rezervata a mostenirii care revine sotului supravietuitor (1/6) este mult mai mica decat cea revenind parintilor (5/12). Masa de calcul si operatiunile pentru stabilirea acesteia. Se pune intrebarea ce reprezinta acest intreg? Asa cum rezulta din dispozitiile art. este irelevant din moment ce. indiferent de natura lor (corporale sau incorprale. este cu totul inexplicabila. argumentul ca. situatie care. iar nu si donatiile facute de acesta in timpul vietii. iar pe de alta parte. pe de o parte. Stabilirea activului brut prin determinarea si evaluarea bunurilor lasate de defunct la data decesului-Determinarea bunurilor existente in patrimoniul defunctului. caci rezerva protejeaza pe cei in drept nu numai contra legatelor facute de defunct. desi. In cazul in care cel decedat este o persoana casatorita. adica un patrimoniu reconstituit fictiv (contabil. Se includ in activul brut atat bunurile care formeaza obiectul legatelor sau instituirilor contractuale facute de defunct. Cu alte cuvinte. uzul sau abitatia.. se poate spune ca masa de calcul (sistemul de referinta) pentru determinarea rezervei si a cotitatii disponibile a mostenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. ci si impotriva donatiilor facute de acesta in timpul vietii. ce cuprinde doar bunurile defunctului care se defera prin succesiune. care nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala. 248 . se exclud drepturile viagere. rational si juridic. iar nu si cele deferite cu titlu particular (legatele particulare). In fine. determinarea unor coteparti dintr-un intreg in functie de numarul si calitatea mostenitorilor rezervatari. decat daca sunt supuse reductiunii in favoarea rezervatarilor. prin calcul pe hartie) . asa cum am vazut. ce nu cuprinde decat bunurile succesorale care se defera universal sau cu titlu universal. intregul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii nu se confunda cu bunurile pe care le lasa de cujus la data deschiderii mostenirii. cum se intampla si in cazul in care mostenirea este numai legala. in exemplul analizat.parintilor. Enumerare. sora defunctului este mostenitor nerezervatar care poate fi exheredat in intregime. evident. cotitatea disponibila a mostenirii care revine surorii legatare universale este mai mica decat cota legala a acesteia. nimic nu o impiedica pe legatara sa renunte la legat si sa primeasca cota legala de mostenire care este mai mare. fiind si acestea luate in calcul la stabilirea intregului in discutie. In schimb. civ. neexistand nici un principiu de drept care sa stabileasca intr-un fel sau altul ca gratificarea unui mostenitor legal nerezervatar trebuie sa asigure acestuia o cota mai mare de mostenire decat partea sa legala. care se sting la data decesului titularului. Reglementarile legale referitoare la cotitatea disponibila a mostenirii si la rezerva au ca obiect. cum este cazul unor drepturi reale ca uzufructul. fac parte din activul brut. 849 C. Toate bunurile care se afla in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. mobile sau imobile). cat si cele destinate infiintarii unei fundatii. Masa de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile este o notiune mai extinsa.

cum este cazul capitalului unei asigurari de viata ori al fructelor bunurilor succesorale culese dupa deschiderea mostenirii. daca la activul brut s-ar reuni valoarea donatiilor facute de defunct si din rezultat s-ar scadea pasivul. scotandu-le de sub incidenta disozitiilor legale speciale . Estimarea acestor bunuri se va face dupa starea si valoarea lor de la data deschiderii mostenirii. cresterile sau scaderile valorice ulteriorare nefiind luate in considerare. civ. ceea ce este inadmisibil. reunirea fictiva a donatiilor se face la un sold considerat a fi egal cu zero. De asemenea. Se inscriu in aceasta categorie atat datoriile defunctului care raman in fiinta si dupa data decesului sau (nu si cele care se sting. mai mare decat activul) sa fie suportat de donatari. cum este cazul obligatiei legale de intretinere).849 C. afara de cazul in care de cujus a dispus de ele prin legate. Bunurile care nu au apartinut niciodata defunctului nu intra nici ele in calcul. Deoarece rezerva protejeaza nu numai impotriva liberalitatilor mortis causa (legatelor). dupa cum activul depaseste sau nu pasivul. chiar daca au ca obiect obligatii nascute dupa deschiderea mostenirii. cat si sarcinile succesiunii. Bunurile facand parte din activul brut al masei de calcul trebuie sa fie estimate valoric pentru a se putea determina daca liberalitatile facute de defunct se inscriu sau nu in limitele cotitatii disponibile.cum este cazul rentei viagere. cum este cazul cheltuielilor de inmormantare sau al cheltuielilor de lichidare si partajare a succesiunii. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care soldul activului net este negativ (pasivul intrece activul brut). nu intra in activul brut drepturile alcatuind mostenirile anomale (supra nr. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vieti. gajul creditorilor chirografari neputandu-se intinde (asigurandu-le satisfacerea creantelor) decat asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului lor. iar nu si asupra celor iesite legal din acesta . acestea avandu-si cauza in decesul lui de cujus sau in faptul ca sunt consecinta incheierii conturilor succesiunii . Pasivul se scade din activul brut al masei de calcul rezultand activul net al acesteia. 8 si urmat. Daca soldul activului net este negativ (pasivul depaseste activul). Reunirea fictiva -. acestea din urma trebuie luate in considerare la 249 . sensul notiunii. Situatia in care soldul este negativ. efectuarea operatiunilor de stabilire a masei de calcul in ordininea prevazuta de art. care indica daca succesiunea este solvabila sau nu. Iata de ce aceasta ordine a operatiunilor nu a putut si nu este acceptata. ci si impotrva celor facute de defunct in timpul vietii (donatiilor). astfel incat valoarea acelor donatii consituie masa de calcul a succesiunii . sau drepturile sub conditie suspensiva care nu s-a indeplinit inaintea dschiderii mostenirii. Intr-adevar. ar insemna ca pasivul succesiunii (prin ipoteza. operatiunea fireasca dupa stabilirea activului brut fiind cea a deducerii pasivului pentru a se determina activul net al masei de calcul si abia apoi reunirea pentru calcul a valorii donatiilor .). Evaluarea activului brut. Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut-Pasivul succesoral se deduce din activul brut. Ansamblul datoriilor aferente patrimoniului defunctului la data decesului alcatuiesc pasivul succesoral. ar avea consecinte inacceptabile din punct de vedere juridic.

de natură a contribui la executarea întocmai şi cu bună-credinţă. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. Rezoluţiunea judiciară-Potrivit art. a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu. putând. să acorde un termen de graţie părţii acţionate. 849 C. care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părţi. pe cale judiciară sau convenţională. supra nr. o cale nejustificată de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. în cazul în care nu se îndeplinesc. Cu alte cuvinte. La activul net rezultat dupa scaderea din activul brut a pasivului succesiunii (care. Pentru admiterea acţiunii având ca obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale. 422) se adauga „prin calcul” (art. independente de 250 . ar însemna să i se acorde o primă de încurajare. cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului. atunci cand pasivul este mai mare decat activul brut. a obligaţiilor contractuale. în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului. împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte.prevede acest lucru in mod expres. Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic. Acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum şi de avânzii ei cauză. Partea îndreptăţită trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune. în mod culpabil.stabilirea masei de calcul. 1021 Cod civil. rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată. legea recunoaşte instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii. rezoluţiunea nu operează de drept. garanţie a respectări contractului. neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. după caz. s-a afirmat că rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă. 849 C. constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului. pe când rezoluţiunea are ca premisă un contract perfect valabil încheiat. Art. Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea. Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului-În doctrină. obligaţiile asumate prin convenţie.) valoarea donatiei. civ. Rezoluţiunea contractului şi nulitatea-Deşi ambele au ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului. Nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat. În aceste condiţii. între rezoluţiune şi nulitate există şi importante deosebiri. va fi egal cu zero -. civ. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativităţii contractelor. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune părţii care nu-şi execută obligaţia. Astfel. 91) Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. desfiinţare care produce efecte retroactive.

Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile. în cazul în care una dintre părţi nu îşi va executa obligaţiile sale. Punerea în întârziere este foarte importantă. ci aceea a riscului contractului. Instanţa de judecată sesizată de una dintre părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata faptul că rezoluţiunea contractului a operat de plin drept. constatând îndeplinirea acestor condiţii. Astfel. în cazul în care una dintre ele nu execută prestaţiile ce le datorează. Aceasta înseamnă că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să acorde termen de graţie şi să se pronunţe referitor la oportunitatea rezoluţiunii contractului. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu mai mare severitate. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o modalitate a contractului.voinţa debitorului. instanţa nu poate acorda un termen de graţie. Rezoluţiunea convenţionalăClauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. rezoluţiunea se datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se pune în valoare la iniţiativa creditorului. în condiţiile prevăzute de lege. contractul se consideră rezolvit de plin drept. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat. După modul în care sunt redactate. dar va putea să constate că rezoluţiunea nu a avut loc. Instanţa sesizată de partea care nu şi-a executat obligaţia va putea totuşi să constate că. în cazul neexecutării obligaţiei. În legătură cu toate pactele comisorii este necesar a fi făcută observaţia generală că singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea este creditorul care şi-a executat sau se declară gată să-şi execute obligaţiile. fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. Dimpotrivă. Înscrierea în contract a unui 251 . Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic. străin de comportamentul debitorului şi nu are caracter sancţionator. rezoluţiunea depinde de un eveniment viitor şi nesigur. urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. nu se va pune problema rezoluţiunii. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. O asemenea stipulaţie are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului. În cazul condiţiei rezolutorii. Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor. Instanţa judecătorească. în cazul pactului comisoriu. fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără intervenţia instanţei de judecată. debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. contractul se consideră desfiinţat de drept. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezoluţiunii. de îndată ce a expirat termenul de executare. pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractuală prin care părţile prevăd că. Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care părţile prevăd că. Pactul comisoriu de gradul III constă în clauza prin care se prevede că. contractul se desfiinţează. deşi obligaţia nu a fost îndeplinită la termen totuşi ea a fost executată înainte de a fi avut loc declaraţia de rezoluţiune.

Între părţi.pact comisoriu expres nu înlătură posibilitatea acestuia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. părţile fiind ţinute să-şi restituie prestaţiile efcetuate în temeiul contractului desfiinţat. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului Ca efect al rezilierii. Rezoluţiunea produce efecte între părţile contractului şi faţă de terţi. Debitorul care nu şi-a executat obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului. pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. pe lângă rezoluţiunea contractului. efectele viitoare ale contractului încetează. obligarea debitorului la plata de daune interese. Efectul principal constă în desfiinţarea contractului. quam ipso habet”. Se poate întâmpla însă că dintr-o 252 . rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit. de exemplu. 1909 Cod civil). regimul juridic al rezoluţiunii. în timp. În doctrină s-a afirmat că. chiar dacă în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. sub toate celelalte aspecte. el are dreptul să ceară. Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. terţii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bună credinţă (art. fără însă ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a executat până atunci. urmare a caracterului retroactiv al rezoluţiunii. În caz contrar. conform art. atât pentru trecut (ex tunc). Faţă de terţi. întinderea daunelor interese va fi stabilită de instanţa de judecată. o parte nu vrea să-şi execute obligaţia sa. Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă. cât şi pentru viitor (ex nunc). Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. este un contract cu execuţie succesivă. Cu toate acestea. resolvitur jus accipientis”. ori este. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea “nemo plus juris ad alium transfere potest. 1084 Cod civil. De aceea. Când în cadrul unui contract sinalagmatic. Prestaţiile executate în trecut. în cazul bunurilor imobile. în cazul bunurilor mobile şi prin uzucapiune. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părţile contractante printr-o clauză penală. în orice alt mod. Astfel. se poate spune că rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se numeşte reziliere. culpabilă de această neexecutare. rezilierii i se aplică. rămân definitiv executate. Contractul de închiriere. fiind de regulă ireversibile. conform principiului “resoluto jure dantis. cu excepţia faptului că desfiinţează contractul numai pentru viitor. este normal ca şi cealaltă parte să fie exonerată de executarea obligaţiei sale corelative. Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligaţiei de către cealaltă parte. 92) Riscul contractului. rezoluţiunea contractului are ca efect repunerea lor în situaţia anterioară.

Locatorul este debitorul unei obligaţii imposibil de executat şi va suportă riscul contractului. de exemplu. Astfel: în materie de închiriere. Se pune atunci problema de a şti dacă partea cealaltă mai este ţinută să-şi execute obligaţia ce-i revine ori. Problema suportării riscurilor contractuale a fost soluţionată diferit în decursul timpului. Imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiei debitorului lipseşte de cauză obligaţia creditorului. ceea ce înseamnă că locatorul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaş (art. a fost înlocuită. dar acesta face unele aplicaţii. deci res perit emptori. În dreptul medieval. ci în exprimarea contractuală de res perit debitori. soluţia injustă din dreptul roman. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilităţii fortuite de executare a obligaţiei ce revine uneia dintre părţi. în acest caz. ale regulii.împrejurare independentă de voinţa părţilor. nu va mai trebui să fie executată. una dintre părţi să se afle în imposibilitatea de a-şi executa obligaţia. deci nu în întregime ca în situaţiile precedente. Ca urmare. pierderea fortuită a bunului înainte de predare. prin caz fortuit. stipulaţia prin care vânzătorul se obliga să vândă bunul cumpărătorului şi stipulaţia prin care cumpărătorul se obliga să plătească preţul vânzătorului. lucrul confecţionat de antreprenor piere fortuit. Această soluţie s-a transmis. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori constă în caracterul reciproc şi interdependent al obligaţilor ce revin părţilor contractante. Cu alte cuvinte. obligaţia fiecărui contractant este cauza executării obligaţiei de către celălalt contractant. în materia contractului de antrepriză. dacă în timpul locaţiunii lucrul închiriat piere în totalitate. neexecutarea obligaţiei uneia dintre părţi lipseşte de suport juridic obligaţia celeilalte care. dacă înainte de predare. libera pe vânzător. la contractul de vânzare-cumpărare. care exprima aplicarea la vânzare-cumpărare a adagiului res perit creditori. din considerente de echitate. nu însă şi pe cumpărător. 1423 Cod civil civil). adică să suporte riscul contractual. ceea ce înseamnă că debitorul 253 . în diferite materii. dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de executat. contractele sinalagmatice aveau la bază două stipulaţii independente. contractul se consideră de drept desfăcut. Regula că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat nu este formulată de Codul civil. cu alte cuvinte. Regula menţionată înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă. cu soluţia res perit domino. De aceea şi obligaţiile izvorâte din cele două stipulaţii erau independente una faţă de alta. însă nu în exprimarea extracontractuală de res perit domino. două situaţii sunt posibile: fie soluţia de a se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să se execute de cealaltă parte. astfel. cu titlu de regulă. În dreptul roman. calitatea de debitor al unei obligaţii imposibil de executat şi deci suportă riscul contractului. În cazul în care obligaţia devine numai parţial imposibil de executat. şi în dreptul civil modern. care trebuia să plătească preţul. În contractele sinalagmatice. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecţionarea lucrului Antreprenorul are.

