P. 1
Drept Civil

Drept Civil

|Views: 190|Likes:
Published by mirceacucu

More info:

Published by: mirceacucu on Jan 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2013

pdf

text

original

1) Accesiunea imobiliară artificială.

Accesiunea imobiliară artificială presupune ridicarea unei construcţii pe un teren aflat în proprietatea altei persoane decât proprietarul materialelor folosite. Bunul principal îl reprezintă terenul, iar construcţia este privită drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei. Potrivit legii civile, orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul. Acest text conţine două prezumţii relative. Prima prezumţie, trasă din faptul ridicării unei construcţii pe un anumit teren, se referă la împrejurarea că o asemenea lucrare s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respectiv, precum şi că lucrarea s-a făcut pe cheltuiala sa în ce priveşte materialele şi manopera folosite. Dacă se face proba contrarie constând în relevarea faptului că ridicarea construcţiei s-a făcut de către proprietar, dar cu materiale aparţinând unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliară artificială. Este însă posibil ca un terţ să dovedească chiar împrejurarea că el însuşi, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcţia. Într-o asemenea situaţie, se vor aplica regulile ce reglementează un alt caz particular de accesiune imobiliară artificială: ipoteza lucrărilor efectuate de o persoană cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. Cea de-a doua prezumţie evocată în codul civil că orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate că sunt ale proprietarului terenului până ce se dovedeşte contrariul - poate fi răsturnată prin încheierea în prealabil a unui contract între proprietarul terenului şi constructorul-proprietar al materialelor prin care să se recunoască celui de-al doilea atât dreptul de proprietate asupra construcţiei respective, cât şi, în mod corespunzător, dreptul de superficie în vederea folosirii terenului aferent construcţiei. Ipoteza ridicării construcţiei de către proprietarul terenului, cu materialele altcuiva-Proprietarul terenului care a făcut construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. În plus, el mai poate fi obligat, după împrejurări, şi la plata de daune-interese. În virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei, ceea ce explică de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. Ipoteza ridicării construcţiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului.-În acest caz, proprietarul ternului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor. În această ipoteză, reglementările juridice aplicabile constructorului sunt diferite după cum acesta a fost de rea credinţă sau de bună credinţă. Constructorul de rea-credinţă este persoana care edifică o construcţie pe un terenul despre care ştie că nu îi aparţine. În acest caz, proprietarul terenului poate opta între a invoca accesiunea, cu consecinţa reţinerii construcţiei, însă cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii. Proprietarul terenului 1

poate însă să pretindă constructorului de rea-credinţă şi ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut. Constructorul de rea-credinţă poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opţiune dacă îl va exercita abuziv în sensul adoptării unei atitudini pasive „premeditate” până în momentul finalizării construcţiei; pierderea dreptului de opţiune se va concretiza în excluderea posibilităţii de a cere constructorului de reacredinţă demolarea construcţiei. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluţiei vădit neeconomice a demolării construcţiei deja edificate i se va prefera, în principiu, soluţia indemnizării constructorului prin acordarea sumei care să acopere valoarea materialelor şi preţul muncii. Convingerea instanţei de judecată potrivit căreia este oportun şi echitabil să se admită cererea proprietarului terenului de a se demola construcţia nu înlătură necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de desfiinţare a construcţiei, eliberată de organul administrativ competent. Constructorul de bunăcredinţă este acea persoană care ridică o construcţie pe un teren în legătură cu care are convingerea că îi aparţine. Buna-credinţă a constructorului se apreciază în raport cu momentul realizării construcţiei. În această situaţie, nu mai este admisibilă pretenţia proprietarului terenului obliga constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reţine construcţia în proprietate, operând accesiunea imobiliară artificială. Şi în această ipoteză există un drept de opţiune, care se referă la întinderea indemnizaţiei pe care proprietarul terenului este obligat să o plătească în favoarea constructorului de bună-credinţă. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. Aparent, nu există o diferenţă esenţială de tratament juridic între constructorul de rea-credinţă şi constructorul de bunăcredinţă, având în vedere că, în cel de-al doilea caz, proprietarul terenului va opta, în mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adică aceea care acoperă valoarea materialelor şi preţul muncii. Practic însă, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea-credinţă să ridice construcţia pe cheltuiala sa creează premisele „constrângerii” acestuia din urmă la acceptarea unei despăgubiri care, în realitate, este inferioară cuantumului compus din valoarea materialului şi preţul muncii. Atât constructorul de bună-credinţă cât şi cel de rea-credinţă, atunci când proprietarul terenului optează pentru invocarea accesiunii, are un drept de creanţă împotriva acestuia din urmă. Se consideră că termenul de prescripţie este de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului, invocând accesiunea, şi-a manifestat intenţia de a-şi însuşi construcţia.

2) Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. 2

Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret. Termenul de act juridic este folosit în două sensuri: într-un prim sens, noţiunea de act juridic desemnează acţiunea voliţională - operaţie juridică - făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se foloseşte şi „expresia negotium juris” (negotium); în al doilea sens, noţiunea de act juridic desemnează înscrisul constatator pe care părţile care încheie operaţiunea juridică îl întocmesc pentru a putea dovedi această operaţiune (suportul material). Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se întrebuinţează expresia ”instrumentum probationis” (instrumentum). Din definiţia formulată rezultă elementele caracteristice ale actului juridic civil: actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă a subiectelor de drept care pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice; manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se concretizează în a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Actul juridic civil unilateral este actul care reprezintă rezultatul voinţei unei singure persoane la încheierea actului juridic civil (manifestarea de voinţă a unei singure părţi este suficientă pentru încheierea actului juridic civil). Fac parte din această categorie: testamentul, acceptarea succesiunii, renunţarea la o moştenire, denunţarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele juridice civile unilaterale, la rândul lor se clasifică în: acte supuse comunicării (de exemplu: oferta); acte nesupuse comunicării (de exemplu: testamentul). Clasificarea actelor juridice civile în unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă juridică pe următoarele planuri: pe planul aprecierii valabilităţii actului juridic pentru că, în fiecare dintre ele, se verifică şi apreciază numărul corespunzător de voinţe; şi, pe planul regimului juridic diferit pe care îl au viciile de consimţământ, în general, actele unilaterale sunt irevocabile, pe când actele juridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voinţa părţilor.

3) Acţiunea în grăniţuire. Acţiunea în grăniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicită instanţei de judecată să stabilească prin semne exterioare linia despărţitoare între cele două fonduri vecine. Ea poate fi exercitată de către proprietar, uzufructuar şi chiar de către posesor, nu însă şi de către detentorii precari. Ea poate fi introdusă şi împotriva chiriaşului sau arendaşului, nu însă între coproprietarii aceluiaşi fond. Aşadar, grăniţuirea este o operaţiune de individualizare prin semne exterioare a limitelor a două fonduri vecine care aparţin unor titulari diferiţi şi ea se efectuează fie prin convenţia părţilor, fie prin hotărâre judecătorească. În acest sens C. civ. stabileşte că: "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile de grăniţuire se vor suporta pe jumătate". Acţiunea în grăniţuire este o acţiune 3

reală, imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă. Izvorând din dreptul de proprietate, care este un drept real şi având ca obiect un imobil (respectiv un terne), acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală. Ea este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietăţii limitrofe; ea nu se confundă cu acţiunea de strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. Caracterul petitoriu este urmarea faptului că acţiunea în grăniţuire izvorăşte din dreptul de proprietate, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Întrucât dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, acţiunea în grăniţuire este imprescriptibilă. Obiectul acţiunii în grăniţuire constă în pretenţia concretă a reclamantului care, în cazul grăniţuirii constă în cererea de a se delimita două fonduri limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi. Acţiunea în grăniţuire priveşte numai terenurile, clădirile putând fi delimitate numai printr-o acţiune de ieşire din diviziune. Principalul efect al admiterii acţiunii în grăniţuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevăratului hotar prin aşezarea semnelor de hotar pe linia care delimitează terenurile părţilor din proces. De reţinut că hotărârea pronunţată într-o acţiune în grăniţuire este declarativă de drepturi şi nu constitutivă de drepturi. Hotărârea în grăniţuire este declarativă de drepturi întrucât se tinde la reconstituirea limitelor reale între două fonduri.

4) Acţiunea în revendicare imobiliară. Acţiunea în revendicare este principalul mijloc juridic civil de apărare a dreptului de proprietate. Este acea acţiune reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat şi obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului. Sau, aşa cum se arată în practica judiciară, „acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”. Acţiunea în revendicare prezintă următoarele caractere juridice: este o acţiune reală, caracter ce rezultă din natura dreptului de proprietate, el însuşi dreptul real cel mai complet. Întrucât dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, acţiunea în revendicare poate fi pornită împotriva oricui deţine bunul fără drept; este o acţiune petitorie, deoarece pune în discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. Reclamantul care pretinde că este proprietar trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate. Admiterea acţiunii înseamnă recunoaşterea dreptului de proprietate şi ca o consecinţă firească, obligarea pârâtului la restituirea posesiei; este o acţiune imprescriptibilă. Întrucât dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz; proprietarul nu-şi pierde dreptul său prin faptul că nu-l exercită. Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezultă şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. Cu toate acestea, pasivitatea şi lipsa de diligenţă a proprietarului sunt sancţionate indirect prin efectul prescripţiei achizitive ori al posesiei de bună credinţă. Astfel, dacă o persoană dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune, în cazul imobilelor, sau 4

prin posesie de bună credinţă în cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect extinctiv a fost învins pentru că însuşi dreptul de proprietate s-a pierdut; este o acţiune promovată de titularul dreptului de proprietate. Reclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar. Dacă bunul se află în coproprietate, acţiunea trebuie introdusă de toţi coproprietarii, acţiunea formulată numai de unul dintre ei nefiind admisibilă. De asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un terţ nici cotaparte din bunul aflat la indiviziune înainte de a se face partajul. Calitatea de reclamant o pot avea de asemenea: moştenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice. Un soţ nu beneficiază de mandatul tacit al celuilalt şi ca atare nu poate promova o acţiune în revendicare, decât cu acordul expres al celuilalt soţ. Regula generală este că proba trebuie făcută de reclamant, întrucât „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În favoarea pârâtului operează, din însuşi faptul posesiei, o prezumţie relativă de proprietate. Pârâtul poate invoca pentru respingerea acţiunii în revendicare prescripţia achizitivă, excepţia autorităţii lucrului judecat, dacă a doua cerere de chemare în judecată este făcută între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi se întemeiază pe aceeaşi cauză, precum şi excepţia de garanţie pentru evicţiune împotriva reclamantului din acţiunea de revendicare, care ar fi obligat personal sau în calitate de succesor al celui obligat la o astfel de garanţie. Proba dreptului de proprietate este dificilă, atât datorită diversităţii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate, cât şi datorită insuficienţei probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietăţii. Jurisprudenţa a reţinut că proba deplină, absolută a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietăţii, cum ar fi uzucapiunea şi ocupaţiunea, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de probă. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumţii ale dreptului de proprietate, deduse din însăşi existenţa lor şi care nu împiedică proba contrară la stăruinţa posesorului sau din oficiu în exercitarea rolului activ al instanţei, pentru aflarea adevărului. Proba prin titluri este dificilă, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplină a dreptului numai dacă reclamantul probează că emană de la un adevărat proprietar. Dar pentru ca cineva să poate fi considerat adevărat proprietar trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Deci revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori, din autor în autor, au avut calitatea de adevăraţi proprietari, ceea ce adesea este imposibil. O asemenea probă a fost numită probatio diabolica. Prin titlu în această materie înţelegem actul juridic, jurisdicţional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Această noţiune are meritul de a înlătura dificultăţile juridice tocmai datorită efectului ce i se atribuie titlului, şi anume naşterea unei prezumţii relative şi simple în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce. În primul rând, relativitatea 5

care recunosc numai un drept anterior. Actul juridic ca titlu de proprietate este însă opozabil oricărui terţ în sensul că acesta din urmă nu poate ignora prezumţia relativă de proprietate născută în favoarea persoanei care îl invocă. în cadrul procedurii de urmărire silită. Acţiunea în revendicare pune în discuţie dreptul de proprietate şi nu posesia. Cea de-a doua excepţia există în materia avulsiunii. cel căruia i se opune titlul poate răsturna această prezumţie. drept care s-a stins prin efectul cooperativizării. ci şi pe cele declarative cum ar fi sentinţele judecătoreşti şi partajele voluntare. o posesie utilă sau o posesie care îşi are originea într-un titlu. schimbul etc. Prin titluri se înţelege nu numai actele juridice translative de proprietate.. deoarece legea ocroteşte posesia. Dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. la rândul său. putând fi introdusă eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de exercitare a dreptului de proprietate efectuat de către reclamantul ce se pretinde proprietar. Sub aspectul prescripţiei achizitive. identice. Vechile titluri deţinute de părţi sau de autorii lor nu pot servi ca temei al acţiunii în revendicare. 1/2000). donaţia. relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia faţă de terţi. faţă de posesia care nu se trage din nici un titlu). pârâtul rămâne în continuare posesor. acţiunea în revendicare va fi respinsă în situaţia în care pârâtul va invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. singurul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis în baza acestui act normativ. Admiterea acţiunii în revendicare produce o serie de efecte. În alţi termeni. pentru bunurile imobile şi pentru bunurile mobile. În materia dreptului de proprietate în sistemul Legii nr. ci pot servi numai pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. a reclamantului şi a pârâtului. Într-adevăr. Astfel. inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumţie de proprietate mai puternică. ceea ce înseamnă că oricât ar dura pasivitatea proprietarului.prezumţiei conferă deţinătorului titlului recunoaşterea dreptului său până la proba contrarie făcută de partea adversă. În literatură s-a spus că în această situaţie instanţa va examina şi compara cele două posesii. relativă. fiind acte provizorii. 18/1991 a fondului funciar (şi a legii nr. cum este vânzarea-cumpărarea. în cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. De la acest principiu există doua excepţii. restituirea fructelor produse de bun şi acoperirea cheltuielilor efectuate în legătură cu acesta. în principiu. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la punerea în executare a ordonanţei de adjudecare. acţiunea în revendicare este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. dacă reclamantul nu poate produce dovada. acesta nu este decăzut din dreptul de a revendica bunul. şi va da câştig de cauză aceleia din părţi care va dovedi o posesie mai bine conturată (prin posesie mai bine caracterizată se înţelege posesia de bună-credinţă faţă de posesia de rea-credinţă. Adeverinţele eliberate de Consiliile judeţene nu pot constitui titluri de proprietate într-o acţiune în revendicare. O dată ce acţiunea în 6 . dar. Codul civil instituit un termen de prescripţie extinctivă de un an. Aceste efecte se referă la restituirea lucrului. Astfel.

posesorul de bună-credinţă. posesorul pârât este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar. fără a se ajunge. Temeiul acestei obligaţii. Dacă restituirea în natură este imposibilă punct de vedere material sau juridic. fie la restituirea echivalentului fructelor. şi anume îmbogăţirea fără justă cauză. posesorul are dreptul de a le ridica şi de a le reţine în proprietatea sa. În această materie urmează să deosebim situaţia posesorului de bună-credinţă de aceea a posesorului de rea-credinţă. Nu se acoperă de către proprietar cheltuielile voluptuarii. iar cele utile în limita sporului de valoare produs. Este vorba despre cheltuielile efectuate de către posesorul neproprietar în legătură cu bunul posedat nelegitim. PROBLEMA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR. 5) Acţiunea în revendicare mobiliară. În măsura în care lucrările ori amenajările aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaşa de bun fără a produce vreun prejudiciu. Cheltuielile necesare se acoperă integral. încetarea bunei credinţe a posesorului. În aceste condiţii se creează o îmbogăţire fără justă cauză a adevăratului proprietar care naşte în sarcina sa o obligaţie de restituire. Cheltuielile necesare sunt acelea făcute pentru însăşi conservarea bunului. adică acela care nu a cunoscut viciile titlului său. echivalentul acestora.revendicare a fost admisă. explică de ce creditorul acestei obligaţii este nu numai posesorul de bună-credinţă. valorificate ori nepercepute din neglijenţa sa. în limita îmbogăţirii sale. va putea reţine în deplină proprietate fructele percepute. fie la restituirea în natură a fructelor percepute. cuvenite sau. la creşterea valorii fondului. Astfel. conduc la sporirea valorii acestuia. Regula nu se aplică fructelor produse de bun după introducerea acţiunii în revendicare. Proprietarul poate fi obligat să-l indemnizeze pe posesor doar pentru cheltuielile necesare şi pentru cele utile efectuate de către acesta. el va fi obligat. Posesorul de rea-credinţă nu se bucură de acest beneficiu. adică acele cheltuieli pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui plăcere. după caz. apreciindu-se că acest moment determină prin natura sa. Admiterea acţiunii în revendicare conduce la restituirea unui bun a cărui valoare a fost păstrată sau chiar mărită faţă de momentul ieşirii sale din posesia adevăratului proprietar datorită unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natură să îi sărăcească patrimoniul. 7 . către posesorul neproprietar ce a efectuat aceste cheltuieli. O altă problemă se ridică în ceea ce priveşte fructele produse de bun în perioada în care adevăratul proprietar a fost lipsit de stăpânirea bunului. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar. pe această cale. ci şi posesorul de rea-credinţă. după caz. iar cheltuielile utile se caracterizează prin aceea că deşi nu sunt impuse de cerinţa conservării bunului.

civ. emisă de stat ori de o societate comercială pe 8 . legiuitorul a urmărit să confere posesiei în materie mobiliară o forţă probatorie specială. de ex. fie că bunul mobil se află la autorul furtului sau la cel care şi-a însuşit bunul găsit. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR. „Cu toate acestea. fiind supusă unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit. Cu alte cuvinte. Prezumţia absolută de proprietate instituită în favoarea posesorului de bună credinţă al bunului mobil. De exemplu. paralizează orice acţiune în revendicare. pe de altă parte. cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare intentate de către adevăratul proprietar.Revendicarea bunurilor mobile se deosebeşte de revendicarea bunurilor imobile. se arată că nu este necesară scurgerea timpului. civ. Pârâtul posesor de rea-credinţă al bunului mobil poate să paralizeze acţiunea în revendicare prin invocarea prescripţiei achizitive de 30 de ani. din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat. fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp”. 1909 alin. acestea fiind susceptibile de o posesie efectivă. sunt: bunurile mobile corporale.o obligaţiune. Textul este contradictoriu. posesia acestuia capătă valoarea unei prezumţii absolute de proprietate. După felul cum este reglementată dovada proprietăţii în materia bunurilor mobile. potrivit Codului civil. valoarea oricărei probe care ar fi invocată de reclamant ar fi fără rezultat de îndată ce pârâtul. se evocă o dobândire prin efectul prescripţiei. ipoteza dobândirii bunului mobil de către posesorul actual de la o persoană despre care ştie sau ar fi trebuit să ştie că nu are calitatea de proprietar. dispune: „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. reuşeşte să facă dovada bunei credinţe. persoane şi la posesia terţului dobânditor. GĂSITOR SAU TERŢUL DOBÂNDITOR DE REA-CREDINŢĂ Dovedirea de către reclamant a dreptului său de proprietate este suficientă prin ea însăşi să conducă la admiterea acţiunii în revendicare. Codul civil instituie o prezumţie absolută (juris et de jure) de proprietate. 1 C. cu excepţia celei îndreptate împotriva posesorului de bună credinţă care a dobândit bunul de la găsitor sau hoţ. prezumţia absolută de proprietate se poate naşte în privinţa unui bun mobil incorporal. poate să-l revendice. dacă sunt întrunite unele condiţii privitoare la bunuri. În realitate. Bunurile în privinţa cărora se aplică art. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. în timp ce. 1 C. considerând simplul fapt al posesiei ca fiind un adevărat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. de la cel care care-l găseşte. În mod excepţional. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOŢ. „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. în curs de trei ani. întrucât pe de o parte. fie că se află la o altă persoană care este de rea-credinţă. fără a fi trebuinţă de vreo scurgere de timp”. Astfel. 1909 alin. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are”. prin această formulare improprie. POSESOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Art. Este cazul titlului la purtător . condiţie esenţială a prescripţiei. Reaua credinţă rezidă în aceea că această persoană a intrat în posesia bunului în condiţii în care a cunoscut sau putea să cunoască împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. Astfel. revendicarea acestora apare practic imposibilă. Condiţii privitoare la bunuri.

şi anume un drept de creanţă. Drept urmare. 1909 alin. 1909 alin. condiţia bunei-credinţe. bunul mobil să nu facă parte din categoria bunurilor supuse înmatriculării. adică nu a căpătat încă detenţiunea materială a bunului deşi a încheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. Detentorul precar nu poate invoca în beneficiul său art. Ex. civ. 1909 alin. 1 909 alin. 1909 alin. 1 C. Art. întrucât el este ţinut. în general. paşnică. pe temeiul contractului încheiat cu adevăratul proprietar. 1 C. 1909 alin. în 9 . care. singura persoană îndrituită să se prevaleze de prezumţia absolută de proprietate consacrată în art.deoarece se intră în posesia efectivă a unui înscris ce constituie suportul material în care se corporalizează un bun incorporal. este terţul dobânditor de bunăcredinţă. până la proba contrarie făcută de persoana interesată. Condiţii privitoare la posesia terţului dobânditor. Cele trei trăsături trebuie întrunite în mod cumulativ. publică şi precară. temeiul dobândirii dreptului îl va constitui nu prezumţia absolută de proprietate. Terţul dobânditor poate invoca art. 1 C. intră în posesia acestuia ca urmare a înstrăinării sale de către un detentor precar în favoarea căruia adevăratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar. cu bună-credinţă. Utilitatea posesiei se prezumă relativ. 1 C. constând într-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenţa art. civ. civ. o succesiune mobiliară. O desesizare involuntară. Art. Posesia utilă este posesia continuă. Este necesar să se fi produs o desesizare voluntară din partea adevăratului proprietar. 1 C. bunul mobil trebuie să fie privit în mod individual. 1 C. Cu încălcarea acestei obligaţii. 1909 alin. 1909 alin. nefiind incident asupra universalităţilor juridice de ex. civ. locatarul înstrăinează bunul către o terţă persoană care intră în posesie. civ. utilă şi de bună-credinţă. civ. 2 C. bunurile mobile aflate în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale nu-şi pot schimba această situaţie juridică prin invocarea art. iar violenţa posesiei face destul de greu de conceput îndeplinirea celei de-a treia condiţii a posesiei. proprietarul bunului mobil îl închiriază unei persoane a cărei calitate de detentor precar o evidenţiază obligaţia de restituire a bunului izvorâtă din contractul de locaţiune. acţiunea în revendicare va fi respinsă independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul său de proprietate. să restituie bunul mobil adevăratului proprietar. civ. art. Aşadar. O posesie reală este aceea care presupune coexistenţa la un moment dat asupra aceleiaşi persoane a ambelor elemente ale posesiei. numai dacă posesia sa este reală. nu-şi va găsi aplicarea atunci când terţul dobânditor stăpâneşte corpore alieno.acţiuni . având convingerea că a dobândit bunul de la adevăratul proprietar. ci convenţia translativă de proprietate. Dacă terţul a dobândit bunul chiar de la adevăratul proprietar. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobândirea proprietăţii bunului mobil de către terţul dobânditor care. Problema continuităţii nu se pune în acest context în care dobândirea dreptului de proprietate de către terţ este efectul aşa-numitei „prescripţii instantanee”. şi anume animus şi corpus. care a intrat în posesia efectivă a bunului mobil. de către un terţ dobânditor de bună-credinţă al unui astfel de bun. precum navele. aeronavele etc. Condiţii privitoare la persoane.

terţul dobânditor trebuie să aibă un just titlu. căci în includerea justului titlu în sfera bunei credinţe determină posibilitatea ca. civ. ci de la adevăratul proprietar al acestuia. Per a contrario. termen a cărui depăşire conduce la respingerea acţiunii în revendicare. distinct de buna-credinţă. Terţul dobândeşte bunul de la hoţ sau de la cel care şi-a însuşit nelegitim bunul pierdut de către adevăratul proprietar. acţiunea în revendicare va fi intentată cu succes de către adevăratul proprietar dacă va fi îndeplinit termenul menţionat. este adevăratul proprietar. admiţându-se. în acest mod. Proba bunei-credinţe se face printr-o prezumţie relativă legală. nemai operând „prescripţia instantanee”. poate fi putativ. Conform acestui text de lege. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are. arătând că „buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinţă”. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Sediul materiei se află în art. terţul dobânditor nu va fi pus în situaţia de aproba în mod distinct existenţa justului titlu. C. nu va putea. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat. de la cel la care-l găseşte. este. adică un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul că nu provine de la adevăratul proprietar. civ. 2 C. prin prezumarea existenţei celui de-al doilea element. Cu alte cuvinte. Pentru a produce efectul „prescripţiei instantanee”. în realitate. este suficient ca buna-credinţă să existe la momentul intrării în posesia efectivă a bunului. poate să-l revendice. indispensabilă pentru a-i asigura „recursul” împotriva hoţului sau găsitorului de la care a dobândit bunul. 2 C. a fost aceea dacă. terţul dobânditor crede că intrarea sa în posesie are la bază un contract de vânzare-cumpărare care. O problemă controversată. Condiţii speciale de aplicare a art. 1909 alin.cazul nostru. Nu mai suntem 10 . să se ajungă la dovedirea celui dintâi. Prin posesie de bună-credinţă în materia prescripţiei instantanee se înţelege posesia exercitată de o persoană care are convingerea sinceră că a dobândit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar. dacă terţul a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut că a tratat cu un neproprietar. 1909 alin. chiar dacă nu mai este atât de eficace încât să paralizeze acţiunea în revendicarea intentată de proprietar în trei ani de la data pierderii sau a furtului. printre altele. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispoziţii legale condiţiile privitoare la bunuri. Elementele de diferenţiere se manifestă la nivelul condiţiilor privitoare la persoane. S-a conturat un răspuns negativ. Aceasta înseamnă. civ. precum şi acelea care se referă la posesia terţului dobânditor. nu s-a încheiat. în sensul de a exista numai în imaginaţia posesorului. civ.Condiţii generale de aplicare a art. în curs de trei ani. 1909 alin. Interesul discuţiei se referă la conţinutul probei. că buna-credinţă a terţului dobânditor. Spre exemplu. în orice caz. ca element component al buneicredinţe. să se regreseze împotriva hoţului sau a găsitorului. după ce va fi fost evins de către adevăratul proprietar. precum şi din punctul de vedere al termenului de trei ani. Potrivit acestei dispoziţii legale. 2 C. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. fiind vorba de calitatea persoanei care înstrăinează terţului bunul mobil. că justul titlu.

fizică sau juridică. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decădere. prin natura lor sunt susceptibile de a întări buna-credinţă a terţului rămâne insuficientă pentru a justifica acţiunea unei „prescripţii instantanee”.deci în prezenţa unei desesizări voluntare. precizează că „dacă posesorul actual al lucrului. desesizarea involuntară şi termenul de trei ani. după caz. civ. Art. Pe de altă parte. Această sumă va putea fi recuperată de la hoţ sau de la găsitor pe calea unei acţiuni în despăgubiri introduse ulterior împotriva acestuia de către adevăra tul proprietar. civ. sau de la un neguţător care vinde asemenea lucruri. în aceste situaţii acţiunea în revendicare mobiliară se derulează în regimul dreptului comun. identitatea dintre bunul revendicat şi bunul pierdut ori furat. 1910 C. dar proprietarul va trebui să plătească terţului o sumă de bani egală cu preţul pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi bunul respectiv. Acest risc este întotdeauna asumat de persoana care are la îndemână regresul împotriva hotului sau a găsitorului. legiuitorul a considerat că dobândirea bunului în condiţii care. cuprinde în domeniul său de aplicare condiţiile privitoare la bunuri. acţiunea în revendicare mobiliară este admisă. fără voia sa. acţiunea în revendicare mobiliară va fi admisă dacă adevăratul proprietar o introduce în maximum trei ani de la data pierderii sau furtului. a bunului din posesia sa. însă este aptă să-l protejeze pe terţ de riscul insolvabilităţii hotului sau a găsitorului. exercitată în legătură cu asemenea bunuri. 11 . civ. fiind în consecinţă. ieşirea. 7/1996. sau la o vindere publică. 2 C. posesia terţului dobânditor. Cu însuşirea bunului prin săvârşirea infracţiuni de furt este asimilată desesizarea produsă pe calea tâlhăriei ori pe aceea a pirateriei. 1910 C. 1910 va fi incidentă atunci când terţul a dobândit bunul mobil într-un spaţiu în care se derulează în mod obişnuit operaţii de înstrăinare a unor bunuri de aceeaşi natură (de exemplu. imprescriptibilă. bunul nu se află la momentul introducerii acţiunii în revendicare la hoţ sau la găsitor. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DE BUNĂ-CREDINŢĂ CARE LE-A DOBÂNDIT ÎN ANUMITE CONDIŢII Art.. 1909 alin. bursa de mărfuri). a pierderii. Ca şi în ipoteza reglementată în art. ce are calitatea de subiect de drept comercial. Astfel. furat sau pierdut la cumpărat la bâlci sau la târg. căci. această persoană urmând a fi proprietarul şi nu terţul căci acesta din urmă poate pretinde proprietarului însuşi restituirea sumei plătite hoţului sau găsitorului cu titlu de preţ. proprietarul originar nu poate să ia înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat”. produse în temeiul unui contract prin care bunul se încredinţează temporar unui detentor precar.republicată. Regula specială instituită de art. precum şi dacă dovedeşte dreptul de proprietate asupra bunului. 6) Acţiunile de carte funciară reglementate de Legea nr. în cadrul unei vânzări prin licitaţie publică sau de la o persoană. Acţiunea în revendicare va fi admisă numai dacă introducerea acesteia va avea loc în termen de trei ani de la data furtului sau.Aşadar.

sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. prin hotarare. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. daca prin isncriere. a)Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. actiunea in prestatie tabulara se respinge. operatiunea rectificarii se face. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. de buna-credinta. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. la cerere. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara .Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. pentru ca aceasta sa dispuna. actul juridic cu data certa. trei ani de la data 12 . precum si impotriva succesorilor sai. In urma admiterii actiunii. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. intabularea sau radierea dreptului real.In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. dreptul a fost gresit calificat. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. de bunacredinta. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila.

inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b)Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie. 7) Capacitatea de exerciţiu restrânsă a persoanei fizice. Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt: apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani. care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile. dar daca il incheie singur. poate dispune prin testament. daca a implinit 16 ani. daca notarea. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte). de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil. dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu. cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun. capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii. Continutul capacitatii de exercitiu restransa. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar. consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea.” Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. Daca minorul a fost pus sub interdictie. Actele de administrare. el este perfect valabil. iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. daca nu sunt lezionare. prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. insa actul nu este lezionar. indiferent din ce cauza. limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . atat cele privitoare la un bun (ut singuli). c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal. actele de administrare. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. depozitul special la CEC. Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. el este anulabil pentru leziune. a unor acte juridice civile. faptului sau raportului juridic notat. personal. dar cu dubla 13 . amintim art 129 alin 4 din Codul familiei. fara incuviintare.

8) Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice. iar in anumite conditii chiar de la 15 ani). Are loc in urmatoarele cazuri: la implinirea varstei de 18 ani.” Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. săvârşind acte juridice. daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani. recunoscut de organul competent să verifice dacă sunt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoană juridică să ia fiinţă ori prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a organului competent a aprecia oportunitatea înfiinţării ei. iar prin capacitate de folosinţă înţelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii. amintim dispoziţiile art. În reglementarea legală. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. ca subiect de drepturi şi obligaţii.1 din Decretul nr. Referindu-ne la începutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. renuntarea la un drept. 34 alin. nici chiar cu incuviintare. 5 din Decretul 31/1954). chiar si acceptarea unei succesiuni. în nume propriu. Deoarece scopul diferă de la o persoană juridică la alta. sotul. ipoteca. rezultă că nici capacitatea de folosinţă nu este aceeaşi pentru toate persoanele juridice. 25 din Decret. Potrivit art. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie. grevarea cu o sarcina reala (gaj. capacitatea civilă cuprinde două elemente fundamentale: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (art.incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare): actele de dispozitie: instrainarea. Prin capacitate de exerciţiu se înţelege aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaţii. daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu). Dimensiunile capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. stabilit prin actul de înfiinţare sau statut. Potrivit art. acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca. care precizează că persoana juridică ia fiinţă prin actul de dispoziţie al organului competent de stat. cand se dobandeste capacitatea de exercitiu. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore . este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). aceasta diferind după specialitatea fiecăreia. persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. de o parte si minor de alta. 28 din Decretul 31/1954. adică are calitatea de a fi subiect de drept civil. prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta). Art. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice prevede: “capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. 4 din Decretul nr. statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit. 31/1954. Întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei 14 . Fiecare persoană fizică şi persoană juridică are capacitate civilă.

care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creată. că fiecare societatea comercială poate efectua numai acte juridice care servesc realizării obiectului de activitate propriu. iar pe de altă parte. Reglementarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este cuprinsă în art. capacitatea de folosinţă se limitează la actele de comerţ şi că prin legi speciale. se poate realiza prin trei modalităţi juridice: comasare.1 al Legii nr. de pe o parte. în conformitate cu art. dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiilor. În vederea participării la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. în măsura în care acestea sunt în legătură cu obiectul activităţii comerciale şi servesc scopului realizării acestuia. prin contrast cu unicitatea şi egalitarismul. 31/1990). până la această dată societatea având o capacitate restrânsă la actele necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă înseamnă. desemnând organele care au dreptul să o angajeze. divizare sau dizolvare. 31/1954: persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale. faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăţi persoana juridică. în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi. Capacitatea de folosinţă deplină a societăţilor comerciale se dobândeşte din momentul înmatriculării în Registrul Comerţului (art. bunurile dobândite sunt folosite tot în desfăşurarea operaţiunilor comerciale indiferent de provenienţa lor. în temeiul specialităţii acestei capacităţi. faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui care le-a săvârşit. legea conferă persoanei juridice capacitatea de exerciţiu. actele juridice făcute de organele persoanei juridice. Din principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice decurge o altă caracteristică a acesteia. atât faţă de persoana juridică. Un argument în plus pentru această opinie acceptată.1 alin. 2 din Legea nr. 40 alin. Astfel aceasta cuprinde în sfera sa aptitudinea generală de a avea toate drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. 40 din Decretul nr. fiind şi dispoziţiile Legii nr. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ia sfârşit prin încetarea fiinţei acesteia. 31/1990 privind societăţile comerciale. comparativ cu alte forme. existente sub acest aspect între persoanele fizice. Pentru societăţile comerciale. 15 . se pune întrebarea dacă aceasta poate să facă şi să primească liberalităţi. cât şi faţă de terţi.juridice este limitată. anume diversitatea. S-a considerat ca fiind admisibil ca societatea să facă şi să primească liberalităţi. prevăzut de actul constitutiv. că potrivit dispoziţiilor art. care. 35-36 din Decretul nr. 31/1954. 32/1994 privind sponsorizarea. la actele de comerţ. Dată fiind limitarea capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale. în scopul obţinerii profiturilor. 9) Capacitatea succesorală. capacitatea unor forme de societăţi comerciale este restrânsă şi mai mult.

nationalitate.. el trebuie sa dovedeasca “existenta sa “ in momentul deschiderii succesiunii. In Atari conditiise impun unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitate succesorala. reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala “existenta sa” la data deschiderii succesiunii. Rezulta ca orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii are capacitate succesorala. dar si succesorii sai in drepturi. etnie. gradul si dreptul acestuia. chiar daca nu a acceptat. fiindca exista in momentul deschiderii succesiunii si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai exista in acel moment. in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. Intrucat dovada vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii succesiunii. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti legali (daca este cazul). fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. Dovada se face cu actele de stare civila. limba. Cu alte cuvinte. dar nici nu a repudiat-o si – confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentar (mostenire succesiva. pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate. ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea.Potrivit art. subsecventa). art.civ. In caz de retransmitere a mostenirii. dobandirea mostenirii are loc prin “retransmitere”. 4 din Constitutie). iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau hotarare judecatoreasca declarativa de moarte. sex. adica capacitatea de a mosteni. iar reprezentatul era decedat la acea data.civ. Persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa. ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii succesiunii. urcand in locul. opinie.” pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”. Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii 16 . In aceasta din urma ipoteza. Pentru a culege mostenirea. In cazul mostenirii in nume propriu. de a culege o succesiune. mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentat) decedat la data deschiderii succesiunii. In acest caz. In cazul mostenirii prin reprezentare.. specifica numai mostenirii legale. mostenitorul legal ( in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar – supravietuind un timp cat de scurt defunctului – dobandeste el succesiunea acestuia din urma. din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba admis de lege. dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei. apartenenta politica. avere sau origine sociala ( art.1169 C. mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor legal sau testamentar. 654 C. Dovada existentei in momentul deschiderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii. religie.

fiindca acest drept.” Rezulta ca legea. ei vor putea culege. ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. de asemenea. in interesul copilului. insa numai daca el se naste viu. tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti din mostenire au fost astfel micsorate. recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei. data conceptiei copilului.2 din Dec. capacitate succesorala. copilul se va bucura de dreptul la mostenire. trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege. art. respectiv pastra drepturile mostenite. definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui. persoana disparuta are capacitate succesorala. cel care pretinde mostenirea in numele copilului. In acest caz. urmasii lui care au dreptul sa-l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire.mostenirii. Persoanele disparute au. Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data mortii celui care lasa mostenirea. Desigur. situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu. desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui. in materie de mostenire. cu toate ca are ca obiect o universalitate. indiferent daca a intervenit sau nu o hotarare judecatoreasca declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei. Cu toate ca existenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea mostenirii. partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor. cu singura conditie de a se naste viu si nu viabil – art. nu poate vatama 17 . de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala nici testamentara). Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata. stabilindu-se ca data a mortii o data ulterioara deschiderii mostenirii la care are vocatie succesorala. C. ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el.civ. drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el. pana la urma. intervenita dupa deschiderea mostenirii ori declararea prin hotarare judecatoreasca definitiva a mortii lui.civ. urmata de moartea sotului mostenitor. consacra expres capacitatea succesorala de la conceptiune. 31/1954 prevede ca “ cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva”.31/1954 “ drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune. Aceasta regula prevazuta de C. Insa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie. cu conditia sa se nasca viu. la moartea parintelui unuia dintre soti. De exemplu. asadar.7 alin. dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv. este consacrata cu caracter general – dupa regula dreptului roman – si prin art. Fiind vorba de fapte materiale. In toate aceste cazuri. 19 din Dec.654. Daca aceste dovezi au fost facute. In aceast sens. Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia.

iar nu prin reprezentare sau 18 . cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 300 zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora. deci nu vor putea mosteni. Asa fiind. Eliescu.civ. cum ar fi C. In legatura cu dovada conceptiunii. De exemplu. Beleiu ca prezumtia legala privitoare la perioada conceptiei (in material mostenirii intereseaza numai perioada maxima de 300 zile de gestatie) are – ca atare – o aplicabilitate generala si. implicit si in mod necesar s-a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui. 654 C. partea de mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa – in cadrul mostenirii legale – de descendentii sai. stabileste o prezumtie legala cu privire la perioada conceptiei ( timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului). nefiind posibila stabilirea cu exactitate a momentului conceptiei. copilul nascut dupa 300 zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate. deci. astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului. chiar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei.61 din C.interesele lui. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. art. ea fiind culeasa de mostenitorii in viata (eventual chiar si de descendentii persoanei predecedate. persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala. Astfel fiind. nu se pun probleme. s-a pus problema daca aplicarea ei poate fi extinsa si la materia succesiunii. nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi existat la data deschiderii mostenirii. in conditiile prevazute de lege pentru reprezentarea succesorala. putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. nefiind subiecte de drept. dar in nume propriu. alaturi de alti autori. se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale. deoarece stabilindu-se paternitatea. pe care urmeaza sa-l mosteneasca (de ex. copilul nu va putea mosteni nici chiar pe cale testamentara. cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a existat in momentul deschiderii succesiunii – art. Statescu. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate. copilul nascut cel mult la 300 zile dupa moartea sotului mamei). Daca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s-a nascut dupa 300 zile. Consideram insa. intrucat nu a avut capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii. In cazul persoanelor fizice insa.fam.31/1954). deoarece “acceptarea mostenirii cuvenita unui minor… va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar“ (art. Numai ca aceasta prezumtie este prevazuta de lege in material stabilirii filiatiei fata de tata. Gh. respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copilului? Daca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe Deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care “exista” la data derschiderii succesiunii. M.19 din Dec.

Inseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese. In alte cazuri. Potrivit art. a persoanei in cauza? In plus. De exemplu. in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. se considera ca ei au murit deodata. de exemplu. puteau mosteni. in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare. ele sunt socotite ca au murit deodata. daca – nefiind rude si nici soti – unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt. In dreptul roman. sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. bunuri care s-ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. ca doua mosteniri distincte. La aceste trei conditii stabilite de lege. de catre parintii fiecaruia. Daca nu exista o astfel de relatie. decedate in aceeasi imprejurare. sex. constatandu-se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la incheierea casatoriei(casatoria putativa). daca sotii. ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta. In schimb. prezumtia mortii concomitente apare. Dintre cele doua solutii. in domeniul devolutiunii legale a mostenirii.retransmitere). legatul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a legatarului. Tot astfel. cea mai justa.se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa sex si varsta au supravietuit si. Deci parintii sotului ar culege o buna parte din bunurile sotiei fiului. socotindu-se arbitrara. decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt. prezumtia supravietuirii in functie de varsta si sex fiind criticata. deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. de exemplu. de cele mai multe ori. Astfel.21 din Decretul 31/1954 este 19 . daca comorientii au fost casatoriti. in cazul comorientilor – commorientes sau simul periunt . avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori legali ai parintilor lor. fiind in viata la data deschiderii succesiunii. prezumandu-se moartea lor concomitenta. Rezulta ca prin comorienti trebuie sa intelegem: doua sau mai multe persoane. daca s-ar prezuma. Decretul nr. deci. 21 din Decretul 31/1954. unii autori mai adauga inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr-o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia. problema comorientilor nu se pune. Daca comorientii au mostenitori diferiti. Intr-adevar. Deci art. ca fiind si mai echitabila. chiar si in literatura juridica a tarilor unde legislatia o prevede. ca sotul a supravietuit sotiei. problema prezinta importanta chiar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant. daca intre comorienti nu exista o legatura de sange. dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor. solutie ce ar fi. 31/1954 a consacrat prezumtia mortii concomitente. cunoscute de dreptul roman si de legislatiile ulterioare. el ar mosteni – in concurs cu parintii sotiei – jumatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta. ceea ce evident nu ar fi echitabil. in lumina prezumtiei mortii concomitente. indiscutabil. nici unul nu va putea dovedi “existenta”.

21 din Decretul 31/1954 consacra expres o solutie care s-ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in “aceeasi imprejurare”. aplicabil in materie. iar minutul mortii nu poate fi stabilit.civ.21 din Decretul 31/1954. ele sunt socotite ca au murit deodata sau. conditia referitoare la aceeasi imprejurare este inutila si. respectiv predecesul uneia fata de cealalta. echitabila si legala in toate ipotezele. deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti. notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta chemata sa resolve litigiul succesoral in conditiile in care prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte s-a hotarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate. dar si unilaterale. ar urma sa fie inlaturata. Intr-adevar. daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora. atat in domeniul mostenirii legale cat si al celei testamentare. ci mai ales pentru ca ea decurge din textul C. legala sau testamentara decedeaza in acelasi timp. ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia. urmand ca mostenirile sa fie considerate deschise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite. daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care exista la data deschiderii succesiunii si dovada acestei existente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea . innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii. textul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator: in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de imprejurari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. si mai simplu: daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia. dar nu si in aceeasi imprejurare . daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si.aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala. de lege ferenda.actori incumbit probation – art. legale sau testamentare. din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi imprejurare. tot astfel. drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale. de lege ferenda. aceeasi zi ? Se considera ca in toate cazurile singura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art. adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale. Este posibila si pastrarea textului actual al art. ele sunt socotite ca au murit deodata. in sensul art. definitive. Inseamna ca. separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp. solutia mortii concomitente fiind logica. ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza. Rezulta ca art. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este singura in dreptul nostru. Ce solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale. 21 din Decretul 31/1954.21 din Decretul 31/1954? Astfel. fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane. 1169. aratandu-se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi 20 . Deci.

Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar. cauza sa fie reala-cauza este falsa daca exista eroare asupra motivului determinant ceea ce atrage nulitatea relativa a actului. 11) Cesiunea de creanţă. cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Este contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane. Art. Obiectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: cauza sa existe –art966 Cod civil. Art. Reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. 10) Cauza actului juridic civil. Se instituie doua prezumtii: valabilitatea cauzei si existenta ei. ar prezenta avantajul prevenirii oricaror controverse in literatura juridica sau situatii neuniforme in practica judecatoreasca. creanta se transmite la valoarea ei nominala. iar dobanditorul cesionar. Debitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr-un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. 12) Circulaţia juridică a construcţiilor proprietate privată.1404-Cod civil-retractul litigios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri: cesiunea sa facut unui comostenitor.identitatea de cauza a mortii. Cauza este o conditie de fond. 21 . Creditorul care transmite se numeste cedent.967-Cod civil-conventia este valabila cu toate ca cauza nu este exxpresa si este prezumata pana la proba contrara. inclusiv de lege lata. Daca se instraineaza o creanta litigioasa cu titlu oneros se poate exercita retractul litigios. cauza sa fie licita si morala-cauza este nelicita cand este prohibita de legi. generala a actului juridic civil. cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa. Cesiunea de creanta este un contract consensual si se incheie valabil prin simplul acord de vointa. esentiala de validitate. Daca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni juridice. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a actului. O asemenea reglementare. cesiunea s-a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale.

54/1998. amenajări piscicole. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. În acest sens Legea nr.Constructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor. folosinţa şi dispoziţia 22 . monumentele naturii . aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile . terenurile se clasifică astfel : terenuri cu destinaţie agricolă . Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia . In cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica. În funcţie de destinaţie . exista in acest sens dreptul de proprietate. Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri. Legea nr. daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului. alte amenajări ale localităţilor. din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi . terenuri cu destinaţie specială . pepinierele viticole . terenuri cu vegetaţie forestieră . –Din cuprinsul Legii nr. ci este titularul unui drept de superficie. viile . care se împart în : terenuri agricole productive : terenuri arabile . iar altele aparţin dreptului privat . prin vânzare. Codul civil. plajele . 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea.16/1994 a arendei etc. 18/1991. între persoanele juridice de tip public . terenurile neproductive – râpe . terenuri cu destinaţie forestieră . 13) Circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată.813-Cod civil-pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic. 5). De aceea . precum şi între acestea din urmă şi particulari . păşunile . In celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului. fâneţele . pomicole. exploatări miniere şi petroliere . Relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari – persoane fizice şi persoane juridice de tip privat . instrainarea este valabila conform principiului consensualismului.. de transport al energiei electrice şi gazelor naturale . principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. terenuri din intravilan . se pot desprinde cel puţin trei principii majore: principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. rezervaţiile . 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. de la aceasta neregula existe si exceptii astfel: art. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public . din care fac parte: terenurile împădurite. pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila. terenurile destinate împăduririlor. terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice . fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. dacă acestea sunt cuprinse în amenajamentele silvice. terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape . bolovănişuri . al vecinilor ori al arendaşilor” (art. ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea. livezile .

14 alin. Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care va semna tabelul de luare în primire a terenului . 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care 23 . 2 alin. pentru cetăţenii în viaţă . aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate . legea nr.Prin legea nr. care se referă la bunuri . Aceste prohibiţii pot fi absolute . cu respectarea normelor juridice în vigoare . cu confirmare de primire . cu condiţia ca acestea să fie libere . în putere proprie şi în interes propriu . 2 din lege nr. atribuirea efectivă a terenurilor se face . care deşi nu sunt declarate inalienabile . În acest sens . 19 alin. art. republicată . după validarea propunerilor înaintate de către comisii Titlul de proprietate . 35 alin. pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale . 18/1991 . regula punerii în posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată . comisiile locale trebuie să încunoştinţeze în scris . terenuri aflate în proprietate publică. în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi . aparţin domeniului public al statului şi rămân în administrarea acestora – art. pot fi vândute doar numai de anumite persoane sau numai în anumite condiţii . 18/1991. în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea înstrăinării anumitor bunuri . pe vechile amplasamente . terenurile se clasifică în: terenuri aflate în proprietate privată. 43 din lege.asupra unui bun . 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar . urmând ca pentru ieşirea din indiviziune . iar în zonele de câmpie . 1/2000 . 1 . rămân valabile fără nici o altă confirmare. Art. care sunt scoase din circuitul civil . 21 şi art. pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii . asupra datei la care va avea loc punerea în posesie . persoanele care au domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate . 19 alin. care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile . sau relative . exclusiv şi perpetuu. destinate cercetării şi producerii seminţelor şi materialului săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă . În acest scop . soţie ) .După forma dreptului de proprietate asupra terenurilor . 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile . 2 din legea nr. în zona colinară . Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar . Ulterior . Potrivit art. cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate . Tot articolul 1310 stabileşte şi excepţia de la această regulă . Terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice . potrivit art. pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate . când anumite bunuri . 1 din legea nr. iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor . se emite persoanelor îndreptăţite ( soţ . adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . prin art.

celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea . se pot atribui . în acea localitate. În acest caz atribuirea făcându-se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. 21 şi 43 sunt obligate să respecte întocmai condiţiile impuse de lege . Prin prevederile art. dacă nu le respectă . beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii . in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o 24 . s-a dispus desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi lichidarea acestora . nulitate ce poate fi invocată de către primărie .-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă . 18/1991 în ce priveşte constituirea dreptului de proprietate . se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată . Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui . 18/1991 . la propunerea primăriilor locale. 43 din legea nr. astfel că . Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare . 32 din legea nr. asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. . în echivalent arabil de familie . în echivalent arabil de familie . Sistarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala. timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea. se impune obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la proprietatea avută în extravilan . să-şi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate .P. prin lege .A.P. În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol . 1 .-urilor . potrivit art.000 mp. terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta .s-au aflat în patrimoniul C. sau să fi adus mai puţin de 5. Pentru reconstituirea proprietăţii private asupra terenurilor şi crearea condiţiilor pentru o nouă organizare a exploatării acestora . 14) Comparaţie între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. fără alte condiţii.A. la cerere . 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. în localitatea de unde pleaca. Cele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele: in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate. respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C. cu condiţia ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi . simultan si concomitent. prefectură . prin decizia Prefecturii a fost constituită o comisie. Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane. de către procuror sau de orice persoană interesată Articolul 49 din legea nr. indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi . În scopul lichidării patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie . 19 alin.

948. Cat priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor. dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a proteja un interes public sau a unui interes precumpanitor privat. iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii. 90 enunta. Doctrinar. iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor. 952. nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atraga fie nulitatea relativa.Capacitatea de a contracta apare ca o expresie a capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. cu incuviintarea ocrotitorului legal si de catre autoritatea tutelara. in cazul proprietatii pe cote-parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte . prin reprezentantul legal. 950 trebuie intregite cu cele ale Decretului 31/1954 si ale Codului familiei. in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare. in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cotaparte ce revine fiecaruia. cat si actele unilaterale. conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt: 1) Capacitatea de a contracta 2) Consimtamantul valabil al partii ce se obliga 3) Un obiect determinat 4) O cauza licita Textul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii (contract). 15) Condiţiile actului juridic civil. In al doilea rand. privitoare la incheierea de acte juridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor juridice ale celor cu capacitate restransa. interzisii. art. Potrivit art. O cerinta de valabilitate a consimtamantului. chiar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat. Cod civil prevede ca: “Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor”. pe langa incapacitatile generale. art. Cauza -. Potrivit art. s-a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele. care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie. o conditie de valabilitate a actului juridic. in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte”. Ea precede consimtamantul si 25 . fie nulitatea absoluta a contractelor. In schimb. ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act juridic incheiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza (minorul sau interzisul). Capacitatea de a încheia actul juridic civil. dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae. 949: “Poate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre lege”. In al doilea rand. ceea ce inseamna ca fie legea. existenta unor incapacitati generale instituite de legiuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte juridice. prin dispozitiile speciale. la modul general. 950: “Necapabili de a contracta sunt minorii.cota parte din dreptul de proprietate. Obiectul actului juridic civil. Capacitatea de a contracta Art. textul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act juridic. fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate.

in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza. Teoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia: a) Scopul imediat care este un element abstract. scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va executa cealalta parte. ele aveau un scop mediat fie ilicit. imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa. fie imoral. dar. alteori. b) Scopul mediat -. in realitate. erau licite si morale. cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. cu toate ca cauza nu este expresa”. prin includerea in ea a scopului mediat. Un element subiectiv. Indiferent de intelesul ce i se atribuie. cauza imorala cu cea ilicita. Cod civil prevede ca: “Conventia este valabila. stiind ca cineva poate sa consfinteasca la incheierea unui contract. consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act 26 . fie bilateral. Cauza trebuie sa fie reala. Aceasta largire a notiunii de cauza. concret si variabil de la un contract la altul. 968. 1. mai exact. Pentru a duce la incheierea unui act valabil. iar in aln. scopul imediat al celui care se obliga este intentia de a gradifica.explica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la incheierea unui act juridic. cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte. fie unilateral. doctrinar. cel care afirma caracterul ilicit al cauzei. avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia. cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca. 967. Cele doua texte instituie doua prezumtii: cea a existentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei. ceea ce inseamna ca. Cauza a fost asimilata cu scopul acestuia. practic. aln. si-a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de judecata sa cenzureze legalitatea si moralitatea anumitor conventii. Cat priveste dovedirea cauzei. care. insasi acordul de vointa realizat cu ocazia incheierii unui contract. doar atunci cand lipseste discernamantul. practic. art. respectiv apreciate prin prisma scopului imediat. mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract. Cauza mai trebuie sa fie licita. nu falsa. El consta in mobilul concret care determina o persoana sa consimta la incheierea unui anumit contract. nu exista un punct de vedere conturat. Mai intai. Cat priveste lipsa cauzei. iar. iar potrivit art. aparent. atunci cand se ridica problema anularii unui contract. De pilda. uneori. in cadrul acestei categorii de contracte. 2: “Cauza este prezumata pana la dovada contrarie”. doar manifestarea exteriorizata a hotararii uneia dintre parti de a incheia un act juridic. In contractele cu titlu gratuit (in liberalitati). In realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. contra bunelor moravuri si ordinii publice”. obiectiv si invariabil. ea trebuie sa existe. Consimtamantul Prin consimtamant se desemneaza. Cod civil: “Cauza este nelicita cand este prohibita de legi. ceea ce inseamna ca legiuitorul a identificat. pe motiv ca are o cauza ilicita. lipsa ori falsitatea acesteia. in contractele sinalagmatice si oneroase. de a procura altuia un avantaj economic fara a primi in schimb un echivalent.

Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor juridice este principiul consensualismului. daca voi vrea”. intentia unei persoane de a incheia un act juridic. se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic. forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului. Aceasta forma este extrinseca consimtamantului. iar nerespectarea ei nu atrage 27 . 1437. Cerintele consimtamantului a) El trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant. putem trage concluzia ca. Doctrinar. sa aiba valoare de consimtamant. s-a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei imprejurari: a) Atunci cand legea ii confera aceasta valoare. in mod expres. In esenta. nulitatea absoluta a actului juridic. Cod civil prevede ca: “Daca dupa expirarea termenului stipulat in contractul de locatiune. la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa. problema discernamantului nu intereseaza. atunci se considera locatiunea. Problema exteriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se cheama forma actului juridic. fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat intr-un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati. b) El sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. cerinta care rezulta din insusi definitia actului juridic civil. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. intr-un anumit termen. de regula. printr-un contract prevad ca in raporturile dintre ele.juridic valabil. exteriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel: in scris. verbal si chiar printr-o atitudine din care se rezulte. respectiv contractul de locatiune ca reinnoit” -. locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune. Apoi. De precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau incheia acte juridice si aceasta deoarece. prevazuta expres de lege. exprimata intr-o forma de genul: “Iti voi da. Prin urmare. respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti. b) Aceea in care partile. Ex: Cazul contractului de locatiune. Tacita relocatiune. pentru care art. in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie. forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem). neconcretizata in vreo actiune sau atitudine. neindoielnic. acarei neindeplinire atrage. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant. s-a ridicat problema de a sti daca simpla tacere. are valoare de consimtamant. nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie (complezenta). Din punctul de vedere al formei. ci numai de cerintele privind dovada actului juridic. afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obliga. fie ca este vorba de o incapacitate speciala. caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului. are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care-l incheie. tacerea uneia dintre parti. de regula.

cu titlu gratiut. d) Consimtamantul sa fie neviciat. este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta viagera de la debiretier. situatie in care se aplica regulile privitoare la libertati. ci doar imposibilitatea de a dovedi. respectivul act. nu se mai face transmisiune de bunuri. a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 20 zile de la incheierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia).nevalabilitatea actului juridic. In al treilea rand. Prin Legea nr. Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la 28 . In situatia in care renta este cu titlu oneros. s-a instituit renta viagera agricola. iar in contextul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare incheierii actului juridic. se poate vorbi doar atunci cand insasi actul juridic trebuie incheiat printr-un inscris autentic. ca parte contractanta. Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. Renta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. consensual. si se platesc in cuantumul prevazut in contract. catre debirentier. Partile contractante pot stabili cuantumul rentei viagere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. Neplata la termen da credirentierului dreptul de a executa pe debirentier. Credirentierul. prin vointa partilor contractului. Art. Sumele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite (indexate) pe cale judecatoreasca. contractul poate fi lovit de nulitate absoluta (ex. prin sechestrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. translativ de proprietate. constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau. Este un contract aleatoriu. Pentru acest contract exista coditii speciale de validitate: daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 de zile de la data incheierii contractului a decedat. sau prin testament (legat). ea este in principiu divizibila. cu titlu oneros. Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in schimbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau. care ii plateste pretul sub forma de renta. care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic. Renta se poate infiinta intre vii. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei. Daca renta este cu titlu gratuit. pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. caz in care este echivalenta cu o donatie. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber. contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. Despre o forma a actului juridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui. 16) Contractul de rentă viageră. 953: “Consimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare. in cazul unui litigiu. In conditiile legii. smuls prin violenta sau surprins prin dol”. cu executarea succesiva.

asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. In baza contractului de munca. avocati -art. Regulile referitoare la antrepriza se aplica .mai putin reprezentarea judiciara. inclusiv juridice (date de notari publici. In caz de moarte a debirentierului. Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului.51/1995 . intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu. meditatii. In cazul antreprizei. una dintre parti. Rezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei judecatoresti. se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte.). salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. raspunderea in caz de neexecutare. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit). vanzare.si lucrarilor (activitatilor) intelectuale. in caz de exagerare hotarand instanta. Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un "pret determinat" (art. este un element esential al antreprizei.in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor . asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc. este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca. lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc.In toate cazurile insa. se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului. de exemplu. mai frecvent. obligatia de garantie pentru vicii. in cazul lucrarilor de mai mica importanta. raport.36/1995 si art. in cazul lucrarilor de mare amploare. revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor). numita antreprenor. intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri. locatiune. care este o varianta de mandat). contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului.1413).) . 17) Contractul de antrepriză. numita client in schimbul unui pret. Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte. consultatii profesionale. obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. 29 . In schimb. pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie). prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor. Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului. se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului. Deosebiri fata de alte contracte.termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. deoarece contractul este obligatoriu pentru el.8-9 din Legea nr. suportarea riscurilor etc. instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul. dar nu liberalitate. In baza contractului de antrepriza. mandat si depozit). In lipsa lui (serviciu gratuit). Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita. nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune. contractul nu mai este de antrepriza.) si.3 din Legea nr. care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului . predat clientului.

valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adaugata la valoarea materialelor folosite. Cand antreprenorul se obliga a procura pe langa munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului (art. clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si. operatia juridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor.1410 si urm. daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului. bineinteles. o efectueaza pe propriul sau risc. intrucat mandatul are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice (cu terte persoane) pe seama mandantului pe care.). Antrepriza se deosebeste si de mandat. . Intrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in executarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare (prepusenie). Stabilindu-se un raport de prepusenie. Daca.civ. masuri sau alte directive).1478 C. depasind in mod vadit valoarea muncii. aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie.unor lucratori. ci un contract independent.totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara. inclusiv subantreprenori. iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru. contractul va fi calificat antrepriza. materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului. de exemplu. il reprezinta. de confectionat.civ. de regula. in cazul reparatiilor facute la autovehicule. antreprenorul (care . In acest caz. din contra. planuri.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului. Iar daca materialele necesare executarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de executarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului (chiar cu materialele antreprenorului).Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica . Din aceasta cauza contractele incheiate de antreprenor cu tertii. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii (cum apare in C. de antrepriza. In virtutea acestei independente. spre deosebire de contractul de munca.art. iar antrepriza are ca obiect o lucrare (prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client. Antrepriza se deosebeste si de locatiune (loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei. in afara 30 .3 C. El organizeaza munca dupa aprecierea sa si. el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) a lucrarii . nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii. personala . In toate cazurile insa. comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca (prepus).1000 alin.). contractul este. In schimb. privita ca rezultat . conform art. program de lucru etc. antreprenorul neavand putere de reprezentare.spre deosebire de salariat .civ. Astfel. al carui obiect principal este realizarea lucrarii. nici de pagubele pe care le-ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul executarii lucrarii. in toate cazurile.sub indrumarea sa nemijlocita. operatiunea juridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor.poate fi si comerciant) se bucura de independenta juridica cat priveste modul de executare a lucrarii in conformitate cu comanda primi-ta de la client (proiecte.

Capacitatea partilor contractante. In aceste cazuri. se aplica regulile de drept comun. Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat.10 din Decretul nr. daca materialele in vederea executarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se executa asupra unui lucru corporal predat antreprenorului. Pentru ca antreprenorul sa-l reprezinte pe client (de exemplu. in baza unui contract de mandat separat. transformari etc. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca. Clientul trebuie sa aiba. construirea unei case). In schimb. dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu. prevede: "Cand lucratorul da materia.". nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca (art. antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pagubele 31 . Cat priveste proba contractului. dupa cum am vazut. fara a descompune operatiunea juridica dintre parti in doua contracte distincte. creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de gaj general. operatia juridica se aseamana si cu depozitul. interventia chirurgicala contractata cu un medic etc.1479 C. el pastreaza proprietatea lor (si a lucrarii) si in cursul executarii. In sfarsit. daca lucrul piere. dauna ramane in sarcina sa. raspunderea pentru pastrarea lucrului se angajeaza dupa aceleasi reguli in ambele cazuri. calificarea operatiei trebuie sa se faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului. el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului. Daca materialele sunt procurate de client. tabloul comandat unui pictor renumit. inainte insa de a se fi tradat. fie a actelor de dispozitie. antreprenorul trebuie sa aiba. potrivit regulilor generale. in vederea obtinerii autorizatiei de constructii). daca materialele sunt procurate de antreprenor. uneori.cazurilor prevazute de lege. comutativ. antrepriza este un contract incheiat intuitu personae. Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros.). In acest sens. dupa care clientul poate obtine predarea silita.). cu executare succesiva si consensual . iar nu de munca. deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului.31/1954). De altfel. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. nu produc efecte fata de client. In principiu. el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei. Intrucat antrepriza este un contract civil. In materia contractului de antrepriza. fie in orice chip. Cat priveste proprietatea. art. in toate cazurile. respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare. capacitate deplina de exercitiu. devenind proprietar. reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu. riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar (res perit domino).. Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu.civ. Antrepriza este un contract consensual (iar nu real).. mai ales ca. chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii.

de antreprenor. in parte sau total. Daca lucrarea executata. lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea executarii ei si predarea silita. Prin urmare. fiind posibila si obligarea antreprenorului la executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau executarea in contul debitorului-antreprenor cu 32 . antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca. reconstructia) n-a devenit prin aceasta imposibila. in calitate de proprietar.) si este debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori).1481 C. Riscul contractului este suportat.) Daca clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata. In cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati. In caz de neexecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala. posibilitatea de a cere plata pretului.). clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai o singura data (cu exceptia celor doua cazuri mentionate: punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor). Raspunderea pentru neexecutare. clientul poate invoca exceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale. daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore. in calitate de proprietar. in calitate de proprietar.). a pierit fortuit. daca in contract sa prevazut plata pretului pe masura executarii lucrarii. nu mai este vorba de riscuri (caci pieirea nu se produce dintr-un caz fortuit sau de forta majora). clientul este obligat sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. daune-interese. iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate. Clientul este obligat sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala.rezultate din pieirea lor. conservare etc.1479 si 1481 C. se va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun (daune-interese pentru cheltuieli de depozitare. in toate cazurile.civ.civ. ci de suportarea pagubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. desi a executat lucrarea (sau o parte din lucrare) de doua ori. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa" (art. receptionate (art. suportarea riscurilor de catre client etc. iar instanta va putea constata executarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale. Daca materialele au fost procurate de client. cu toate consecintele ce decurg din executare (de exemplu. care este obligat sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii.civ. dar executarea ulterioara (de exemplu. antreprenorul nu are dreptul la plata pretului (remuneratiei). Clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a verifica (receptiona) si de a lua in primire lucrarea executata. antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului.). de fapt. Deoarece insa materialele se gasesc in detentiunea antreprenorului. Daca parlile nu s-au inteles altfel. deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. Art.l482C. receptia se poate face si pe parti. In acest caz. In cazul lucrarilor mai insemnate.civ. el suporta riscul pieirii lor.1480 C. caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale.

contractul de antrepriza inceteaza ("se desfiinteaza") prin moartea meseriasului. In raporturile dintre antreprenor si subantreprenor. Conform art.aptitudinile antreprenorului avand importanta.1485).1 din Decr. se suspenda executarea. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare (art. chiar daca nu executa personal lucrarea . sumele de platit se determina prin experti. in proportie cu pretul stabilit in contract. subantreprenorul avand . daca ea este temporara. contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti. dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari executate se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii. potnvit legii sau contractului el datoreaza garantie. Daca viciile au fost ascunse cu viclenie.autorizatia justitiei etc. In lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii. ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve . dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal (art. obligatia se stinge.daca nu a fost obtinuta prin frauda (fraus omnia currumpit) .). antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. In afara de aceste reguli speciale. se aplica regulile prevazute pentru antrepriza (art. iar daca este definitiva.rolul de antreprenor. in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare (art.).nr.5 din Decr. Pentru aceste vicu. clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Raspunderea pentru viciile lucrarii. lucrari de intretinere) si nu s-a prevazut un termen. incheind in acest sens.in cadrul acestor raporturi . caci obligatia nu poate fi vesnica.echivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii. ca orice contract sinalagmatic. Aceste termene de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor. in primul rand. electrician etc. se aplica termenul general de prescriptie.civ. Deoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul. cu fiecare dintre ei (instalator. arhitectului sau antreprenorului (art. un contract de subantrepriza. antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru 33 . se aplica regulile generale. 1489-1490 C.).167/1957).civ.11 alin. In schimb. De exemplu.este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. Antreprenorul raspunde insa.1486 C.nr.).1487C. Potrivit Codului civil. pentru lucrarea efectuata. Precizam. Intrucat contractul se formeaza intuitu personae . Daca obligatia antreprenorului este succesiva (de exemplu. antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori.).civ. cat priveste incetarea contractului. parchetar. raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca. Clientul este insa obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite. fiind aplicabila teoria riscului contractului. acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor (garantie conventional. in toate cazurile. in cadrul termenului stabilit. In cazul in care contractul nu ofera elementele necesare. In caz de imposibilitate fortuita de executare. 167/1958.

starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfrange asupra creantelor lucratorilor.toate lucrarile executate de subantreprenori. fata detertii pagubiti. Codul civil prevede o singura regula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei: antreprenorul (arhitectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea (cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii (receptiei) lucrarii (art. Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului. care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde singur. inainte de intentarea actiunii directe). Aceasta actiune are insa neajunsul de a-i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului (de exemplu. contractand direct cu clientul. Tot astfel. pentru garantarea creantelor neonorate de client (art. Fiind antreprenori.se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa). n-au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului (daca acestia n-au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia. Decretul nr.64/1995) antreprenorului.). lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului. intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi. Fiind o actiune directa. la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o (art. subliniem ca pozitia juridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate.) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului (indivizibilitate naturala). chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul executarii lucrarii.civ. in lipsa acestei dispozitii. deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta (divizibila). cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei (este deci o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor). proportional cu valoarea creantelor.1487 C. Precizam ca. ei nu vor avea calitatea de subantreprenori. prin urmare. in calitate de antreprenor.3 C. daca mai multi antreprenori . precum si antreprenorii de constructii.1483).coantreprenori . furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului (lichidarii judiciare in terminologia Legii nr.com. 167/1958 a stabilit un termen de 3 ani de la 34 . fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret. Ei il actioneaza direct pe client si.42 C.art. fata de acesta pentru lucrarile (partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului. Aceasta masura de ocrotire se adauga privilegiului imobiliar de care se bucura lucratorii. tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului (ori antreprenorului de specialitate). 1737 si 1742 C. antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent (in baza art. adica pe calea actiunii subrogatorii (oblice).civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor (inclusiv clientului).civ. daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea (iar obligatia codebitorilor nu este comerciala .1000 alin. In sfarsit.

respectiv cu durata de existenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice categorie (si instalatiilor aferente acestora) . se angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca s-a stabilit un termen de garantie. fiind exceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor. fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art. 10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructii "de a remedia.1483 C.998-999 C.k). exceptate de la prevederile Legii nr. Dupa cum rezulta din aceasta reglementare speciala. raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie angajata potrivit dreptului comun (C.civ. in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea prejudiciul. el va avea actiune in regres impotriva antreprenorului. de regula.23 lit. art. si Decretul nr. In sfarsit. clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise. raspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate (de exemplu.nu pot fi reclamate dupa receptie (predare-primire). aparute din vina sa. care in materie de antrepriza -ca de altfel si in materie de vanzare . tertii pot alege pe calea actiunii impotriva proprietarului (clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual (de exemplu.1002 C.167/1958 (art. fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. Legea nr. termenul de 3 ani prevazut de Decretul nr. Pentru aceste constructii. deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse. precum si constructiile provizorii (art. (art. cumparatorul constructiei). pe propria cheltuiala. iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei raspunderea "pe toata durata de existenta a constructiei" (ceea ce inseamna. cateva secole). 167/1958).2) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 10 ani prevazut de C.civ.2alin.civ. In acest sens. prin ruinarea cladirii) poate fi angajata numai delictual (art.2 din Legea nr. a defectelor de calitate. Clauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei.. ele nu ar putea fi admise in 35 .predare pentru descoperirea viciilor unei constructii (art.11 alin. prin art. In privinta viciilor aparente ale lucrarii.indiferent de forma de proprietate sau destinatie -. 10/1995 privind calitatea in constructii s-a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrari.2). locatarul). In orice caz. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi agravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului. in perioada de garantie stabilita potrivit legii"(art.29 din Legea nr.11 alin. Daca actiunea a fost indreptata impotriva clientului. Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei). In schimb. ci si interese generale.) sau contractual (de exemplu.).civ. pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta. dupa caz. 10/1995.1483) pentru ipoteza daramarii. Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului (arhitectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi (de exemplu..civ. 10/1995). au fost inlocuite cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse. publice.

nr. in mod corespunzator. Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse.65/1998 pentru modificarea si completarea L.167/ 1958). Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile. Evident.art. Daca arhitectul n-a facut decat planurile constructiei. (inclusiv antreprenori de specialitate. iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de executie. inseamna ca. Pentru angajarea raspunderii.nr. numita arendator. Daca arhitectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului. proportional cu gravitatea culpelor. 1082-1083 C. Subantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual. bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret. inclusiv viciile structurii de rezistenta. Raspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care executa lucrarea. stabilite de parti. si daca lucrarea a fost executata de doi sau mai multi coantreprenori. 16/1994 (vz. numita arendas. solvens-ul va avea actiune in regres impotriva celuilalt. el va raspunde alaturi de antreprenor. Contractul de arendare . culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de exonerare.). antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile executate in subantrepriza (cu drept de regres in raport de culpa subantreprenorului). este un contract prin care una dintre parti.Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr.58/1995 si L. pentru jumatate. numit arenda. daca daunele sunt suportate de unul dintre ei.5 din Decretul nr. 16/1994). varietate a contractului de locatiune. fara a se ocupa de executarea lucrarii. Sunt permise. dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila.16/1994 (modificata prin L. in completarea celor doua acte normative se aplica. el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr-un viciu al planului (proiectului).nr. clientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului.26). Aceste reguli urmeaza sa fie aplicate. in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa curga de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. transmite celeilalte parti. clauze de agravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii. dar si arhitectului (proiectantului). In acest din urma caz.civ. culpa contractuala a antreprenorului (arhitectului) este prezumata.privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei (rezistenta). Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect se rezolva in functie de clauzele din contract. in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. ei fiind obligati sa dovedeasca existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. 18) Contractul de arendare. ei nefiind legati prin raporturi contractuale. In prezenta acestei dovezi. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. in 36 . in schimb. iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului general de prescriptie (art. in caz de egalitate.

Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura. in vederea folosintei sau exploatarii temporare. bunurile agricole arendate. intrucat contractul de arendare are natura pur civila. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat. legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem. si art. Potrivit art. Precizam ca.2) si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea. Potrivit legii. se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile).conditiile aratate. arendarea este un contract solemn . in com-pletarea acestor norme.1) . Daca un bun agricol se transmite.Potrivit legii. Astfel fiind. deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. fiind interzise si oficiile de arendasi (art. cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla (multipla) cesiune. dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat). total sau partial. sublocatio est minus). uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului (art. contractul este nul ca arendare. care este un contract consensual.. cu titlu gratuit. deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare. partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice (art. spre deosebire de regulile aplicabile locatiunii. la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare. arendasul nu poate subarenda. nici locatarul nu poate aduce 37 . "sunt valabile si opozabile" numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. Rezulta ca. care n-au fost abrogate expres de lege).3 alin. "regulile particulare la arendare" prevazute in Codul civil (art. nu se poate admite nici schimbul intre doi (mai multi) arendasi. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral). 16/1994.In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar. sub sanctiunea nulitatii absolute. Tot astfel. deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). nu o pot face nici cu titlu gratuit . iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun. Desi legea nu prevede expres. arendarea fiind o varietate a acesteia. ca si locatiunea.1454 si urm.1). consacrat de Codul civil. arendasul nu poate avea calitatea de arendator. cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem. este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. Din aceasta cauza.24 alin.Spre deosebire de locatiune.22). prin derogare de la principiul consensualismului. Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie.6 din Legea nr. caci cesiunea (vanzarea) dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea (cessio est maius. chiar daca arendatorul ar fi de acord. interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare.

indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate . practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator.unul sau mai multi. prealabil) al arendatorului. Dar legea nu-l obliga pe arendas sa execute personal toate lucrarile agricole. sa aiba ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator (art. Arendasii. prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile.ca aport social folosinta bunului inchiriat. daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului . institutele si statiunile de cercetare si productie agricola. daca sunt indeplinite doua conditii(art. livezile. coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai (unul sau mai multi) care au implinit varsta majoratului.3). In legatura cu calitatea de arendator. nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator. Potrivit legii. Rezulta ca arendasul. membrii unei familii . legea mai prevede ca regiile autonome. pepinierele viticole.permite cesiuea contractului de catre arendas (in calilate de cedent). societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate exploatarii agricole (art. plantatiile de hamei si duzi). dar si obligatiile lui.18).contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani . ale societatilor comerci-ale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate exploatarii agricole (art. in mod exceptional. ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie agricola. ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului.23). Legea nr.3 si 3). numit arenda. Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o delegatie perfecta (confundata cu novatie prin schimbare de debitor).21): exista acordul scris al arendatorului.astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. amenajari piscicole si 38 . Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas. terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice. el poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii in agricultura si poate incheia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii (art. el fiind eliberat fata de arendator. inclusiv cele cu capital partial sau integral strain. acest contract fiind considerat incheiat intuitu personae. de exemplu. arbustii fructiferi. pomicole. Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas.1). Intrucat cesiunea se face cu acordul (se subintelege.4 alin. viile. In calitate de arendas . Legea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol. trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in Romania.65/1998 . pasunile impadurite. 16/1994 . sub nici o forma. Atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (art. persoane juridice. cesiunea se face (in calitate de cesionar) sotului arendasului.si au pregatire de specialitate agricola.

16/1994. Spre deosebire de locatiunea de drept comun (care poate fi contractata fara precizarea termenului). astfel cum a fost modificata prin Legea nr. varsta. 5 lit. Legea nr. lasa. sau determinata procentual din recolta.). 25 % din recolta realizata . nu prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului arendarii.). fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani). durata arendarii (data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract (art. drumurile tehnologice.7 alin. de exemplu.ea nu poate fi mai mica decat "timpul necesar ca arendasul sa culeaga fructele" (art. constructiile de orice fel. de asemenea. In toate cazurile.). neexistand vreo limita maxima (sau minima) legala. Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor.2. fara limitari legale.determinata in cifre absolute. Dar Legea arendarii. fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art. un an agricol (in cazul terenurilor). precum si animalele. terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive. in fructe (arendarea pe fructe).). de comun acord.sau in bani). nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole.civ. 1000 kg grau pe hectar de teren arendat.Potrivit art. masinile.65/1998.5 lit. platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.1467) platibila in natura. planul de situatie al terenurilor). 39 .d. starea biologica in cazul efectivelor de animale etc. Bineinteles. potentialul de productie al terenului. pentru a fi in prezenta unui contract de arendare. animalele pentru carausie la constructia unei case etc.1462 C. Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator. bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas.b si f). si art. care "pot fi" avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei (art. cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare). nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta).1). amenajarile de imbunatatiri funciare sau rasa.21 din Legea nr. 1.13-14). utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art.desi legea speciala nu mai stabileste o durata minima . Deci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii.de imbunatatiri funciare. Inseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei. contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii). gradul de accesibilitate a mecanizarii. la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii (cuantumul arendei in natura . de regula. Consideram ca . 16/1994: "In contractul de arendare. astfel cum a fost modificata. Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii. trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art. Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei (de exemplu. de exemplu.

in completarea lor se aplica regulile de drept comun privind locatiunea.26). masini si utilaje etc. va suporta si el riscul lucrului. Se pare ca legiuitorul. Inainte de analiza acestor reguli. in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. In realitate.). Pentru rezolvarea problemei. de catre proprietarul-arendator (res perit domino).1074. riscul lucrului (pieirea "bunurilor arendate") si. urmeaza sa facem numai unele 40 . Dupa cum se poate observa. uzufructuar). care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). suportarea pagubelor (daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore (deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa-i angajeze raspunderea). in cadrul a doua alineate. de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. in ambele cazuri in mod fortuit. obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului. lar aceasta problema vizeaza. in parte. arendasul nu suporta riscul lucrului. problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile. calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora.1 se face referire la calamitati naturale. adica din o cauza straina. de specificul raporturilor din materia arendarii. folosind o terminologie imprecisa. prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare. tinand seama. trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. De asemenea. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art.21 alin.). bineinteles. in ambele cazuri. a produselor agricole datorata "calamitatilor naturale"). riscul contractului de arendare (pierderea recoltei. a avut in vedere. ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic. Legea nr. Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu.) se suporta. 1434 C.partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale.civ. cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator. iar in alin.2 la cazuri fortuite si de forta majora. iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. potrivit regulilor generale. daca i s-ar fi restituit (ar. in consecinta. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. cele doua aspecte ale problematicii riscurilor. Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului. care completeaza dispozitiile legii speciale (art. 1082-1083 si 1156 C. corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului.1431. constructii. Riscul lucrului-Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale. In art. 16/1994 a consacrat putine texte reglementarii obligatiilor partilor in contractul de arendare. 16/1994. prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta. se mai impune o precizare terminologica.civ.

1422 C. Arendasul trebuie sa plateasca arenda. potrivit legii. "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate.1421 alin.).civ). sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.20) . Riscul pieirii fortuite. iar nu portabila (art.8 alin.). ca un bun proprietar. precum si de a executa toate obligatii contractuale". daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art. de a le restitui la incetarea contractului.care. in conditiile stabilite. Plata arendei.1435 C.8 alin. Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei. pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art.). arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate. Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea. reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice).civ Desi legea speciala nu prevede. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legale (art.10).). tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor . fiind aplicabile dispozitiile art. fiind cherabila. dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art.vz. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto). Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract. arendatorul este garant nu numai de evictiune.civ.precizari.l 104 C. plata se face la domiciliul arendasului. potrivit raporturilor contractuale dintre parti.civ. Potrivit art. intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate . iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu.1425 C. in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv. urmeaza sa facem numai unele precizari. la termenele si la locul de plata prevazute in contract.l C.3 si 11).civ. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare.l C. In caz de incendiu. Potrivit art. cu art. se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art. Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate (art. dupa cum am vazut. art. iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a primit in buna stare (art. 1431-1432 comb. de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate.civ. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art. se suporta de arendator.1454 C. sunt in sarcina 41 . in natura si/sau bani.1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite.8 alin.).1429 pct. Restituirea bunurilor arendate. de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite. Daca locul platii nu este prevazut.2.civ. exploatarii agricole.3).

6 alin.1. mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti. In schimb. legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie. el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate.) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art. rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale . Alte obligatii. in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului. potrivit dreptului comun. Sunt aplicabile si dispozitiile Codului civil privind obligatia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor.). Pentru aceasta. drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei. precum si in cazul desfiintarii (desfacerii) titlului arendatorului.l 1). Este avuta in vedere o intelegere (mutuus dissensus) realizata pe parcursul executarii contractului. mostenitorii arendasului decedat . cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte. neclara).2 C.a bunurilor arendate.24). Iar pe plan financiar.12 alin.3). "in conditiile legii". Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art. fiind considerat agricultor. Asa cum am vazut. 65/1998. cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. daca mostenitorii sunt minori.8 alin. regulile dreptului comun. sunt aplicabile. In caz de pieire .totala sau partiala . contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen" (art. Moartea uneia dintre parti. adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului. nu pot produce efecte.1440 C. "contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului.instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas.pentru a putea continua raporturile de arendare . locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art. In acest sens.3). de asemenea. Astfel.4). se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept. potrivit art. Aceasta din 42 .1439 alin. beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege (art. Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie.art. se aplica dreptul comun. deoarece ea se incheie pe o durata determinata. In plus.-Reamintim ca. in termen de 30 de zile de la data decesului". Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti. In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr.trebuie sa fie persoane majore.civ.211 alin. s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate de confuza.civ. contractul inceteaza prin deces. fara interventia justitiei.arendatorului . denuntarea unilaterala (ca mod de incetare a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii. Legea prevede insa ca "prin acordul partilor. iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. in dreptul comun. afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare.

in principiu.2). Mai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din Codul civil referitoare la tacita relocatiune. Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului.12 alin. daca nu a fost reinnoit (fie si cu mai putin de un an inainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante . ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. contractul inceteaza. partile se inteleg sa reinnoiasca contractul. un act de administrare). la expirarea termenului prevazut. pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art. Rezulta ca. ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. dupa expirarea termenului. Daca mostenitorii nu se inteleg. ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului chiar daca arendatorul si-ar fi manifestat vointa in sens contrar. la cererea oricaruia dintre ei. impotriva vointei arendasului.). daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege (dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. practic. in nici un caz. de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art. prin ordonanta presedintiala. Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzatoare din lege sunt neclare si. indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de expirarea termenului sau mai tarziu. partile nu mai au obligatii contractuale. cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului.Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi. Prin urmare. nu rezolva problema. iar eventuala folosire a bunurilor 43 . consideram (desi din textul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta.1. ce se intampla daca manifestarile de vointa (cu privire la soarta arendarii dupa expirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt divergente? Este evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc. numai in conditiile legii speciale (forma scrisa inregistrare etc.251 alin.251 alin. despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. fie si dupa expirarea termenului contractual) textul nici nu era necesar. Pentru cazul decesului arendasului. un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii legale exprese. judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna.urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte. Numai ca.3). deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art. tinand seama si de faptul ca arendarea este. In schimb. trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor convergente (de exemplu.12 . Art. legea mai prevede ca. Inseamna ca. respectiv arendasului decedat. In cazul decesului arendatorului. daca sunt mai multi mostenitori." Daca legiuitorul a voit sa deroge de la dispozitiile clare ale Codului civil referitoare la tacita relocatiune.

iar asiguratorul se obliga ca in ipoteza survenirii cazului asigurat. riscurile asigurate trebuie sa fie detrminat in contract. posibil dar incert. sa plateasca asiguratului o indemnizatie de asigurare. cu toate consecintele prevazute de lege pentru aceasta situatie (raporturi extracontractuale). Asigurarile facultative-una din parti numita asigurat se obliga sa plateasca celeilate parti numite asigurator o anumita suma de bani. prevazut in contract. Termenul de prescriptie este de 2 ani. forma scrisa fiind ceruta ab probationem. In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare. numite depozitar. indiferent daca asigurarea este facultativa sau obligatorie. Prima asigurata este suma de bani pe care o platescte asiguratul. posibil dar incert. Asigurarea de bunuri-suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat. riscul trebuie sa fie un eveniment viitor. care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata si sa-l 44 . 19) Contractul de asigurare. Asiguratul trebuie sa completeze o declaratie de asigurare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane. Dauna de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. Asigurarile contractuale pot fi de doua feluri: facultative si obligatorii. Asigurator-societate comerciala obligata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asigurare. valoare ce nu poate fi depasita. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat. Contractul trebuie incheiat in forma scrisa. riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului sau a altei persoane determinate. Riscul asigurat reprezinta un eveniment viitor. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract. Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract. 20) Contractul de depozit. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care s-a produs. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. Prin indemnizatie de asigurare se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului asigurat. indemnizatia de asigurare se plateste doar in limita sumei asigurate. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi cu asiguratul prin incheierea contractului de asigurare.agricole de catre arendas este lipsita de temei juridic. ele se impart in asigurari comerciale si mixte.

Daca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate alege intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare. Deponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. donatia este un contract solemn prin care o parte.restituie la cerere in natura. in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. Depoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. Cel care invoca caracterul neregulat al depozitului este obligat in caz de indoiala sa-l dovedeasca. Condiţii de validitate şi efecte. Depozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le-a perceput. ci prin alte lucruri asemanatoare. In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire revine mostenitorilor. dar raspunderea hotelierului este apreciata mai sever. 21) Contractul de donaţie. Se cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. justifica marirea unui 45 . fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. In aceasta categorie este inclus si depozitul hotelier. Depozitul este de doua feluri: depozitul propriu zis si sechestru. Depozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. Sumele cheltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. Se poate dovedi prin orice proba admisa de lege. In acest caz depozitarul devine proprietarul bunului. Depozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale. Aceasta intentie. individual determinate. in forma si in conditiile prevazute de lege. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. numita donator. iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. Potrivit articolului 801 din Codul civil. cu intentia de a face o donatie(animus donandi). In caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune-interese deponentului pentru prejudiciul suferit. fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. numita donatar. Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor. Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat si sa-l restituie in natura. Depozitul necesar exista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane. Poate fi cu titlu oneros sau gratuit. Depozitul cu titlu gratuit este unilateral. concretizata in incheierea contractului. Restituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand chiar daca s-a stipulat un termen. cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti.

cu titlu oneros. caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. civ.). Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. Civ. lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C.patrimoniu in detrimentul altuia. In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati : Incapacitati de a dispune – potrivit articolului 806 C. Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar. 813 C. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros. minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului 46 . Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. constituind cauza ei. civ. deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia. deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul.. Trebuie facuta precizarea. Intentia liberala(“animus donandi”) trebuie sa existe la momentul incheierii contractului(art. ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor.). 977 – 985 C. 129 alin. nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale. civ. 105 si 107 C. cadourile prin diferite recompense. modificat prin art. respectiv intentia de a dona(“animus donandi”).. Incapacitati de a dispune si de a primi donatii. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie. dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit. etc. intretinere. Nu constituie donatii premiile. aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral. Contractul de donatie este un contract solemn. Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor. fam. Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. ). de asemenea. Existenta intentiei de a dona este cauza donatie. prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. Donatia. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista. de asemenea. facute cu scopuri publicitare. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic. operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. 1 – 3. De asemenea. ). ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate. etc. comodat. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv. care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu.

moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate. Sanctiunea incapacitatilor speciale de “a dona” sau de “a primi donatia”.legal si al autoritatii tutelare. Astfel. donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil. 810 alin. 808 C. Nu fac parte din aceasta categorie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar (art. 141 C. norma referitoare la capacitatea juridica a partilor. civ. de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate. in momentul acceptarii ei de catre donatar. daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa. acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in momentul acceptarii donatiei. este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. daca donatia se incheie prin inscrisuri separate. 1 si 3 C. fam. civ. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator) facandu-I slujbe si alte practici religioase (art. persoana care l-a ingrijit pe donator in sensul ca I-a facut menajul sau alte servicii casnice poate fi gratificata de catre donator. 809 C. In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de donatie. potrivit articolului 814 alin. donatorul trebuie sa fie “capabil” de a face donatii in momentul lansarii ofertei. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. 2 Codul civil. civ. De exemplu. In favoarea tutorelui. cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. 2 C. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu un bun. 810 alin. Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren (art. Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie 47 . ingrijite medical. cu exceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. Incapacitati de a primi -Nu pot primi donatii persoanele neconcepute (art. Practic. ). minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. ) in favoarea donatorului. atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii. 41 alin. impunand sarcina (“obligatia”). capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu : necesitatea patrimoniului propriu). civ. ) si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. De exemplu. In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non – profit) acestea vor putea primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii juridice. Momentul in care se cere existenta capacitatii In privinta capacitatii de exercitiu. nulitatea poate fi absoluta sau relativa. 2 din Constitutie). de acestia inaintea mortii. ). Si art. In privinta donatarului.

Astfel. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat. ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic. Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept. ). In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti).. civ. Donatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. 2 C. civ. ca si cum nu ar fi existat. nulitatea putand fi invocata de orice persoana. oferta devine caduca. obiectul contractului trebuie :Sa fie determinat sau determinabil. atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. 1167 C. Daca donatia este cu sarcini. adica conditiile generale prevazute in art.de catre minori fara sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este. Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. civ. sa reprezinte organul de stat. In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa. Potrivit articolului 814 alin. daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului. C. unitatea administrativ – teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii. Incapacitati de exercitiu-Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa. civ. Dupa moartea donatorului. ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art. 948 si 964 C. nulitate care poate fi invocata de reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi. daca sunt de interes local. Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. posibil. civ. in principiu. irevocabila. potrivit legii sau actului constitutiv. Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. confirmare care se 48 . civ. donatia poate fi confirmata. Sa fie licit. Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor. fara o contraprestatie. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”. chiar si din oficiu de catre instanta de judecata. in momentul incheierii contractului. a Consiliului Judetean sau al Municipiului Bucuresti. Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C.). ). in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. Sa constituie prestatie a celui ce se obliga. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia. fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca reprezentantii legali ar refuza sa accepte (art. 815. in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare.

singura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. valoarea lor globala (art. iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este “legea partilor”) si nu poate fi revocat (desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). Se considera ca statul estimativ este o conditie “ad probationem”. Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special. Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. Clauza referitoare la o conditie cazuala. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. fie si donatorul. liberalitatile intre vii sunt irevocabile. ) si care rezulta din principiul ca. caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar. 969 C. Revocarea se poate face “ad nutum”(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul casatoriei. Efectul translativ opereaza in puterea contractului – acordului de 49 . reglementata prin texte speciale(art 801 si 822 – 824 C. ). dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. Se poate face fie in mod expres (prin act autentic). si in cazul contractului de donatie. In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze : Clauza referitoare la termen. Cu alte cuvinte. adica lipsa inscrisului autentic. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui. Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare. nu este cea prevazuta pentru toate contractele ( art. fie in mod tacit printr-un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. civ. inscris in care sunt descrise bunurile. mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract. ori dreptul de abitatie este valabila caci. evident. odata incheiat. in sensul ca – odata incheiat – nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei. dupa incetarea casatoriei. 827 C. Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. ). Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. Aceasta irevocabilitate. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. corporale sau incorporale.intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor. Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. chiar daca lasa mostenitori. acestea trebuie inscrise intr-un “stat estimativ” semnat de ambele parti contractante. deghizata. ci insati esenta contractului. Prin esenta lor. se doneaza doar “nuda proprietate”. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. civ. Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator. Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza. donatie cu vicii de forma. civ. ceea ce se numeste irevocabilitate de gradul doi. in definitiv.

donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. ). donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. 828 alin. Donatiile prin interpunere de persoane-Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. Daca donatia este cu sarcini. legea prezuma a fi persoane interpuse : parintii. Pentru survenienta de copil. de la caz la caz. reductiune. alin. exista pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit. In plus.vointa – fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. mai cu seama cele legate de capacitatea juridica. datorita dificultatilor de dovedire. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace. civ. copiii si sotul persoanei incapabile. Astfel. 828. C. Donatiile deghizate-O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de exemplu o vanzare). 1 C. in principiu. cu exceptia obligatiei de “recunostinta”. Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate. respectiv :Pentru neindeplinirea sarcinilor. Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat. In privinta probei interpunerii de persoana. fie sub forma interpunerii de persoane. in limita sarcinilor impuse donatarului. alin. In cazul revocarii pentru survenienta de copil. Astfel. instanta de judecata – pe baza probelor administrate – apreciaza. datorita viciilor ascunse ale lucrului. Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului(art. este incompatibila o asemenea obligatie. cat si pentru viciile lucrului (art. care nu pot primi donatiile. civ. aceasta opereaza de drept (in virtutea legii). civ. in urmatoarele cazuri : Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului (art. In principiu. irevocabil. iar cel ascuns cu adevaratul donatar. civ. etc. ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros. Contractul de donatie este. evident. donatia deghizata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii. 828. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare. prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. donatorul va raspunde atat pentru evictiune. Obligatia de predare a bunului donat -Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta. 3. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa.). Pentru ingratitudine. raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. forma inscrisului autentic. revocarea donatiei. Obligatia de garantie-In general.). alin. donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini. Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul remiterii de datorie). instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare.In general. in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei(dolului). In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar. raport. Donatiile indirecte sunt acele 50 . 2 C. 3 C. Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit. ). 828.

Numai 51 . Donatiile indirecte se realizeaza. Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute “in favorem”. in acest caz.donatii care se fac nesimulat. De regula. Donatia este. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai. dar prezentand si unele particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul. adica donatarul. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata. Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii : Acordul de vointa al partilor. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul 813 C. Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale. Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a gratifica pe cineva (“animo donandi”). Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant – promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar. Stipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii. Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar. darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei elementului material – traditiunea bunului donat. caci dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent. civ. prin acte juridice altele decat contractul de donatie. Aceste particularitati sunt : Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. in mod frecvent. Stipulatia in favoarea unei terte persoane – stipulatie pentru altul – este o donatie. pentru donatii. daca se face cu intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(“donandi cauza”). Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului. prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la un drept. un act accesoriu actului principal care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de “a gratifica “ o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati. In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor “ad probationem”.

sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere. contractul nu poate fi calificat locatiune. imbracaminte. ori o suma de bani (sau amandoua impreuna) unei alte persoane.). care se obliga sa presteze intretinere. arborii din padure. hrana. garantand impotriva evictiunii). Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzarecumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta .ca drept de creanta . locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. numita locatar (chirias). 22) Contractul de întreţinere. ca si donatia. de regula oneros si uneori gratuit. medicamente. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. ci ca accesoriu al folosintei. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. iar nu un drept real. sinalgamatic. prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate.asupra lucrului.). Teoria si practica judiciara evidentiaza faptul ca. fie intretinutului. 23) Contractul de locaţiune. Locatiunea este un contract prin care o persoana. intuitu personae. ci vanzare52 . a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. (de exemplu. potrivit art. in perioada de tranzitie din Romania. Intretinutul este obligat sa transfere proprietatea bunului (ex. recolta de pe camp etc. el avand reglementare proprie in Codul civil. pierzandu-si casa sau alte bunuri. pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator. nu si dobandirea proprietatii fructelor. curatenie. uneori. Obligatiile partilor contractante: intretinatorul este obligat sa asigure prestarea intretinerii (ex. folosinta temporara. Este un contract consensual bilateral. plata consumului casnic) si sa-l inmormanteze pe intretinut dupa datina. sa predea bunul si sa raspunda pentru el (raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia. 1411 C. Contractul de intretinere face parte din categoria contractelor nunumite.donatiile facute de parinti in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii. se obliga sa asigure unei alte persoane. numita chirie (art. totala sau partiala. numita intretinator.civ. 31 Codul familiei. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. la intretinator. Contract transaltiv de proprietate. numita capital. Este asimilat. contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. o casa) sau o suma de bani. fie unei alte persoane. numita locator. Astfel fiind.

in timp.cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii.civ. prin consimtamantul partilor. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului. prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. care se incheie prin acordul . Locatiunea este un contract cu titlu oneros. care este un contract esentialmente gratuit. Locatiunea este un contracl comutativ. ci vanzarecumparare. daca nu este constatat printr-un inscris. In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . Locatiunea este un contract consensual.in caz de executare contestata . daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). contractul nu poate fi calificat locatiune. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune.civ. In ceea ce priveste durata contractului.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. locatarul (daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului. In anume domenii insa.cumparare. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. contractul este nul ca locatiune.numita contract de inchiriere. prezinta oarecare greutati. 1450-1452 C.) si chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat . 1417C. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul (chiria) (art. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. iar cheltuielile expertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de expert intrece pretul pe care el l-a aratat (art. vesnica. 1415 C. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. legea distinge intre urmatoarele situatii: Daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una dintre parti neaga existenta lui. In principiu.civ. 1416 C. Locatiunea este un contract cu executare succesiva.). locatiunea este dimpotriva. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial.civ. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. fara vreo formalitate. se aplica regulile gcnerale din materia de probe. deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . Daca litigiul priveste alte elemente ale contractului decat pretul (de exemplu. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. ea poate fi si nedeterminata.).).fie si tacit al partilor (solo consensu). consimtamantul locatorului la schimbarea destinatiei bunului). dar nu poate fi perpetua. durata contractului se stabileste liber.si pentru locatiunea unor suprafete locative . in privinta termenului insa. Cu atat mai puternic cuvant. legiuitorul intervine prin prorogari legale. In aceasta privinta. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. Spre deosebire de 53 . legea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative (art.numita contract de arendare .

cu art.5 din Constitutie si art. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat.poate fi un lucru mobil sau imobil. in consecinta. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. Iar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat (art.12 alin. Precizam. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . respectiv. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. Pe de alta parte.1268 C. un act de administrare'. partile trebuie sa aiba capacitatea.contractul de vanzare-cumparare.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. Capacitatea de exercitiu. ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (art. dar numai la cererea partii incapabile. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune.civ.) sau un locatar (art. In cazul imobilelor insa. Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat o data cu bunul principal de existenta caruia depinde si 54 . Astfel fiind. 965 C. Tot astfel.civ. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. 576 C. durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. neque depositum. 534 C. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. corporal sau incorporal (de exemplu. de asemenea. In sfarsit. 1268 C. este suportat de locator. riscul pieirii fortuite. un mostenitor aparent). cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu.) in caz contrar. caci locatiunea este. Lucrul inchiriat . este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). 135 alin.14-16 din Legea nr. dreptul de proprietate industriala). proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea.). Bineinteles. Astfel.civ. este considerata de lege ca act de dispozitie si. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). este numai posesor de buna sau rea-credinta). 1419 comb.6 si art. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus.).civ. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.civ. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. un uzufructuar (art. Titlul locatorului.tolal sau partial . in principiu. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. neque locatio rei suae consistere potest).

titularul ei neputand asigura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau.in lipsa de stipulatie contrara . cotaparte din fructe sau prestari de servicii). Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. degradari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite "locative".1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si . locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii. pe unitati de timp (ziua. Cu ajutorul regulilor care guverneaza contractul de schimb nu pot fi solutionate problemele juridice ale schimbului de drepturi de folosinta.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. chiria trebuie sa fie sincera si serioasa. Dar . Dar ea poate fi determinabila. Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului.civ. locatorul fiind obligat . luna.l C. Obligatia efectuarii reparatiilor. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. lasata la aprecierea unui tert (ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar (variabil). Lucrul. fie global fie. iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese. 1420 pct.daca nu s-a prevazut altfel . In caz de nerespectare a acestei obligatii.spre deosebire de vanzare -contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (de exemplu.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). 1420 pct. Obligatia de predare. Pretul se fixeaza.coproprietatea fortata.din 55 . daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii (reparatii capitale. ci un comodat. inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari).2 C. Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. anul etc. Sub sanctiunea nulitatii. de regula. Daca chiria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii.) si se plateste la termene stipulate. toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . potrivit regulilor generale.).2 si 1421 alin. printr-o clauza contractuala.sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca. impreuna cu accesoriile sale. Regulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in schimbul folosintei unui alt lucru.civ. contractul nu mai este o locatiune.in lipsa de stipulatie contrara . trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). care . de exemplu. Pentru aceasta. de regula in mod succesiv. daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat (comodatul fiind un contract real). Nici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune. locatarul se poate adresa justitiei.). 1421 alin. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare). Predarea (art. Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. in bani.

care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. in numele sau personal.mornentul predarii . In virtutea obligatiei de garantie. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. in caz de urgenta. prin actiunile posesorii. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. fie rezilierea contractului (art.civ. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. 1439). reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei.civ. 1424 C.). permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . 10201021 si art. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. 1425 C.civ.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila.dar si de catre detentorul precar. C. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. fie indirect prin schimbarea destinatiei. Art. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. C. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. Se admite ca. Pe de alta parte. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. se poate apara contra tulburarilor de fapt. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp.civ.sunt in sarcina locatarului. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. Prin urmare. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept.3. retinand cheltuielile efectuate din chirie. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. 1420 pct. In acest sens. 1439 alin. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. Obligatia de garantie (art. 1426 C.civ. animus domini) .). Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului.civ. 676). si anurne. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat". atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. "care detine lucrul in interesul sau propriu. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. art. in acest caz incetand contractul.proc. Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. 56 . 1077 C.2 C. Astfel. fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului (art.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. cum este si locatarul. Locatarul singur.civ. tulburare de fapt sau de drept.). Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. adusa prin efectuarea reparatiilor. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art.

).). locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). existenta de insecte. de uzufruct. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune . starea necorespunzatoare a cosurilor. Gravitatea viciilor se apreciaza 57 . 1427-1428 C. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei.civ. acesta poate sa si iasa din proces. locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei. in cunostinta de cauza. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel.). De exemplu. de folosinta etc. prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. al unui vecin sau al unui tert oarecare.1426 C.interese . cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului.1422 C. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune.). aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului (inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata (institutia procedurala de "aratarea titularului dreptului") si care este obligat sa-i apere folosinta. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. de exemplu. sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . De exemplu. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate.interese (art. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). asupra lucrului. In caz contrar. cu conditia ca agentul tulburator: sa nu fie locatorul.ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. Locatorul este garant pentru viciile (defectele.civ. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art.Viciile. dar a impiedicat folosinta locatarului. Cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). Cand folosinta locatarului este tulburata printrun fapt al unui colocatar. In acest caz.civ. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala).

si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. Daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul . se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesii. dar fara daune interese. Daca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta (fraus omnia corrumpit). Daca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei majore intervenite in timpul locatiunii. Obligatiile locatarului. Totusi. locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. avocat) sau chiar o meseria (de exemplu.1085 C. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta. deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (spre deosebire de obligatia de garantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile existente in momentul vanzarii). o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. Pe de alta parte. In cazul descoperirii viciilor ascunse. potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. dimpotriva.de instanta. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza.civ). totala sau partiala. agravata (de exemplu. De exemplu. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. In schimb. Modificarea obligatiei de garantie.1 C.). de exemplu. daca nu s-a prevazut altfel in contract. atelier mecanic). locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . a contractului. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata.civ. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. Locatarul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile existau in momentul incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare. 1422 alin. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. limitata ori inlaturata.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract.total sau partial . Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei. 1429 alin. consideram ca locatarul poate sa exercite o profesiune liberala (de exemplu. croitor).Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative.1339 C. locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune58 . iar in lipsa de stipulatie speciala. caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului. Conform art. cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului (de exemplu.2 C.potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate. destinatia sa anterioara etc.civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului.civ). obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti.

spre deosebire de reparatiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. Reparatiile . instalarea telefonului sau a antenei de televizor. din culpa locatorului. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. Chitantele de plata a chiriei sunt opzabile tertilor chiar daca nu au data certa. (Enumerarea reparatiilor locative din art. Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. Tot astfel. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. Conform art.civ. inclusiv viciile de constructie. persoane tolerate. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe timp mai mare de 3 ani este 59 .). locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art. introducerea luminii electrice. Sunt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu schimba destinatia lucrului.civ. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. 1429 C. la incetarea locatiunii. vizitatori etc). repunerea lucrului in starea initiala.) ori caz fortuit si bineinteles. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului.1448 C. 1434 C. Daca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului. nu sunt limitatieve).civ.civ. dar numai la incetarea locatiunii. chia daca nu sunt locative. De aici obligatia locatarului de a efectua reparatiile mici (numite locative.interese.).indiferent de natura lor (chiar daca sunt locative) nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vechime su forta majora (art. In caz de neexecutare. Locatorul are in schimb dreptul de a cere. In lipsa de stipulatie contrara. potrivit regulilor generale. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. de exemplu. de simpla intretinere). el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. Locatarul raspunde de asemenea. Sarcina probei incumba locatarului. 1 C. In schimb. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate.14471449 C. Plata chiriei.civ. 1730 pct. de persoanele familiei sau de sublocatari. cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. a gazelor sau a apei. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obligatia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat. iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. locatorul poate cere daune-interese.

in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea. 1394 C. contructu). caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. Iar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului.prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare.civ. care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o 60 .vor fi solutionate potrivit art. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. totala sau partiala a lucrului. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa).supusa publicitatii imobiliare ( art.civ. in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art. plata facuta vechiului proprietar este valabila. .1 C. In lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare. toti locatarii vor fi exonerati de aceasta raspundere. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii.intrucat este contractuala. Restituirea lucrului. locatarul fiind considerat de rea-credinta.. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. Raspunderea pentru incendiu. si art.civ. intrucat este un detentor precar. Daca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. 1082-1083 C. Evident. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar.civ. potrivit regulilor generale. Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.civ.).).civ.iar la restituire raporturile dintre parti . iar nu solidara. 1435 C. Pentru a fi exonerat de raspundere. 21 lit.va fi conjuncta. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa).1435 decat pentru cauza anonima.). 494 C. 1435 C. Deci raspunderea lor . In orice caz. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil.civ. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila). Dovada incumba. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu.ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n-a putut izbucni in partea pe care o ocupa.in lipsa de conventie .civ. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului.1431. 7/1996). 1434 C.. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar). oricare colocatar va putea dovedi . de la o casa vecina (art.1421 alin. cu art. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art.1431 si 1432 comb. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara (art.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat cheltuielile . iar nu delictuala .in afara imprejurarilor prevazute de art. 1435 C. fortei majore sau cazului fortuit. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex. locatarului (art. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . C din Legea nr.).

civ. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. 1435. Sublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii (prima prevazuta expres de lege. Sublocatiunea. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente.).parte din imobilul inchiriat. validitatea sublocatiunii poate fi conditionata (printr-o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului de sublocatiune.reprezentand o exceptie de la dreptul locatarului de a subinchiria . Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). locatiunea nu este un contract incheiat intuitu personae. ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea (sau cesiunea) a fost interzisa. de asemenea.civ.). dar si verbal (nu se aplica art.civ. drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa (art. pentru a fi exonerati de raspundere. dar nici sa fie abuziv. 1433 C. legea prevede expres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert.nu se prezuma. Apararea contra uzurparilor. intrucat aducerea ca aport echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). Precizam. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. Iar daca sublocatiunea (cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art.. locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. ci trebuie sa fie stipulata expres (art. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. In orice caz. in tot sau in parte. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. cea partiala fiind permisa. 1418C.civ. Interzicerea sublocatiunii (in total sau in parte) . 1418 C. Astfel fiind. Astfel fiind. 1440) sau prin acte inter vivos (de exeinplu. daca s-a interzis sublocatiunea totala. Pe de alta parte. De exemplu. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. Acest consimtamant poate fi dat in scris. 1435. a doua subinteleasa): Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal. iar daca interdictia este imprecisa ("nu se poate subinchiria") ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. in sine. In conceptia Codului civil. aducerea ca aport va fi valabila 61 . In lipsa unei asemenea dovezi. Aceasta interdictie transforma locatiunea intr-un contract incheiat intuitu personae. In acest sens. Desi legea nu prevede expres. in baza unui contract de sublocatiune (art. clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive.1416 C. in principiu. Conform art. refuzul locatorului de a consimti la incheierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat. este permisa cea partiala.

art. sublocatiunea nu produce efecte fata de el (fiind o res inter alios actu). dar numai in limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru chiria viitoare. nu distinge . locatorul il poate libera pe locatar. 1393 C. Desi Codul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa. deopotriva. expulza-rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese) pentru neexecutarea de obligatii (art. In conditiile in care poate interveni sublocatiunea.1730 C. Rezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. Bineinteles.civ. ci numai drepturile locatarului. de unde urmatoarele consecinte: pentru opozabilitatea contractului fata de terti (intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr-un act autentic (art.). in virtutea privilegiului sau de locator (art. de exemplu. 1418 C. chiar daca partile s-au conformat obligatiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator. C. In aceste limite. cesiunea si sublocatiunea (art. locatorul va putea cere prin justitie executarea obligatiilor (ceea ce poate avea ca efect. 974 C.591-592 C. intrucat Codul civil nu cunoaste cesiunea obligatiilor.) el poate sechestra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inchiriat. Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune. chiar daca chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (art.din acest punct de vedere .civ. Intrucat loca-torul nu este parte contractanta.civ. prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei.spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune (avand ca obiect asigurarea folosintei temporare. casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere).2 C. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. Ei pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice (art.). 1429-1430 si 1439 alin. Textul care permite. Aceste dispozitii se explica prin faptul ca existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe (si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar). 1391 si urm. Cu toate acestea. totale sau partiale.proc. pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea. Daca locatarul a incheiat contractul de sublocatiune (de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate.civ.cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (adica o cesiune de creanta cu titlu oneros .intre cele doua institutii juridice. in baza principiilor care guverneaza cele doua institutii.civ. drepturile si obligatiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse. caz in care cesiunea se 62 . sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal (de exemplu. obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intregul sau. Cesiunea.). chirie mai mare sau mai mica.). durata mai scurta etc.numai daca locatorul consimte. se admite ca . a unui lucru) .). care ramane obligat in continuare fata de locator. este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (de exemplu.civ.).).civ.

intrucat contractul de cesiune este cu executare dintr-o data (iar nu succesiva ca sublocatiunea). spre deosebire de sublocatiune. b) expirarea termenului. care poate fi dovedita potrivit regulilor prevazute de lege pentru contractul de locatiune. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. in schimb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal. in materia schimbului de locuinte (art. In sfarsit. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilierea lui pentru neexecutare cu daune-interese . evident. evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. d) pieirea lucrului. Iar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea). potrivit regulilor de la cesiunea de creanta. prin acte intre vii cu titlu particular. a lucrului dat in locatiune. precizam ca regulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune). nu are privilegiul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune. confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. potrivit regulilor generale in materie de obligatii patrimoniale care nu sunt 63 .).114/1996) chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. Daca schimbul drepturilor de folosinta este reglementat prin norme speciale. locatarul-cedent garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii contractului (art. nr. dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau.si o dubla delegatie perfecta (novatie prin schimbare de debitor). dupa caz. daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului (delegatie perfecta).dubleaza cu o delegatie perfecta. dar . dar nu si executarea obligatiilor de catre locator. de exemplu. fiecare copermutant (cedent) ramane obligat fata de locatorul initial. sublocatarul poate cere executarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal. Cauze de incetare. f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii. aceste norme (lex specialis generalibus derogant). fiind un vanzator. cu titlu universal ori cu titlu particular). nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine incetarea contractului (art. se aplica. Astfel. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali.civ. In cazul sublocatiunii. Asa cum in cazul contractului de schimb se aplica regulile vanzarii (in completarea regulilor prevazute pentru contractul de schimb). al proprietarului locuintei.33 din L. prin intermediul cesiunii. 1392 C. contractul de locatiune inceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. cedentul. cesiunea este supusa regulilor vanzarii-cumpararii de creante.ope legis . 1440 C. In schimb. care la randul sau poate actiona impotriva locatorului. De exemplu. realizandu-se nu numai o dubla cesiune.). Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). cesionarul ia locul cedentului (in privinta drepturilor). in cazul schimbului de drepturi de folosinta se aplica regulile cesiunii locatiunii .civ. locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar.

prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului.).1048 C. 1436alin.civ. in practica judecatoreasca . locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune (art. In caz de pluralitate de parti. care trebuie sa suporte desfacerea contractului.1437 si 1452 C. cu exceptia cazului cand partile s-au inteles altfel (de exemplu. Denuntarea unilaterala. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. capacitatea partilor contractante. Daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l impiedice (deci cu permisiunea lui). Prin termenul de preaviz se intelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. in lipsa clauzei. iar un nou contract poate fi incheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale).civ. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.1 C. iar nu prin inscrisul original. caz in care obligatiile reciproce se sting prin confuziune.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia in locatiune (daca preavizul a fost dat de locator).civ. Expirarea termenului.). fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila (art. (insa dovada relocatiunii se poate face .contractate intuitu personae.civ) locatiunea inceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor.art.cu martori si prezumtii . Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. asa cum s-a decis.1154 C. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. Tacita relocatiune (reconductiune).). Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru incheierea contractului. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. trebuie sa fie facuta in scris. in mod constant. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. "actiunea de chemare in judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". cu conditia respectarii termenului de preaviz (art.) sau partial (de exemplu.civ.civ. Practic. prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. de lege (art.2C. in caz de pluralitate de parti obligate solidar . Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare.).civ. De exemplu. total (art. in toate cazurile. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau. de exemplu. se face prin intermediul executorilor judecatoresti. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au incheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului. fie si autentic. 1450-1451 C. 1443 C. tacita 64 . 1436alin. constatator si doveditor numai al contractului initial ). ori cu caracter viager.

in acest din urma caz. si de pactul comisoriu expres stipulat in contract). Potrivit regulilor generale. Daca lucrul a pierit numai in parte (sau imposibilitatea folosirii este 65 . Concediul trebuie sa fie anuntat inainte de expirarea termenului prevazut in contract. Deci se prezuma ca partile n-au modificat nimic fata de contractul initial (art.civ. locatorul putand cere restituirea lui precum si daune-interese.civ. ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. descoperirea de vicii ascunse etc. 1452 C.civ. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere . neefectuarea reparatiilor importante. 1439 alin. daca este cazul.poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului (care in acest caz inseamna nu denuntare. neplata chiriei. Conform art.2 C. Rezilierea pentru neexecutare.). instanta nu este obligata sa pronunte rezilierea. In caz de pact comisoriu expres se vor aplica regulile in materie.). contractul este desfacut de drept. aplicandu-se.civ.civ. contractul de locatiune urmeaza regulile generale in materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama.civ. caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s-a incheiat si putea sa-si gaseasca un alt contractant din timp. 1453 C.dupa punerea in intarziere a debitorului .daca n-a fost exclusa printr-o clauza contractuala expresa . iar daca a platit-o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea).dupa circumstante .1430 C. abuzul de folosinta sau schimbarea destinatiei lucrului (art.civ. partea culpabila va fi obligata sa plateasca daune-interese. caci garantiile trebuie prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat .). Dar daca pieirea s-a produs din culpa.). Insa nu orice neexecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului.). fara garantiile din contractul initial. in lipsa de stipulatie expresa contrara. iar daca pieirea s-a produs fortuit nu se platesc daune. Daca s-a anuntat concediul. putand acorda .rezilierea contractului cu daune-interese (art. de exemplu. Astfel. Pieirea lucrului (art. exproprierea sau confiscarea lui). 1423 si 1439 C. Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei). ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul expirarii termenului).termen de gratie (art.) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti.. rechizitionarea. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea.2 C. 1439 alin. Neexecutarea trebuie sa fie cu privire la obligatii principale (art. caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se exercite. Totusi noua locatiune ia nastere.relocatiune nu poate opera. refacerea sau inlocuirea lui. 1021 C. Tacita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract (inclusiv cu chiria initiala). dar se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor cand termenul este aratat de lege).). Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila. Precizam ca prin pieire se intelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. locatarul nu poate opune tacita relocatiune chiar daca a continuat sa foloseasca lucrul inchiriat (art. teoria riscului contractului (locatarul neputand fi obligat la plata chiriei dupa momentul pieirii. 1437. Tacita relocatiune .1438 C. dar fara respectarea termenului de preaviz . Deci.civ.

Astfel.civ. 1441 C. Este vorba de aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent. in lipsa de stipulatie contara. Rezulta ca.pr. 493 si 513 C.) .proc.este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare.civ. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune.9 C. Efectele instrainarii lucrului (imobilului) prin acte intre vii. trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara (art.C din Legea nr. efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (inscrierii).7/1996).civ. chiar daca uzufructul ar fi incetat (art.).). dupa irnprejurari. se desface si contractul de locatiune. fie desfacerea contracului. fie o scadere de pret. in limitele unui act de administrare. Raman valabile si contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat. Exista insa si exceptii de la aceasta regula. in conditiile dreptului comun (inclusiv art. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc. cumparatorul . Conform art. Daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ani. daca partea pierita din lucru este atat de insemnata (apreciaza instanta). contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani. la incheierea contractului. dar contractul de locatiune are data certa. si anume. caci locatorul nu mai este in masura sa asigure locatarului folosinta lucrului.chiar daca nu s-a obligat in acest sens . daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat. incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n-ar fi consimtit initial. 1441 C. contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost incheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa (de exemplu. adica dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. de exemplu. chiar daca el este evins. Problema daunelor-interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale.711 pct. potrivit careia contractul de locatiune (inchiriere) incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. ca urmare a desfiintarii titlului locatorului. Daca publicitatea nu a fost respectata.). deoarece 66 .21 lit. locatarul putand cere.). 1268 C.. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. 534 combinat cu art. Astfel. modificarea termenului locatiunii. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinchiriere sau la pactul comisoriu etc.civ.numai partiala) rezilierea este judiciara. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. insa numai daca contractul de locatiune a fost incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului (art. cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata.).1182 C. dar cu data certa (art.civ. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare etc.civ. In practica judecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o derogare importanta de la regula incetarii contractului de locatiune. inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare pentru a fi opozabil tertilor (art.

In aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. pe acest interval de timp.civ). 1441 C.civ. dar avand data certa. caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului (cu exceptia cazului cand s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. precizam ca regulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator (inclusiv adjudecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii.inclusiv clauza expresa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . contract de intretinere. de drept sau la cererea locatarului). 1442 C. cazuri in care locatiunea ii este opozabila chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art.noul proprietar se poate astepta sa i se opuna. In aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost incheiat de fostul proprietar fara termen. de uzufruct etc. 1444 C. de constituire. care insa va avea actiune in regres impotriva locatorului.1441 C.). In toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii . daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare in cartea funciara. si aceasta chiar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune (art. contracte de locatiune neinscrise. el are dreptul sa pretinda si chiria. respectand termenul de preaviz. dar numai de la aceasta data. Mai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul (chiar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere. ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe timp nedeterminat. daca nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara (art. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie. trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul. instrainarea va atrage incetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani. fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie) .). 67 .) .). cu titlu particular. cumparatorul se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data cumpararii (fara efect retroactiv). Rezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s-a incheiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certa.in cazurile si in masura in care nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator (si nici nu s-a obligat in acest sens prin contractul de vanzare-cumparare sau prin intelegere cu locatarul. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art. 1443 C. Cumparatorul . inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept.civ. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb. In sfarsit.locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subrogatii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare de obligatii in trecut.civ. civ.pentru a obtine desfacerea contractului. neavand nici un drept asupra ratelor devenite exigibile anterior si neplatite. Intrucat prin efectul art.

Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant. daca exista stipulatie expresa in acest sens. este un act juridic unilateral. mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii .in care caz va avea calitatea de mandatar. prezumtia de gratuitate nu opereaza. Procura. legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat. iar ca instrumentum.cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta. numita mandatar. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. de exemplu .numita mandant. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul. un contract consensual. unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau 68 . Daca mandatarul este un profesionist. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna.deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma. Pe de alta parte. nu are calitatea de reprezentant.Astfel. ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii.Tot astfel.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. de regula. pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. in principiu. fara a fi supus vreunei forme speciale.avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate..24) Contractul de mandat.regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. precumsi intre acesta din urma si mandant.mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica. nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta. De exemplu. se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane . Mandatul este. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului. un contract cu titlu gratuit.respectiv antreprenorul. Desi mandantul este. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui.care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta. Mandantul este un contract prin care o persoana . Precizam insa. este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului.Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. ca negotium. datorita raporturilor de munca.

nu trebuie sa fie indeplinita . . consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres.Deoarece atat conferirea . dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti . mandatul poate fi si tacit.italian. or. dovada se face dupa regulile dreptului comun. burselor. raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.Precizam insa. premiilor si altor drepturi asimilate acestora. atat intre parti .in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila . de exemplu. ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent. Cand manadatul este un contract consensual. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul . rezultand din executarea lui din partea mandatarului. intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri. indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar.civ. fiind deci un contract sinalagmatic. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit .civ.civ. admis de legiuitorul nostru dupa modelul C. dar si in mod tacit. deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului . Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita . iar daca mandatul este un titlu oneros. expres. cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate. legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. formand un tot unitar cu acesta.speciala sau generala” cu exceptia retributiilor. acceptarea ofertei de mandat special. fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.potrivit C. problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat.celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. dovada se va face prin inscris . Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit. cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege. in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel. caci mandatul scris este prin definitie. care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica. pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata.Prin urmare . Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar .1180 C. Astfel se intampla. trebuie sa fie expresa. ca formalitatea prevazuta de art. In schimb. vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti. daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei . ci constata numai oferta de mandat. in orice caz.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care 69 . Oferta de mandat special .

Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate . acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.1552 pct. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare.civ. mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora.. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat ..Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea. care este un reprezentant . De exemplu. lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului . Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului . caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis . si din art. acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor . caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil . mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau. Numai trimisul . un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Aceasta solutie rezulta . per a contrario. dar si in aceea a mandatarului.Fie ca este special sau general. care este un simplu mesager . textul citat precizeaza insa. In toate cazurile. In toate cazurile . In schimb mandatarul .3 C. 1536 alin. ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. ca la orice contract . civ. capacitate deplina de exercitiu. Pentru de dispozitie se cere un mandat special. care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise. posibil si licit.trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar . fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil. in toate cazurile . nu indreptateste la savarsirea altora. mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. C. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi 70 . Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem. mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. mandatul poate fi special sau general. echivoce a procurii. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise . mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei . ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive.care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu . iar nu reprezentant . Potrivit art. Spre deosebire de modelul sau francez.urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere .

respectiv mandantii. mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta. in cel de-al doilea caz. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei. sau al unui dintre mandanti. incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. nu este aplicabil in materia mandatului. in primul caz. Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. Daca mandatarul. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului. desi C. cat timp. va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. Sumele nerestituite de mandatar.daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. sacrificand un bun propriu. exista pericolul neglijarii intereselor mandantului. cu toate diligentele depuse.alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. un asemenea pericol nu exista daca mandantul. 1566 C. Inseamna ca. numai ca. In acest caz. fiind in cunostinta de cauza. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului. Daca mandatul este cu titlu oneros. in primul caz. Bineinteles. convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. 1088 alin. culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi.. raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget. consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. deoarece tertul pagubit va cere . chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta.civ.civ. prin derogare de la art. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat.punerea in intarziere a mandatarului se poate face 71 .2C.civ. In caz contrar. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. intrucat art.in cel de al doilea. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva. raspunderea lui nu va fi angajata. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun.sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta. nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite.

printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami 72

face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor 73

contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.

25) Contractul de societate civilă.
Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole readucindu-le in actualitate. Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina controversate (de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.).Codul civil (art. 1491) defineste contractul de societate ca fiind acel "contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva". Referindu-se la persoane, art. 1491 Cod civil nu face distinctie intre persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi incheiat si intre persoane juridice, sau intre persoane fizice si persoane juridice. Intre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. Ea nu trebuie confundata: nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. Or, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. Este ceea ce s-a relevat in doctrina: "In contractul de societate scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de scopurile generale ale obligatiilor civile".Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor: Consimtamintul valabil al cosocietarilor (art. 948 Cod civil); Fiecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta (art. 948 Cod civil; Obiectul

74

societatii sa fie licit. Art. 1492 Cod civil stipuleaza expres, sub acest aspect: "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit". Sint ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta; de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public; sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit; Fiecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri (mobile sau imobile corporale sau incorporale). Daca unul din ei n-ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deghizate; Societatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. Este una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit" (art. 1492 alin. 1 Cod civil), precum si faptul ca "fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa" (art. 1492, alin. 2 Cod civil. Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. Sint contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile: exploatarea unei case de toleranta; activitatile de contrabanda; camata; cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda; punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil; cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin lege exclusiv statului; sint ilicite societatile care s-au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti; cind se vizeaza exercitiul ilegal al medicinei etc. Este posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. In acest caz, se va lichida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lichidarea intregii societati. Oricum, in caz de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. Codul civil, in art. 1492 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu lar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere (care urmareate un scop ideal, general). Vom intelege prin beneficii nu numai cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi apreciate in bani.

II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. In ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data incheierii contractului sau a tuturor cistigurilor. Frecventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. Ele pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor (art. 1499 Cod civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii. Imparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor (societas omnium bonorum) si societatea tuturor cistigurilor (universorum quae ex quaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.

Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare (art. 1499 Cod civil). Aportul fiecarui societar este determinat (obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata (care are ca scop exercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). Deci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. O societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata 75

vietii asociatilor. Chiar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea (art. 1526 Cod civil).^1) Evident, nimic nu-i impiedica pe societari sa hotarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat; Implinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. In acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de drept (art. 1502, alin. 2 Cod civil; In situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. Urmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. In cazul in care pieirea sau distrugerea este partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide judecatorul. O alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa constituie aport social. Incetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii; Un alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. Explicatia se gaseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Nimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lichidarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. Se va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Nimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Mai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii "cind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lor"; Incetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau chiar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. Este ilegala insa clauza prin care s-ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit; Societatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor (mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. Exista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1523 pct. 5 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1527 Cod civil reglementeaza conditiile in care poate fi 76

Desi Codul civil se refera la transmiterea proprietatii. 1529 Cod civil).571 C. 26) Contractul de tranzacţie. de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi. in mod exceptional. Tranzactia are efect extinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile preexistente si le consolideaza. Pe linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de desfacere judiciara a societatii (art. constand in renuntari reciproce la pretentii. Obiectul contractului.civ. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu. fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta. Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. Tranzactia nu produce efecte fata de terti.vanzatorul . 1020-1021 Cod civil). reducerea apreciabila a fondului social.civ. ci numai de natura contractului de vanzare-cumparare.4 din L.care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art.facuta cererea de retragere cind durata ei este "nemarginita" (notificarea retragerii din societate catre toate partile.319/1944 -.art. dreptul de clientela in cazul liber 77 . Tranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile. in schimbul unui pret. 1294 C.stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti . O desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive: conflicte grave intre asociati.). Doua asemenea motive intemeiate: neindeplinirea atributiilor de catre un asociat (art. Obligaţiile cumpărătorului. de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori. Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi real de uz . neglijarea afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avantaj patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesigur. Tranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce. se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate.dreptul de abitatie al sotului supravietuitor .cumparatorul . dreptul de superficie). Obligaţiile vânzătorului. bunacredinta a celui care se retrage. 27) Contractul de vânzare-cumpărare.nr.art. urmeaza sa fie calificat vanzare-cumparare si contractul prin care. . ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). contract consensual. nerealizarea beneficiilor scontate etc. Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti .

civ. iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul.. Dupa cum rezulta din definitia contractului. Vanzarea este un contract cu titlu oneros.pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii. cand obiectul este supus pieirii. numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art. comutativ. 18/1991 si art.consensual si translativ de proprietate. ca in contractele aleatorii. adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. art.). Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze pe cumparator. putand fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor (solo consensu). fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. 0 asemenea intelegere are numai semnificatia amauarii incheierii contractului de vanzare-cumparare si deci reprezinta un 78 . cu titlu oneros. de exemplu. vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului. 1295 C. acele formalitati fiind prevazute de lege numai pentru inmatricularea autovehiculului In circulatie .).. Formalitatile prevazute de noua reglementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzarecumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata. deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante. Deci vanzarea nu este un contract solemn si nici real.) sau care sunt prevazute de lege ori sunt contractate (sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae (de exemplu. sub sauctiunea nulitatii absolutie (virtuale). De exemplu.. Prin exceptie de la principiul consensualismului. exproprierii etc In principiu.. In legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare mai precizam ca.indiferent ca sunt situate in intravilanul ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei .. terenurile . 0 precizare se mai impune in legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect un autovehicul (folosit). Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral).46 alin. indata ce partile s-au invoit. Fiind un contract sinalagmatic.profesionistilor etc. Caracterul consensual al contractului de vanzare-cumparare de autovehicule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. dreptul de intretinere. daca necesitatea unei auunute forme (de ex.din Legea nr.astazi abrogat . el nu se trausforma in contract solemn.l . Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale. Vanzarea este un contract comutativ. Numai in mod exceptional contractul poate capata caracter aleatoriu. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale. rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una dintre parti. dreptul de pensie etc. teoria riscului contractului). in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn. vanzarea este un contract consensual ("vinderea este perfecta. care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor) .". act potarial) rezulta numai din intelegerea partilor. de un eveniment viitor si incert.2 din Legea nr. se aplica regulile specifice acestei categorii de contracte (exceptia neexecutarii contractului. deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind.

una dintre parti (oricare) refuza sa se prezinte la orgauul competent. dreptul de proprietate asupra vehiculului" (art. de a preconstitui o dovada scrisa (art.consemnarea sumei reprezentaud taxele de timbru prevazute pentru instrainarea autovehiculelor. vor fi trecute la bugetul statului.1197-1198 C. Consideram ca solutiile adoptate in practica judiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzarecumparare de autovehicule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea OG nr.).9 alin. daca acest din urma pret este simulat. un caz de simulatie sau vanzari succesive . urmand ca radierea-inmatricularea sa se faca pe baza hotararii judecatoresti. 1305 C. Numai tertele persoane (nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi .78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora. Desigur. potrivit legii" (art. 10 alin.civ.) de catre cumparator. Tot astfel.3). Potrivit acestui act normativ. fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei.autecontract. fie si morala. dupa valabila incheiere a contractului (in forma inscrisului sub semnatura privata). instanta dispunaud restituirea acestor cheltuieli reclamautului (vanzator) prin hotarare. care. dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata. Bineinteles. pentru pronuntarea unei hotarari in sensul aratat. reclamautul trebuie sa dovedeasca . In sfarsit. afara numai daca a existat o imposibilitate. "Datele despre detinator se inscriu de catre orgauele de politie care efectueaza inmatricularea. deci valabil incheiat prin actul sub semnatura privata pretul real al vanzarii (datorat de cumparator) este cel prevazut in chitauta sub semnatura privata. fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt juridic. iar nu cel inferior prevazut in actul incheiat ulterior.separat de plata taxei de timbru pentru actiunea in justitie . Dupa cum rezulta din textul citat. Iar daca.civ.). conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa (cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art. " Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator.cu orice mijloace de proba contractul intervenit intre parti. iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv (in lipsa de stipulatie contrara. precizam ca . 1295 C. una dintre parti refuza sa se prezinte la orgauul de politie competent in vederea incheierii contractului in forma prevazuta de 79 .1). Intrucat radierea autovehiculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la orgauele de politie si la orgauele finauciare nu se poate face decat pe baza actului incheiat in conditiile legii. ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa.de exemplu.civ. cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului (reclamant sau parat). dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului (de exemplu. art. in urma admiterii actiunii.vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual. mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai "atestarea" dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti. in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. daca.

In cazul bunurilor determinate numai generic.) . cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate. vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vandut (art. caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de lege).Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut. se produce nu numai incheierea contractului.2 C. de exemplu.2 C. in lipsa. dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. iar lucrurile de gen nici nu pot pieri (genera non pereunt) . 1295 C. 1335 si 1358 alin. vanzarea-cumpararea este un contract solemn.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s-ar fi predat la termen (art. prevede ca "proprietatea este de drept stramutata" de la vanzator la cumparator "indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului. In consecinta. a pieirii lucrului. daca vanzatorul-debitor al obligatiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. in toate cazurile. ceea ce se face de regula.971. Trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe). iar contractul perfect valabil incheiat (de exemplu. urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de orgauul de politie pe baza hotararii judecatoresti. Intrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s-a obligat vanzatorul. individualizare). Asemanator lucrurilor de gen se pune problema in cazul obligatiilor alternative.civ.civ.610/1992. In cazul lucrurilor de gen. transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului. in mod exceptional. In acest sens.1156 alin. 1156. art. adica natura fortuita. Aceasta inseamna ca. 80 . daca. individualizarea se poate face si prin alte metode care asigura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului.2 C. nu se pune nici problema transferarii riscurilor. prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului. va raspunde pentru neexecutarea obligatiei asumate.). potrivit principiului res perit domino (art. Daca cauza straina a fost dovedita. In caz contrar. La termenul stipulat sau. 1082-1083 C. transferul proprietatii (si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii. Din momentul dobandirii dreptului de proprietate.HG nr.civ. iar nu culpabila. prin predarea lucrului vandut cumparatorului (predare care valoreaza.).civ. Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui. dar nu se confunda cu aceasta. 1074 alin.civ. prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului. dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mijloc de proba (fiind un simplu fapt juridic). la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i-l predea. desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat".

nu este de ordine publica (imperativa) si deci poate fi inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. 1030-1033 C. In 81 . in virtutea legii.). nu este o regula imperativa. Dar regula res perit domino (care leaga riscurile de proprietate).. lucruri care urmeaza sa fie confectionate. prin conventia dintre parti. 1030-1031 C. in cazul in care. fara greseala debitorului. 1032 C. graul de pe terenul vanzatorului in schimbul sumei de 100.dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de gen. Daca cele doua obiecte sunt lucruri de gen (ipoteza nevizata de art. proprietatea se transmite in momentul alegerii. lucrul fabricat in serie). In consecinta.civ. Lucrul vandut trebuie sa existe. o recolta viitoare etc. intrucat regula stabilita in art.trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales. fie numai la unul dintre ele.civ. daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate (de exemplu. In cazul obligatiei facultative. In cazul vanzarii bunurilor viitoare (emptio-venditio rei futurae. fiindca ambele au fost prevazute in obligatione. desi pot forma obiectul contractului. pana la alegere. deoarece neexecutarea s-a dovedit a fi fortuita. In cazul vanzarii unei recolte viitoare. in stare de a fi predate cumparatorului. si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului. daca sunt bunuri individual determinate (certe). de exemplu.). intre 1000 kg grau sau 1000 kg porumb) pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor . daca nu si-a asumat riscul nerealizarii in tot sau in parte . la fel ca si regula transferarii proprietatii in momentul incheierii contractului. daca piere unul dintre lucruri. pe langa alegere (de exemplu.).Astfel. proprietatea se transmite din momentul in care este gata de recoltat.civ. precizam ca. fie ca partile s-au referit expres la ambele aspecte. iar daca lucrul executat este de gen. Rezulta ca vanzatorul suporta paguba pieirii pana la alegere.civ. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract. de catre vanzator. transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior incheierii contractului. potrivit careia transferul proprietatii are loc "indata ce partile s-au invoit'". riscul pieirii fortuite este suportat.000 lei). terminate. 1295 C. proprietatea se transmite din momentul individualizarii. "Daca amandoua lucrurile au pierit.). fiindca prin alegere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. Riscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. el daloreaza celalalt (art. dupa individualizare (de exemplu. problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva potrivit regulilor generale .a lucrului viitor din momentul incheierii contractului si independent de transferul proprietatii (caracter aleatoriu) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului. Astfel. al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata (in facultate solutionis). dar este liberat de obligatia de predare si de plata daunelor .interese pentru neexecutare. se amana. Daca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura. in mod corespunzator. daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua (sau mai multe) determinate (certe) dar numai alternativ.In sfarsit. intrucat are ca obiect un singur lucru (in obligatione). transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate. obligatia este stinsa" (art.

dar numai cu efecte de opozabilitate fata de terti a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare (asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara . Avand in vedere dispozitiile Legii nr. Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitate. Astfel. dar cu caracter nedefinitiv. caci posesia 82 . potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii lor. drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti. intrata in vigoare la data de 24 iunie 1996 (art. incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat. Astfel. in cate o carte funciara .7/1996.dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara .. dupa lege. 1295 alin. nu pot a se opune. prin care s-a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara.72). respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara.potrivit Legii nr. 0 precizare se mai impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina Legii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr. publicitatea imobiliara se realizeaza. oarecare drepturi asupra imobilului vandut" (art.consecinta. prin inscrierea in cartea funciara.72). sub forma inscrierii in cartile funciare (publicitate reala). Tot astfel. 242/1947). 0 asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr-o clauza neindoielnica si expres prevazuta in contract. art. respectiv.7/1996 .care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul judet llfov . Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. mai inainte de transcriptiunea (in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului. dupa aceasta data. partile pot disocia cele doua aspecte. toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare .58-59). actele juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a noii legi .pentru a fi opozabile fata de terti trebuie sa fie inscrise in cartea funciara.22 si urm. in cursul executarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii (de exemplu. pentru opozabilitate fata de terti. trebuie insa sa facem o distinctie intre actele incheiate (efectuate) inainte de data intrarii in vigoare a noii legi si. cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate (de exemplu. respectiv prin sistemul anterior de carte funciara (art. inscrierile facute in registrele (cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte (constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii). dar numai la data inscrierii in cartea funciara. in cursul transportului). "in materie de vindere de imobile.2).7/1996 referitoare la efectele actelor translative (constitutive) de drepturi reale. actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu (tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua lege). potrivit dispozitiilor noii legi (art. in judetele cu carte funciara si in judetele in care s-au finalizat lucrarile cadastrale si ale registrelor de publicitate imobiliara. lar in unitatile administrativ-teritoriale pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu (art. Dupa cum prevede Codul civil.61) .isi vor produce efectele (constitutive sau de opozabilitate) potrivit regimului juridic de la data incheierii lor.

beneficiarul promisiunii sa se oblige la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune). din C. iar in materia vanzarii se aplica regulile dreptului comun. se incheie prin consimtamantul partilor.) Vanzarea.civ. dar promitentul. Astfel. daca locatarul isi va manifesta vointa de a-l cumpara. De exemplu.consimtamantul sau de a-l cumpara. lucrul dat in locatiune. neindoielnic. intrucat creeaza obligatii numai pentru una dintre parti (promitent). caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic.972 C.eventual a si vandut lucrul unei alte persoane . caci beneficiarul nu isi asuma obligatia de a cumpara.) aplicabile creantelor chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (de exemplu. fara a se fi transformat intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. in schimbul dreptului de optiune ce i se confera. ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera. Obligatia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stinge la expirarea 83 . beneficiarul avand dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face (art. ca si orice alt contract. Daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului. Este insa posibil ca. 0 promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie. Rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral. beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara ori nu. daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil (corporal).de obicei inauntrul unui termen . 1075 C. precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic si teoria generala a obligatiilor.). care da nastere la un drept de creanta. un contract (si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila). evident. Spre deosebire de oferta de a contracta. una dintre parti fiind obligata (obligatia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun.civ. locatorul-proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda. Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient .contractul proiectat nu se va mai incheia. la un pret stabilit. va refuza vanzarea.civ.si nu poate produce efectele unei vanzari. o persoana.cu exceptiile prevazute de lege .fiind distincta de ea .lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate. Intrucat problemele juridice privitoare la consimtamant.in vederea formarii contractului.1191 si urm. act juridic unilateral. prin incalcarea obligatiei asumate. desi a cumparat mai in urma (posterior tempore. in cazul promisiunii de vanzare. are ca obiect un teren). va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului. Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract. urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala). dar.dar nu constituie o vanzare . primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun. pactul de preferinta si dreptul de preemptiune. la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala. daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ. Tot astfel. rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior . potior iure. Dovada promisiunii de vanzare se face conform regulilor generale (art. . prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun. art.

fiind guvernata de aceleasi reguli ca si promisiunea de vanzare. partile s-au obligat sa vanda. Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale . Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca. care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii de vanzare (art..nu transmite dreptul de proprietate. sa pronunte. cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului.pe langa posibilitatea acordarii daunelor-interese sau obligarii promitentului.3 si art. 167/ 1958).de a vinde si cumpara . Subliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda. daca este cazul).valabila.7 alin. deoarece conditia este numai simpla potestativa.civ. iar vanzarea incheiata cu o alta persoana este . Daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane. in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor. de exemplu. Dar solutia trebuie sa fie aceeasi chiar daca contractul nu este solemn si nu exista nici alte conditii legale. Intrucat pactul de preterinta . operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva. realizarea ei depinzand si de imprejurari externe vointei promitentului.in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor. beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului. Promisiunea bilaterala. Daca. promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator (promisiune unilaterala de cumparare). contractul de vanzare-cumparare nu este incheiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de lege (autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune (daca este cazul). afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s-a facut in frauda beneficiarului 84 . beneficiarul-cumparator nu poate cere decat daune-interese . ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va hotari in acest sens. iar cumparatorul nu a cumparat. contractul de vanzare-cumparare.nr. la fel ca si cea unilaterala.la fel ca si promisiunea de vanzare .2 din Decr. este valabila. la expirarea termenului general de prescriptie.termenului prevazut sau. este un antecontract. intrucat nu a devenit proprietar. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala. 1073 si 1077 C. 0 asemenea promisiune. in baza art. obligatia de a incheia contractul in viitor (si cu respectarea dispozitiilor speciale. dar si bilaterala . la pret egal. la pretul stabilit. desi nu se intalneste in practica. la incheierea contractului . Mentionam ca. este totusi valabila. sub sanctiunea daunelor cominatorii. Intrucat vanzatorul nu a vandut.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . care l-ar putea determina sa-si vanda bunul. daca nu s-a prevazut un termen. respectiv sa cumpere un teren. desi s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului. sa acorde preferinta unei aunmite persoane. vanzarea-cumpararea nu poate fi considerata incheiata. Prin urmare. ci ambii s-au obligat numai sa incheie contractul. nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni. In schimb. o hotarare care sa tina loc de contract de vanzarecumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi. in cazul cand il va vinde. desi afectata de o conditie potestativa.nu excludem posibilitatea ca instanta.

act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului. Daca vanzarea intre soti ar fi valabila. cumpararea de materiale pentru repararea casei. Pentru contractul de vanzare-cumparare legea prevede anumite incapacitati speciale. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa. Scopul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile (donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. iar nu in consideratia persoanei (intuitu personae). raportat la patrimoniul partii contractante. exceptie. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor (rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare. pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege.). cat si pentru cumparator.937 C.civ.promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului achizitor (fraus omnia corrumpit). intotdeauna. prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt 85 . urmeaza sa fie analizate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-cumparare. cu autorizatia autoritatii tutelare. 129 C.daca nu s-a prevazut altfel in conventia dintre parti . Iar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si. Cat priveste capacitatea de exercitiu.civ. in toate cazurile. Conform art. instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare .dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta. conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligatiei de a face. Intrucat legislatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie. iar incapacitatea. in materia contractului de vanzare-cumparare se aplica regulile generale. Precizam numai ca vanzarea-cumparare este. Daca vanzarea intre soti n-ar fi interzisa. In lipsa fraudei. sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte. Interdictiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea).). partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. respectiv cu incuviintarea acestuia si. intrucat sunt stabilite de lege in functie de natura (destinatia) bunurilor.civ. un act de dispozitie atat pentru vanzator. In sfarsit. respectiv. trebuie sa incheie contractul prin ocrotitorul legal.art. donatia intre soti este revocabila (art. 1306 C.)-Potrivit legii. In schimb.. Vanzarea intre soti este interzisa (art. se poate transmite prin acte intre vii (cu respectarea formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire. Dar vanzare-cumparare este.fam. s-ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a legii prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate. De aceea. vanzarea-cumpararea mijloceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire (mortis causa). Deci regula este capacitatea. Aceste incapacitati sunt interdictii (prohibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara. mai precizam ca . 1307 C. beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese. in principiu. In consecinta.

1309 C. 0 incapacitate speciala de cumparare (de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art. fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor.2 C. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au tost date si primite . cumpararea poate fi recunoscuta valabila. obtinand pretul cel mai ridicat. 1308 pct.. interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii. 1308 pct. municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art. mandatarilor. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti.4 C. Prin "drepturi litigioase" trebuie sa se inteleaga nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat. anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti.civ. 1308 sugereaza sanctiunea nulitatii absolute).). duce la nulitatea relativa a contractului.art. de mostenitorii ocrotiti sau de creditori.nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator. In cazul tutorilor.). cat si legali. dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare (dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a-l revinde .civ. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului.civ.Intrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica (apararea prestigiului justitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese. administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa (desi textul art. In cazul judecatorilor de la Curtea Suprema de Juslitie si a procurorilor de la ParchetuI General (de pe langa CSJ). astfel incat aprecierile subiective sunt excluse. daca nu intervin alte cauze de nulitate. comunelor.46 alin. atat conventionali. Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor.3 C.liberalitati care sa exceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor (fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) .civ. 1308 pct. oraselor. Conform art. Judecatorii. reglementata in prezent de Legea nr. afara de cazul cand contractul s-a incheiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubinaj si deci are o clauza imorala. Mandatarii. Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art.).54/1998 privind 86 . imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art. si interesul pe care trebuie sa-l apere. care este de a cumpara cat mai ieftin. In cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care exista preturi fixe. procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art. Fiind o nulitate relativa.) .civ.18/1991 in privinta terenurilor agricole. Legea a stabilit aceasta prohibitie (precum si prohibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul (functionarul) sa nu fie pus in situatia de a alege intre interesul sau.1 C.) intrucat .2 din Legea nr.de regula . care ar putea sa fie fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate (inclusiv fictive). ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului. 1308 pct. Mentionam ca vanzarea intre concubini este valabila.civ. 809 C.

textul este de stricta interpretare. Limita de 200 ha este stabilita cumulativ. dupa cum s-a precizat sub incidenta reglementarii initiale. arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate.2alin.daca una dintre parti.54/1998). termenul de "reductiune". actul secret este desfiintat in temeiul art. cu consecinta desfiintarii actului juridic in masura depasirii limitei legale. cu buna-credinta. intrucat nu corespunde vointei lor reale. iar nu al reductiunii liberalitatilor excesive pentru incalcarea rezervei succesorale (care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie). Fiind o derogare de la regula capacitatii (art. total. intrucat actul este nul absolut. Potrivit art. fie si nuda proprietate. dovedeste ca nu ar fi incheiat actul fara partea lovita de nulitate. urmeaza ca. dar indiferent de locul situarii lor (intravilan sau extravilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii (nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii). partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). reductiunea (nulitatea) partiala nu poate fi aplicata impunandu-se desfiintarea totala a actului . vanzatorul ramane proprietar si obligat sa restituie pretul (restitutio in integrum. iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti.2 din Legea nr. actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 200 ha si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . in conformitate cu regula nulitatii partiale. Daca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita. nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana (nulitatea primei instrainari atragand si nulitatea celei de a doua. eventual. Potrivit noii reglementari.54/1998.2 alin. mai ales vanzatorul (care. proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale (sotii si copiii necasatoriti.civ. nu poate depasi limita prevazuta de lege. respectiv. partim restitutio).). dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. acea parte fiind cauza determinanta a actului (de exemplu. daca gospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. Dar se poate angaja raspunderea lor fata de tertii care. cumpararea viitoarei recolte de la "arendas"). regimul juridic aplicabil este cel al nulitatii absolute (totale sau partiale). nici nu cunostea exact intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei). Adaugam ca. isi intemeiaza pretentiile pe actul public (de exemplu. Cu toate ca noua lege foloseste impropriu. 87 . limitarea se aplica numai in privinta terenurilor agricole (nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor).3 din Legea nr. instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici deghizat sub forma de arendare sau dobandit printr-o persoana interpusa. sanctiunea este "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale"(art.2 din noua lege. dupa parerea noastra. terenul detinut in proprietate (nu si cu alt titlu. de exemplu. daca terenul agricol proprietatea dobanditorului are 200 ha si partial. daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita legala. in parte o excede. In caz de simulatie.circulatia juridica a terenurilor. 1306 C. In masura desfiintarii actului. Pe de alta parte.

unde lipseste elementul intentional. numita si detentie precara. Prin posesie. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate. proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun. fie ca sunt naturale.Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul. conţinutul şi caracterele dreptului de proprietate. . Vanzarea cu pact de rascumparare-este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut.. adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia). fiind prezent numai elementul corpus.detinerea unui lucru” . Varietăţi de vânzare..detinerea unui lucru” sau . limitate care trebuie individualizate. detin un lucru proprietatea altuia.. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor. pentru posesie. O asemenea vanzare este nula de drept.animus”-. adica detinerea materiala a lucrului.28) Contractul de vânzare-cumpărare. de exemplu.. sa-l lase mostenire. -Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. animus. Vanzarea pe incercate-se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. Asadar. Vanzarea dupa greutate. sa-l inchirieze. adica utilizarea economica a proprietatii sale. Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru. In acest sens. 29) Definiţia. 482 Cod civil prevede ca: .jus fruendi”). pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen. industriale ori civile. art. Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (. Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare 88 . numar sau masura-are ca obiect bunuri de gen. se intelege .. Esential.. in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie... putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau. in vorbirea uzuala. sa-l abandoneze ori sa-l distruga. Dispozitia . intr-un mod natural sau artificial”. putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit. Vanzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii. spre deosebire de detentie. Codul civil roman (art. In acest sens.jus utendi”) si poate sa culeaga fructele acestuia (. 1846) defineste posesia ca fiind . tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste....folosirea unui drept”.a avea stapanire un lucru” etc. este existenta elementului intentional . in numele acestuia. de noi insine sau de altul in numele nostru.Jus abutendi”.

Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. vinovat de savarsirea abuzului respectiv. ca atare.cesibil” si . Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept . iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe. cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor. Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil. nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege. prin putere proprie si in interes propriu.. pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit.proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut”. Facand parte din categoria drepturilor absolute.transmisibil”. prin acte juridice. dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului.. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati: prin acte materiale de folosinta si de consumatie. Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: proprietatea nu este limitata in timp.drept exclusiv”. chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut. persoana fizica sau juridica. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se 89 . intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si. pentru ca este opozabil oricarei persoane. pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie. dreptul de proprietate este un drept exclusiv. atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul. dreptul de proprietate este un drept perpetuu. locuiesc apartamentul. citesc cartea. care precizeaza acest lucru: . corporal sau incorporal. precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia.. de exemplu. da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi. ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren. o persoana este unui teren. Obiect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil.. De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. specific dreptului de proprietate.exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: in sens general si comun tuturor drepturilor reale.. Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc.in limitele determinate de lege. urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. inchiriez apartamentul. fara incuviintarea sa. De exemplu. dreptul de proprietate este un . Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului. ma deplasez cu automobilul. este indreptatit sa posede. Caracterul . Fatul ca este un drept exclusiv. insa in limitele determinate de lege. folosinta si dispozitia.

Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de proprietate. obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului. De la dispozitia art. 491 Cod civil. prin aluvionare. Astfel.intinde nu numai asupra lucrului propriu-zis. adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia. proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau. Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate. proprietarul argintului) – este asa numita „confuziune”. ci si asupra a tot ce depinde de el. va reveni sculptorului. Acest spatiu aerian se suprapune terenului. art. statuia obtinuta dint-un bloc de marmura. spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o haina. prevede ca „zacamintele miniere. suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni. precum si la tot ceea ce produce el. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante. aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv. impuse de Legea cadastrului. cum ar fi: cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala. celui care le-a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel ce le-a facut cu rea credinta. De exemplu. exista numeroase derogari. Delimitarea in inaltime – pe linie verticala – se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia. adica a hotarului. cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (in exemplu dat. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului”. Operatiunea de stabilire a hotarului – de granituire – va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale. avand temeiul legal in dispozitiile codului civil. bineinteles. Delimitarea in adancime – in profunzime – priveste subsolul terenului asupra caruia se exercita dreptul de proprietate. Dreptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala. aceasta va reveni proprietarului stofei 90 . conform careia „ proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta”. precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva.482. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului. dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. 19/1991). ca accesoriu. In virtutea acestui drept. asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde. in cazul proprietatii unui teren. da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial”2. atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane. care prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil. Constitutia din 1923. intre limitele hotarului. 19. proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si. care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor. art. Delimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. de exemplu. Delimitare in suprafata – in linie orizontala – consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fixarea liniei despartitoare.

dar este permisa executarea sa voluntara. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual . Prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in imperfecte. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . 1. Consecintele stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Din chiar definitia data prescriptiei extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ . Sub aspectul naturii sale juridice. Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens material ). Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile 91 . alin. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Totusi se realizeaza o transformare ori o schimbare juridica : dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie. 20. 67 / 1958 : Debitprul care a executat obligatia. ca si obligatiei civile corelative ( acestea se transforma devenind imperfecte. se stinge prin prescriptie. prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil. Conform Constitutiei Romaniei. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. alineatul 1. pentru dreptul civil. asupra obligatiei civile corelative. dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. va fi respinsa ca prescrisa. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. Concluzia ce se desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici dreptul subiectiv nici obligatia civila corelativa. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. titularul dreptului la actiune poate sesiza organul de justitie. Putem intelege efectul prescriptiei extinctive daca amintim prevederea art.si nu confectionerului – este „specificatiune”. 30) Domeniul prescripţiei extinctive. daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. adica de bunavoie. nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. dupa actiunea prescriptiei extinctive. dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris. ci numai pe cale defensiva a exceptiei. din perfecte. 1 din Decretul nr. acestea sunt : supravietuirea dreptului subiectiv civil. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de constrangere a statului.

actiunea confesorie. Actiuni reale prescriptibile extinctive. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. care sunt prescriptibile. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. izvoare de drept civil ( codul familiai. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de personae. alin. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. servitute si superficie”. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. Sunt de mentionat urmatoarele : actiunea in revendicarea mobiliara. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. Legea 31 / 1990. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. 428 Codul civil.subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. inseamna ca “Dreptul la actiune. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. 1. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. Existenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. de principiu. avand un obiect nepatrimonial. art. 55 alin. indiferent de izvorul lor. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. Exceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la CEC. 21 Codul familiei ) actiunea in tagada paternitatii ( art. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. uz abitatiune. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. 561 alin. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. uzufruct. care . etc. 1 Codul familiei )actiunea in 92 . Principalele actiuni. intemeiata pe dreptul de proprietate private. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. cuprinsa in art. expres exceptiile de la acest principiu. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale: prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale.desi imprescriptibila extinctiv. 1 Cod procedura civila). Pe de alta parte. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive.

Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. sub sanctiunea pierderii acestui drept. In concluzie. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. 15 alin. consta in reluarea 93 . aplicabile actiunilor personale. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private. pe timpul cat dureaza situatiile. Acest termen se obtine prin “scaderea” . 1 : “Dupa incetarea suspendarii. prin urmare. intemeiate pe drepturi de creanta. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. de drept. regula generala. uzufruct. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. iar potrivit art. 60 alin. suspendarea nu produce nici un efect juridic. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. pe toata aceasta perioada. Suspendarea prescriptiei extinctive-Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. Pe durata cauzei de suspendare. din momentul in care produce. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. abitatie. uz. Pentru perioada anterioara cauzei. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. 3 alin. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. Acest termen este general. 21 Decretul 167 / 1958 ).stabilirea paternitatii ( art. 7 alin. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt :aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. din totalul actiunilor reale a : actiunilor reale imprescriptibile extinctive. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. Ulterior cauzei de suspendare. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. limitative prevazute de lege. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. servitute si superficie” ( art. a curgerii termenului de prescriptie. 1 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen este stabilit de art.

94 . din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. in esenta. oprit. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. Intreruperea prescriptiei extinctive-Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. sunt exclusive pentru culpa. in asa fel incat. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. este efectul precizat in art. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). Potrivit art. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. cererea de chemare in judecata. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei.cursului prescriptiei. desi termenul de prescriptie a expirat. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. Asemenea imprejurari. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. 19 alin. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. 15 alin. In esenta. Repunerea in termen. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. care. Ca si in cazul suspendarii. adica inlaturata. prescriptia este stearsa. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. 31) Domiciliul şi reşedinţa. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte :anterior datei intreruperii. in fond. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. nejustificat. din momentul in care el fusese blocat. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . posterior intreruperii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care.

in oricare dintre modalitatile de la lit.locul deschiderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului. prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. Unicitatea domiciliului nu exclude in timp schimbarea domiciliului. 68. a persoanei.in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii . 13-14 din Decretul nr. plata se face la domiciliul debitorului . a. Domiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept. opozabilitate erga omnes. Domiciliul poate fi de mai multe feluri: domiciliul de drept comun. In orice alt caz. persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania. Legea 105/1996 art. 92/1997 care stabileste notiunea de investitor :” persoana fizica sau juridica . domeniul succesoral. domeniul investitional. in care este interesata si societatea.Aceasta sintagma. Art. domiciliul legal.”. prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta. de a fi mijloc de individualizare in spatiu.caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu pe cel conventional . de aceasta se leaga unele consecinte juridice.G. inalienabilitate. unicitate. Legea 36/1995 art. Pe langa aceastea mai sunt cateva caractere: stabilitate. Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam : domeniul capacitatii civile – „ Arendasul.sunt de amintit O. personalitate. 31/1954 . 25 (1) din Legea 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „ domiciliu statornic ” . Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile. rezidenta sau nerezidenta . Stabilitatea. Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. sa prezinte garantiile solicitate de arendator „ – art. plata . Unicitatea domiciliului –se exprima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ) . domeniul obligatiilor civile. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara . numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala . care este tocmai obligativitatea domiciliului.nu infirma. obligativitate. persoana fizica isi vede convertit domiciliul 95 .se folosesc doua notiuni juridice. Decretul nr. domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun. care investeste in Romania . 31/1954 si art. Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului. 3 Legea 16/1994 a Arendarii. universalitate.) si b. 1104 Cod civil :” Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . imprescriptibilitate. acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate . 24(2) . ci confirma regula. Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului. domiciliul conventional. situatiile de exceptienomazii si vagabonzii. Daca locul nu este aratat.domiciliu respectiv. iar nu numai titularul. nr. daca o persoana fizica are mai multe locuinte.art.). resedinta. trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit .

28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza. la cererea acestuia . prin hotarare judecatoreasca. are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice. in principiu. astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani. O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. la implinirea varstei de 14 ani . Potrivit art.100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai . ascultand autoritatea tutelara. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal . precum si pe copil. in spatiu prin locuinta sa statornica. si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea. Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt: este stabilit de lege. Pentru minor. in cazul in care se afla sub tutela. instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . Rezulta . 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. va decide tinand seama de interesele copilului.legal. din cele de mai sus . Domiciliul legal . 10 din Legea nr. precum si de a reveni in tara . de comun acord . Potrivit art. In caz de neintelegere intre parinti. Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania .Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. la care dintre ei va locui copilul . acestia vor decide . Potrivit art. se dovedeste prin 96 .Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui. iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. daca acesta a implinit 10 ani. 102 din codul familiei . Potrivit art. Daca parintii nu locuiesc impreuna. 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara .3. pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun. ca in principiu. de a emigra. Dovada identitatii . dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale. in conditiile legii. cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal. schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . instanta judecatoreasca.” Potrivit art. 14 si 15 din decretul 31/1954 si art.” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice. Totusi art. sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. 2.4 si 5 din Legea 105/1996.

aplicata pe versoul cartii de identitate. nr. Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun . Din definitia de mai sus . cand nu se stie sigur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu. Dreptul de optiune succesorala este unul aparte. vremelnicia si caracterul facultativ. Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunal Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura . 13. care nu este nici 97 . Intre momentul deschiderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea exista o situatie de juridica de incertitudine. este de retinut ca art.14. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile . creditorul si debitorul.2 din YH. decat un singur domiciliu si o singura resedinta. :” Partile pot conveni .4 din Legea nr. a persoanei fizice.G. ci in Codul de procedura civila si in Codul civil . putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu. Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului . prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. stabilitate si obligativitate . 10 alin . Legea 105/1996 in art.probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal. potrivit art. 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. 111/1997 . Potrivit art. 105/1996. 32) Dreptul de opţiune succesorală. in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice.proc. 24(2) din Legea nr. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin.si 16.dar spre deosebire de reglementarea anterioara.Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text. reglementarea domiciliului conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954. Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta.civ.(1) nu pot avea . afara de cazurile prevazute de art. rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei. Nefiind un domiciliu veritabil.Asadar.19 din C.15.Potrivit art. in acelasi timp.La expirarea acestui termen. vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . avand forma si continutul prezentate in anexa nr. persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara . 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei.

este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire.1. 124 alin. sa modifice o situatie juridica incerta. minorii si interzisii sunt protejati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar (art. Principiu si exceptii. in final. dupa o alternativa precisa si previzibila”. in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior exercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. Dreptul de optiune apartine tuturor succesibililor. optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de toti succesibilii cu vocatie eventuala. pentru aceasta cerandu-li-se insa capacitate delictuala. din ratiuni de protectie. Conform dispozitiilor art. care o pot exercita in restul de timp ramas pana la stingerea prin prescriptie. cu titlu uniersal sau particulara . Succesibilii. 2 C. 105 alin. Fiind un act de dispozitie. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune.In cazul mostenirii legale. art. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.real (nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta (nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea. fam). minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela. testamentare sau contractuale a mostenirii. fam). sa faca sau sa nu faca ceva). Fiecare succesibil este in drept sa aleaga intre acceptarea pura si simpla. testamentul sau contractul. sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar”. Potrivit dispozitiilor art.Mostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mijloc legal de a-i determina pe cei chemati la mostenire in rang preferntial sa opteze intr-un fel sau altul . 2 si art. 19 din Decretul nr. civ. 692 C. „acceptarea mostenirii cuvenite unui minor. 32/1954). fiind definit ca o „prerogativa juridica care permite titularului sau de a putea. indiferent daca titlul lor de mostenire este legea.Oricum. 105 alin.De la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele ipoteze: Ipoteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili-Conform dispozitiilor art. vor fi chemati efectiv la mostenire cei indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale. 1 si art. adica in conditiile in care putea fi exercitata de antecesor. Pentru minorii sub 14 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se exercita de parinti sau tutori (art. fiind inclus in categoria speciala a drepturilor potestative . 687 C. 105 alin. minorii si interzisii. persoane care nu au capacitatea de exercitiu deplina. printr-un act unilateral de vointa. afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla. acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire . fam. 129 alin. civ. in timp ce minorii intre 14-18 ani isi exercita singuri acest drept. Rezulta asadar ca.. Cu toate ca textul se refera doar la acceptarea mostenirii. Dintre mostenitorii acceptanti. optiunea se transmite la mostenitorii acestuia. 147 C. 3 C. optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare (art.) . iar 98 . cu incuviintarea parintilor sau tutorilor (art. ori daca vocatia lor este universala. 2 si art.. 124 alin. 19 din decretul nr. acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . indiferent de varsta.

cat si cotitatea disponibila . acesta se transmite la succesorii celui decedat.Elementele constitutive ale ascunderii-Elementul material. mai recent. 703 si 712 C. chiar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile. motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva. „succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar” (art. aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. Pe langa aceasta. succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. incluzand in aceasta categorie actiuni foarte diverse. prezentandu-se ca singurii mostenitori ai defunctului. falsificarea unui testament). cum ar fi: ascunerea materiala a unor bunuri. Cu incuviintarile cerute de lege intrucat este un act de dispozitie. cei doi acaparand pretul . fiind incluse in aceasta categorie retragerea unei sume dintr-un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului . pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica. disimularea sau distrugerea unui testament.Nu are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa deschiderea mostenirii sau daca cele anterioare deschiderii mostenirii au fost realizate cu 99 . ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare. Lista acestor actiuni este in continua expansiune. ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesiunii.nu si pur si simplu. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in exclusivitate sustragandu-le partajului este considerat acceptant pur si simplu. o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea. Practica judiciara si doctrina dau o interpretare foare larga notiunilor de ascundere sau dare la o parte. Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii. cat si intr-o abstentiune (nerestituirea unui bun).Din dispozitiile art. o simpla minciuna (negarea primirii unei donatii) sau chiar o simpla tacere (ndeclararea unui bun la inventar) . care. civ. Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile. Ipoteza succesibilului decedat inaintea expirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se inteleg asupra optiunii-Daca un succesibil decedeaza inainte de a-si fi exprimat alegerea.). in restul de timp ramas. Se constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive (dosirea unui bun. fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar. Astfel. renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. Ipoteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili. 693 C. una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de lege . Cand intelegerea intre succesori nu se poate realiza. ci si a celor imobile. nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. iar termenul de prescriptie pentru exercitarea acestui drept nu s-a implinit. civ.

or. or. De aceea. ceeea ce este valabil pentru fisc. de pilda. ea trebuie intotdeauna dovedita.sau fara acordul lui de cujus . adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor. civ. De asemenea. nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal. un legatar particular. Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor. civ. civ. constand doar in acceptarea fortata a mostenirii. De asemenea. actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri . nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le-a omis cu intentia de a si le insusi . ascunderea nu este eficienta (sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari. dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal. practica judiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice . aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mijloc de 100 .. un donatar nesuccesibil ori un succesibil exheredat. caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral. in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din categoria celor care ii revin in exclusivitate in temeiul dispozitiilor art. decat din aplicarea art.Elementul intentional (frauda). 5 din Legea nr. desi unele dintre ele constituie infractiuni. 702 si 712 C. aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata . preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti. iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective. simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda. nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . Acesti autori sunt inconsecventi. existenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor. nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin. In plus. Daca. care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale. Plecand de la formularea textelor legale. Clandestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . aceasta solutie decurge mai degraba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale. fiind anterior viu criticata de doctrina . In cazul donatiilor deghizate. de pilda. ci a celor fiscale. simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atrage sanctiunea. 319/1944. prin ruperea echilibrului partajului. 702 si 712 C. este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. sanctiunea este aplicabila si in cazul cand exista un singur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustragerea unor bunuri gajului acestora .Dupa unii autori. Tot astfel. In Franta. Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite cu rea-credinta. Frauda nu se prezuma. in cazul ascunderii existentei unui alt mostenitor cu ocazia lichidarii si partajului succesiunii . 703 si 712 C. autorii mentionati admit ca in cazul examinat sanctiunea nu este decat partiala.

Fiind considerat acceptant pur si simplu. Prin urmare: daca inca nu a optat. sanctiunea trecand inaintea acesteia.19 din Decretul nr. iar nu si de mostenitori dupa decesul sau . raportat la valoarea actuala a bunului. proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire . ceea ce survine fie prin scurgerea termenului de prescriptie a dreptului de optiune. ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. civ. Situatia profita coerezilor. civ.Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. daca a renuntat.). caci din castigator. fiind considerat acceptant pur si simplu. ramane in continuare in aceeasi situatie. sunt indirect constransi sa opteze in 101 . restituie bunurile sau isi marturiseste gresala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit. fiind strain de mostenire. iar nu cu valoarea bunurilor cu care. vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi. Practica judiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care. daca a acceptat sub beneficiu de inventar. caci daca renuntarea este definitiva. ci. legea lipsindu-l de drepturile ce i-ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite (art. 712 C. Este vorba de o situatie speciala. optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva. pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art. autorul fraudei va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire. frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de exercitiu.). eventual. el nu mai poate sa o faca. daca a acceptat pur si simplu. 514) a expirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii.proba . Conform dispozitiilor art. iar orice renutare ulterioara la actele care atrag sanctiunea sunt lipsite de efecte.. fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp. acesta devine perdant. dupa savarsirea faptelor pevazute de lege. civ. Eredele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala. practic. eventual. doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere . la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa-si realizeze creantele. in care. eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de lege.Restituirea este datorata in natura.Fiind un delict civil. 706 C. dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin echivalent. nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale Condamnarea ca acceptanti pur si simpli Conditii. ci si de minorii si interzisii judecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant. Frauda comisa se intoarce impotriva autorului sau. succesibilii in cauza. succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare (trei luni si patruzeci de zile) pentru exprimarea optiunii succesorale (infra nr. este decazut din acest beneficiu (art. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei.32/1954 . recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei. 703 C. Pierderea poarta chiar si asupra rezervei celui vinovat. pstrandu-si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori.

fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta . adica obiectul sau.. dolul poate proveni de la oricine.In ceea ce 102 . el poate opta diferit.). Optiunea succesorala. Conform dispozitiilor art. indiferent daca aceasta s-a facut expres sau tacit. iar cealalta parte sub beneficiu de inventar . optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. 965 alin.Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate. 2 C. iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obligati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. o mostenire sa fie acceptata in parte. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol. Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu. Renuntarea la mostenire insa. 694 fraza I C. acceptantul nemaiputand renunta ulterior (art.Optiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii. iar nu din momentul exercitarii optiunii. si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire. Indivizibila in ceea ce priveste succesiunea. civ. finind sanctionata cu nulitatea absoluta (art. 752 C. produce efecte din momentul deschderii mostenirii.Daca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie legala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire. 688 C. acceptind mostenirea legala si repudiinnd-o pe cea testamentara sau invers . Practica judiciara si doctrina au admis fara retineri extinderea textului.Optiunea succesorala este indivizibila. poate fi revocata in anumite conditii.) . Art. civ. civ. ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat. din dorinta legiuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala. nefiind posibil ca. conform caruia „eredele care renunta la succesiune poate… cere legatul ce i sa facut”. civ. Chiar daca textul se refera doar la renuntarea la mostenire. devenind acceptant pur si simplu.). civ. Acceptarea fiind vorba de un act unilateral. iar in parte nu. in timp ce „eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede” (art. succesibilul care este chemat la ambele poate opta diferit pentru fiecare dintre ele . pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. 696 C.Ca orice act juridic. civ. ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu. Optiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla. neputand fi acompaniata de modalitati (termen sau conditie). pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun. pe de o parte. astfel incat in cazul exceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta -. indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare.termenul mentionat (mai ales daca succesiunea este insolvabila). una ordinara si una anomala. de pilda. optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este deschisa. 694 C.. Solutia isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. „efectul acceptarii se suie pana in ziua deschiderii succesiunii”. atunci cand exista mai multi succesibili chemati la aceeasi mostenire. in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule . aceleasi motive de ordine publica trebuie extinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedeschise . Renuntarea anticipata la mostenire nedeschisa intra sub incidenta prohibitiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise. iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei . Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii.

priveste eroarea. succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta exercitarii acestui drept.iar daca valoarea legatului depaseste activul. care. Considerat „enigmatic”. 699 C. ori a consecintelor renuntarii la mostenire (de pilda.). caci daca legatul nu depaseste activul mostenirii. nici in practica noastra judiciara. civ. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar exclude posibilitatea fraudarii creditorilor. iar nu de la data actului de optiune .Frauda pauliana-Conditii. din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii. ci de o veritabila insaracire. 975 C. prevede in mod expres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. In cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant. este vorba despre o leziune) . ci doar o simpla aparenta. o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avantajoasa. ori dimpotriva. art. nici in practica judiciara franceza textul nu a fost aplicat vreodata. Prin urmare. nu poate fi sanctionata pe cale pauliana. lipsind consimtamantul. dar nu exista pierdere -. acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece legatele particulare nu-l tin pe acesta la plata decat intra vires hereditatis . o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s-a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . Nu este vorba doar de refuzul unei imbogatiri. textul nu are ratiune. care nu poate fi satisfacut decat intra vires hereditatis (in limitele activului succesoral). descoperirea testamentului nu are nimic lezionar -. castigul este diminuat. ulterior i s-a recunoscut legitimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului. Frauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta. Legea face totusi o exceptie. In schimb. De altfel. leziunea neconstituind o cauza generala de anulare a optiunii . nu exista practic optiune. iar daca poarta asupra consistentei succesiunii. prevazand posibilitatea anularii (resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii. un rezervatar chemat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita legatarilor si donatarilor). deliberat. Art. Creditorii succesibililor sunt protejati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana (art. Cu toate ca art. Eroarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte. toate acestea fiind mai ales erori de drept . isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. civ. beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral. potrivit dreptului comun. Leziunea nu este reglementata ca un principiu general de anulare a optiunii. aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure 103 . renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a-i prejudicia pe creditori. 694 fraza a II-a C. desi odinioara i s-a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii (pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii. 699 se refera doar la renuntarea la mostenire. civ. de pilda.

1 C.2).iar nu si comostenitorii. nu numai celui reclamant. acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii. conform carora creditorii „pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. in timp ce creditorul tinde sa evite o paguba cauzata lui prin frauda (certat de damno vitando). 699 alin.1). admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant . Creditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene (art. civ. astfel incat. nu pot fi decat creditorii succesibililor. Plecand de la formularea art. 699 alin. iar nu debitorului renuntator (art. civ. ceea ce inseamna excluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii. acesta fiind doar autorizat sa fie platit din valorile patrimoniale „care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat” . 2 fraza a II-a C. in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii (art. atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului..). legatarii sau creditorii succesiunii . 488). 699 C. fata de ei renuntarea ramanand eficienta. 699 alin. nu se poate explica in nici un fel cum ar putea duce exercitarea actiunii pauliene dupa expirarea termenului de 6 luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica.. putandu-se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit. care ar fi profitat tuturor creditorilor. Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani . Renuntatorul fraudulos nu poate fi obligat sa despagubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obligati sa suporte consecintele actiunii pauliene. Dovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant 104 . civ. dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut.). numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii. Cu toate acestea. asa cum vom vedea. in cazul analizat. in locul si randul sau” (alin. 699 C. cota-parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. 1 C. daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest. In pofida termenilor in care este formulat art. civ. civ. 2 fraza I C. Titulari ai actiunii pauliane prevazute de art. subsecvent admiterii actiunii pauliene. Efectele actiunii pauliene. iar nu pentru a-i frauda pe creditori . De asemenea. transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte. ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi exercitata pe cale oblica (supra nr. succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora angajamentele lui de cujus. Beneficiarii renuntarii nu se pot plange intrucat ei doresc doar sa pastreze un castig realizat cu titlu gratuit (certat de lucro captando).). civ. 700 alin. renuntarea fiind „anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor” (alin. acestia. nefiind tinut la nici un fel de garantie in favoarea acestora . in realitate. In limitele creantelor creditorului reclamant.si simple a unei mosteniri insolvabile.

dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune. dar acesta poate fi condamnat (obligat la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu (art. 709 C. cum s-ar intampla daca ar fi acceptant. Pentru motive intemeiate. Indata ce succesiunea s-a deschis. civ.). -. art. dispozitiile art. erezii nu pot fi obligati sa opteze intr-un fel sau altul si nici nu pot fi obligati la plata creantelor succesorale (art. datorita relativitatii atoritatii lucrului judecat.) .In conditiile in care termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 30 de ani. 708 C. creditorii succesorali pot cere executarea creantelor succesibililor defunctului. produce efecte doar in 105 . Dreptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat hotararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva .). atunci cand acesta este rezervatar si a fost gratificat cu o donatie nescutita de raport. civ. iar nu de 6 luni cum este in prezent. succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta . pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. iar de la data intocmirii inventarului. civ. dar nu mai tarziu de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. aprobata de doctrina. Condamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu.Situatia dupa expirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. Astfel. 711 C. De aceea. Este vorba asadar de o exceptie dilatorie. imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei. singurii in drept sa exercite actiunea pauliana prevazuta la art. plecand de la principiul fraus omnia corrumpit. au la dispozitie un termen de 40 de zile. a extins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor -. nu pot fi insa obligati la plata decat daca accepta mostenirea. civ. referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor. recunoscandu-le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. pentru deliberare asupra optiunii succesorale. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale. civ.Practica judiciara franceza. In interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare. 699 C. Daca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au expirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze. cum se intampla cand cel astfel gratificat renunta la mostenire . Acestia. instanta de judecata poate prelungi termenele de inventar si deliberare (art. Daca succesibilul indreptatit la invocarea exceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare. copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia legitima cu intentia de a-l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui . 706-711 C.al mostenirii pe cale oblica este faptul ca. in principiu.Termenul pentru a face inventarul si a delibera. ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii. dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. civ. 706 C.

de unii. civ. pe de o parte. cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de lege -. potrivit art. or.Prescriptia dreptului de optiuneConform dispozitiilor art. 700 alin. fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor chemati la mostenire. Prin urmare. dar de majoritate ca fiind de prescriptie extinctiva . ca fiind de prescriptie achizitiva . considerat o „enigma” si taxat chiar ca „ininteligibil”. 700 alin.Ideea este cu atat mai greu de primit cu cat implica acceptarea obligatorie a legatelor particulare.Spre deosebire de creditorii succesiunii. 700 alin.Domeniul de aplicare. iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota-parte din aceasta. punandu-se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe marginea formulei initiale a textului. automat succesibilul care lasa sa se scurga acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire. s-a conturat ideea ca termenul de 6 luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal. 1 C. este insa una logica. civ. 1 C. asteptarea lor putandu-se prelungi pana la implinirea termenului de prescriptie . cu mult timp in urma. 1 C. una din variantele dreptului de optiune succesorala. acceptant sau renuntator ?Natura juridica. revendicarea fiind imprescriptibila . considerat. civ. „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii” . daca obiectul legatului consta intrun bun de gen sau obligatie de a face. francez). „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”.raport cu creditorul reclamant. (art. fata de ceilalti creditori el pastrandu-si dreptul de optiune intact . incluzand si drepturile derivand din legatele particulare. dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire. optiunea succesorala este deschisa si 106 .In formularea actuala textul se refera doar la acceptarea mostenirii. in cazul legatelor particulare fiind dobandit de la data deschiderii mostenirii.Argumentul de text invocat este inselator. Ultima formulare a art. de altii ca fiind de decadere . asadar dreptul de optiune ca atare. 686 C.. Discutii au existat si cu privire la natura termenului prevazut de art. care este de 3 ani. doar executarii acestora aplicandu-li-se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun. in inteles larg. civ. iar pe de alta parte. fara a fi necesara acceptarea. 789 C. iar daca obiectul legatului este un bun individual determinat. comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constrange in nici un fel pe succesibili sa opteze intr-un fel sau altul. 1 C. cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . 700 alin. (asa cum a fost modificat prin Decretul nr. civ. vorbeste de dreptul de a accepta „succesiunea”. pornindu-se de la faptul ca art. idee abandonata intrucat prescriptia achizitiva nu se aplica universalitatilor. In dreptul nostru. doarece prescriindu-se atat dreptul de a accepta. in context notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral. civ. 73/1954). in materie de legate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor . intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. .

700 alin. raspunsul fiind in sens afirmativ . prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea legaturii de rudenie -. asa cum rezulta din dispozitiile art. Una este asadar problema prescriptiei acceptarii legatelor particulare. 700 alin. 1 C.De asemenea.Aplicarea principiului contra non valentem agere non currit prescriptio. in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante. si alta este problema prescriptiei executarii legatelor. civ.legatarilor particulari.. In schimb. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii . ascunse pana atunci -. De aceea. in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior deschiderii mostenirii. fiind o chestiune de fapt. Astfel. 653 alin. care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii chemati in primul rand renunta sau lasa sa curga termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare . civ. prin aplicarea principiului contra non valentem agere non curit prescriptio . In principiu.1 C.Regula curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor chemati in primul rand la mostenire. care este supusa dispozitiilor de drept comun.. care au posesia de drept a mostenirii (art. 700 alin. Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie. nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii. Statul. culegand acest drept in calitate de putere suverana.). cand vine la mostenire in calitate de legatar. 1 C. trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt legatar. prescriptia nu-si produce efectele . Aplicarea rigida a regulii curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala. iar nu de la 107 . prescriptia curge de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. care este supusa dispozitiilor art. in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelungirea nedefinita a dreptului de optiune. referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari. In practica judiciara s-a pus problema daca dispozitiile art. Faptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii curgerii prescriptiei . s-a judecat ca termenul de prescriptie curge doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decurge vocatia sa la mostenire . Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la „luminile judecatorului”. Curgerea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data deschiderii mostenirii nu-i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii . si celor subsecventi . civ. dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii. ci. cu defunctul. in cazul persoanelor care ignora din motive intemeiate (neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune. civ.Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens. dreptul acestora de a accepta legatul fiind si el supus prescriptiei in termenul de 6 luni de la deschiderea mostenirii . in cazul in care mostenitorul a aflat de existenta drepturilor sale succesorale dupa 6 luni de la data deschiderii mostenirii. 1 C.

Termenul de optiune de 6 luni prevazut de art. 26 din Decretul nr. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”. iar nu de la data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii . s-a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art. 700 alin. 167/1958 potrivit carora „pe data intrarii in vigoare a decretului…. civ. 167/1958. Conform dispozitiilor art. civ. in practica judiciara s-a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor. poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun (Decretul nr. 2 C. 2 C. 1 C. Plenul Tribunalului Suprem. 19 dreptul instantelor de judecata ca in cazul unor motive temeinic justificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l-a pierdut din motive neimputabile. 167/1958 . din motive de forta majora. pornind de la dispozitiile art. a conchis prin decizia de indrumare nr. 2 C. 19 din Decretul nr. In lumina dispozitiilor art. De asemenea. 700 alin. care stabileste la art. dar nascut ulterior acestei date.Suspendarea si intreruperea prescriptiei. se abroga orice dispozitii legale contrare…. au mai ramas in vigoare. in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”. Trimitere. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de judecata . Tot astfel. „in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau.167/1958. printre ale carei cauze se enumera si forta majora -. pe langa cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. iar la art. civ. opereaza de drept. asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. 13 din Decretul nr.data decesului lui de cujus . restul fiind abrogate. repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie. sens in care s-a retinut ca forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen .167/1958 privitor la prescriptia extinctiva) . care s-a pastrat nemodificat. 13 ca suspendarea prescriptiei extinctive -.. trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale Decretului nr. termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a hotararii judectoresti declarative de moarte. la cererea mostenitorului. boala succesibilului poate constitui un caz de forta majora de natura sa atraga suspendarea termenului legal de prescriptie pentru acceptarea succesiunii Repunerea in termen. 700 alin. fiiind de prescriptie. in cazul copilului conceput inaintea deschiderii mostenirii. termenul de prescriptie va curge de la data nasterii .In situatia declararii judecatoresti a mortii. Dupa unele ezitari ale practicii judiciare. In consecinta. pe toata durata acestora. in anumite conditii. civ. Au fost considerate ca fiind motive temeinice imprejurari ca: ascunderea cu rea-credinta de catre unii succesibili fata de altii a 108 . 700 alin. dispozitiile art. Ca elemente specifice optiunii succesorale. Dupa intrarea in vigoare a Decretului nr. instanta judecatoreasca. s-a mai retinut ca. 7/1963 ca din vechile dispozitii legale referitoare la prescriptie s-au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret.

renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila.Intr-o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori. 12 alin. 2 din Legea nr. 700 C. argumentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant.. Renuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul expres.18/1991 legiuitorul nu face altceva decat sa instituie o derogare de la acest principiu. Prin urmare. argumentandu-se ca optiunea succesorala fiind indivizibila. celalat parinte fiind chiar de cujus.2 din Legea nr. intrucat prin dispozitiile art. considerati conform art. decesul intr-un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor. De asemenea. afara de cazul in care. civ. diferenta de tratament juridic a celor doua categorii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii. Nu se intelege si nu se explica de ce in cazul 109 .mortii lui de cujus. succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera. 12 alin. Conform art. Repunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. 2 din Legea nr. Este de necontestat ca. in principiu. considerandu-se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. iar celalalt expres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente. nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala . decesul in tara straina in conditiile in care legaturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale. 18/1991. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art. Sustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident. In practica judiciara si in doctrina s-a sustinut intr-o opinie ca prin textul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat-o in termenul si conditiile prevazute de art. ca nu au fost niciodata erezi. civ. ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire. nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire. 12 alin. 696 C. mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative agricole de productie si care au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor. 18/1991. 18/1991 privitoare la fondul funciar. iar nu si cei care au renuntat in mod expres la mostenire. sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor. impartasim aceasta din urma opinie. Cererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. Numai ca in cazul analizat este vorba de o exceptie de la regula instituita prin lege. 2 din Legea nr. iar pentru altele sa se accepte . 12 alin. anume ca renuntarea expresa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de lege nu difera prin nimic in privinta efectelor.

adica persoanele care au vocatie succesorala (indiferent daca aceasta este de natura legala. Dispozitiile art. termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. 18/1991 sunt asadar dispozitii de exceptie care deroga de la dreptul comun. testamentara sau contractuala).2 din Legea nr. 2 din Legea nr. Legiuitorul. pasivitatea prelungita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale. sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. din oficiu. Conform dispozitiilor art. avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile legale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare.renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat (caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art. nu se justifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat expres. ca si cand ar fi renuntatori. Aceasta solutie se justifica si pe considerentul de ordin practic care decurge din necesitatea de a da forta juridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelungita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de lege. ulterior acesta fiind prelungit cu 15 zile prin Legea nr.Orice persoana interesata (comostenitorii. ci doar in cazul renuntatorului expres. ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune .18/1991 se refera doar la partea de mostenire. Efectele prescriptiei. devin succesori (mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de lege. Succesibilii. 10 alin. 12 alin. intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire. iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen echivaleaza cu renuntarea la mostenire). mostenitorii subsecventi. iar nu succesibilului . iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale.Cand insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant. care include terenurile cooperativizate.29/1991. initial. 4 din Leegea nr. In ceea ce priveste sarcina probei. 110 . revine succesibilului care alega acceptarea mostenirii in termen obligatia de a face dovada pozitiva a acestui fapt. iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada negativa . fiind considerat strain de mostenire. dar. Expirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea. au pus pe succesibilii celor care au suportat rigorile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor. dobandesc drepturile succesorale de la data deschiderii mostenirii. donatarii si legatarii) si chiar si instanta de judecata. 12 alin. iar din acest punct de vedere. 18/1991. proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul regulii actori incumbit probatio. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere.