obligaţiei imposibil de executat suportă riscul contractului în măsura obligaţiei neexecutate de el; fie soluţia desfiinţării sau desfacerii în întregime a contractului, dacă parte ce ar putea fi executată nu asigură scopul pentru care contractul a fost încheiat. În această situaţie riscul contractului este suportat integral de către debitorul obligaţiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractuale se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor care s-au obligat fiecare numai în consideraţia executării obligaţiei corelative, motiv pentru care această regulă, care pune riscurile în sarcina debitorului obligaţiei a cărei executare a devenit imposibilă, nu are caracter imperativ, aşa încât părţile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pildă, pentru a o impune creditorului. Cazul fortuit, care determină aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, în sensul că ambele obligaţii se consideră ca şi cum nu au existat niciodată. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate-Riscul contractului capătă o soluţie specifică în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert. O asemenea problemă se pune în situaţia în care lucrul care a făcut obiectul contractului a pierit dintr-o cauză fortuită, înainte de a fi fort predat de către transmiţător. Regula consacrată în legislaţie este aceea că în cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). Cu privire la transmiterea proprietăţii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: “În contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimţământului părţilor, şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”. Codul civil face aplicaţia practică a aceste reguli în materia contractului de vânzare-cumpărare, conform dispoziţiilor art. 1295 alin. 1: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”. În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai odată cu predarea către cumpărător, deoarece ca regulă, numai în acest moment se realizează individualizarea bunurilor. În consecinţă, în cazul bunurilor de gen, dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat, adică de vânzător. Pieirea unor bunuri de gen nu înlătură obligaţia vânzătorului de aşi executa în natură obligaţia. Chiar dacă toate bunurile din patrimoniul vânzătorului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit, vânzătorul este obligat să-şi procure altele, de acelaşi fel, spre a-şi executa obligaţia (genera non pereunt). În caz de neexecutare vânzătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri. Riscul contractului va fi suportat de către vânzător şi atunci când, deşi este vorba de un bun cert, înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu îşi executase la termenul prevăzut, obligaţia de predare, în acest sens 254

fiind dispoziţiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care menţionează expres că “lucrul este în rizicopericolul creditorului, afară dacă debitorul este în întârziere; în acest caz rizico-pericolul este al debitorului”. Debitorul pus în întârziere poate scăpa de urmările riscului numai dacă dovedeşte că lucrul ar fi pierit chiar dacă ar fi fost predat cumpărătorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil).În cazul în care, deşi este vorba de bunuri certe, transferul proprietăţii nu se produce la încheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul proprietăţii, riscul contractului va fi suportat de către vânzător, atât ca aplicare a principiului res perit domino, cât şi pentru că el este debitorul obligaţiei imposibil de executat. O situaţie deosebită apare în cazul în care transferul proprietăţii este afectat de o condiţie. Astfel, urmează a se distinge după cum este vorba de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. În cazul în care vânzarea a fost încheiată sub condiţie suspensivă, transmiterea proprietăţii lucrului individual determinat este subordonată realizării condiţiei. Dacă lucrul piere în mod fortuit pendente conditione, legea dispune că riscul îl va suporta vânzătorul, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la împlinirea condiţiei., iar cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar dacă se împlineşte condiţia (art. 1018 Cod civil). Dacă pendente conditione lucrul a pierit numai în parte, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea obţine vreo reducere a preţului (art. 1018 alin. 3 Cod civil). Dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie, cumpărătorul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului şi se află în aceeaşi situaţie în care se găseşte vânzătorul în contractul încheiat sub condiţie suspensivă. Dacă lucrul piere mai înainte de realizarea condiţiei rezolutorii, riscul îl suportă cumpărătorul, proprietar sub condiţie rezolutorie, care va trebui să plătească deci preţul, deşi dreptul său de proprietate este desfiinţat cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. În concluzie se poate afirma că ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condiţie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de către acea parte care are calitatea de proprietar sub condiţie rezolutorie.

93) Simulaţia. Simulaţia, este o excepţie de la opozabilitatea faţă de terţi a contractului şi înseamnă că, în anumite împrejurări şi condiţii, o terţă persoană este îndreptăţită să nu ţină seama, să ignore, să poată deci să respingă, acele situaţii juridice care au fost create prin anumite contracte. O asemenea împrejurare ne natură a face inopozabil faţă de terţi un anumit contract este simulaţia. Pentru a ne găsi în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret – contraînscrisul – să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent. 255

Exemplele de simulaţie pe care ni le oferă dreptul român înfăţişează toate formele simulaţiei, aşa cum sunt ele clasificate: actul fictiv, actul deghizat şi interpunerea de persoane. Contractul aparent poate fi fictiv, caz în care părţile disimulează total realitatea, creând aparenţa existenţei unui contract, care însă, în realitate nu există. Contractul poate fi deghizat, atunci când părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, faţă de terţele persoane, ascunzându-l, printr-un alt contract. Deghizarea poate fi totală, când se urmăreşte a se ascunde însăţi natura contractului secret. Deghizarea poate fi parţială, dacă contractul aparent se mărgineşte a face să fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. O altă formă a simulaţiei este interpunerea de persoană, caz în care contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret – contraînscris – prin care se precizează că adevăratul beneficiar al contractului este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Scopurile urmărite prin simulaţie, sunt dintre cele mai variate: fie pentru a induce în eroare terţele persoane, fie pentru a sustrage de la urmărire din partea creditorilor a unor lucruri, indicarea unui preţ mai mic la înstrăinări de bunuri pentru a se plăti taxe mai reduse de timbru, ori pentru adopţii şi căsătorii fictive. etc. Sancţiunea specifică a simulaţiei este, inopozabilitatea faţă de terţele persoane a simulaţiei juridice create prin contractul secret şi, după caz, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie. Acţiunea specifică în această materie este acţiunea în simulaţie, prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al operaţiei, spre a se face să se aplice efectiv singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor – contractul secret. Efectul principal al acţiunii în simulaţie este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret, al contraînscrisului. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil, în el însuşi. Acţiunea în simulaţie poate fi exercitată de ori ce persoană interesată să invoce în favoarea sa actul secret, constatarea sau pronunţarea nulităţii simulaţiei. Deci este imprescriptibilă.

94) Starea civilă ( noţiune, reglementare, delimitare, caractere juridice ). Identificarea persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si 256

metodologia de aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile. In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate, starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva -; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia, aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile. Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei, cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita, tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si dobandeste, 257

prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila, Legea nr. 119/1996, aln. 1: “Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila”; aln. 2: “Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului, sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave”; aln. 3: “Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari”. Elementele starii civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile, deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila, atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul familiei: “Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii”. Un al doilea mod este recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: “Daca nasterea n-a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe 258

ex lege fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului: in folosul celui care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor plateste pe alt creditor ce are preferinta. printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. chiar daca este minora ori de catre reprezentantul legal. cat si acela nascut de o familie care era casatorita la data conceptiei copilului. in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert pe care il subroga in drepturile creditorului platit. b) Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita la data nasterii sau la data conceperii. b) Cazul in care se contesta. printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista copilul si care poate fi pornita de catre mama. Codul familiei. subrogatia consimtita de debitor-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe creditor. subrogand pe tert in drepturile creditorului initial. prin recunoastere voluntara facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art. Subrogatia conventionala poate fi: consimtita de creditor-opereaza prin acordul de vointe realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. in folosul celui care platind 259 . Subrogatia legala opereaza de drept. Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare judecatoreasca. 57. 50. dar trebuie indeplinite anumite conditii: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma insrisului autentic. a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este casatorita la data nasterii copilului. Filiatia se stabileste prin prezumtia de pater. intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. nu este necesar acordul debitorului. care nu poate fi dovedit in mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de stabilire a filiatiei. prevazuta de art. 53. 2: “Copilul nascut dupa desfacerea. Codul familiei. Se poate stabili filiatia fata de tata in doua moduri: Potrivit art. daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie”. Filiatia fata de tata-Spre deosebire de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii. Codul familiei: a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor. aln. platind datoria debitorului devine creditr al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit. filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei.copil”. Ca mijloc de transmitere a obligatiilor subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care. declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei. 95) Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei. 59. Codul familiei. mod care poate sa intervina potrivit art.

insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. In concluzie. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. pe timpul cat dureaza situatiile. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . alineatul 1. 13-14. Potrivit art. se stinge prin prescriptie. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. 96) Suspendarea prescripţiei extinctive (noţiune.un imobil ipotecat. 7 alin. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. plateste pe creditor pentru a preintampina urmarirea bunului. cauze. in folosul mostenitorului care acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau pe un creditor al mostenirii. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. regula generala. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen Regula generala potrivit art. limitative prevazute de lege. Potrivit art. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre 260 . pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. de drept. iar potrivit art. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. Caracterele cauzelor de suspendare sunt :legale. efecte). art. a curgerii termenului de prescriptie. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. in folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la palta datoriei are interes de a o desface si il plateste pe creditor. Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. 1. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. sub sanctiunea pierderii acestui drept. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. iar acestea sunt puse pe picior de razboi.

socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. este efectul precizat in art. prescriptia este stearsa. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. in esenta. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. din momentul in care produce. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. consta in reluarea cursului prescriptiei. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. 15 alin. posterior intreruperii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. suspendarea nu produce nici un efect juridic. Ca si in cazul suspendarii. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta.orice alta persoana care. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. 15 alin. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. din motive 261 . Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. printr-o hotarare definitiva. inundatia si altele.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: anterior datei intreruperii. oprit. Cererea de chemare in judecata. in asa fel incat. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. In legatura cu cazul de forta majora. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. pe toata aceasta perioada. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. apare necesar definirea acesteia: forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. din momentul in care el fusese blocat. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. Pentru perioada anterioara cauzei. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca: actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). prin urmare. adica inlaturata. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. Ulterior cauzei de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. Repunerea in termen. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. actiunea sa fie admisa.

nejustificat.temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. potrivit legii. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi judecatoresti. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Secretarii consiliilor locale. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. Apoi testamentul autentic este un act de autoritate publica. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf.65 din Legea nr. care poate fi atacata la judecatorie. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. datele de identificare a testatorului. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. civ. In esenta. si art. 262 . 97) Testamentul autentic. cererea de chemare in judecata. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf.36/1995) este auteentifiat de notarul public. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar. (art. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda.86o C. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. Testamentul autentic este acela care.

nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. datat si subsemnat de mina testatorului”. cu creta. sticla etc. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe. stenografie). cu creion.98) Testamentul olograf. data fiind simplitatea formei sale. pe lemn. vopsea. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. (cu cerneala. Apoi. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ. semnata si datata de mina testatorului. Astfel. Codul civil prevede in art. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului. asadar. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. el poate fi usor sustras sau distrus. material plastic. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. sau se inlatura unele dispozitii 263 . Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate.). Se accepta scrierea pe etape a testamentului. fie ulterior. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. fie cu prilejul intocmirii acestuia. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. cu pasta. dar fara cunostinta sa. Daca insa este vorba de dispozitii noi. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace. Din formularea data de legiuitor vom retine. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau..) si pe orice material (pe hirtie. carbune etc. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. ca nu orice scriere olografa. stersaturile etc. pe pinza. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului. s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile.

ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca 264 . Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. revocind dispozitiile anterioare. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. In primul rind. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Data trebuie indicata prin precizarea zilei. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere.anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. in cazul testamentelor succesive. In al doilea rind. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. semnate si datate de mina testatorului. Nu are importanta locul unde este inserata. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate.

Codul civil prevede in art. De cujus poate dispune mortis causa de bunurile sale si individual prin legate particulare. legatele 265 . Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit. testamentara sau conventionala. fiecare detinand o cota-parte din activul succesoral. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. 99) Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii. sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului.actul a fost incheiat in forma definitiva. drepturile facand parte din activul succesoral sunt dobandite de succesori imediat si de plin drept de la data deschiderii mostenirii. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului. se transmite de la de cujus la mostenitorii sai fara ca acestia din urma sa trebuiasca sa faca ceva. Semnatura trebuie sa fie de mina. astfel incat nu poate dispune de acestea fara acordul celorlalti. Nu se admite ca valabila punerea parafei. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. acesta devine unic titular al patrimoniului succesoral. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. Spre deosebire de transmisiunile universale sau cu titlu universal. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. si indiferent daca succesiunea este legala. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. iar uneori chiar fara ca sa stie. Transmisiunea succesorala este una aparte intrucat nu are ca oiect un bun sau altul. Principiul dobandirii imediate la data deschiderii succesiunii. Calitatea de subiect activ al drepturilor succesorale. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului. indiferent daca este vorba de drepturi reale sau de creanta. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala. oricare ar fi natura acestora. care au vocatie la intregul patrimoniu succesoral sau la o cota parte din acesta. stampilei ori a sigiliului. niciunul dintre succesori nu are drepturi exclusive asupra elementelor active ale patrimoniului succesoral. Cand la mostenire vine un singur mostenitor universal. In cazul nasterii starii de indiviziune succesorala. substituindu-se acestuia in calitatea de titulari ai patrimoniului succesoral sau al unei cote-parti ideale din acesta. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. iar cand vin doi sau mai multi. patrimoniul succesoral se transmite acestora in stare de indiviziune. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel.

in care nu se stie exact cine vine efectiv la mostenire si care sunt bunurile ce vor reveni mostenitorilor. implicit. Aceast sistem. nu exista nici o discontinuitate in cazul decesului unei persoane fizice. in sensul ca au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii mostenirii. fara a fi necesare indeplinirea unor formalitati. in privinta stapanirii efective. civ. la o cota-parte din universalitate sau doar la unul sau altul din bunurile succesorale. Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. administrare si dispozitie in privinta bunurilor succesorale. Caracterele sezinei-Caracterul de ordine publica. mostenitorii sezinari sunt doar descendentii si ascendentii. daca au vocatie universala. Se poate asadar trage concluzia ca transmisiunea drepturilor succesorale opereaza de drept la data deschiderii mostenirii. si solutia acordarii unor puteri in acest sens unora dintre succesori. in timp ce toti ceilalti mostenitori . fara nici o verificare prealabila intrucat este vorba de rudele de sange in linie dreapta ale defunctului. 653 alin. au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila. cu dubla misiune de a verifica titlurile pretendentilor si de a gestiona succesiunea . dar in acest caz legatarul nu mai este considerat fi continuator al persoanei defunctului. precum si a indeplinirii actelor de conservare.. adica rudele in linie dreapta ale defunctului . dinafara casatoriei sau din adoptie.particulare confera celor gratificati vocatie la un bun anume din patrimoniul succesoral (drept real sau de creanta). 653 C. desi considerat de unii enigmatic . pentru consolidarea tilului de mostrenitor). exista o perioada de incertitudine. care este o chestiune abstracta. testamentari sau contractuali -. in ideea evitarii pe cat este posibil a conflictelor intre succesibili (mai ales intre mostenitorii legali si legatari).Din textul de lege mentionat. avand dreptul sa opteze fie pentru acceptarea mostenirii (si. cu consecinte daunatoare pentru patrimoniul succesoral. Conform dispozitiilor art. desi aspru criticat intrucat este „lipsit de orice logica si gresit din toate punctele de vedere” . toti succesibilii. rezulta totusi destul de limpede ca unii mostenitori sunt preferati. iar de altii de-a dreptul inutil si bizar .fie acestia legali. a ramas neschimbat de la adoptarea Codului civil. Transmisiunea succesorala insa nu este obligatorie. In aceasta situatie. Aceasta transmisiune opereaza si ea automat la data deschiderii succesiunii. Daca sub aspectul proprietatii. s-a oprit si legiuitorul nostru. Art. dupa modelul francez. fie pentru renuntarea la mostenire. Sezina si dobandirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari Reglementare legala. legiuitorul a avut de ales intre solutia numirii unui tert ca administrator al succesiunii. chiar de la deschiderea succesiunii mostenitorii sai fiind considerati a-i succede de plin drept lui de cujus. Sezinei i se recunoaste caracterul de ordine 266 . 1 C. la care. Mostenitorii sezinari. ci doar un simplu avand-cauza (succesor la bunuri) al acestuia. prevede ca „descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului” si ca „ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei”. de la decesul titularului si pana la exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre succesibilii cu vocatie succesorala. civ. indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari.