Cota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. 4 din art. iar cele de administrare pot fi validate de la caz la caz. Modalitatiile de partaj judiciar sunt: partajarea in natura a bunului.2. Daca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar. 34) Dreptul de proprietate publică. iar Legea nr. ele pot fi date numai in administrare. insesizabile si imprescriptibile..public sunt inalienabile.122. in conditiile legii. caractere.33) Dreptul de proprietate comună pe cote părţi obişnuită sau temporară (noţiune. exercitare) Regimul juridic are la baza doua idei: nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. Actele juridice sunt guvernate de regula unanimitatii. Aceasta regula a fost atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare-actele de conservare incheiate de un singur coproprietar sunt valide in temeiul gestiunii de afaceri. art. nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale. simultan si concurent cu ceilalti copartasi. bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile. exercitare) Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. Legea nr. concesionate sau inchiriate. nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna – credinta asupra bunurilor mobile. folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. De asemenea. Dispozitia materiala poate fi exercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor. fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale. abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. Coposesia permite fiecarui copartas sa exercite stapanirea materiala a bunului. adica: nu pot fi instrainate. caractere. Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. 135): „Bunurile proprietate publica sunt alienabile”. Posesia unui singur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea.11: „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. 215/2001 privind administratia publica. Coproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala-operatie juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza regula unanimitatii. iar Legea nr. impresciptibile si insesizabile”. care exercita posesia. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc. impresciptibile si insesizabile. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art. alin. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul 111 .(noţiune. prevede ca . Imparteala poate fi conventionala sau judiciara.

nu pot fi obiecte de proprietate privata. oricat de lunga ar fi uzucapiunea. fasia de protectie a frontierei. orasul. din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii. iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice. Obiect al dreptului de proprietate. poate fi orice bun mobil sau imobil. plajele. potrivit legii sau naturii lor. conform dispozitia art. Legea nr. 4 si 5 din Constitutie). sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata”. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului. pasunile. Bunurile apartinand statului. aeroporturile.4 statueaza „Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica. Dupa Constitutie (art. 4). rezervatiile si parcurile nationale. Moduri specifice de 112 . pietele. pe baza unor norme de drept financiar. indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. ci sunt scoase afara din comert”. in principiu. pct. zonele de agrement.135. strazile. iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta. apele cu potential energetic valorificabil. fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public. 213/1998 in art.135. padurile. alte bunuri mobile sau imobile care sunt. pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna. monumentele istorice si ale naturii. albiile raurilor. parcurile publice. apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului. resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre. Sub aspect achizitiv. Domeniul public cuprinde bunurile care. In acest sens. lacurile. prin natura lor ori prin destinatia lor. adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public. terenurile folosite pentru cercetari stiintifice. terenurile pentru nevoile apararii tarii.public sunt lovite de nulitate absoluta. caile de comunicatii.Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume: bunuri apartinand domeniului public. cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. poate fi introdusa oricand. Domeniul public de interes national apartine statului. respectiv unitatilor administrativ-teritoriale. municipiul. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica. poarta denumirea de „bunuri domeniale”. bunuri care apartin domeniului privat. bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii. caile de comunicatii. pct. judetul). Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil. in cazul bunurilor imobile. Domeniul public poate fi de interes national ori local. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere „extinctiv” si din punct de vedere „achizitiv”. marea teritoriala. spatiul aerian. de interes local.

cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale. ce insoteste sanctiunea principala. dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica-Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica. Ca sanctiune administrativa. 35) Dreptul de servitute. de ingradire si a izvorului. Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara. care apartine altui proprietar. in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze 113 . navele parasite in porturi sau in apele teritoriale. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social. Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil. de exemplu. constand in trecerea in proprietatea statului. un fond aservit. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica. de granituire. servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. mai exista o serie de modalitati specifice. adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii. confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. de regula. stabilita potrivit legii. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea. insa cu o dreapta si prealabila despagubire. sunt supuse masurii confiscarii. bunurile unor proprietari necunoscuti. Ca sanctiune penala. care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. fond numit dominant. atunci cand este „totala”. bunurile gasite si predate politiei. pe caile aratate mai inainte. stabilite prin lege. neridicate de titulari lor in termen legal. succesiunile vacante. Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala. servitutea referitoare la zidul ori santul comun. Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan. Servituti legale. ea facandu-se in interesul apararii tarii.dobandire a dreptului de proprietate publica In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica.

prin uzucapiune. sau sa faca o plantatie pe terenul sau. pe cand dreptul de superficie. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea 114 . pieirea lucrului aservit. s-a unit. folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului. cel ce a constituit servitutea a revocat-o. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate – ucucapiune Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil. neuzul. sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. a expira termenul. prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala. prin destinatia stabilita de proprietar. Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor: imposibilitatea materiala. cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica. in care includem: orice conventie si testamentul. dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege. asupra carora el dobandeste un drept de superficie. 36) Dreptul de superficie. plantatiilor. pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii. Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar. mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile. asupra constructiilor.proprietatea sa cu orice fel de sarcini. Spre deosebire de dreptul de proprietate. atunci cand s-a stabilit un astfel de termen. dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati: dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura. care permite superficiarului sa ridice o constructie. dreptul de proprietate confera titularului posesiunea. 37) Dreptul de uz şi dreptul de habitaţie. dominant si aservit. prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti. renuntarea la servitute din partea titularului dreptului. Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt: pe cale conventionala sunt: prin conventia dintre proprietarul unui teren. Moduri de dobandire a servitutii: prin titlu. situatie in care cele doua fonduri. confuziune. pe langa aceste prerogative. in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii.

uzufructul este un drept temporat. 38) Dreptul de uzufruct. 517 Cod civil). din proprie initiativa. Obligatiile proprietarului sunt: sa nu stanjeneasca. pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. la expirarea termenului pentru care a fost instituit. dreptul de uzufruct este un drept absolut. prin decaderea din dreptul de uzufruct. sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului. prin pieirea totala a lucrului. Daca actiunea oblica permite creditorului 115 . dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar. 975 C. sa se foloseasca de lucrul respectiv. sa predea lucrul. conform intereselor sale. in urma actiunii formulate de proprietar. prin lege si prin uzucapiune: Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul. rom. Uzufructul dobandit prin uzurcapiune. sa culeaga fructele bunului. 39) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. civ.satisfacerii nevoilor sale. incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane. se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva. sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului. Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar. Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt: moartea uzufructuarului. Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita „uzufructuar” il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata. uzufructul este un drept de folosinta. adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar. prin prescriptie extinctiva. precum si ale familiei sale. Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele: dreptul de uzufruct este un drept real. sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucruluI. actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. cu obligatia de a-i conserva substanta (art. asupra lucrurilor altuia. prin consolidare. creditorii pot sa atace.desi neprevazut in mod expres de lege. care se pronunta de instanta de judecata. Acţiunea revocatorie (pauliană) Conform prevederilor art. sa conserve substanta lucrului. in numele lor personal. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi: sa ceara proprietarului sa-i dea bunul. asa cum l-a primit. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct. prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. a atinge substanta lucrului. in vreun fel. fara insa. la incetarea uzufructului. pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului.

ca si actiunea oblica. 158159). Intr-o alta opinie este privitä ca o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor (5. Fiind o chestiune de fapt. 970 C. Daca starea de insolvabilitate este notorie. 17. p. Daca nu este notorie. Actiunea pauliana este o actiune personala — chiar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare — urmareste. cale (Al. 998 C. iar dacä a fost de bunä credintä si a avut de castigat datorita actului incheiat cu debitorul. daca a fost de rea credinta — deci complice la fraudä — räspunde in baza dispozitiei art. 571). In lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fäcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda. proba poate fi fäcutä prin orice mijioc de dovada admis de lege. 587. civ. In aceasta situatie exista anumite temeiuri juridice si pentru ràspunderea tertului si anume. nu mai este necesarä admiterea unor dovezi. P. astfel cum vom aräta mai departe (17. deoarece urmäreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatä de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective. deci prin acte incheiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul juridic incheiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un prejudiciu. un profit in viitor. De asemenea. La baza actiunii revocatorii se afla un element psihologic si anume. o actiune in daune.. civ. p. C. Bàicoianu.). proba acestui prejudiciu revenind creditorului. P. Din punct de vedere juridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul executarii conventiilor cu buna credinta (art.Deoarece legis1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune. P. fie s-au imbogatit pe aceasta. vol. 571). civ. avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor. scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. Dc regula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitätii debitorului. este considerata a fi. fie pentru a avea. va fi tinut conform principiului imbogätirii fàrà justá cauzà (17. op. L’action Paulienne en droit civil compare. 158). in esenta. Conditii referitoare la actele juridice Incheiate de debitor 1. vol. conditiile exercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in jurisprudenta. rom. intr-o opinie. 116 . De asemenea. BIrsan. cf. conform prevederilor art. 35. cit. rom. II. tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii. II.de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau. debitorul este tinut a repara prejudiciul astfel cauzat. actiunea pauliana ii conferä drcptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase.. p. eventual. In doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a incheiat actul fraudulos. 29. p. precum si dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. 519. 319). 998 C. rom. readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea silita si asupra acelor bunuri (29.

proba poate fi fäcuta prin urmarirea si executarea bunuribor debitorului. insolvabilitatea — si prejudiciul — rezulta in mod implicit. Se considera cà in ipoteza unei executari care implica mari obstacole. nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii. avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii mostenirii fära sä fie deci necesara acceptarea. P. deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului. creditorul va putea dovedi prejudiciul. chiar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sä se imparta intre ceilalti creditori.. vol. deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mijloace de realizare a creantei nu au lost eficiente. Solutia se justifica prin aceea ca plata unei creante exigibile este un act necesar. daca mostenitorul renunta la succesiune. Mo legalä. se poate spune ca actiunea revocatorie are. fära a fi necesar sä probeze insolvabilitatea debitorului (17.In aceasta categorie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii. 578. Frauda debitorului nu implica dolul contractual. in general. 154). in scopul de a pagubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana (17. In doctrina se precizeaza ca actul atacat trebuie sä conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. civ. Actul atacat nu trebuie sa constituie exercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi. 29. vol. Deak. in mod fictiv. 29. daca acesta a fost efectuat. deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itàti cand acele datorii vor deveni exigibile. p. p. In cazul in care s-a constituit o garantie (de exemplu o ipotecä) in doctrina s-a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacä a fost constituita independent de obligatia pnncipala si ulterior acesteia (17. 785 C. 2. ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana. 1991. deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavantajoasä. optiuni stabilite de lege. 29. vol. caracter subsidiar. 574). vol. plata facuta in mod fraudubos. In ceea ce priveste partajul. cu exceptia cazului in care s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilä (17. fiind vorba de drepturi exclusiv personale ale celui din urma. 4. titlul säu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv (Fr. Desigur. II. P. II. Bucuresti. Astfel. Desigur. p. prin exceptie. 3. 154). p. In sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie. chiar daca prejudicierea 117 . creditorii copartasilor nu-l pot ataca pe motiv de frauda sau de prejudiciu. p. 577. 578-579. p. Sunt acte care. renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o micsorare a patrimoniului. De aceea. deoarece creditorul nu poate exercita aceste drepturi in numele debitorului. In aceeasi categorie sunt studiate si cazurile de optiuni legale intre drepturi ori acte. de exemplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru ingratitudine. 153). II. de asemenea potrivit prevederilor art. deci frauda comisa cu intentia de a prejudicia creditorul. Daca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale. II. adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale. 42). ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau.

la invocarea prescriptiei. p. 82-5 83. calitatea de parat. in cazul art. in cadrul procesului. In legatura cu caracterul -exigibil al creantei in doctrina s-a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. Jurisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a prejudicia Un creditor viitor. totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sä se dovedeasca frauda si anume. civ. Demogue. 155-156. 409). 699 C. II. cit. 155). p.creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale.. exigibila si de regula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. Situatia subdobanditorilor-Daca tertul care a 118 . p. 35. cit.. Demogue. R. ipotecara sau privilegiata. actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s-a nascut anterior savarsirii actului atacat. indiferent daca este vorba de o creanta chirografara. 29. in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi exercitata deoarece creditorul aflat intr-o asemenea situatie are un drept de valorificat. op. se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv. in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie. II. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. Intr-o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr-un anumit fel va prejudicia pe creditorii sai. 226. cu care urma deci sa se incheie un anumit contract (17. 463-466). de exemplu. situatii cand s-ar cere numai dovada existentei prejudiciului. 29. In doctrina s-a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei legiuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite (17. In principiu. In cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului. Solutia se explica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului existent in momentul in care a contractat. relativ la renuntarea.Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are. op. 580. p. in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesigur. 317318). Se arata. daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cä a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit (2. vol. p. 156. . in sensul cunoasterii de catre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte. 562 C. 580-581. p. 29. acordarea actiunii pauliene nu s-ar justifica. civ.. find suficient sa se constate frauda debitorului si existenta unui prejudiciu. cit. p. op. P. Intr-o opinie. Intr-o opinie. Pentru Josserand si alti autori. tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la executare pana cand nu s-a implinit termenul (17. Proba anterioritatii revine creditorului. vol. p. dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara executarea bunurilor acestuia. Conditii privitoare la creditor Creanta creditorului trebuie sa fie certa. vol. p. R. Actul cu titlu gratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta. lichidida. Conditii care privesc pe tertul dobanditor. participarea sa la frauda.

Tertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stingerea pretentiei sale. indiferent de buna sau de reaua sa credinta. desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau. P. 238-239). p. deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui. Acţiunea oblică ( indirectă sau subrogatorie ). Astfel se intelege de ce o asemenea 119 . Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a .. Efectul ei se va margini la repararea prejudiciului suferit de creditor. in numelc acestuia din urma.Actiunea pauliana are. Spre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in gajul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora. Dcci.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului. prin efectul actiunii exercitate.contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul — subdobanditor — potrivit opiniei adoptate in general in doctrinà este necesarä o deosebire: dacà subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene — Ca. in cazul cumpartorului de buna-credinta — nici acesta nu va putea fi actionat. va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4. care. atunci cand va fi realizat ca bun corporal. iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte — adica daca a cunoscut prejudiciul creditorului (2. afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”. de de multe ori acesta este pur teoretic. din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau.Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor. din nepäsare. legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. in ipoteza dobandirii cu titlu gratuit. In ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului. op. Fata de debitor. 494). de exemplu. pastrand astfel bunul respectiv.. dar. nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmàri bunul care constituia obiectul acelui act. se aratà: . tinand seama de insolvabilitatea debitorului. ci numai celor care figureaza in proces 40) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta. 974 C.unui element nou. efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative. in principal. La art. civ. deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori. efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care. cit. Acestia din urmä au recurs in garantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros. creditorul are in vedere un interes propriu.. astfel. daca din neglijenta. daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat.

. acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29.Formularea legii. In realitate. 148). Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. II. si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori. pe de o parte. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt.Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17. sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. 974 C. de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni. prin lege. Este vorba. a acestei actiuni. deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare. prin urmare. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea.. cu tot aspectul ci general. si ocrotirea intereselor creditorilor. daca prevederile art. Dc asemenea. S-a aratat astfel ca: . conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. vol. p. aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. pe de alta parte. altfel spus. 563). In aceeasi ordine de idei. cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv. trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina. ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau. civ. tot in doctrina romana s-a precizat: . In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este. prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. in mod necesar. p. pentru apararea dreptunilor sale. jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun.actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului. Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>. in lumina acestui echilibru. daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale. ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi. Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte 120 .

Tome VII. in consecinta. daca fundamentul dreptului este . inutila. p. In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral. in cazul legatelor. pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt.).pur moral” creditorii nu pot actiona. in general. deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei.interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17. de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc. tinand seama ca aprecierea . acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi. In acest sens. de exemplu. In acest sens s-a propus. de pilda. II. 303). Paris.pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. Cu privire la ac patrimoniale se observa ca.. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor . o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica .o apreciere de ordin intim si moral. trebuie luat in considerare elementul dominant (R. actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc. De exempln. 1933. nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul. II. Dimpotriva. nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 121 .. de asemenea. Effets des obligations. interesand deci numai persoana debitorului. succesiunilor. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o . o actiune in revendicare. Traité des obligations en general... ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este . in general. cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor . fàra a forma obiect de discutie.. deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor. 148) cum ar fi. donatiunilor de bunuri prezente si viitoare. Demogue. actiunile extrapatrimoniale. Se considera. Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca.in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi.exclusiv personale” ale debitorului sau. interzise creditorului. In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. de a demola... 564). de exemplu. ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile. adica. cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi. Librairie Arthur Rousseau. p.zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte. cele care se refera la starea civila a persoanelor. de pilda. p. o actiune pentru plata unei creante. vol. optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc..facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia.

Blrsan. 2. adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. Totodata. op. Matei Cantacuzino arata ca aceasta este . Conditia exigibilitatii este totusi controversata. fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”.11. p. 450). II. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare. In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau. s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa . p. 566. p.. cit. deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica. L. p. deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului. el trebuie sa fie insolvabil..D.puna in cauza”.o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”. ca nu se cer anumite conditii. Astfel.ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17.. De asemenea. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat. de regula. P. Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35. In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. vol. 29.. p. de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. p. in principiu. inactiva. pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila. 565-566). ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim.. Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu. deoarece urmareste numai sa . Tome IV. A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie. 29. Demogue. Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17. Creanta creditorului trebuie sa fie certa.. 4.(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. Astfel. In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä.. nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea.impiedice pierderea unei valori patrimoniale. nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului. Astfel. farä a fi totusi o masura de executare.(pentru difenite cazuri de acest fel.. o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. 565. 204 si urm. In acest sens. mai precis. 1902. nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului. deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege. R. 315). p. lichida si exigibila. dar creditorii obisnuiesc sa-l . vol.. in cazul unui debitor solvabil. exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie. 150). 149). Dc exemplu. p. Doctrina este de acord. Paris. p.II. pentru doctrina romanA. 305 Si urm. Dar nu se cere o creanta executorie . pentru acelasi motiv. 45 1-452). vol. C. chiar 122 .G. In consecinta. astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17.

684 C. care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire.) creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului. 5670. va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori. un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta. Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni. 681-684). In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. Astfel cum s-a arätat: . De asemenea. creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. 151). 568) ceea ce inseanma ca. el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la 123 ... actiunea oblica este folosita rareori. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului. aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr. sotul supravietuitor era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori. debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29. daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului. Or. vol. p. 679 si art. II. creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului. 319/1944 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor.. la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari.indisponibile drepturile debitorului. civ. deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si. variind in functie de clasa de mostenitori cu care este chemat la mostenire. Ca orice succesor. II. precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei.daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face . Unanim criticata. p. imobilizand astfel suma respectivä si susträgando actelor debitorului. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce. In practica. vol. sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni. debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17.. in general. 41) Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor. chiar dacà acestia nu au intervenit in proces. prin actiunea oblica. in asemenea cazuri. pentru a putea mosteni. afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17. Reglementare legala. p. Art. in cazul admiterii acesteia.(.

Potrivit art. sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului. atunci cand vin impreuna la mostenire. b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ai defunctului. daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei.. Prin urmare. care este starea materiala sau sexul sotului supravietuitor. indiferent de numarul lor.data deschiderii succesiunii. nu poate fi mostenit de „sotul supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o niciodata. indiferent de numarul acestora. de pilda. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori. sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire. se considera ca acesta are calitatea de sot. casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va ramane irevocabila (art. 1/3 din mostenire. 319/1944. In caz de divort. in principiu. prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii. e) in ipoteza in care nu exista mostenitori legali in nici una din cele patru clase si nu exista nici mostenitori testamentari. conform dispozitiilor art. 39 alin. Din punctul de vedere al dreptului succesoral. Intrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei. Cota-parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. In caz de bigamie. celalalt sot il mosteneste. in ambele cazuri. cota-parte calculata conform regulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna-credinta. dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. Datorita faptului ca Legea nr. in cazul casatoriei putative. 23 alin. 3/4 din mostenire. fam. daca sotii au avut sau nu copii. fam. fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora. d) in concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari (mostenitorii din clasa a patra). nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze integral de cota cuvenita sotului supravietuitor . In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii. 1/4 din mostenire. astfel incat il va mosteni pe defunct .1 C. iar sotul supravietuitor este de buna-credinta. ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia. Dupa cum am vazut. astfel incat daca. 1/2 din mostenire. Prin exceptie. se impun cateva precizari legat de aceste situatii. Pana la aceasta data casatoria este in fiinta.). Aceasta inseamna ca. 319/1944 a conferit sotului supravietuitor 124 . 1 din Legea nr. sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv. este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul. indiferent de numarul acestora. daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia. 1 C. casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate. unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta. indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora.

mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. si mostenitori neregulati. Cu alte cuvinte. caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului. 679683 C. 319/1944). succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori regulati. si fratele defunctului. iar nu si prin reprezentare. Sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. fiecare primind cate 3/8 din mostenire. dupa aceasta data. adica 1/4 din mostenire. 319/1944) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului (art. iar datoriile succesiunii devin ale lor personale. incluse in Cartea III. pot fi ocolite. considerati a succede doar la bunurile defunctului. Titlul I. Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii. El este mostenitor rezervatar (art. dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . care va primi 1/2 din mostenire (adica 3/4 din 2/3). care va primi 1/6 din mostenire (adica 1/4 din 2/3). sotul supravietuitor va primi 1/3 din mostenire (art. In conceptia care a stat la baza Codului civil.drepturi succesorale proprii. de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului (ultra vires hereditatis). in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia. daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului. se imparte in doua parti egale intre copii defunctului. considerati drept continuatori ai persoanei defunctului. pe de o parte. 1 lit. fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali. el a fost 125 . civ. iar mostenitorii neregulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires hereditatis daca nu opresc printr-un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . de exemplu. Capitolul IV „Despre succesiunile neregulate”. civ intre parintele defunctului. cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima (restrange) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori legali. Daca pana la adoptarea Legii nr.b din Legea nr. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire. 2 din Legea nr. 673 C. 319/1944). restul de 2/3 din mostenire impartindu-se conform dispozitiilor art. 319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregulat. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. 3 din Legea nr. Astfel. in timp ce mostenitorii neregulati. Aceste principii nefiind de ordine publica. Tot astfel. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu. se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire. prin drepturile conferite de aceasta lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vires hereditatis). adica 3/4 din mostenire. nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii. dupa care partea ramasa.

Conditii de acordare. nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica. motocicletelor sau instrumentelor muzicale . masinile de spalat rufe. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica justificare . desi prin natura lor intra in categoria mentionata. bibliotecile. In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului. Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat. se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . aspiratoarele. care se va imparti conform regulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . intra in aceasta categorie obiectele de menaj. In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale. precum si orice alte asemenea bunuri. toate bunurile prevazute la art. sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . in afara de partea sa succesorala. ci altor scopuri. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. este indiferent daca bunurile provin din categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune. Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprudenta. 319/1944. 5 din Legea nr. dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista. birourile. chiar si cele la care se refera art. aparatele de radio si televiziune. aceasta putand fi si intermitenta . al bunurilor care au servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului . 5 din Legea nr.considerat ca fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati. precum si asupra darurilor de nunta Din dispozitiile art. mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. Astfel. pe langa cotele prevazute la art. aparatele de fotografiat. locuind in localitati diferite. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului. ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . 319/1944. indiferent de locul unde s-ar 126 . De asemenea. in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV. 319/1944 bunurile care se exclud prin natura lor. toate bunurile succesorale. cum este cazul: autoturismelor. admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au avut gospodarii separate. frigiderele. cum ar fi acela al achizitionarii in scop de investitie . „sotul supravietuitor va mosteni. se exclud si bunurile care. Pentru acordarea dreptului special de mostenire. al operelor de arta . incluzandu-se in masa succesorala. sotul supravietuitor va primi. din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se include in masa succesorala .b-d din Legea nr. masinile de gatit. 5 din aceeasi lege. tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor . Asadar. fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus. precum si darurile de nunta”. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei.1 lit. 5 din Legea nr.

prin ipoteza. Chiar daca reductiunea se face in natura . Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii. liber sa o faca. ca legat. acceptandu-l pe unul si renuntand la celalalt. iar nu cu titlu de drept special la mostenire. 319/1944 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) . sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului liberalitatilor testamentare. Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat. defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat. caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . Natura juridica a dreptului special de mostenire. argumentandu-se ca legea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala legala In aceasta conceptie. de exemplu. Donatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile. 127 . Daca. caz in care poate cere reductiunea acestora. acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala. sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile. initial. care functioneaza numai daca de cujus. are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art. Cu alte cuvinte. 319/1944 este unul subsidiar. Astfel. ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate . 5 din Legea nr. Prin urmare. legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. De asemenea. s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor. daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului. 5 din Legea nr.5 din aceeasi lege. consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. nu a facut acte de dispozitie testamentara. 1 din Legea nr. 5 din Legea nr. nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. care sunt mostenitori rezervatari. Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor. Bunurile la care face referire art. prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor.gasi bunurile la data deschiderii mostenirii .

1 din Legea nr. art. va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. daca aceasta face parte din succesiune”. in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus. in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere. civ.2 din Legea nr. ca si donatiile primite in exclusivitate de acesta. daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel. cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun . Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte precizari. ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . pe langa donatiile mentionate mai sus. 4 alin. nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. Darurile de nunta-Asa cum am vazut. 128 . Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar. 5 din Legea nr. 319/1944 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie. civ. iar nu de un simplu drept de creanta (locatiune). De asemenea. neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. civ. Prin exceptie de la abitatia de drept comun. 565-575 C. important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. Art. unul conform caruia in categoria bunurilor la care se refera art. Asadar. Legea nu distinge. bunurile prevazute la art. ori renunta la mostenire. conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie speciala. fiind bunuri ce ii apartin chiar lui.. 319/1944 fata de cele care deriva din art. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale care deriva din art. un drept de abitatie asupra casei in care a locuit.Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi. Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice pe care lam infatisat mai sus. 319/1944). prin exceptie de la dispozitiile art. constand in dreptul de a utiliza (locui) exclusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala. in principiu. 1 din Legea nr. 4 alin. 5 din Legea nr. 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem . s-a impus insa o alta conceptie. chiar daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia. astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina. sotul supravietuitor este scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la art. fiind vorba de un drept de mostenire legala. 566 C. 572 C. are natura identica cu abitatia de drept comun reglementata de art. 5 din Legea nr. 5 din aceeasi lege. Acest drept de abitatie. (art. si altul conform caruia in aceasta categorie. ori accepta mostenirea. si atunci ii revin ambele categorii de drepturi. In aceasta optica. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor.Reglementare legala. Tot astfel. 319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau.

poarta doar asupra unei cote-parti ideale din locuinta. 319/1944). civ. ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia.care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste”.2 din Legea nr. In favoarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte. prin ipoteza. 319/1944. locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva. chiar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art. dreptul sau exclusiv de proprietate 129 . 4 alin. dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat. 319/1944. coproprietarii nemostenitori pot cere oricand partajul (art. sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in locuinta respectiva. pe de o parte. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei (jus utendi). pe de alta parte. In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art. iar nu a unei cote-parti ideale din acesta. caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune. Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. fie separat de acesta. adica a unui bun corporal. pentru ca sotul supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor. functionand chiar si in concurs cu descendentii defunctului. sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar exclusiv al locuintei. 5 din Legea nr. In plus. 319/1944). Aceasta insemna ca. Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. iar nu asupra intregului. aratandu-se ca „in toate cazurile.1 din Legea nr. si coproprietarii nemostenitori. spre deosebire de abitatia de drept comun. Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta . 4 din Legea nr. Cea de a doua teza este sustinuta de doctrina. care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului. in acest caz. care presupune utilizarea (locuirea) efectiva a bunului. 4 alin. in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . Aceasta teza prezinta. inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie. fie impreuna cu defunctul. la randul ei. dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei-parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori” . 728 C. iar nu si pe acela de a-i percepe fructele (jus fruendi).). Conditii cerute pentru a lua nastere. si drepturile succesorale care. chiar daca putem accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitori (inclusiv sotul supravietuitor). sotul supravietuitor nu poate ceda sau inchiria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie (art.

daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor. 6 din Legea nr. „comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie.). instanta de judecata. conform art. dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii (art. Aceasta inseamna ca. atunci cand partajul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la 130 . Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept care izvoraste direct din lege. in principiu. asa cum. consolidare. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. constatand intrunirea conditiilor cerute de lege. Incetarea dreptului de abitatie. comostenitorii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte”. dezmembramant al dreptului de proprietate asupra locuintei. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia . sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte. ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege. 319/1944. dar nu mai putin de un an de la data deschiderii mostenirii. 319/1944. 319/1944. schimbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate. 4 alin. va da curs consecintelor legale care decurg din existenta valabila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor. In caz de litigiu. 319/1944). dreptul de abitatie poate fi restrans. indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-o alta casatorie. Restrangerea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate. 5 din Legea nr. 4 alin. Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie echivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate . eventual. indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta. 319/1944). in cazul in care comostenitorii o cer. Cu alte cuvinte. Potrivit art. copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el. Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. care nu poate profita decat sotului supravietuitor si. 4 alin. chiar inaintea implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii sau a realizarii partajului (art. obligarea comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc. 2 din Legea nr.conferindu-i inclusiv jus utendi. 5 din Legea nr. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin: realizarea partajului asupra locuintei. care dureaza pana la data iesirii din indiviziune. in cazuri bine intemeiate. urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. are asupra a jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art.4 din Legea nr. dar ca. De aici decurge si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept.1 din aceeasi lege. recasatoririrea sotului supravietuitor. defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert. 319/1944). in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intregime”. este un drept real strict personal. Si in acest caz. este un drept real. 1 din Legea nr.3 din Legea nr. 4 alin. sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb. Conform art. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. 319/1944). este un drept temporar.

hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei. Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice.civ.977 C. Principiile efectelor actului juridic civil. iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul” (art. conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie (art.981 C. acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere. contractele de vanzare-cumparare. 557 si 565 C. adica stabilirea daca acesta este civil. 1 si art. civ. existand indoieli cu privire la continutul acelui act. desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate.civ) “Cand este indoiala. 978 C. schimbul. pe care le modifica sau le stinge un asemenea act.data deschiderii mostenirii. dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg” (art. conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga” (art. Aceste reguli sunt: “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele.” “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg. ce echitatea. tranzactia. 558 alin. 565 C. dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale.civ) “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri. Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente. 42) Efectele actului juridic civil. mandatul. a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute.civ) “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex. desi nu sunt exprese intr-insul” (art. dar la toate urmarile. in general. Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia. civ. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia. depozitul. donatia) dar si efectele actului unilateral. iar nu dupa sensul literar al termenilor” (art.980 C.982 C.). In astfel de situatii se pune problema calificarii actului. oricat de generali ar fi termenii cu 131 . modificate sau stinse. acestea fiind clar exprimate. ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect.civ) “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante. societatea. amanetul.civ) “Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta. Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil.) “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului” (art. In practica.civ) “Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele.983 C. iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor (art. obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. comercial sau apartine altui domeniu.979 C.). insa. Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor.

acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual.care s-a incheiat” (art. Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte. principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat.969 alin. nerespectandu-l.969 alin.973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea. Principiul fortei obligatorii-Acest principiu este dat de art. stingerea manadatului. testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc. adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie. nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurile neexprese” (art. prima. In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi. in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. Parte este persoana care incheie. Astfel. Pentru contractele bilaterale. Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti. restituirea unui depozit. De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti. 969 alin.civ) “Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti. Art. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-Art. contractele de locatiune pe durata nelimitata. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului. iar a doua. acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”. Conform acestui principiu. si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile. adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea.984 . insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea. avanzi-cauza si terti. 985 C. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar). un act juridic civil. actul juridic unilateral.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante.civ) Principiile efectelor actului juridic Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil). De la acest principiu exista si exceptii. actul juridic are efecte relative. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti. Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu. dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila. Principiul irevocabilitatii actului juridic-Art. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”. Sunt 132 .1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. actul juridic bilateral. personal sau prin reprezentant.

Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente. succesorii cu titlu particular. Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice. Art787-Cod civil-coerezii trebuie sa garanteze tulburarile si victiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii. Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat. si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal. Stipulatia pentru altul. obligatia sa nu fie inlaturata printr-o cauza de negarantie stipulata in actul de imparteala. creditorii chirografari. nici prin reprezentant un act juridic civil. Obligaţia de garanţie între copărtaşi. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic. sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului 133 . Generic. tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului.trei categorii de avanzi-cauza. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal. dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu. 44) Efectele nulităţii actului juridic. efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza. Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita). Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile. reprezentarea. este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar. Conditii: unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept. sau contractul in favoarea unei a treia persoane. tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit paguba. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile. 43) Efectele împărţelii moştenirii. simulatia.

Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. unor terti subdobanditori. se pot distinge urmatoarele ipoteze:1. restabilirea situatiei anterioare . deci se mentin. Este exceptie de la . Pentru a opera aceasta regula.3. In temeiul acestui principiu.restitutio in integrum'': sunt exceptii acele situatii in care. ci si mentinerea partiala a lor. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. pana la hotararea de anulare. anularea nu numai a actului initial.actul a fost executat.restitutio in integrum . resolvitur jus accipientis'') Principiul retroactivitatii..(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria 134 .).. . Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. la randul sau.resoluto jure dantis. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat.Restitutio in integrum''. care rezulta din cele spuse mai sus.actul a fost executat total sau partial. primar. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. in acest caz. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. ci si pentru trecut (exemplu. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la .. Exceptiile de la principiul .). pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.quod nulum est. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care..pentru anumite ratiuni. 2.jurudic civil. Efectul nulitatii se exprima in adagiul .actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. nullum producit effectum'' . iar nu si ex tunc. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp.restitutio in integrum'': cazul incapabilului. art.. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii: retroactivitatea nulitatii. (. cazul aplicarii principiului .restitutio in integrum''. 485). neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. ca si retroactivitatea.. Exceptii. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul.. nu mai poate fi executat. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.Exceptiile de la .nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. fiind desfiintat. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil..nunc. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva. ci si a actului subsecvent. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. pentru anumite ratiuni. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.tunc. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent.

din care unul este principal. C.Cel care a fost declarat mort poate cere. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. iar alineatul 2 dispune: . cazul aplicarii art. desi actul de instrainare este nul.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia.). Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial-Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. alineatul 1 din Codul civil.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. iar C. urmaritor.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . si inta in posesia bunului mobil. bunul mobil. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). se poate cere oricand. iar celalalt accesoriu. care este de buna credinta. se va apara.31/1954: .-Conversiunea actului juridic inseamna. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.Pentru a opera conversiunea. prin aplicarea regulii .accesorium sequitur principale''. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si. comodatorul.20. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.. deci a fost de rea credinta. cazul aplicarii art. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate.. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. cu succes. Mentionam. inapoierea bunurilor sale. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.Daca cel declarat mort este in viata.1909 din Codul civil. dupa anularea hotararii declarative de moarte. desi nu are dreptul sa o faca.Principii de drept care inlatura regula . cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.Cu toate acestea. coroleorat cu art. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. alineatul 2 din Decretul nr. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat..In cazul a doua acte.actelor autorizate''.Quod nullum est. cu toate acestea.imprumut de folosinta cu B. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat.Odata anulat contractul dintre A si B. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului.1909.vinde. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. B ..Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. ce face obiectul contractului de comodat. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. nullum producit effectum''.. datorita legislaturii sale cu primul In practica. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a 135 . invocand art. lui C. in esenta. Exceptii.

de a şi le aduce la îndeplinire. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor contractuale in contractele sinalagmatice. art. cu mentionarea actului anulabil. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului.cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său.''Principiul raspunderii civile delictuale.1162 din Codul civil dipune: .consacrat in art.. Exceptia de invocare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca. sunt valabile. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu. raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti. fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia.7 din Legea nr. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului .282/1996): .Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila.succesiuni. obsteasca.cu respectarea prevederilor prezentei legi.'' 45) Excepţia de neexecutare a contractelor sinalagmatice. sa existe o neexecutare a obligatiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu. Conditiile exceptiei: obligatiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract.error communis facit jus''.. neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei 136 . Principiul . Consacrarea acestui principiu o gasim in art.. Legislaţia execuţională reglementează două modalităţi diferite de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă. Se mai numeste si . 46) Executarea directă (în natură) a obligaţiilor.. în mod silit. Executarea silită (urmărirea silită) este procedura prin mijlocirea căreia creditorul. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. practic. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. constrânge . Exceptia de neexecutare a contractului reprezinta un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba fara ca partea care pretinde executarea sa-si execute propriile obligatii.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.1159 din Codul civil -.(in acest sens.principiul validitatiiaparentei indrept''.

proc. executarea silită directă va fi mobiliară sau imobiliară. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. În cazul executării silite directe imobiliare. după natura bunului. Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. predarea silită a bunurilor imobile.debitorului. punând pe creditor în drepturile sale. Singura cale de constrângere pentru a determina pe debitor să-şi execute obligaţia în natură constă în aplicarea daunelor cominatorii. pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaţiei stabilite prin titlul executoriu. civ. executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. În vederea executării silite a obligaţiei. 137 . predarea lui se va face prin executare silită (art. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei.). Această modalitate de executare mai este cunoscută şi sub denumirea de executare silită în natură. astfel cum aceasta este înscrisă în titlul executoriu. ea va fi îndepărtată prin executare silită. obligaţie de a face. va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice. în principiu. executorul judecătoresc este cel de la locul aşezării bunului. dar pe cheltuiala acestuia.-Procedura predării silite a bunurilor debutează printr-o somaţie transmisă prin executorul judecătoresc debitorului. punându-l pe creditor în drepturile sale. Despre aceste operaţii executorul judecătoresc va încheia un procesverbal. ca o sancţiune constând în plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei în natura sa specifică. Dacă obiectul obligaţiei debitorului îl constituie un bun determinat. În scopul realizării executării. Dacă partea obligată să predea un bun mobil. Astfel. Această procedură cuprinde. Executarea silită directă sau în natură se realizează sub trei forme: a predării bunurilor mobile. sau încuviinţarea de a executa creditorul obligaţia debitorului. aceleaşi etape ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. a predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau a obligaţiei de a nu face: predarea silită a bunurilor mobile. 575 C. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare. Procesul-verbal menţionat constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. mobil sau imobil. iar în caz de împotrivire.-Procedura predării silite a bunurilor imobile constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. Tot în cadrul aceleiaşi modalităţi există şi executarea silită directă a obligaţiilor de a face sau a nu face ceva care implică faptul personal al debitorului. stabilite prin titlul executoriu. Această obligaţie nu poate fi realizată pe calea constrângerii fizice. determinat prin cantitate şi calitate. executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află.

să plătească. cuprinsă întrun titlu executoriu. În cadrul unei popriri participă. trei subiecţi de drept: creditorul urmăritor. executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face-Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane. în principiu. jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice. dată cu citarea părţilor. denumită terţ poprit. de regulă. o amendă civilă de la 200. concursul organelor de poliţie. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. Vocaţia de a deveni parte într-un raport juridic de poprire are un caracter general. ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. Dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. debitorul urmărit. 47) Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent). prin încheiere irevocabilă. acesta va putea obţine. care datorează o sumă de bani debitorului urmărit.000 lei. dată cu citarea părţilor. dacă este cazul. Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. dată cu citarea părţilor. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor. prin încheiere irevocabilă. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. elemente de natură a o face preferabilă altor proceduri execuţionale. pe cheltuiala debitorului. după caz. Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. între 138 . Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani. prin intermediul executorului judecătoresc. denumit şi creditor popritor. poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri ce conferă supleţe şi rapiditate în recuperarea creditului. de la această procedură. pe socoteala debitorului. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoană.000 lei la 500. căci nimeni nu se poate sustrage. în favoarea statului. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. Pe de altă parte. prin încheiere irevocabilă. Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică. Astfel. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. prin aplicarea unei amenzi civile. Aceste dispoziţiile sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.pe cheltuiala debitorului. creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare.

din oficiu. raporturi de creanţă. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. în sensul că debitorul poprit este creditor al terţului. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. În aceste cazuri. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. Dar acest raport juridic se creează prin adresa de înfiinţare sau. prin sentinţa de validare ia naştere raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi terţul poprit. Potrivit legii. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. după caz. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane. Este vorba de raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit. ci ia naştere tocmai în cadrul procedurii de urmărire silită. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care le are. înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată. Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de creanţă. cu afectaţiune specială. un raport de la creditor la debitor. care-şi au izvorul. precum şi de raportul de creanţă dintre debitorul poprit şi terţul poprit. în sensul că acesta din urmă va trebui să plătească sumele datorate debitorului . Obiectul popririi îl constituie sumele de bani pe care terţul poprit le datorează debitorului urmărit. acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terţul este dator faţă de debitorul urmărit. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. Prin adresa de înfiinţare sau. după caz. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. căci el nu precede raportul execuţional. Poprirea se înfiinţează fără somaţie.în limitele necesare pentru acoperirea creanţei . Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. Al treilea raport juridic implicat într-o poprire are un caracter cu totul particular. Poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile. declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. în raporturile contractuale dintre părţi.aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atâtea raporturi juridice. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. de validare a popririi.direct în mâinile creditorului urmăritor. comunicată celei de-a treia persoane. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Dintre aceste raporturi juridice două preced înfiinţarea popririi. care devine terţ poprit. unitatea de la 139 . cel mai adesea. Cele două raporturi juridice menţionate sunt raporturi de drept substanţial.

Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. După aflarea noului loc de muncă al debitorului. cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau. în cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. dacă legea nu prevede altfel. după caz. va da o hotărâre de validare a 140 . la reşedinţa indicată. terţul poprit. sumele existente. debitorul şi terţul poprit şi. creditorul. de la scadenţa acestora. numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. debitorul sau organul de executare. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul. În termen de 15 zile de la comunicarea popririi. precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei.care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care. poate sesiza instanţa de executare. Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. inclusiv în cazul în care. acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. În cazul debitorului titular de conturi bancare. dacă este cazul. terţul poprit va comunica. precum şi sumele poprite de fiecare în parte. de la data primirii acestor acte. dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului. la data sesizării băncii. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. Instanţa va cita creditorul urmăritor. după caz. devine terţ poprit. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri. în vederea validării popririi. b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia.

hotararea se motiveaza si se comunica partilor in 15 zile. Propunerile de expropriere si procesul-verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 15 zile care vor fi solutionate in 30 zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret. va putea fi amendat. Nu sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. Efecte. După validarea popririi terţul poprit va proceda. pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu. Noţiune. prin aceeaşi hotărâre. Prin expropriere intelegem trecerea fortata in proprietate publica. pentru o cauza de utilitate publica.popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului. Exproprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despagubirilor. cu reacredinţă. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despagubire. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. după caz.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. executarea silită se va face împotriva terţului poprit. Exproprierea produce urmatoarele efecte: 141 . 48) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. iar în caz contrar. în limita creanţei. Terţul poprit. care. din oficiu. Obiect. Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. Dacă sumele sunt datorate periodic. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. va hotărî desfiinţarea popririi. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi. executorul va proceda la valorificarea lor ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri. Sunt expropriabile numai bunurile proprietate privata. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. la consemnarea sau plată. b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. suma datorată debitorului. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. prin htarare judecatoreasca a unor imobile. a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi. validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. c) sumele necesare platii drepturilor salariale. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor.

1322 Cod Civil). forma.creditorului gajist (art 142 .Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva.atat timp cat nu s-a platit datoria.restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr-un contract de gaj. forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului. 50) Garantarea obligaţiilor. dreptul de ipoteca se stramuta asupra despagubirii. 49) Forma actului juridic civil.dreptul de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii aparte. Cererea se introduce la tribunal.sa refuze deci restituirea lui.posesorului unui lucru furat si vandut in targ (art 1910). In sens larg. intr-o materie sau alta.legea (Codul Civil) acorda creditorului dreptul de a refuza.cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377). se sting drepturile personale.locatarului sau chiriasului (art 1444).intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. sinonima cu “conditii de forma”. Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem – necesara pentru valabilitatea actului juridic.Astfel. comostenitorului tinut la raport (art 771). Dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si expropriatorul s-a decis sa instraineze imobilul. forma ceruta ad probationem – necesara pentru probarea actului juridic. Proprietarul expropriat are urmatoarele drepturi: dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului exista daca sunt indeplinite doua conditii: imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica.imobilul trece in proprietate publica. Dreptul de retenţie.Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand.acest drept este conferit vanzatorului (art. forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic). Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale. se sting drepturile derivate din dreptul de proprietate.1619).pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea.depozitarului (art 1618.lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului (art 508). In sens restrans.are dreptul sa tina lucrul respectiv.pe care trebuie sa-l restituie.

putand fi inlaturata prin executarea partiala a obligatiei principale. Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie.intrucat izvoraste dintr-un raport contractual sinalagmatic.aplicabila nu doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor contracte sinalagmatice imperfecte.proprietarului expropriat (art 481).in ceea ce priveste cheltuielile pretinse. Uneori.Aceasta conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit-insa ea poate fi.care are un caracter relativ. Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive.In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului.precum si indivizibil.sa existe un debitum cum re iunctum. Desigur aceata enumerare nu este limitativa.dreptul de retentie producand astfel. Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru indeplinirea mandatului.teoria dreptului de retentie este opera doctinei.La randul sau Codul Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment.1694). In lipsa unei reglementari exprese.astfel spus.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit.Astfel.retentorul.desi creditor chirografar.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a contractului.este platit inaintea celorlalti.de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg.dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru mandant.Sfera sa de aplicabilitate este insa mult mai larga.respectiv intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si un obiect.in virtutea exceptiei izvorate din dreptul de retentie.total desprinsa de un contract preexistent.dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului.se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune.adica se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei. Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate 143 .el este opozabil tuturor.alteori.dreptul de retentie are un fundament obiectiv.efecte asemanatoare privilegiului.complete si generale din Codul Civil.Fara a putea opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta.cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in anumite materii.in atare situatie.

exercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil.000 D. Astfel. a dispus evacuarea paratei.in calitate de subiecte pasive. cererea acesteia fiind anulata.neindividualizate.in opinia noastra. Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca.susceptibil de detentiune materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate). Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic dat sa efectueze o anumita prestatie.Ca atare.Disparitia consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei.ci simple consecinte ale acestuia. Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga omnes contrazice insasi definitia acestora.M.esentiale drepturilor reale. cu motivarea ca.creditorilor chirografar ai acestuia.Judecatoria Suceava. admitand actiunea.intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al timbrajului.creditorilor privilegiati sau ipotecari. fara.Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga omnes. fiind un drept 144 .respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.raportul logic este intotdeauna invers. Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta care.desi opozabil erga omnes.dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul de urmarire si dreptul de preferinta. conferind o simpla detentie precara si nu o posesie.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale (sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care.in general. ca insuficient timbrata.Se admite intr-adevar. insa.opozabil erga omnes..nu au alta obligatie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor prerogative. indivizibil. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect.care constau tocmai in aceasta opozabilitate generala. pana i se va restitui avansul achitat.realizarea dreptului nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire.in actiunea reclamantului pentru evacuare. parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.oricaror terti. a se pretinde si obligarea reclamantului la plata acestei sume.Dreptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt.el nu constituie un drept real.ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului lucrului.in principiu. dreptul de retentie.o garantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire.tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul opozabilitatii erga omnes al acestuia. Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal. de 15.ci un drept personal cu atribute specifice.Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru.

de altfel.Obiectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului.real imperfect.Proprietarul lucrului. 13 din Legea nr.M.creanta garantata nu se stnge si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit. Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara. In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o controversa. decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal. trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata.sub controlul justitiei. 146/1997 cu suma de 20. care a respins apelul paratei. aspect necontestat nici de reclamant.. fara insa a pretinde obligarea acesteia la restituirea avansului. justificat de faptul ca parata a achitat avansul de 15.000 lei.Desi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie. este justificat si cum taxa legala datorata este achitata. pentru judecarea pe fond a cererii. Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire.Aceasta sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Suceava. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate. recursul va fi admis.)Obligatia de restituire a cheltuielilor depinde de natura acestora:cele necesare vor fi restituie integral.Culpa este apreciata cu maximum de exigenta.Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa.astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului. dreptul de retentie este un drept real imperfect.nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut. taxabil conform art. refuzul paratei de a achita taxa de timbru de 6. a si fost achitata de parata la instanta de fond.fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie.000 D. dar neevaluabil in bani. Dreptul de retentie.spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului.015.care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata.desi de natura reala. taxa care.000 lei si 3.000 lei timbru judiciar mobil (valori aplicate la data solutionarii litigiului).raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului. Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de retentie-si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului-este 145 .la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia. La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia.Ca atare.In aceste conditii.face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului.asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile.

ar duce.in nici un caz.In sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare.sub rezerva ca exercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore.dreptul de retentie ar opera.la mentinerea unor efecte ale actului juridic lovit de nulitate.ale carui efecte ar fi inlaturate.se considera ca hotararea pronuntata privind partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi.interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea partilor in situatia anterioara. Referitor la aspectele de ordin procesual.in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si opinia contrara).Cu toate acestea.impotriva prevederilor art 1 alin 3 din Decretului nr 167/1958.pentru a reintra in posesia lucrului.potrivit practicii devenite constante a Tribunalului Suprem.ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie.Acordarea dreptului de retentie.ci.in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare.Asadar.cand.Dreptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului. pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile. In cea de-a doua opinie.inadmisibila.de regula dreptul de retentie se invoca pe cale de exceptie.cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori.pe cale ocolita.ijnseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia bunului.In aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune capat unui proces de partaj.spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii.prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei.Inadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei identitati a efectelor nulitatii.redobandirea posesiei bunului neputanu-se face decat dupa executarea creantei.debitorul se va grabi sa-si achite datoria.Acordandu-se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic nul.de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii.nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile legale imperative.in esenta.consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la executare.ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator.sa poata opune dreptul sau de retentie.deeoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care.dupa caz.evacuarea lui.de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat.obligand astfel pe reclamant sa-si execute si 146 .In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod expres in procesul de partaj.

Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la executare a unor probleme care tin de fondul pricinii. a fie o persoana solvabila.el obligatia ce-i revine (de a-i plati de exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum). Conditii cerute in persoana fidejusorului-In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta. fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase. trebuie adus un altul. 51) Garantarea obligaţiilor. Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii.De aici rezulta urmatoarele consecinte: fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale.Daca a devenit insolvabil. in toate cazurile. este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii de exemplu la dabanzi. cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere. cu atat mai mult se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale. instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor. deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie. judiciara . este un contract cu titlu gratuit.Daca fidejusorul devenit 147 .cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant. in sensul ca da nastere la o singura obligatie. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: conventionala . este un contract unilateral. Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei. cea a fidejusorului fata de creditor.dee vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa.intr-o cauza litigioasa. Fidejusiunea.fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie: o persoana capabila de a contracta. Caractere juridice este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor. cu privire la garantarea obligatiei debitorului.precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita. daca acesta nu o va executa. Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza. legala . In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa.cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale.

sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale. trebuie intrunite anumite conditii: invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului.fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei. Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. daca nu va fi indestulat. conditii. termene. Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor. Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat. in ipoteza in care exista mai multi fidejusori. Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului. Pentru a fi admisa aceasta actiune. bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot.Fidejusorul poate deci 148 . creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei. fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite. care garanteaza fata de unul si acelasi creditor. garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie. Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului. inclusiv obligatiile intuitu personae De regula. ori pe gestiunea intereselor altei persoane O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie. subrogarea legala in drepturile creditorului platit. etc. care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa. In aceasta situatie . Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga.dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune. sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea. de a cere creditorului.insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii. el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului.pentru una si aceeasi datorie. aceasta egula nu se aplica. sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune. sa-l urmareasca pe el. pt repetitiunea sumei totale ce a platit Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca: nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii. astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara. Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii: daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii) in cazul fidejusiunii judecatoresti Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului . Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal-Daca fidejusorul a platit datoria. Raporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului. Temeiul regresului il constituie de regula.

Deasemenea. a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor. imobiliara.in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect. nu se pot ipoteca bunurile altuia. decat cu consimtamantul lor expres. conditii privind persoana constituientului: cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. Conditii de forma: contractul de ipoteca este un contract solemn. ipoteca este o garantie reala. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala. daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie. constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil). fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala). Conditii de publicitate: acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca. confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului. Raporturile dintre fidejusori-Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor.ca urmare a stingerii obligatiei principale. aceeasi conditie va afecta si ipoteca. indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau juridice.printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori. Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor. compensatia opusa de catre fidejusor creditorului. independent de soarta obligatiei principale. 52) Garantarea obligaţiilor. sa fie determinata cu privire la imobilul afectat. servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau. Iar. ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa.pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit. precum si uzufructul asupra unor imobile. cand din culpa creditorului. iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. Stingerea fidejusiunii-Se stinge – in mod indirect. ci numai de asigurarea opozabilitatii si a rangului 149 . fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor: remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie). CONDITII: ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce. sintetic. pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie. printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu. cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotecheaza. ipoteca trebuind sa fie incheiata prin inscris autentic.

in acest caz. ipoteca nu constituie o indisponibilizare. astfel: partile incheie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal (sau prin mandatari cu procura speciala si autentica). rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil. imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi (acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie. ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate. chiar daca a fost platita o parte din datorie si chiar daca. creditorul poate cere executarea silita (in cf. in caz de executare silita. in caz de partaj a unui imobil ipotecat. Pe baza actelor autentificate. RISCURI/DEZAVANTAJE: fiind o obligatie accesorie obligatiei principale garantate. 150 . imobilul se va stramuta catre noul dobanditor.11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). cu OG nr. are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar. are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul rangul ipotecii). cheltuielile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului (imprumutatului). etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea. In raport cu creditorul: are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla. conditie. ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu tot cu sarcina ce-l greveaza. inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial. daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen. Deci. intrucat garantia este incorporata in imobil). EFECTE: se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorului. este necesar sa se indice inscriptia primitiva). cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung. in raport cu debitorul: acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat. ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil. in acest interval. la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta. dupa verificarea actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte funciara. nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. grevat de ipoteca constituita asupra lui. are dreptul de a instraina imobilul ipotecat. a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar judecatorul delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles. AVANTAJE: creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta.. iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare. pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu. inundatii. ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari. dar. nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii. pana la plata ultimei rate scadente.de preferinta ale ipotecii. publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul. faliment. In raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat: fata de acestia.

gestiunea -. fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Obligatiile gerantului: obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia. sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala). etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca.gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia. fara a fi primit mandat din partea acesteia. Gerarea se face fara stirea proprietarului. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar. Capacitatea partilor-Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. Persoana care intervine este -. Obligatiile geratului: va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut. de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate. gerat Conditiile gestiunii: obiectul gestiunii: .acte materiale ( repararea unui bun al geratului ). modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite). regulile cu privire la actelel juridice. Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui. 54) Îmbogăţirea fără justă cauză. . Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari. Actiunea prin care se pretinde restituirea se 151 . Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine. geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau. fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant Proba gestiunii intereselor altei persoane Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba Faptele juridice ( acte juridice ) -. Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor. in limita maririi. 53) Gestiunea de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane ). prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane.cutremure. atitudinea partilor fata de actele de gestiune -. iar polita de asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii. Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane. gerant Persoana pentru care se actioneaza este -. catre cel care si-a diminuat patrimoniul.acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare. De aceea.

pe de o parte. existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt. neintelegerile dintre mostenitori sau inconvenientele partajului judiciar. Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans.numeste -.). civ. micsorarea unui patrimoniu. in timpul vietii. inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”. Ele isi au originea in dreptul roman. 794 C. Conditiile: marirea unui patrimoniu. justificandu-se prin necesitatea de a elimina. nu poate fi revocata unilateral de donator. Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatiepartaj). cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau. In ambele sale forme. act juridic intre vii de formatie bilaterala. inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia. simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj.) sunt de exceptie. Spre deosebire de partajul obisnuit. Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent. Uneori. Efectele imbogatirii fara justa cauza: cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau. adica printr-un contract. caci astfel s-ar imbogati fara just temei 55) Împărţeala de ascendent. partajul de ascenedent este un act mixt. civ. ci cel mult a existentei unor donatii ordinare 152 . dreptul cutumiar francez si in legiuirile premergatoare Codului civil roman . 794 si urmat.). in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. se poate realiza numai cu acordul donatarului. care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului. asa cum s-a facut. cat si prin testament (testament-partaj).) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . C. 2 C. acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. acest element este cu totul neglijat. fiind un contract. civ. civ. 795 alin. pe cat este posibil. care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior. actio de in rem verso. Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul „imparte bunurile sale. Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia. in practica noastra judiciara si in doctrina.Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj. iar pe de alta parte. 1 C. 965 alin. fie prin hotarare judecatoreasca.

. care. iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia . ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu-i liberalitati preciputare -.). 794 C. Desi. in masura in care nu li se incalca rezerva. indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. Este vorba despre un partaj care nu poarta asupra unei succesiuni deschise. Astfel.Succesiunea nu se poate deschide decat la decesul lui de cujus. dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul . Pot face donatii-partaj doar „tatal..Primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale. nelegitima (dinafara casatoriei) sau din adoptie. in limitele cotitatii disponibile. iar privilegiul pentru plata eventualelor sulte este cu totul exclus. Persoanele care pot face o donatie-partaj. 794 C. nu mostenitori . Cu alte cuvinte. o donatie-partaj cu sarcini intruneste aceasta conditie. 1 C. realizand un partaj anticipat intre acestia. in lipsa unei stipulatii exprese. O astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art. care in esenta sa este un partaj. civ. Asadar. Persoanele care pot beneficia de donatia-partaj.). dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate (donatie) . daca vor sa mosteneasca. poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate. civ. dianfara casatoriei sau din adoptie . Dispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun. nu pot decat sa se supuna celei dintai. Fara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi. C. Un unchi. la garantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si-o datoreaza coindivizarii ulterior partajului. civ. copiii gratificati prin donatia-partaj nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari. nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii. Donatia-partaj este asadar un act cu natura mixta. iar nu vointa descendentilor. numai ca aceasta donatie este una obisnuita chiar daca dispunatorul a caracterizat-o ca donatie-partaj.). ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului. Beneficiari ai donatiei-partaj nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului (art. fie separat -. avand asadar vocatie utila. donatia-partaj are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa legala. este vorba de un act care in forma este o donatie (art. civ. Ea presupune cu necesitate cel 153 . fie chiar prin donatia-partaj. nepotii nefiind asadar obligati. in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . privilegiile neputand rezulta decat din lege . mama si ceilalti ascendenti” (art. procurand un avantaj descendentilor. sau sa renunte la mostenire. 795 alin. bivalenta. partajul il face insusi ascendentul. de pilda. Este indiferent daca legatura de rudenie este legitima (din casatorie). ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului dispunatorului .Donatia-partaj este un contract (act juridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu gratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora. nefiind nedemni sau renuntatori. De aceea. chiar daca dispunatorul a prevazut contrariul. dar care nu comporta doar o simpla liberalitate. 794 si urmat.