actiunea pentru anularea unui testament) . avand printre atributii si pe aceea de „politie a mostenirii”. decurgand din ratiuni practice de conservare a drepturilor succeorale. conform ordinii in care sunt chemati de lege la mostenire . 891 precizeaza ca atunci „cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari. ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp. sezina trece la urmatorul chemat de lege la mostenire. Faptul ca defunctul poate numi un executor testamentar cu sezina (supra nr. iar atunci cand sunt intrunite conditiile pentru exercitarea sezinei virtuale. conferind executorului doar atributiile unui administratorsechestru (conservarea bunurilor mobile. caci daca sezinarii sunt preferati de plano de lege in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. actiunea in petitie de ereditate. n. actiunea in revendicare contra unui tert care detine bunuri succesorale.-. nici nu poate acorda sezina altor persoane decat cele prevazute de lege. iar nu colectiva.publica. nu ingaduie in nici un caz succesibilului de rang subsecvent sa se amestece in gestiunea mostenirii cand este asigurata efectiv de cel chemat de lege la mostenire in primul rand. solutie care se justifica prin caracterul virtual al sezinei. Sezina executorului testamentar este una limitata doar la bunurile mobile succesorale. nici nu poate modifica atributiile conferite de lege sezinarilor . C. In cazul renuntarii la mostenire a succesorului in rang preferat. n. trebuie subliniat. Nu aceasta este insa si solutia Codului civil. plata legatelor). aceasta neputand fi disociata de vocatia succesorala . Caracterul individual. dimpotriva. sezinarii nerezervatari ar trebui sa ramana investiti cu sezina . notarul public -. Majoritatea autorilor este de acord ca sezinarii nerezervatari putand fi exheredati de defunct.) posesiunea bunurilor cuprinse in testament”. legatarul universal va cere de la justitie (in prezent. pierd totusi indirect dreptul la sezina. indiferent de ordinea chemarii lor la mostenire. incasarea pretului vanzarii bunurilor mobile. mostenitorii subsecventi pot sa preia posesia mostenirii si sa exercite actiunile referitoare la aceasta. Totusi. Sezina este individuala. Caracterul succesiv. mostenitorii subsecventi putand accepta succesiunea conditinat (virtual) de renuntarea celor chemati in rang preferat . Sezina virtuala. care in art.) nu contravine caracterului de ordine publica al sezinei legale. motiv pentru care sezinarii legali care „vin in concurs” cu un executor testamentar isi pastreaza toate prerogativele prevazute de lege. Solutia se impune intrucat mostenitorii 267 . sens in care se spune ca este succesiva . cel putin in cazul in care exheredarea este facuta prin instituirea de legatari. fiind marginita in timp. 361 si urmat. mai putin cele revenind acestui administrator sechestru . Afirmatia nu este pe deplin convingatoare. daca succesorul chemat in primul rand la mostenire ramane inactiv. ci numai daca acesta ramane inert. in sensul ca de cujus nici nu poate priva de sezina pe succesorii carora legea le-o acorda. fiind investiti cu puterea „de a controla titlul celor carora nu le este conferita” . ea nu confera celui indreptatit sa o exercite decat atributii limitate doar la exercitarea unor acte conservatorii (acte de intrerupere a unei prescriptii.D. Caracterul de ordine publica al sezinei nu impiedica insa pe succesori sa renunte sa se prevaleze de aceasta . ci.

653 alin. sezina apartine tuturor acestora. Majoritatea autorilor este insa de parere ca sezina este indivizibila. iar nu al mostenitorilor sezinari. iar nu si atunci cand isi pun drepturile in valoare . Administrarea bunurilor succesorale. sau… nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare” . dar daca unii dintre comostenitori raman inactivi.Preluarea bunurilor succesorale. chiar daca nu au dreptul la acestea (de exemplu. deoarece se refera la universalitatea succesorala. Daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori legali de acelasi rang (de pilda. 583 si urmat. De la data deschiderii succesiunii. desigur. celor trei copii ai defunctului). fara a avea insa dreptul de a dispune de acestea decat in limitele drepturilor sale succesorale. Sezina permite titularului sau sa actioneze in justitie impotriva tertilor sau chiar a mostenitorilor nesezinari (pana la trimiterea in posesie) pentru a obtine predarea bunurilor succesorale.subsecventi nu au fost inclusi de lege (art. Sezina nu confera insa nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale.) in categoria mostenitorilor care trebuie trimisi in posesie. fara a fi insa obligati la aceasta. intrucat formeaza obiectul unui legat particular) . Indivizibilitatea sezinei permite comostenitorului diligent. Caracterul indivizibil. Exercitarea sezinei de catre un singur comostenitor (sau unii dintre acestia) se justifica numai daca ceilalti comostenitori se dezintereseaza de mostenire. acestea fiind preluate in interesul succesiunii.) . fiecare sezinar poate exercita sezina doar in limitele cotei-parti ce ii revine din succesiune. iar nu la bunurile facand parte din aceasta privite ut singuli . iar nu pentru intreg. civ. se pune problema daca ceilalti pot actiona si pentru partea de mostenire revenind acestora sau numai pentru partea lor. bunurile succesorale (infra nr. in aceleasi conditii. sezinarii sunt investiti de lege cu puterea de a face politia succesiunii. sezina putand sa-si produca celelalte efecte ale sale fara preluarea efectiva a bunurilor. civ. nu exista nici o dificultate. 268 . sa exercite singur actiunea in revendicare a unui bun succesoral pentru reconstituirea integralitatii masei partajabile .. solutia fiind dedusa din dispozitiile art. adica de a verifica titlurile de mostenire ale succesorilor nesezinari si de a le preda acestora amiabil. Preluarea si administrarea bunurilor succesorale. de pilda. ramanand inactivi. Cand comostenitorii se inteleg intre ei asupra exercitarii sezinei. la cerere.Aceasta. permitand perceperea fructelor si incasarea creantelor succesorale.Efectele sezineiVerificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari-Preferati de lege pentru ratiunile aratate mai sus. mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stapanirea materiala a bunurilor succesorale. conform carora erezii „nu pot cere creanta. nu exclude interventia justitiei in cazul in care intre sezinari si legatari se nasc neintelegeri. diferendul ar putea fi rezolvat prin numirea de catre instanta judecatoreasca a unui administrator provizoriu insarcinat cu gestiunea masei succesorale pana la partaj . 2 C. De asemenea. Dupa unii autori. Sezina da dreptul la exercitarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale. permite exercitarea actiunii in nulitatea unui act juridic incheiat de defunct sau a actiunii pentru incasarea unei creante succesorale . In caz de dezacord intre comostenitori in legatura cu exercitarea sezinei. 1060 C.