797 alin. descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul incheierii actului.Nulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta chiar daca la data deschiderii mostenirii masa succesorala. respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii-partaj conjunctive. 2 C. civ. 795 alin. Ca urmare a acestei operatiuni. Este vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu. bunurile neincluse in actul de partaj se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit regulilor dreptului comun (art. fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor. Bunurile prezente.). Donatia-partaj poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila. ci si de cele comune. nu pot fi beneficiare ale donatiei-partaj . dar. lucru pe care nici unul nu l-ar putea face fara acordul celuilalt.putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire. momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al deschiderii mostenirii . pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare.). iar nu si bunurile viitoare (art. pe langa bunurile care au format obiectul donatiei-partaj. Constarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis. 1 C. civ. fie o persoana fara legatura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput. in limitele cotitatii disponibile. cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asigura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite. motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat o donatie ordinara . donatia-partaj trebuie sa se refere chiar la cei care au dreptul de a participa la partajul pe care il inlocuieste. in actuala configuratie a textelor Codului nostru civil. 797 alin. cat si de cei care mostenesc prin reprezentare. ci chiar si de ceilalti descendenti (art.Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului. act care este cunoscut sub denumirea de donatie-partaj conjunctiva .Imparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte. Avantajul incontestabil al donatiei-partaj conjunctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii. Practica judiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie-partaj sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni.Donatia-partaj care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul deschiderii acesteia este nula (art. Donatia-partaj poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul incheierii actului. 796 C. In acest din urma caz. civ. civ. Pentru a putea beneficia de donatiapartaj.) . Aceasta dispozitie legala se explica prin incompatibilitatea care exista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii. fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie egala din 154 . Destinata sa inlocuiasca partajul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului. 2 C. si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia . o donatie-partaj intre un descendent si un tert (fie el descendent in grad mai indepartat.). deci si a donatiei-partaj. ci si rezerva mostenirii.

ansamblul bunurilor distribuite, chiar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . Daca exista copii care nu sunt comuni, donatia-partaj conjunctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .Donatia-partaj conjunctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea unui uzufruct viager stins prin moartea titularului sau (art. 557 C. civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare (valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei-partaj cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatiepartaj in privinta acestor bunuri intrucat nu-i partin in exclusivitate. Practica judiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un partaj amiabil (in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie-partaj (in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie-partaj cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta partajului succesiunii deschise, cade intreaga operatiune, fara ca partajul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vigoare . Donatia-partaj cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti (divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatiipartaj. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile (nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii-partaj, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform regulilor mostenirii ab intestat. Nu exista insa nici o piedica legala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr-o donatie-partaj ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul-donatar va fi scutit de raport, la data deschiderii mostenirii bunul revenindu-i ca efect al partajului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia-partaj . Divizarea reala prin vointa donatorului. Donatia-partaj, asa cum o arata chiar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul-ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu gratuit in ideea de a-i gratifica, dar lasand grija impartelii in seama acestora, nu este o donatie-partaj, ci, in lipsa repartizarii specifice partajului, o donatie ordinara . De asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa gratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota-parte indiviza dintr-un imobil, in lipsa 155

repartizarii individuale, nu poate fi o donatie-partaj, ci o donatie ordinara . Criteriul de delimitare a donatiei-partaj fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aranjament de familie global, chiar daca nu se face expres referire la dispozitiile art. 794 C. civ. si chiar daca nu este cuprins intr-un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . Compunerea loturilor. In privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans de regula care rezulta din dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ., conform careia la partaj (este vorba de partajul obisnuit facut dupa deschiderea mostenirii) „trebuie sa se dea… aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare”, recunoscandui-se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Modelul partajului de ascendent este partajul voluntar, iar nu partajul judiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul partajului judiciar principiul egalitatii in natura este susceptibil de nuantari (supra nr. 717), ascendentul are libertate in fixarea componentei loturilor, admitandu-se ca atribuirea in intregime a unui domeniu agricol unuia dintre copii cu obligatia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare -; stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui - este o donatie-partaj, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . Solutia nu poate fi insa dusa pana la extrem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii integritatii imobilelor ori exploatatiilor agricole sau comerciale nu este in joc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul egalitatii partajului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu-i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. Daca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun (art. 798 C. civ.) . Aplicarea dreptului comun. Conform dispozitiilor art. 795 alin. 1 C. civ., donatia-partaj trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei „conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii”. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie incheiata in forma autentica (art. 813 C. civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari (art. 827 C. civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie expresa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea deschiderii mostenirii (art. 814 C. civ.) . Se recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin exceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei deghizate si a donatiei indirecte .In cazul in care un partaj de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este executat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 1167 alin. 3 C. civ. .Raporturile intre donatorul-ascendent si donatarii-descendenti Efectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. Donatia-partaj produce intre ascendentul-donator si descendentii-donatari efectele unei donatii 156

obisnuite. Ea comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. Transferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . Descendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia-partaj in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act (art. 825 C. civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atrage caducitatea atribuirii, drepturile acestuia transmitandu-se pe cale succesorala la mostenitorii sai . Ca orice donatie, donatia-partaj poate fi revocata pentru ingratitudine (art. 830 C. civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor (art. 831 C. civ.). Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat chiar prin ipoteza doatia-partaj presupune ca donatorul are descendenti la data incheierii actului. Transmisiunea este individuala, donatia-partaj neantrenand in nici un fel deschiderea mostenirii. Ascendentul-donator, chiar daca include in act toate bunurile care le detine la data incheierii acestuia, nu-si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, chiar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . Donatia-partaj poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului-donator, fara a fi obligati a dovedi complicitatea descendentilor-donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un partaj, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .Raporturile dintre desecendentii-donatari-Efectele sunt cele specifice unui partaj. Chiar din momentul incheierii actului, descendentii-donatari sunt considerati copartajanti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s-a deschis, ci ai bunurilor incluse in donatia-partaj .In aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza garantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti (inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. De asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie-partaj sau a indeminizatiei de evictiune sunt garantate intre donatarii-descendenti de privilegiul copartajantului (art. 1737 pct. 3 C. civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. Dupa deschiderea mostenirii dispunatorului-Donatarii-descendenti devin mostenitori ai defunctului. Odata cu decesul donatorului-ascendent, se deschide succesiunea acestuia, iar donatariidescendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le-au fost atribuite prin donatia-partaj, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse partajului in conditiile dreptului comun. Partajul de ascendent, care pana la data deschiderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. Din aceasta situatie decurg o serie de consecinte. In primul rand, bunurile cuprinse in donatia-partaj nu sunt supuse 157

raportului, caci aceasta „fiind o operatiune preliminara partajului prin faptul ca tinde la constituirea masei partajabile”, este lipsit de obiect in cazul analizat, partajul fiind deja realizat prin vointa ascendentului . In al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca exista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .In al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii-donatari sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. Donatarii-descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. Reductiunea donatiei-partajDin dispozitiile art. 798 C. civ. rezulta ca in cazul in care la deschiderea mostenirii se constata ca prin donatia-partaj sau printr-un alt act „vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea sa legitima”, imparteala de ascendent „se poate ataca”. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, textul vrea sa spuna ca donatia-partaj este supusa actiunii in reductiune atunci cand la deschiderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii copartajanti i s-au incalcat drepturile referitoare la rezerva. Stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a gratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei-partaj la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu-se in nici un caz problema existentei a doua mase de calcul (una incluzand bunurile cuprinse in donatia-partaj si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .Imputarea bunurilor primite prin donatie-partaj. Dupa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. In principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor gratificati (supra nr. 768), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Daca un descendent-donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. Complinirea rezervei. Daca unul sau altul dintre descendentii-donatari nu a primit prin donatia-partaj cota corespunzatoare rezervei sale (lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un „drept de prelevare” asupra bunurilor ramase nepartajate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia-partaj . Faptul de a fi participat si el la donatia-partaj nu poate fi opus descendentului158

donatar pentru a-i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea deschiderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data deschiderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei-partaj. Actiunea regelementata de art.798 C. civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei-partaj, ci doar la retrangerea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului-reclamant. Ea nu poate fi primita daca bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Partajul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. 795 C- civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si partajul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . Testamentul-partaj se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui legatari, adica de a gratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor legale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate nega radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . Ca si donatia-partaj, testamentul-partaj poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentulpartaj. Trimitere. Testamentul-partaj poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatiipartaj, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii-partaj. Bunurile care pot forma obiectul testamentului-partaj. Testamantul-partaj poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la deschiderea mostenirii. Testatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu-se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. Obiect al testamentului-partaj nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea exclusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . De aceea, testamentul-partaj cumulativ este nevalabil . Un asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece prohibitia testamenului conjunctiv (art. 857 C. civ.) se aplica si testamentului-partaj .Bunurile de care testatorul a dispus deja prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul-partaj, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare (supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . Repartizarea bunurilor. Elementul caracteristic al testamentului-partaj este repartizarea bunurilor succesorale intre 159

titlul de mostenitor. partaj judiciar-pot cere partajul comostenitorii. Efectele testamentuluipartaj. civ. In cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa. 797 C. regulile aplicabile donatiei-partaj in aceasta materie (supra nr. creditorii comostenitorilor. sa ceara o alta impartire. Forme: partaj amiabil. Noţiune. Este necesara capacitatea de exercitiu pentru a putea cere partajul. 1737 pct. condiţii. ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului.descendentii defunctului prin vointa acestuia. evaluarea acestora. 56) Împărţeala moştenirii. vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind legala. ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. cat si pe cea testamentara. partajul de ascendent realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii mostenirii. Fiind un act mortis causa. pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. acesta poate opta diferit. 798 C. Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele. Reductiunea testamentului-partaj. acceptand mostenirea legala si repudiind legatul sau invers. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura. De asemenea. in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. In privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului-partaj. descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si.). Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa partajabila prin atribuirea mostenitorilor. Mostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor. creditorii acestora beneficiaza de privilegiul prevazut la art.. 3 C. bunurile. descendentii defunctului culeg fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire legala si nu de legat . el poate accepta atat mostenirea legala. Bunul se 160 . Sub sanctiunea nulitatii (art. civ. civ. comostenitorii isi datoreaza garantia specifica pentru evictiune. La repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. cu obligatia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . iar daca este cazul platii unor sulte. are dreptul la complinirea acesteia prin exercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. pretinzand ca accepta mostenirea legala. obiect şi forme. 772) fiind aplicabile si in cazul testamentului-partaj. Dupa decesul testatorului. Efectul fiind acela al unui partaj. Daca testamentul-partaj (sau altul ordinar) contine si legate in favoarea unui descendent inclus la partaj. In principiu bunurile se atribuie in natura.

Este necesara capacitatea specifica actelor de administrare. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari. 58) Împrumutul de folosinţă. Imprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura. 161 . ar fi putut salva bunul inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau. reziliere. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s-au produs fortuit. in aceasi cantitate si de aceasi calitate. sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor. numita imprumutat o catime de bunuri fungibile si consumptibile cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate. Daca imprumutul are o valoare mai mare de 250 lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. Imprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR diminuat cu 20%. 57) Împrumutul de consumaţie ( propriu-zis). prelungeste folosinta dupa scadenta. Comodatarul este obligat sa conserve bunul. dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar: intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate. esentialmente gratuit si unilateral. Comodatul are ca obiect bunuri nefungibile deoarece trebuie restituite in integralitatea lor. Riscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant. plata despagubirilor generate de viciile lucrului. Comodatul se stinge prin: restituirea lucrului. consensual. in individualitatea sa. moartea comodatarului daca contractul a fost incheiat intuitu personae. sa restituie lucrul la scadenta. Imprumutul de consumatie se stinge prin plata. Imprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane. Comodantul are ca obligatii: restituirea cheltuielilor de conservare. Imprumutatul are obligatia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi gen.poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Comodatul este un contract real. Imprumutul este un contract real si unilateral.

ale unei lucrari. prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite.7 alin 3 din Decretul 167 / 1958 ). regula generala. 12 din Legea 11 / 1991 ). consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. 8 din Decretul 167 / 1958 si art. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. 11 din Decretul 167 / 1958 ) Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. Regulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune: pentru pur si simplu. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. in cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate. prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda:cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. a curgerii termenului de prescriptie. Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. alineatul 1. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. alin. pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva. pentru dreptul civil. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. art. insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii ( art. 13-14. 7 alin. in functie de cauza de nulitate relativa ( art. 2 din Decretul 167 / 1958 ).59) Începutul prescripţiei extinctive. limitative prevazute de lege. Caracterele cauzelor de suspendare sunt : legale. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. pe timpul cat dureaza situatiile. 9 din Decretul 167 / 1958 ). care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. In concluzie. 7. iar potrivit art. 1. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . sau de la expirarea termenului prevazut de lege ( art. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art. prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. asupra obligatiei civile corelative. Potrivit art. ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. pe timpul cat 162 . de drept. se stinge prin prescriptie. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic ( art. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art.

este efectul precizat in art. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. 16 din Decretul 167 / 1958 prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). consta in reluarea cursului prescriptiei. Potrivit art. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. prin urmare. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. actiunea sa fie 163 . 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. 15 alin. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. suspendarea nu produce nici un efect juridic. 15 alin. din momentul in care el fusese blocat. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. apare necesar definirea acesteia :forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. In legatura cu cazul de forta majora. oprit. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care. in esenta. Ulterior cauzei de suspendare. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. pe toata aceasta perioada. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. in asa fel incat. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Pe durata cauzei de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. Pentru perioada anterioara cauzei. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. din momentul in care produce. Cererea de chemare in judecata.creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. inundatia si altele.

19 alin. “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii” In acest sens retinem: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. printr-o hotarare definitiva.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. sub toate aspectele: inceput. incetare b) Generalitatea -. 60) Începutul şi conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. 2 art. continut. Potrivit art. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. cererea de chemare in judecata. posterior intreruperii. nejustificat.Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. 6 alin 2. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Nimeni nu poate renunta. sunt : a) Legalitatea -.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majorat. aceste drepturi si obligatii sunt civile. desi termenul de prescriptie a expirat. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 17 astfel “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”. Repunerea in termen. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. 5 D 31/1954. prescriptia este stearsa. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. nu drepturi si obligatii in general.admisa. acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -. adica inlaturata. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. nici in tot 164 . a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare. In esenta. in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. in fond. Efectul repunerii in termeni Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita.

nici in parte la capacitatea de folosinta …. de aceea. acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta. de la conceptiune. D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul. Acest continut cuprinde doua laturi: latura activa -. atribuita tuturor oamenilor. ingradiri decat prin texte exprese de lege. Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii” Copilul conceput se considera ca exista. Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”. insa numai daca el se naste viu” Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice. astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. nationalitatea. legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii.” El se socoteste de la zi la zi. latura pasiva -. Potrivit acesteia. rasa. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -.” d) Intangibilitatea -. pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod 165 . Astfel. copilul sa se nasca viu. se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere” D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute. copilul sa fie viabil Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. Din aceasta categorie fac parte: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile. Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur). gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. ca regula -. aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Aceasta data “a nasterii”. de 121 de zile. aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”. D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” . Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate. cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului. legea noastra nu pretinde ca. ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul. pentru acesta).. reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari. iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta” Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista. religia. este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume: sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii.

donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998 Art 41 -.penal republicat. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. dreptul administrative. În lipsă de indicii îndestulătoare. Regula încetării capacităţii de folosinţă – moartea persoanei Textul legal care reglementează începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – art. art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie. ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE I. II. Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările. se va stabili ca dată a morţii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morţii. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. a dispoziţiilor 166 . nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. si minor. în termenii următori: „Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia”. de o parte. dreptul comercial. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată”. 1 din Decretul nr. 31/1954 prevede: „De îndată ce hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă. de mai sus. 7 alin. In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655. prin testament.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. Instanţa judecătorească va putea rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol. art 809 “minorul de 16 ani nu poate. in conditiile art 109 Codul familiei. dispune in favoarea tutorelui sau. Ipoteze privind stabilirea datei morţii Din chiar enunţarea. 18 din acelaşi Decret nr. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). cel dispărut este socotit că a murit la data stabilită în hotărâre. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. 1307 alin 1. de bunurile sale. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. art 703 si art 712. sotul. art. art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -. in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. Pentru declararea judecătorească a morţii persoanei fizice. nici chiar cu incuviintare. care au tratat o persoana in boala de care moare. ca fiind aceea a morţii. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. cum ar fi cele din dreptul constitutional. dreptul muncii. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. 61) Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. 31/1954 – stabileşte şi sfârşitul acesteia.

şi anume: . este trecută în rubrica corespunzătoare din actul de stare civilă. decesul persoanei (când. precum şi în raporturi civile (creditorii. pe baza şi în conformitate cu care se eliberează certificatul de deces. Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşarea mecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii.în ipoteza morţii declarate judecătoreşte. 31/1954 – cât şi prin norme de drept procesual – art. III. rămase definitive şi irevocabile.ipoteza dispărutului. în cele două ipoteze de mai sus. în actul de stare civilă – actul de deces.legale referitoare la data morţii persoanei fizice rezultă că legiuitorul a avut în vedere. două ipoteze. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. fiind necesară declararea judecătorească a morţii. Într-o asemenea clarificare este interesată societatea însăşi. putându-se institui curatele. Această dată este înscrisă în actul de stare civilă care este actul de deces. data încetării capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este aceeaşi. direct (prin examinarea cadavrului) . În esenţă. 16-21 din Decretul nr. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. completarea datei morţii. dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi de familie. Declararea judecătorească a morţii Declararea judecătorească a morţii – precedată sau nu de declararea dispariţiei – este reglementată atât prin norme de drept substanţial ori material – art. şi anume: . justificare şi feluri Expresia „declararea judecătorească a morţii” este folosită în două sensuri. a clarificării situaţiei persoanei dispărute. nu s-a întocmit un certificat constatator al morţii de către medici). . moştenitorii). din această hotărâre. lună. Declararea morţii nu poate fi însă hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afişărilor extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariţia. este ipoteza morţii declarate pe cale judecătorească. deci. în ambele ipoteze. fie pe baza declaraţiei făcute de persoana care anunţă. într-un accident de cale 167 . este modul în care se ajunge la completarea rubricii menţionate. expresia desemnează instituţia juridică având această denumire şi cuprinde ansamblul normelor menţionate mai sus. se face pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. de asemenea prin hotărâre judecătorească dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaţă au trecut patru ani. 1) Noţiune. Intr-un prim înţeles. despre care nu se mai ştie dacă este sau nu în viaţă.în ipoteza morţii fizice constatate. Cel dispărut în cursul unor fapte de război.ipoteza morţii constatate fizic. Ceea ce diferă. Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort. a cărui moarte nu poate fi constatată direct. În aceste acte de stare civilă. completarea datei morţii se face fie pe baza datei trecute în actul medical constatator al morţii (când un asemenea act a fost întocmit de personalul medical). Esenţial de reţinut este că. ţi anume data morţii. conform realităţilor. în sensul că data morţii. zi. social-juridică. 36-43 din Decretul 32/1954. o rubrică specială este destinată tocmai datei morţii: an. În stabilirea felurilor declarării judecătoreşti a morţii trebuie pornit de la prevederile art. instituţia declarării judecătoreşti a morţii este justificată de nevoia. 16 din Decretul nr. la starea civilă.

declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice: prin reorganizare. ea trebuie să aibă o durată minimă de un an şi. cu certitudine. În înţelegerea acestei condiţii este necesar de subliniat că. si anume: . fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa. de lege lata. aceasta este situaţia-excepţie. prin dizolvare. această lipsă să facă să existe incertitudine asupra existenţei în viaţă a persoanei. Cauzele de dizolvare: art. pe baza probelor existente se stabileşte o anumită zi. prin ea însăşi. poate fi declarat mort. cu claritate. Trebuie subliniat că.ferată. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. putem spune ca. aceasta este situaţia-regulă. din redactarea art. de asemenea se face distincţia între hotărâri definitive nesusceptibile de apel şi hotărâri irevocabile nesusceptibile de recurs. într-un naufragiu sau într-o altă împrejurare asemănătoare care îndreptăţeşte a se presupune decesul. 1 din Decretul nr. prin dizolvare Dizolvarea persoanei juridice . declararea judecătorească a morţii neprecedata de declararea dispariţiei. 62) Încetarea persoanei juridice. putându-se institui curatela. prin divizare totala (nu si partiala). Din conţinutul acestui articol deducem existenţa a două feluri de situaţii în care intervine declararea judecătorească a morţii. Art. pe de altă parte. Ea rezultă. şi anume: . nu orice lipsă de la domiciliul persoanei. care este ziua ultimilor ştiri.cea în care există probe (înscrisuri. Incetarea persoanei juridice. ca fiind data ultimilor ştiri. 16 alin. Data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă.mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea. dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia ”.16 alin.45 din Decret 31/1954: 168 . 1 prevede că termenul de un an se calculează de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. Dizolvarea.sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil. sub aspect material. Moduri de incetare a persoanei juridice: prin comasare (absorbtie. 2) Declararea judecătorească a dispariţiei a) Condiţia de fond a declarării dispariţiei Condiţia de fond necesară pentru declararea dispariţiei este ca de la data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă să fi trecut un an. Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii. ci e necesar să fie vorba de o lipsă calificată de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte. automat. trecerea la declararea judecătorească a dispariţiei. fuziune). martori) din care rezultă. justifică. cererile privind declararea dispariţiei şi a morţii se soluţionează în primă instanţă de tribunale. Cum se stabileşte această dată? Răspunsul la întrebare presupune distingerea a două ipoteze. în cazuri excepţionale. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă”.

indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil. persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare. Art. indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala.lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare.-Teoretic. actul de infiintare sau statut.Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei . Practic. cauze de dizolvare voluntara. Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice.-Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice. la organul competent. dupa vocatia lor: cauze generale. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege. Realizarea activului . Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii. Continutul lichidarii . bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator. Felul transmisiunii in caz de lichidare Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete. dar din categoria succesorilor cu titlu particular. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza. repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit. in lipsa criteriilor de mai sus. Data producerii efectelor lichidarii. Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice: Notiunea de lichidare efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil. Efectele dizolvarii. 169 . in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut. b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit. bunuri (activ net). radierea din registrul persoanei juridice. c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii.obligatoriu prin lichidare. determinate. daca legea prevede aceasta formalitate. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare: dupa lichidare. aceasta data se concretizeaza in moduri diferite: inregistrarea dizolvarii. Plata pasivului . dupa natura lor: cauze de dizolvare fortata. cauze speciale. bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut. persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului. inscrierea dizolvarii si lichidarii. Pe durata lichidarii. Lichidarea. Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale. justitie). 40 . transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular. Clasificarea cauzelor de dizolvare: dupa modul cum opereaza: cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice.incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori. cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent."Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit. In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta.

transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. la cerere. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. intabularea sau radierea dreptului real.63) Înscrierile în cartea funciară. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. daca prin isncriere. actiunea in prestatie tabulara se respinge. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. de buna170 . care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. prin hotarare. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. reglementate de Legea nr. dreptul a fost gresit calificat. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . operatiunea rectificarii se face. precum si impotriva succesorilor sai. 7/1996. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. In urma admiterii actiunii. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. de buna-credinta. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. actul juridic cu data certa. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. pentru ca aceasta sa dispuna. republicată. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat.

Intabularea este inscrierea prin care se transmite. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. indiferent din ce cauza. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Inscrierile sunt de trei feluri: intabularea. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. inscrierea provizorie. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Intabularea este o inscriere definitiva. faptului sau raportului juridic notat. cauze. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. Actul juridic trebuie dovedit prin isncris original. constituie. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. Daca inscrierea provizorie este justificata. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune.credinta. notarea . Ea are efect constitutiv de drepturi. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se 171 . Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. 64) Întreruperea prescripţiei extinctive (noţiune. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. daca notarea. efecte).

deci de la deschiderea succesiunii. universalitatea unei frecţiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din moştenire. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care afectează voinţa testatorului Legatul pur şi simplu � este legatul neafectat de modalităţi. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii.) sau indirect (cazul exhederării moştenitorilor nerezervatari sau a moştenitorilor rezervatari în limitele cotităţii disponibile. Condiţia suspensivă face ca dreptul cuprins în legat să nu ia naştere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data împlinirii sale. să facă) sau de a nu face ceva. Desemnarea legatarului � poate fi făcută direct (fie prin nominalizare. Condiţia rezolutorie face ca dreptul formând obiectul legatului să se nască pe data decesului lui de cujus. prescriptia este stearsa. printr-o hotarare definitiva. 65) Legatul. posterior intreruperii. Legatul sub condiţie � este cel a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. Ineficacitatea legatelor. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. Ca si in cazul suspendarii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Sarcinile pot fi stipulate în interesul unei terţe 172 . actiunea sa fie admisa. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. 17 astfel : “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupto”. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testament şi să fie făcută personal de testator. Transferă proprietatea de la testator la legatar deîndată ce intervine moartea lui de cujus.prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. adica inlaturata. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). fie prin arătarea calităţilor care îl individualizează pe acesta � fiu. Legatul cu termen � legatul poate fi supus de testator unui termen. efectele împlinirii ei urcând până la data deschiderii succesiunii. frate. dar existenţa acestuia atârnă de îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei Legatul cu sarcină � presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a îndeplini ceva (să dea. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive-Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. nepot. Noţiune şi clasificare. Constituie dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului prin care acesta desemnează persoana sau persoanele care la moartea sa urmează să primească universalitatea întregului patrimoniu succesoral. etc. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. adică să se stipuleze că executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte producerea lui. Cererea de chemare in judecata.

Este un act solemn. revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat. Legatul nudei proprietăţi a întregii moşteniri. până la ultima clipă a vieţii. Revocarea voluntară expresă � în cazul în care rezultă dintr-o declaraţie anume a testatorului în acest sens. Revocarea legatelor prin manifestarea de voinţă a testatorului-Revocarea voluntară-Testamentul fiind un act revocabil. Revocarea voluntară tacită � revocarea tacită a unui testament anterior intervine numai dacă între acesta şi cel posterior există incompatibilitate sau contrarietate. testatorul poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare anterioare. deductibilă după intenţia subiectivă a testatorului Revocarea voluntară tacită prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului care formează obiectul legatului Orice înstrăinare a obiectului legatului. sau când 173 . Legatul cu titlu universal � este acela care conferă legatarului vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului.persoane. cât şi din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdicţiei testamentului conjunctiv. Nulitatea � este sancţiunea civilă prin care actele juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor de validitate (de fond sau de formă) sunt lipsite de efecte. nerespectarea interdicţiei substituţiei fideicomisare. lipsa formelor anume prevăzute de lege). Sunt considerate legate universale: Legatul tuturor mobilelor şi imobilelor testatorului. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile. etc. Este chiar cazul revocării. Legatul cotităţii disponibile a moştenirii. ci doar una relativă. iar lipsa formei este sancţionată cu nulitatea absolută. Nu se poate face decât fie printr-un act autentic. vicii de consimţământ. fie printr-o formă de testament prevăzută de lege.). Clasificarea legatelor după obiectul lor-Legatul universal � este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa la una sau mai multe persoane. Legatul tuturor bunurilor imobile. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. dar această imposibilitate nu este una absolută. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitentă a două dispoziţii testamentare succesive. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolută materială sau juridică de a aduce la îndeplinire două legate din două testamente succesive. Legatul particular � este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. Legatul particular conferă vocaţie doar la anumite bunuri succesorale. Legatul prisosului succesoral rămas după plata tuturor celorlalte legate. chiar când înstrăinarea va fi nulă. cauză ilicită. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atât din rândul celor comune tuturor actelor juridice (incapacităţi. Sunt legate cu titlu universal: Legatul unei fracţiuni din moştenire. cât şi bunuri incorporale. ci de la data când acesta urmează să producă efecte. Legatul tuturor bunurilor mobile. adică de la data deschiderii succesiunii. în interesul testatorului sau în interesul legatarului. Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare nu curge de la data întocmirii testamentului. universalitatea bunurilor sale. făcută cu orice mod sau condiţie. Poate avea ca obiect atât bunuri corporale (individual determinate sau de gen). Revocarea legatelor � există situaţii în care legatele iau naştere în mod valabil. dar datorită unor împrejurări intarvenite ulterior sunt desfiinţate. Se întemeiază pe motive anterioare sau concomitente actului.

poate fi revocată sau retractată. Legatul conjunctiv este legatul al cărui obiect este lăsat la mai mulţi legatari fără a se preciza partea ce revine fiecăruia. Destinaţia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente � dreptul de acrescământ În caz de ineficacitate a legatelor.930 şi 830 C. sarcinile instituite de testator devin obligaţii pentru legatar. situaţie în care toţi legatarii au vocaţie eventuală la întregul obiect al legatului. în lipsă de 174 . Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenită ulterior datei testamentului. legatarilor universali şi în mod excepţional. după caz. Revocarea judecătorească pentru ingratitudine Revocarea judecătorească pentru ingratitudine intervine pentru: Atentat la viaţa testatorului. Neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul. Revocarea judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor La deschiderea succesiunii legatarul este în drept să opteze între acceptarea legatului şi renunţarea la acesta. deci imputabilă legatarului. Retractarea expresă a revocării testamentului nu se poate face decât prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior. Revocarea judecătorească a legatelor Legatele sunt revocabile pe cale judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine. adică.Esenţială este nu atât înstrăinarea bunului în sine. legatarilor particulari. În cazul în care legatul este ineficace în raport cu unul sau altul dintre legatari. neîndeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului. Neîndeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar în cazul în care aceasta este culpabilă. Caducitatea legatelor � presupunând că testamentul este valabil încheiat. Potrivit art. Dispoziţiile testamentare în favoarea ospiciilor. când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului. Cazurile de caducitate: Predecesul legatarului � orice dispoziţie testamentară devine caducă. Înstrăinarea obiectului legatului de către testator relevă implicit intenţia acestuia de a-l revoca. cât intanţia exteriorizată a testatorului de a dispune altfel decât prin legatul iniţial de bunul respectiv Revocarea (voluntară) tacită prin distrugerea voluntară a testamentului de către testator Distrugerea materială a testamentului de către testator sau de către un terţ la ordinul acestuia echivalează cu o revocare voluntară tacită. moştenitorilor legali.obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului. Delicte.civ. Injurie gravă la adresa memoriei testatorului. este totuşi posibil ca din pricina unor împrejurări survenite independent de voinţa testatorului să existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii. iar nu şi atunci când se datoreşte unui caz fortuit sau de forţă majoră. bunurile care formează obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaţie succesorală din a căror parte urmau să se execute acele legate. cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului. dar valabil în raport cu cel puţin unul dintre ei. Pieirea în întregime a lucrului legat. fiind o dispoziţie de ultimă voinţă ca şi testamentul însuşi. săracilor dintr-o comună sau stabilimente de utilitate publică nu pot produce efecte decât dacă sunt autorizate de şeful statului la propunerea Guvernului. Refuzul legatarului de a primi legatul. Retractarea revocării voluntare a legatului Revocarea unui testament sau a unei dispoziţii testamentare. Odată acceptat legatul.

implicand indisponibilizarea obiectului legatului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia.804 C. in dreptul nostru. Art. Substitutia vulgara (obisnuita) consta intr-o singura liberalitate facuta in favoarea a doi gratificati. Substitutia fideicomisara consta in „orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana gratificata de a conserva intreaga sa viata bunurile donate sau legate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator” . precizand ca „este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul. poate dispune atat prin acte intre vii (donatie). prohibeste in mod expres orice asemenea substitutii. Oprirea substituţiilor fideicomisare. precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor (art. chemat in primul rand sa culeaga liberalitatea. dintre care unul principal. art. Cu alte cuvinte. Plecand de la aceasta caracteristica. In acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui gratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . trecand peste capul gratificatului. 1048-1074) . Acesta este aşa-numitul drept de acrescîmânt sau drept de creştere. Persoana care face liberalitatea. Substitutia vulgara este recunoscuta de lege ca valabila. in cazul cand donatarul. Constituie o astfel de substitutie. chemat sa culeaga liberalitatea doar daca gratificatul principal nu vrea (fiind renuntator) sau nu poate (fiind predecedat) primi acea liberalitate. spre deosebire de Codul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau legatelor facute de parinti copiilor lor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor. civ. testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca legatar cu obligatia de a pastra bunurile legate pana la moartea sa. asa cum am vazut. contine o substitutie fideicomisara prohibita de lege . Astfel. prevazand ca in caz de predeces al acesteia legatul 175 . cat si prin acte mortis causa (legate). Ceea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect. dupa care acestea vor reveni copiilor lui. 66) Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii. aceea a gratificatului insusi” . Primul gratificat se numeste instituit sau grevat. 803 C. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise. iar celalalt subsidiar. de pilda. in acest caz. sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”. iar cel de al doilea substituit. „dispunatorul organizeaza doua succesiuni: a sa proprie si. legatul va reveni legatarului sau legatarilor în raport cu care el este eficace. ereditatea sau legatul.prevedere testamentară contrară. civ. eredele numit. putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vulgara. dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala.

prin doua liberalitati avand acelasi obiect. astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie prohibita de lege. pentru revocare etc. dobandind toate atributele proprietatii. pe de o parte. ca si instituitul. iar apoi. Daca substitutia este facuta prin testament.sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . Art. producand. 803 C. primind astfel efecte . cealalta este valabila si va produce efecte. iar uzufructul aceluiasi bun unui alt legatar. iar pe de alta parte nu sunt succesive. In cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui legatar. Art. Uneori in practica judiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si legatele avand obiecte diferite. cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati (fie cea facuta in favoarea instituitului. a. iar celalalt uzufructul). Mai intai primeste executare liberalitatea primului gratificat (instituitul). Daca nu testatorul instituie legatarii succesivi. fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace -. pentru incapacitatea de a primi. civ care prohibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni generali. nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea prohibitiei . care efectueaza doua (s. iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului. in acest caz nu exista substitutie fideicomisara intrucat cele doua legate. Cu toate acestea. efecte simultane. ci doar il roaga (fara a-l obliga juridic) pe legatarul instituit de el sa gratifice acesta pe un tert daca vrea (legat precativ). substituitul este… avand-cauza nu al instituitului ci al dispunatorului. -. nu au acelasi obiect (unul are ca obiect nuda proprietate. uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta. adica dupa trecerea unui interval de timp (tractus temporis). facuta in favoarea celui de al doilea gratificat (substituitul). caz in care se considera ca alegerea celui de al doilea gratificat a fost facuta tot de testator . iar nu de la instituit. Pentru a recunoaste o substitutie fideicomisara prohibita de lege este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: Existenta a doua liberalitati succesive-Substitutia fideicomisara implica gratificarea prin una si aceeasi vointa a doua persoane diferite. Esential este faptul ca „pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei. la decesul acestuia. iar la data decesului dispunatorului (in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de lege pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului. Textul este considerat a fi de exceptie. din contra.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului” . Astfel. de exemplu). Asa. cea de a doua. exista consecinte practice similare celor ale substitutiei prohibite de lege. cu executare succesiva in timp. Pentru a putea vorbi de substitutie prohibita de lege este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial. de 176 . nu face decat sa consacre expres legalitatea unor asemenea legate. pentru predecesul gratificatului. sanctiunea prohibitiei fiind astfel evitata . sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a alege el o persoana pe care sa o gratifice. civ. 805 C. exceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora legatarul poate face alegerea este restransa (familia sau mostenitorii dispunatorului.

practica judiciara a tratat aceste operatiuni ca ilegale. iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia. invers. a. dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului. chiar daca. iar daca acestea sunt echivoce. iar nu in sens contrar (infra nr. in realitate nu se confunda cu aceasta. primul avand ca obiect uzufructul apartamentului. „in acest din urma caz. intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte . testatorul lasa intreaga sa avere lui A.Mecanismul juridic al realizarii conditiei (efectul retroactiv) face ca in cazul examinat sa nu existe doua transmisiuni succesive. s-a considerat ca dispozitia testamentara prin care s-a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a-l folosi pana la moarte. iar pentru celalalt suspensiva . Se considera insa ca atunci cand conditia consta pur si 177 . unul singur dintre ei va fi avand. legatarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data deschiderii mostenirii. datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant. reprezinta o substitutie fideicomisara prohibita de lege . dar pentru un legatar acea conditie este rezolutorie. decesul lui A inaintea varstei majoratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste legatul. cei doi «legatari» vor fi profitand succesiv de legat. de aceasta data. atat pentru trecut. dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul legatului in cazul in care s-ar indeplini. in timp ce legatarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire.pilda. ci doar una singura: atunci cand conditia nu se indeplineste. ulterior le-a admis in principiu . legatarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv (de la data deschiderii mostenirii) dreptul castigat prin deschiderea succesiunii (pana la indeplinirea conditiei el fiind intr-o situatie similara legatarului pur si simplu. si deci nici substitutie prohibita de lege. urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului. pornind de la ideea ca asemenea aranjamente juridice mascheaza totusi substitutii fideicomisare. cat si pentru viitor. Ne intrebam insa daca nu cumva. a. interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte. 279). in fapt (s. in drept (s. iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei majoratului averea sa revina lui B.). In acest caz.Exista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara.). astfel incat dispozitia testamentara care exprima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua legate. Totul depinde de interpretarea clauzelor testamentare. cu efecte de la data deschiderii mostenirii. legatarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv. obiectul celor doua legate este diferit. aceasta calitate” . in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului. cand conditia se realizeaza. nu exista identitate de obiect al legatului. Dupa ce. Legatul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca legatari sub una si aceeasi conditie. in realitate. Oricum. care dobandeste un drept neconditionat). in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane. Dupa cum s-a remarcat.De asemenea. De pilda. fiecare cu obiect distinct de celalalt. in timp ce.

fiducie-garantie) . inaintea majoratului. nedisimuland o substitutie prohibita . fie fiduciantului. Este 178 . fideicomisul simplu sau legatul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data deschiderii mostenirii este utilizat pentru atingerea unor scopuri identice celor ale fiduciei-liberalitate. un drept patrimonial. dobandeste de la o alta persoana. Fiducia este o institutie juridica polimorfa. avand multiple finalitati (fiducie-gestiune. in realitate. ci doar un simplu „intermediar de transmitere”. De asemenea.simplu doar in predecesul primului legatar. dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale. Astfel. dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil unui tert care va fi insarcinat sa le gereze in contul gratificatului si sa le transfere ulterior acestuia” . ci doar sezina bunurilor mobile. a-l considera pe legatarul care a primit bunul cu sarcina de a-l transmite adevaratului gratificat ca fiind un simplu executor testamentar iarasi nu este corect. Obligarea primului gratificat (instituitul) la conservarea si remiterea obiectului legatului celui de al doilea gratificat (substituitului)Dispozitia testamentara intra sub incidenta prohibitiei daca impune instituitului obligatia de a nu instraina obiectul legatului pentru a-l putea remite ca atare la decesul sau substituitului. ci doar in scopul administrarii in interesul gratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si singurul beneficiar al legatului . ceea ce implica analizarea cauzei acestuia -. printre care si aceea de fiducie-liberalitate (varianta a fiduciei-gestiune) prin care „in loc de a investi pe gratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea. spre deosebire de instituit. fara casatorie) este una reala. nu este un gratificat (beneficiar al liberalitatii). deoarece executorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului. necesita ca ambii gratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului . legatul initial nu este facut cu intentia de a-l gratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar. Fiducia-liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul. numai ca. caci desi i se transmite proprietatea bunurilor. ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. fie unui tert beneficiar” . se va aplica sanctiunea incalcarii prohibitiei . la termenul fixat. iar nu in ideea unei reale gratificari conditionale. dar care sunt criticabile. fiducia nu este reglementata de lege.Evident ca. fiduciarul. fiducia poate fi definita ca „actul juridic prin care o persoana. In dreptul nostru. ca si in dreptul francez. a) Fiducia In acceptiunea sa generala.Legatul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data deschiderii succesiunii. operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat (fara posteritate. Ea poate explica mai bine si mai aproape de adevar procedee juridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate. aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate. printre care figureaza in general aceea de a transfera acest drept. fiduciant. dar cu obligatii care ii limiteaza exercitiul. atunci cand se dovedeste ca legatul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii prohibitiei substitutiei fideicomisare -.

chiar daca numai valorica. daca acesta este mostenitor 179 . chiar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu. poate fi obligat oricand sa procure altele de acelasi fel .140) si. ne indoim totusi de justetea acestei solutii. Bunurile fungibile (sumele de bani).Prin urmare. cat si cu titlu gratuit . Situatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie. De aceea.vorba de o obligatie de a nu face care se refera atat la actele juridice inter vivos. cota-parte dintr-o universalitate. In ceea ce ne priveste. Obligatia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate. pot forma si ele obiect al obligatiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat. exista dubla transmisiune succesiva. deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea legatar ar fi practic lipsita de efecte . numit reziduu. cat si la actele juridice mortis causa (legate). a ajuns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi excesiva . de asemenea. aceasta operatiune se aseamana cu substitutia prohibita de lege prin faptul ca in privinta reziduu-ului. aprobata de doctrina. indisponibilizare pe durata vietii instituitului. Daca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate . Legatul de residuo (al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este „dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim legatar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri. sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator”. facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata legatarului fiind suficienta pentru a exclude sarcina de a conserva obiectul legatului specifica substitutiei fideicomisare . cat si la un bun individual determinat . Legatul de residuo poate sa includa si rezervea primului legatar. daca ramane unul. fara obligatia pentru gratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa. nu sunt intrunite conditiile pentru existenta substitutiei fideicomisare. In practica judiciara s-a pus problema daca legatul prin care instituitului i s-a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator. desi prin natura lor sunt intersanjabile. Nu exista substitutie prohibita chiar si in cazul in care testatorul interzice primului legatar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu gratuit (donatie si testament). Primul legatar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros.Validitatea legatelor de residuo sau de eo quod supererit (fideicomisul fara inalienabilitate). cu titlu oneros sau gratuit. intrucat obligarea instituitului la remiterea obiectului legatului substituitului subzista. Astfel conceputa. ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare (supra nr. fie contravaloarea acestora intra sub incidenta prohibitiei sau nu. chiar daca sub forma unei obligatii alternative. Curtea de casatie franceza. substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului legat in patrimoniul instituitului. in lipsa de dispozitie expresa. dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu exista pentru primul legatar obligatia de a conserva obiectul legatului primit de la testator. primul legatar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor. In schimb. practica judiciara si doctrina admit intr-o proportie covarsitoare valabilitatea acestui legat . acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite .

timp de un an etc. asa cum am vazut. 808 alin. Asadar. atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei-parti din succesiune reprezentand rezerva . civ. legatul sau devine caduc (art. ci doar pana la o data anume (implinirea varstei majoratului. In cazul in care primul legatar predecedeaza testatorului. iar nu de o substitutie prohibita de lege . beneficiarul legatului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul legatar (particulara. ci din cea a testatorului . cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul legatar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un „act de gestiune normala”. cu titlu universal sau universala) . ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de gestiune mentionate mai sus .). civ. nu si in privinta rezervei care ramane intangibila . In principiu. asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului legatului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului. al doilea legatar va dobandi de la testator bunurile ramase din legat in patrimoniul primului legatar la decesul acestuia. este vorba doar de un fideicomis sau legat cu sarcina ingaduit de lege.rezervatar al testatorului. 924 C. Daca insa obiectul legatului consta intr-un portofoliu de actiuni cotate la bursa. 803 C. 2 C. beneficiarul legatului de residuo nu este expus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului legatar. primul legatar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se regaseasca in patrimoniul sau la data decesului. acceptandu-se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu legat conditional. intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator. este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de 180 . Asupra naturii juridice a legatului de residuo practica judiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp . ramasita nu face parte din succesiunea acestuia. iar nu de la primul legatar . In cazul in care cel gratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul legatului pe tot timpul vietii sale.). daca legatarul ramasitei predecedeaza primului legatar. civ.Transmisiunea legatului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului legatar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea legatar sa-i supravietuiasca.). Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator. iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se gaseasca in patrimoniul primului legatar la date decesului acestuia . testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit (donatii si legate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. legatul va reveni in intregime beneficiarului subsecvent ca legat pur si simplu (neconditional). trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia (art. Reportarea transmiterii legatului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului-Substitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. chiar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului legatar. iar nu un act de dispozitie (instrainare). De aici decurg urmatoarele consecinte cei doi legatari. Ceea ce urmareste de fapt art.

In schimb. Argumentul nu convinge. Sanctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr-un singur act. stabileste cu valoare de principiu ca „lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei”.). succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. Cu alte cuvinte. afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze. cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte. dincolo de 181 . 803 C. succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act juridic Art. iar altele nu. Solutia este unanim admisa in doctrina si jurisprudenta. civ. (in prezent abrogat) prevedea si el ca „nici chiar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. civ. 803 C. civ. situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . daca un testament contine mai multe dispozitii. 702 C. rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului. cum ar fi uzufructul. iar nu doar cea de a doua liberalitate (cea facuta in favoarea substituitului). cat si in privinta substituitului . nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii”. iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. pe de o parte. celelalte ramanand sa produca efecte. sunt de ordine publica . Imediat insa la alineatul 2 art. referindu-se la organizarea generala a succesiunilor. Din prevederile art. nici (nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. civ. legatar universal etc. Principiul prohibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost justificat in timp de patru ratiuni. civ. al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzarecumparare . Prin exceptie asadar. considerentul ca ar incalca regulile mostenirii legale si mai ales principiul egalitatii succesorale. ar putea duce si la abolirea mostenirii legale. daca ar fi primit. considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii (votum mortis) celui care lasa mostenirea. In primul rand. mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta.devolutiune a mostenirii derogatoriu de la regulile de baza in acest domeniu . nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin prohibitiei. chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune”. Nulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata (mostenitor legal. dintre care numai unele sunt afectate de substitutie. 965 alin. 13991401 C. dar indivizibile . Din dispozitiile art. renta viagera sau asigurarea de viata . iar pe de alta parte la respingerea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane. 965 C. Ea nu poate fi confirmata. face precizarea ca „nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa. civ. Nulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. adica un patrimoniu (sau o cota-parte din acesta). Fara a vorbi in terminis de prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise). Nu poate fi primit nici acest argument intrucat. In al doilea rand. Art. Prin urmare. sanctiunea afecteaza intreaga operatiune. 1 C. un ansamblu de drepturi si obligatii. intrucat.. Codul civil prin textele evocate aplica acest principiu care isi are originea in dreptul roman. Ideea generala desprinsa din textele Codului civil. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intregul ei (si cu atat mai mult o cota-parte din aceasta).

succesorii ar putea fi determinati sa vanda „speranta de a mosteni” unui tert interesat. Este indiferent daca afecteaza 182 . pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin hotarare ca fiind a mortii celui disparut. In mod cert. In al patrulea rand. In al treilea rand. se afla plasat in Sectiunea III (Capitolul II. Obiectul pactului. respectand valoric rezerva.. La ora actuala. interdictia justificandu-se poate mai degraba prin considerente de ordin moral . aceasta argumentare este destul de subreda din punct de vedere juridic. Cartea III) „Despre obiectul conventiilor”. ci si actele unilaterale. iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune deschisa . in cazul rectificarii declararii judecatoresti a datei mortii prezumate.de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. ci pur si simplu pentru ca este reglementat de lege. necesitatea de a proteja mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . cum ar fi donatia sau vanzarea. iar nu si a celor pe deplin capabile. De pilda. lucru ce i-ar putea prejudicia. dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cujus. fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca prohibitia . civ. protectia legii impunandu-se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de exercitiu. caci incheind un contract cu privire la succesiune.).sau multilaterale) . incluzand nu numai conventiile (cu titlu gratuit sau oneros). in principiu. 965 alin. testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale. Interdictia se refera la pactele incheiate cu privire la elementele unei succesiuni nedeschise. dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori chiar si pe o terta persoana. Pactul poate avea ca obiect fie intreaga universalitate succesorala. adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. argumentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii. Este un considerent puternic. sanctiunea prohibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor legale. fie o cota-parte din aceasta. prevede expres ca „nu se poate face renuntare la o succesiune nedeschisa”) . Desi denumirea de „pact” ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii (acte juridice bi. cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia. instrainarea unei succesiuni nedeschise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc. nu cade sub incidenta interdictiei. iar nu si celor facute fara participarea acestuia (renuntarea la o succesiune nedeschisa. Avand nevoie de lichiditati inca din timpul vietii lui de cujus. Art. notiunea este utilizata in intelesul ei mai larg. fara a cunoaste exact consistenta mostenirii (aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cujus). sau printr-un partaj de ascendent poate chiar si.limitele rezervei succesorale. cum este renuntarea la mostenire (art. din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedeschise. Titlul III. in cele din urma. 2 C. fie un anume bun . 965 C. civ. neintrand in categoria pactelor prohibite. si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s-a sustinut . astfel incat nu poate justifica toate pactele succesorale prohibite. sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. ci numai cu acordul cocontractantului . ceea ce inseamna ca.

lucrurile sunt si mai evidente -.Avand in vedere libertatea deplina a lui de cujus de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea. Asa cum rezulta din dispozitiile art. Este vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intangibil prin actele tertilor (art. ci. dreptul conferit nu este decat eventual. Cu alte cuvinte. 973 C. Daca. donatie. dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata -. schimb etc. de cujus se leaga in timpul vietii printr-un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau. de exemplu. a mostenirii.la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor excesive . Este vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obligatie pentru viitorul de cujus. civ. pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor (mai exact. fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba. fara a-l obliga pe de cujus . constituie. putand dobandi. un succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi). Succesinea viitoare obiect al pactelor prohibite. doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. iar succesiunea nu este nici ea cu nimic grevata. Pana in clipa mortii. El poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin incheierea unui contract translativ de drepturi (vanzare. civ. chiar afectat de modalitati. de pilda. Obligatiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau. cu titlu universal si individual prin testament). de cujus vinde unui tert o cota-parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert (de pilda.). daca s-ar admite valabilitatea lui. Este indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume (succesiunea lui X) sau netereminata (toate succesiunile la care ar putea fi chemata una din partile pactului) . putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale (numai individual in timpul vietii. gratuita sau oneroasa . instraina sau conserva ceea ce va dori.sau nu rezerva succesorala . testamentara sau conventionala. nu este angajat personal la nimic. nefiind parte a actului. nu confera decat drepturi eventuale. In aceasta lumina. prevede: „conventiile n-au efect decat intre partile contractante”). indiferent cine ar fi mostenitorii). 2 C. universal. pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla expectativa (speranta). titularul patrimoniului cu privire la care s-a incheiat pactul. rezulta ca succesiunea viitoare se distinge prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . El se poate referi deopotriva la o succesiune legala. pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului juridic (de exemplu. 965 alin. 183 . dispunatorul pastrandu-si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase. In cazul pactului incheiat de terte persoane. orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte juridice intre vii sau mortis causa prin testament.. iar nu un drept actual cert.fie cu titlu gratuit (donatii sau legate). prin natura ei.

Insa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr-un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral prohibit de lege.pacte prohibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii. nu fara temei. De asemenea. este un pact prohibit de lege recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din „bunurile posedate la decesul sau”. 825 C. De asemenea. In acest caz. fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor prohibite de lege. 869 C. Cu necesitate. dreptul creditorului nu mai este eventual. cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cujus nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia . executarea sa la termen. dar care a fost garantat cu o ipoteca. dincolo de argumentele de echitate si oportunitate care s-ar putea aduce. Moartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi erijata prin vointa partilor in modalitati (termen sau conditie) ale actului juridic. In schimb. civ. nu de o donatie a unui bun facand parte dintr-o succesiune nedeschisa. considerand. chiar daca acesta este post mortem. iar nu actual (donatia in sine fiind evident un drept actual. in asemenea cazuri debitorul nu este angajat personal cu nimic. ci indexat la data partajului. iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau. civ. Astfel. ca. cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa”. Cu alte cuvinte. Casatia franceza a decis ca nu contravine prohibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea deschiderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala. in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obligatie. deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare. fiind garantata. este vorba totusi de o succesiune viitoare. caci nu se poate sti la data incheierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau. intrucat este irevocabila) . Moartea lui de cujus ca modalitate a actelor juridice si raportul acesteia cu pactele prohibite de lege. dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul eventual. dar doctrina s-a aratat reticenta. in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia. dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului. este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale. atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui. al carei continut este aleatoriu. face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual. pactul asupra unei succesiuni viitoare este legat de moartea lui de cujus. adica mijloace de plata a datoriei. cum prevede legea (art. neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii. in care producerea efectelor sunt legate de 184 . In schimb. din moment ce donatorul poate „dispune” de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar. element care face ca raportul indexat stabilit prin conventie sa fie eventual. doar executare acestuia fiind amanata post morte In acest caz. imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem. francez). potrivit dispozitiilor art. pactele post mortem. ci cert. „donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite.

Evolutia jurisprudentei si a doctritrinei asupra asa-numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens. implicit. creditorii acestora.Din formularea imperativa a textului art. fiecare fiind proprietar pe o cota-parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire. mostenitorii acestor. Dupa ce un timp practica judiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedeschise. Clauza tontiniera consta in achizitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna. rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea prohibitiei este nulitatea absoluta a pactului. Diferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai greu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie (eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea obligatiei). in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data. cu intelegerea de a-l folosi in comun pe tot timpul vietii lor. si chiar de instanta de judecata din oficiu. Simpla la nivelul principiilor. in exemplul dat. diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. ambele categorii prezentand un element de incertitudine. pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat. este impropriu sa se vorbeasca de „acoperirea” nulitatii prin confirmare ulterior deschiderii succesiunii . nici chiar cu acordul lui de cujus . deci. si anume ordinea deceselor .965 alin. intrucat vanzatorul. pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului . iar nu eventual. dar pentru aceasta este nevoie din 185 . pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar. in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus hazardului. ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca. Desigur. („nu se poate face…”). dupa disparitia cauzei de nulitate (dupa deschiderea mostenirii). Refacerea actului. In joc fiind interese de ordine publica. ultimul supravietuitor devenind singurul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului.termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti (de exemplu. Actiunea in nulitate este imprescriptibila. se vinde un bun stipulandu-se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile. civ. Fiind o dispozitie care protejeaza interese de ordine publica.2 C. Ele se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedeschise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si. cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata: oricare din partile actului. mostenitorii pot respecta vointa defunctului executand actul. doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului. ulterior i s-a admis valabilitatea. obiectul pactului. predecedatii pierzandu-si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii . dreptul nascut in favoare creditorului fiind unul actual.

de bunurile sale. 2 C. civ.prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului. iar nu cu confirmarea celui nul .). cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. 965 alin.. atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand. Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere. civ. Codul civil contine cateva exceptii. 368).partea lor de un consimtamant exprimat neechivoc (chiar si tacit) dupa deschiderea mostenirii. instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta. restul fiind valabile.donatari. (supra nr. atat cea facuta prin contractul de casatorie (art. atunci cand clauza care contine pactul prohibit de lege nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului.. exista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze. nu contravine principiilor art.). civ. Intinderea nulitatii. dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare. civ. constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor-donatari de a cere raportul succesoral .1526 C. chiar daca atribuie drepturi actuale descendentilor. 933 C. Constituie astfel de exceptii: instituirea contractuala. este prezumata a fi o liberalitate. Prin acest pact se reglementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedat. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. 845 C. 795 C.Prin exceptie de la regula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare. Pactul prohibit de lege poate sa atraga nulitatea intregului act care il contine. prin testament. clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora (art. cat si cea facuta in timpul casatoriei. iar nu de la data incheierii actului nul. prin ipoteza valabile . aceasta echivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati.1 C. Potrivit dispozitiilor art. 937 alin. sub presiunea necesitatilor vietii practice. sau doar nulitatea partiala. ceea ce echivaleaza cu refacerea actului in conditii legale. cum s-ar intampla daca ar fi vorba de o confirmare. desi reprezinta doar o clauza a acelui act. al caror camp ar putea fi largit in viitor. civ. dispune in favoarea tutorelui sau” art 810 186 . civ. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de lege.). art 809 “minorul de 16 ani nu poate.chiar daca nu este prevazuta de lege. ingaduita de art. renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cujus. donatia-partaj. 67) Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice. care fiind revocabila ad nutum (art.

in favoarea ambelor parti. Termenul. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice. la implinirea lui. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului: termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. condiţia şi sarcina. Asa cum am vazut. Termenul. sotul. dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv.Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. dreptul muncii. Termenul este acel eveniment. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998-Art 41 -. actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. el va face o plata valabila. exista. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. fie determina incetarea efectelor acestuia. viitor si sigur ca realizare. 1307 alin 1. Dupa cum am vazut. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. afectate de termenul suspensiv. care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil. in contractul de depozit. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). termenul poate fi dispus: in favoarea debitorului. de exemplu. in favoarea creditorului. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv). de o parte. care au tratat o persoana in boala de care moare. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Din punct de vedere juridic. Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului. Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul 187 .“doctorii in medicina sau in chirurgie. dreptul administrative. si minor. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. se sting efectele actului juridic civil. 68) Modalităţile actului juridic civil. conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. Efectele termenului sunt diferite. dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil. nu si existenta sa. termenul dintr-un contract de asigurare. nici chiar cu incuviintare. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. dreptul comercial. termenul este extinctiv cand. Deci. Acesta constituie regula. cum ar fi cele din dreptul constitutional. de exemplu.

respectiv care il angajeaza). eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. creditorul nu poate cere de la debitor plata.” Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare. in exprimarea Codului civil. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor. “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate). ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii In ceea ce priveste termenul extinctiv. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. incepe sa curga de la data implinirii acestora. dupa cum am aratat. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau. in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive. Potrivit Codului civil. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil.” Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus. este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. Dimpotriva. care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. termenul de prescriptie extinctiva. titularul dreptului poate face acte de conservare. conditia 188 . Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. valabile. ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului. compensatia. daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc. “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment. a realizarii sau nerealizarii evenimentului. Astfel. In acest sens. daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen. ca modalitate a actului juridic civil. Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor. pana la implinirea termenului suspensiv. d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste. este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului. inainte de implinirea termenului suspensiv. in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. ca regula.termenului si. Conditia mixta este aceea care. conform Codului civil. conditia poate fi: cazuala. conditia poate fi pozitiva si negativa. mixta si potestativa. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce. inainte de implinirea termenului suspensiv. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur. nici intr-aceea a debitorului. iar daca nu s-a prevazut vreun termen. Conditia. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita. Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt.

spre deosebire de termen. garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. daca se va produce. Asadar. imorale sau ilicite este nul absolut. c) Conditiile se clasifica. se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: Conditia suspensiva este cea care.. in conditii posibile. daca se va petrece. actul juridic este considerat retroactiv. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. Dimpotriva. ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. Astfel. fructele culese de instrainator raman ale sale. desi pana acum nevalabila. va conduce la nasterea acestor efecte. Potrivit Codului civil. Dar implinirea conditiei. intre altele: prestatiile executate trebuie sa fie restituite.negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului. Observam ca. Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. abia implinirea conditiei. respectiv imposibile. chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. in cazul conditiei suspensive. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. d e asemen ea. ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit. se transforma in plata valabila. obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. retroactiva. partile isi vor restitui una alteia 189 . Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea. Ca atare. Daca nu s-a prevazut nici un termen. ilicite sau imorale. Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita. “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”. ca a fost un act pur si simplu. in mod retroactiv. respectiv conditii ilicite si imorale. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. ca si in conditii licite si morale. actul juridic si efectele sale nu exista. Daca conditia suspensiva s-a implinit. Conditia produce efecte retroactive. suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. in cazul conditiei rezolutorii. va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte. partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “. in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. pana la realizarea ei. care numai amana executarea. plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei. conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. a actului.

care nu se poate executa silit). in actele cu titlu gratuit (liberalitati). 69) Nulitatea absolută a actului juridic civil. sarcini posibile. incalcarea ordinii publice. prefect. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil. pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut. suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic. nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor." b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila. frauda legii. art. nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. adica ea poate fi invocata oricand. cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul. lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei. Cauze şi regim juridic. ilicite (care contravin dispozitiilor legale). a face sau a nu face ceva. cum ar fi dispozitiile potrivit carora: ”donatiunea intre vii se revoca. alineatul 2 : . impusa de dispunator gratificatului.3. actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”.2 . bunurile reintra in mana donatorului. Cauze de nulitate absoluta: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii.” Din punctul de vedere al valabilitatii lor.. indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic..prestatiile primite. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate.Nulitatea unui act poate fi invocata 190 . dar ex ista unele aplicatii ale acesteia. Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine. libere de orice sarcina si ipoteca. lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol). chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.1309 din Codul civil). ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. instanta din oficiu. a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic.58 Legea nr. procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim.Nulitatea poate fi invocata de primar.34 din Decretul nr. In caz de neindeplinire a sarcinii. De asemenea. dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative (art.17/1996).Regimul juridic al nulitatii absolute. procurorul. tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii. cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului. …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor. licite si morale. cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala. sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite).31/1954). Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da.(Decretul 167/1958 art. dimpotriva. imorale (care incalca bunele moravuri) sau. nerespectarea formei ceruta ad validitatem.

. in acest caz. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. art. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil.tunc.Restitutio in integrum''. retroactivitatea nulitatii. resolvitur jus accipientis''). pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. iar nu si ex tunc. fie pe cale de actiune. Pentru a opera aceasta regula..resoluto jure dantis. contractul de inchiriere.. pana la hotararea de anulare. unor terti subdobanditori. ci si pentru trecut (exemplu.oricand. care rezulta din cele spuse mai sus. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. Exceptiile de la principiul . ci si a actului subsecvent. nullum producit effectum'' . anularea nu numai a actului initial. ca si retroactivitatea. Generic. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. nu mai poate fi executat. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. . la randul sau. pentru anumite ratiuni.'') c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita.).adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. 485).(a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. actul a fost executat. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis.. Principiul retroactivitatii.'') Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Exceptii.restitutio in integrum . neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii.restitutio in integrum''. primar. 191 . In temeiul acestui principiu. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. (.). Efectul nulitatii se exprima in adagiul . De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. actul a fost executat total sau partial.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. Principiul repunerii in situatia anterioara . restabilirea situatiei anterioare ..nunc.restitutio in integrum''. retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.quod nulum est. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil.). efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. fiind desfiintat. fie pe cale de exceptie. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.

inapoierea bunurilor sale. datorita legislaturii sale cu primul In practica. Conversiunea actului juridic inseamna.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. iar alineatul 2 dispune: . apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. cazul aplicarii art. invocand art. alineatul 1 din Codul civil. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. si inta in posesia bunului mobil.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. comodatorul.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.pentru anumite ratiuni.restitutio in integrum''.. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . care este de buna credinta. B . iar celalalt accesoriu. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. In cazul a doua acte. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. deci a fost de rea credinta. cu succes.. ci si mentinerea partiala a lor. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului..sunt exceptii acele situatii in care.accesorium sequitur principale''. urmaritor.Exceptii. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (.restitutio in integrum'': cazul incapabilului. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia..restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze.. prin aplicarea regulii .972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat .31/1954: .1909 din Codul civil. deci se mentin.. iar C.Cu toate acestea. bunul mobil.Quod nullum est. alineatul 2 din Decretul nr. cu toate acestea. se poate cere oricand.actelor autorizate''. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii.vinde.. nullum producit effectum''. dupa anularea hotararii declarative de moarte. cazul aplicarii art.). care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.Odata anulat contractul dintre A si B. Principii de drept care inlatura regula . in esenta. Este exceptie de la .1909..Pentru a opera conversiunea. ce face obiectul contractului de comodat. desi nu are dreptul sa o faca.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. cazul aplicarii principiului . ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C.Daca cel declarat mort este in viata.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.Cel care a fost declarat mort poate cere.. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . coroleorat cu art.imprumut de folosinta cu B.20. din care unul este principal.Exceptiile de la . anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. Exceptii. C. lui C. se va apara. sunt 192 .. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).

unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.'' 70) Nulitatea relativă a actului juridic civil.(in acest sens. Generic... catiunea inanulabilitate este prescriptibila. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractului prin fapta ilicita a minorului. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat.'' Principiul raspunderii civile delictuale. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte.7 din Legea nr. Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit. cauza si natura olurgatiei.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu. legiuirea sau dol.consacrat in art. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil. fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila.(printrun act de confirmare . cu mentionarea actului anulabil. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate.''Codul civil. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.).1162 din Codul civil dipune: ..error communis facit jus''.. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Mentionam.principiul validitatiiaparentei indrept''. deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic 193 . care sa cuprinda obiectul. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.1190. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic. Se mai numeste si .. practic.1159 din Codul civil -. sunt valabile. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. Principiul . art. art. nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. violenta.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . Regimul juridic al nulitatii relative. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. desi actul de instrainare este nul. cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.cu respectarea prevederilor prezentei legi.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. ci numai de regim juridic. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic. Cauze şi regim juridic.282/1996): . obsteasca. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii.necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.

Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil.).restitutio in integrum''.restitutio in integrum''. retroactivitatea nulitatii. Efectul nulitatii se exprima in adagiul ..tunc.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.quod nulum est. primar. iar nu si ex tunc. care rezulta din cele spuse mai sus. 485). anularea nu numai a actului initial. Principiul repunerii in situatia anterioara . nu numai mentinerea tuturor efectelor 194 . Principiul retroactivitatii. actul a fost executat.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. ci si pentru trecut (exemplu. la randul sau.pentru anumite ratiuni. ca si retroactivitatea.). unor terti subdobanditori. deci se mentin. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. . iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. in acest caz. ci si a actului subsecvent. pana la hotararea de anulare..-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. contractul de inchiriere. retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila. Exceptiile de la principiul .generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. restabilirea situatiei anterioare . prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. sunt exceptii acele situatii in care.restitutio in integrum''. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti.nunc. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii.restitutio in integrum .. Pentru a opera aceasta regula.. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. nullum producit effectum'' . nu mai poate fi executat. art.resoluto jure dantis. Exceptii. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil.Restitutio in integrum''. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. resolvitur jus accipientis''). pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. actul a fost executat total sau partial. (. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. fiind desfiintat.Exceptiile de la . pentru anumite ratiuni. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate..). Este exceptie de la .restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp.. In temeiul acestui principiu.

. Mentionam. din care unul este principal.restitutio in integrum'' : cazul incapabilului. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). cu succes. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. prin aplicarea regulii . alineatul 1 din Codul civil.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. bunul mobil. apoi contractul de comodat este anulat . se poate cere oricand. datorita legislaturii sale cu primul In practica. desi nu are dreptul sa o faca.1909. care este de buna credinta. In cazul a doua acte. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. cazul aplicarii art.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. lui C.Quod nullum est. ci si mentinerea partiala a lor...20. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. cazul aplicarii art. cateva 195 . ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C.. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. deci a fost de rea credinta. nullum producit effectum''. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. Exceptii.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.Daca cel declarat mort este in viata. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. Conversiunea actului juridic inseamna. iar celalalt accesoriu. comodatorul.actului. inapoierea bunurilor sale.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.. iar alineatul 2 dispune: .31/1954: . adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. iar C.Odata anulat contractul dintre A si B. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''.vinde. ce face obiectul contractului de comodat.cu B. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.actelor autorizate''. cu toate acestea. C.Exceptii.Cel care a fost declarat mort poate cere. cazul aplicarii principiului . si inta in posesia bunului mobil.B a crezut ca A ii doneaza bunul.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat imprumut de folosinta . in esenta. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. alineatul 2 din Decretul nr.).resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis'').Cu toate acestea.. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.1909 din Codul civil.accesorium sequitur principale''.Pentru a opera conversiunea. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. invocand art. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. urmaritor. B . anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. dupa anularea hotararii declarative de moarte. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . coroleorat cu art. Principii de drept care inlatura regula . iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. se va apara. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie..

desemnat in vorbirea curenta prin expresia „nume patronimic”. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. modificarii si a schimbarii acestuia legea ofera elementele necesare definirii sale. obsteasca. art.1162 din Codul civil dipune: . cu mentionarea actului anulabil.error communis facit jus''. 196 .. Nu exista o definitie legala a numelui dar prin reglementarea structurii.consacrat in art. religie etc. din punct de vedere istoric.7 din Legea nr. Se mai numeste si ..'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor. este acea componenta a numelui care indica legatura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii. dobandirii. Conform dispozitiei legale citate „Numele cuprinde numele de familie si prenumele”.principiul validitatiiaparentei indrept''. 31/1954. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. in familie si in societate..Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . si nu de reglementare: familia unui individ il desemneaza printr-unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi alege un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare. ocupatie. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.cu respectarea prevederilor prezentei legi.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. dobândire).1159 din Codul civil -. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. caractere juridice.” Numele are o structura si aceasta este stabilita de art. in conditiile legii. dintre care o retinem pe cae conform careia numele este „acel atribut al persoanei fizice care consta in dreptul omului de a fi individualizat. Principiul . Elemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire: trasaturi fizice ale persoanei.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. prin cuvintele stabilite. cu aceasta semnificatie.(in acest sens. Este astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar. Numele de familie..aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. Pe baza acestor elemente in literatura juridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. ca orice element ce tine de limbaj. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. Numele este o notiune complexa a carei nastere. 12 alin (2) din Decretul nr. desi actul de instrainare este nul. este in primul rand rezultatul unui uzaj indelungat.'' 71) Numele (noţiune. practic. sunt valabile.282/1996): . legaturi de familie.

. 62 din Codul familiei care reglementeaza aceasta materie distinge doua situatii: cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. Ca si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. unitar si universal. la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de lege. 7 pct. modoficat sau schimbat numai in conditiile prevazute de lege. In sfarsit.” Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intelege operatiunea juridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. aratand ca „numele cuprinde numele de familie si prenumele” nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic: dreptul la nume. In functie de modul in care copilul si-a stabilit filiatia exista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie: Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie-Art. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans legat de persoana omului si nu poate fi exercitat decat personal. iar nu si prin reprezentare. desi este alcatuit din doua elemente. imprescriptibil. personal. ceea ce inseamna ca obligatia de a nu-l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. Consideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. 31/1954. dupa ce dispune prin primul alineat ca „orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii” in alineatul al doilea prezinta structura numelui. Unitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca. astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. 12 din Decretul nr.. legal. este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu membrii altor familii cu acelasi nume de familie. nici o persoana nu poate renunta la nume. inalienabil. al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asigura respectarea legii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ reglementate de lege.1 din Conventia pivind drepturile copilului care dispune: „copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume. In general doctrina evidentiaza urmatoarele caractere juridice ale dreptului la nume: dreptul la nume este un drept absolut. Astfel.Prenumele. Universalitatea numelui exprima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit legii. conform primului alineat al dispozitiei legale citate „copilul din casatorie ia numele de 197 . Inaliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume. Principala consecinta a apartenentei la categoria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea „erga omnes” a dreptului la nume. Rezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inregistratrea sa in actul de nastere. Acest caracter este exprimat si de art. dupa cum nu-l poate nici instraina. care. Dreptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect achizitiv cat si extinctiv. Legalitatea numelui exprima acea trasatura a numelui de a putea dobandit. desemnat in vorbirea comuna ca „numele de botez”. individualizeaza aceeasi persoana.

desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara. 62 din Codul familiei. Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. de regula. 22 si art. nume pe care il va pastra in continuare. incheiata conform 198 .familie comun al parintilor”. inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. 975/1968 cu cele ale art. nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui. Potrivit alineatului (2) art. intre cele doua institutii juridice existand importante deosebiri. Astfel. 23 din Legea nr. 119/1996 rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii: cea a copilului gasit. se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt regim juridic. numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara. Ca urmare. Copilului i s-a stabilit la nastere numele sotului mamei. a persoanei. nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 30 de zile. Copilul si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti. care este. la serviciul de stare civila. Copilul din afara casatoriei si-a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte. in literatura juridica au fost propuse urmatoarele solutii. schimbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele. Nimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata. Modificarea numelui de familie determinata de schimabari in filiatie-Modificarea numelui de familie determinata de schimbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri: Copilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti. consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de acestia. „daca parintii nu au nume de familie comun. Potrivit legii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor. Stabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti-Din coroborarea dispozitiilor art. ascultand pe parinti. Modificarea numelui de familie determinata de casatorieCasatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. o data cu nasterea copilului. Modificarea numelui de familie nu se confunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa. Sub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii. final al Decretului nr. care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. In lipsa unei asemenea invoieli. in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla: Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun. Sunt posibile urmatoarele cazuri: Copilul a luat la nastere numele mamei sale. In acest caz. daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite”. 2 alin. Paternitatea copilului din casatorie a fost tagaduita iar actiunea a fost admisa. Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei-Aici sunt posibile doua situatii: copilul si-a stabilit filiatia mai intai fata de un singur parinte. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Adoptia atrage o modificare a starii civile. Copilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai. mama.

84/2001. in domiciliul si resedinta persoanei. Constituirea. in conditiile legii. Schimbarea numelui de familie-Prin schimbarea numelui de familie se intelege inlocuirea acestuia. prin grija si pe cheltuiala solicitantului. in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in M.G.G. Le citam pe cele care au legatura cu studiul persoanei fizice: Eliberarea certificatelor de stare civila. Numai incheierea. ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. Cererea de schimbare a numelui se publica in extras. anularea sau reconstituirea actelor de stare civila. va face cererea de schimbare a numelui. 84/2001 privind infiintarea. Ca urmare. Dintre atributiile serviciilor publice 199 . precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil. Nu este necesara publicarea cererii de schimbare a numelui format din expresii indecente. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. Daca minorul va implinit varsta de 14 ani el va semna si personal cererea. care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. rectificarea. schimbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de schimbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza. desfacerea acesteia. Spre deosebire de modificarea numelui. in conditiile legii. Intocmirea si pastrarea registrelor de stare civila. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore. 975/1968 cu privire la nume. cu incuviintarea autoritatii tutelare. desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice. cu incuviintarea autoritatii tutelare. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila. indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. la cerere. in Monitorul Oficial al Romaniei. nr. Intocmirea. cu scopul de a intemeia o familie.dispozitiilor legale. la cerea acesteia. cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore. 5 din ordonanta. Termenul de 30 de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. cu un alt nume de familie. si reglementata de normele operative ale legii. Opozitia se face in scris. Actul care declanseaza procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti atrag modoficarea starii civile a persoanei. prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. partea a treia. Pentru persoana pusa sub interdictie. pentru motive temeinice. acesta din urma. modificat prin O. Reglementarea schimbarii numelui este cuprinsa in Decretul nr. Incheierea casatoriei. actualizarea si administrarea Registrului local de evidenta a persoanei. nr. in conditiile legii. completarea.O. organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de Legea nr. Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui. 119/1996. precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate. modificata si ea prin O.

si efectueaza mentiuni pe acestea. precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila. De sprijin. influenta evenimentelor de forta majora ). valorificarii.1552 pct.3 .art. importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul.1439 alin.).judetene. Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale. prevazute de art.U. Conform art. Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului. exemplarul doi. respectiv ale municipiului Bucuresti. certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a intocmirii listelor electorale permanente. Tine evidenta si pastreaza registrele de stare civila. -consecintele fortei obligatorii a contractului: partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta. prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora.Este de lege intre prevazut partile in art. Obligativitate si relativitate: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul 200 . inspectoratul indeplineste urmatoarele functii: De strategie. modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii.40/1999).:”contractele putere contractante”. 72) Obligativitatea contractului între părţile contractante şi principiul relativităţii efectelor contractului. in cazuri exceptionale. temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor. Principiul obligativitatii legal contractului(pacta facute au sunt servanda). obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta. permiselor de conducere.civ. prelungirea efectelor contractelor de inchiriere. L112/1995. Functia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a reglementarilor legale in domeniul actualizarii.969 C.13 din Ordonanta.O. Asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila.G.civ.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila. mutuus dissensus. Exceptii de la principiul fortei obligatorii: incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art. le retinem pe urmatoarele: Constituie. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane.nr. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu.:prologarea legala a contractelor de locatiune. De indrumare. simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus. actelor de identitate. De autoritate de stat. prin efectul legii(L17/1994.1 C.7. administrarii. actualizeaza si valorifica registrul judetean de evidenta a persoanei. De control metodologic a activitatii serviciilor publice comunitare. efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex. De reglementare. conform comunicarilor primite.

Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are drept creditorul. creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . precum si fata de succesorii partilor: succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor.974 C. acestea in principiu nu se transmit succesorului. Exceptii de la principiul relativitatii.relativitatii contractului:art. ca regula generala. in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ).care nu au participat la incheierea contractului: cu referire la asumarea de obligatii civile. in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem. Solidaritatea poate fi activa sau pasiva. 73) Obligaţiile solidare.civ. oricare creditor poate 1 201 . acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit. succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane. cu exceptia celor contractate intuituu personae.975 C civ – prin actiunea pauliana. Solidaritatea activa-exista mai multi creditori. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. de catre autor.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia1 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor. creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante).1175 –prin actiunea in simulatie. ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate. Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti . cu referire la dobandirea de drepturi.si art. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor. nu exista exceptii de la principiul relativitatii.

cum este cazul cand mostenitorului legal al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului.De pilda. stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate. ci tertului care il detine in prezent. Disputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului. avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral. intra in stapanirea mostenirii.pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la alegerea sa oricarui creditor. singur mostenitor legal al acestuia. nu mostenitoare ale aceluiasi autor” .Natura actiunii. se naste un litigiu prin care legatarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa oblige pe parat sa-i predea mostenirea. O astfel de actiune. Daca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a legatarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal. predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat. renuntarea totala la solidaritate de catre creditor. Solidaritatea pasiva-oricare debitor poate fi obligat la plata in intregime a datoriei. Intre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa-si execute partea din obligatie. Solidaritatea inceteaza prin: moartea unui codebitor. dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului. Unii. nereglementata la ora actuala de lege. refuzand predarea mostenirii. petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare. dovedindu-se ca fratele defunctului a fost astfel exheredat. admiterea ei rasfrangandu-se si asupra tertilor . poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are originea in dreptul roman . Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor litigante. iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit legatar universal un tert. Se poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune. un frate al defunctului. plata intregii datorii. sustinand ca obiectul petitiei este 202 . Ca efect al deschiderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cujus la mostenitorii sai. 74) Petiţia de ereditate. plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. dar aplicata in practica judiciara si recunoscuta de doctrina. Nu toti autorii impartasesc acest punct de vedere. Prin obiectul sau. Ceea ce este specific revendicarii este faptul ca „cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun. Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului.

1909 C. C. negandu-si reciproc vocatia succesorala. Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia achizitiva (uzucapiunea) in privinta imobilelor. Daca una dintre ele nu a facut-o. n. petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. Raspunsul nu poate fi decat unul -.n. termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. si alta este exercitarea actiunii in petitie de ereditate. 700 C. iar altii ca este mixta. indiferent daca 203 . actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. Vocatia efectiva la mostenire (patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz. dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 30 de ani (art. posesia de buna-credinta in privinta bunurilor mobile (art. Dreptul de optiune este un drept potestativ. nicidecum de 3 ani. 700 C. Or. iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu. combinat cu dispozitiile art. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intregii mosteniri sau a unei cote-parti din aceasta. majoritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul general de 3 ani . iar nu in cel general de 3 ani.). Prin urmare. ci de 6 luni.stabilirea unei calitati a persoanei. vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de 6 luni prevazut de art. civ. pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cujus. ar trebui conchis ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen.-D. daca este asa. civ. este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala (activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. astazi.) de succesor chemat la mostenire. situatie in care. a carui exercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane. care se prescrie in 6 luni de la data deschiderii mostenirii -. In dreptul nostru. considera ca actiunea este personala . fara a se observa insa ca acestia au legat prescriptia de „calitatea sa (a reclamantului . civ. 1890 C. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. Ideea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici. si doar in acest sens ea este imprescriptibila.In realitate insa una este exercitarea dreptului de optiune succesorala -. Reclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal. stiut fiind ca singur dreptul de proprietate este imprescriptibil. dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. daca urmam rationamentul de mai sus. Partile la actiune. civ. calitate care. care se aplica doar drepturilor personale. nu mai este de 30 de ani. Or. In prezent. in conformitate cu art. Daca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate. 700. Trebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral.) sau prescriptia extinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate. 21 din Decretul nr. se pierde prin trecerea a treizeci de ani” . problema care se pune este ce drept real apara aceasta.

daca le-a instrainat cu titlu oneros. Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. ceea ce face ca hotararea judecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in expectativa. fiecare trebuind. Fructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire. in principiu. caruia 204 . In timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie. ci si prin orice mijloc de proba. iar paratul este fiul legitim al lui de cujus) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin partaj. se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de reacredinta (a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr-o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului (de pilda. nici unul dintre acestia nu are calitatea de a-i reprezenta pe ceilalti. si-a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct. dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa . In situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine. iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul (de pilda. problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa. Daca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar (legatar). Unii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii (fie de drept. insasi admiterea actiunii echivaland cu trimiterea in posesie. Divizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor. Reclamantul care invoca vocatia sa legala la mostenire trebuie sa dovedeasca legatura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia.vocatia sa este legala. Paratul de bunacredinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau. Daca exista mai multi succesori chemati la mostenire in acelasi rang. mostenitor nerezervatar. Fiind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului. testamentara sau contractuala. trebuie sa restituie pretul incasat. fie intrucat au fost trimisi in posesie) . Raporturile dintre reclamant si parat-Ca urmare a admiterii petitiei de ereditate. ci una nascuta in persoana mostenitorului . legatura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila. este beneficiarul unui legat universal. Dovada calitatii de mostenitor. iar dupa aceasta reclamantului. desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota-parte din mostenire . ca si cesionarii unor asemenea drepturi . Daca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit. Paratul de rea-credinta. exheredat prin instituirea legatarului). dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intreg. opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului. iar paratul este un frate al defunctului. obligatia de restituire se stinge. Inactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora. sa actioneze pentru partea sa. sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii .

starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept. 1909 C. in profitul echitatii si deasupra dreptului pur” . „Dreptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma echitatii” . dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real. au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . a oricarui proprietar aparent). civ. regula (error communis facit jus -. Conditii. civ. Temperarea pe baza principiului error communis facit jusPlecand de la necesitatea de a proteja siguranta dinamica a circuitului juridic civil. De asemenea. practica judiciara si doctrina. posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. iar tertii subdobanditori obligati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. daca s-ar urma cu rigoare principiul nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi). va restitui reclamantului valoarea lor actuala. Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: Sa existe o eroare comuna si invincibila. daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna-credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului. trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea in care le-a primit. fara indoiala. Raporturile dintre reclamant si terti Daca paratul mostenitor aparent a incheiat in intervalul de timp de la data deschiderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte juridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. prin asigurarea increderii in actele juridice translative de proprietate incheiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent (si. Intrucat. n.ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie . De pilda. o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului. in materie de bunuri mobile. actele incheiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte. C) reprezinta una din aceste supape. Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu rigurozitate unele conditii. problema care se pune este ce soarta vor avea acestea.-D. prin extensie. Temperari legale ale regulii nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet-Efectele aplicarii rigide a regulii nemo plus juris… au fost atenuate de legiuitor prin dispozitiile art. conform carora. intrucat „organismul juridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de siguranta in absenta carora ar fi distrus. Din acest punct de vedere. Fructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data deschiderii mostenirii. 1895 C. Este vorba de o situatie in care. pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi. Exista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept. iar daca acest lucru nu este posibil intrucat lea instrainat sau au pierit fortuit. cu totul exceptional.. aparenta creatoare de drept comporta un „risc de subminare a ordinii jurdice” .). cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori. una din aceste deschideri. in materie de imobile. tertul care a dobandit cu buna-credinta si pe baza unui just titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 10-20 de ani (art. un frate 205 . Cu alte cuvinte. n.

Efectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros. cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . greu de descoperit si evitat. dar ulterior se gaseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca legatar universal pe un tert. dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii. jurisprudenta exclude din campul sau de protectie pe toti cei care. i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in primire intreaga mostenire. fiind posibil ca realitatea -. contrazisa de aparenta -. In lipsa. Eroarea comuna se refera la toti cei care s-au aflat sau s-ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent. lucru care se poate face prin orice mijloace de proba . criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe . unicul succesor legal al acestuia. Aprecierea erorii comune se face in abstracto. ci neglijentei sale” . toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate. Avand in vedere consecintele sale. in alti termeni. adica sa fie de buna-credinta. datorita credintei sale ilegitime in autenticitatea aparentei. spre deosebire de buna-credinta individuala. Asa cum s-a subliniat. exheredandu-l pe fratele sau care nu este rezervatar. avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . „toate precautiunile. nu si al celor cu titlu gratuit. dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila. Actul incheiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. cel mult 206 . ci si daca este prezumat a o cunoaste. ci si irezistibila. sa fie cunoscuta de unele persoane (de pilda. lipsita de orice culpa (neglijenta) din partea sa . trebuind sa fie dovedita de cel care o alega. o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l-a instituit ca legatar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie legala la acea mostenire). „O situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere. Aceasta se explica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu gratuit (donatarul) nu risca nimic prin incheierea contractului. se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune. cunoscand realitatea sau urzind chiar el (sau altul in folosul sau. toate verificarile apte a confirma existenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. or. aplicarea stricta a legii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea regulii de drept este necesara si inevitabila” . nu se prezuma. In orice caz.al defunctului. impartasita public.necunoscand totusi efectiv existenta elementului juridic ocult. „tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate. Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. care poate fi chiar de reacredinta. in definitiv. impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie legitima. un soi de „buna-credinta colectiva” .Eroarea comuna. Se impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea (falsa) a situatiei aparente. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna. nu si la acesta din urma. Intrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala (impartasita unanim). contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea . nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de ignoranta lor” . Tertul subdobanditor sa fie de buna-credinta.

creaza drept. el tinde doar sa pastreze un castig (certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o paguba (certat de damno vitando) . iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea. Intrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit (expropriat) de dreptul sau. Eroare comuna. nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat. Esenta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar (mostenitorul de drept). cel ce a efectuat plata -. solvens. pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune-interese. actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa. starea de fapt prevaland asupra dreptului. accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii.Efecte. inclusiv adevaratului proprietar . Intinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea-credinta. din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens. acesta din urma va fi obligat sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza.Conditiile platii nedatorate: prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati. cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava. creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate: in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor. ci direct de la lege (cutuma). datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe. principiul error communis… creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor. plata sa fi fost facuta din eroare Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata. 75) Plata lucrului nedatorat. asa cum rezulta chiar din denumirea sa. fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. iar nu unul derivat . In prima situatie. dar care nu era proprietarul bunului. Daca sunt intrunite conditiile de mai sus. Fiind un mod originar de dobandire a proprietatii.putand fiobligat sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in schimb. cand plata a fost efectuata pe 207 . indemnizatia echivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor. Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia. cel ce a primit-o -. este impropriu sa se vorbeasca de „validarea” actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de „opozabilitatea” sau chiar „forta obligatorie” a acestui act fata de adevaratul proprietar . In aceste conditii. Cine poate cere restituirea: solvensul. cu care nu a contractat. sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii ).

dacă este de bună credinţă. etc). apare ca o imbogatire fara just temei. locaţiunea. Din definiţia de mai sus (şi sublinierile noastre) rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic – animus. constă în intenţia sau voinţa posesorului de-a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. etc. Natura juridica a platii nedatorate -. In schimb. cărăuşul. Având în vedere asemănările şi deosebirile dintre posesie şi detenţia precară se ridică întrebarea dacă detenţia precară poate fi intervertită (transformată) în posesie. de comodat. exercită puterea asupra lucrului în baza unui contract (de deposit. exercitate asupra lucrului. depozitarul. Detenţiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus tibi habendi. Terţul dobânditor. POSESIA – “poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun. Când deţinătorul bunului neagă existenţa raportului obligatoriu în baza căruia deţine bunul. legea prevede această posibilitate în mod excepţional. cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. Astfel. etc). 1858 Cod civil: Când deţinătorul unui bun dobândeşte de bună credinţă de la o altă persoană (alta decât adevăratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun. detentorul precar se deosebeşte de posesor sub aspectul elementului psihologic deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de-a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. Posesia se deosebeşte de detenţia precară deşi se aseamănă printr-un element comun: corpus. adică sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. în cele patru cazuri limitativ prevăzute de art. Cu toate acestea. constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire sau folosire. Răspunsul negativ este dat de prevederile art.temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate. atât posesorul cât şi detentorul precar exercită o putere fizică asupra unui lucru. 76) Posesia şi efectele sale. Acest element (corpus) se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le poate încheia cu privire la acel bun (comodatul. Elementul material. 1857 Cod civil. comodatarul. animus. Ea rezultă întotdeauna dintr-un titlu în temeiul căruia detentorul este îndreptăţit să exercite puterea sa asupra unui lucru. corpus. 208 . Detenţia precară se deosebeşte de posesie deoarece nu este o stare de fapt (cazul posesiei) ci o stare de drept. fiecare dintre ei având elementul corpus. cu intenţia şi voinţa de-a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al altui drept real”. locatarul. Elementul psihologic. Cu alte cuvinte. Când deţinătorul strămută posesia de la altul printr-un act cu titlu particular. începe să posede pentru sine (iar nu ca detentor precar cum era autorul său). Când deţinătorul transmite posesia cu titlu universal dacă succesorul său este de bună credinţă.

Astfel. posesia nu poate produce efectele sale juridice. iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului (ex. Spre deosebire de dobândire. Potrivit art. In ce priveşte animus. publică şi sub nume de proprietar. dar pentru ca posesia să producă efectele sale juridice. neîntreruptă. posesia trebuie să fie şi neechivocă. proprietarul vinde bunul iar cumpărătorul îl închiriază vânzătorului). elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat atât personal de către posesor.POSESIUNEA se dobândeşte sau se pierde prin întrunirea sau pierderea celor două elemente: corpus şi animus. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul (cu o singură excepţie: persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu care dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali – minorii prin părinţi). Elementul intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează bunul. el trebuie să fie present direct şi nemijlocit în persoana posesorului. Dobândirea posesiunii are loc prin întrunirea cumulativă a celor două elemente. In lipsa acestor calităţi. Acestor calităţi prevăzute de lege. proba elementului psihologic este mult mai dificilă. acesta fiind un element de natură psihică. De aceea legea instituie o prezumţie legală a existenţei acestui element. sub nume de proprietar.1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. posesorul se transformă în deţinător precar deoarece el posedă bunul (corpus). 1847 Cod civil. Nu mai poate fi 209 . Deşi întrunirea cumulativă a celor două elemente este indispensabilă pentru existenţa posesiei. Ca şi în cazul dobândirii. locatarul. posesia trebuie să fie: continuă. în absenţa lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. cât si printr-un reprezentant al acestuia. astfel cum sunt ele enumerate în art. literature juridică şi practica judiciară au statuat că. ea trebuie să fie una utilă. în cazul pierderii posesiei aceasta are loc chiar şi în cazul pierderii unuia dintre elemente. comodatarul posedă (folosesc) efectiv bunul respectiv. dedusă din elementul material al posesiei. care presupune existenţa ambelor elemente. Astfel. ci mai milt decât atâta. trebuie să admitem că două dintre ele nu reprezintă calităţi ale posesiei. Intr-adevăr. art. Pentru a dovedi existenţa posesiei este necesar a se dovedi existenţa celor două elemente. Acest lucru se realizează prin înstrăinarea posesiei sau prin abandon. In această situaţie. dar îl stăpâneşte sub nume de chiriaş iar nu de proprietar. 1847 Cod civil. Aceste două “calităţi” ale posesiei sunt în realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece. pentru a fi utilă. Examinând calităţile posesiei. depozitarul. pierderea posesiei are loc prin dispariţia celor două elemente ale sale. Astfel. dar corpus aparţine posesorului deoarece cei ce posedă efectiv sunt doar reprezentanţi ai posesorului. Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesară întrunirea celor două elemente despre care am vorbit mai sus: corpus şi animus. adică să aibă anumite calităţi prevăzute de lege. netulburată. elementul material se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane (ex. Dacă elementul material al posesiei este relativ uşor de dovedit prin price mijloc de probă. Este vorba de calitatea posesiei de-a fi “neîntreruptă” şi “sub nume de proprietar”. prin furt). odată cu întreruperea posesiei dispare însăşi posesia.

Faptul că actele de posesie nu se exercită iarna. Folosinţa ce nu se exercită sub nume de proprietar (sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere juridic. ea se transformă într-o posesie viciată – inaptă a produce efectele juridice prevăzute de lege. trebuie să aibă următoarele calităţi: continuă. faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar înseamnă că ne aflăm în prezenţa unei simple detenţii precare. Dacă intrarea în posesie sau menţinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenţă. adică netulburată. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. potrivit lui. sub acest aspect. Intr-un cuvânt.vorba de o posesie viciată ci de inexistenţa posesiei. nu are animus domini sau animus sibi habendi. folosirea acestuia de către posesor trebuie să se facăîn mod paşnic. deci. prezumţie care poate fi răsturnată prin proba contrară. fără violenţă. In măsura în care posesia este afectată de unul sau mai multe vicii. “posesiunea este discontinuăcând posesorul o exercită în mod neregulat. Vom vorbi astfel de: discontinuitate. este ca intermitenţele să nu fie anormale. 1851 Cod civil nu este la adăpost de critică deoarece. intrarea în posesia bunului. o stăpânire continuă asupra bunului. nu ne mai aflăm în prezenţa unei posesii utile ci a uneia viciate – inapte a produce efectele prevăzute de lege. Potrivit acestui text legal “Posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau în partea adversarului”. Violenţa-Aşa cum arătam mai sus. violenţă. pentru a-şi produce efectele. nu o afectează de viciul discontinuităţii. iar viciile posesiei reprezintă reversul acestor calităţi. una din calităţile cerute posesiei pentru a fi utilă este ca ea să fie paşnică. Drept urmare. posesia trebuie să fie începută. 1850 Cod civil se instituie o prezumţie legală relativă de continuitate. pentru a fi utilă. va trebui să conchidem că posesia. netulburată. Discontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocată de către orice persoană care are interesul să anihileze efectele posesiei şi temporar deoarecedurează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. 1848 Cod civil. publică şi neechivocă. Cu alte cuvinte. că nu putem vorbi despre posesie. ţin de condiţiile climatice normale. 1851 Cod civil. menţinută sau conservată în mod paşnic. Aceasta fiind situaţia. neviciată. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. fără violenţă. Textul art. posesia ar putea fi tulburată 210 . clandestinitate şi echivoc. deci. în art. pentru a fi utilă. In această situaţie. posesia căreia îi lipseşte una sau mai multe din aceste calităţi este o posesie viciată. nu este vorba de o calitate (sau viciu) a posesiei ci de absenţa însăşi a posesiei. cel ce foloseşte terenul – păşune – doar în perioada primăvară – toamnă pentru păşunatul animalelor sale exercită o posesiune continuă deoarece intermitenţele sunt normale. Singura condiţie. ci o detenţie precară. De altfel. adică cu intermitenţe anormale”. In realitate acest lucru nu este practic posibil. Calitatea posesiei de-a fi continuă presupune. nu înseamnă că posesia este discontinuă. iar existenţa unor intermitenţe normale nu-i răpeşte posesiei calitatea de-a fi continuă. De asemenea. ea nu mai reprezintă o posesie utilă. Asfel. Din examinarea textului legal. Viciul care reprezintă reversul acestei calităţi este violenţa – reglementată în art.

în covârşitoarea majoritate a cazurilor posesorul este şi proprietarul bunului. pur şi simplu. 1847 Cod civil prevede că posesia trebuie să fie publică. importante efecte juridice. în situaţia în care unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. nu ar avea dreptul la legitimă apărare. Astfel: Posesia crează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. soluţia contrară ar fi injustă şi inechitabilă deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinţele dăunătoare ale unor fapte săvârşite de către o altă persoană. Drept urmare. când este tulburat în posesie de către un terţ. să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. în calitatea sa de titular al unei cote-părţi din dreptul de proprietate. adică exercitarea posesiei pe ascuns.Prin urmare. Reversul acestei calităţi îl reprezintă clandestinitatea. adică să fie exercitată în văzul tuturor. posesia crează o aparenţă a dreptului. Prin asemănare. ar fi cazul în care victima. în literatura juridică s-a decis că – contrar textului legal – violenţa pasivă din partea posesorului.-Art. Pe bună dreptate. 1847 Cod civil) nu enumeră neechivocul printe calităţile posesiei. distinctă. Posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional animus domini sau animus sibi habendi. Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. Clandestinitatea este unul din viciile posesiei. iar posesia echivocă nu a fost considerată una utilă. într-o asemenea situaţie nu se poate şti cu certitudine că respectivul coproprietar a făcut aceste acte cu voinţa de-a se comporta ca proprietar exclusiv sau. Echivocul. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar.atât prin violenţă activă cât şi prin acte de tulburare posesivă săvârşite de către posesor în apărarea posesiei sale. când posesia de 211 . Este îndeobşte cunoscut că exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori existenţei dreptului de proprietate. echivocul a fost considerat drept viciu al posesiei în practica judiciară. în penal. Intr-adevăr. aptă a produce consecinţe juridice. Deoarece. Aceeaşi posesie echivocă există şi în cadrul coproprietăţii. posesia generează. în caz de litigiu. Această prezumţie poate fi absolută sau relativă. iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie. Acest viciu al posesiei este reglementat în art. posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care îl posedă. orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. Ea este absolută în materie mobiliară. nu constituie viciu al posesiei. beneficiind de această prezumţie legală. fără ca această posesie să fie cunoscută. Deşi constituie o stare de fapt. viciu în prezenţa căruia posesia nu este utilă şi nu poate produce efecte juridice. Clandestinitatea. posesorul bunului nu este ţinut. In adevăr. până la proba contrară.-Deşi textul legal (art. în secret. potrivit legii civile. Echivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de către ceilalţi coproprietari şi temporar în sensul că posesia devine utilă în momentul în care posesorul demonstrează că acţionează animus domini sau animus sibi habendi. 1852 Cod civil care precizează că” Posesia este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a o putea să o cunoască”.

In sfârşit. Evident. posesorul de bună-credinţă a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia. industriale şi civile. In măsura în care le-a consumat. dacă nu cumva cel mai important efect. toate fructele percepute (sau c/valoarea lor) precum şi fructele nepercepute. toate fructele produse. până la plata acestor cheltuieli.bună-credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. Aşa fiind. posesorul de bună-credinţă este îndatorat să achite c/valoarea fructelor consummate. Potrivit art. Fructele reprezintă produsele periodice ale unui bun prin a căror percepere (obţinere) nu se alterează sau consumă substanţa bunului respective. Buna lui credinţă este prezumată potrivit art. dar nu în ultimul rând.Potrivit art. posesia are ca efect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă). De la regula potrivit căreia fructele aparţin proprietarului există o singură excepţie reglementată de art. 485 Cod civil care prevede că posesorul de bunăcredinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. din moment ce posesorul prezintă titlul pe care se întemeiază posesia sa (ex: contractul de vânzare-cumpărare ale cărui vicii le ignoră). fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer. Prezumţia de proprietate încetează în toate cazurile când se face dovada că posesorul este de rea credinţă. Prin urmare. percepute sau nepercepute. Cu alte cuvinte. ca atare are dreptul de-a percepe fructele. adică nu poate fi răsturnată prin proba contrară. Dreptul de a culege fructele constituie un element al atributului de folosinţă ce intră în alcătuirea conţinutului juridic al dreptului de proprietate. împreună cu bunul. Fructele pot fi naturale. In conformitate cu prevederile art. posesorul de bună-credinţă are dreptul să perceapă fructele dacă posesia sa se întemeiază pe un titlu a cărui vicii nu-i sunt cunoscute. 483 Cod civil. Din acest moment. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. 487 Cod civil. această prezumţie fiind absolută (”juris et de jure”). 2 Cod civil. proprietarul este dator să-i restituie posesorului de rea-credinţă cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru producerea sau obţinerea fructelor. posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. odată cu bunul. în această ultimă situaţie. El este obligat să restituie. De la această regulă există o singură excepţie: posesorul de bună-credinţă a unui bun frugifer obiect al dreptului de proprietate publică nu este îndreptăţit să perceapă fructele. Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. posesorul are dreptul de retenţie asupra fructelor (în limita cheltuielilor). posesorul încetează de-a fi de bună-credinţă în momentul în care viciile titlului său îi sunt cunoscute. el este considerat de bunăcredinţă şi. în cele ce urmează vom examina posesia ca mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. După ce am analizat – ca efecte ale posesiei – prezumţia de proprietate şi dreptul de-a percepe fructele. 1899 al. Cu alte cuvinte. Chiar mai mult. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui 212 . este posesor de bună-credinţă cel ce “posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. 486 Cod civil.

care vor beneficia de rezerva. Prin derogare de la aceasta regula. daca exista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni. Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori. mostenitor facand parte din clasa intai. este posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . dar nici nu este inlaturat 213 . Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa.drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. Principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula. iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul. 1 din Legea nr. ruda de gradul doi. El nici nu inlatura. 77) Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii Clasele de mostenitori si gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor chemate de lege la mostenire. in timp ce mostenitorii din clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii (cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. conform principiului „exclure. desi acesta din urma este ruda de gradul intai. ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de legatari. legea stabileste o anumita ordine concreta de chemare la mostenire pe baza a trei principii generale. conform dispozitiilor art. mostenitor din clasa a doua. neputand fi exheredati in totalitate. c’est disposer” sau „exhéréder. succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o rezerva si o cotitate disponibila). iar nu ca mostenitori legali. c’est instituer”. acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari. sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. iar nu de legatari. de exemplu. cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. Astfel. iar nu legala . Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni. Cand exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite. 319/1944. fiecare dintre acestea cunoscand unele exceptii. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa. Dupa un autor. Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa prioritara (descendentii sau parintii defunctului). inlatura de la mostenire pe tatal defunctului. uneori. Asadar. pentru chemarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei. Exceptia. dintre persoanele cu vocatie legala. nepotul de fiu al defunctului. chemandu-le la mostenire in ordinea acestora. posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare exclusa. De aceea. Asa. ci si implicita.

de exemplu. civ. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa-Regula. tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna. desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. cat si materna. In cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul. deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte (art. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de mostenitori. Tot astfel. conform dispozitiilor art. De exemplu. De la acest principiu exista o exceptie. dupa caz). Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad-Regula. Exceptii. frate al unuia dintre parintii acestuia. trei (nepotii de frate ai defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului). inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului. vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au aceeasi parinti. 214 . conform caruia. Asa. 671 si 673 C. si anume. care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale. reprezentarea succesorala. unchiul defunctului.. pe care o impart intre ei in parti egale. 674 si 675 C. mamele fiind diferite) si uterini (care au comuna doar mama.674 C. 78) Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă. iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate din mostenire. rude de gradul intai. ci doar fiul defunctului. adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului). ruda de gradul doi.). fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai. dar la mostenirea legala a acestuia nu vor veni amandoi. rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in grad mai indepartat. 670. numai fratii buni cu defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna. daca la mostenire vin trei fii ai defunctului. constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii. civ.) . civ. parintii defunctului.de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. fratii consangvini (care au comun doar tatal. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul proximitatii gradului de rudenie. care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia. Exceptia. mostenirea se imparte pe capete. ruda de gradul trei. ruda de gradul patru. situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii. 669. ruda de gradul intai. in cadrul aceleiasi clase.

Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. in acelasi sens. Coproprietarii au obligatia de a intretine bunul comun. Din text. 4 din Legea 18/1991 prevede ca terenurile "pot apartine domeniului public sau domeniului privat". Cazuri: coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate-poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati. de sau proprietate local. din Legea 69/1991. art.135 alineat 3 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri-art. imprescriptibile si insesizabile". Deosebit fata de cele proprietate privata. 2 Cod civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele. 5 prevazand ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". gardul comun. Acest caracter este subliniat si de textul constitutional. proprietate. Dreptul national Legislativ. 475 alin. Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. 477. in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice. coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii. santul comun. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii: sa nu aduca atingere drepturilor celorlalti coproprietari si sa exercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. Art. prevederea constitutionala permite ca. 21 din Legea 15/1991 foloseste sintagma "Sector public si privat". rezulta expres cele trei caractere juridice si anume: Caracterul inalienabil. Art. publica este dreptul exercita real care apartine de statutului si unitatilor administrativ teritoriale.590-609-Cod civil: zidul comun. asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului Constitutie. Articolele 476. 79) Proprietatea publică. bunurile din domeniul 215 . 478 enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public.Coproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. art. Constitutia in art. CARACTERELE JURIDICE ALE PROPRIETATII PUBLICE Articolul 74 alineatul 1. 135 alin. 5 alineatul 2 din Legea 18/1991 prevede ca "terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil"91. concesionare sau inchiriate. Desi sunt inalienabile. Bunurile care formează obiectul proprietăţii publice. Art. civil si proprietatea reglementata Codul o serie de legi speciale.

Dimpotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile. sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli. 7/1996. nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana. biblioteci). Caracterul imprescriptibil. in aceeasi masura. teatre. prin licita?ie publica. cand proprietatea apartine comunelor. domeniul public poate fi de interes national. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci. din Constitutie. consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. Articolul 5 alineat 2 din Legea 18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta 216 . plajele. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public. republicată. închiriate sau date în loca?ie de gestiune. Caracterul insesizabil. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat. cat si ale unitatilor administrativ-teritoriale se platesc ori se lichideaza prin aplicarea unor norme Bunurile din aceasta categorie. Principiile noilor cărţi funciare. atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor. Articolul 1844 Cod civil dispune ca. 80) Publicitatea imobiliară. Articolul 135 alineat 4. statului fiindu-i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. marea tetirotiala. financiare speciale. resursele stabilite de lege. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. muzee. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. sunt scoase in afara de comert". piete.public nu pot fi niciodata insa instrainate. pot fi concesionate. sau de interes local. municipiilor sau judetelor. caile de comunicatii. sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor (parcuri. Noile cărţi funciare reglementate de Legea nr. presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. intrucat statul este intotdeauna solvabil. oraselor. atat datoriile sale. OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Spre deosebire de proprietatea privata. Potrivit criteriului importantei sociale. bogatiile de orice natura ale subsolului. nefiind aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. De asemenea. ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. spatiul aerian.

a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. intabularea sau radierea dreptului real. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. precum si impotriva succesorilor sai. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. actul juridic cu data certa. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. operatiunea rectificarii se face. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara .Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. de bunacredinta. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. daca prin isncriere.obligatie. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. actiunea in prestatie tabulara se respinge. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Inscrierile sunt 217 . indiferent din ce cauza. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. faptului sau raportului juridic notat. prin hotarare. dreptul a fost gresit calificat. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. In urma admiterii actiunii. daca notarea. la cerere. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. de buna-credinta. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. pentru ca aceasta sa dispuna.

Ea are efect constitutiv de drepturi.1inscrierile in carte funciara isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terti de la data inregistrarii cererilor. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. indica numele partilor. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. Actul juridic trebuie dovedit prin inscris original. constituie. Principiul prioritatiiinscrierile in carte funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere. individualizeaza imobilul printr-un indicator unic. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. Principiul relativitatii inseamna ca inscrierile se pot face in principiu numai cu acordul titularului. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Exceptii: cazul drepturilor reale care sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual.Intabularea este inscrierea prin care se transmite.de trei feluri: intabularea. notarea . fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Intabularea este o inscriere definitiva. Principiul publicitatii integrale a drepturilor reale si a opozabilitatii insrierilor in carte funciara-art. Integralitatea inscrierii drepturilor reale imobiliare se realizeaza in doua scopuri diferite: drepturile dobandite intre parti ca neopozabile se inscriu in vederea opozabilitatii fata de terti. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. Daca inscrierea provizorie este justificata. Principiul fortei probante a inscrierilor de drepturi reale: daca in cartea funciara s-a inscris un 218 .27 al. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. inscrierea provizorie. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. Principiul disponibilitatii-orice insriere se poate face numai la cererea persoanei indreptatite sau a reprezentatului acestuia. Inscrierea unui drept in carte funciara se poate face numai impotriva celui care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta sau impotriva celuia care inainte de a fi inscris si-a grevat dreptul daca ambele inscrieri se cer deodata. Principiul legalitatii-legalitatea formala inseamna ca registratorul de carte funciara poate sa incuviinteze numai inscrierea actelor si faptelor juridice permise de lege care indeplinesc urmatoarele conditii: este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. este insotit de o copie a extrasului de carte funciara. este insotit de o traducere legalizata daca actul nu este intocmit in limba romana. iar drepturile dobandite ca opozabile tertilor se inscriu pentru ca titularii lor sa le poata transmite.

De asemenea. fie acestea directe sau indirecte. Din simplul fapt ca o donatie imbraca forma darului manual. dandu-i posibilitatea de a economisi sumele necesare pentru inceperea acelei activitati si beneficiind de clientela sa. Sunt supuse raportului nu numai donatiile in plina proprietate. chiar daca nu constituie o insaracire a dispunatorului si. chiar textul legii precizeaza ca liberalitatea prezumata irefragabil se va imputa asupra cotitatii disponibile si numai excedentul. dar numai in masura in care ceea ce recompenseaza sau sarcina raman inferioare valorii bunului donat si doar in masura emolumentului gratuit care ramane De pilda. fie in renuntarea la un uzufruct in favoarea acestuia. este ca toate donatiile sunt supuse raportului. De asemnea. Singura donatie deghizata care este preciputara prin ea insasi este cea prevazuta la art. 751 C. 430 si urmat. care se refera la instrainarea facuta in favoarea unui descendent cu sarcina dreptului de uzufruct sau a unei rente viagere (supra nr.). ci si cele care au ca obiect un alt avantaj procurat donatarului. Principiul care se desprinde din dispozitiile art. In acest caz. Art. indiferent care ar fi acesta. 758 C. raportul se va face la valoarea diferentei dintre pretul imobilului la data partajului si anuitatile efectiv platite diminuate cu veniturile imobilului intre data deschiderii mostenirii si data partajului. precizeaza ca sunt supuse raportului cheltuielile facute de defunct pentru asigurarea dotei fiicelor . civ. reprezinta totusi o liberalitate supusa raportului . admitandu-se contrar dispozitiilor art. civ. aceasta trebuie sa rezulte neindoielnic din circumstantele de fapt care trebuie bine circumscrise . celeritate etc. constituie obiect al raportului „donatia in posesiune” constand in 219 .drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista. asupra rezervei celui gratificat. Donatiile remuneratorii sau cele cu sarcini sunt si ele supuse raportului ca orice donatii. nu mai putin insa. 81) Raportul donaţiilor. este indiferent daca donatia a fost incheiata in forma autentica ori sub forma darului manual. in cazul donatiei unui imobil cu sarcina unei rente viagere. pentru procurarea unei cariere sau profesii . Sunt astfel supuse raportului donatiile care constau fie in constituirea unui drept de uzufruct in favoarea unui succesibil. alegerea acestor forme putand fi inspirata de consideratii diverse (fiscale. discretie.. nu este o donatie propriu-zisa.). ca atare. daca este. Avantajul profesional patrimonial indirect constand in conferirea de catre defunct dintre succesibilii sai a posibilitatii de a-i continua activitatea profesionala. daca un drept s-a radiat din carte funciara se prezuma ca acel drept nu exista. precum si pentru plata datoriilor personale ale succesibilului. a donatiei indirecte sau deghizate. 845 C. civ. 846 C. civ. al donatiei indirecte sau al donatiei deghizate sub forma unui act oneros nu se poate trage concluzia dispensei de raport. ca vointa de a acorda dispensa de raport poate fi si tacita. uzufructul avand o valoare patrimoniala .

ca si concesiunea gratuita a dreptului de a incasa chiria unui bun inchiriat de dispunator unui tert . Desi textul de lege se referea doar la darurile de nunta. Avand in vedere prevederile art. (supra nr. care. a unei aniversari etc. a zilei de nastere. care includ platile pentru toalete. cheltuielile de nunta. daca am rationa in termenii „ce nu este supus raportului.ceremonia religoasa. fiind supusa reductiunii daca trece peeste limitele acesteia (art. In cazul asigurarilor de viata. care nu a figurat niciodata in patrimoniul asiguratului. fiind cazute in desuetudine. 759 C. caci asa cum cu deosebita patrundere si forta de convingere a remarcat un autor. dispozitii care nu mai au astazi aplicare.. Caracterul de dar uzual trebuie sa se aprecieze in functie de momentul donatiei si de averea donatorului. cum sunt cele facute cu ocazia botezului unui copil. Dispensa de raport functioneaza fara nici un fel de conditionare. civ. care renuntand la mostenire este considerat strain de aceasta. cheltuielile pentru educatie si invatatura. care produc efecte in limitele cotitatii disponibile. cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte necesare la intrarea in armata. nu de valoarea bunului donat la data partajului. 758 C. este liberalitate preciputara (scutita de raport)”. civ. 759 C. civ. sau prin vointa donatarului..am putea crede ca reprezinta daruri preciputare care s-ar imputa asupra cotitatii disponibile. In afara donatiilor exceptate de la raport prin vointa dispunatorului . civ. neputand fi excesive. reunite. care se refera la cheltuielile mentionate mai sus ca fiind din categoria celor care „nu sunt supuse raportului”. civ. deplasari etc. ci doar al primelor platite in timpul vietii de dispunator. caz in care donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile. darurile uzuale. Intra sub incidenta dispensei de raport si cheltuielile facute pentru intretinerea succesibilului internat intr-un azil.. sunt scutite de raport donatiile care se refera la: cheltuielile pentru hrana si intretinere. fiind indiferent daca cheltuielile se fac in temeiul obligatiei legale de intretinere sau inafara acestora. Potrivit dispozitiilor art.conferirea folosintei gratuite a unei locuinte pe timpul vietii dispunatorului cu intentia de a gratifica pe unii succesibili . incluzand si alte daruri. banchet. 752 C. Este vorba de dispensele de raport prevazute la art. permit concluzia ca nu ne aflam in prezenta 220 . achizitionarea cartilor sau instrumenteleor necesare. inclusiv universitare ) in vederea dobandirii cunostintelor teoretice si practice pentru exercitarea unei profesii. „aceste exceptii se explica prin multiple consideratii. Acestea nu se confunda cu cheltuielile pentru procurarea unei caiere. fara insa ca obligatia de raport sa poata trece peste capitalului primit . care sunt supuse raportului conform dispozitiilor art. pentru rest fiind supuse reductiunii. plata deplasarilor in tara sau strainatate etc. succesibilul beneficiar al acestora nu datoreaza raportul capitalului asigurat. ci se refera la cheltuielile facute pentru studii (oricare ar fi nivelul acestora.). 669). Este vorba de plata taxelor de studii. ori daca cel intretinut a avut sau nu mijloace proprii . ospiciu etc. 759 si 762 C. exista donatii exceptate de la raport prin vointa legii. Concluzia ar fi insa una pripita. indiferent cat a sporit aceasta in timp .. practica judiciara si doctrina i-au dat o interpretare extensiva.

nu si in continut. in timp ce donatia este doar mijlocul prin care aceasta se realizeaza sau. acest 221 . Clauza contractuala prin care donatorul si donatarul ar stabili ca acestea sunt si ele raportabile este nula intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit de lege . adica de o liberalitate preciputara (care se imputa asupra cotitatii disponibile). 998-999 Cod civil. civ. iar donatia doar forma pe care acesta il imbraca. texte care instituie tototdată . imbogatirea „donatarului” este dificil de stabilit. fapta ilicită. 82) Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. Solutia isi are explicatia in faptul ca insasi ratiunea de a fi a acestor donatii este ca donatarul sa se bucure anticipat de folosinta bunului donat. Din analiza textelor legale. -. elementul intentional (animus donandi) fiind incert intrucat aceste cheltuieli sunt mai degraba expresia „unei datorii familiale sau sociale”. In schimb. principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită. Donatia-partaj nu este donatie decat in forma. Răspunderea civilă pentru fapta proprie este reglementată de art.unor veritabile donatii (s. iar insaracirea „donatorului” este indoielnica . Acestea.) este incompatibila prin natura ei cu raportul. donatarul nu este tinut la raport in privinta fructelor si veniturilor bunurilor raportabile percepute inaintea deschiderii mostenirii. Conform dispozitiilor art. 654). ci ca o consecinta a starii de indiviziune care se naste de la aceasta data intre comostenitorii defunctului. 762 C. care este o operatiune preliminara partajului facuta in scopul constituirii masei partajabile. literatura şi jurisprudenţa au dedus existenţa următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: prejudiciul. culpa (sau greşeala ori vinovăţia) autorului faptei ilicite. clauza prin care donatarul este scutit de aducerea la masa partajabila a fructelor si veniturilor pe care bunul le va produce dupa deschiderea succesiunii si pana la partaj este valabila . spre deosebire de bunul principal care le produce.. dar nu ca obligatie de raport. conform principiului fructus augent hereditatem (supra nr. fiind vorba de un legat. raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. altfel spus. Dincolo de aspectele juridice si de dificultatile insurmontabile de calcul. C. sunt preciputare. fructele si veniturile bunului donat trebuie aduse de donatar la masa de impartit. In cazul donatiei-partaj finalitatea este cea a partajului.Donatia-partaj (infra nr 752 si urmat. D. Este o exceptie de la regula potrivit careia accesoriul urmeaza soarta juridica a principalului. n. solutia izvoraste din favoarea legii in temeiul faptului ca „viata si educatia sunt valori in afara patrimoniului” de care nu trebuie sa se tina seama la lichidarea patrimoniului succesoral . in timp ce donatia-partaj este partajul insusi facut cu anticipatie de dispunator. esenta actului este partajului. De la data deschiderii succesiunii.)”. si anume un avans in contul mostenirii. Este exclus ca o asemenea donatie sa realizeze ceea ce realizeaza donatiile obisnuite.

reputaţia. onoare sau demnitate). numele etc. atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane care se cheamă prejudiciu de agrement etc. In literatura de specialitate s-a pus însă întrebarea dacă răspunderea ar putea fi angajată şi atunci când 222 .-In toate cazurile de încălcare a unui drept subiectiv (cum sunt dreptul de proprietate. dreptul de întreţinere. Conform art. oricât de condamanbilă ar fi fapta ilicită din punct de vedere moral sau oricât de gravă ar fi sub aspectul penal. răspunderea poate fi angajată pe temei delictual dacă a fost cauzat un prejudiciu. atingerile aduse onoarei sau cinstei unei persoane etc. cum ar fi distrugerea unui bun). Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului. Clasificări ale prejudiciilor: După criteriul economic: prejudicii patrimoniale (acelea care au un conţinut economic şi pot fi evalute pecuniar. deduse din existenţa celorlalte condiţii ale răspunderii. neputând fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcările drepturilor personale fără conţinut conomic. în planul dreptului civil nu are nici o relevanţă dacă nu a creat un prejudiciu. prejudicii cauzate personalităţii afective (durerile psihice determinate de moartea unei rude apropiate. prejudicii cauzate personalităţii sociale (care constau în consecinţele încălcării unor drepturi personale nepatrimoniale precum onoarea. Proba culpei este mai dificil de realizat. De regulă.). prejudicii nepatrimoniale (acelea care nu au conţinut economic.ultim element integrând şi capacitatea delictuală. pierderea sau restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii care se cheamă prejudiciu de agrement.).. Prejudiciile cauzate persoanei umane se subclasifică astfel: prejudicii cauzate personalităţii fizice sau prejudicii corporale (care rezultă din prejudiciile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale şi pot consta în dureri fizice – a căror reparare se numeşte pretium doloris. acestei răspunderi. După momentul producerii lor: prejudicii instantanee (care se produc dintr-o dată) şi prejudcii succesive (care se produc continuu sau într-o perioadă îndelungată de timp). demnitatea. După criteriul personalităţii: prejudicii cauzate direct persoanei umane şi prejudicii cauzate bunurilor sale. După criteriul previzibilităţii: prejudicii previzibile (care au putut fi prevăzute în momentul săvârşirii faptei ilicite) sau imprevizibile (care nu puteau fi prevăzute la data săvârşirii faptei ilicite). faptei ilicite şi raportului de cauzalitate. In consecinţă. întinderea. Prin prejudiciu se înţeleg rezultatele dăunătoare de natură patrimonială sau extrapatrimonială. care se cheamă şi pretium affectionis). dreptul la integritate fizică. cum sunt moartea. sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită. Prejudiciul trebuie să fie urmarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Astfel. toate având un caracter obiectiv. pentru dovada acestui element se recurge la prezumţiile simple. moartea unui animal etc. 1169 Cod civil. In planul dreptului civil existenţa prejudiciului este indispensabilă pentru angajarea răspunderii delictuale.). Prejudiciul reprezintă condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile şi dă măsura. efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane. cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute.

Un prejudiciu are acest caracter atunci când existenţa lui este sigură. situaţia de fapt să fi avut caracter de stabilitate şi b. astfel încât victima nu va mai putea cere autorului faptei ilicite repararea prejudiciului. Ulterior. dar condiţionat de două elemente: a. 31/1954) . prejudiciul viitor şi nesigur sau prejudiciul eventual au un caracter incert.prejudiciul ar fi fost cauzat prin vătămarea unor simple interese rezultate dintr-o stare de fapt şi care nu corespund unor drepturi subiective. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani cu intenţia de a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat victimei. această sumă de bani nu are caracterul unei despăgubiri iar victima se va putea îndrepta împotriva autorului prejudiciului pentru angajarea răspunderii sale. Prejudiciul patrimonial. 54-55 din Decretul nr. Practica judiciară a acordat în aceste condiţii despăgubiri concubinei aflate în întreţinerea unei persoane decedate în urma unui accident. Pentru a obţine repararea prejudiciul este necesar ca acesta să îndeplinească anumite condiţii: Prejudiciul să fie cert. problema rămâne nerezolvată şi este lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată. Pentru a se stabili caracterul reparat sau nereparat al prejudiciului. minorului aflat în întreţinerea de fapt a unei rude care nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de acesta. VII a plenului fostului Tribunal Suprem) şi Revoluţia din decembrie 1989. Au acest caracter prejudiciile actuale şi cele viitoare şi sigure. suma de bani plătită de acesta are caracterul unei despăgubiri. După 22 decembrie 1989. 998 şi 999 nu disting între natura prejudiciului. întrucât art. adică prin despăgubiri băneşti. răspunderea civilă încetează. Prin faptă ilicită se înţelege acţiunea sau inacţiunea care 223 . Intr-o primă etapă (de la adoptarea Codului civil şi până în anul 1952) s-a considerat că este posibilă repararea daunelor morale prin despăgubiri băneşti. legislaţia în materie şi desigur doctrina au revenit la teza tradiţională a admiterii posibilităţii reparării daunelor morale prin despăgubiri băneşti. cu intenţia de a face o liberalitate. este necesar să distingem între următoarele ipoteze: atunci când persoana prejudiciată primeşte reparaţia integrală a prejudiciului de la una din persoanele obligate solidar sau in solidum la reparaţie. Prejudiciul să fie nereparat . atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani. s-a considerat că este inadmisibilă acordarea de despăgubiri pentru prejudicii de ordin moral. între anul 1952 (data apariţiei Deciziei de îndrumare nr. să fie vorba de vătămarea unui interes licit şi moral. In ce priveşte cuantumul acestor despăgubiri. Intrebarea care se pune însă în legătură cu daunele morale este aceea dacă ele pot fi reparate pe cale patrimonială. Răspunsul a fost afirmativ. In cazul în care prejudiciul a fost deja raparat. întreţinătorul fiind victima unui accident. neîndoielnică şi totodată poate fi evaluat în prezent. Problema reparării prejudiciilor extrapatrimoniale sau a daunelor morale-Posibilitatea reparării acestor prejudicii prin mijloace nepatrimoniale a fost unanim recunoscută chiar şi în perioada regimului comunist când a făcut obiectul unor reglementări specifice (art. practica judiciară. dreptul de creanţă se stinge prin executare.

). Pentru determinarea acestora s-au propus mai multe sisteme. în care se concretizează procesul psihic de deliberare şi de luare a unei hotărâri cu privire la conduita pe care o va avea acea persoană. Definiţia şi elementele culpei. domeniul specific culpei este cel al răspunderii subiective pentru fapta proprie. dar totodată şi criteriul în funcţie de care se determină întinderea reparaţiei datorate victimei. este contrară ordinii sociale. lovirea unei persoane etc. care constă într-o omisiune. Aşadar. un element volitiv. Ilicitul civil. Când normele legale impun unei persoane să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune. Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite: are caracter obiectiv. subectiv. neiîndeplinirea acesteia reprezintă o faptă ilicită. In cazul răspunderii civile. adică în acţiuni prin care se încalcă drepturile subiective sau interesele legitime ale altei persoane (ex. 19 din Codul penal. atunci putem reţine că formele culpei sunt următoarele: dolul direct sau intenţia directă. De regulă fapta ilicită constă în fapte de comisiune. având ca efect încălcarea drepturilor subiective sau cel puţin a intereselor altuia. deteriorarea unui distrugerea unui bun. Dacă ne raportăm şi la prevederile art. legătura dintre faptă ilicită şi prejudiciu fiind evidentă. Abuzul de drept constă în exercitarea unui drept subiectiv prin deturnarea sa de la scopul pentru care este recunoscut şi protejat şi reprezintă o sursă de răspundere civilă dacă a generat un prejudiciu. Alteori stabilirea raportului de cauzalitate este dificilă datorită complexului de împrejurări (condiţii şi cauze) care pot contribui la producerea prejudiciului. 998-999 Cod civil se deduce că există o culpă intenţională şi una neintenţională. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. Elementele culpei se consideră că sunt: un element intelectiv. Culpa este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite şi păgubitoare faţă de fapta respectivă şi faţă de urmările acestei fapte. procesul volitiv are două faze: deliberarea şi decizia. In cazul răspunderii subiective. interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau moralei. 998-999 Cod civil instituie principiul răspunderii bazată pe culpa. cum ar fi răspunderea pentru lucruri. Cu toate acestea. reprezintă obiectivarea unui element psihic. Textele art. 224 . Conţinutul faptelor ilicite. elementul culpă este indispensabil pentru ca victima să poată pretinde de la autorul faptei ilicite repararea prejudiciului. presupunând posibilitatea de a alege între licit şi ilicit. o faptă este ilicită atunci când este contrară legii sau regulilor de convieţuire socială.: sustragerea. Culpa – condiţie a răspundeii delictuale. iar procesul deliberativ trebuie să aibă loc în condiţii libere. Stabilirea raportului de cauzalitate este în multe situaţii uşor de realizat. condiţia culpei poate să lipsească în cazurile de răspundere obiectivă. care constă în reprezentarea în conştiinţa omului a semnificaţiei sociale a faptei sale şi în prevederea sau cel puţin în posibilitatea de prevedere a urmărilor faptei pe care o săvârşeşte sau urmează să o săvârşească.are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. culpa presupune un anumit nivel de cunoaştere a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor eventuale ale acestora. Formele culpei. Din analiza art.

In ce priveşte bolnavii psihic trebuie să se distingă între bolnavii puşi sub interdicţie şi cei nepuşi sub interdicţie. pentru a stabili întinderea reparaţiei prejudiciului în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat din culpa comună a făptuitorului şi a victimei). adică acea culpă pe care nu ar fi săvârşit-o un “bun părinte de familie”. In consecinţă. Pentru existenţa culpei este necesară existenţa discernământului. Stabilirea culpei. textul instituie o prezumţie relativă a lipsei de discernământ pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani şi una relativă a existenţei sale pentru persoanele care au depăşit această vârstă. repararea prejudiciului nedepinzând de forma culpei şi nici de gravitatea acesteia. după cum autorul a împlinit sau nu 14 ani. Conform art. Capacitatea delictuală. cum ar fi beţia sau hipnoza. adică un om cu o diligenţă normală. Gradele culpei.. când făptuitorul nu îşi dă sema de caracterul antisocial al faptei şi nu prevede consecinţele acesteia. existentă când făptuitorul prevede caracterul antisocial al faptei sale. Discernământul este prezent. prevede consecinţele acesteia şi cu toate că nu le urmăreşte. Nici gradele culpei nu au importanţă în privinţa antrenării răspunderii civile decât în situaţii de excepţie (ex. cel puţin prezumtiv. Este posibil şi ca lipsa discernământului să se datoreze unei situaţii accidentale. prevede consecinţele ei. 3 din Decretul nr. se va ţine seama de contribuţia fiecăruia la producerea prejudiciului. In dreptul civil civil se face distincţie între: culpa gravă (culpa lata). că ele nu se vor produce. astfel încât la desocotirea între debitori. adică aceea care ar fi putut fi evitată numai de un excelent părinte de familie. deşi trebuia şi putea să le prevadă. pe care nu le acceptă. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru faptele lor ilicite decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ. Capacitatea delictuală este capacitatea de a răspunde pentru faptele juridice ilicite şi nu se confundă cu capacitatea de exerciţiu care se referă la încheierea de acte juridice. la persoanele cu capacitate delictuală. adică acea culpă de care nu s-ar putea face vinovat nici omul cel mai mărginit. Distincţia între diversele forme ale culpei nu are nici o semnificaţie în planul răspunderii delictuale. sperând. solidaritatea acestora nu se mai menţine. în mod uşuratic. Uneori. culpa uşoară (culpa levis). dolul indirect sau intenţia indirectă. stabilirea culpei nu este o chestiune dificilă şi se poate deduce cu uşurinţă din existenţa celorlalte elemente ale răspunderii. când făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale. După repararea prejudiciului. imprudenţa.existentă atunci când autorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale şi totodată prevede şi doreşte producerea consecinţelor sale. forma culpei are semnificaţie în situaţia în care la producerea prejudiciului au contribuit mai multe persoane. acceptă posibilitatea producerii lor. adică cel mai diligentă persoană. prima categorie fiind asimilată minorilor sub 14 ani iar cealeilalte i se aplică una din cele două prezumţii. In aceste cazuri autorul poate fi exonerat de răsoundere dacă acea stare de lipsă a 225 . neglijenţa. culpa foarte uşoară (culpa levissima). în cazul în care părţile unui contract convin asupra unor clauze de nerăspundere definite în funcţie de gradul culpei. 25 alin. Criterii. 32/1954. Prin excepţie.

in solidar (art. fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente. Din acest motiv. cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei. Conditiile speciale -Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent. Ultima cerinta a generat controverse. in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei.civ. că este posibilă obligarea autorului la repararea prejudiciului dacă acesta are posibilitatea materială să facă aceasta şi dacă nu există nici o altă posibilitate de reparare a prejudicului. victima nu va putea obţine obligarea autorului prejudiciului la repararea acestuia. Consideram ca. acela de comitent.1000 alin.civ.civ. 226 . servitorii fiind.civ. in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa. Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate. în jurisprudenţa relativ recentă s-a decis. atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia. de fapt. Conditiile generale-Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului. teoria riscului. teoria garantiei. cat si teorii grefate pe risc.). raportul de cauzalitate si vina prepusului.discernământului nu şi-a cauzat-o el însuşi.3 C. s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte.3 C. pentru raţiuni de echitate. Cu toate acestea. exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde. dovada culpei prepusului este absolut necesara. Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art. b. prepusi. fie de la prepus (art. teoria prezumtiei de culpa a comitentului.998-999 C. În cazul lipsei capacităţii delictuale. in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen. In formularea art. prejudiciul. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat. fie de la comitent si prepus. cu exceptia comitentului prejudiciat.). teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului. 83) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.1000 alin.).3 coroborat cu art. in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti.998-999 C. practica a statuat ca toti ceilalti comitenti. Fundamentarea raspunderii -In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere.1000 alin. raspund solidar cu prepusii lor. 84) Răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori.

Textul a fost implicit modificat prin intrarea în vigoare a art. fără a deosebi după cum sunt din căsătorie. şi copilul să aibă locuinţa la părinţii săi. Aceste persoane fizice sau juridice pot răspunde în mod direct (în temeiul art. ci locuinţa acestuia. Condiţia culpei minorului nu trebuie îndeplinită. Părinţii răspund pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a copilului lor numai dacă acesta este minor. Determinarea persoanelor răspunzătoare: părinţii fireşti ai minorului. Nu pot avea calitatea de persoane răspunzătoare în temeiul acestei reglementări: instituţiile de ocrotire (centre de educare a minrilor. trebuie îndeplinite şi două condiţii speciale: copilul să fie minor. cu consimţământul sau ştirea părinţilor (fapta ilicită este săvârşită de minor în intervalul de timp cât se află în vizită la rude sau prieteni sau era internat în spital). oficiile pentru protecţia minorilor sau autoritatea tutelară). Deşi într-o asemenea situaţie obligaţia de supraveghere nu poate fi efectiv îndeplinită. Legat de această condiţie. Comunitatea de locuinţă cu părinţii. educare sau supraveghere a minorului autor al faptzei ilicite. 1000 alin. Mai mult. 1000 alin. părinţii adopţivi (înlăturând răspunderea părinţilor naturali). Răspunderea părinţilor încetează imediat ce minorul a ajuns la majorat sau dacă este asimilat persoanei majore prin căsătoria încheiată anterior împlinirii vârstei de 18 ani. fapta ilicită a minorului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. lucru care trebuie dovedit de către cel prejudiciat. 2 Cod civil. Pentru a se stabili dacă există această condiţie este a fi determinat nu domiciliul legal al minorului. tutorii. dar temporar se află în altă parte. interesează locuinţa pe care minorul trebuie să o aibă şi nu locuinţa pe care acesta o are în fapt. 2 deoarece dacă minorul a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă ei sunt prezumaţi în culpă pentru neîndeplinirea 227 . 2 Cod civil. fiind indiferent dacă ulterior acesta a devenit major sau dacă are mijloace materiale suficiente pentru repararea prejudiciului. conform căruia “tatăl şi mama. trebuie reţinut că răspunderea mamei nu este subsidiară celei a tatălui. din afara căsătoriei ori înfiaţi”.Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile caizate de copiii lor minori îşi are fundamentul în textul art. este important de stabilit dacă ea este întrunită în câteva ipoteze speciale: situaţia în care minorul are locuinţa legală la părinţii săi. trebuie îndeplinite trei dintre condiţiile generale ale răspunderii delictuale: prejudiciul. 998-999 Cod civil) dacă se fac vinovate de a nu-şi fi îndeplinit atribuţiile de îngrijire. Condiţiile răspunderii părinţilor. Pe lângă aceste condiţii generale. curatorii sau rudele minorului (chiar dacă acesta se află în îngrijirea lor). Minoritatea. după moartea bărbatului. 97 din Codul familiei care statuează că “ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. Soluţia este identică şi în cazul în care copilul bolnav psihic a fost pus sub interdicţie şi a devenit major. In concluzie. centre de primire. Pentru angajarea răspunderii părinţilor pentru fapta copilului lor minor. sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori celocuiesc cu dânşii”. Minoritatea trebuie să existe în momentul săvârşirii faptei ilicite. pentru a ne regăsi în ipoteza prevăzută de art. 1000 alin. se consideră că părinţii trebuie să fie răspunzători în temeiul art. ci că părinţii răspund solidar pentru faptele ilicite ale copiilr lor minori.

obligaţiei de creştere şi educare; situaţia în care copilul minor nu locuieşte în fapt cu părinţii săi, împotriva voinţei acestora (minorul săvârşeşte fapta ilicită cât timp este fugit de la locuinţa părintească sau în intervalul de timp în care părinţii sunt arestaţi ori în executarea unei pedepse privative de libertate). Si de această dată se consideră că părinţii trebuie să răspundă deoarece sunt în culpă de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de creştere şi educare faţă de copilul lor minor. Aceeaşi este soluţia chiar şi în cazul în care părinţii sunt arestaţi sau în executarea unei pedepse privative de libertate, deoarece fapta reprobabilă săvârşită de aceştia reprezintă un exemplu negativ pentru copilul lor minor şi este un element al neîndeplinirii corespunzătoare a obligatiei de educare a acestuia; situaţia în care minorul săvârşeşte o faptă ilicită şi prejudiciabilă fiind fugit dintr-o şcoală sau centru de reeducare unde a fost internat prin hotărâre judecătorească. După ce o perioadă de timp răspunsul jurisprudenţei a fost în sensul neangajării răspunderii părinţilor, poziţia a fost reapreciată. Astfel, dat fiind fundamentul larg al răspunderii părinţilor, legat de neîndeplinirea obligaţiei de creştere şi educare, ei trebuie consideraţi răspunzători şi în acest caz; situaţia în care minorul săvârşeşte fapta ilicită pe timpul cât are o locuinţă în scopul desăvârşirii învătăturii, pregătirii profesionale ori determinată de faptul încadrării lui în muncă. Noua locuinţă a minorului poate fi considerată doar ca o locuinţă temporară care nu modifică starea de fapt iniţială, aceea a comunităţii de locuinţă cu părinţii. De aceea, şi în acest caz, părinţii trebuie consideraţi răspunzători în temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil; situaţia în care copilul minor săvârşeşte fapta ilicită fiind încredinţat unuia dintre părinţi. O perioadă de timp, s-a considerat că va fi ţinut răspunzător într-o asemenea ipoteză, numai părintele căruia minorul i-a fost încredinţat efectiv spre creştere şi educare. Ulterior, dat fiind că obligaţia de creştere şi educare revine în egală măsură ambilor părinţi, punctul de vedere menţionat a fost revizuit, considerându-s ecă ambii părinţi sunt responsabili pentru fapta ilicită a copilului lor minor. Dreptul la acţiune al celui prejudiciat. Persoana prejudiciată are următoarele posibilităţi de acţiune în justiţie, în vederea obţinerii reparării pagubei sale: să ceară despăgubirea de la ambii părinţi care răspund solidar faţă de acesta; să cheme în judecată doar pe unul dintre părinţi şi să solicite obligarea lui la plata întregii despăgubiri. Părintele care plăteşte are dreptul la o acţiune în regres faţă de celălalt părinte pentru jumătate (de principiu) din suma plătită efectiv; să cheme în judecată atât pe părinţi sau pe unul dintre aceştia, cât şi pe minor, în cazul în care cu privire la cel din urmă sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie. Obligaţia in solidum a părinţilor de a repara prejudiciul. In literatura de specialitate unii autori consideră că răspunderea părinţilor este solidară în raport cu copilul lor minor, iar alţii consideră ca aceasta este in solidum. Ultima opinie trebuie considerată corectă deoarece, solidaritatea prevăzută de art. 1003 Cod civil, nu se aplică şi acestui caz şi pentru că obligaţia in solidum este singura care justifică regresul total al părinţilor împotriva minorului dacă ei au achitat despăgubirea persoanei vătămate. Punerea problemei. 228

Inlăturarea răspunderii părinţilor are loc atunci când nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii în raporturile dintre minor şi victimă, respectiv lipseşte prejudiciului, fapta nu are caracter ilicit sau prejudiciul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze străine – caz fortuit sau forţă majoră precum şi fapta unui terţ sau a victimei. Inlăturarea prezumţiei de culpă a părinţilor. Potrivit alin. 5 al art. 1000 Cod civil, părinţii pot fi apăraţi de răspundere dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil. In realitate, pertinenţa unei asemenea probe este condiţionată de concepţia adoptată cu privire la fundamentul răspunderii. Dacă ţinem seama că, în prezent, acesta rezidă în prezumţia de neîndeplinire a obligaţiei de creştere şi educare, atunci practic, proba imposibilităţii împiedicării faptei ilicite nu poate fi admisă decât dacă este vorba de fapta unei alte persoane sau de forţă majoră ori caz fortuit.

85) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru animale este reglementată de art. 1001 Cod civil, precum şi de art. 15 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.Sunt chemate să răspundă persoanele care au calitatea de paznici juridici ai animalului. Se prezumă ca au această calitate proprietarul şi persoanele cărora acesta le-a transmis paza juridică (locatarul, uzufructuarul, comodatarul). Nu pot fi obligate să răspundă persoanele care au numai paza materială a animalului (păstorul sau îngrijitorul animalelor). Animalele pentru care se poate angaja răspunderea. Art. 1001 Cod civil se aplică numai în cazul prejudciiilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Intră în această categorie: toate animalele domestice şi animalele sălbatice care trăiesc în captivitate Art. 15 din Legea nr. 103/1996 distinge între două tipuri de răspundere pentru animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare după felul prejudiciului cauzat: dacă prejudiciul a fost cauzat bunurilor persoanei umane, răspunderea care revine paznicului juridic al animalului este o răspundere subiectivă, ce se poate angaja în condiţiile art. 998-999 Cod civil (persoana răspunzătoare fiind gestionarul fondului de vânătoare); dacă prejudiciile au fost cauzate direct persoanei umane, răspunderea gestionarului fondului de vânătoare se întemeiază pe prevederile art. 1001 Cod civil. Fundamentarea răspunderii. Chestiunea comportă aceleaşi discuţii legate de fundamentul răspunderii ca şi la răspunderea pentru lucruri. Exonerarea de răspundere se poate realiza numai în condiţiile în care se dovedeşte că la originea prejudiciului se găseşte forţa majoră sau fapta victimei ori a unui terţ (cazul fortuit nu exonerează de răspundere). Condiţiile răspunderii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre “comportamentul” animalului şi prejudiciu. calitatea de păzitor juridic, care se prezumă că aparţine proprietarului, 229

în cazul animalelor domestice, respectiv Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva”, pentru animalele sălbatice, pentru care se antrenează răspunderea civilă în temeiul art. 1001 Cod civil. Efectele sunt identice cu cele ale răspunderii pentru lucruri în privinţa modalităţilor de reparaţie şi eventualului regres faţă de paznicul material.

86) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Răspunderea pentru lucruri este reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat penru o bună perioadă de timp ca fiind o introducere pentru reglementările din alineatele următoare. Ulterior s-a ajuns la concluzia că acest text consacră un principiu general al răspunderii pentru lucruri. Domeniul de aplicare. Pentru antrenarea răspunderii este necesară o singură condiţie specială: lucrul care a cauzat paguba să se fi aflat în acel moment în paza unei persoane. In principiu, trebuie admis că această răspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciară admite constant că această prvedere legală intervine pentru prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu excepţia celor pentru care există reglementări speciale (aeronave, daune nucleare, ruina edificiului etc.). Nu se poate angaja răspunderea prevăzută de art. 1001 Cod civil în următoarele situaţii: lucrul a fot un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului (singura soluţie fiind de această dată art. 998-999 Cod civil); atunci când prejudiciul este cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, răspunderea pentru lucruri intervine numai în acele cazuri când lucrul a cauzat paguba în timpul cât, din anumite motive, a scăpat de sub controlul omului, atunci când o persoană cauzează un prejudiciu unei alte persoane printr-o folosire inadecvată a lucrului, datorită unei culpe foarte uşoare, precum şi în ipoteza în care la baza prejudiciului cauzat de lucru se află un caz fortuit. Noţiunea de pază a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede că suntem responsabili de prejudiciul cauzat de “lucrurile ce sunt sub paza noastră”. Literatura de specialitate şi practica judiciară au considerat că textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle art. 1001 Cod civil referitor la paza juridică a animalelor. Prin paza juridică se înţelege puterea de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau animal. Temeiul pazei juridice constă de regulă într-un drept. Deoarece sunt şi situaţii de excepţie, când un lucru cauzează o pagubă aflându-se de fapt în puterea de direcţie control şi supraveghere a unei alte persoane, fără nici un temei legitim şi chiar împotriva voinţei păzitorului juridic al acesteia, trebuie să considerăm că temeiul pazei juridice nu este decât de regulă un drept. Paza juridică şi paza materială. Paza materială se deosebeşte de paza juridică prin aceea că deşi este tot o putere de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, ea se realizează sub autoritatea 230

păzitorului juridic. Paza juridică şi paza materială aparţin de multe ori uneia şi aceleiaşi persoane. Sunt însă situaţii în care paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic, de exemplu de către prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de păzitori juridici: proprietarul lucrului – faţă de acesta operează o prezumţie simplă de păzitor juridic; calitatea sa de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, cât timp o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia, controlul şi supravegherea acestuia; când lucrul se află în coproprietate, prezumţia priveşte pe toţi coproprietarii care trebuie să răspundă solidar. statul - pentru lucrurile dintr-o succesiune vacantă, însă numai după expirarea termenului de opţiune succesorală; .titularilor drepturilor reale principale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: superficie, uzufruct, abitaţie, servitute aparentă, precum şi titularii drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist şi retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea şi scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate transmite paza juridică printr-un contract cum ar fi: închirierea, comodatul, antrepriză, contractul de transport, arendă, concesiune etc. In aceste situaţie, paza juridică a lucrului se consideră că este scindată între proprietar sau posesor (în sarcina cărora rămâne paza structurii lucrului) şi detentor (căruia îi revine paza utilizării lucrului). După cum prejudiciul este cauzat de viciile structurii juridice sau de folosirea sau păstrarea lui necorespunzătoare, răspunderea revine proprietarului/posesorului sau detentorului. Persoanele fizice lipsite de capacitate delictuală nu au calitatea de păzitori juridici ai lucrurilir ce le aparţin, întrucât, navând discernământ, se consideră că nu pot exercita în mod independent puterea de direcţie, control şi supraveghere a lucrului. Au însă această calitate reprezentanţii legali ai persoanelor lipsite de capacitate delictuală care au printre altele şi obligaţia de exercitare a direcţiei, controlului şi supravegherii lucrurilor celui aflat sub ocrotirea lor. Răspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil poate fi invocată de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia şi de succesorii săi în drepturi. Răspunderea în cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza în care două sau mai multe vehicule aflate în paza juridică a unor persoane diferite cauzează un prejudiciu unei terţe persoane, se va angaja răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 Cod civil şi paznicii juridici vor răspunde solidar conform art. 1003 Cod civil; In ipoteza în care vehiculele intrate în coliziune îşi cauzează reciproc prejudicii, au fost avansate trei soluţii: opinia conform căreia la stabiliea răspunderii trebuie să aplice aceleaşi reguli ca şi în situaţia în care prejudiciul se datorează culpei comune a făptuitorului şi a victimei; soluţia neutralizării reciproce a răspunderii pentru lucruri, conform căreia intervine o anihilare reciprocă a prezumţiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod civil şi, în consecinţă, se revine la regulile generale de răspundere pentru fapta proprie, în condiţiile art. 998-999 Cod civil; soluţia conform căreia, fiecare participant fiind în acelaşi timp victimă şi păzitor juridic al câte unui vehicul intrat în coliziune, poate invoca împotriva celorlalţi răspunderea reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod 231

civil. Fiecare păzitor juridic va fi obligat să repare prejudiciul suferit în urma coliziunii de către celălalt. Răspunderea în situaţia în care între victimă şi păzitorul juridic al lucrului există un raport contractual. Răspunderea pentru aceste prejudicii trebuie considerată o răspundere contractuală. Uneori se consideră că atunci când lucrul a cauzat o vătămare corporală sau moartea victimei, răspunderea părţii contractante căreia îi aparţine paza juridică a structurii lucrului este delictuală şi se angajează pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în cazul în care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuării unui serviciu gratuit şi benevol de către păzitorul juridic în favoarea victimei. In această situaţie se consideră că răspunderea păzitorului juridic al lucrului se va angaja pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în ipoteza în care victima a folosit clandestin lucrul aflat în paza juridică a unei alte persoane. Pentru soluţionarea acestei ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritară este aceea conform căreia se poate vorbi de răspundere a paznicului juridic numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil şi nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Condiţii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu, şi lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Efectele răspunderii. In cazul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru lucruri, victima are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al lucrului. In ipoteza în care lucrul cauzează paguba în timp ce paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparaţia de la păzitorul material în condiţiile dreptului comun (art. 998-999 Cod civil). Păzitorul juridic va avea o acţiune în regres faţă de păzitorul material al lucrului în situaţia în care s-ar fi putut angaja şi răspunderea celui din urmă pentru fapta proprie.

87) Reducţiunea liberalităţilor excesive. Reducţiunea este o sancţiune civilă care lipseşte de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donaţiile şi legatele), în măsura în care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege moştenitorilor rezervatari. Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care înfăţişează drepturile lor. Căile pe care se realizează reducţiunea � reducţiunea nu operează de drept ci trebuie cerută. Ea se poate realiza atât prin acordul rezervatarilor cu cei gratificaţi (pe cale convenţională), cât şi pe cale judiciară. Reducţiunea pe cale convenţională se realizează în cazul în care rezervatarii, pe de o parte, şi donatarii şi legatarii gratificaţi de defunct, pede altă parte, ajung la o înţelegere în legătură cu liberalităţile excesive care încalcă rezerva succesorală. Reducţiunea judiciară survine de regulă atunci când bunurile de care defunctul a dispus prin liberalităţi se află în 232

De aici decurg următoarele consecinţe: acţiunea în reducţiune nu poate fi formulată decât de cel în prejudiciul căruia s-a făcut liberalitatea. Este un proces de adaptare a acestora la realităţile economico-sociale. începând cu cea mai nouă. Efectele : încetarea existenţei persoanelor judice care au fuzionat . a descoperirilor ştiinţei. patrimoniul altei persoane judice formând astfel noi persoane juridice. în funcţie de faptul dacă încalcă în întergul lor sau doar în parte rezerva succesorală. aflate în continuă schimbare şi perfecţionare. Acţiunea în reducţiune este o acţiune personală şi patrimonială. Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive: legatele se reduc înaintea donaţiilor. În cazul donaţiilor. Pentru admiterea acţiunii în reducţiune. a invenţiilor şi inovaţiilor se înfăptuieţte prin comasare şi divizare. reducţiunea donaţiilor se face şi prin echivalent în următoarele cazuri: în cazul în care donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport. în cazul în care donaţia este făcută unui succesibil fără scutire de raport şi priveşte un imobil. COMASAREAforma de reorganizare prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc sau una blochează în patrimoniul saă. în cazul în care bunul donat a fost un bun fungibil şi consumptibil. iar aceştia din urmă au interesul de a cere să li se predea bunurile respective. legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. reducţiunea duce la caducitatea totală sau parţială a acestora. rezervatarii trebuie să facă dovada încălcării rezervei prin liberalităţile făcute de defunct. reducţiunea are ca efect rezoluţiunea acestora. donaţiile se reduc în mod succesiv. rezervatarii fiind în drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donaţiilor excesive. Comasarea se bazează pe două căi:---fuziunea si absorbţie Fuziunea – modalitate de organizare prin care două sau mai multe persoane judice se unesc pentru a forma o persoană judică nouă. în cazul în care donatarul a înstrăinat obiectul donaţiei sau l-a grevat cu sarcini înaintea deschiderii moştenirii. iar partea supusă reducţiunii (ceea ce excede limitele cotităţii disponibile) este mai mică de jumătate din valoarea imobilului. 88) Reorganizarea persoanei juridice. Prin reorganizare persoanele juridice pot ţine pasul şi cu transformarea determinată de introducerea în activităţile economico-sociale. transmiterea drepturilor şi obligaţiilor personelor judice care au fuzionat 233 . în ordinea inversă a datei lor. Această rezoluţiune poate fi totală sau parţială. este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani.posesia altor persoane decât rezervatarii. Efectele reducţiunii În cazul legatelor. Reducţiunea donaţiilor se face în natură. în cazul în care bunul donat a pierit din culpa donatarului. înfiinţarea unei persoane judice noi. Prin excepţie. în funcţie de faptul dacă depăşeşte în întregul ei cotitatea disponibilă sau numai în parte. acţiunea în reducţiune este divizibilă şi nu se poate porni decât în limitele porţiunii cuvenite rezervatarului reclamant.

Efecte: încetarea existenţei persoanei juridice al cărei patrimoniu a fost absolvit. transformare. persoană judică ce a suferit o divizare totală. Efectele: persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare parţială îşi continuă existenţa . Persoana juridică îşi încetează existenţa prin unul din următoarele modalitati: desfiinţare. 234 . însî cu un patrimoniu mărit. persoanele judice al cărui patrimoniu a fost absorbit de patrimoniu altei persoane judice. Patrimoniul persoanei judice absorbante poate să fie dat .către persoana judică nou formată. Acest lucru este adesea foarte greu de realizat motiv pentru care în practicp se permite ca prin actul care hotărăşte divizarea totală să se poată stabili şi alte proporţii ţinând cont de contractele aferente unei părţi din patrimoniu pentru a nu se aduce prejudicii partenerilor de afaceri. Divizarea poate fi:parţială sau totală Divizarea parţială – modalitatea prin care una sau mai multe fracţiuni din patrimoniul unei persoane juridice sunt deprinse. Fracţiunile desprinse din patrimoniul persoanei judice pot fi absorbite de patrimoniul altor persoane judice sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. Fracţinunile rezultate în urma divizării totale pot fi absolvite de patrimoniile unor persoane juridice existente sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. unul nou diferit de al lor ori să înglobeze în el scopurile persoanelor judice fuzionate. organizarea de sine stătătoare şi scopul persoanei juridice absorbante nu se modifică. Regula este că patrimoniu trebuie împărţit în părţi egale. Are loc o transmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor rezultate prin divizarea totală către persoanele juridice existente sau care astfel se înfiintează. Desfiinţare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fost înfiinţate prin actul de dispoziţie al autorităţiilor publice competente. dizolvare. are loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniului absolvit către persoanele fizice absorbante. Are loc o trasmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor desprinse către persoanele existente sau care astfel iau fiinţă. Autoritatea care a dispus înfiinţarea unei persoane judice este competentă să dispună şi înfiinţarea acesteia prin înfiinţarea unui act. Divizarea totală – modalitate de reorganizare prin care întregul patrimoniu al unei persoane juridice este împărţit în fracţiuni şi transmis altor persoane juridice existente sau care iau fiinţă. continuarea existenţei persoanei judice absorbante. scopul persoanei judice nou formată poate să fie a oricăreia dintre persoanele judice care au fuzionat.forma de organizare prin care patrimoniul unei persoane juridice este împărţit parţial sau total în mai multe fracţiuni care sunt transmise altor persoane juridice existente sau care astfel se înfiinţează. însă cu un patrimoniu diminuat. mai mare sau mai mic ca al persoanei absorbite. fiind apoi transmise altor persoane judice existente sau care astfel se înfiinţează. Absorbţia – modalitate de organizare prin care o persoană judică înglobează în patrimoniul său patrimoniul altei persoane judice care astfel îşi încetează existenţa. Efecte . reorganizare. Reorganizare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fuzionat. persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare totală îşi încetează existenţa. DIVIZAREA.

actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC. 1. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. 428 Codul civil. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. cuprinsa in art.89) Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. 1 Cod procedura civila ). actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. alineatul 1. Sunt de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara. Legea 31 / 1990. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. Existenta principiuliu rezulta pe de o 235 . dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. art. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. care . intemeiata pe dreptul de proprietate privata. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. actiunea confesorie. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. 561 alin. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. uzufruct. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative.desi imprescriptibila extinctiv. de principiu. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. izvoare de drept civil ( codul familiai. servitute si superficie”. se stinge prin prescriptie. etc. uz abitatiune. indiferent de izvorul lor. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia.

actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. limitative prevazute de lege. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. sub sanctiunea pierderii acestui drept. Acest termen este stabilit de art. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. Pe de alta parte. 7 alin. servitute si superficie” ( art. 55 alin. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. 1 Decretul 167 / 1958 ). a curgerii termenului de prescriptie. Principalele actiuni. pe timpul cat dureaza situatiile. 60 alin. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. In concluzie. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata. din totalul actiunilor reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive.. abitatie. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul 236 . inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. 21 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. Acest termen se obtine prin “scaderea” . indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. uz.parte din interpretarea per a contrario a art. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . expres exceptiile de la acest principiu. alin. actiunea in tagada paternitatii ( art. inseamna ca “Dreptul la actiune. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. actiunea in stabilirea paternitatii ( art. regula generala. 1 Codul familiei ). iar potrivit art. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. de drept. Acest termen este general. intemeiate pe drepturi de creanta Regula generala potrivit art. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. 21 Codul familiei). aplicabile actiunilor personale. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. care sunt prescriptibile. 3 alin. actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. 1. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani. uzufruct. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. avand un obiect nepatrimonial. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal.

reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. Pentru perioada anterioara cauzei. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii.Potrivit art. din motive temeinice nu a putut formula 237 . efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. 15 alin. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. prescriptia este stearsa. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Cererea de chemare in judecata. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit. printr-o hotarare definitiva. actiunea sa fie admisa. pe toata aceasta perioada. Ulterior cauzei de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. este efectul precizat in art.dreptului la actiune. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. consta in reluarea cursului prescriptiei. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). prin urmare. suspendarea nu produce nici un efect juridic. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. Potrivit art. ori sa incuviinteze executarea silita “. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. in asa fel incat. Ca si in cazul suspendarii. 15 alin. adica inlaturata. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. 19 din Decretul 167 / 1958 : “instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. oprit. Repunerea in termen. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. in esenta. din momentul in care produce. din momentul in care el fusese blocat. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. posterior intreruperii.

termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni. cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni. Din dispozitiile art. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. 19 alin. din anumite ratiuni. rezulta principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . care. daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ). Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). 1887 Cod civil prevede ca “ termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. Moştenitorii rezervatari. civ. pentru ca se plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv” ( adica pe zile libere ). Art. 100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila.Printre dispozitiile legale care limiteaza dreptul de a dispune de propriile bunuri se enumera si cele referitoare la 238 . in fond. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe zile Art. 475 si 480 C. in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului. nejustificat. dar ca aceasta libertate nu este nelimitata. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. Principiul libertatii de a dispune de propriile bunuri si limitarea acesteia prin dispozitiile legale referitoare la rezerva. 90) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă. Efectul repunerii in termeni-Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. Asemenea imprejurari. cererea de chemare in judecata. in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si pe zile pline ). sunt exclusive pentru culpa.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul. In esenta. 1889 dispune ca “prescriptia nu se socoteste castigata. decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege”. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. Domeniul.actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. el se va implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna . putand fi ingradita prin dispozitii legale in anumite cazuri. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. desi termenul de prescriptie a expirat. termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie-In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ).

iar nu de la data actului de dispozitie. Rezerva si cotitatea disponibila se exprima ambele prin fractiuni din unitatea care este patrimoniul defunctului . Se observa ca legea limiteaza doar dreptul de a dispune prin liberalitati (acte cu titlu gratuit). prevazand ca in cazul in care cel despre a carui mostenire este vorba lasa in viata rude apropiate (descendeti sau parinti) ori sot supravietuitor. care confera libertate deplina de a dispune mortis caus. In sistemul Codului civil francez. Partea din patrimoniul succesoral de care de cujus poate dispune neingradit se numeste cotitate disponibila. sa se defere dupa normele mostenirii legale si doar cealalta parte a mostenirii -. Iar. caci numai liberalitatile sunt periculoase pentru mostenitori putand vida patrimoniul succesoral. prin mecanismul subrogatiei reale pastrand continutul valoric al patrimoniului celui care le incheie. Intinderea rezervei si.rezerva. rezerva -. elementul obiectiv ca a lasat succesibili rezervatari. nefiind luati in calcul la stabilirea rezervei. civ. iar in cazul sotului supravietuitor. nu se poate vorbi pe timpul vietii celui despre a carui mostenie este vorba de o indisponibilizare sau. rezulta ca nu poate dispune si care revine in temeiul legii rudelor sale cele mai apropiate si sotului supravietuitor se numeste rezerva. ca si al Codului civil roman. conform normelor mostenirii testamentare . cum ar fi.). 319/1944). cu atat mai putin. Rezerva protejeaza pe rezervatari nu numai contra liberalitatilor facute tertilor straini de mostenire. de mostenitorii cu care 239 . pastrand un anumit echlibru intre ei . corelativ. rezerva avuta in vedere este cea care se raporteaza la patrimoniul dispunatorului de la data deschiderii mostenirii. pot deveni straini de mostenire prin vointa lor (art. se considera ca datoria sociala si familiala de a transmite rudelor apropiate (si sotului supravietuitor in dreptul nostru) o parte a bunurilor facand parte din lasamantul succesoral prevaleaza asupra libertatii de a dispune dupa bunul plac de propriile bunuri. Faptul ca o mostenire are sau nu o parte rezervata se stabileste si in functie de elemente cu totul straine vointei dispunatorului. Rezervatarii gratificati pot cumula rezerva si cotitatea disponibila. in plus. rezervatarii fiind liberi sa renunte la mostenire. nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit intre vii (donatii) sau mortis causa (legate) decat in limitele unei anumite cote-parti din patrimoniul sau (art. iar nu si prin acte cu titlu oneros. adica in limitele cotitatii disponibile . civ. Proportia cotitate disponibila -. iar partea de care. 841 si 843 C. Regulile referitoare la rezerva succesorala impun ca o parte a mostenirii -. iar nu si actele cu titlu oneros. si art. spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxone. 2 din Legea nr. a cotitatii disponibile difera in functie de gradul de rudenie si de numarul rezervatarilor. care intotdeauna aduc ceva in schimbul bunului instrainat. implicit. dupa vointa defunctului. De aceea. dar si contra celor facute in favoarea unuia sau altuia dintre acestia peste limitele cotitatii disponibile. 696 C. Principiul este ca nu se pot face liberalitati (donatii si legate) in favoarea rudelor sau sotului supravietuitor decat in limitele in care pot fi facute si tertilor. Lucru firesc. cotitatea disponibila -. de o inalienabilitate sau insesizabilitate a a cotei parti reprezentand rezerva . de pilda. Codul civil si legislatia adiacenta nu se refera decat indirect la rezerva.

diminuata cu aceasta parte.). D. de la caz la caz. rezerva revine celor indreptatiti in deplina proprietate. care reglementeaza „partea disponibila a bunurilor” . -. reglementarea legala fiind in folosul. succesibilii trebuie sa vina efectiv la mostenire.399) poate fi ocolita de dispunator prin alcatuirea loturilor ce revin mostenitorilor sai. Dupa deschiderea succesiunii. rezulta ca rezerva nu este altceva decat succesiunea insasi. iar nu contra lor. rezerva este recunoscuta ca fiind colectiva. Este o parte a succesiunii. 696 C. rezervatarii pot renunta la rezerva in tot sau in parte. nici mai putin decat „un drept real in si asupra chiar a bunurilor succesiunii” . Cu alte cuvinte.vine in concurs. in schimb. Pentru a putea beneficia de rezerva. neputand fi restransa in nici un fel prin conferirea vreunui drept de uzufruct sau folosinta in favoarea unei alte persoane ori prin grevarea cu sarcini a rezervatarilor . 843 C. civ. ci o sanctiune specifica -. 2 din Legea nr. in limitele acestei cotitati. care reglementeaza mostenirea legala -. daca s-a dispus de ea (s. nu pot beneficia de rezerva. Ea reprezinta o cota-parte din mostenire (pars hereditatis). roman -.Intr-o celebra formulare care a facut cariera. 1 din Legea nr. civ. asa cum s-a afirmat . 913 al Codului Napoleon (art.) ”. cel despre a carui mostenire este vorba a putut dispune prin liberalitati (donatii si legate). Principiul caracterului de ordine publica al rezervei are totusi o anumita suplete. 319/1944 -. S-a remarcat in acest 240 . Drepturile succesorale ale rezervatarilor se intemeiaza pe dispozitiile art. Dispozitiile legale referitoare la rezerva se impun in mod imperativ celui despre a carui mostenire este vorba atat in privinta succesorilor care au acest drept. fie strainilor. Intelegerile anterioare deschiderii mostenirii dintre dispunator si rezervatari cu privire la intinderea rezervei sunt nule ca pacte asupra unei succesiuni viitoare. iar nu individuala. Renuntatorii fiind straini de mostenire (art. 841 C. C. Datorita caracterului de mostenire legala. iar nu pe dispozitiile art. nimic nu impiedica pe dispunator sa micsoreze cotitatea disponibila. conferind nici mai mult. si art. civ. cu respectarea valorica a rezervei. cu consecinta cresterii corespunzatoare a partii cuvenite rezervatarilor cu titlu de mostenire legala . n. civ. care determina portiunea de bunuri pe care tatal si mama pot sa le doneze fie copiilor peste partea lor. n. Caracterul de ordine publica al dispozitiilor legale referitoare la rezerva nu atrage insa sanctiunea nulitatii absolute a actului care o incalca. ori chiar prin conferirea legatarilor beneficiari ai cotitatii disponibile a dreptului de a-si alege singuri bunurile succesorale pe care le doresc. 669. Partea de mostenire ramasa dupa deducerea liberalitatilor facute de defunct in limitele cotitatii disponibile se transmite celor in drept ca mostenire ab intestat.). in timp ce cotitatea disponibila se transmite conform regulilor mostenirii testamentare . reductiunea in limitele cotitatii disponibile. 841. 319/1944 -. in sensul ca regula potrivit careia rezerva este datorata in natura (infra nr.In mod traditional. 670 C. si art. cat si in privinta intinderii drepturilor acestora in sensul ca nu pot fi micsorate. Este colectiv. Casatia franceza a subliniat cu mult timp in urma ca „art. Daca nu poate micsora rezerva. intrunind toate conditiile cerute de lege. rezerva este partea de succesiune ramasa dupa deducerea cotitatii disponibile de care. n.

raportat la cota-parte ramasa se calculeaza rezervele celorlalti rezervatari. se atribuie global rezervatarilor. si art. partea ramasa. care reprezinta rezerva colectiva. 2 din Legea nr. pe de o parte. dupa determinarea rezervei globale. Corect ar fi sa se insumeze rezervele calculate in raport cu fiecare categorie de rezervatari. raporturile dintre fiecare categorie de rezervatari venind la mostenire si beneficiarii liberalitatilor facute de defunct (donatii si legate). iar nu direct confirm cotelor avute in vedere la stabilirea rezervei globale. spre deosebire de Codul Napoleon. se va scadea din intreg rezultand cotitatea disponibila. iar pe de alta parte. suma scazandu-se din intreg. una este stabilirea rezervei globale 241 . 843 C. iar ceea ce rezulta este cotitatea disponibila a mostenirii. sistemul de referinta. Asadar. 319/1944. care o vor imparti intre ei conform regulilor mostenirii legale. Nesocotindu-se aceasta caracteristica a rezervei. in dreptul nostru. dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. iar pe de alta parte diferenta dintre restul ramas dupa deducerea rezervei sotului supravietuitor si cotitatea disponibila in raport cu ceilalti rezervatari. daca defunctul lasa doi sau mai multi rezervatari. fiind dedusa din intreaga mostenire. pe de o parte. raporturile dintre rezervatarii chemati la mostenire pentru atribuirea acestei rezerve conform regulilor mostenirii legale. dupa cum vom vedea si dupa cum este logic. aceasta se atribuie sotului supravietuitor. care este rezerva. care. ci se margineste a arata masura in care si felul cum se determina cotitatea disponibila lasand ca masa rezervata sa se defere potrivit regulilor privitoare la mostenirea ab intestat catre rudele chemate in puterea legii si numai catre cele care accepta mostenirea” . dupa deducerea cotitatii disponibile stabilita potrivit dispozitiilor art. 841. suma. trebuie sa distingem. Cu alte cuvinte. influentind direct sistemul de calcul al cotelor de mostenire. iar nu prin atribuirea directa a cotelor reprezentand. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu alti rezervatari pentru stabilirea cotelor de mostenire cuvenite celor cu vocatie succesorala se va proceda mai intai la stabilirea rezervei sotului supravietuitor.sens ca „legiuitorul nu stabileste rezerva pe cale de atribuire individuala. adica intreaga masa succesorala (nu deducand din intreg rezerva sotului supravietuitor si calculand rezerva celorlalti mostenitori la restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor). Aceasta caracteristica a rezervei este deosebit de importanta mai ales in dreptul nostru. pentru stabilirea partii rezervate a mostenirii (rezerva globala) si cotitatea disponibila. diferenta dintre intreaga masa succesorala si cotitatea disponibila in raport cu sotul supravietuitor. l-a ridicat pe sotul supravietuitor la rangul de mostenitor rezervatar care poate veni la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali rezervatari sau chiar nerezervatari. trebuind sa fie acelasi. civ. rezerva colectiva se va imparti intre rezervatari (si acet lucru este o consecinta care decurge direct din caracterul colectiv al acesteia si din faptul ca rezervatarii culeg ab intestat aceasta parte a mostenirii) conform cotelor de mostenire legala . iar cota parte-rezultata se atribuie acestora. se insumeaza rezerva atribuita sotului supravietuitor cu rezerva celorlalti rezervatari.

Asa cum am vazut mai sus. Nu se ofera argumente. Nu este lipsit de smnificatie faptul ca legea nu reglementeaza nicaieri care este cota individuala de mostenire care revine rezervatarilor. daca lasa trei sau mai multi copii. dreptul comun in materie succesorala. neexistand o reglementare intermediara (intre mostenirea testamentara si mostenirea legala). civ. Toti autorii sustin in doctrina romana ca rezerva descendentilor si ascendentilor privilegiati este comuna .si alta este atribuirea acesteia rezervatarilior. adica succesorii lui in drepturi. dispozitiile art.. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi: 1/2 din mostenire. Potrivit art. pe cand cea a sotului supravietuior ar fi individuala. ceea ce inseamna ca poate fi mai mica decat maximul prevazut de lege. legea. ci se refera doar la faptul ca in prezenta rezervatarilor cotitatea disponibila „nu poate depasi” cutare sau cutare procent din mostenire (art. rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil. nu face altceva decat sa stabileasca implicit cota-parte din mostenire care este sustrasa vointei dispunatorului. Implicit. predarea in natura a unei cantitati de bunuri succesorale echivalente cotei ce le revine din mostenire. oricum. Este datorata in natura-In principiu. 841 C. 841 C.319/1944. ramanand guvernata de regulile devolutiunii legale a mostenirii in favoarea rezervatarilor. dinafara casatoriei 242 . In aceasta calitate. partea de mostenire care se defera ab intestat mai mare decat rezerva (conceputa ca plafon minim. Dar ceea ce se sustrage vointei dispunatorului nu poate fi impartit decat conform regulilor mostenirii legale. 843 C. Descendentii-Cuantumul rezervei. in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului. va primi din rezerva globala cota legala de mostenire prevazuta la art. 2 aceeasi din lege). caci atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. 319/1944). pot cere atat la partaj. cat si in cazul in care se pune problema reductiunii liberalitatilor excesive. Altfel spus. 2 din Legea nr. acest principiu cunoaste ti unele exceptii care il fac mai suplu. iar in mod corelativ. din casatorie. daca lasa un copil. dar rationamentul se intemeiaza probabil pe faptul ca sotul supravietuitor nu poate fi decat unul singur. 1 din Legea nr. se aplica tuturor copiilor. De aceea se poate afirma ca „intinderea rezervei considerata in ansamblul sau se deduce prin simpla sustragere” (este vorba de sustragerea de la regulile mostenirii testamentare. iar nu doar simpli creditori ai unui drept de creanta. nu fix). civ. daca lasa doi copii. desi in formularea initiala textul se referea doar la copiii legitimi (nascuti din casatorie). 1/4 din mostenire. si art. 1/3 din mostenire. conform vointei defunctului). civ. 841. incluzand si rezerva sotului supravietuitor (care. rezervatarii fiind mostenitori ai acestuia. La ora actuala. asa cum am precizat. bunurile care compun rezerva trebuie sa fie cele apartinand defunctului. rezerva nu poate fi decat globala. 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii. plafonand dreptul de a dispune prin liberalitati al celui despre a carui mostenire este vorba. iar nu direct rezerva prevazuta la art. ca urmare a faptului ca nu mai exista nici o diferenta de statut juridic intre copiii nascuti din casatorie si cei dinafara casatoriei. Afirmatia si rationamentul nu sunt insa acceptabile.

fiind renuntatori sau nedemni. vin la mostenire. Principiul stabilit de art. Daca unul dintre copiii defunctului este predecedat. civ. aproape unanim. considera ca la stabilirea rezervei nu pot fi luati in considerare decat 243 . francez (art. Cu toate acestea. si anume. civ. ca textul art. civ. conform regulilor devolutiunii legale. civ.sau a caror rudenie a rezultat din adoptie. stranepoti etc. ar veni in mod subsecvent la mostenire). care prevede ca elementul determinant pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii (si. civ. implicit. au fost considerate neconvingatoare de doctrina. rezerva este determinata global la data deschiderii succesiunii in functie de numorul copiilor defunctului. solutia este inaplicabila in cazul in care renuntatorul sau nedemnul ar fi singurul rezervatar. deoarece contrazic principiul ca renuntatorul este considerat a nu fi fost niciodata mostenitor . nepoti. acesta este predecedat. iar la mostenire vin si unul sau mai multi copii ai defunctului care i-au supravietuit. Pornind de la formularea art. copii ai unui fiu predecedat. roman) se refera la copiii „lasati” de defunct. calculul se va face in functie de numarul tulpinilor.. 913 C. in viata la deschiderea mostenirii. 842 C. pe de o parte.. Calculul se va face tot pe tulpini chiar si in cazul in care nu sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. s-a pus problema daca se iau in calcul numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si cei care nu vin la mostenire. daca la mostenire vine un fiu al defunctului si doi nepoti. de pilda. Dat fiind ca renuntatorii sau nedemnii sunt straini de mostenire. caci a admite contrariul ar insemna sa se accepte ca actiunea in reductiune ar putea profita si nerezervatarilor (care. practica judiciara si doctrina.) care. jurisprudenta franceza se situeaza in mod traditional pe pozitia ca rezerva trebuie calculata dupa situatia familiei la momentul deschiderii mostenirii. Argumentele aduse in sprijinul acestei solutii. Asa cum precizeaza art. 841 C. prin „copii” se inteleg descendentii de orice grad ai defunctului (fii. a rezervei) este numarul copiilor „lasati de defunct”. Stabilirea rezervei in cazul in care exista copii predecedatii. acesta neavand de unde sti ce vor face succesibilii dupa deschiderea mostenirii. respectiv a rezervei. solutia fireasca ar fi ca acestia sa nu fie luati in calcul la stabilirea cotiatii disponibile si a rezervei. prin ipoteza. cum se intampla. iar nu de 1/4 din mostenire). cotitatea desponibila a mostenirii nu poate depasi 1/3 din masa succesorala. 841 C. pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii. In aceasta conceptie. intrucat sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. avand la randul sau copii. iar la mostenire vin in nume propriu cei trei copii ai acestuia (cotitatea disponibila va trebui sa se inscrie in limita a 1/2. este acela al numarului de copii (fii si fiice) lasati de defunct la data decesului. La noi. lucru evident inacceptabil . renuntarea sau nedemnitatea unora dintre acestia profitand celorlalti rezervatari. 841 C. iar pe de alta parte faptul ca ar asigura o mai buna protectie familiei si ca acela care renunta la mostenire o face mai degraba in folosul coerezilor decat in ideea de a favoriza un strain. Stabilirea rezervei in cazul cand exista descendenti renuntatori sau nedemni. atunci cand defunctul a avut un fiu. De exemplu. fara luarea in considerare a evenimentelor ulterioare. renuntatorul fiind luat n calcul la stabilirea rezervei . Oricum.

Rezerva parintilor defunctului. iar nu si cei renuntatori sau nedemni . Mutatis mutandis. fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. rezerva este de 3/4 din mostenire). atata timp cat cel putin trei raman mostenitori (reamintim. fratele defunctului.). Stabilirea rezervei in cazul in care unul dintre parinti este renuntator sau nedemn. de exemplu. daca raman trei sau mai multi copii. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste !/2 din mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte. Asa. Din dispozitiile art. 319/1944. civ. parintii fiind insa rezervatari sunt in drept sa pretinda reductiunea liberalitatilor care le incalca rezerva. daca acesta nu lasa descendenti. ca si cea a descendentilor. ale carui drepturi succesorale ab intestat. indiferent de numarul acestora. Si in acest caz se pune problema calcularii rezervei in cazul renuntarii sau nedemnitatii unuia dintre parinti. difera in functie de faptul daca la mostenire vin ambii sau doar unul dintre acestia. face ca drepturile celorlalti sa sporeasca in mod corespunzator datorita caracterului colectiv al rezervei. 2 din Legea nr. in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor. include pe mama si pe tatal defunctului. fara insa a putea cere parintilor vreo restrangere a rezervei.descendentii defunctului care vin efectiv la mostenire.1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor. acestia din urma pot fi exherdati prin liberalitati in intregime de cel despre a carui mostenire este vorba. conform art. liberalitatile nu consuma cotitatea disponibila in intregime. colateralii privilegiati au dreptul la diferenta pana la limita maxima a cotitatii disponibile. Ascendentii privilegiati-Cuantumul rezervei. Conform art. prin vointa dispunatorului. 843 C. 843 C. daca la mostenire vine tatal defunctului. In masura in care. care beneficiaza de o rezerva de 1/4 din succesiune. civ. va fi nevoit sa se multumeasca doar cu 1/12 din mostenire.. In cazul filiatiei rezultate din adoptie. 673 C. aceasta cuvenindu-li-se in intregime . cote 244 .. dar rezervatari nu sunt decat cei dintai. ar fi fost. neprotejat insa de vreo rezerva. rezulta ca. Este vorba asadar de parintii defunctului. un frate al acestuia si un legatar al carui legat echivaleaza cu 2/3 din succesiune (care nu consuma intreaga cotitate disponibila de 3/4). In randul mostenitorilor rezervatari art. Daca parintii defunctului vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. Fara indoiala ca in cazul in care defunctul lasa patru sau mai multi copii renuntarea sau nedemnitatea unuia sau altuia dintre acestia. adica doar cu diferenta dintre valoarea maxima a cotitatii disponibile si valoarea legatului facut de defunct(3/42/3=1/12). Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora (supra nr. Sotul supravietuitor-Cuantumul rezervei. daca defunctul nu ar fi facut legatul. rezerva parintelui sau ramanand intangibila. civ. solutia va fi identica celei przentate mai sus in cazul descendentilor. de 3/4 din mostenire. in mod corelativ. 83 si urmat. adoptatorii vor lua locul parintilor firesti. care nu sunt rezervatari. liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. rezerva fiind de 1/2 sau 1/4 din mostenire. Concursul cu colateralii privilegiati.

Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu alti rezervatari (descendentii sau parintii defunctului) gratificati de de cujus prin donatii sau legate. care se defera conform regulilor mostenirii legale. Desi textele legale nu sunt suficient de explicite . asa cum am vazut (supra nr. atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor si un fiu al defunctului instituit ca legatar universal. Din punct de vedere juridic. rezerva sotului supravietuitor nu va fi de 1/6 din mostenire. iar fiului defunctului 27/32 (rezerva de 15/32 + cotitatea disponibila de 12/32). venind in concurs la partea rezervata a mostenirii. doar cu parintii. parintii si o sora a defunctului instituita legatara universala. iar nu legala. Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de: 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4). 939 C. se poate trage totusi concluzia ca rezerva sotului supravietuitor in procentele de 1/8. 1/6. rezerva) nu este stabilita in considerarea 245 . 1/4 si 3/8 functioneaza doar atunci cand concureaza efectiv cu mostenitorii legali ai defunctului. 3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4). daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3). 1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati. 412 si urmat. rezerva globala a mostenirii este de 5/8 (1/8 + 1/2).104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. atunci cand la mostenire vin sotul supravietuitor. lucru ingaduit de lege. care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali). iar nu legala. iar nu si atunci cand mostenitorii legali ai defunctului sunt ei cei gratificati prin liberalitati si prefera sa renunte la calitatea de mostenitor legal in favoarea celei de gratificat (donatar sau legatar) beneficiar al cotitatii disponibile a mostenirii. afara de cazul cotitatii disponibile speciale reglementate de art. asa cum s-a sustinut in doctrina . ci de 1/4. urmand a fi tratat ca orice alt donatar sau legatar . care renunta la aceasta din urma calitate. existand o parte de mostenire care se defera potrivit regulilor mostenirii ab intestat . Afirmatia se verifica prin faptul ca. 1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati. civ. care a opat pentru calitatea de mostenitoare testamentara. din care sotului supravietuitor ii va reveni 5/32 (1/4 x 5/8). in final sotului supravietuitor revenindu-i 5/32 din mostenire. fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2). 1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire. acestia pot veni la mostenire atat in calitate de mostenitori legali rezervatari. nici o cotitate disponibila (si. cotitatea disponibila de 3/8 (12/32) revenind tot fiului defunctului in calitate de legatar. (infra nr. corelativ. iar fiului defunctului 15/32 (3/4 x 5/8). De pilda.care. Stabilirea rezervei in functie de titlul de mostenire al celor care vin la succesiune. nu este nici o diferenta intre situatia in care cotitatea disponibila a mostenirii revine prin liberalitati unui tert strain de mostenire sau unui mostenitor legal. De pilda. care opteaza pentru calitatea de mostenitoare testamentara. cat si de beneficiari ai cotitatii disponibile a mostenirii. iar nu si cu sora defunctului.).

000 lei. 5 din Legea nr. in cazul in care defunctul nu a dispus in nici un fel prin liberalitati de bunurile in discutie. Problema care s-a pus in practica judiciara a fost daca dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor influenteaza (fiind luat in calcul) sau nu rezerva succesorala cand acesta vine la mostenire in concurs cu parintii celui decedat . in orice caz. 319/1944. defunctul lasa la moartea sa bunuri in valoare de 100. 5 din Legea nr. Problema imputarii rezervelor cand la mostenire vin alti rezervatari impreuna cu sotul supravietuitor. ci in functie de obligatiile familiale ale defunctului (privite in abstract. Fara indoiala ca in cazul in care sotul supravietuitor este singurul rezervatar. venind la mostenire impreuna cu beneficiarii liberalitatilor care alcatuiesc cotitatea disponibila a mostenirii sau. raspunsul fiind ca imputarea s-ar face exclusiv asupra cotitatii disponibile . civ. Daca insa sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. dezafectandu-le scopului prevazut la art.000 lei) se deduce rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire. precum si asupra darurilor de nunta. Astfel.108 si urmat.000.000 lei) revenind legatarului universal ca parte disponibila a mostenirii. eventual (cand liberalitatile nu consuma in intregime cotitatea disponibila a mostenirii). drepturile succesorale ar terebui stabilite dupa cum urmeaza: se determina rezerva copiilor. Asa cum am vazut (supra nr. peste partea sa succesorala legala. s-a apreciat ca sar pune problema daca rezerva lui se deduce (imputa) din rezerva celorlati rezervatari sau din cotitatea disponibila a mostenirii.). si cu mostenitorii legali nerezervatari. sotul supravietuitor si un legatar universal. rezerva sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu intreaga mostenire. Corelatia dintre rezerva sotului supravietuitor si drepturile sale speciale conferite de art. Este. 5 din Legea nr. iar la mostenire vin trei copii. alaturi de acestia.500.) fata de o categorie de rezervatari sau alta. se pare. 319/1944 confera sotului supravietuitor un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. din cotitatea disponibila de 1/4 ramasa (25. nefiind luate in calcul la stabilirea rezervei intrucat parintii nu au nici o vocatie la ele. 319/1944 in cazul in care vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului. daca. 5 din din Legea nr.000. 319/1944. nici asupra cotitatii disponibile. valoarea lor va fi luata in calcul la stabilirea rezervelor sotului supravietuitor si a parintilor defunctului. Aceasta conceptie a fost criticata.000 lei. de exemplu.000 lei.). drept neingradit de lege. Solutia difera dupa cum defunctul a dispus sau nu in timpul vietii de aceste bunuri prin donatii sau legate . ci intotdeauna 246 . 841 C.000. atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii defunctului. restul de 1/8 din mostenire (12. art. adica 75. in speta este de 3/4 din mostenire (art. care. rezerva sotului supravietuitor neputand fi imputata nici asupra rezervei celorlalti rezervatari. acestea revin toate sotului supravietuitor in temeiul art. care se ridica la 12. nu au punctato inca suficient. Potrivit acestei conceptii. aratandu-se ca problema este pusa gresit.persoanei celor gratificati prin liberalitati. Daca insa defunctul a dispus prin liberalitati de aceste bunuri. o chestiune pe care practica (notariala si judiciara) si doctrina nu au sesizat-o sau.500.

rezultand cotitatea disponibila a mostenirii de 1/4. Desi considerat imperfect chiar de autorul sau . 1 lit. ci si cotitatea disponibila a mostenirii. in ceea ce priveste rezerva colectiva de 3/4 din mostenire. Raportarea cotelor tuturor rezervatarilor la intreaga masa succesorala ni se pare mai potrivita si mai logica decat sistemul raportarii cotelor de rezerva la sisteme de referinta diferite. In sistemul de calcul propus de noi se respecta nu numai cerintele argumentului de text mentionat mai sus. 1 lit. cotele de mostenire se vor calcula dupa cum urmeaza: rezerva de !/4 a sotului supravietuitor raportata la intreaga mostenire (art. in favoarea parintilor. si pe un argument logic a pari. dedus din faptul ca daca in cadrul mostenirii legale drepturile succesorale ale sotului supravietuitor restrang drepturile celorlalti mostenitori legali. ne distantam critic de ea. iar rezultatul se scade din intreg. nu tine seama de caracterul colectiv al rezervei (supra nr. iar nu pentru cea de mostenitoare legala. raportata de asemenea la intreaga mostenire. ci din restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor . si art. civ. in primul rand. in sistemul pe care il propunem. in sensul ca in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor. parintii defunctului si sora acestuia instituita legatra universala. asa cum am demonstrat mai sus (supra nr. micsorand nu numai cotitatea disponibila a mostenirii. considera rezerva sotului supravietuitor ca fiind de 1/6 din mostenire.asupra mostenirii in intregul ei . aceasta se va imparti intre sotul supravietuitor si parintii defunctului conform regulilor mostenirii legale (art. 319/1944 recunoscand sotului supravietuitor drepturi sucesorale „din averea celuilalt sot” (adica din intreg). Am impartasit si noi initial aceasta conceptie. b din Legea nr. c din Legea nr. ci si cele ale argumentului a pari. caci. pornindu-se de la constatarea ca aplicarea sistemului de calcul de mai sus poate conduce la rezultate inadmisibile. rezerva revenind sotului supravietuitor restrangand nu numai rezerva parintilor. acelasi lucru trebuie admis si in cadrul devolutiunii testamentare a mostenirii. in loc de 1/4. In plus. 407). art. 843 C. instituirea legatarei face totusi ca cei favorizati sa fie parintii. ar mosteni 1/3 din succesiune). restrangere care in acest caz se refera atat la drepturile celorlalti rezervatari. Tinand seama de acestea. la o analiza mai atenta. 1 si 2 din Legea nr. iar in al doilea rand. civ. care se va deferi legatarei universale (daca sora defunctului a optat pentru calitatea de legatara. dar astazi. 319/1944) in cote egale de cate 1/2 x 3/4=3/8. s-a avansat ideea ca rezerva sotului supravietuitor se va raporta la intreaga mostenire. 319/1944. Solutia a fost fundamentata pe un argument de text. ci si rezerva celorlalti rezervatari ale caror drepturi vor fi calculate nu din intreg. Obiectiunea este corecta si trebuie primita ca atare. 397). In plus. 843 C. primind mai mult decat daca nu s-ar fi facut legatul . 1 lit. in exemplul analizat.319/1944) se insumeaza cu rezerva de 1/2 stabilita de art. desi vointa dispunatorului a fost sa favorizeze prin legat pe sora sa.c si art. cat si ale beneficiarilor liberalitatilor care se inscriu in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. coform dispozitiilor art. acest sistem de calcul pare sa fie in prezent unanim acceptat. cota rezervei sotului supravietuitor este egala cu cea a 247 . calitate in care. 2 din Legea nr.

nimic nu o impiedica pe legatara sa renunte la legat si sa primeasca cota legala de mostenire care este mai mare. prin calcul pe hartie) . Toate bunurile care se afla in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. pe de o parte. Se pune intrebarea ce reprezinta acest intreg? Asa cum rezulta din dispozitiile art. iar pe de alta parte. se exclud drepturile viagere. caci rezerva protejeaza pe cei in drept nu numai contra legatelor facute de defunct. activul brut al mostenirii va cuprinde cota-parte cuvenita acestuia din bunurile comune. ce nu cuprinde decat bunurile succesorale care se defera universal sau cu titlu universal. argumentul ca. fac parte din activul brut. Masa de calcul si operatiunile pentru stabilirea acesteia.. decat daca sunt supuse reductiunii in favoarea rezervatarilor. mobile sau imobile). in timp ce in sistemul criticat cota din partea rezervata a mostenirii care revine sotului supravietuitor (1/6) este mult mai mica decat cea revenind parintilor (5/12). cotitatea disponibila a mostenirii care revine surorii legatare universale este mai mica decat cota legala a acesteia. se poate spune ca masa de calcul (sistemul de referinta) pentru determinarea rezervei si a cotitatii disponibile a mostenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. iar nu si donatiile facute de acesta in timpul vietii. civ. In cazul in care cel decedat este o persoana casatorita. neexistand nici un principiu de drept care sa stabileasca intr-un fel sau altul ca gratificarea unui mostenitor legal nerezervatar trebuie sa asigure acestuia o cota mai mare de mostenire decat partea sa legala. pentru rezervatari mostenirea este legala. Enumerare. Masa de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile este o notiune mai extinsa. care nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala. sora defunctului este mostenitor nerezervatar care poate fi exheredat in intregime. uzul sau abitatia. iar nu si cele deferite cu titlu particular (legatele particulare). Reglementarile legale referitoare la cotitatea disponibila a mostenirii si la rezerva au ca obiect. este cu totul inexplicabila. In schimb. indiferent de natura lor (corporale sau incorprale. care se sting la data decesului titularului. cum este cazul unor drepturi reale ca uzufructul. adica un patrimoniu reconstituit fictiv (contabil. Stabilirea activului brut prin determinarea si evaluarea bunurilor lasate de defunct la data decesului-Determinarea bunurilor existente in patrimoniul defunctului. fiind si acestea luate in calcul la stabilirea intregului in discutie. situatie care. determinarea unor coteparti dintr-un intreg in functie de numarul si calitatea mostenitorilor rezervatari. este irelevant din moment ce. ori al unor drepturi de creanta. Cu alte cuvinte. evident. rational si juridic. In fine. desi. ce cuprinde doar bunurile defunctului care se defera prin succesiune. nici cu notiunea de masa partajabila. intregul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii nu se confunda cu bunurile pe care le lasa de cujus la data deschiderii mostenirii.parintilor. ci si impotriva donatiilor facute de acesta in timpul vietii. cat si cele destinate infiintarii unei fundatii. 248 . cum se intampla si in cazul in care mostenirea este numai legala. Se includ in activul brut atat bunurile care formeaza obiectul legatelor sau instituirilor contractuale facute de defunct. in exemplul analizat. 849 C. asa cum am vazut.

Daca soldul activului net este negativ (pasivul depaseste activul). Bunurile care nu au apartinut niciodata defunctului nu intra nici ele in calcul. ar insemna ca pasivul succesiunii (prin ipoteza. cat si sarcinile succesiunii. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vieti. Ansamblul datoriilor aferente patrimoniului defunctului la data decesului alcatuiesc pasivul succesoral. ar avea consecinte inacceptabile din punct de vedere juridic. cum este cazul cheltuielilor de inmormantare sau al cheltuielilor de lichidare si partajare a succesiunii. cresterile sau scaderile valorice ulteriorare nefiind luate in considerare.cum este cazul rentei viagere. Iata de ce aceasta ordine a operatiunilor nu a putut si nu este acceptata. Situatia in care soldul este negativ. scotandu-le de sub incidenta disozitiilor legale speciale . Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut-Pasivul succesoral se deduce din activul brut. iar nu si asupra celor iesite legal din acesta . mai mare decat activul) sa fie suportat de donatari. astfel incat valoarea acelor donatii consituie masa de calcul a succesiunii . care indica daca succesiunea este solvabila sau nu.). Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care soldul activului net este negativ (pasivul intrece activul brut). Se inscriu in aceasta categorie atat datoriile defunctului care raman in fiinta si dupa data decesului sau (nu si cele care se sting. 8 si urmat. afara de cazul in care de cujus a dispus de ele prin legate. Pasivul se scade din activul brut al masei de calcul rezultand activul net al acesteia. nu intra in activul brut drepturile alcatuind mostenirile anomale (supra nr. De asemenea. ci si impotrva celor facute de defunct in timpul vietii (donatiilor). reunirea fictiva a donatiilor se face la un sold considerat a fi egal cu zero. Bunurile facand parte din activul brut al masei de calcul trebuie sa fie estimate valoric pentru a se putea determina daca liberalitatile facute de defunct se inscriu sau nu in limitele cotitatii disponibile. daca la activul brut s-ar reuni valoarea donatiilor facute de defunct si din rezultat s-ar scadea pasivul. dupa cum activul depaseste sau nu pasivul. chiar daca au ca obiect obligatii nascute dupa deschiderea mostenirii. cum este cazul obligatiei legale de intretinere). Estimarea acestor bunuri se va face dupa starea si valoarea lor de la data deschiderii mostenirii. Deoarece rezerva protejeaza nu numai impotriva liberalitatilor mortis causa (legatelor). gajul creditorilor chirografari neputandu-se intinde (asigurandu-le satisfacerea creantelor) decat asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului lor. efectuarea operatiunilor de stabilire a masei de calcul in ordininea prevazuta de art. ceea ce este inadmisibil. Evaluarea activului brut. Intr-adevar. sau drepturile sub conditie suspensiva care nu s-a indeplinit inaintea dschiderii mostenirii. acestea din urma trebuie luate in considerare la 249 . operatiunea fireasca dupa stabilirea activului brut fiind cea a deducerii pasivului pentru a se determina activul net al masei de calcul si abia apoi reunirea pentru calcul a valorii donatiilor . cum este cazul capitalului unei asigurari de viata ori al fructelor bunurilor succesorale culese dupa deschiderea mostenirii. Reunirea fictiva -. acestea avandu-si cauza in decesul lui de cujus sau in faptul ca sunt consecinta incheierii conturilor succesiunii . sensul notiunii. civ.849 C.

civ. pe când rezoluţiunea are ca premisă un contract perfect valabil încheiat. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativităţii contractelor. 1021 Cod civil. a obligaţiilor contractuale. civ. În aceste condiţii. în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului. 422) se adauga „prin calcul” (art. 849 C. supra nr. Rezoluţiunea judiciară-Potrivit art. desfiinţare care produce efecte retroactive. Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic. rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune părţii care nu-şi execută obligaţia. pe cale judiciară sau convenţională. Nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat. în mod culpabil. de natură a contribui la executarea întocmai şi cu bună-credinţă. între rezoluţiune şi nulitate există şi importante deosebiri. ar însemna să i se acorde o primă de încurajare. care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părţi. legea recunoaşte instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii. La activul net rezultat dupa scaderea din activul brut a pasivului succesiunii (care. s-a afirmat că rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă. Cu alte cuvinte. constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului. după caz. Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea. Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului-În doctrină. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. Astfel. împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte. independente de 250 . a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu.) valoarea donatiei. să acorde un termen de graţie părţii acţionate. obligaţiile asumate prin convenţie.stabilirea masei de calcul. o cale nejustificată de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. 849 C. garanţie a respectări contractului. neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. 91) Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. în cazul în care nu se îndeplinesc. va fi egal cu zero -. cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului. rezoluţiunea nu operează de drept. Acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum şi de avânzii ei cauză. Rezoluţiunea contractului şi nulitatea-Deşi ambele au ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului. Pentru admiterea acţiunii având ca obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale. Art. putând.prevede acest lucru in mod expres. Partea îndreptăţită trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune. atunci cand pasivul este mai mare decat activul brut.

Punerea în întârziere este foarte importantă. Dimpotrivă. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat. Instanţa sesizată de partea care nu şi-a executat obligaţia va putea totuşi să constate că. contractul se desfiinţează. debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. instanţa nu poate acorda un termen de graţie. Astfel. Pactul comisoriu de gradul III constă în clauza prin care se prevede că. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezoluţiunii. urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. Aceasta înseamnă că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să acorde termen de graţie şi să se pronunţe referitor la oportunitatea rezoluţiunii contractului. în cazul neexecutării obligaţiei. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractuală prin care părţile prevăd că. În cazul condiţiei rezolutorii. rezoluţiunea depinde de un eveniment viitor şi nesigur. dar va putea să constate că rezoluţiunea nu a avut loc. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o modalitate a contractului. Rezoluţiunea convenţionalăClauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile. fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără intervenţia instanţei de judecată. După modul în care sunt redactate. în condiţiile prevăzute de lege. în cazul în care una dintre ele nu execută prestaţiile ce le datorează. în cazul în care una dintre părţi nu îşi va executa obligaţiile sale. în cazul pactului comisoriu. constatând îndeplinirea acestor condiţii. Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care părţile prevăd că. străin de comportamentul debitorului şi nu are caracter sancţionator. Înscrierea în contract a unui 251 . Instanţa judecătorească.voinţa debitorului. Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic. În legătură cu toate pactele comisorii este necesar a fi făcută observaţia generală că singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea este creditorul care şi-a executat sau se declară gată să-şi execute obligaţiile. fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. contractul se consideră rezolvit de plin drept. nu se va pune problema rezoluţiunii. deşi obligaţia nu a fost îndeplinită la termen totuşi ea a fost executată înainte de a fi avut loc declaraţia de rezoluţiune. O asemenea stipulaţie are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului. rezoluţiunea se datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se pune în valoare la iniţiativa creditorului. contractul se consideră desfiinţat de drept. de îndată ce a expirat termenul de executare. ci aceea a riscului contractului. Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu mai mare severitate. Instanţa de judecată sesizată de una dintre părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata faptul că rezoluţiunea contractului a operat de plin drept.

o parte nu vrea să-şi execute obligaţia sa. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părţile contractante printr-o clauză penală. urmare a caracterului retroactiv al rezoluţiunii. În doctrină s-a afirmat că. Se poate întâmpla însă că dintr-o 252 . cât şi pentru viitor (ex nunc). Între părţi. Faţă de terţi. este un contract cu execuţie succesivă. pe lângă rezoluţiunea contractului. în cazul bunurilor imobile. 1909 Cod civil). atât pentru trecut (ex tunc). obligarea debitorului la plata de daune interese. este normal ca şi cealaltă parte să fie exonerată de executarea obligaţiei sale corelative. regimul juridic al rezoluţiunii. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului Ca efect al rezilierii. ori este. resolvitur jus accipientis”. rezilierii i se aplică.pact comisoriu expres nu înlătură posibilitatea acestuia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. el are dreptul să ceară. părţile fiind ţinute să-şi restituie prestaţiile efcetuate în temeiul contractului desfiinţat. rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit. Efectul principal constă în desfiinţarea contractului. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea “nemo plus juris ad alium transfere potest. culpabilă de această neexecutare. Cu toate acestea. De aceea. În caz contrar. Când în cadrul unui contract sinalagmatic. se poate spune că rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se numeşte reziliere. chiar dacă în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. de exemplu. Rezoluţiunea produce efecte între părţile contractului şi faţă de terţi. conform principiului “resoluto jure dantis. fără însă ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a executat până atunci. Contractul de închiriere. 92) Riscul contractului. Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. 1084 Cod civil. în orice alt mod. Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligaţiei de către cealaltă parte. conform art. Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. rămân definitiv executate. terţii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bună credinţă (art. fiind de regulă ireversibile. Astfel. sub toate celelalte aspecte. Prestaţiile executate în trecut. efectele viitoare ale contractului încetează. întinderea daunelor interese va fi stabilită de instanţa de judecată. pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. rezoluţiunea contractului are ca efect repunerea lor în situaţia anterioară. quam ipso habet”. Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă. în timp. în cazul bunurilor mobile şi prin uzucapiune. Debitorul care nu şi-a executat obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului. cu excepţia faptului că desfiinţează contractul numai pentru viitor.

calitatea de debitor al unei obligaţii imposibil de executat şi deci suportă riscul contractului. ale regulii. cu soluţia res perit domino. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecţionarea lucrului Antreprenorul are. ceea ce înseamnă că locatorul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaş (art. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori constă în caracterul reciproc şi interdependent al obligaţilor ce revin părţilor contractante. contractele sinalagmatice aveau la bază două stipulaţii independente. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilităţii fortuite de executare a obligaţiei ce revine uneia dintre părţi. deci nu în întregime ca în situaţiile precedente. lucrul confecţionat de antreprenor piere fortuit. 1423 Cod civil civil). Această soluţie s-a transmis. De aceea şi obligaţiile izvorâte din cele două stipulaţii erau independente una faţă de alta. libera pe vânzător. deci res perit emptori. nu însă şi pe cumpărător.împrejurare independentă de voinţa părţilor. care exprima aplicarea la vânzare-cumpărare a adagiului res perit creditori. În contractele sinalagmatice. două situaţii sunt posibile: fie soluţia de a se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să se execute de cealaltă parte. Cu alte cuvinte. Ca urmare. Problema suportării riscurilor contractuale a fost soluţionată diferit în decursul timpului. obligaţia fiecărui contractant este cauza executării obligaţiei de către celălalt contractant. neexecutarea obligaţiei uneia dintre părţi lipseşte de suport juridic obligaţia celeilalte care. de exemplu. din considerente de echitate. în acest caz. cu titlu de regulă. dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de executat. prin caz fortuit. nu va mai trebui să fie executată. soluţia injustă din dreptul roman. Se pune atunci problema de a şti dacă partea cealaltă mai este ţinută să-şi execute obligaţia ce-i revine ori. Astfel: în materie de închiriere. pierderea fortuită a bunului înainte de predare. Regula menţionată înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă. În cazul în care obligaţia devine numai parţial imposibil de executat. în materia contractului de antrepriză. contractul se consideră de drept desfăcut. Regula că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat nu este formulată de Codul civil. ci în exprimarea contractuală de res perit debitori. adică să suporte riscul contractual. cu alte cuvinte. În dreptul medieval. dacă în timpul locaţiunii lucrul închiriat piere în totalitate. Imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiei debitorului lipseşte de cauză obligaţia creditorului. însă nu în exprimarea extracontractuală de res perit domino. dar acesta face unele aplicaţii. şi în dreptul civil modern. în diferite materii. a fost înlocuită. astfel. care trebuia să plătească preţul. una dintre părţi să se afle în imposibilitatea de a-şi executa obligaţia. ceea ce înseamnă că debitorul 253 . Locatorul este debitorul unei obligaţii imposibil de executat şi va suportă riscul contractului. dacă înainte de predare. la contractul de vânzare-cumpărare. stipulaţia prin care vânzătorul se obliga să vândă bunul cumpărătorului şi stipulaţia prin care cumpărătorul se obliga să plătească preţul vânzătorului. În dreptul roman.

obligaţiei imposibil de executat suportă riscul contractului în măsura obligaţiei neexecutate de el; fie soluţia desfiinţării sau desfacerii în întregime a contractului, dacă parte ce ar putea fi executată nu asigură scopul pentru care contractul a fost încheiat. În această situaţie riscul contractului este suportat integral de către debitorul obligaţiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractuale se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor care s-au obligat fiecare numai în consideraţia executării obligaţiei corelative, motiv pentru care această regulă, care pune riscurile în sarcina debitorului obligaţiei a cărei executare a devenit imposibilă, nu are caracter imperativ, aşa încât părţile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pildă, pentru a o impune creditorului. Cazul fortuit, care determină aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, în sensul că ambele obligaţii se consideră ca şi cum nu au existat niciodată. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate-Riscul contractului capătă o soluţie specifică în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert. O asemenea problemă se pune în situaţia în care lucrul care a făcut obiectul contractului a pierit dintr-o cauză fortuită, înainte de a fi fort predat de către transmiţător. Regula consacrată în legislaţie este aceea că în cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). Cu privire la transmiterea proprietăţii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: “În contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimţământului părţilor, şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”. Codul civil face aplicaţia practică a aceste reguli în materia contractului de vânzare-cumpărare, conform dispoziţiilor art. 1295 alin. 1: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”. În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai odată cu predarea către cumpărător, deoarece ca regulă, numai în acest moment se realizează individualizarea bunurilor. În consecinţă, în cazul bunurilor de gen, dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat, adică de vânzător. Pieirea unor bunuri de gen nu înlătură obligaţia vânzătorului de aşi executa în natură obligaţia. Chiar dacă toate bunurile din patrimoniul vânzătorului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit, vânzătorul este obligat să-şi procure altele, de acelaşi fel, spre a-şi executa obligaţia (genera non pereunt). În caz de neexecutare vânzătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri. Riscul contractului va fi suportat de către vânzător şi atunci când, deşi este vorba de un bun cert, înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu îşi executase la termenul prevăzut, obligaţia de predare, în acest sens 254

fiind dispoziţiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care menţionează expres că “lucrul este în rizicopericolul creditorului, afară dacă debitorul este în întârziere; în acest caz rizico-pericolul este al debitorului”. Debitorul pus în întârziere poate scăpa de urmările riscului numai dacă dovedeşte că lucrul ar fi pierit chiar dacă ar fi fost predat cumpărătorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil).În cazul în care, deşi este vorba de bunuri certe, transferul proprietăţii nu se produce la încheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul proprietăţii, riscul contractului va fi suportat de către vânzător, atât ca aplicare a principiului res perit domino, cât şi pentru că el este debitorul obligaţiei imposibil de executat. O situaţie deosebită apare în cazul în care transferul proprietăţii este afectat de o condiţie. Astfel, urmează a se distinge după cum este vorba de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. În cazul în care vânzarea a fost încheiată sub condiţie suspensivă, transmiterea proprietăţii lucrului individual determinat este subordonată realizării condiţiei. Dacă lucrul piere în mod fortuit pendente conditione, legea dispune că riscul îl va suporta vânzătorul, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la împlinirea condiţiei., iar cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar dacă se împlineşte condiţia (art. 1018 Cod civil). Dacă pendente conditione lucrul a pierit numai în parte, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea obţine vreo reducere a preţului (art. 1018 alin. 3 Cod civil). Dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie, cumpărătorul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului şi se află în aceeaşi situaţie în care se găseşte vânzătorul în contractul încheiat sub condiţie suspensivă. Dacă lucrul piere mai înainte de realizarea condiţiei rezolutorii, riscul îl suportă cumpărătorul, proprietar sub condiţie rezolutorie, care va trebui să plătească deci preţul, deşi dreptul său de proprietate este desfiinţat cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. În concluzie se poate afirma că ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condiţie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de către acea parte care are calitatea de proprietar sub condiţie rezolutorie.

93) Simulaţia. Simulaţia, este o excepţie de la opozabilitatea faţă de terţi a contractului şi înseamnă că, în anumite împrejurări şi condiţii, o terţă persoană este îndreptăţită să nu ţină seama, să ignore, să poată deci să respingă, acele situaţii juridice care au fost create prin anumite contracte. O asemenea împrejurare ne natură a face inopozabil faţă de terţi un anumit contract este simulaţia. Pentru a ne găsi în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret – contraînscrisul – să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent. 255

Exemplele de simulaţie pe care ni le oferă dreptul român înfăţişează toate formele simulaţiei, aşa cum sunt ele clasificate: actul fictiv, actul deghizat şi interpunerea de persoane. Contractul aparent poate fi fictiv, caz în care părţile disimulează total realitatea, creând aparenţa existenţei unui contract, care însă, în realitate nu există. Contractul poate fi deghizat, atunci când părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, faţă de terţele persoane, ascunzându-l, printr-un alt contract. Deghizarea poate fi totală, când se urmăreşte a se ascunde însăţi natura contractului secret. Deghizarea poate fi parţială, dacă contractul aparent se mărgineşte a face să fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. O altă formă a simulaţiei este interpunerea de persoană, caz în care contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret – contraînscris – prin care se precizează că adevăratul beneficiar al contractului este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Scopurile urmărite prin simulaţie, sunt dintre cele mai variate: fie pentru a induce în eroare terţele persoane, fie pentru a sustrage de la urmărire din partea creditorilor a unor lucruri, indicarea unui preţ mai mic la înstrăinări de bunuri pentru a se plăti taxe mai reduse de timbru, ori pentru adopţii şi căsătorii fictive. etc. Sancţiunea specifică a simulaţiei este, inopozabilitatea faţă de terţele persoane a simulaţiei juridice create prin contractul secret şi, după caz, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie. Acţiunea specifică în această materie este acţiunea în simulaţie, prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al operaţiei, spre a se face să se aplice efectiv singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor – contractul secret. Efectul principal al acţiunii în simulaţie este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret, al contraînscrisului. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil, în el însuşi. Acţiunea în simulaţie poate fi exercitată de ori ce persoană interesată să invoce în favoarea sa actul secret, constatarea sau pronunţarea nulităţii simulaţiei. Deci este imprescriptibilă.

94) Starea civilă ( noţiune, reglementare, delimitare, caractere juridice ). Identificarea persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si 256

metodologia de aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile. In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate, starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva -; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia, aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile. Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei, cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita, tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si dobandeste, 257

prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila, Legea nr. 119/1996, aln. 1: “Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila”; aln. 2: “Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului, sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave”; aln. 3: “Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari”. Elementele starii civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile, deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila, atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul familiei: “Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii”. Un al doilea mod este recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: “Daca nasterea n-a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe 258

mod care poate sa intervina potrivit art. 95) Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei. printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista copilul si care poate fi pornita de catre mama. intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. 2: “Copilul nascut dupa desfacerea. dar trebuie indeplinite anumite conditii: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma insrisului autentic. Subrogatia legala opereaza de drept. in folosul celui care platind 259 . Filiatia fata de tata-Spre deosebire de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii. in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor. prevazuta de art. 50. a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este casatorita la data nasterii copilului. 59. subrogand pe tert in drepturile creditorului initial. Subrogatia conventionala poate fi: consimtita de creditor-opereaza prin acordul de vointe realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. cat si acela nascut de o familie care era casatorita la data conceptiei copilului. filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei. declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei. prin recunoastere voluntara facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art.copil”. Codul familiei. Codul familiei. in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert pe care il subroga in drepturile creditorului platit. 53. Se poate stabili filiatia fata de tata in doua moduri: Potrivit art. printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. platind datoria debitorului devine creditr al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit. Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare judecatoreasca. 57. b) Cazul in care se contesta. aln. Filiatia se stabileste prin prezumtia de pater. nu este necesar acordul debitorului. Codul familiei. b) Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita la data nasterii sau la data conceperii. care nu poate fi dovedit in mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de stabilire a filiatiei. ex lege fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului: in folosul celui care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor plateste pe alt creditor ce are preferinta. daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie”. Ca mijloc de transmitere a obligatiilor subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care. Codul familiei: a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. chiar daca este minora ori de catre reprezentantul legal. subrogatia consimtita de debitor-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe creditor.

Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. de drept. alineatul 1. efecte). 1. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material.un imobil ipotecat. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . a curgerii termenului de prescriptie. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. In concluzie. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre 260 . limitative prevazute de lege. in folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la palta datoriei are interes de a o desface si il plateste pe creditor. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. cauze. Caracterele cauzelor de suspendare sunt :legale. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. 7 alin. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen Regula generala potrivit art. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. plateste pe creditor pentru a preintampina urmarirea bunului. Potrivit art. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. se stinge prin prescriptie. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. regula generala. iar potrivit art. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. 13-14. pe timpul cat dureaza situatiile. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. in folosul mostenitorului care acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau pe un creditor al mostenirii. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. sub sanctiunea pierderii acestui drept. art. 96) Suspendarea prescripţiei extinctive (noţiune. Potrivit art. pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei.

prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Ca si in cazul suspendarii. actiunea sa fie admisa.orice alta persoana care. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. In legatura cu cazul de forta majora. inundatia si altele. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. 15 alin. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. suspendarea nu produce nici un efect juridic. este efectul precizat in art. prin urmare. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. apare necesar definirea acesteia: forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. oprit. adica inlaturata. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. posterior intreruperii. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. pe toata aceasta perioada. in asa fel incat. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. Ulterior cauzei de suspendare. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca: actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. in esenta. din motive 261 . prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. consta in reluarea cursului prescriptiei. Cererea de chemare in judecata. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. Repunerea in termen. din momentul in care el fusese blocat.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: anterior datei intreruperii. prescriptia este stearsa. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. din momentul in care produce. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. 15 alin. Pe durata cauzei de suspendare. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. printr-o hotarare definitiva. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. Pentru perioada anterioara cauzei. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.

desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie.36/1995) este auteentifiat de notarul public. Secretarii consiliilor locale. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda. 97) Testamentul autentic. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. Testamentul autentic este acela care. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi judecatoresti. 262 . In esenta. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. Apoi testamentul autentic este un act de autoritate publica. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului.65 din Legea nr. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. care poate fi atacata la judecatorie. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. potrivit legii. si art. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf. datele de identificare a testatorului. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond.temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. (art. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. cererea de chemare in judecata.86o C. civ. nejustificat.

vopsea. data fiind simplitatea formei sale. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. stenografie). datat si subsemnat de mina testatorului”.) si pe orice material (pe hirtie. Se accepta scrierea pe etape a testamentului.. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. cu creta. Apoi.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Codul civil prevede in art. stersaturile etc. el poate fi usor sustras sau distrus. s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile. nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ. material plastic. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe. dar fara cunostinta sa. Astfel. semnata si datata de mina testatorului. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace. sticla etc. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. cu creion. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. pe lemn. Din formularea data de legiuitor vom retine. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. fie cu prilejul intocmirii acestuia. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. fie ulterior. (cu cerneala. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. Daca insa este vorba de dispozitii noi. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. carbune etc. cu pasta. asadar. sau se inlatura unele dispozitii 263 .).98) Testamentul olograf. pe pinza. ca nu orice scriere olografa.

Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. Data trebuie indicata prin precizarea zilei. semnate si datate de mina testatorului. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. In al doilea rind. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte.ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. In primul rind. daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului. in cazul testamentelor succesive. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca 264 . testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. revocind dispozitiile anterioare. ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul.anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. Nu are importanta locul unde este inserata.

iar cand vin doi sau mai multi. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. Nu se admite ca valabila punerea parafei. si indiferent daca succesiunea este legala. se transmite de la de cujus la mostenitorii sai fara ca acestia din urma sa trebuiasca sa faca ceva. patrimoniul succesoral se transmite acestora in stare de indiviziune. Principiul dobandirii imediate la data deschiderii succesiunii. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. Cand la mostenire vine un singur mostenitor universal. stampilei ori a sigiliului. Semnatura trebuie sa fie de mina. substituindu-se acestuia in calitatea de titulari ai patrimoniului succesoral sau al unei cote-parti ideale din acesta. drepturile facand parte din activul succesoral sunt dobandite de succesori imediat si de plin drept de la data deschiderii mostenirii. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. iar uneori chiar fara ca sa stie. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului. oricare ar fi natura acestora. fiecare detinand o cota-parte din activul succesoral. Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit. Spre deosebire de transmisiunile universale sau cu titlu universal. 99) Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii. De cujus poate dispune mortis causa de bunurile sale si individual prin legate particulare. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala. testamentara sau conventionala. niciunul dintre succesori nu are drepturi exclusive asupra elementelor active ale patrimoniului succesoral. indiferent daca este vorba de drepturi reale sau de creanta. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. Transmisiunea succesorala este una aparte intrucat nu are ca oiect un bun sau altul. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul.actul a fost incheiat in forma definitiva. acesta devine unic titular al patrimoniului succesoral. sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. care au vocatie la intregul patrimoniu succesoral sau la o cota parte din acesta. legatele 265 . astfel incat nu poate dispune de acestea fara acordul celorlalti. In cazul nasterii starii de indiviziune succesorala. Calitatea de subiect activ al drepturilor succesorale. Codul civil prevede in art.

Din textul de lege mentionat. Art. iar de altii de-a dreptul inutil si bizar . implicit. fie pentru renuntarea la mostenire. civ. indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari. pentru consolidarea tilului de mostrenitor). la care. 653 C. daca au vocatie universala.. Sezinei i se recunoaste caracterul de ordine 266 . chiar de la deschiderea succesiunii mostenitorii sai fiind considerati a-i succede de plin drept lui de cujus. Se poate asadar trage concluzia ca transmisiunea drepturilor succesorale opereaza de drept la data deschiderii mostenirii. Daca sub aspectul proprietatii. toti succesibilii. Sezina si dobandirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari Reglementare legala. in timp ce toti ceilalti mostenitori . s-a oprit si legiuitorul nostru. cu consecinte daunatoare pentru patrimoniul succesoral. civ. desi considerat de unii enigmatic . la o cota-parte din universalitate sau doar la unul sau altul din bunurile succesorale. prevede ca „descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului” si ca „ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei”. Aceasta transmisiune opereaza si ea automat la data deschiderii succesiunii. in sensul ca au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii mostenirii. nu exista nici o discontinuitate in cazul decesului unei persoane fizice. avand dreptul sa opteze fie pentru acceptarea mostenirii (si. ci doar un simplu avand-cauza (succesor la bunuri) al acestuia. testamentari sau contractuali -. si solutia acordarii unor puteri in acest sens unora dintre succesori. fara nici o verificare prealabila intrucat este vorba de rudele de sange in linie dreapta ale defunctului. dar in acest caz legatarul nu mai este considerat fi continuator al persoanei defunctului. Transmisiunea succesorala insa nu este obligatorie. a ramas neschimbat de la adoptarea Codului civil. In aceasta situatie. adica rudele in linie dreapta ale defunctului . in ideea evitarii pe cat este posibil a conflictelor intre succesibili (mai ales intre mostenitorii legali si legatari). Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. administrare si dispozitie in privinta bunurilor succesorale. desi aspru criticat intrucat este „lipsit de orice logica si gresit din toate punctele de vedere” . 1 C. legiuitorul a avut de ales intre solutia numirii unui tert ca administrator al succesiunii. rezulta totusi destul de limpede ca unii mostenitori sunt preferati. dinafara casatoriei sau din adoptie. 653 alin. de la decesul titularului si pana la exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre succesibilii cu vocatie succesorala. cu dubla misiune de a verifica titlurile pretendentilor si de a gestiona succesiunea . au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila. Aceast sistem. Mostenitorii sezinari. in privinta stapanirii efective. care este o chestiune abstracta.particulare confera celor gratificati vocatie la un bun anume din patrimoniul succesoral (drept real sau de creanta). Caracterele sezinei-Caracterul de ordine publica. Conform dispozitiilor art. dupa modelul francez.fie acestia legali. in care nu se stie exact cine vine efectiv la mostenire si care sunt bunurile ce vor reveni mostenitorilor. exista o perioada de incertitudine. fara a fi necesare indeplinirea unor formalitati. precum si a indeplinirii actelor de conservare. mostenitorii sezinari sunt doar descendentii si ascendentii.

iar atunci cand sunt intrunite conditiile pentru exercitarea sezinei virtuale. mostenitorii subsecventi pot sa preia posesia mostenirii si sa exercite actiunile referitoare la aceasta. Afirmatia nu este pe deplin convingatoare. Sezina executorului testamentar este una limitata doar la bunurile mobile succesorale. indiferent de ordinea chemarii lor la mostenire. sezina trece la urmatorul chemat de lege la mostenire. mostenitorii subsecventi putand accepta succesiunea conditinat (virtual) de renuntarea celor chemati in rang preferat . n. in sensul ca de cujus nici nu poate priva de sezina pe succesorii carora legea le-o acorda. Caracterul de ordine publica al sezinei nu impiedica insa pe succesori sa renunte sa se prevaleze de aceasta . nici nu poate modifica atributiile conferite de lege sezinarilor . actiunea pentru anularea unui testament) . care in art. conform ordinii in care sunt chemati de lege la mostenire . fiind marginita in timp. C. caci daca sezinarii sunt preferati de plano de lege in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. incasarea pretului vanzarii bunurilor mobile. Sezina este individuala. In cazul renuntarii la mostenire a succesorului in rang preferat. ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp.-. dimpotriva. actiunea in revendicare contra unui tert care detine bunuri succesorale. notarul public -. Faptul ca defunctul poate numi un executor testamentar cu sezina (supra nr. sens in care se spune ca este succesiva . conferind executorului doar atributiile unui administratorsechestru (conservarea bunurilor mobile. Nu aceasta este insa si solutia Codului civil. solutie care se justifica prin caracterul virtual al sezinei. ea nu confera celui indreptatit sa o exercite decat atributii limitate doar la exercitarea unor acte conservatorii (acte de intrerupere a unei prescriptii. cel putin in cazul in care exheredarea este facuta prin instituirea de legatari.publica. motiv pentru care sezinarii legali care „vin in concurs” cu un executor testamentar isi pastreaza toate prerogativele prevazute de lege. aceasta neputand fi disociata de vocatia succesorala . nici nu poate acorda sezina altor persoane decat cele prevazute de lege. fiind investiti cu puterea „de a controla titlul celor carora nu le este conferita” . iar nu colectiva. 891 precizeaza ca atunci „cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari. Caracterul individual. trebuie subliniat. sezinarii nerezervatari ar trebui sa ramana investiti cu sezina . 361 si urmat.D. actiunea in petitie de ereditate.) posesiunea bunurilor cuprinse in testament”. Sezina virtuala. decurgand din ratiuni practice de conservare a drepturilor succeorale. n. daca succesorul chemat in primul rand la mostenire ramane inactiv. mai putin cele revenind acestui administrator sechestru . nu ingaduie in nici un caz succesibilului de rang subsecvent sa se amestece in gestiunea mostenirii cand este asigurata efectiv de cel chemat de lege la mostenire in primul rand. Caracterul succesiv. legatarul universal va cere de la justitie (in prezent. plata legatelor). Majoritatea autorilor este de acord ca sezinarii nerezervatari putand fi exheredati de defunct. ci. Totusi. avand printre atributii si pe aceea de „politie a mostenirii”. ci numai daca acesta ramane inert.) nu contravine caracterului de ordine publica al sezinei legale. pierd totusi indirect dreptul la sezina. Solutia se impune intrucat mostenitorii 267 .

conform carora erezii „nu pot cere creanta. civ. Cand comostenitorii se inteleg intre ei asupra exercitarii sezinei. 583 si urmat. ramanand inactivi.Aceasta. solutia fiind dedusa din dispozitiile art. 268 .) in categoria mostenitorilor care trebuie trimisi in posesie. Exercitarea sezinei de catre un singur comostenitor (sau unii dintre acestia) se justifica numai daca ceilalti comostenitori se dezintereseaza de mostenire. dar daca unii dintre comostenitori raman inactivi. Indivizibilitatea sezinei permite comostenitorului diligent. nu exista nici o dificultate. deoarece se refera la universalitatea succesorala. Preluarea si administrarea bunurilor succesorale. fara a avea insa dreptul de a dispune de acestea decat in limitele drepturilor sale succesorale. la cerere. iar nu pentru intreg. Sezina nu confera insa nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale. sezinarii sunt investiti de lege cu puterea de a face politia succesiunii. sezina apartine tuturor acestora. adica de a verifica titlurile de mostenire ale succesorilor nesezinari si de a le preda acestora amiabil.Efectele sezineiVerificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari-Preferati de lege pentru ratiunile aratate mai sus. Caracterul indivizibil. sau… nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare” . diferendul ar putea fi rezolvat prin numirea de catre instanta judecatoreasca a unui administrator provizoriu insarcinat cu gestiunea masei succesorale pana la partaj . 653 alin. chiar daca nu au dreptul la acestea (de exemplu. 2 C. Daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori legali de acelasi rang (de pilda. iar nu la bunurile facand parte din aceasta privite ut singuli . Sezina da dreptul la exercitarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale. nu exclude interventia justitiei in cazul in care intre sezinari si legatari se nasc neintelegeri. permite exercitarea actiunii in nulitatea unui act juridic incheiat de defunct sau a actiunii pentru incasarea unei creante succesorale . Dupa unii autori.Preluarea bunurilor succesorale. Administrarea bunurilor succesorale. De la data deschiderii succesiunii. permitand perceperea fructelor si incasarea creantelor succesorale. fara a fi insa obligati la aceasta. In caz de dezacord intre comostenitori in legatura cu exercitarea sezinei. De asemenea. Majoritatea autorilor este insa de parere ca sezina este indivizibila. iar nu si atunci cand isi pun drepturile in valoare . acestea fiind preluate in interesul succesiunii. bunurile succesorale (infra nr. in aceleasi conditii. sa exercite singur actiunea in revendicare a unui bun succesoral pentru reconstituirea integralitatii masei partajabile . de pilda. se pune problema daca ceilalti pot actiona si pentru partea de mostenire revenind acestora sau numai pentru partea lor. desigur. Sezina permite titularului sau sa actioneze in justitie impotriva tertilor sau chiar a mostenitorilor nesezinari (pana la trimiterea in posesie) pentru a obtine predarea bunurilor succesorale.) . mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stapanirea materiala a bunurilor succesorale. fiecare sezinar poate exercita sezina doar in limitele cotei-parti ce ii revine din succesiune. intrucat formeaza obiectul unui legat particular) .. civ.subsecventi nu au fost inclusi de lege (art. sezina putand sa-si produca celelalte efecte ale sale fara preluarea efectiva a bunurilor. iar nu al mostenitorilor sezinari. 1060 C. celor trei copii ai defunctului).

Neavand insa dreptul de dispozitie asupra succesiunii.) poate fi insa exercitata de mostenitorii legali nesezinari chiar si inaintea trimiterii in posesie. ceea ce face ca actele de administrare sau actiunile introduse de acestia anterior sa devina valabile . deoarece. Efectele trimiterii in posesie. fiind in drept sa introduca orice actiune petitorie sau posesorie apartinand acestuia. mostenitorii desemnati ca atare de lege se substituie defunctului. incepand de la data deschiderii mostenirii. toti ceilalti mostenitori legali (colateralii. sezinarii care le-au perceput anterior avand obligatia de a da socoteala de acestea.). procedura de trimitere in posesie este gratioasa (necontencioasa). adica dupa indeplinirea unei proceduri de verificare a vocatiei la mostenire. Afara de rudele in line dreapta ale defunctului. 2 C. Caile de realizare a trimiterii in posesie. obiectul acesteia consta tocmai in recunoasterea calitatii de mostenitor a reclamantului . civ. ci direct mostenitorilor. mostenitorilor legali nesezinari si legatarilor universali. Transmiterea pasivului se suporta de mostenitorii universali si cu titlu universal. 36/1995).restul trebuind sa fie pastrat la dispozitia celor carara le revin. Cei trimisi in posesie au dreptul la fructele si veniturile bunrilor succesorale incepand de la data deschiderii mostenirii. Legatarul particular poate fi obligat la plata pasivului in urmatoarele situatii: daca testatorul a prevazut plata unei datorii. iar pe de alta parte. Pana la trimiterea in posesie mostenitorul legal nesezinar. de la data deschiderii mostenirii (in cazul fructelor. iar pe de alta parte sa fie parati in actiunile introduse de terti contra succesiunii. de la data deschiderii succesiunii. Trimiterea in posesie se realizeaza prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala (art. sotul supravietuitor si statul) dobandesc sezina numai dupa trimiterea lor in posesie (art. Reprezentarea in justitie activ si pasiv a intereselor succesiunii Ca efect al sezinei. conform legii. iar in prezent se realizeaza de notarul public de la locul deschiderii mostenirii. 653 alin.Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari-Mostenitorii legali nesezinari. nu are exercitiul drepturilor succesorale. ale caror legate i-au exheredat pe mostenitorii legali nerezervatari). 627 si urmat. Procedurile mentionate au ca finalitate verificarea vocatiei succesorale si intinderea drepturilor mostenitorilor care solicita trimiterea in posesie. pe de o parte aceasta actiunea nu a apartinut defunctului. Actiunea in petitie de ereditate (infra nr. Cand intre mostenitori exista neintelegeri care impiedica finalizarea procedurii necontencioase prin eliberarea certificatului de mostenitor. Trimiterea in posesie trebuie solicitata chiar si in cazul in care la mostenire vine un singur mstenitor legal nesezinar. 83 si 85 din Legea nr. trimiterea in posesie se va realiza prin hotarirea judecatoreasca ce pune capat acestor neintelegeri . daca legatul particular are 269 . In principiu. neavand calitatea de a introduce actiuni de a sta ca parat in procesele introduse de terti contra succesiunii si nici de a administra bunurile succesorale. Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari produce efecte retroactive. sezinarii nu pot tranzactiona sau face compromisuri cu privire la bunurile succesorale . desi este proprietar al drepturilor succesorale din momentul deschiderii mostenirii. pe de o parte.

69/1991. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. art. deoarece bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bună credinţă. 100) Uzucapiunea. Din examinarea acestei definiţii putem reţine că prescripţia achizitivă (uzucapiunea) reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii. 1 din Legea nr. daca legatul particular are ca obiect un bun ipotecat. Uzucapiunea. societăţi comerciale. 135 pct. 5 din Constituţie cât şi în art. regii autonome. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naţional sau local. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului. 5 alin.ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzand atat drepturi cat si obligatii. indiferent de titularul acestui drept (statul. unităţi administrative sau persoane fizice). dar exista si unele exceptii: daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat. Separatia de patrimonii este un beneficiu ce poate fi invocat de creditorii mostenirii in virtutea caruia crditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale. în măsura în care sunt legalmente – inalienabile. un mod originar. literature juridică şi practica judiciară vorbesc fie de o prescripţie instantanee. ele sunt imprescriptibile (extinctiv sau achizitiv). avand drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. 2 din Legea 18/1991 şi în art. mostenitorul va putea fi actionat singur. operează doar în privinţa bunurilor imobile care se află în proprietate privată. Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii sau a altui drept real deoarece se întemeiazăpe faptul posesieie (pe o stare de fapt) ce exclude ideea de act juridic. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. ca mod de dobândire a proprietăţii. Mostenitorii universali sau cu titlu universal au obligatia de a plati pasivul succesoral proportional cu partea ereditara a fiecaruia. Domeniul de aplicare al uzucapiunii se circumscrie doar la categoria bunurilor imobile. 1844 Cod civil. (chiar dacă este o contradicţie în termeni). care operează doar în sfera bunurilor imobile şi se întemeiază pe faptul ce trebuie exercitată în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. fără a fi necesară trecerea unui interval de timp. daca activul nu acopera pasivul in mod indirect si fara a fi obligat personala legatarul va suporta consecintele existentei pasivului. Această situaţie este reglementată în mod expres atât în art. daca obligatia este indivizibila oricare mostenitor poate fi urmarit pentru intreg. Potrivit acestor texte legale “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi. întrucât acestea sunt scoase din circuitul civil general. dacă nu cumva cel mai important efect. fie de faptulcă posesia valorează titlu. In această ultimă categorie de bunuri (mobile). Uzucapiunea 270 . Cu alte cuvinte. daca un mostenitor este insarcinat cu executarea obligatiei. pot fi uzucapate numai imobilele aflate în circuitul civil general. 74 alin.

uzucapiunea constituie o sancţiune îndreptată împotriva fostului proprietar. este necesarăexhibarea tuturor acestor acte translative. este suficient (şi mult mai facil) să dovedeşti o stare de fapt: o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege. cea de-a doua formă de uzucapiune reglementată de Codul civil 271 . Având ca efect naşterea dreptului de proprietate în persoana posesorului. deoarece o stare de fapt este mai uşor de probat. legislaţia noastră cuprinde două mari sisteme de reglementare: sistemul Codului civil şi sistemul cărţilor funciare.este reglementată în codul civil (Cartea a III-a titlul XX. uzucapiunea clarifică raporturile juridice cu privire la un bun imobil. ceea ce. timp de 30 de ani. cel ce posedă în mod continuu. ori de 10 până la 20 de ani. când am discutat despre calităţile şi viciile posesiunii. indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Cu alte cuvinte. contractul având un caracter constitutiv de drept real. în Decretul 167/1958 şi în Decretul-Lege nr. proba dreptului de proprietate (sau a altui drept real) se face prin contract. stingerea sau transmiterea dreptului de proprietate se realizează prin acordul de voinţă. iar în ipoteza unor transferuri succesive. în doctrină această probaţiune a fost denumită diabolică! Datorită acestei situaţii. public. paşnic şi netulburat. să dovedeşti uzucapiunea. Această dovadă este mult mai facilă când dreptul real se dobândeşte printr-un mod originar cum este uzucapiunea. In privinţa uzucapiunii de 30 de ani. In privinţa uzucapiunii.In sistemul Codului civil. Cu alte cuvinte. Uzucapiunea se justifică pe următoarele considerente: dovada dreptului de proprietate este de multe ori destul de dificilă. uzucapiunea este de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani. în unele situaţii este aproape imposibil. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiţiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară se realizează prin registrele de transcripţii şi inscripţii. uzucapiunea transformă aparenţa îndelungată într-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil. ele reprezentând deci un sistem de publicitate imobiliară. posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. Dreptul de proprietate sau alt drept real se dobândeşte de cel ce posedă un bun imobil timp de 30 de ani dacă sunt întrunite două condiţii: posesia să fie utilă – aşa cum acestă posesie a fost examinată mai sus . Registrele de transcripţii şi inscripţii realizează doar opozabilitatea faţă de terţi. Drept urmare. Drept urmare. De aceea. uzucapiunea reprezintă dovada absolută a dreptului real deoarece. 115/1938 pentru unificare dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. în funcţie de modul de realizare al publicităţii imobiliare în diferitele regiuni ale ţarii. lucrurile sunt simple. Spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani. uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani. împotriva neglijenţei acestuia care a permis altei persoane să folosească vreme îndelungată imobilul proprietatea sa. în loc să dovedeşti şirul neîntrerupt al actelor translative.In aceste regiuni importanţa uzucapiunii este cu totul deosebită deoarece ea reprezintă dovada supremă a dreptului de proprietate. un bun imobil dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune. uzucapiunea are rolul de-a înlătura dificultăţile şi inconvenientele probei dreptului de proprietate. In sistemul Codului civil naşterea.

un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricărei persoane cu excepţia celui care are dreptul să ceară nulitatea relativă (de protecţie). Existenţa titlului translativ de proprietate exclude ideea dobândirii dreptului prin uzucapiune. contrar credinţei dobânditrului. nu are puterea sau capacitatea de a-i strămuta proprietatea. Prin just titlu se înţelege orice act juridic translativ de proprietate (vânzare. De asemenea titlul nul nu poate servi ca bază pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. posesorul dobândeşte dreptul de proprietate dacă posedă timp de 10 ani. 1895 – 1899 Cod civil. Din examinarea textului art. lucrurile pot fi diferite. Este posibil ca adevăratul proprietar să locuiască determinate perioade de timp atât în raza teritorială a tribunalului unde se află situat imobilul. titlul putativ nu este suficient deoarece el există numai în imaginaţia posesorului. Justul titlu trebuie să existe în realitate. In schimb. Acest lucru este cât se poate de firesc deoarece. 1895 Cod civil rezultă că acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate iar pentru a o putea invoca cu succes trebuiesc îndeplinite două condiţii: Posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză. dobânditorul devine proprietar ca urmare al efectului translativ de proprietate al actului încheiat. Potrivit prevederilor art. Acest lucru este firesc deoarece dacă actul ar proveni de la adevăratul proprietar. 1895 Cod civil. posesorul unui bun imobil determinat dobândeşte proprietatea prin prescripţia de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin prescripţia de 20 de ani dacă locuieşte în afara razei teritoriale a tribunalului unde se găseşte imobilul. acest act ar fi suficient pentru a opera transferul dreptului de proprietate şi nu ar mai fi necesară existenţa unei posesii îndelungate (uzucapiunea). termenul de prescripţie se calculează astfel: la numărul de ani cât proprietarul a locuit în raza teritorială a tribunalului unde se afla situat imobilul se adaugă dublul anilor în care proprietarul a locuit în afara razei tribunalului. Dreptul s-a născut ca efect al posesiei îndelungate. Literatura juridică şi practica judiciară consideră că pentru a fi în prezenţa unui just titlu este esenţial ca actul să provină de la o altă persoană decât adevăratul proprietar (de la un nou “dominus”). etc) care. fiind de neconceput invocarea unui mod original de dobândire a dreptului de proprietate (uzucapiune). Intr-o astfel de situaţie. cât şi în afara ei. Aceste două condiţii legale demonstrează diferenţa considerabilă faţă de uzucapiunea de 30 de ani care opereazăindiferent de existenţa sau inexistenţa titlului sau bunei-credinţe. donaţie. In practica judiciară sunt considerate just titlu: Tranzacţia. iar dacă proprietarul locuieşte în afara razei teritoriale – posesorul prescrie în 20 de ani. In fapt. dacă actul (justul titlu) este translativ de proprietate. De aceea. Hotărârea 272 .are o reglementare şi condiţii mult diferite prevăzute în art. Intr-o asemenea situaţie el nu are nici interesulde-a invoca uzucapiunea şi nici posibilitatea de-a o face deoarece transferul proprietăţii s-a făcut ca urmare a încheierii actului translativ de proprietate. schimb. nu este transfer de proprietate. Posesia să fie de bună-credinţă. dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. Altfel spus.

problema uzucapiunii nu se mai pune. Cea de-a doua condiţie necesară pentru dobândirea dreptului real prin uzucapiunea de 10 – 20 de ani este ca posesia uzucapantului să fie de bună-credinţă. Convenţia de partaj. 2 Cod civil) dar prezumţia este una relativă. nefiind necesară existenţa ei pe parcursul posesiei. Buna-credinţă este prezumată de lege (art. Aşa fiind. Certificatul de moştenitor. el ignoră viciile actului în baza căruia a intrat în posesia bunului şi are credinţa că acest act este unul perfect valid şi că provine de la adevăratul proprietar. Cu alte cuvinte. In schimb nu sunt considerate just titlu: Convenţiile pe baza cărora bunul se află în stăpânirea unui detentor precar (contractul de depozit. 1898 Cod civil). ceea ce înseamnă că poate fi înlăturată de către cel interesat care poate face dovada contrară prin orice mijloc de probă. drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. timp de 10 ani de la data înscrierii în cartea funciară. Hotărârea judecătorească declarativă de drepturi. Hotărârea judecătorească prin care se constată existenţa unei convenţii translative de proprietate. însă.. dar convingerea lui este greşită. comodat. importanţa ei devenind nesemnificativă. Odată înscris în cartea funciară. Antecontractul de vânzare-cumpărare. Hotărârea judecătorească care ţine loc de act autentic de înstrăinare. Uzucapiunea tabulară este reglementată în art. Justul titlu trebuie să aibă dată certă deoarece. dreptul real se naşte. ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă timp de 10 ani. Termenul de 10 – 20 de ani începe să curgă de la data certă a justului titlu. etc. în opinia noastră. dreptul său se consolidează pe deplin. Dacă în sistemul registrelor de inscripţiuni şi transcripţiuni dreptul real se naşte. mai redusă.judecătorească de adjudecare în cadrul execuţiei silite. dobânditorul posedă bunul respectiv în condiţiile legii. Dacă. titlul 273 . adică pe baza unui titlu nevalabil. Prin trecerea termenului de 10 ani. Buna-credinţă trebuie să existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. Specific acestei uzucapiuni este faptul că dreptul de proprietate este înscris în cartea funciară pe numele dobânditorului în baza unui titlu nevalabil – împrejurare ce pune sub semnul întrebării existenţa dreptului real. Explicaţia trebuie căutată în caracterul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară. el trebuie să fie dovedit de către cel ce invocă uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. ca atare. se transmite sau se stinge ca efect al actului (contractului) iar înscrierea în registru are doar rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi. el nu este opozabil terţilor.1899 al. în sistemul de carte funciară dreptul real se naşte numai prin înscrierea în cartea funciară. 27 din Legea 115/1938 care prevede că în cazul în care s-a înscris fără cauză legitimă. există şi. Acest caz de uzucapiune (tabulară) se mai numeşte “prin convalescenţa titlului”. în caz contrar. dobânditorul are tot interesul să-şi înscrie dreptul în cartea funciară deoarece contractul imediat nu-i conferă un asemenea drept. Justul titlu nu se prezumă. Posesia este de bună-credinţă atunci când cel ce stăpâneşte bunul imobil are convingerea că o face în calitate de titular al dreptului de proprietate.). In sistemul de publicitate al cărţilor funciare importanţa uzucapiunii ca mod de dobândire al dreptului de proprietate este.

uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de anide la moartea proprietarului tabular. starea de aparenţă tabulară creată prin înscrierea titlului nevalid se consolidează punându-se de acord cu realitatea. De aici expresia de convalescenţa titlului. cererea va fi admisă şi se va dispune întabularea dacă la data scoaterii bunului din circuitul civil termenul de 20 de ani era implinit. dreptul de proprietate fiind dobândit înaintea înscrierii lui în cartea funciară. în condiţiile legii. bunul respectiv este scos din circuitul civil. Şi în acest caz uzucapiunea produce efecte retroactive. Uzucapiunea extratabulară este reglementată în art. Noua reglementare a preluat multe din dispoziţiunile Decretului-Lege 115/1938. Precizarea de mai sus are importanţă practică în situaţia în care. Ca urmare. Explicaţia constă în efectul retroactiv al uzucapiunii care se produce pe data începerii posesiei ( deci înaintea scoaterii imobilului din circuitul civil). Dacă în termen de o lună de la afişare nu s-au făcut opoziţii. In această situaţie. indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului Posesorul care îndeplineşte aceste condiţii se poate adresa cu cerere judecătoriei în a cărei rază este situat imobilul. Dacă s-au făcut opoziţii. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. după împlinirea termenului de uzucapiune şi până la notarea cererii de întabulare. dreptul de proprietate se întabulează cu data notării cererii în cartea funciară. acestea se notează în cartea funciară. După circa o jumătate de secol de proiecte şi încercări nereuşite de implementare a unui sistem de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul naţional. deşi la data cererii de întabulare imobilul era scos din circuitul civil.său nevalabil se curăţă de viciile sale. înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drept real. de la data întabulării acestui drept în cartea funciară (iar nu de la data împlinirii termenului). In schimb efectele uzucapiunii se produc retroactiv de la data începerii posesiunii. judecătorul de carte funciară va dispune. prin încheiere. prin trecerea acestui termen. se vindecă. de la data intrării în vigoare a legii nr. întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. Acesta este sistemul cărţilor funciare. Acesta este motivul pentru care această uzucapiune se numeşte extratabulară. Cererea este publicată prin afişare pentru ca cei interesaţi să poată face opoziţii. ci doar un rol de publicitate (excepţie de la regula efectului constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară). devenind pe deplin valabil. Drept urmare. derogatorii de la dreptul comun în materie de uzucapiune (prevederile cuprinse în art. se cer întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciara să fie decedat. posesia să fie utilă. 28 al Legii 115/1938 care prevede că posesorul unui imobil care l-a posedat. în anul 1996 a fost adoptată Legea nr. Pentru ca uzucapiunea să poată opera în această situaţie. 27 şi 28 din legea 115/1938). poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune. In această situaţie. Intrucât noua 274 . iar cererea se va înainta instanţei de judecată pentru soluţionare. 7/1996 uzucapiunea este şi rămâne reglementată de Codul Civil Român. Când cererea este admisă (prin încheiere sau hotărâre). dar noua lege nu mai cuprinde dispoziţiile speciale. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară.

In acest fel pot să apară trei situaţii diferite: Posesia actuală este de aceeaşi natură cu cea a autorului. iar autorul său a fost de rea-credinţă. termenul prescripţiei fiind cel necesar autorului său. Dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă şi cu just titlu. joncţiunea posesiunilor. fie va invoca joncţiunea posesiunilor şi va prescrie în 30 de ani. posesorul actual să fi dobândit posesia imobilului de la autorul său pe baza unui raport juridic (deoarece cel ce a uzurpat posesia altuia nu poate invoca joncţiunea). la fel ca şi cele începute după data intrării în vigoare a legii. eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea 275 . Posesorul actual trebuie să continue posesia autorului său cu toate calităţile şi viciile acesteia. Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Joncţiunea posesiunilor nu este o obligaţie ci o facultate – aşa cum rezultă din textul art. el va uzucapa în 30 de ani şi va avea interesul să invoce joncţiunea. să unească posesia sa cu posesia autorului său”. uzucapiunile împlinite înaintea intrări în vigoare a Legii 7/1996 pe teritoriile de carte funciară îsi produc efectele conform Legii 115/1938. In această situaţie posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea. în literatura şi practica judiciară. joncţiunea nu este posibilă. Pentru a putea invoca joncţiunea. spre a putea opune prescripţia.reglementare nu conţine dispoziţii tranzitorii. 101) Viciile de consimţământ. Cu alte cuvinte. violenta si leziunea. Această unire a posesiunilor se numeşte. Dupa criteriul consecintelor care intervin. iar termenul va fi de 10 – 20 de ani (în caz de bună-credinţă) sau de 30 de ani (în cazul relei-credinţe). 1860 Cod civil care prevede că “Orice posesor posterior are facultatea. fiind de bună-credinţă sau de reacredinţă. posesorul actual are posibilitatea să aleagă între a invoca sau nu unirea celor două posesii. în caz contrar. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. autorul (la fel ca şi posesorul actual) nu poate fi titular al dreptului de proprietate deoarece. posesorul are uneori interesul să unească posesiunea sa cu a autorului (antecesorului) sau pentru a realiza termenul legal al prescripţiei achizitive. Uzucapiunile începute dar neîmplinite îşi vor putea produce efectele în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul Civil Român. el va putea opta pentru soluţia cea mai avantajoasă: fie va începe o posesie nouă de 10 – 20 de ani. Dacă posesorul actual este de bună-credinţă şi are just titlu. Aşa fiind. Cei doi posesori unesc posesiunile lor pentru a putea prescrie împotriva proprietarului. Sunt vicii de consimtamant : eroarea. rezolvarea conflictelor de legi privitoare la uzucapiune urmează a se face potrivit principiilor care guvernează aplicarea legilor civile în timp. dolul (viclenia). Pentru a putea realiza joncţiunea este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: să fie vorba de o posesie propriu-zisă (utilă).

constand in intentia de a induce in eroare o persoana. VIOLENTA-Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic. DOLUL SAU VICLENIA-Dolul. intentional. care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului. Avand originea in dreptul privat roman -. error in negatio -. care este dolul ce cade asupra unor elemente importante. material. eroarea de drept. numit si viclenie. In esenta. de unde rezulta si dificultatea probarii. conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata. dolul este o eroare provocata (iar nu spontana. o reducere a prestatiei. error in corpore. inclusiv martori sau prezumtii simple. existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea. siretenii. cinstea ori sentimentele persoanei. justa cu un rau. se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt. eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -. de natura psihologica -. Dolul. Pentru a fi viciu de consimtamant. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element. este alcatuit din doua elemente :un element obiectiv. deci. se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui). neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere. injusta. un element subiectiv. sa provina de la cealalta parte. ca eroarea propriu-zisa). pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. numit si incidental ori secundar. care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu. pentru a determina sa incheie un act juridic. error in substantiam. constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni. Dupa natura raului cu care se ameninta. 276 . dovedirii sale. falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie -. manopere dolosive) pentru a induce in eroare. este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane. falsa reprezentare a realitatii -. prin mijloace viclene sau dolosive. determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident (dolus incidens). vis -. asupra valabilitatii actului juridic. existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. metus -.mai grava forma a erorii. valoarea. se distinge intre : violenta fizica -. dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba. Fiind un fapt juridic. ca viciu de consimtamant. dupa consecintele pe care le are. pe care altfel nu l-ar fi incheiat. eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) -. Dupa caracterul amenintarii. violenta morala -. insa. se deosebeste intre :amenintarea legitima. daca e cazul). error in personam. fie asupra identitatii obiectului -. creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima. dolul trebuie sa indeplineasca. cumulativ. care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil. care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic. ori nu. fie asupra persoanei cocontractante -. cocontractantul).

Pentru a fi viciu de consimtamant. un element subiectiv. au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur. sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care. fara incuviintarea ocrotitorului legal. Ca si dolul. violenta -. cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv. In conceptia subiectiva. 277 . In conceptia obiectiva. urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil. In starea actuala a legislatiei noastre in materie. Intr-adevar. adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. Sub cel de-al doilea aspect. numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant. leziunea are un singur element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii. care consta in amenintarea cu un rau. LEZIUNEA-Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani. leziunea presupune doua elemente : unul obiectiv. sa fie injusta (nelegitima. viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv. constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. ilicita). leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic. sunt comutative. in acelasi timp : sunt acte de administrare. constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata. constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv. cumulativ. leziunea are un domeniu restrans de aplicare. sunt lezionare pentru minor. exterior. este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare.cu un rau. violenta trebuie sa intruneasca. sub primul aspect. in cazul violentei. ceea ce altereaza consimtamantul. atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->