). sotul supravietuitor si statul) dobandesc sezina numai dupa trimiterea lor in posesie (art. pe de o parte aceasta actiunea nu a apartinut defunctului. In principiu. Reprezentarea in justitie activ si pasiv a intereselor succesiunii Ca efect al sezinei.restul trebuind sa fie pastrat la dispozitia celor carara le revin. desi este proprietar al drepturilor succesorale din momentul deschiderii mostenirii. pe de o parte. Trimiterea in posesie trebuie solicitata chiar si in cazul in care la mostenire vine un singur mstenitor legal nesezinar. mostenitorii desemnati ca atare de lege se substituie defunctului. fiind in drept sa introduca orice actiune petitorie sau posesorie apartinand acestuia. nu are exercitiul drepturilor succesorale. Caile de realizare a trimiterii in posesie. sezinarii care le-au perceput anterior avand obligatia de a da socoteala de acestea. Procedurile mentionate au ca finalitate verificarea vocatiei succesorale si intinderea drepturilor mostenitorilor care solicita trimiterea in posesie. mostenitorilor legali nesezinari si legatarilor universali.) poate fi insa exercitata de mostenitorii legali nesezinari chiar si inaintea trimiterii in posesie. 83 si 85 din Legea nr. Cei trimisi in posesie au dreptul la fructele si veniturile bunrilor succesorale incepand de la data deschiderii mostenirii. Efectele trimiterii in posesie. 36/1995). incepand de la data deschiderii mostenirii. Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari produce efecte retroactive. de la data deschiderii succesiunii. iar pe de alta parte sa fie parati in actiunile introduse de terti contra succesiunii. Legatarul particular poate fi obligat la plata pasivului in urmatoarele situatii: daca testatorul a prevazut plata unei datorii. adica dupa indeplinirea unei proceduri de verificare a vocatiei la mostenire. obiectul acesteia consta tocmai in recunoasterea calitatii de mostenitor a reclamantului .Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari-Mostenitorii legali nesezinari. de la data deschiderii mostenirii (in cazul fructelor. neavand calitatea de a introduce actiuni de a sta ca parat in procesele introduse de terti contra succesiunii si nici de a administra bunurile succesorale. ceea ce face ca actele de administrare sau actiunile introduse de acestia anterior sa devina valabile . Pana la trimiterea in posesie mostenitorul legal nesezinar. iar in prezent se realizeaza de notarul public de la locul deschiderii mostenirii. Transmiterea pasivului se suporta de mostenitorii universali si cu titlu universal. ale caror legate i-au exheredat pe mostenitorii legali nerezervatari). ci direct mostenitorilor. trimiterea in posesie se va realiza prin hotarirea judecatoreasca ce pune capat acestor neintelegeri . procedura de trimitere in posesie este gratioasa (necontencioasa). Cand intre mostenitori exista neintelegeri care impiedica finalizarea procedurii necontencioase prin eliberarea certificatului de mostenitor. sezinarii nu pot tranzactiona sau face compromisuri cu privire la bunurile succesorale . daca legatul particular are 269 . Actiunea in petitie de ereditate (infra nr. conform legii. Afara de rudele in line dreapta ale defunctului. Trimiterea in posesie se realizeaza prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala (art. 653 alin. 627 si urmat. Neavand insa dreptul de dispozitie asupra succesiunii. civ. 2 C. iar pe de alta parte. toti ceilalti mostenitori legali (colateralii. deoarece.

daca activul nu acopera pasivul in mod indirect si fara a fi obligat personala legatarul va suporta consecintele existentei pasivului. unităţi administrative sau persoane fizice). în măsura în care sunt legalmente – inalienabile. Din examinarea acestei definiţii putem reţine că prescripţia achizitivă (uzucapiunea) reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii. Domeniul de aplicare al uzucapiunii se circumscrie doar la categoria bunurilor imobile. 5 alin. 100) Uzucapiunea. fără a fi necesară trecerea unui interval de timp. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naţional sau local. dar exista si unele exceptii: daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat. operează doar în privinţa bunurilor imobile care se află în proprietate privată. 5 din Constituţie cât şi în art. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului. 74 alin. 1 din Legea nr. indiferent de titularul acestui drept (statul. ele sunt imprescriptibile (extinctiv sau achizitiv). literature juridică şi practica judiciară vorbesc fie de o prescripţie instantanee. fie de faptulcă posesia valorează titlu. daca obligatia este indivizibila oricare mostenitor poate fi urmarit pentru intreg. societăţi comerciale. Uzucapiunea. art. 1844 Cod civil. regii autonome. care operează doar în sfera bunurilor imobile şi se întemeiază pe faptul ce trebuie exercitată în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. întrucât acestea sunt scoase din circuitul civil general. un mod originar.ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzand atat drepturi cat si obligatii. 2 din Legea 18/1991 şi în art. mostenitorul va putea fi actionat singur. In această ultimă categorie de bunuri (mobile). Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. 135 pct. daca un mostenitor este insarcinat cu executarea obligatiei. Mostenitorii universali sau cu titlu universal au obligatia de a plati pasivul succesoral proportional cu partea ereditara a fiecaruia. 69/1991. ca mod de dobândire a proprietăţii. Uzucapiunea 270 . dacă nu cumva cel mai important efect. Potrivit acestor texte legale “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi. Această situaţie este reglementată în mod expres atât în art. avand drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. pot fi uzucapate numai imobilele aflate în circuitul civil general. Cu alte cuvinte. Separatia de patrimonii este un beneficiu ce poate fi invocat de creditorii mostenirii in virtutea caruia crditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale. daca legatul particular are ca obiect un bun ipotecat. deoarece bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bună credinţă. (chiar dacă este o contradicţie în termeni). Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii sau a altui drept real deoarece se întemeiazăpe faptul posesieie (pe o stare de fapt) ce exclude ideea de act juridic.

deoarece o stare de fapt este mai uşor de probat. Uzucapiunea se justifică pe următoarele considerente: dovada dreptului de proprietate este de multe ori destul de dificilă. contractul având un caracter constitutiv de drept real. Cu alte cuvinte. un bun imobil dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune. proba dreptului de proprietate (sau a altui drept real) se face prin contract. uzucapiunea transformă aparenţa îndelungată într-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil. în Decretul 167/1958 şi în Decretul-Lege nr. Drept urmare. să dovedeşti uzucapiunea. ori de 10 până la 20 de ani. In sistemul Codului civil naşterea. uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani. legislaţia noastră cuprinde două mari sisteme de reglementare: sistemul Codului civil şi sistemul cărţilor funciare. cea de-a doua formă de uzucapiune reglementată de Codul civil 271 . când am discutat despre calităţile şi viciile posesiunii. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiţiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară se realizează prin registrele de transcripţii şi inscripţii. în unele situaţii este aproape imposibil. posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. Cu alte cuvinte. In privinţa uzucapiunii. De aceea. uzucapiunea clarifică raporturile juridice cu privire la un bun imobil. iar în ipoteza unor transferuri succesive. este suficient (şi mult mai facil) să dovedeşti o stare de fapt: o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege. împotriva neglijenţei acestuia care a permis altei persoane să folosească vreme îndelungată imobilul proprietatea sa. ceea ce. în funcţie de modul de realizare al publicităţii imobiliare în diferitele regiuni ale ţarii. Drept urmare. Registrele de transcripţii şi inscripţii realizează doar opozabilitatea faţă de terţi. paşnic şi netulburat. în doctrină această probaţiune a fost denumită diabolică! Datorită acestei situaţii. lucrurile sunt simple. indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. uzucapiunea are rolul de-a înlătura dificultăţile şi inconvenientele probei dreptului de proprietate.In sistemul Codului civil. uzucapiunea este de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani. In privinţa uzucapiunii de 30 de ani. Având ca efect naşterea dreptului de proprietate în persoana posesorului. Această dovadă este mult mai facilă când dreptul real se dobândeşte printr-un mod originar cum este uzucapiunea. în loc să dovedeşti şirul neîntrerupt al actelor translative. uzucapiunea reprezintă dovada absolută a dreptului real deoarece. timp de 30 de ani. uzucapiunea constituie o sancţiune îndreptată împotriva fostului proprietar. public.In aceste regiuni importanţa uzucapiunii este cu totul deosebită deoarece ea reprezintă dovada supremă a dreptului de proprietate. 115/1938 pentru unificare dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. ele reprezentând deci un sistem de publicitate imobiliară. cel ce posedă în mod continuu. este necesarăexhibarea tuturor acestor acte translative. Dreptul de proprietate sau alt drept real se dobândeşte de cel ce posedă un bun imobil timp de 30 de ani dacă sunt întrunite două condiţii: posesia să fie utilă – aşa cum acestă posesie a fost examinată mai sus .este reglementată în codul civil (Cartea a III-a titlul XX. stingerea sau transmiterea dreptului de proprietate se realizează prin acordul de voinţă. Spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani.

Posesia să fie de bună-credinţă. De asemenea titlul nul nu poate servi ca bază pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. De aceea. Acest lucru este cât se poate de firesc deoarece. termenul de prescripţie se calculează astfel: la numărul de ani cât proprietarul a locuit în raza teritorială a tribunalului unde se afla situat imobilul se adaugă dublul anilor în care proprietarul a locuit în afara razei tribunalului. fiind de neconceput invocarea unui mod original de dobândire a dreptului de proprietate (uzucapiune). Intr-o asemenea situaţie el nu are nici interesulde-a invoca uzucapiunea şi nici posibilitatea de-a o face deoarece transferul proprietăţii s-a făcut ca urmare a încheierii actului translativ de proprietate. lucrurile pot fi diferite. dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. 1895 – 1899 Cod civil. Prin just titlu se înţelege orice act juridic translativ de proprietate (vânzare. Dreptul s-a născut ca efect al posesiei îndelungate. dacă actul (justul titlu) este translativ de proprietate. 1895 Cod civil rezultă că acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate iar pentru a o putea invoca cu succes trebuiesc îndeplinite două condiţii: Posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză. In schimb. Existenţa titlului translativ de proprietate exclude ideea dobândirii dreptului prin uzucapiune. Din examinarea textului art. iar dacă proprietarul locuieşte în afara razei teritoriale – posesorul prescrie în 20 de ani. un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricărei persoane cu excepţia celui care are dreptul să ceară nulitatea relativă (de protecţie). posesorul unui bun imobil determinat dobândeşte proprietatea prin prescripţia de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin prescripţia de 20 de ani dacă locuieşte în afara razei teritoriale a tribunalului unde se găseşte imobilul. schimb. dobânditorul devine proprietar ca urmare al efectului translativ de proprietate al actului încheiat. etc) care. Intr-o astfel de situaţie. posesorul dobândeşte dreptul de proprietate dacă posedă timp de 10 ani. 1895 Cod civil. titlul putativ nu este suficient deoarece el există numai în imaginaţia posesorului. In practica judiciară sunt considerate just titlu: Tranzacţia. acest act ar fi suficient pentru a opera transferul dreptului de proprietate şi nu ar mai fi necesară existenţa unei posesii îndelungate (uzucapiunea). Hotărârea 272 . Literatura juridică şi practica judiciară consideră că pentru a fi în prezenţa unui just titlu este esenţial ca actul să provină de la o altă persoană decât adevăratul proprietar (de la un nou “dominus”). Justul titlu trebuie să existe în realitate. nu este transfer de proprietate. cât şi în afara ei. Potrivit prevederilor art. nu are puterea sau capacitatea de a-i strămuta proprietatea. Aceste două condiţii legale demonstrează diferenţa considerabilă faţă de uzucapiunea de 30 de ani care opereazăindiferent de existenţa sau inexistenţa titlului sau bunei-credinţe.are o reglementare şi condiţii mult diferite prevăzute în art. Este posibil ca adevăratul proprietar să locuiască determinate perioade de timp atât în raza teritorială a tribunalului unde se află situat imobilul. Acest lucru este firesc deoarece dacă actul ar proveni de la adevăratul proprietar. donaţie. In fapt. Altfel spus. contrar credinţei dobânditrului.

dreptul său se consolidează pe deplin. Hotărârea judecătorească declarativă de drepturi. Uzucapiunea tabulară este reglementată în art. există şi. 1898 Cod civil). Buna-credinţă este prezumată de lege (art. Prin trecerea termenului de 10 ani. însă. Posesia este de bună-credinţă atunci când cel ce stăpâneşte bunul imobil are convingerea că o face în calitate de titular al dreptului de proprietate. comodat. ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă timp de 10 ani. se transmite sau se stinge ca efect al actului (contractului) iar înscrierea în registru are doar rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi. Justul titlu nu se prezumă. titlul 273 . adică pe baza unui titlu nevalabil. în caz contrar. Justul titlu trebuie să aibă dată certă deoarece. In schimb nu sunt considerate just titlu: Convenţiile pe baza cărora bunul se află în stăpânirea unui detentor precar (contractul de depozit. Odată înscris în cartea funciară.judecătorească de adjudecare în cadrul execuţiei silite. el ignoră viciile actului în baza căruia a intrat în posesia bunului şi are credinţa că acest act este unul perfect valid şi că provine de la adevăratul proprietar. In sistemul de publicitate al cărţilor funciare importanţa uzucapiunii ca mod de dobândire al dreptului de proprietate este. 27 din Legea 115/1938 care prevede că în cazul în care s-a înscris fără cauză legitimă. problema uzucapiunii nu se mai pune. în opinia noastră.). Cu alte cuvinte. Cea de-a doua condiţie necesară pentru dobândirea dreptului real prin uzucapiunea de 10 – 20 de ani este ca posesia uzucapantului să fie de bună-credinţă. nefiind necesară existenţa ei pe parcursul posesiei. în sistemul de carte funciară dreptul real se naşte numai prin înscrierea în cartea funciară. importanţa ei devenind nesemnificativă. dar convingerea lui este greşită. Explicaţia trebuie căutată în caracterul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară. Termenul de 10 – 20 de ani începe să curgă de la data certă a justului titlu. ca atare. Aşa fiind.1899 al. Antecontractul de vânzare-cumpărare. Buna-credinţă trebuie să existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. etc. drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. Dacă. Specific acestei uzucapiuni este faptul că dreptul de proprietate este înscris în cartea funciară pe numele dobânditorului în baza unui titlu nevalabil – împrejurare ce pune sub semnul întrebării existenţa dreptului real.. Hotărârea judecătorească prin care se constată existenţa unei convenţii translative de proprietate. Hotărârea judecătorească care ţine loc de act autentic de înstrăinare. Convenţia de partaj. dobânditorul posedă bunul respectiv în condiţiile legii. dreptul real se naşte. 2 Cod civil) dar prezumţia este una relativă. el nu este opozabil terţilor. Dacă în sistemul registrelor de inscripţiuni şi transcripţiuni dreptul real se naşte. el trebuie să fie dovedit de către cel ce invocă uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. timp de 10 ani de la data înscrierii în cartea funciară. dobânditorul are tot interesul să-şi înscrie dreptul în cartea funciară deoarece contractul imediat nu-i conferă un asemenea drept. mai redusă. Certificatul de moştenitor. Acest caz de uzucapiune (tabulară) se mai numeşte “prin convalescenţa titlului”. ceea ce înseamnă că poate fi înlăturată de către cel interesat care poate face dovada contrară prin orice mijloc de probă.

Dacă s-au făcut opoziţii. cererea va fi admisă şi se va dispune întabularea dacă la data scoaterii bunului din circuitul civil termenul de 20 de ani era implinit. Uzucapiunea extratabulară este reglementată în art. în condiţiile legii. starea de aparenţă tabulară creată prin înscrierea titlului nevalid se consolidează punându-se de acord cu realitatea. Drept urmare. deşi la data cererii de întabulare imobilul era scos din circuitul civil. 7/1996 uzucapiunea este şi rămâne reglementată de Codul Civil Român. dreptul de proprietate fiind dobândit înaintea înscrierii lui în cartea funciară.său nevalabil se curăţă de viciile sale. dar noua lege nu mai cuprinde dispoziţiile speciale. Explicaţia constă în efectul retroactiv al uzucapiunii care se produce pe data începerii posesiei ( deci înaintea scoaterii imobilului din circuitul civil). iar cererea se va înainta instanţei de judecată pentru soluţionare. după împlinirea termenului de uzucapiune şi până la notarea cererii de întabulare. Când cererea este admisă (prin încheiere sau hotărâre). în anul 1996 a fost adoptată Legea nr. Acesta este motivul pentru care această uzucapiune se numeşte extratabulară. devenind pe deplin valabil. întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. Noua reglementare a preluat multe din dispoziţiunile Decretului-Lege 115/1938. De aici expresia de convalescenţa titlului. se vindecă. Dacă în termen de o lună de la afişare nu s-au făcut opoziţii. Acesta este sistemul cărţilor funciare. 27 şi 28 din legea 115/1938). Pentru ca uzucapiunea să poată opera în această situaţie. de la data întabulării acestui drept în cartea funciară (iar nu de la data împlinirii termenului). După circa o jumătate de secol de proiecte şi încercări nereuşite de implementare a unui sistem de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul naţional. Precizarea de mai sus are importanţă practică în situaţia în care. posesia să fie utilă. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. dreptul de proprietate se întabulează cu data notării cererii în cartea funciară. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune. In această situaţie. bunul respectiv este scos din circuitul civil. se cer întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciara să fie decedat. de la data intrării în vigoare a legii nr. uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de anide la moartea proprietarului tabular. In schimb efectele uzucapiunii se produc retroactiv de la data începerii posesiunii. Şi în acest caz uzucapiunea produce efecte retroactive. Intrucât noua 274 . acestea se notează în cartea funciară. derogatorii de la dreptul comun în materie de uzucapiune (prevederile cuprinse în art. 28 al Legii 115/1938 care prevede că posesorul unui imobil care l-a posedat. Ca urmare. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară. In această situaţie. ci doar un rol de publicitate (excepţie de la regula efectului constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară). indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului Posesorul care îndeplineşte aceste condiţii se poate adresa cu cerere judecătoriei în a cărei rază este situat imobilul. prin trecerea acestui termen. înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drept real. prin încheiere. judecătorul de carte funciară va dispune. Cererea este publicată prin afişare pentru ca cei interesaţi să poată face opoziţii.

joncţiunea posesiunilor. iar autorul său a fost de rea-credinţă. el va uzucapa în 30 de ani şi va avea interesul să invoce joncţiunea. Această unire a posesiunilor se numeşte. dolul (viclenia). In acest fel pot să apară trei situaţii diferite: Posesia actuală este de aceeaşi natură cu cea a autorului. Dacă posesorul actual este de bună-credinţă şi are just titlu. posesorul actual are posibilitatea să aleagă între a invoca sau nu unirea celor două posesii. posesorul actual să fi dobândit posesia imobilului de la autorul său pe baza unui raport juridic (deoarece cel ce a uzurpat posesia altuia nu poate invoca joncţiunea). fiind de bună-credinţă sau de reacredinţă. termenul prescripţiei fiind cel necesar autorului său.reglementare nu conţine dispoziţii tranzitorii. Dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă şi cu just titlu. Posesorul actual trebuie să continue posesia autorului său cu toate calităţile şi viciile acesteia. violenta si leziunea. 1860 Cod civil care prevede că “Orice posesor posterior are facultatea. iar termenul va fi de 10 – 20 de ani (în caz de bună-credinţă) sau de 30 de ani (în cazul relei-credinţe). Joncţiunea posesiunilor nu este o obligaţie ci o facultate – aşa cum rezultă din textul art. Cu alte cuvinte. să unească posesia sa cu posesia autorului său”. 101) Viciile de consimţământ. el va putea opta pentru soluţia cea mai avantajoasă: fie va începe o posesie nouă de 10 – 20 de ani. Sunt vicii de consimtamant : eroarea. Uzucapiunile începute dar neîmplinite îşi vor putea produce efectele în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul Civil Român. posesorul are uneori interesul să unească posesiunea sa cu a autorului (antecesorului) sau pentru a realiza termenul legal al prescripţiei achizitive. rezolvarea conflictelor de legi privitoare la uzucapiune urmează a se face potrivit principiilor care guvernează aplicarea legilor civile în timp. Pentru a putea realiza joncţiunea este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: să fie vorba de o posesie propriu-zisă (utilă). Dupa criteriul consecintelor care intervin. In această situaţie posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea. spre a putea opune prescripţia. în literatura şi practica judiciară. eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea 275 . joncţiunea nu este posibilă. autorul (la fel ca şi posesorul actual) nu poate fi titular al dreptului de proprietate deoarece. Cei doi posesori unesc posesiunile lor pentru a putea prescrie împotriva proprietarului. în caz contrar. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. uzucapiunile împlinite înaintea intrări în vigoare a Legii 7/1996 pe teritoriile de carte funciară îsi produc efectele conform Legii 115/1938. fie va invoca joncţiunea posesiunilor şi va prescrie în 30 de ani. Aşa fiind. Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Pentru a putea invoca joncţiunea. la fel ca şi cele începute după data intrării în vigoare a legii.

valoarea. In esenta. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element. creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima. DOLUL SAU VICLENIA-Dolul. un element subiectiv. dovedirii sale. sa provina de la cealalta parte. insa. pe care altfel nu l-ar fi incheiat. de unde rezulta si dificultatea probarii. numit si incidental ori secundar. siretenii. falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie -. Fiind un fapt juridic. Dupa caracterul amenintarii. Pentru a fi viciu de consimtamant. de natura psihologica -. daca e cazul). se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt. error in substantiam. este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane. neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere. dupa consecintele pe care le are. injusta. dolul trebuie sa indeplineasca. fie asupra persoanei cocontractante -. care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu. se deosebeste intre :amenintarea legitima. intentional. se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui). vis -. error in corpore. ca eroarea propriu-zisa). pentru a determina sa incheie un act juridic. care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil. cinstea ori sentimentele persoanei. existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. VIOLENTA-Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic. Avand originea in dreptul privat roman -. inclusiv martori sau prezumtii simple. asupra valabilitatii actului juridic. eroarea de drept. material. pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. violenta morala -. unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) -. prin mijloace viclene sau dolosive. dolul este o eroare provocata (iar nu spontana. Dupa natura raului cu care se ameninta. numit si viclenie. care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic. deci. ca viciu de consimtamant. eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. error in personam. determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident (dolus incidens). cumulativ. fie asupra identitatii obiectului -. care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului. falsa reprezentare a realitatii -. care este dolul ce cade asupra unor elemente importante. manopere dolosive) pentru a induce in eroare. error in negatio -. existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea. constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni. eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -. ori nu. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata.mai grava forma a erorii. se distinge intre : violenta fizica -. Dolul. constand in intentia de a induce in eroare o persoana. o reducere a prestatiei. cocontractantul). conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic. dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba. justa cu un rau. este alcatuit din doua elemente :un element obiectiv. metus -. 276 .

in acelasi timp : sunt acte de administrare. in cazul violentei. constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata. ilicita). disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita. violenta trebuie sa intruneasca. adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. care consta in amenintarea cu un rau. exterior. au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur. In starea actuala a legislatiei noastre in materie. In conceptia obiectiva. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. sa fie injusta (nelegitima.cu un rau. constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. Pentru a fi viciu de consimtamant. atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare. Ca si dolul. leziunea presupune doua elemente : unul obiectiv. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic. fara incuviintarea ocrotitorului legal. ceea ce altereaza consimtamantul. Sub cel de-al doilea aspect. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv. sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care. constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv. viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv. sunt comutative. sub primul aspect. violenta -. leziunea are un singur element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii. sunt lezionare pentru minor. leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani. cumulativ. LEZIUNEA-Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. leziunea are un domeniu restrans de aplicare. In conceptia subiectiva. 277 . Intr-adevar. numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant. un element subiectiv. atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil.