1) Accesiunea imobiliară artificială.

Accesiunea imobiliară artificială presupune ridicarea unei construcţii pe un teren aflat în proprietatea altei persoane decât proprietarul materialelor folosite. Bunul principal îl reprezintă terenul, iar construcţia este privită drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei. Potrivit legii civile, orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul. Acest text conţine două prezumţii relative. Prima prezumţie, trasă din faptul ridicării unei construcţii pe un anumit teren, se referă la împrejurarea că o asemenea lucrare s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respectiv, precum şi că lucrarea s-a făcut pe cheltuiala sa în ce priveşte materialele şi manopera folosite. Dacă se face proba contrarie constând în relevarea faptului că ridicarea construcţiei s-a făcut de către proprietar, dar cu materiale aparţinând unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliară artificială. Este însă posibil ca un terţ să dovedească chiar împrejurarea că el însuşi, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcţia. Într-o asemenea situaţie, se vor aplica regulile ce reglementează un alt caz particular de accesiune imobiliară artificială: ipoteza lucrărilor efectuate de o persoană cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. Cea de-a doua prezumţie evocată în codul civil că orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate că sunt ale proprietarului terenului până ce se dovedeşte contrariul - poate fi răsturnată prin încheierea în prealabil a unui contract între proprietarul terenului şi constructorul-proprietar al materialelor prin care să se recunoască celui de-al doilea atât dreptul de proprietate asupra construcţiei respective, cât şi, în mod corespunzător, dreptul de superficie în vederea folosirii terenului aferent construcţiei. Ipoteza ridicării construcţiei de către proprietarul terenului, cu materialele altcuiva-Proprietarul terenului care a făcut construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. În plus, el mai poate fi obligat, după împrejurări, şi la plata de daune-interese. În virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei, ceea ce explică de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. Ipoteza ridicării construcţiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului.-În acest caz, proprietarul ternului pe care s-au făcut lucrările devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor. În această ipoteză, reglementările juridice aplicabile constructorului sunt diferite după cum acesta a fost de rea credinţă sau de bună credinţă. Constructorul de rea-credinţă este persoana care edifică o construcţie pe un terenul despre care ştie că nu îi aparţine. În acest caz, proprietarul terenului poate opta între a invoca accesiunea, cu consecinţa reţinerii construcţiei, însă cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii. Proprietarul terenului 1

poate însă să pretindă constructorului de rea-credinţă şi ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut. Constructorul de rea-credinţă poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opţiune dacă îl va exercita abuziv în sensul adoptării unei atitudini pasive „premeditate” până în momentul finalizării construcţiei; pierderea dreptului de opţiune se va concretiza în excluderea posibilităţii de a cere constructorului de reacredinţă demolarea construcţiei. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluţiei vădit neeconomice a demolării construcţiei deja edificate i se va prefera, în principiu, soluţia indemnizării constructorului prin acordarea sumei care să acopere valoarea materialelor şi preţul muncii. Convingerea instanţei de judecată potrivit căreia este oportun şi echitabil să se admită cererea proprietarului terenului de a se demola construcţia nu înlătură necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de desfiinţare a construcţiei, eliberată de organul administrativ competent. Constructorul de bunăcredinţă este acea persoană care ridică o construcţie pe un teren în legătură cu care are convingerea că îi aparţine. Buna-credinţă a constructorului se apreciază în raport cu momentul realizării construcţiei. În această situaţie, nu mai este admisibilă pretenţia proprietarului terenului obliga constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reţine construcţia în proprietate, operând accesiunea imobiliară artificială. Şi în această ipoteză există un drept de opţiune, care se referă la întinderea indemnizaţiei pe care proprietarul terenului este obligat să o plătească în favoarea constructorului de bună-credinţă. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. Aparent, nu există o diferenţă esenţială de tratament juridic între constructorul de rea-credinţă şi constructorul de bunăcredinţă, având în vedere că, în cel de-al doilea caz, proprietarul terenului va opta, în mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adică aceea care acoperă valoarea materialelor şi preţul muncii. Practic însă, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea-credinţă să ridice construcţia pe cheltuiala sa creează premisele „constrângerii” acestuia din urmă la acceptarea unei despăgubiri care, în realitate, este inferioară cuantumului compus din valoarea materialului şi preţul muncii. Atât constructorul de bună-credinţă cât şi cel de rea-credinţă, atunci când proprietarul terenului optează pentru invocarea accesiunii, are un drept de creanţă împotriva acestuia din urmă. Se consideră că termenul de prescripţie este de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului, invocând accesiunea, şi-a manifestat intenţia de a-şi însuşi construcţia.

2) Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. 2

Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret. Termenul de act juridic este folosit în două sensuri: într-un prim sens, noţiunea de act juridic desemnează acţiunea voliţională - operaţie juridică - făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se foloseşte şi „expresia negotium juris” (negotium); în al doilea sens, noţiunea de act juridic desemnează înscrisul constatator pe care părţile care încheie operaţiunea juridică îl întocmesc pentru a putea dovedi această operaţiune (suportul material). Pentru acest sens al noţiunii de act juridic se întrebuinţează expresia ”instrumentum probationis” (instrumentum). Din definiţia formulată rezultă elementele caracteristice ale actului juridic civil: actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă a subiectelor de drept care pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice; manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se concretizează în a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Actul juridic civil unilateral este actul care reprezintă rezultatul voinţei unei singure persoane la încheierea actului juridic civil (manifestarea de voinţă a unei singure părţi este suficientă pentru încheierea actului juridic civil). Fac parte din această categorie: testamentul, acceptarea succesiunii, renunţarea la o moştenire, denunţarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele juridice civile unilaterale, la rândul lor se clasifică în: acte supuse comunicării (de exemplu: oferta); acte nesupuse comunicării (de exemplu: testamentul). Clasificarea actelor juridice civile în unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă juridică pe următoarele planuri: pe planul aprecierii valabilităţii actului juridic pentru că, în fiecare dintre ele, se verifică şi apreciază numărul corespunzător de voinţe; şi, pe planul regimului juridic diferit pe care îl au viciile de consimţământ, în general, actele unilaterale sunt irevocabile, pe când actele juridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voinţa părţilor.

3) Acţiunea în grăniţuire. Acţiunea în grăniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicită instanţei de judecată să stabilească prin semne exterioare linia despărţitoare între cele două fonduri vecine. Ea poate fi exercitată de către proprietar, uzufructuar şi chiar de către posesor, nu însă şi de către detentorii precari. Ea poate fi introdusă şi împotriva chiriaşului sau arendaşului, nu însă între coproprietarii aceluiaşi fond. Aşadar, grăniţuirea este o operaţiune de individualizare prin semne exterioare a limitelor a două fonduri vecine care aparţin unor titulari diferiţi şi ea se efectuează fie prin convenţia părţilor, fie prin hotărâre judecătorească. În acest sens C. civ. stabileşte că: "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile de grăniţuire se vor suporta pe jumătate". Acţiunea în grăniţuire este o acţiune 3

reală, imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă. Izvorând din dreptul de proprietate, care este un drept real şi având ca obiect un imobil (respectiv un terne), acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală. Ea este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietăţii limitrofe; ea nu se confundă cu acţiunea de strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. Caracterul petitoriu este urmarea faptului că acţiunea în grăniţuire izvorăşte din dreptul de proprietate, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Întrucât dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, acţiunea în grăniţuire este imprescriptibilă. Obiectul acţiunii în grăniţuire constă în pretenţia concretă a reclamantului care, în cazul grăniţuirii constă în cererea de a se delimita două fonduri limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi. Acţiunea în grăniţuire priveşte numai terenurile, clădirile putând fi delimitate numai printr-o acţiune de ieşire din diviziune. Principalul efect al admiterii acţiunii în grăniţuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevăratului hotar prin aşezarea semnelor de hotar pe linia care delimitează terenurile părţilor din proces. De reţinut că hotărârea pronunţată într-o acţiune în grăniţuire este declarativă de drepturi şi nu constitutivă de drepturi. Hotărârea în grăniţuire este declarativă de drepturi întrucât se tinde la reconstituirea limitelor reale între două fonduri.

4) Acţiunea în revendicare imobiliară. Acţiunea în revendicare este principalul mijloc juridic civil de apărare a dreptului de proprietate. Este acea acţiune reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat şi obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului. Sau, aşa cum se arată în practica judiciară, „acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”. Acţiunea în revendicare prezintă următoarele caractere juridice: este o acţiune reală, caracter ce rezultă din natura dreptului de proprietate, el însuşi dreptul real cel mai complet. Întrucât dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, acţiunea în revendicare poate fi pornită împotriva oricui deţine bunul fără drept; este o acţiune petitorie, deoarece pune în discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. Reclamantul care pretinde că este proprietar trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate. Admiterea acţiunii înseamnă recunoaşterea dreptului de proprietate şi ca o consecinţă firească, obligarea pârâtului la restituirea posesiei; este o acţiune imprescriptibilă. Întrucât dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz; proprietarul nu-şi pierde dreptul său prin faptul că nu-l exercită. Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezultă şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. Cu toate acestea, pasivitatea şi lipsa de diligenţă a proprietarului sunt sancţionate indirect prin efectul prescripţiei achizitive ori al posesiei de bună credinţă. Astfel, dacă o persoană dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune, în cazul imobilelor, sau 4

prin posesie de bună credinţă în cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect extinctiv a fost învins pentru că însuşi dreptul de proprietate s-a pierdut; este o acţiune promovată de titularul dreptului de proprietate. Reclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar. Dacă bunul se află în coproprietate, acţiunea trebuie introdusă de toţi coproprietarii, acţiunea formulată numai de unul dintre ei nefiind admisibilă. De asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un terţ nici cotaparte din bunul aflat la indiviziune înainte de a se face partajul. Calitatea de reclamant o pot avea de asemenea: moştenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice. Un soţ nu beneficiază de mandatul tacit al celuilalt şi ca atare nu poate promova o acţiune în revendicare, decât cu acordul expres al celuilalt soţ. Regula generală este că proba trebuie făcută de reclamant, întrucât „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În favoarea pârâtului operează, din însuşi faptul posesiei, o prezumţie relativă de proprietate. Pârâtul poate invoca pentru respingerea acţiunii în revendicare prescripţia achizitivă, excepţia autorităţii lucrului judecat, dacă a doua cerere de chemare în judecată este făcută între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi se întemeiază pe aceeaşi cauză, precum şi excepţia de garanţie pentru evicţiune împotriva reclamantului din acţiunea de revendicare, care ar fi obligat personal sau în calitate de succesor al celui obligat la o astfel de garanţie. Proba dreptului de proprietate este dificilă, atât datorită diversităţii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate, cât şi datorită insuficienţei probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietăţii. Jurisprudenţa a reţinut că proba deplină, absolută a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietăţii, cum ar fi uzucapiunea şi ocupaţiunea, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de probă. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumţii ale dreptului de proprietate, deduse din însăşi existenţa lor şi care nu împiedică proba contrară la stăruinţa posesorului sau din oficiu în exercitarea rolului activ al instanţei, pentru aflarea adevărului. Proba prin titluri este dificilă, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplină a dreptului numai dacă reclamantul probează că emană de la un adevărat proprietar. Dar pentru ca cineva să poate fi considerat adevărat proprietar trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Deci revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori, din autor în autor, au avut calitatea de adevăraţi proprietari, ceea ce adesea este imposibil. O asemenea probă a fost numită probatio diabolica. Prin titlu în această materie înţelegem actul juridic, jurisdicţional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Această noţiune are meritul de a înlătura dificultăţile juridice tocmai datorită efectului ce i se atribuie titlului, şi anume naşterea unei prezumţii relative şi simple în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce. În primul rând, relativitatea 5

a reclamantului şi a pârâtului.prezumţiei conferă deţinătorului titlului recunoaşterea dreptului său până la proba contrarie făcută de partea adversă. Dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la punerea în executare a ordonanţei de adjudecare. Astfel. În materia dreptului de proprietate în sistemul Legii nr. Actul juridic ca titlu de proprietate este însă opozabil oricărui terţ în sensul că acesta din urmă nu poate ignora prezumţia relativă de proprietate născută în favoarea persoanei care îl invocă. fiind acte provizorii. 1/2000). O dată ce acţiunea în 6 . pârâtul rămâne în continuare posesor. dacă reclamantul nu poate produce dovada. în principiu. acesta nu este decăzut din dreptul de a revendica bunul. care recunosc numai un drept anterior. restituirea fructelor produse de bun şi acoperirea cheltuielilor efectuate în legătură cu acesta. Sub aspectul prescripţiei achizitive.. schimbul etc. dar. inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumţie de proprietate mai puternică. În literatură s-a spus că în această situaţie instanţa va examina şi compara cele două posesii. ci şi pe cele declarative cum ar fi sentinţele judecătoreşti şi partajele voluntare. Acţiunea în revendicare pune în discuţie dreptul de proprietate şi nu posesia. în cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia faţă de terţi. ceea ce înseamnă că oricât ar dura pasivitatea proprietarului. faţă de posesia care nu se trage din nici un titlu). Admiterea acţiunii în revendicare produce o serie de efecte. acţiunea în revendicare este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. cel căruia i se opune titlul poate răsturna această prezumţie. În alţi termeni. De la acest principiu există doua excepţii. donaţia. o posesie utilă sau o posesie care îşi are originea într-un titlu. Codul civil instituit un termen de prescripţie extinctivă de un an. Prin titluri se înţelege nu numai actele juridice translative de proprietate. în cadrul procedurii de urmărire silită. identice. cum este vânzarea-cumpărarea. Astfel. şi va da câştig de cauză aceleia din părţi care va dovedi o posesie mai bine conturată (prin posesie mai bine caracterizată se înţelege posesia de bună-credinţă faţă de posesia de rea-credinţă. relativă. Vechile titluri deţinute de părţi sau de autorii lor nu pot servi ca temei al acţiunii în revendicare. Cea de-a doua excepţia există în materia avulsiunii. Adeverinţele eliberate de Consiliile judeţene nu pot constitui titluri de proprietate într-o acţiune în revendicare. Aceste efecte se referă la restituirea lucrului. singurul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis în baza acestui act normativ. drept care s-a stins prin efectul cooperativizării. putând fi introdusă eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de exercitare a dreptului de proprietate efectuat de către reclamantul ce se pretinde proprietar. la rândul său. 18/1991 a fondului funciar (şi a legii nr. acţiunea în revendicare va fi respinsă în situaţia în care pârâtul va invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. deoarece legea ocroteşte posesia. Într-adevăr. ci pot servi numai pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. pentru bunurile imobile şi pentru bunurile mobile.

el va fi obligat. iar cele utile în limita sporului de valoare produs. Posesorul de rea-credinţă nu se bucură de acest beneficiu. Nu se acoperă de către proprietar cheltuielile voluptuarii. 7 . după caz. pe această cale. În această materie urmează să deosebim situaţia posesorului de bună-credinţă de aceea a posesorului de rea-credinţă. Dacă restituirea în natură este imposibilă punct de vedere material sau juridic. cuvenite sau. Proprietarul poate fi obligat să-l indemnizeze pe posesor doar pentru cheltuielile necesare şi pentru cele utile efectuate de către acesta. posesorul are dreptul de a le ridica şi de a le reţine în proprietatea sa. În măsura în care lucrările ori amenajările aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaşa de bun fără a produce vreun prejudiciu. încetarea bunei credinţe a posesorului. Cheltuielile necesare sunt acelea făcute pentru însăşi conservarea bunului. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar. va putea reţine în deplină proprietate fructele percepute. PROBLEMA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR. explică de ce creditorul acestei obligaţii este nu numai posesorul de bună-credinţă. În aceste condiţii se creează o îmbogăţire fără justă cauză a adevăratului proprietar care naşte în sarcina sa o obligaţie de restituire. apreciindu-se că acest moment determină prin natura sa. posesorul pârât este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar. posesorul de bună-credinţă. ci şi posesorul de rea-credinţă. adică acela care nu a cunoscut viciile titlului său. Cheltuielile necesare se acoperă integral. către posesorul neproprietar ce a efectuat aceste cheltuieli. şi anume îmbogăţirea fără justă cauză. iar cheltuielile utile se caracterizează prin aceea că deşi nu sunt impuse de cerinţa conservării bunului.revendicare a fost admisă. în limita îmbogăţirii sale. O altă problemă se ridică în ceea ce priveşte fructele produse de bun în perioada în care adevăratul proprietar a fost lipsit de stăpânirea bunului. Admiterea acţiunii în revendicare conduce la restituirea unui bun a cărui valoare a fost păstrată sau chiar mărită faţă de momentul ieşirii sale din posesia adevăratului proprietar datorită unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natură să îi sărăcească patrimoniul. Astfel. adică acele cheltuieli pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui plăcere. Regula nu se aplică fructelor produse de bun după introducerea acţiunii în revendicare. după caz. fie la restituirea în natură a fructelor percepute. echivalentul acestora. valorificate ori nepercepute din neglijenţa sa. Temeiul acestei obligaţii. fără a se ajunge. fie la restituirea echivalentului fructelor. Este vorba despre cheltuielile efectuate de către posesorul neproprietar în legătură cu bunul posedat nelegitim. conduc la sporirea valorii acestuia. la creşterea valorii fondului. 5) Acţiunea în revendicare mobiliară.

condiţie esenţială a prescripţiei. POSESOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Art. revendicarea acestora apare practic imposibilă. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. dacă sunt întrunite unele condiţii privitoare la bunuri. prin această formulare improprie. Prezumţia absolută de proprietate instituită în favoarea posesorului de bună credinţă al bunului mobil. După felul cum este reglementată dovada proprietăţii în materia bunurilor mobile. Textul este contradictoriu. „Cu toate acestea. întrucât pe de o parte. cu excepţia celei îndreptate împotriva posesorului de bună credinţă care a dobândit bunul de la găsitor sau hoţ. Astfel. considerând simplul fapt al posesiei ca fiind un adevărat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. acestea fiind susceptibile de o posesie efectivă. se evocă o dobândire prin efectul prescripţiei. posesia acestuia capătă valoarea unei prezumţii absolute de proprietate. Bunurile în privinţa cărora se aplică art. în timp ce. civ. emisă de stat ori de o societate comercială pe 8 . sunt: bunurile mobile corporale. Codul civil instituie o prezumţie absolută (juris et de jure) de proprietate. Reaua credinţă rezidă în aceea că această persoană a intrat în posesia bunului în condiţii în care a cunoscut sau putea să cunoască împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului. dispune: „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. fie că bunul mobil se află la autorul furtului sau la cel care şi-a însuşit bunul găsit. se arată că nu este necesară scurgerea timpului. Este cazul titlului la purtător . reuşeşte să facă dovada bunei credinţe. GĂSITOR SAU TERŢUL DOBÂNDITOR DE REA-CREDINŢĂ Dovedirea de către reclamant a dreptului său de proprietate este suficientă prin ea însăşi să conducă la admiterea acţiunii în revendicare. 1909 alin. persoane şi la posesia terţului dobânditor.Revendicarea bunurilor mobile se deosebeşte de revendicarea bunurilor imobile. civ. potrivit Codului civil. fie că se află la o altă persoană care este de rea-credinţă. fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp”. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOŢ. cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare intentate de către adevăratul proprietar. „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. în curs de trei ani. valoarea oricărei probe care ar fi invocată de reclamant ar fi fără rezultat de îndată ce pârâtul. 1 C. Pârâtul posesor de rea-credinţă al bunului mobil poate să paralizeze acţiunea în revendicare prin invocarea prescripţiei achizitive de 30 de ani. paralizează orice acţiune în revendicare. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are”. ipoteza dobândirii bunului mobil de către posesorul actual de la o persoană despre care ştie sau ar fi trebuit să ştie că nu are calitatea de proprietar. de ex.o obligaţiune. pe de altă parte. Cu alte cuvinte. 1909 alin. fără a fi trebuinţă de vreo scurgere de timp”. legiuitorul a urmărit să confere posesiei în materie mobiliară o forţă probatorie specială. fiind supusă unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit. prezumţia absolută de proprietate se poate naşte în privinţa unui bun mobil incorporal. De exemplu. În mod excepţional. Astfel. de la cel care care-l găseşte. Condiţii privitoare la bunuri. În realitate. 1 C. din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat. poate să-l revendice. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR.

1909 alin. singura persoană îndrituită să se prevaleze de prezumţia absolută de proprietate consacrată în art. Art. şi anume un drept de creanţă. Utilitatea posesiei se prezumă relativ. condiţia bunei-credinţe. aeronavele etc. 2 C. Terţul dobânditor poate invoca art. 1 C. Este necesar să se fi produs o desesizare voluntară din partea adevăratului proprietar. civ. 1909 alin. civ. Posesia utilă este posesia continuă. 1 C. temeiul dobândirii dreptului îl va constitui nu prezumţia absolută de proprietate. şi anume animus şi corpus. 1 C. Drept urmare. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobândirea proprietăţii bunului mobil de către terţul dobânditor care. intră în posesia acestuia ca urmare a înstrăinării sale de către un detentor precar în favoarea căruia adevăratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar. nu-şi va găsi aplicarea atunci când terţul dobânditor stăpâneşte corpore alieno. de către un terţ dobânditor de bună-credinţă al unui astfel de bun. Aşadar. bunurile mobile aflate în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale nu-şi pot schimba această situaţie juridică prin invocarea art. bunul mobil să nu facă parte din categoria bunurilor supuse înmatriculării. Condiţii privitoare la posesia terţului dobânditor. având convingerea că a dobândit bunul de la adevăratul proprietar.deoarece se intră în posesia efectivă a unui înscris ce constituie suportul material în care se corporalizează un bun incorporal. iar violenţa posesiei face destul de greu de conceput îndeplinirea celei de-a treia condiţii a posesiei. publică şi precară.acţiuni . civ. 1 C. adică nu a căpătat încă detenţiunea materială a bunului deşi a încheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. utilă şi de bună-credinţă. care a intrat în posesia efectivă a bunului mobil. O desesizare involuntară. art. cu bună-credinţă. 1 C. civ. Problema continuităţii nu se pune în acest context în care dobândirea dreptului de proprietate de către terţ este efectul aşa-numitei „prescripţii instantanee”. Ex. precum navele. paşnică. 1 C. în general. în 9 . Condiţii privitoare la persoane. Detentorul precar nu poate invoca în beneficiul său art. 1909 alin. să restituie bunul mobil adevăratului proprietar. civ. 1909 alin. Art. pe temeiul contractului încheiat cu adevăratul proprietar. care. Dacă terţul a dobândit bunul chiar de la adevăratul proprietar. o succesiune mobiliară. civ. constând într-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenţa art. 1909 alin. locatarul înstrăinează bunul către o terţă persoană care intră în posesie. Cele trei trăsături trebuie întrunite în mod cumulativ. până la proba contrarie făcută de persoana interesată. Cu încălcarea acestei obligaţii. numai dacă posesia sa este reală. acţiunea în revendicare va fi respinsă independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul său de proprietate. 1909 alin. este terţul dobânditor de bunăcredinţă. civ. O posesie reală este aceea care presupune coexistenţa la un moment dat asupra aceleiaşi persoane a ambelor elemente ale posesiei. bunul mobil trebuie să fie privit în mod individual. ci convenţia translativă de proprietate. 1909 alin. 1 909 alin. proprietarul bunului mobil îl închiriază unei persoane a cărei calitate de detentor precar o evidenţiază obligaţia de restituire a bunului izvorâtă din contractul de locaţiune. întrucât el este ţinut. nefiind incident asupra universalităţilor juridice de ex.

căci în includerea justului titlu în sfera bunei credinţe determină posibilitatea ca. O problemă controversată. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat. prin prezumarea existenţei celui de-al doilea element. Cu alte cuvinte. nu va putea. în curs de trei ani. a fost aceea dacă. precum şi din punctul de vedere al termenului de trei ani. ca element component al buneicredinţe. Spre exemplu. 2 C. 1909 alin. Proba bunei-credinţe se face printr-o prezumţie relativă legală. precum şi acelea care se referă la posesia terţului dobânditor. civ. admiţându-se. este. 2 C. de la cel la care-l găseşte. este suficient ca buna-credinţă să existe la momentul intrării în posesia efectivă a bunului. după ce va fi fost evins de către adevăratul proprietar. S-a conturat un răspuns negativ. 1909 alin. este adevăratul proprietar. rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are. Conform acestui text de lege. Interesul discuţiei se referă la conţinutul probei. adică un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul că nu provine de la adevăratul proprietar. distinct de buna-credinţă. Potrivit acestei dispoziţii legale. C.cazul nostru. indispensabilă pentru a-i asigura „recursul” împotriva hoţului sau găsitorului de la care a dobândit bunul. ci de la adevăratul proprietar al acestuia. Elementele de diferenţiere se manifestă la nivelul condiţiilor privitoare la persoane. nemai operând „prescripţia instantanee”. civ. terţul dobânditor crede că intrarea sa în posesie are la bază un contract de vânzare-cumpărare care. cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru. fiind vorba de calitatea persoanei care înstrăinează terţului bunul mobil. chiar dacă nu mai este atât de eficace încât să paralizeze acţiunea în revendicarea intentată de proprietar în trei ani de la data pierderii sau a furtului. în orice caz. să se regreseze împotriva hoţului sau a găsitorului. în realitate. că buna-credinţă a terţului dobânditor. în sensul de a exista numai în imaginaţia posesorului. terţul dobânditor trebuie să aibă un just titlu. arătând că „buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinţă”. printre altele. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DOBÂNDITOR DE BUNĂ-CREDINŢĂ Sediul materiei se află în art. Condiţii speciale de aplicare a art. 2 C. în acest mod. civ. poate fi putativ. poate să-l revendice. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispoziţii legale condiţiile privitoare la bunuri. acţiunea în revendicare va fi intentată cu succes de către adevăratul proprietar dacă va fi îndeplinit termenul menţionat. Nu mai suntem 10 . Prin posesie de bună-credinţă în materia prescripţiei instantanee se înţelege posesia exercitată de o persoană care are convingerea sinceră că a dobândit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar. termen a cărui depăşire conduce la respingerea acţiunii în revendicare. dacă terţul a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut că a tratat cu un neproprietar. terţul dobânditor nu va fi pus în situaţia de aproba în mod distinct existenţa justului titlu.Condiţii generale de aplicare a art. civ. nu s-a încheiat. Pentru a produce efectul „prescripţiei instantanee”. că justul titlu. să se ajungă la dovedirea celui dintâi. 1909 alin. Aceasta înseamnă. Terţul dobândeşte bunul de la hoţ sau de la cel care şi-a însuşit nelegitim bunul pierdut de către adevăratul proprietar. Per a contrario.

1909 alin. Această sumă va putea fi recuperată de la hoţ sau de la găsitor pe calea unei acţiuni în despăgubiri introduse ulterior împotriva acestuia de către adevăra tul proprietar. proprietarul originar nu poate să ia înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat”. Regula specială instituită de art. 2 C. dar proprietarul va trebui să plătească terţului o sumă de bani egală cu preţul pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi bunul respectiv.. ieşirea. Acest risc este întotdeauna asumat de persoana care are la îndemână regresul împotriva hotului sau a găsitorului. prin natura lor sunt susceptibile de a întări buna-credinţă a terţului rămâne insuficientă pentru a justifica acţiunea unei „prescripţii instantanee”. Astfel. acţiunea în revendicare mobiliară va fi admisă dacă adevăratul proprietar o introduce în maximum trei ani de la data pierderii sau furtului. 6) Acţiunile de carte funciară reglementate de Legea nr. în aceste situaţii acţiunea în revendicare mobiliară se derulează în regimul dreptului comun. bunul nu se află la momentul introducerii acţiunii în revendicare la hoţ sau la găsitor. fiind în consecinţă. identitatea dintre bunul revendicat şi bunul pierdut ori furat. legiuitorul a considerat că dobândirea bunului în condiţii care. a bunului din posesia sa. 7/1996. Ca şi în ipoteza reglementată în art. 1910 C. fizică sau juridică. Pe de altă parte. bursa de mărfuri). REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERŢUL DE BUNĂ-CREDINŢĂ CARE LE-A DOBÂNDIT ÎN ANUMITE CONDIŢII Art. produse în temeiul unui contract prin care bunul se încredinţează temporar unui detentor precar. fără voia sa. sau la o vindere publică. exercitată în legătură cu asemenea bunuri. însă este aptă să-l protejeze pe terţ de riscul insolvabilităţii hotului sau a găsitorului. această persoană urmând a fi proprietarul şi nu terţul căci acesta din urmă poate pretinde proprietarului însuşi restituirea sumei plătite hoţului sau găsitorului cu titlu de preţ. 1910 C. ce are calitatea de subiect de drept comercial. cuprinde în domeniul său de aplicare condiţiile privitoare la bunuri. 1910 va fi incidentă atunci când terţul a dobândit bunul mobil într-un spaţiu în care se derulează în mod obişnuit operaţii de înstrăinare a unor bunuri de aceeaşi natură (de exemplu. precizează că „dacă posesorul actual al lucrului. civ.republicată. 11 . acţiunea în revendicare mobiliară este admisă. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decădere. posesia terţului dobânditor.deci în prezenţa unei desesizări voluntare.Aşadar. Cu însuşirea bunului prin săvârşirea infracţiuni de furt este asimilată desesizarea produsă pe calea tâlhăriei ori pe aceea a pirateriei. căci. a pierderii. sau de la un neguţător care vinde asemenea lucruri. după caz. imprescriptibilă. desesizarea involuntară şi termenul de trei ani. civ. Acţiunea în revendicare va fi admisă numai dacă introducerea acesteia va avea loc în termen de trei ani de la data furtului sau. în cadrul unei vânzări prin licitaţie publică sau de la o persoană. precum şi dacă dovedeşte dreptul de proprietate asupra bunului. civ. furat sau pierdut la cumpărat la bâlci sau la târg. Art.

in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. In urma admiterii actiunii. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. trei ani de la data 12 . precum si impotriva succesorilor sai. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. dreptul a fost gresit calificat. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. pentru ca aceasta sa dispuna. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. intabularea sau radierea dreptului real. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. de buna-credinta. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. prin hotarare.In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. a)Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. actul juridic cu data certa. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. operatiunea rectificarii se face. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. de bunacredinta. actiunea in prestatie tabulara se respinge. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. daca prin isncriere. la cerere.

Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. dar cu dubla 13 . poate dispune prin testament. de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil. prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. Continutul capacitatii de exercitiu restransa.inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b)Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. a unor acte juridice civile.” Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. actele de administrare. fara incuviintare. atat cele privitoare la un bun (ut singuli). 7) Capacitatea de exerciţiu restrânsă a persoanei fizice. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte). el este perfect valabil. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. daca nu sunt lezionare. capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. faptului sau raportului juridic notat. daca notarea. c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal. Actele de administrare. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile. daca a implinit 16 ani. Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt: apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani. iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani. el este anulabil pentru leziune. Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii. amintim art 129 alin 4 din Codul familiei. dar daca il incheie singur. contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. insa actul nu este lezionar. depozitul special la CEC. Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar. cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun. consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. Daca minorul a fost pus sub interdictie. care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta. dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu. indiferent din ce cauza. personal. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) .

incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare): actele de dispozitie: instrainarea. amintim dispoziţiile art. Întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei 14 . iar in anumite conditii chiar de la 15 ani). ca subiect de drepturi şi obligaţii. Art.” Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie. săvârşind acte juridice. capacitatea civilă cuprinde două elemente fundamentale: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (art. 25 din Decret. persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. Potrivit art. 4 din Decretul nr. care precizează că persoana juridică ia fiinţă prin actul de dispoziţie al organului competent de stat. Referindu-ne la începutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. 5 din Decretul 31/1954). În reglementarea legală. stabilit prin actul de înfiinţare sau statut. 34 alin. prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta). ipoteca. rezultă că nici capacitatea de folosinţă nu este aceeaşi pentru toate persoanele juridice. Fiecare persoană fizică şi persoană juridică are capacitate civilă. adică are calitatea de a fi subiect de drept civil. chiar si acceptarea unei succesiuni. recunoscut de organul competent să verifice dacă sunt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoană juridică să ia fiinţă ori prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a organului competent a aprecia oportunitatea înfiinţării ei. Deoarece scopul diferă de la o persoană juridică la alta. renuntarea la un drept. Potrivit art. Prin capacitate de exerciţiu se înţelege aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaţii. daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani. este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului).1 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice prevede: “capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”. aceasta diferind după specialitatea fiecăreia. statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit. în nume propriu. nici chiar cu incuviintare. Are loc in urmatoarele cazuri: la implinirea varstei de 18 ani. grevarea cu o sarcina reala (gaj. cand se dobandeste capacitatea de exercitiu. 28 din Decretul 31/1954. acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca. daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu). donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore . o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. 31/1954. iar prin capacitate de folosinţă înţelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii. 8) Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice. de o parte si minor de alta. Dimensiunile capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. sotul.

1 al Legii nr. S-a considerat ca fiind admisibil ca societatea să facă şi să primească liberalităţi. capacitatea unor forme de societăţi comerciale este restrânsă şi mai mult. că fiecare societatea comercială poate efectua numai acte juridice care servesc realizării obiectului de activitate propriu. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ia sfârşit prin încetarea fiinţei acesteia. Astfel aceasta cuprinde în sfera sa aptitudinea generală de a avea toate drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. atât faţă de persoana juridică. faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui care le-a săvârşit. în scopul obţinerii profiturilor. existente sub acest aspect între persoanele fizice. iar pe de altă parte. actele juridice făcute de organele persoanei juridice. bunurile dobândite sunt folosite tot în desfăşurarea operaţiunilor comerciale indiferent de provenienţa lor. comparativ cu alte forme. în măsura în care acestea sunt în legătură cu obiectul activităţii comerciale şi servesc scopului realizării acestuia. fiind şi dispoziţiile Legii nr. 2 din Legea nr. desemnând organele care au dreptul să o angajeze. capacitatea de folosinţă se limitează la actele de comerţ şi că prin legi speciale. 40 din Decretul nr. în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi. de pe o parte. care. dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiilor. 40 alin. că potrivit dispoziţiilor art. în conformitate cu art. 31/1990 privind societăţile comerciale. anume diversitatea. Pentru societăţile comerciale. până la această dată societatea având o capacitate restrânsă la actele necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăţi persoana juridică. legea conferă persoanei juridice capacitatea de exerciţiu. Din principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice decurge o altă caracteristică a acesteia. 35-36 din Decretul nr. prevăzut de actul constitutiv. la actele de comerţ. În vederea participării la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. cât şi faţă de terţi. Reglementarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este cuprinsă în art. 31/1990). divizare sau dizolvare. care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creată. 32/1994 privind sponsorizarea. prin contrast cu unicitatea şi egalitarismul. 31/1954.1 alin. în temeiul specialităţii acestei capacităţi. se pune întrebarea dacă aceasta poate să facă şi să primească liberalităţi. 15 . Dată fiind limitarea capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale. Capacitatea de folosinţă deplină a societăţilor comerciale se dobândeşte din momentul înmatriculării în Registrul Comerţului (art. 9) Capacitatea succesorală. se poate realiza prin trei modalităţi juridice: comasare.juridice este limitată. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă înseamnă. 31/1954: persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale. Un argument în plus pentru această opinie acceptată.

. art. dovada vizeaza nu numai si nu atat existenta persoanei. sex. mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentat) decedat la data deschiderii succesiunii. avere sau origine sociala ( art. in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. el trebuie sa dovedeasca “existenta sa “ in momentul deschiderii succesiunii. ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti legali (daca este cazul). opinie.civ. pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate. Cu alte cuvinte. 654 C.1169 C. In acest caz. chiar daca nu a acceptat. Dovada se face cu actele de stare civila. In cazul mostenirii in nume propriu. de a culege o succesiune. Dovada existentei in momentul deschiderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii. adica capacitatea de a mosteni.civ. fie la dovada momentului deschiderii mostenirii in perioada existentei persoanei cu vocatie succesorala. dar si succesorii sai in drepturi. In aceasta din urma ipoteza. etnie. dar nici nu a repudiat-o si – confundata cu a sa proprie – o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentar (mostenire succesiva. subsecventa). fiindca exista in momentul deschiderii succesiunii si in legatura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai exista in acel moment. In cazul mostenirii prin reprezentare. gradul si dreptul acestuia. Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii 16 . reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala “existenta sa” la data deschiderii succesiunii. Intrucat dovada vizeaza existenta in raport cu momentul deschiderii succesiunii. apartenenta politica. Rezulta ca orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii are capacitate succesorala. specifica numai mostenirii legale. nationalitate. religie. dobandirea mostenirii are loc prin “retransmitere”..Potrivit art. Pentru a culege mostenirea. Persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa. iar reprezentatul era decedat la acea data. urcand in locul. limba. In caz de retransmitere a mostenirii. mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor legal sau testamentar. In Atari conditiise impun unele precizari in legatura cu persoanele care au capacitate succesorala. care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. 4 din Constitutie). ea se poate referi fie la dovada existentei persoanei in momentul deschiderii succesiunii.” pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”. din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba admis de lege. iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau hotarare judecatoreasca declarativa de moarte. mostenitorul legal ( in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar – supravietuind un timp cat de scurt defunctului – dobandeste el succesiunea acestuia din urma.

2 din Dec. ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. intervenita dupa deschiderea mostenirii ori declararea prin hotarare judecatoreasca definitiva a mortii lui. situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu. Aceasta regula prevazuta de C. In aceast sens. consacra expres capacitatea succesorala de la conceptiune. persoana disparuta are capacitate succesorala. asadar. 31/1954 prevede ca “ cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva”. data conceptiei copilului.civ. fiindca acest drept. in interesul copilului. respectiv pastra drepturile mostenite. partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor. cu toate ca are ca obiect o universalitate. pana la urma. ei vor putea culege. In acest caz. de asemenea. Insa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie. ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala nici testamentara). Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data mortii celui care lasa mostenirea. definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui.654. 19 din Dec. nu poate vatama 17 . la moartea parintelui unuia dintre soti. dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv. De exemplu. tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti din mostenire au fost astfel micsorate. urmasii lui care au dreptul sa-l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire. Daca aceste dovezi au fost facute. este consacrata cu caracter general – dupa regula dreptului roman – si prin art. stabilindu-se ca data a mortii o data ulterioara deschiderii mostenirii la care are vocatie succesorala. Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata. in materie de mostenire. cu singura conditie de a se naste viu si nu viabil – art. In toate aceste cazuri.civ. capacitate succesorala.7 alin. Cu toate ca existenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii. C. cel care pretinde mostenirea in numele copilului. urmata de moartea sotului mostenitor.mostenirii. indiferent daca a intervenit sau nu o hotarare judecatoreasca declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei. cu conditia sa se nasca viu. Desigur. Persoanele disparute au. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea mostenirii. art. Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia. trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege. Fiind vorba de fapte materiale. insa numai daca el se naste viu.31/1954 “ drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune. recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei. drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el.” Rezulta ca legea. copilul se va bucura de dreptul la mostenire. desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui.

astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului.interesele lui. deoarece “acceptarea mostenirii cuvenita unui minor… va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar“ (art. iar nu prin reprezentare sau 18 . s-a pus problema daca aplicarea ei poate fi extinsa si la materia succesiunii. copilul nu va putea mosteni nici chiar pe cale testamentara. Asa fiind. persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala. cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a existat in momentul deschiderii succesiunii – art. respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copilului? Daca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei. M. deci.61 din C. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Beleiu ca prezumtia legala privitoare la perioada conceptiei (in material mostenirii intereseaza numai perioada maxima de 300 zile de gestatie) are – ca atare – o aplicabilitate generala si. Consideram insa. alaturi de alti autori. copilul nascut dupa 300 zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate. implicit si in mod necesar s-a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui. intrucat nu a avut capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii. nu se pun probleme. 654 C. partea de mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa – in cadrul mostenirii legale – de descendentii sai. art.fam. se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale. copilul nascut cel mult la 300 zile dupa moartea sotului mamei). cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 300 zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora. In cazul persoanelor fizice insa.civ. nefiind posibila stabilirea cu exactitate a momentului conceptiei. deoarece stabilindu-se paternitatea. ea fiind culeasa de mostenitorii in viata (eventual chiar si de descendentii persoanei predecedate. Eliescu. Statescu. Gh. chiar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei. pe care urmeaza sa-l mosteneasca (de ex. stabileste o prezumtie legala cu privire la perioada conceptiei ( timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului).19 din Dec. in conditiile prevazute de lege pentru reprezentarea succesorala. putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. nefiind subiecte de drept. Numai ca aceasta prezumtie este prevazuta de lege in material stabilirii filiatiei fata de tata. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate. Daca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s-a nascut dupa 300 zile. nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi existat la data deschiderii mostenirii. In legatura cu dovada conceptiunii. dar in nume propriu.31/1954). cum ar fi C.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa existe Deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care “exista” la data derschiderii succesiunii. deci nu vor putea mosteni. De exemplu. Astfel fiind.

decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt. socotindu-se arbitrara. De exemplu. deci. in lumina prezumtiei mortii concomitente. decedate in aceeasi imprejurare. bunuri care s-ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. Inseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese. prezumtia supravietuirii in functie de varsta si sex fiind criticata. chiar si in literatura juridica a tarilor unde legislatia o prevede. Daca comorientii au mostenitori diferiti. ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta. La aceste trei conditii stabilite de lege. daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant. Decretul nr. ca sotul a supravietuit sotiei. Rezulta ca prin comorienti trebuie sa intelegem: doua sau mai multe persoane. daca sotii. cunoscute de dreptul roman si de legislatiile ulterioare. constatandu-se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la incheierea casatoriei(casatoria putativa). prezumtia mortii concomitente apare. legatul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a legatarului. Deci art. Daca nu exista o astfel de relatie. daca comorientii au fost casatoriti.21 din Decretul 31/1954 este 19 . a persoanei in cauza? In plus. puteau mosteni. indiscutabil. fiind in viata la data deschiderii succesiunii.se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa sex si varsta au supravietuit si. de exemplu. problema comorientilor nu se pune. nici unul nu va putea dovedi “existenta”. sex. cea mai justa. In schimb. 31/1954 a consacrat prezumtia mortii concomitente.retransmitere). unii autori mai adauga inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr-o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. ele sunt socotite ca au murit deodata. sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. 21 din Decretul 31/1954. de catre parintii fiecaruia. Tot astfel. daca intre comorienti nu exista o legatura de sange. Intr-adevar. solutie ce ar fi. dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor. Potrivit art. el ar mosteni – in concurs cu parintii sotiei – jumatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta. problema prezinta importanta chiar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . daca – nefiind rude si nici soti – unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt. In alte cazuri. in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare. In dreptul roman. fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia. ca doua mosteniri distincte. in domeniul devolutiunii legale a mostenirii. avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori legali ai parintilor lor. se considera ca ei au murit deodata. prezumandu-se moartea lor concomitenta. deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. Deci parintii sotului ar culege o buna parte din bunurile sotiei fiului. in cazul comorientilor – commorientes sau simul periunt . ca fiind si mai echitabila. Dintre cele doua solutii. Astfel. de exemplu. ceea ce evident nu ar fi echitabil. daca s-ar prezuma. in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. de cele mai multe ori.

de lege ferenda. ele sunt socotite ca au murit deodata. urmand ca mostenirile sa fie considerate deschise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite. drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale. Rezulta ca art. Ce solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale.civ. ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia. daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora.actori incumbit probation – art. innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii. daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si.aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce. Intr-adevar.21 din Decretul 31/1954? Astfel. tot astfel. Este posibila si pastrarea textului actual al art. in sensul art. solutia mortii concomitente fiind logica. dar nu si in aceeasi imprejurare . daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care exista la data deschiderii succesiunii si dovada acestei existente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea . si mai simplu: daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia. deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti. 1169. de lege ferenda. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala. aplicabil in materie. legala sau testamentara decedeaza in acelasi timp. separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp. legale sau testamentare. Deci. iar minutul mortii nu poate fi stabilit. ar urma sa fie inlaturata. textul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator: in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de imprejurari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. 21 din Decretul 31/1954 consacra expres o solutie care s-ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in “aceeasi imprejurare”. adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale. respectiv predecesul uneia fata de cealalta. din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi imprejurare. ci mai ales pentru ca ea decurge din textul C. conditia referitoare la aceeasi imprejurare este inutila si. Inseamna ca. definitive. ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza. atat in domeniul mostenirii legale cat si al celei testamentare. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este singura in dreptul nostru. echitabila si legala in toate ipotezele. 21 din Decretul 31/1954. dar si unilaterale. aceeasi zi ? Se considera ca in toate cazurile singura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art.21 din Decretul 31/1954. ele sunt socotite ca au murit deodata sau. notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta chemata sa resolve litigiul succesoral in conditiile in care prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte s-a hotarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate. fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane. aratandu-se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi 20 .

967-Cod civil-conventia este valabila cu toate ca cauza nu este exxpresa si este prezumata pana la proba contrara.identitatea de cauza a mortii. Art. Daca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de cesionar. cauza sa fie reala-cauza este falsa daca exista eroare asupra motivului determinant ceea ce atrage nulitatea relativa a actului. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni juridice. Art. Cauza este o conditie de fond. 11) Cesiunea de creanţă. cauza sa fie licita si morala-cauza este nelicita cand este prohibita de legi. 10) Cauza actului juridic civil. Daca se instraineaza o creanta litigioasa cu titlu oneros se poate exercita retractul litigios. O asemenea reglementare. creanta se transmite la valoarea ei nominala. generala a actului juridic civil. 21 . cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Creditorul care transmite se numeste cedent. Debitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr-un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa.1404-Cod civil-retractul litigios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri: cesiunea sa facut unui comostenitor. esentiala de validitate. cesiunea s-a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a actului. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: cauza sa existe –art966 Cod civil. Obiectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar. Cesiunea de creanta este un contract consensual si se incheie valabil prin simplul acord de vointa. ar prezenta avantajul prevenirii oricaror controverse in literatura juridica sau situatii neuniforme in practica judecatoreasca. Reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. inclusiv de lege lata. 12) Circulaţia juridică a construcţiilor proprietate privată. Este contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane. iar dobanditorul cesionar. Se instituie doua prezumtii: valabilitatea cauzei si existenta ei.

din care fac parte: terenurile împădurite. între persoanele juridice de tip public . terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape . fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale.16/1994 a arendei etc. rezervaţiile . Codul civil. terenurile neproductive – râpe . terenurile se clasifică astfel : terenuri cu destinaţie agricolă . prin vânzare. iar altele aparţin dreptului privat .Constructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor. Legea nr. 18/1991. aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile . 13) Circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată. amenajări piscicole. terenurile destinate împăduririlor. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia . 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. pomicole. principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. monumentele naturii . ci este titularul unui drept de superficie. –Din cuprinsul Legii nr. De aceea . principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. viile . dacă acestea sunt cuprinse în amenajamentele silvice. precum şi între acestea din urmă şi particulari . Relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari – persoane fizice şi persoane juridice de tip privat . În acest sens Legea nr.813-Cod civil-pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic. pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila.. terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice . care se împart în : terenuri agricole productive : terenuri arabile . fâneţele . plajele . livezile . exploatări miniere şi petroliere . bolovănişuri . de transport al energiei electrice şi gazelor naturale . In cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica. instrainarea este valabila conform principiului consensualismului. unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public . ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea. alte amenajări ale localităţilor. se pot desprinde cel puţin trei principii majore: principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. exista in acest sens dreptul de proprietate. de la aceasta neregula existe si exceptii astfel: art. 54/1998. 5). terenuri cu vegetaţie forestieră . In celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului. terenuri cu destinaţie forestieră . al vecinilor ori al arendaşilor” (art. din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi . terenuri cu destinaţie specială . daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului. folosinţa şi dispoziţia 22 . În funcţie de destinaţie . păşunile . terenuri din intravilan . Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri. pepinierele viticole . a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea.

Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care va semna tabelul de luare în primire a terenului . 43 din lege. Potrivit art. pot fi vândute doar numai de anumite persoane sau numai în anumite condiţii . Ulterior . urmând ca pentru ieşirea din indiviziune . 19 alin. iar în zonele de câmpie . cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate . Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . cu confirmare de primire .După forma dreptului de proprietate asupra terenurilor . Aceste prohibiţii pot fi absolute . destinate cercetării şi producerii seminţelor şi materialului săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă . cu condiţia ca acestea să fie libere . aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. în putere proprie şi în interes propriu . asupra datei la care va avea loc punerea în posesie . pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii . 14 alin. rămân valabile fără nici o altă confirmare. 19 alin. 2 din legea nr. Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar . 2 din lege nr. care se referă la bunuri . procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate . 1 . terenurile se clasifică în: terenuri aflate în proprietate privată. În acest sens . aparţin domeniului public al statului şi rămân în administrarea acestora – art. în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi . 2 alin. exclusiv şi perpetuu. care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile . pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale . iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor . în zona colinară . în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea înstrăinării anumitor bunuri . potrivit art. care deşi nu sunt declarate inalienabile . art. când anumite bunuri .asupra unui bun . soţie ) . prin art. În acest scop . adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . persoanele care au domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate . pe vechile amplasamente . pentru cetăţenii în viaţă . Art. Terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice . atribuirea efectivă a terenurilor se face . 1 din legea nr. 1/2000 . 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar . regula punerii în posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată . legea nr. republicată . se emite persoanelor îndreptăţite ( soţ . Tot articolul 1310 stabileşte şi excepţia de la această regulă . pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate . 35 alin. terenuri aflate în proprietate publică. cu respectarea normelor juridice în vigoare . după validarea propunerilor înaintate de către comisii Titlul de proprietate .Prin legea nr. 18/1991 . comisiile locale trebuie să încunoştinţeze în scris . 21 şi art. sau relative . 18/1991. 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile . care sunt scoase din circuitul civil . 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care 23 .

Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui . Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane. fără alte condiţii. 1 . iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi . 14) Comparaţie între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta . în echivalent arabil de familie . 32 din legea nr. la cerere . Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare . s-a dispus desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi lichidarea acestora .s-au aflat în patrimoniul C. dacă nu le respectă . să-şi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate . sau să fi adus mai puţin de 5.-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă . Sistarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala.A. asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. nulitate ce poate fi invocată de către primărie . prin lege . timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea. Pentru reconstituirea proprietăţii private asupra terenurilor şi crearea condiţiilor pentru o nouă organizare a exploatării acestora .-urilor .000 mp. Cele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele: in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate. în echivalent arabil de familie .P. se impune obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la proprietatea avută în extravilan .P. astfel că . respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C. în acea localitate. 18/1991 . de către procuror sau de orice persoană interesată Articolul 49 din legea nr. . indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi . prefectură .A. În scopul lichidării patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie . 19 alin. 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată . cu condiţia ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. Prin prevederile art. prin decizia Prefecturii a fost constituită o comisie. potrivit art. simultan si concomitent. beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii . 21 şi 43 sunt obligate să respecte întocmai condiţiile impuse de lege . in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o 24 . la propunerea primăriilor locale. 18/1991 în ce priveşte constituirea dreptului de proprietate . În acest caz atribuirea făcându-se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. 43 din legea nr. În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol . în localitatea de unde pleaca. se pot atribui . ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea .

952. in cazul proprietatii pe cote-parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte . chiar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat. 15) Condiţiile actului juridic civil. Cauza -. s-a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele. existenta unor incapacitati generale instituite de legiuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte juridice. ceea ce inseamna ca fie legea. Capacitatea de a contracta Art. fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate. cat si actele unilaterale. in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare. iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii. Obiectul actului juridic civil. iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor. Cod civil prevede ca: “Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor”.Capacitatea de a contracta apare ca o expresie a capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. o conditie de valabilitate a actului juridic.cota parte din dreptul de proprietate. pe langa incapacitatile generale. art. Potrivit art. Capacitatea de a încheia actul juridic civil. In al doilea rand. la modul general. nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atraga fie nulitatea relativa. interzisii. textul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act juridic. 950: “Necapabili de a contracta sunt minorii. conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt: 1) Capacitatea de a contracta 2) Consimtamantul valabil al partii ce se obliga 3) Un obiect determinat 4) O cauza licita Textul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii (contract). In schimb. cu incuviintarea ocrotitorului legal si de catre autoritatea tutelara. ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act juridic incheiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza (minorul sau interzisul). dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae. 950 trebuie intregite cu cele ale Decretului 31/1954 si ale Codului familiei. in genere toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte”. art. Potrivit art. fie nulitatea absoluta a contractelor. prin reprezentantul legal. in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cotaparte ce revine fiecaruia. Ea precede consimtamantul si 25 . O cerinta de valabilitate a consimtamantului. privitoare la incheierea de acte juridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor juridice ale celor cu capacitate restransa. 90 enunta. Cat priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor. prin dispozitiile speciale. 948. In al doilea rand. care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie. 949: “Poate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre lege”. Doctrinar. dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a proteja un interes public sau a unui interes precumpanitor privat.

b) Scopul mediat -. aln. Cat priveste lipsa cauzei. iar potrivit art. mai exact. in realitate. pe motiv ca are o cauza ilicita. insasi acordul de vointa realizat cu ocazia incheierii unui contract. Cat priveste dovedirea cauzei. contra bunelor moravuri si ordinii publice”. fie imoral. In realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. Cele doua texte instituie doua prezumtii: cea a existentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei. Pentru a duce la incheierea unui act valabil. iar. cel care afirma caracterul ilicit al cauzei. de a procura altuia un avantaj economic fara a primi in schimb un echivalent. Cauza a fost asimilata cu scopul acestuia. scopul imediat al celui care se obliga este intentia de a gradifica. lipsa ori falsitatea acesteia. consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act 26 . Consimtamantul Prin consimtamant se desemneaza. dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca. 1. in contractele sinalagmatice si oneroase. In contractele cu titlu gratuit (in liberalitati). Mai intai. cu toate ca cauza nu este expresa”. doctrinar. Cod civil: “Cauza este nelicita cand este prohibita de legi. Indiferent de intelesul ce i se atribuie. Cauza trebuie sa fie reala. concret si variabil de la un contract la altul. fie unilateral. Aceasta largire a notiunii de cauza. doar manifestarea exteriorizata a hotararii uneia dintre parti de a incheia un act juridic.explica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la incheierea unui act juridic. El consta in mobilul concret care determina o persoana sa consimta la incheierea unui anumit contract. Teoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia: a) Scopul imediat care este un element abstract. ceea ce inseamna ca. ea trebuie sa existe. Cod civil prevede ca: “Conventia este valabila. practic. in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza. erau licite si morale. ele aveau un scop mediat fie ilicit. aparent. practic. cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte. fie bilateral. nu falsa. dar. ceea ce inseamna ca legiuitorul a identificat. stiind ca cineva poate sa consfinteasca la incheierea unui contract. avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia. 967. mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract. alteori. doar atunci cand lipseste discernamantul. scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va executa cealalta parte. in cadrul acestei categorii de contracte. Cauza mai trebuie sa fie licita. cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. prin includerea in ea a scopului mediat. imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa. respectiv apreciate prin prisma scopului imediat. cauza imorala cu cea ilicita. care. obiectiv si invariabil. Un element subiectiv. 2: “Cauza este prezumata pana la dovada contrarie”. atunci cand se ridica problema anularii unui contract. nu exista un punct de vedere conturat. iar in aln. cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. si-a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de judecata sa cenzureze legalitatea si moralitatea anumitor conventii. De pilda. art. va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. 968. uneori.

neindoielnic. de regula. intr-un anumit termen. forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem). se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic. neconcretizata in vreo actiune sau atitudine. prevazuta expres de lege. nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie (complezenta). Tacita relocatiune. acarei neindeplinire atrage. verbal si chiar printr-o atitudine din care se rezulte. in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie. Ex: Cazul contractului de locatiune. cerinta care rezulta din insusi definitia actului juridic civil. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. atunci se considera locatiunea. fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. exteriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel: in scris. De precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau incheia acte juridice si aceasta deoarece. respectiv contractul de locatiune ca reinnoit” -. b) El sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. Doctrinar. fie ca este vorba de o incapacitate speciala. tacerea uneia dintre parti. locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune. problema discernamantului nu intereseaza. afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obliga. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant. printr-un contract prevad ca in raporturile dintre ele. in mod expres. are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care-l incheie. pentru care art. la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa. Cerintele consimtamantului a) El trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant. Aceasta forma este extrinseca consimtamantului. caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului. 1437. de regula. nulitatea absoluta a actului juridic. b) Aceea in care partile. Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor juridice este principiul consensualismului. respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti. c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat intr-un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati. sa aiba valoare de consimtamant. daca voi vrea”. Din punctul de vedere al formei. Prin urmare. Problema exteriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se cheama forma actului juridic. s-a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei imprejurari: a) Atunci cand legea ii confera aceasta valoare. intentia unei persoane de a incheia un act juridic. Cod civil prevede ca: “Daca dupa expirarea termenului stipulat in contractul de locatiune. exprimata intr-o forma de genul: “Iti voi da. ci numai de cerintele privind dovada actului juridic. Apoi. iar nerespectarea ei nu atrage 27 . s-a ridicat problema de a sti daca simpla tacere.juridic valabil. In esenta. are valoare de consimtamant. putem trage concluzia ca. forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului.

caz in care este echivalenta cu o donatie. smuls prin violenta sau surprins prin dol”. In conditiile legii. In situatia in care renta este cu titlu oneros. translativ de proprietate. 16) Contractul de rentă viageră. pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. ca parte contractanta. Pentru acest contract exista coditii speciale de validitate: daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 de zile de la data incheierii contractului a decedat. prin sechestrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. 953: “Consimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare. Neplata la termen da credirentierului dreptul de a executa pe debirentier. s-a instituit renta viagera agricola. se poate vorbi doar atunci cand insasi actul juridic trebuie incheiat printr-un inscris autentic. Partile contractante pot stabili cuantumul rentei viagere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. in cazul unui litigiu. si se platesc in cuantumul prevazut in contract. Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. nu se mai face transmisiune de bunuri. cu titlu oneros. sau prin testament (legat). catre debirentier. se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic. iar in contextul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare incheierii actului juridic. Renta se poate infiinta intre vii. este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta viagera de la debiretier. d) Consimtamantul sa fie neviciat.nevalabilitatea actului juridic. care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. Art. cu executarea succesiva. Este un contract aleatoriu. Sumele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite (indexate) pe cale judecatoreasca. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber. In al treilea rand. Prin Legea nr. consensual. ea este in principiu divizibila. contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la 28 . Daca renta este cu titlu gratuit. Renta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. situatie in care se aplica regulile privitoare la libertati. constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau. Despre o forma a actului juridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei. Credirentierul. ci doar imposibilitatea de a dovedi. contractul poate fi lovit de nulitate absoluta (ex. a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 20 zile de la incheierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia). care ii plateste pretul sub forma de renta. cu titlu gratiut. Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in schimbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau. respectivul act. prin vointa partilor contractului.

Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte. pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie). deoarece contractul este obligatoriu pentru el. numita antreprenor. In lipsa lui (serviciu gratuit). In caz de moarte a debirentierului. care este o varianta de mandat). numita client in schimbul unui pret.). una dintre parti. avocati -art. inclusiv juridice (date de notari publici. se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului. Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului. Regulile referitoare la antrepriza se aplica .termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit).8-9 din Legea nr. In schimb.) si. locatiune. suportarea riscurilor etc. asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. contractul nu mai este de antrepriza.In toate cazurile insa. meditatii. 29 .51/1995 . este un element esential al antreprizei.in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor . intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri.3 din Legea nr. In baza contractului de antrepriza. in caz de exagerare hotarand instanta.1413). vanzare. Deosebiri fata de alte contracte. dar nu liberalitate. obligatia de garantie pentru vicii. se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului. consultatii profesionale. In baza contractului de munca. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. predat clientului. raspunderea in caz de neexecutare. salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse.si lucrarilor (activitatilor) intelectuale. obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc. 17) Contractul de antrepriză.mai putin reprezentarea judiciara. mai frecvent. Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un "pret determinat" (art. in cazul lucrarilor de mai mica importanta. asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc. Rezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei judecatoresti. Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita. este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca. intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu. Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului. nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune.) . revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor). instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul. in cazul lucrarilor de mare amploare. prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor. raport. care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului . In cazul antreprizei. contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului. mandat si depozit). se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte.36/1995 si art. de exemplu.

conform art.). aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie. de exemplu. intrucat mandatul are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice (cu terte persoane) pe seama mandantului pe care. inclusiv subantreprenori. In schimb. spre deosebire de contractul de munca. operatia juridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor. contractul va fi calificat antrepriza. Antrepriza se deosebeste si de locatiune (loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei. de confectionat. in afara 30 . privita ca rezultat . nici de pagubele pe care le-ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul executarii lucrarii. valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adaugata la valoarea materialelor folosite.totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara. . materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului. Daca. nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii. in cazul reparatiilor facute la autovehicule. masuri sau alte directive). operatiunea juridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor.3 C. Antrepriza se deosebeste si de mandat.unor lucratori.1410 si urm. antreprenorul neavand putere de reprezentare. In toate cazurile insa. In acest caz.civ. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii (cum apare in C. in toate cazurile.civ. bineinteles. program de lucru etc. contractul este. o efectueaza pe propriul sau risc.1478 C. ci un contract independent. din contra. clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si. Stabilindu-se un raport de prepusenie. Iar daca materialele necesare executarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de executarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului (chiar cu materialele antreprenorului). iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru.civ. personala . de regula.sub indrumarea sa nemijlocita. In virtutea acestei independente. antreprenorul (care . Intrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in executarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare (prepusenie).poate fi si comerciant) se bucura de independenta juridica cat priveste modul de executare a lucrarii in conformitate cu comanda primi-ta de la client (proiecte.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului. Cand antreprenorul se obliga a procura pe langa munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului (art. El organizeaza munca dupa aprecierea sa si. de antrepriza.art. Astfel.Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica . al carui obiect principal este realizarea lucrarii. Din aceasta cauza contractele incheiate de antreprenor cu tertii. planuri.). daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului. depasind in mod vadit valoarea muncii.spre deosebire de salariat .1000 alin. iar antrepriza are ca obiect o lucrare (prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client. comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca (prepus). il reprezinta. el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) a lucrarii .

prevede: "Cand lucratorul da materia. In schimb.. uneori. el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei. in toate cazurile. Pentru ca antreprenorul sa-l reprezinte pe client (de exemplu. In sfarsit. operatia juridica se aseamana si cu depozitul. calificarea operatiei trebuie sa se faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului. construirea unei case). dupa care clientul poate obtine predarea silita. devenind proprietar. Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. Cat priveste proba contractului. dauna ramane in sarcina sa. Cat priveste proprietatea. daca lucrul piere. Intrucat antrepriza este un contract civil. In aceste cazuri. dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu.civ. reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu. daca materialele sunt procurate de antreprenor. si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca.". De altfel. creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de gaj general. fie a actelor de dispozitie. Daca materialele sunt procurate de client. inainte insa de a se fi tradat. mai ales ca. tabloul comandat unui pictor renumit. in baza unui contract de mandat separat. cu executare succesiva si consensual .31/1954). Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu. comutativ. dupa cum am vazut. el pastreaza proprietatea lor (si a lucrarii) si in cursul executarii. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. in vederea obtinerii autorizatiei de constructii). deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului. antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pagubele 31 . Capacitatea partilor contractante. riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar (res perit domino). capacitate deplina de exercitiu. In materia contractului de antrepriza. el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului. potrivit regulilor generale. nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca (art.1479 C. Antrepriza este un contract consensual (iar nu real). se aplica regulile de drept comun. fara a descompune operatiunea juridica dintre parti in doua contracte distincte. respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare. nu produc efecte fata de client. transformari etc. Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros. iar nu de munca.). interventia chirurgicala contractata cu un medic etc. antrepriza este un contract incheiat intuitu personae.). In principiu.10 din Decretul nr. art. chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii. antreprenorul trebuie sa aiba.cazurilor prevazute de lege. daca materialele in vederea executarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se executa asupra unui lucru corporal predat antreprenorului. fie in orice chip.. Clientul trebuie sa aiba. In acest sens. raspunderea pentru pastrarea lucrului se angajeaza dupa aceleasi reguli in ambele cazuri.

care este obligat sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii. suportarea riscurilor de catre client etc.). antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului.1479 si 1481 C. antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca. daune-interese.civ. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa" (art. cu toate consecintele ce decurg din executare (de exemplu. receptia se poate face si pe parti. Art. Clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a verifica (receptiona) si de a lua in primire lucrarea executata. in calitate de proprietar. clientul va fi obligat sa plateasca pretul numai o singura data (cu exceptia celor doua cazuri mentionate: punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor). ci de suportarea pagubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. Daca parlile nu s-au inteles altfel. clientul este obligat sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. Deoarece insa materialele se gasesc in detentiunea antreprenorului. in calitate de proprietar. daca in contract sa prevazut plata pretului pe masura executarii lucrarii. lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea executarii ei si predarea silita. fiind posibila si obligarea antreprenorului la executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau executarea in contul debitorului-antreprenor cu 32 .civ.) Daca clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata. caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale. posibilitatea de a cere plata pretului. conservare etc.). Riscul contractului este suportat. in toate cazurile. deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. reconstructia) n-a devenit prin aceasta imposibila. Prin urmare. iar instanta va putea constata executarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale. nu mai este vorba de riscuri (caci pieirea nu se produce dintr-un caz fortuit sau de forta majora). in calitate de proprietar.). de fapt. Daca materialele au fost procurate de client. receptionate (art. a pierit fortuit.1480 C. iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate.civ. antreprenorul nu are dreptul la plata pretului (remuneratiei). In acest caz. In cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati. se va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun (daune-interese pentru cheltuieli de depozitare. dar executarea ulterioara (de exemplu.civ. In caz de neexecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala. clientul poate invoca exceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale. in parte sau total. daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore. de antreprenor.l482C. desi a executat lucrarea (sau o parte din lucrare) de doua ori. Daca lucrarea executata.rezultate din pieirea lor.) si este debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). Raspunderea pentru neexecutare. In cazul lucrarilor mai insemnate. Clientul este obligat sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. el suporta riscul pieirii lor.1481 C. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client.

se aplica regulile prevazute pentru antrepriza (art.1485).11 alin.daca nu a fost obtinuta prin frauda (fraus omnia currumpit) .). Daca obligatia antreprenorului este succesiva (de exemplu. Conform art. Raspunderea pentru viciile lucrarii.). In cazul in care contractul nu ofera elementele necesare. ca orice contract sinalagmatic. se aplica regulile generale. in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare (art.nr. fiind aplicabila teoria riscului contractului.echivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii.167/1957). raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca. daca ea este temporara. lucrari de intretinere) si nu s-a prevazut un termen. De exemplu. arhitectului sau antreprenorului (art. 1489-1490 C. in primul rand. caci obligatia nu poate fi vesnica. electrician etc.1487C. contractul de antrepriza inceteaza ("se desfiinteaza") prin moartea meseriasului. un contract de subantrepriza. pentru lucrarea efectuata.1486 C. in proportie cu pretul stabilit in contract. In lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii. Antreprenorul raspunde insa. contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti. antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte.nr. sumele de platit se determina prin experti. chiar daca nu executa personal lucrarea . Clientul este insa obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite.). clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. Pentru aceste vicu.autorizatia justitiei etc.5 din Decr. iar daca este definitiva. in cadrul termenului stabilit.aptitudinile antreprenorului avand importanta. antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori. subantreprenorul avand . Intrucat contractul se formeaza intuitu personae . In afara de aceste reguli speciale. in toate cazurile.1 din Decr. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.rolul de antreprenor. Potrivit Codului civil. pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii. Daca viciile au fost ascunse cu viclenie. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare (art. 167/1958. se suspenda executarea.civ.). In schimb. dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari executate se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni.civ. cat priveste incetarea contractului. In raporturile dintre antreprenor si subantreprenor.este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. In caz de imposibilitate fortuita de executare. parchetar.). ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve . acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor (garantie conventional. obligatia se stinge. cu fiecare dintre ei (instalator. se aplica termenul general de prescriptie. potnvit legii sau contractului el datoreaza garantie.civ. antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru 33 . dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal (art. Aceste termene de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor. Precizam. incheind in acest sens. Deoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul.in cadrul acestor raporturi .

Precizam ca. Fiind o actiune directa. Aceasta masura de ocrotire se adauga privilegiului imobiliar de care se bucura lucratorii. care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde singur.42 C.1487 C. Codul civil prevede o singura regula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei: antreprenorul (arhitectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea (cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii (receptiei) lucrarii (art. Tot astfel. la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o (art. Ei il actioneaza direct pe client si. prin urmare. deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta (divizibila). antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent (in baza art. proportional cu valoarea creantelor. In sfarsit.civ. Fiind antreprenori.1483). precum si antreprenorii de constructii.). pentru garantarea creantelor neonorate de client (art. daca mai multi antreprenori . lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului.civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor (inclusiv clientului). subliniem ca pozitia juridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate. fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret. fata de acesta pentru lucrarile (partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului.art. in lipsa acestei dispozitii. 1737 si 1742 C. Decretul nr. ei nu vor avea calitatea de subantreprenori.3 C. inainte de intentarea actiunii directe). intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi. fata detertii pagubiti. furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului (lichidarii judiciare in terminologia Legii nr.toate lucrarile executate de subantreprenori.se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa). 167/1958 a stabilit un termen de 3 ani de la 34 . adica pe calea actiunii subrogatorii (oblice).64/1995) antreprenorului.coantreprenori . Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului. daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea (iar obligatia codebitorilor nu este comerciala .civ.com. n-au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului (daca acestia n-au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia.1000 alin. tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului (ori antreprenorului de specialitate). chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul executarii lucrarii. Aceasta actiune are insa neajunsul de a-i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului (de exemplu. starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfrange asupra creantelor lucratorilor. cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei (este deci o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor). contractand direct cu clientul. in calitate de antreprenor.) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului (indivizibilitate naturala).

10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructii "de a remedia.167/1958 (art. aparute din vina sa.23 lit. In schimb. 10/1995).1483 C. (art.1002 C. deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse. raspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate (de exemplu. cateva secole). exceptate de la prevederile Legii nr.29 din Legea nr. fiind exceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor.k).civ.predare pentru descoperirea viciilor unei constructii (art. si Decretul nr. In orice caz.2alin. au fost inlocuite cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse.2 din Legea nr.11 alin. cumparatorul constructiei). clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise. respectiv cu durata de existenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice categorie (si instalatiilor aferente acestora) . termenul de 3 ani prevazut de Decretul nr. precum si constructiile provizorii (art. iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei raspunderea "pe toata durata de existenta a constructiei" (ceea ce inseamna.civ. tertii pot alege pe calea actiunii impotriva proprietarului (clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual (de exemplu.civ. pe propria cheltuiala.civ.1483) pentru ipoteza daramarii. el va avea actiune in regres impotriva antreprenorului. publice. raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie angajata potrivit dreptului comun (C.civ..nu pot fi reclamate dupa receptie (predare-primire). in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea prejudiciul. Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei). de regula. 10/1995 privind calitatea in constructii s-a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrari.indiferent de forma de proprietate sau destinatie -. ele nu ar putea fi admise in 35 . Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului (arhitectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi (de exemplu. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi agravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului. fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art. se angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca s-a stabilit un termen de garantie. prin ruinarea cladirii) poate fi angajata numai delictual (art. in perioada de garantie stabilita potrivit legii"(art.. In sfarsit. 10/1995. In privinta viciilor aparente ale lucrarii. locatarul).2) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 10 ani prevazut de C.) sau contractual (de exemplu. Dupa cum rezulta din aceasta reglementare speciala.998-999 C. Daca actiunea a fost indreptata impotriva clientului. prin art. fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. Legea nr.). dupa caz. a defectelor de calitate.11 alin. care in materie de antrepriza -ca de altfel si in materie de vanzare . 167/1958). Pentru aceste constructii. pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta. ci si interese generale. In acest sens. art. Clauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei.2).

daca daunele sunt suportate de unul dintre ei. dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila. proportional cu gravitatea culpelor. clientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului. fara a se ocupa de executarea lucrarii. 16/1994). inseamna ca. (inclusiv antreprenori de specialitate.nr. ei fiind obligati sa dovedeasca existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. inclusiv viciile structurii de rezistenta.58/1995 si L. varietate a contractului de locatiune. stabilite de parti. iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de executie. el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr-un viciu al planului (proiectului). dar si arhitectului (proiectantului). solvens-ul va avea actiune in regres impotriva celuilalt. in caz de egalitate. in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr.5 din Decretul nr. Pentru angajarea raspunderii. Evident.civ. bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret. culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de exonerare. si daca lucrarea a fost executata de doi sau mai multi coantreprenori.167/ 1958). in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa curga de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. este un contract prin care una dintre parti. Sunt permise. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. Daca arhitectul n-a facut decat planurile constructiei. numita arendator. in completarea celor doua acte normative se aplica. Raspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care executa lucrarea.26). 1082-1083 C. ei nefiind legati prin raporturi contractuale.65/1998 pentru modificarea si completarea L. in mod corespunzator.nr. Daca arhitectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului. transmite celeilalte parti. 18) Contractul de arendare.privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei (rezistenta). 16/1994 (vz. pentru jumatate. el va raspunde alaturi de antreprenor. Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile. culpa contractuala a antreprenorului (arhitectului) este prezumata.). in 36 . iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului general de prescriptie (art. antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile executate in subantrepriza (cu drept de regres in raport de culpa subantreprenorului). In prezenta acestei dovezi. Aceste reguli urmeaza sa fie aplicate.Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr. in schimb. Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse. clauze de agravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii. Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect se rezolva in functie de clauzele din contract.art. Contractul de arendare . Subantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual.16/1994 (modificata prin L. In acest din urma caz. numit arenda. numita arendas.nr.

arendarea este un contract solemn . Desi legea nu prevede expres. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat. consacrat de Codul civil.1). legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem. dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat). nici locatarul nu poate aduce 37 . cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. caci cesiunea (vanzarea) dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea (cessio est maius. in vederea folosintei sau exploatarii temporare.22). care n-au fost abrogate expres de lege). Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie. intrucat contractul de arendare are natura pur civila.In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar. deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare. Tot astfel. arendasul nu poate avea calitatea de arendator.Spre deosebire de locatiune. Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura. sub sanctiunea nulitatii absolute.2) si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea. nu se poate admite nici schimbul intre doi (mai multi) arendasi. arendarea fiind o varietate a acesteia.1454 si urm. nu o pot face nici cu titlu gratuit .conditiile aratate.1) . Precizam ca. deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). Potrivit legii. chiar daca arendatorul ar fi de acord. spre deosebire de regulile aplicabile locatiunii. prin derogare de la principiul consensualismului. Din aceasta cauza.6 din Legea nr. contractul este nul ca arendare. deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului (art. se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral).3 alin. cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem. ca si locatiunea. "regulile particulare la arendare" prevazute in Codul civil (art. in com-pletarea acestor norme. arendasul nu poate subarenda. la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare. partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice (art.Potrivit legii. Potrivit art. care este un contract consensual. Rezulta ca. schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla (multipla) cesiune. Daca un bun agricol se transmite.24 alin.. "sunt valabile si opozabile" numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. cu titlu gratuit. este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. 16/1994. bunurile agricole arendate. total sau partial. iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun. si art. interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare. fiind interzise si oficiile de arendasi (art. respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. sublocatio est minus). Astfel fiind.

16/1994 . arbustii fructiferi. de exemplu. In legatura cu calitatea de arendator. pomicole. societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate exploatarii agricole (art. nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator. Legea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol. amenajari piscicole si 38 .indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate . sa aiba ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator (art. cesiunea se face (in calitate de cesionar) sotului arendasului. legea mai prevede ca regiile autonome. acest contract fiind considerat incheiat intuitu personae. inclusiv cele cu capital partial sau integral strain. daca sunt indeplinite doua conditii(art. ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie agricola.ca aport social folosinta bunului inchiriat. Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas. trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in Romania. ale societatilor comerci-ale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate exploatarii agricole (art. sub nici o forma.astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. Potrivit legii.contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani . el poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii in agricultura si poate incheia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii (art. prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile. Arendasii.3 si 3).21): exista acordul scris al arendatorului. Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas. Atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (art. plantatiile de hamei si duzi).permite cesiuea contractului de catre arendas (in calilate de cedent). numit arenda.65/1998 . daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului . Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o delegatie perfecta (confundata cu novatie prin schimbare de debitor).18). prealabil) al arendatorului. ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului. dar si obligatiile lui. membrii unei familii . practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator. Intrucat cesiunea se face cu acordul (se subintelege. in mod exceptional.unul sau mai multi. viile. persoane juridice. institutele si statiunile de cercetare si productie agricola. Dar legea nu-l obliga pe arendas sa execute personal toate lucrarile agricole.3). pepinierele viticole. pasunile impadurite. Rezulta ca arendasul.1). Legea nr.si au pregatire de specialitate agricola. el fiind eliberat fata de arendator. In calitate de arendas . terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice.4 alin. coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai (unul sau mai multi) care au implinit varsta majoratului.23). livezile.

16/1994: "In contractul de arendare. 25 % din recolta realizata .d.21 din Legea nr. fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani).b si f). animalele pentru carausie la constructia unei case etc. varsta. de exemplu. precum si animalele. sau determinata procentual din recolta. Spre deosebire de locatiunea de drept comun (care poate fi contractata fara precizarea termenului). Bineinteles. trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art. lasa. terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive.determinata in cifre absolute. Inseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei. care "pot fi" avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei (art. utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art.65/1998.). Consideram ca . de comun acord. nu prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului arendarii. de exemplu. 1. gradul de accesibilitate a mecanizarii. astfel cum a fost modificata prin Legea nr.desi legea speciala nu mai stabileste o durata minima .de imbunatatiri funciare. amenajarile de imbunatatiri funciare sau rasa.13-14). In toate cazurile. potentialul de productie al terenului. 5 lit.7 alin. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii. de regula.1462 C. durata arendarii (data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract (art. Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator. de asemenea.). in fructe (arendarea pe fructe). 16/1994. Dar Legea arendarii.1). Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu. constructiile de orice fel.5 lit. 1000 kg grau pe hectar de teren arendat. planul de situatie al terenurilor). pentru a fi in prezenta unui contract de arendare.). astfel cum a fost modificata.1467) platibila in natura. 39 . contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii).civ. la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii (cuantumul arendei in natura .). Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor.2. platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole. Legea nr.ea nu poate fi mai mica decat "timpul necesar ca arendasul sa culeaga fructele" (art. si art. fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art. masinile. cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare). Deci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii. bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas. nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta). neexistand vreo limita maxima (sau minima) legala. Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei (de exemplu. drumurile tehnologice.Potrivit art. un an agricol (in cazul terenurilor). starea biologica in cazul efectivelor de animale etc. fara limitari legale.sau in bani).

potrivit regulilor generale. urmeaza sa facem numai unele 40 . bineinteles. Legea nr. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. Pentru rezolvarea problemei.1 se face referire la calamitati naturale. constructii. In art. de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic. se mai impune o precizare terminologica. iar in alin. in cadrul a doua alineate. obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului. care completeaza dispozitiile legii speciale (art.2 la cazuri fortuite si de forta majora. Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita. a avut in vedere. daca i s-ar fi restituit (ar. lar aceasta problema vizeaza. a produselor agricole datorata "calamitatilor naturale"). in ambele cazuri. In realitate. 1434 C. cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator. adica din o cauza straina.1431. Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu. Se pare ca legiuitorul. in parte. Riscul lucrului-Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale. trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului. de specificul raporturilor din materia arendarii. va suporta si el riscul lucrului. folosind o terminologie imprecisa. problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile. uzufructuar).1074. el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art. prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare. 16/1994 a consacrat putine texte reglementarii obligatiilor partilor in contractul de arendare.21 alin. riscul lucrului (pieirea "bunurilor arendate") si. in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor.civ. cele doua aspecte ale problematicii riscurilor. prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta. 16/1994.partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale.) se suporta. masini si utilaje etc.). care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). De asemenea. tinand seama. calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora. 1082-1083 si 1156 C.). in consecinta. suportarea pagubelor (daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore (deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa-i angajeze raspunderea). iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. Inainte de analiza acestor reguli. in ambele cazuri in mod fortuit. arendasul nu suporta riscul lucrului. in completarea lor se aplica regulile de drept comun privind locatiunea. Dupa cum se poate observa. de catre proprietarul-arendator (res perit domino).26). riscul contractului de arendare (pierderea recoltei.civ.

l 104 C.). Potrivit art. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legale (art. ca un bun proprietar. cu art. Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei. dupa cum am vazut. iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu. tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor . la termenele si la locul de plata prevazute in contract.8 alin.civ Desi legea speciala nu prevede.l C. Riscul pieirii fortuite. fiind cherabila.civ). de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite.). pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art. potrivit legii.3 si 11).). potrivit raporturilor contractuale dintre parti.8 alin. de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate. Arendasul trebuie sa plateasca arenda. precum si de a executa toate obligatii contractuale".20) .1429 pct. Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului. art. arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate.1422 C.10).1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite. intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate .1425 C.civ.1421 alin.1454 C.vz. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate (art.l C.care. de a le restitui la incetarea contractului. in natura si/sau bani.civ. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art.1435 C. "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate. daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art. in conditiile stabilite. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate.).3). reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice). urmeaza sa facem numai unele precizari.). se suporta de arendator.civ. se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art. arendatorul este garant nu numai de evictiune. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto). plata se face la domiciliul arendasului. Restituirea bunurilor arendate. fiind aplicabile dispozitiile art. In caz de incendiu. iar nu portabila (art. dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art. in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv.civ. Potrivit art. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare.civ.2. sunt in sarcina 41 . Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract. iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a primit in buna stare (art. Daca locul platii nu este prevazut. Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea.precizari. Plata arendei.8 alin. 1431-1432 comb. sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. exploatarii agricole.

potrivit dreptului comun. Este avuta in vedere o intelegere (mutuus dissensus) realizata pe parcursul executarii contractului. s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate de confuza. Pentru aceasta.2 C.12 alin.l 1). in termen de 30 de zile de la data decesului". Asa cum am vazut.instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art. afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. In caz de pieire . obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. mostenitorii arendasului decedat . contractul inceteaza prin deces. precum si in cazul desfiintarii (desfacerii) titlului arendatorului. denuntarea unilaterala (ca mod de incetare a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii. de asemenea.art. Astfel. nu pot produce efecte. Alte obligatii. In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr. deoarece ea se incheie pe o durata determinata.211 alin.a bunurilor arendate. adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului.3). contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen" (art.civ. neclara). fiind considerat agricultor. "contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art.8 alin. se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept. cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte. Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie. iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. daca mostenitorii sunt minori. In acest sens. Sunt aplicabile si dispozitiile Codului civil privind obligatia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor. in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului.trebuie sa fie persoane majore. locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art. drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei. regulile dreptului comun.-Reamintim ca. In plus.pentru a putea continua raporturile de arendare . Legea prevede insa ca "prin acordul partilor. Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti. rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale . Aceasta din 42 . se aplica dreptul comun. beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege (art.1439 alin.1440 C. in dreptul comun. 65/1998. potrivit art. el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate. "in conditiile legii".totala sau partiala .3). mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti. fara interventia justitiei.24). cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate.1. legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie.arendatorului .) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art.6 alin.civ.4). sunt aplicabile. Iar pe plan financiar. In schimb. Moartea uneia dintre parti.).

fie si dupa expirarea termenului contractual) textul nici nu era necesar. Inseamna ca. un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii legale exprese. daca nu a fost reinnoit (fie si cu mai putin de un an inainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante .12 alin. prin ordonanta presedintiala.251 alin. legea mai prevede ca. ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului chiar daca arendatorul si-ar fi manifestat vointa in sens contrar. In cazul decesului arendatorului.). Art. deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art. judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna. pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art. impotriva vointei arendasului. Daca mostenitorii nu se inteleg. Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului. iar eventuala folosire a bunurilor 43 ." Daca legiuitorul a voit sa deroge de la dispozitiile clare ale Codului civil referitoare la tacita relocatiune. indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de expirarea termenului sau mai tarziu. partile nu mai au obligatii contractuale. Pentru cazul decesului arendasului. dupa expirarea termenului. numai in conditiile legii speciale (forma scrisa inregistrare etc. daca sunt mai multi mostenitori. de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art. nu rezolva problema. daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege (dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. ce se intampla daca manifestarile de vointa (cu privire la soarta arendarii dupa expirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt divergente? Este evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc.1. in nici un caz. la expirarea termenului prevazut. tinand seama si de faptul ca arendarea este. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte. ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri.2). In schimb. Mai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din Codul civil referitoare la tacita relocatiune. partile se inteleg sa reinnoiasca contractul.251 alin.12 . Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzatoare din lege sunt neclare si. despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. un act de administrare). respectiv arendasului decedat. Prin urmare. la cererea oricaruia dintre ei. Numai ca. practic. consideram (desi din textul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta. in principiu.urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului. cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului.3). trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor convergente (de exemplu.Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi. Rezulta ca. contractul inceteaza.

posibil dar incert. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi cu asiguratul prin incheierea contractului de asigurare. Prin indemnizatie de asigurare se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului asigurat. valoare ce nu poate fi depasita. Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane. cu toate consecintele prevazute de lege pentru aceasta situatie (raporturi extracontractuale). sa plateasca asiguratului o indemnizatie de asigurare. Asigurarile facultative-una din parti numita asigurat se obliga sa plateasca celeilate parti numite asigurator o anumita suma de bani. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract. Asiguratul trebuie sa completeze o declaratie de asigurare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. Asigurator-societate comerciala obligata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asigurare. Contractul trebuie incheiat in forma scrisa. prevazut in contract. indemnizatia de asigurare se plateste doar in limita sumei asigurate. 20) Contractul de depozit. riscurile asigurate trebuie sa fie detrminat in contract. care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata si sa-l 44 . posibil dar incert. riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului sau a altei persoane determinate. numite depozitar. forma scrisa fiind ceruta ab probationem. 19) Contractul de asigurare.agricole de catre arendas este lipsita de temei juridic. Termenul de prescriptie este de 2 ani. Riscul asigurat reprezinta un eveniment viitor. Prima asigurata este suma de bani pe care o platescte asiguratul. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat. Asigurarile contractuale pot fi de doua feluri: facultative si obligatorii. Asigurarea de bunuri-suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat. Dauna de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. iar asiguratorul se obliga ca in ipoteza survenirii cazului asigurat. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care s-a produs. ele se impart in asigurari comerciale si mixte. indiferent daca asigurarea este facultativa sau obligatorie. In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. riscul trebuie sa fie un eveniment viitor. Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract.

Depozitul necesar exista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane. Depoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. In acest caz depozitarul devine proprietarul bunului. Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor. iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. Deponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. Aceasta intentie. Sumele cheltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. dar raspunderea hotelierului este apreciata mai sever. Potrivit articolului 801 din Codul civil. Restituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand chiar daca s-a stipulat un termen.restituie la cerere in natura. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. Depozitul cu titlu gratuit este unilateral. Depozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. numita donatar. Poate fi cu titlu oneros sau gratuit. In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire revine mostenitorilor. In caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune-interese deponentului pentru prejudiciul suferit. Condiţii de validitate şi efecte. Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat si sa-l restituie in natura. ci prin alte lucruri asemanatoare. Depozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le-a perceput. numita donator. fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. Cel care invoca caracterul neregulat al depozitului este obligat in caz de indoiala sa-l dovedeasca. Depozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. donatia este un contract solemn prin care o parte. individual determinate. In aceasta categorie este inclus si depozitul hotelier. fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. concretizata in incheierea contractului. cu intentia de a face o donatie(animus donandi). Depozitul este de doua feluri: depozitul propriu zis si sechestru. in forma si in conditiile prevazute de lege. cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti. 21) Contractul de donaţie. justifica marirea unui 45 . Se cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. Se poate dovedi prin orice proba admisa de lege. Daca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate alege intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare.

). lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C. Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. etc. operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati : Incapacitati de a dispune – potrivit articolului 806 C.. Incapacitati de a dispune si de a primi donatii. intretinere. Intentia liberala(“animus donandi”) trebuie sa existe la momentul incheierii contractului(art. 1 – 3. de asemenea. Civ. facute cu scopuri publicitare. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. comodat. aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral. Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv. Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). cu titlu oneros.). cadourile prin diferite recompense. respectiv intentia de a dona(“animus donandi”). ). Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor. Donatia. prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. civ. care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu. modificat prin art. Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar. ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate. minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului 46 . 977 – 985 C. ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor. Nu constituie donatii premiile.).. Contractul de donatie este un contract solemn. constituind cauza ei. Existenta intentiei de a dona este cauza donatie.patrimoniu in detrimentul altuia. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros. pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic. 129 alin. fam. etc. dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege. deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul. 105 si 107 C. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit. caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia. nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale. De asemenea. de asemenea. 813 C. Trebuie facuta precizarea. civ. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. civ.

808 C. este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii. ingrijite medical. daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. 41 alin. Si art. 810 alin. Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie 47 . Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate. Sanctiunea incapacitatilor speciale de “a dona” sau de “a primi donatia”. Momentul in care se cere existenta capacitatii In privinta capacitatii de exercitiu. ). cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu un bun. norma referitoare la capacitatea juridica a partilor. 141 C. de acestia inaintea mortii. 810 alin. 2 din Constitutie). In privinta donatarului. persoana care l-a ingrijit pe donator in sensul ca I-a facut menajul sau alte servicii casnice poate fi gratificata de catre donator. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator) facandu-I slujbe si alte practici religioase (art. De exemplu. Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren (art. ). potrivit articolului 814 alin. capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu : necesitatea patrimoniului propriu). 2 C. civ. atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. 1 si 3 C. In favoarea tutorelui. ) in favoarea donatorului. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. ) si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa. impunand sarcina (“obligatia”).legal si al autoritatii tutelare. Incapacitati de a primi -Nu pot primi donatii persoanele neconcepute (art. Astfel. civ. este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. fam. Practic. donatorul trebuie sa fie “capabil” de a face donatii in momentul lansarii ofertei. acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in momentul acceptarii donatiei. 2 Codul civil. nulitatea poate fi absoluta sau relativa. 809 C. In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non – profit) acestea vor putea primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii juridice. donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil. moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate. in momentul acceptarii ei de catre donatar. civ. civ. In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de donatie. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. cu exceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii. daca donatia se incheie prin inscrisuri separate. De exemplu. Nu fac parte din aceasta categorie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar (art.

ca si cum nu ar fi existat. 948 si 964 C. oferta devine caduca. fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca reprezentantii legali ar refuza sa accepte (art. Incapacitati de exercitiu-Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa. ). In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa. ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art. civ. a Consiliului Judetean sau al Municipiului Bucuresti. C. Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C. in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. Astfel. civ. in principiu. Sa constituie prestatie a celui ce se obliga. sa reprezinte organul de stat. nulitatea putand fi invocata de orice persoana. in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept. daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului. ). posibil. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat. Potrivit articolului 814 alin. atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. obiectul contractului trebuie :Sa fie determinat sau determinabil.. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. Donatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite. Daca donatia este cu sarcini. civ. irevocabila. potrivit legii sau actului constitutiv. civ. unitatea administrativ – teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii. nulitate care poate fi invocata de reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi.de catre minori fara sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti). 1167 C. adica conditiile generale prevazute in art. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”. chiar si din oficiu de catre instanta de judecata. confirmare care se 48 . Dupa moartea donatorului. civ. daca sunt de interes local. Sa fie licit. ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic. Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. donatia poate fi confirmata. civ. Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. 815. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia. in momentul incheierii contractului. Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este. Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor.). 2 C. fara o contraprestatie.

iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. Se considera ca statul estimativ este o conditie “ad probationem”. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. deghizata. In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze : Clauza referitoare la termen. Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui. acestea trebuie inscrise intr-un “stat estimativ” semnat de ambele parti contractante. Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special.intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor. 969 C. Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. corporale sau incorporale. civ. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. Cu alte cuvinte. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este “legea partilor”) si nu poate fi revocat (desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). ceea ce se numeste irevocabilitate de gradul doi. Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator. donatie cu vicii de forma. nu este cea prevazuta pentru toate contractele ( art. mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei. singura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. ci insati esenta contractului. fie si donatorul. Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza. Aceasta irevocabilitate. chiar daca lasa mostenitori. ori dreptul de abitatie este valabila caci. valoarea lor globala (art. adica lipsa inscrisului autentic. in sensul ca – odata incheiat – nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. fie in mod tacit printr-un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. evident. in definitiv. Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. si in cazul contractului de donatie. Clauza referitoare la o conditie cazuala. caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar. civ. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. inscris in care sunt descrise bunurile. dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana. Prin esenta lor. ) si care rezulta din principiul ca. Revocarea se poate face “ad nutum”(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul casatoriei. liberalitatile intre vii sunt irevocabile. se doneaza doar “nuda proprietate”. mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract. dupa incetarea casatoriei. ). Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. ). Se poate face fie in mod expres (prin act autentic). Efectul translativ opereaza in puterea contractului – acordului de 49 . civ. reglementata prin texte speciale(art 801 si 822 – 824 C. odata incheiat. 827 C.

Obligatia de predare a bunului donat -Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta.). instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare. datorita dificultatilor de dovedire.). cu exceptia obligatiei de “recunostinta”. prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. Donatiile prin interpunere de persoane-Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. forma inscrisului autentic. in urmatoarele cazuri : Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului (art. Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit. alin. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. care nu pot primi donatiile. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. datorita viciilor ascunse ale lucrului. donatia deghizata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii. mai cu seama cele legate de capacitatea juridica. 828 alin. civ. Astfel. Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate. raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei(dolului). ). Daca donatia este cu sarcini.In general. 3. In plus. aceasta opereaza de drept (in virtutea legii). contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. exista pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit. respectiv :Pentru neindeplinirea sarcinilor. reductiune. este incompatibila o asemenea obligatie. Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul remiterii de datorie). 2 C. donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. irevocabil. Pentru ingratitudine. Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat. 828. cat si pentru viciile lucrului (art. alin.vointa – fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. Astfel. alin. revocarea donatiei. ). In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar. 828. C. civ. evident. in limita sarcinilor impuse donatarului. donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. de la caz la caz. Obligatia de garantie-In general. donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini. fie sub forma interpunerii de persoane. iar cel ascuns cu adevaratul donatar. Donatiile deghizate-O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de exemplu o vanzare). copiii si sotul persoanei incapabile. civ. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare. raport. etc. Contractul de donatie este. civ. in principiu. In cazul revocarii pentru survenienta de copil. In privinta probei interpunerii de persoana. instanta de judecata – pe baza probelor administrate – apreciaza. ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros. 3 C. In principiu. 828. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace. donatorul va raspunde atat pentru evictiune. Donatiile indirecte sunt acele 50 . legea prezuma a fi persoane interpuse : parintii. 1 C. Pentru survenienta de copil. Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului(art.

In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor “ad probationem”. Donatiile indirecte se realizeaza. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul 813 C. Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale. Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului. prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la un drept. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata. Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii : Acordul de vointa al partilor. Stipulatia in favoarea unei terte persoane – stipulatie pentru altul – este o donatie. Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. prin acte juridice altele decat contractul de donatie. Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul. Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar.donatii care se fac nesimulat. Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute “in favorem”. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de “a gratifica “ o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati. un act accesoriu actului principal care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. dar prezentand si unele particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. in acest caz. Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant – promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar. iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a gratifica pe cineva (“animo donandi”). De regula. Numai 51 . Stipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii. caci dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent. darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei elementului material – traditiunea bunului donat. in mod frecvent. Donatia este. civ. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai. Aceste particularitati sunt : Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. daca se face cu intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(“donandi cauza”). adica donatarul. pentru donatii.

asupra lucrului. (de exemplu. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. Este asimilat. ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator. in perioada de tranzitie din Romania. Este un contract consensual bilateral. el avand reglementare proprie in Codul civil. sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere. numita intretinator. 22) Contractul de întreţinere. de regula oneros si uneori gratuit. iar nu un drept real. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. totala sau partiala. Teoria si practica judiciara evidentiaza faptul ca. 1411 C. potrivit art. numita locatar (chirias). pierzandu-si casa sau alte bunuri. nu si dobandirea proprietatii fructelor.civ. garantand impotriva evictiunii).donatiile facute de parinti in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii. ci vanzare52 . o casa) sau o suma de bani. locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. folosinta temporara. contractul nu poate fi calificat locatiune. sinalgamatic. fie unei alte persoane. 31 Codul familiei. Intretinutul este obligat sa transfere proprietatea bunului (ex. 23) Contractul de locaţiune. medicamente. numita locator. contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. recolta de pe camp etc. numita capital. plata consumului casnic) si sa-l inmormanteze pe intretinut dupa datina. ci ca accesoriu al folosintei.ca drept de creanta . hrana. se obliga sa asigure unei alte persoane. curatenie. pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzarecumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta .). imbracaminte. sa predea bunul si sa raspunda pentru el (raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia. uneori. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. numita chirie (art. Obligatiile partilor contractante: intretinatorul este obligat sa asigure prestarea intretinerii (ex.). ori o suma de bani (sau amandoua impreuna) unei alte persoane. Locatiunea este un contract prin care o persoana. Contractul de intretinere face parte din categoria contractelor nunumite. care se obliga sa presteze intretinere. la intretinator. Contract transaltiv de proprietate. ca si donatia. intuitu personae. fie intretinutului. prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate. arborii din padure. Astfel fiind.

In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune. locatarul (daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului. deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva .Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. In ceea ce priveste durata contractului.numita contract de arendare . locatiunea este dimpotriva. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti.civ. Daca litigiul priveste alte elemente ale contractului decat pretul (de exemplu. care se incheie prin acordul . Spre deosebire de 53 . in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. iar cheltuielile expertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de expert intrece pretul pe care el l-a aratat (art. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. legiuitorul intervine prin prorogari legale. care este un contract esentialmente gratuit. se aplica regulile gcnerale din materia de probe. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta.civ. fara vreo formalitate.). prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate.in caz de executare contestata . daca nu este constatat printr-un inscris. ci vanzarecumparare. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). 1417C. 1416 C.civ. In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . consimtamantul locatorului la schimbarea destinatiei bunului). 1415 C.) si chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa Daca contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat . Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. vesnica. contractul este nul ca locatiune.). fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. In principiu.civ. Locatiunea este un contract cu executare succesiva. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). prezinta oarecare greutati. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. Locatiunea este un contract consensual.fie si tacit al partilor (solo consensu). dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul (chiria) (art. durata contractului se stabileste liber.numita contract de inchiriere.). In anume domenii insa. legea distinge intre urmatoarele situatii: Daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una dintre parti neaga existenta lui. in timp. prin consimtamantul partilor. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. contractul nu poate fi calificat locatiune. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. Locatiunea este un contracl comutativ.cumparare. Cu atat mai puternic cuvant. legea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative (art. 1450-1452 C. dar nu poate fi perpetua.si pentru locatiunea unor suprafete locative .cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii. ea poate fi si nedeterminata. In aceasta privinta. iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului. in privinta termenului insa.

534 C.6 si art.civ. este considerata de lege ca act de dispozitie si. Lucrul inchiriat .14-16 din Legea nr. neque depositum.contractul de vanzare-cumparare. Pe de alta parte. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune. 135 alin.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune.) sau un locatar (art. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. 965 C. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului.civ. ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (art.civ. neque locatio rei suae consistere potest). Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. Astfel fiind. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. Astfel. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat.). locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.12 alin. un uzufructuar (art. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. dreptul de proprietate industriala).). riscul pieirii fortuite. bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat o data cu bunul principal de existenta caruia depinde si 54 . Capacitatea de exercitiu. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. Precizam. durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune.tolal sau partial . contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. partile trebuie sa aiba capacitatea. 1268 C. caci locatiunea este. In sfarsit. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. 1419 comb.5 din Constitutie si art. Titlul locatorului.civ.civ. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). 576 C. Tot astfel.1268 C. in consecinta. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu. corporal sau incorporal (de exemplu. respectiv. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. dar numai la cererea partii incapabile.) in caz contrar. de asemenea. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. In cazul imobilelor insa.poate fi un lucru mobil sau imobil. in principiu. Bineinteles. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. cu art. un act de administrare'. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. un mostenitor aparent). este numai posesor de buna sau rea-credinta). Iar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat (art. este suportat de locator.

Dar ea poate fi determinabila. chiria trebuie sa fie sincera si serioasa. Obligatia de predare. daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii (reparatii capitale. de regula in mod succesiv. 1420 pct. daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat (comodatul fiind un contract real). Dar . Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite "locative". 1420 pct. locatorul fiind obligat . iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de daune-interese.2 C. titularul ei neputand asigura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau.2 si 1421 alin.civ.civ. Daca chiria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii. trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare).coproprietatea fortata.sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca. Nici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune. de regula. Predarea (art.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). in bani. care . locatarul se poate adresa justitiei.) si se plateste la termene stipulate.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si . toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . anul etc. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare).). impreuna cu accesoriile sale.spre deosebire de vanzare -contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (de exemplu. Obligatia efectuarii reparatiilor. Sub sanctiunea nulitatii. fie global fie. potrivit regulilor generale. cotaparte din fructe sau prestari de servicii). Lucrul. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. contractul nu mai este o locatiune. de exemplu. inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari).la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. Cu ajutorul regulilor care guverneaza contractul de schimb nu pot fi solutionate problemele juridice ale schimbului de drepturi de folosinta.).daca nu s-a prevazut altfel . Pretul se fixeaza. Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. Pentru aceasta. degradari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. printr-o clauza contractuala. pe unitati de timp (ziua. In caz de nerespectare a acestei obligatii. ci un comodat. luna.in lipsa de stipulatie contrara .din 55 . lasata la aprecierea unui tert (ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar (variabil). Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. 1421 alin. locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii. Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art.l C. Regulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in schimbul folosintei unui alt lucru.in lipsa de stipulatie contrara .

cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art. 1439 alin. Se admite ca. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. tulburare de fapt sau de drept. in caz de urgenta. adusa prin efectuarea reparatiilor.2 C. Prin urmare. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. 1439). atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului. 1077 C. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. fie rezilierea contractului (art. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile.civ. art. fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului (art. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului.civ. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. Locatarul singur.3. cum este si locatarul. 1424 C. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului.civ.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului.dar si de catre detentorul precar. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. in numele sau personal.civ. Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. Art. se poate apara contra tulburarilor de fapt. "care detine lucrul in interesul sau propriu.). Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. 1420 pct. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor.proc. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. C. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. C. in acest caz incetand contractul. In acest sens.sunt in sarcina locatarului. daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. 1425 C. In virtutea obligatiei de garantie.mornentul predarii . 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. prin actiunile posesorii. 1426 C.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. 56 . fie indirect prin schimbarea destinatiei. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. Pe de alta parte. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. si anurne. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal.).civ. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. retinand cheltuielile efectuate din chirie.). 676). dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat".civ. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. Astfel. 10201021 si art.civ. Obligatia de garantie (art. animus domini) . Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului.

In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta).interese (art. In acest caz. de folosinta etc. Locatorul este garant pentru viciile (defectele. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar.civ. chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita.civ. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala).1426 C. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. dar a impiedicat folosinta locatarului. de exemplu. sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. de uzufruct. Cand folosinta locatarului este tulburata printrun fapt al unui colocatar. in cunostinta de cauza. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. al unui vecin sau al unui tert oarecare. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi.ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune .). locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel.). Gravitatea viciilor se apreciaza 57 . Cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului.1422 C.Viciile. sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. starea necorespunzatoare a cosurilor. prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. acesta poate sa si iasa din proces. De exemplu. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. asupra lucrului.interese .). In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). De exemplu. 1427-1428 C. nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului (inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata (institutia procedurala de "aratarea titularului dreptului") si care este obligat sa-i apere folosinta.civ. In caz contrar. locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei.). existenta de insecte. cu conditia ca agentul tulburator: sa nu fie locatorul.

si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti. Pe de alta parte. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative. Conform art. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. Modificarea obligatiei de garantie. dar fara daune interese. 1422 alin. 1429 alin. consideram ca locatarul poate sa exercite o profesiune liberala (de exemplu.civ). In schimb. Totusi. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. atelier mecanic). agravata (de exemplu. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta. o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. Locatarul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile existau in momentul incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului (de exemplu. limitata ori inlaturata. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . a contractului. de exemplu. se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesii. De exemplu.1085 C. iar in lipsa de stipulatie speciala.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract.de instanta. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna-credinta (fraus omnia corrumpit). deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (spre deosebire de obligatia de garantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile existente in momentul vanzarii). Daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul .civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. In cazul descoperirii viciilor ascunse. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata.1339 C. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune58 . potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. Daca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei majore intervenite in timpul locatiunii.civ. totala sau partiala.1 C. avocat) sau chiar o meseria (de exemplu.total sau partial . caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului.Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. dimpotriva.2 C. Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei.). Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului.civ). Daca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului. destinatia sa anterioara etc. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. Obligatiile locatarului. daca nu s-a prevazut altfel in contract. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. croitor).potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate. locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului.

instalarea telefonului sau a antenei de televizor. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. Locatorul are in schimb dreptul de a cere.civ. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe timp mai mare de 3 ani este 59 . introducerea luminii electrice. locatorul poate cere daune-interese. nu sunt limitatieve). cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului.indiferent de natura lor (chiar daca sunt locative) nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vechime su forta majora (art. inclusiv viciile de constructie. Plata chiriei. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile. persoane tolerate. Locatarul raspunde de asemenea. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. 1 C. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. De aici obligatia locatarului de a efectua reparatiile mici (numite locative.1448 C. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. repunerea lucrului in starea initiala. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despagubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). In schimb. In lipsa de stipulatie contrara. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. Tot astfel. Sarcina probei incumba locatarului. vizitatori etc). la incetarea locatiunii. potrivit regulilor generale.14471449 C. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. In caz de neexecutare. Chitantele de plata a chiriei sunt opzabile tertilor chiar daca nu au data certa. spre deosebire de reparatiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. 1434 C. 1730 pct. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. Daca degradarea lucrului se datoreaza culpei locatarului. dar numai la incetarea locatiunii.) ori caz fortuit si bineinteles. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. din culpa locatorului. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. Reparatiile .civ. 1429 C. Conform art. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obligatia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat.). beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art.civ. a gazelor sau a apei. (Enumerarea reparatiilor locative din art. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art.civ. Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. chia daca nu sunt locative. de exemplu.). de simpla intretinere). de persoanele familiei sau de sublocatari. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative.interese.civ. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic. Sunt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu schimba destinatia lucrului.

1431. Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.intrucat este contractuala.civ. Evident. locatarul fiind considerat de rea-credinta. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. plata facuta vechiului proprietar este valabila. Iar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului.1435 decat pentru cauza anonima. C din Legea nr.). de la o casa vecina (art. intrucat este un detentor precar.). In orice caz. Dovada incumba. oricare colocatar va putea dovedi . Restituirea lucrului.. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii. iar nu delictuala . iar nu solidara. totala sau partiala a lucrului.civ. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art.va fi conjuncta. si art. contructu). 1435 C.1 C. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa).civ. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat cheltuielile .). care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. 1435 C. 1082-1083 C.civ. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea.1431 si 1432 comb. Raspunderea pentru incendiu.). potrivit regulilor generale.prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare. fortei majore sau cazului fortuit. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa). 1434 C.civ. caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil.iar la restituire raporturile dintre parti . 494 C.civ. Deci raspunderea lor . 21 lit.civ. locatarului (art.supusa publicitatii imobiliare ( art. Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara (art. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o 60 .in afara imprejurarilor prevazute de art.in lipsa de conventie .civ.vor fi solutionate potrivit art. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex. Pentru a fi exonerat de raspundere. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. . In lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare.ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n-a putut izbucni in partea pe care o ocupa.. 1435 C. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art.1421 alin. cu art. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar). Daca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. toti locatarii vor fi exonerati de aceasta raspundere. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila). 7/1996). 1394 C.

). cea partiala fiind permisa. in principiu. Astfel fiind. Precizam. pentru a fi exonerati de raspundere. Acest consimtamant poate fi dat in scris.1416 C. In lipsa unei asemenea dovezi. 1435.parte din imobilul inchiriat. in tot sau in parte. in baza unui contract de sublocatiune (art. in sine. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). a doua subinteleasa): Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal. ci trebuie sa fie stipulata expres (art.civ.civ. locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). 1418C. In conceptia Codului civil. iar daca interdictia este imprecisa ("nu se poate subinchiria") ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale. aducerea ca aport va fi valabila 61 . locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. intrucat aducerea ca aport echivaleaza cu o sublocatiune (sau cesiune). Iar daca sublocatiunea (cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului. Desi legea nu prevede expres. Sublocatiunea. legea prevede expres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert. In acest sens.). Interzicerea sublocatiunii (in total sau in parte) . ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea (sau cesiunea) a fost interzisa. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata.. Astfel fiind. este permisa cea partiala. clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive. Pe de alta parte. Apararea contra uzurparilor. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. In orice caz. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. dar si verbal (nu se aplica art. drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa (art. De exemplu.civ. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. Conform art. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. refuzul locatorului de a consimti la incheierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat. daca s-a interzis sublocatiunea totala. dar nici sa fie abuziv. 1435. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare. Sublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii (prima prevazuta expres de lege. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente.nu se prezuma.reprezentand o exceptie de la dreptul locatarului de a subinchiria . 1440) sau prin acte inter vivos (de exeinplu. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune.civ. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. Aceasta interdictie transforma locatiunea intr-un contract incheiat intuitu personae. 1433 C. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. validitatea sublocatiunii poate fi conditionata (printr-o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului de sublocatiune. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. de asemenea. 1418 C. locatiunea nu este un contract incheiat intuitu personae.

Cu toate acestea.proc. cesiunea si sublocatiunea (art. se admite ca . Intrucat loca-torul nu este parte contractanta. obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intregul sau.civ.din acest punct de vedere .intre cele doua institutii juridice.spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune (avand ca obiect asigurarea folosintei temporare.). pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea. casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere). care ramane obligat in continuare fata de locator.civ. dar numai in limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru chiria viitoare. 1429-1430 si 1439 alin. prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei. 974 C.) el poate sechestra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inchiriat. drepturile si obligatiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse.). In conditiile in care poate interveni sublocatiunea.numai daca locatorul consimte. chiar daca chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (art.art. Bineinteles. ci numai drepturile locatarului.). 1418 C.). locatorul va putea cere prin justitie executarea obligatiilor (ceea ce poate avea ca efect. Ei pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice (art.cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (adica o cesiune de creanta cu titlu oneros .591-592 C.). expulza-rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese) pentru neexecutarea de obligatii (art. de unde urmatoarele consecinte: pentru opozabilitatea contractului fata de terti (intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr-un act autentic (art. 1391 si urm. Rezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. 1393 C.). In aceste limite. nu distinge .civ. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului. totale sau partiale. locatorul il poate libera pe locatar. in virtutea privilegiului sau de locator (art. sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal (de exemplu.civ. Textul care permite. caz in care cesiunea se 62 .civ. Daca locatarul a incheiat contractul de sublocatiune (de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate. chiar daca partile s-au conformat obligatiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator. C. intrucat Codul civil nu cunoaste cesiunea obligatiilor. sublocatiunea nu produce efecte fata de el (fiind o res inter alios actu). a unui lucru) . de exemplu. Desi Codul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (de exemplu. chirie mai mare sau mai mica.civ. este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune. in baza principiilor care guverneaza cele doua institutii.1730 C. deopotriva.2 C. Aceste dispozitii se explica prin faptul ca existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe (si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar).civ.). durata mai scurta etc. Cesiunea.

de exemplu. al proprietarului locuintei. In sfarsit. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. evident. Iar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea). sublocatarul poate cere executarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal. contractul de locatiune inceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului (delegatie perfecta). In cazul sublocatiunii. in schimb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal.114/1996) chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. intrucat contractul de cesiune este cu executare dintr-o data (iar nu succesiva ca sublocatiunea). In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune. cesiunea este supusa regulilor vanzarii-cumpararii de creante.si o dubla delegatie perfecta (novatie prin schimbare de debitor). dar nu si executarea obligatiilor de catre locator. Daca schimbul drepturilor de folosinta este reglementat prin norme speciale. 1440 C. cedentul. Cauze de incetare. dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau. fiecare copermutant (cedent) ramane obligat fata de locatorul initial.ope legis . se aplica. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilierea lui pentru neexecutare cu daune-interese . In schimb. locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar.).33 din L. aceste norme (lex specialis generalibus derogant). f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii. in materia schimbului de locuinte (art. precizam ca regulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune).civ. spre deosebire de sublocatiune. dar . dupa caz. 1392 C. locatarul-cedent garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii contractului (art. care la randul sau poate actiona impotriva locatorului. fiind un vanzator. evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal. care poate fi dovedita potrivit regulilor prevazute de lege pentru contractul de locatiune. cesionarul ia locul cedentului (in privinta drepturilor). potrivit regulilor generale in materie de obligatii patrimoniale care nu sunt 63 . b) expirarea termenului. cu titlu universal ori cu titlu particular). nr.).civ. prin intermediul cesiunii. potrivit regulilor de la cesiunea de creanta. Asa cum in cazul contractului de schimb se aplica regulile vanzarii (in completarea regulilor prevazute pentru contractul de schimb). d) pieirea lucrului. Astfel. realizandu-se nu numai o dubla cesiune. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). prin acte intre vii cu titlu particular. nu are privilegiul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune. nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine incetarea contractului (art. in cazul schimbului de drepturi de folosinta se aplica regulile cesiunii locatiunii . confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. De exemplu.dubleaza cu o delegatie perfecta. a lucrului dat in locatiune.

fie si autentic. in practica judecatoreasca . Practic. de lege (art.2C. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru incheierea contractului. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. iar nu prin inscrisul original. reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor.). se face prin intermediul executorilor judecatoresti. tacita 64 . Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au incheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului. (insa dovada relocatiunii se poate face . 1450-1451 C.prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului.civ.) sau partial (de exemplu.civ. in toate cazurile. in lipsa clauzei.civ.1437 si 1452 C. capacitatea partilor contractante. prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. constatator si doveditor numai al contractului initial ). 1436alin. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. 1436alin. Expirarea termenului. fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila (art. Tacita relocatiune (reconductiune). de exemplu.civ) locatiunea inceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. 1443 C. total (art.contractate intuitu personae. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii. iar un nou contract poate fi incheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). trebuie sa fie facuta in scris.civ. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. De exemplu. care trebuie sa suporte desfacerea contractului. Prin termenul de preaviz se intelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului.1048 C. ori cu caracter viager. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza.1154 C.civ. cu exceptia cazului cand partile s-au inteles altfel (de exemplu. Daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l impiedice (deci cu permisiunea lui). caz in care obligatiile reciproce se sting prin confuziune.). locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune (art.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia in locatiune (daca preavizul a fost dat de locator).). in caz de pluralitate de parti obligate solidar .civ.1 C. "actiunea de chemare in judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului".art.cu martori si prezumtii . in mod constant. Denuntarea unilaterala.). asa cum s-a decis. In caz de pluralitate de parti.

poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului (care in acest caz inseamna nu denuntare. in acest din urma caz.dupa circumstante . Insa nu orice neexecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului. descoperirea de vicii ascunse etc. ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul expirarii termenului). neplata chiriei. Tacita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract (inclusiv cu chiria initiala).civ. Daca lucrul a pierit numai in parte (sau imposibilitatea folosirii este 65 .).dupa punerea in intarziere a debitorului . teoria riscului contractului (locatarul neputand fi obligat la plata chiriei dupa momentul pieirii. caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se exercite.civ. Precizam ca prin pieire se intelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. rechizitionarea. de exemplu.civ. neefectuarea reparatiilor importante. exproprierea sau confiscarea lui).). Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei). ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. Tacita relocatiune . Neexecutarea trebuie sa fie cu privire la obligatii principale (art. in lipsa de stipulatie expresa contrara.. instanta nu este obligata sa pronunte rezilierea. aplicandu-se. Deci se prezuma ca partile n-au modificat nimic fata de contractul initial (art.civ. Rezilierea pentru neexecutare.). 1439 alin. Pieirea lucrului (art. Deci.daca n-a fost exclusa printr-o clauza contractuala expresa .). contractul este desfacut de drept.rezilierea contractului cu daune-interese (art. Dar daca pieirea s-a produs din culpa. refacerea sau inlocuirea lui. Conform art.termen de gratie (art.). dar se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor cand termenul este aratat de lege). daca este cazul. Totusi noua locatiune ia nastere. 1437. locatorul putand cere restituirea lui precum si daune-interese. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere . 1423 si 1439 C. locatarul nu poate opune tacita relocatiune chiar daca a continuat sa foloseasca lucrul inchiriat (art.civ. fara garantiile din contractul initial. 1021 C. 1439 alin. partea culpabila va fi obligata sa plateasca daune-interese. putand acorda . Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila. dar fara respectarea termenului de preaviz .civ. caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s-a incheiat si putea sa-si gaseasca un alt contractant din timp. 1452 C. 1453 C.civ. Potrivit regulilor generale.1438 C. Daca s-a anuntat concediul. iar daca pieirea s-a produs fortuit nu se platesc daune. In caz de pact comisoriu expres se vor aplica regulile in materie.relocatiune nu poate opera. si de pactul comisoriu expres stipulat in contract). Astfel.1430 C. contractul de locatiune urmeaza regulile generale in materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. Concediul trebuie sa fie anuntat inainte de expirarea termenului prevazut in contract.2 C.).) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti. caci garantiile trebuie prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat .civ. iar daca a platit-o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea). abuzul de folosinta sau schimbarea destinatiei lucrului (art.2 C.

contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost incheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa (de exemplu. dar contractul de locatiune are data certa. in conditiile dreptului comun (inclusiv art.este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare. locatarul putand cere. Daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ani. chiar daca uzufructul ar fi incetat (art.civ. Rezulta ca. inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare pentru a fi opozabil tertilor (art.9 C.). 1441 C.civ. potrivit careia contractul de locatiune (inchiriere) incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real.pr. efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (inscrierii). Daca publicitatea nu a fost respectata. daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat. daca partea pierita din lucru este atat de insemnata (apreciaza instanta). insa numai daca contractul de locatiune a fost incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului (art. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc. chiar daca el este evins.. Efectele instrainarii lucrului (imobilului) prin acte intre vii. caci locatorul nu mai este in masura sa asigure locatarului folosinta lucrului.).).) . ca urmare a desfiintarii titlului locatorului. Raman valabile si contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat. 493 si 513 C. de exemplu. cumparatorul . Astfel. 534 combinat cu art. Exista insa si exceptii de la aceasta regula. se desface si contractul de locatiune. fie desfacerea contracului. si anume. in limitele unui act de administrare.1182 C.21 lit. trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara (art.7/1996). Astfel.civ. 1268 C. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinchiriere sau la pactul comisoriu etc.711 pct. In practica judecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o derogare importanta de la regula incetarii contractului de locatiune. fie o scadere de pret.). daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare etc. adica dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. dar cu data certa (art. cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata.proc. la incheierea contractului. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune. Este vorba de aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent. 1441 C.chiar daca nu s-a obligat in acest sens . deoarece 66 . in lipsa de stipulatie contara.civ.).civ.numai partiala) rezilierea este judiciara. Conform art. contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani. dupa irnprejurari. modificarea termenului locatiunii. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. Problema daunelor-interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale.C din Legea nr.civ. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n-ar fi consimtit initial.

In aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta.in cazurile si in masura in care nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator (si nici nu s-a obligat in acest sens prin contractul de vanzare-cumparare sau prin intelegere cu locatarul. respectand termenul de preaviz. cumparatorul se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data cumpararii (fara efect retroactiv). inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept. contract de intretinere.). el are dreptul sa pretinda si chiria.1441 C. instrainarea va atrage incetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani. fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie) .). 1442 C. de uzufruct etc.civ. 1444 C. 1441 C. si aceasta chiar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune (art. caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului (cu exceptia cazului cand s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art. Mai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul (chiar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere. civ.civ. precizam ca regulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator (inclusiv adjudecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii. Rezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s-a incheiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certa. daca nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara (art. trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul.pentru a obtine desfacerea contractului. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare in cartea funciara. dar avand data certa. contracte de locatiune neinscrise. 67 .civ.). cazuri in care locatiunea ii este opozabila chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art. Intrucat prin efectul art. 1443 C.) . neavand nici un drept asupra ratelor devenite exigibile anterior si neplatite. de drept sau la cererea locatarului). In aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost incheiat de fostul proprietar fara termen. pe acest interval de timp. In toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii . dar numai de la aceasta data. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb.inclusiv clauza expresa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie.civ). daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subrogatii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare de obligatii in trecut. cu titlu particular. de constituire. Cumparatorul . In sfarsit.noul proprietar se poate astepta sa i se opuna. care insa va avea actiune in regres impotriva locatorului.locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe timp nedeterminat.

care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta.regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. Mandatul este. Daca mandatarul este un profesionist. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. de regula.24) Contractul de mandat.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului.deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. Pe de alta parte. iar ca instrumentum.cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta. De exemplu. in principiu. este un act juridic unilateral. numita mandatar. este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului.Astfel. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna. se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane . unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau 68 . Mandantul este un contract prin care o persoana . Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros.respectiv antreprenorul.. fara a fi supus vreunei forme speciale. chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui.Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar.avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. precumsi intre acesta din urma si mandant.in care caz va avea calitatea de mandatar. un contract cu titlu gratuit. datorita raporturilor de munca. pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului.numita mandant. prezumtia de gratuitate nu opereaza. care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. Desi mandantul este. legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat. de exemplu . Precizam insa. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului. nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta. un contract consensual. ca negotium. daca exista stipulatie expresa in acest sens. ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii.Tot astfel. nu are calitatea de reprezentant. precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. Procura. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant.mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica. mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii .

Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel.Precizam insa.civ. dar si in mod tacit. cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege. pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata. Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita . Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. atat intre parti . expres. intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri. vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti. dovada se face dupa regulile dreptului comun. formand un tot unitar cu acesta. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. admis de legiuitorul nostru dupa modelul C. fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului. burselor. raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza. trebuie sa fie expresa. Astfel se intampla. problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat. cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate. legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei . or. Cand manadatul este un contract consensual.potrivit C. Oferta de mandat special .speciala sau generala” cu exceptia retributiilor. in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. acceptarea ofertei de mandat special. in orice caz. In schimb. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit . mandatul poate fi si tacit. ca formalitatea prevazuta de art. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent.in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila .italian. ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii. deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului . ci constata numai oferta de mandat. de exemplu. premiilor si altor drepturi asimilate acestora. indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit. care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica. fiind deci un contract sinalagmatic. dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti .civ. . nu trebuie sa fie indeplinita . consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres.celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care 69 . caci mandatul scris este prin definitie. cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul .Deoarece atat conferirea . Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar .civ. dovada se va face prin inscris .Prin urmare . rezultand din executarea lui din partea mandatarului.1180 C. iar daca mandatul este un titlu oneros.

care este un reprezentant . mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei .Fie ca este special sau general. caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis . mandatul poate fi special sau general.urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere . posibil si licit.3 C. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar . mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. per a contrario. iar nu reprezentant . mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate . echivoce a procurii. caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil . In toate cazurile. Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil.. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare. In schimb mandatarul . dar si in aceea a mandatarului. C. in toate cazurile . poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu . fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului . In toate cazurile . care este un simplu mesager . 1536 alin. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat . Aceasta solutie rezulta .. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise .care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului.Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea. ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute. acte materiale putand avea numai caracter accesoriu. un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor . Numai trimisul . ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului.civ. capacitate deplina de exercitiu. care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise. si din art. iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului .1552 pct. civ. ca la orice contract . Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Potrivit art. De exemplu. Spre deosebire de modelul sau francez.trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. nu indreptateste la savarsirea altora. textul citat precizeaza insa. mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi 70 .

chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. sacrificand un bun propriu.alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. 1566 C. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. fiind in cunostinta de cauza. desi C. raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate. intrucat art.2C.daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva. dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. Daca mandatarul. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. numai ca. In acest caz. Inseamna ca. fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere.sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta. incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite. in cel de-al doilea caz. in primul caz. deoarece tertul pagubit va cere . Daca mandatul este cu titlu oneros. cat timp. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta.punerea in intarziere a mandatarului se poate face 71 . nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat.civ. consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. Bineinteles. mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. sau al unui dintre mandanti. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat. un asemenea pericol nu exista daca mandantul.in cel de al doilea. inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant. prin derogare de la art.civ. respectiv mandantii. nu este aplicabil in materia mandatului. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului..civ. raspunderea lui nu va fi angajata. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului. exista pericolul neglijarii intereselor mandantului. va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. 1088 alin. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Sumele nerestituite de mandatar. interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei. adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. in primul caz. Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. cu toate diligentele depuse. In caz contrar. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat.

printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami 72

face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor 73

contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.

25) Contractul de societate civilă.
Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole readucindu-le in actualitate. Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina controversate (de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.).Codul civil (art. 1491) defineste contractul de societate ca fiind acel "contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva". Referindu-se la persoane, art. 1491 Cod civil nu face distinctie intre persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi incheiat si intre persoane juridice, sau intre persoane fizice si persoane juridice. Intre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. Ea nu trebuie confundata: nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. Or, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. Este ceea ce s-a relevat in doctrina: "In contractul de societate scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de scopurile generale ale obligatiilor civile".Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor: Consimtamintul valabil al cosocietarilor (art. 948 Cod civil); Fiecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta (art. 948 Cod civil; Obiectul

74

societatii sa fie licit. Art. 1492 Cod civil stipuleaza expres, sub acest aspect: "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit". Sint ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta; de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public; sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit; Fiecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri (mobile sau imobile corporale sau incorporale). Daca unul din ei n-ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deghizate; Societatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. Este una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca "orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit" (art. 1492 alin. 1 Cod civil), precum si faptul ca "fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa" (art. 1492, alin. 2 Cod civil. Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. Sint contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile: exploatarea unei case de toleranta; activitatile de contrabanda; camata; cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda; punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil; cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin lege exclusiv statului; sint ilicite societatile care s-au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti; cind se vizeaza exercitiul ilegal al medicinei etc. Este posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. In acest caz, se va lichida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lichidarea intregii societati. Oricum, in caz de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. Codul civil, in art. 1492 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu lar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere (care urmareate un scop ideal, general). Vom intelege prin beneficii nu numai cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi apreciate in bani.

II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. In ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data incheierii contractului sau a tuturor cistigurilor. Frecventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. Ele pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor (art. 1499 Cod civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii. Imparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor (societas omnium bonorum) si societatea tuturor cistigurilor (universorum quae ex quaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.

Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare (art. 1499 Cod civil). Aportul fiecarui societar este determinat (obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata (care are ca scop exercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). Deci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. O societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata 75

vietii asociatilor. Chiar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea (art. 1526 Cod civil).^1) Evident, nimic nu-i impiedica pe societari sa hotarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat; Implinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. In acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de drept (art. 1502, alin. 2 Cod civil; In situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. Urmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. In cazul in care pieirea sau distrugerea este partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide judecatorul. O alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa constituie aport social. Incetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii; Un alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. Explicatia se gaseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Nimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lichidarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. Se va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Nimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Mai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii "cind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lor"; Incetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau chiar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. Este ilegala insa clauza prin care s-ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit; Societatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor (mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. Exista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1523 pct. 5 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1527 Cod civil reglementeaza conditiile in care poate fi 76

neglijarea afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. in schimbul unui pret.civ. Tranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile. Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii. de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori.civ. 27) Contractul de vânzare-cumpărare. dreptul de clientela in cazul liber 77 . Pe linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de desfacere judiciara a societatii (art. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu. urmeaza sa fie calificat vanzare-cumparare si contractul prin care.art. Obligaţiile cumpărătorului. fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta.stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti .nr. . reducerea apreciabila a fondului social. dreptul de superficie). ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). ci numai de natura contractului de vanzare-cumparare. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi real de uz .4 din L.571 C. 1020-1021 Cod civil).319/1944 -.care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. Obligaţiile vânzătorului. nerealizarea beneficiilor scontate etc. Tranzactia nu produce efecte fata de terti. in mod exceptional. Tranzactia are efect extinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile preexistente si le consolideaza. Desi Codul civil se refera la transmiterea proprietatii. Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti . constand in renuntari reciproce la pretentii.). Tranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce.cumparatorul .vanzatorul .facuta cererea de retragere cind durata ei este "nemarginita" (notificarea retragerii din societate catre toate partile.art. O desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive: conflicte grave intre asociati. 1529 Cod civil). 1294 C. se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate. titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avantaj patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesigur. de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi.dreptul de abitatie al sotului supravietuitor . Obiectul contractului. Doua asemenea motive intemeiate: neindeplinirea atributiilor de catre un asociat (art. 26) Contractul de tranzacţie. bunacredinta a celui care se retrage. contract consensual.

18/1991 si art. acele formalitati fiind prevazute de lege numai pentru inmatricularea autovehiculului In circulatie .). Fiind un contract sinalagmatic. de un eveniment viitor si incert. adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. Formalitatile prevazute de noua reglementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzarecumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata.pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii. ca in contractele aleatorii. Vanzarea este un contract comutativ. Caracterul consensual al contractului de vanzare-cumparare de autovehicule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. exproprierii etc In principiu. sub sauctiunea nulitatii absolutie (virtuale)..astazi abrogat . Prin exceptie de la principiul consensualismului. el nu se trausforma in contract solemn. se aplica regulile specifice acestei categorii de contracte (exceptia neexecutarii contractului.2 din Legea nr. cu titlu oneros..46 alin. 0 precizare se mai impune in legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect un autovehicul (folosit). De exemplu. fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. Dupa cum rezulta din definitia contractului..) sau care sunt prevazute de lege ori sunt contractate (sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae (de exemplu. 0 asemenea intelegere are numai semnificatia amauarii incheierii contractului de vanzare-cumparare si deci reprezinta un 78 . vanzarea este un contract consensual ("vinderea este perfecta. Vanzarea este un contract cu titlu oneros. In legatura cu forma contractului de vanzare-cumparare mai precizam ca. Deci vanzarea nu este un contract solemn si nici real. deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante..civ. care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante.consensual si translativ de proprietate. de exemplu. iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul. in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn.profesionistilor etc.indiferent ca sunt situate in intravilanul ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei . comutativ. dreptul de pensie etc.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor) .l . cand obiectul este supus pieirii. 1295 C. terenurile . indata ce partile s-au invoit. Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral). art. deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind. act potarial) rezulta numai din intelegerea partilor. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale..".). Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze pe cumparator. daca necesitatea unei auunute forme (de ex. Numai in mod exceptional contractul poate capata caracter aleatoriu. dreptul de intretinere. putand fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor (solo consensu). numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art. iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului.din Legea nr. rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una dintre parti. teoria riscului contractului).

civ.civ. fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei. 1295 C. potrivit legii" (art. ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa. "Datele despre detinator se inscriu de catre orgauele de politie care efectueaza inmatricularea. Desigur. daca. Bineinteles.). Iar daca.autecontract. deci valabil incheiat prin actul sub semnatura privata pretul real al vanzarii (datorat de cumparator) este cel prevazut in chitauta sub semnatura privata. reclamautul trebuie sa dovedeasca . care. dupa valabila incheiere a contractului (in forma inscrisului sub semnatura privata). " Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator. iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv (in lipsa de stipulatie contrara. In sfarsit. dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului (de exemplu. vor fi trecute la bugetul statului. iar nu cel inferior prevazut in actul incheiat ulterior.consemnarea sumei reprezentaud taxele de timbru prevazute pentru instrainarea autovehiculelor.). Intrucat radierea autovehiculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la orgauele de politie si la orgauele finauciare nu se poate face decat pe baza actului incheiat in conditiile legii. 10 alin. Numai tertele persoane (nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi . cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului (reclamant sau parat).separat de plata taxei de timbru pentru actiunea in justitie . Consideram ca solutiile adoptate in practica judiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzarecumparare de autovehicule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea OG nr. mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai "atestarea" dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti. Dupa cum rezulta din textul citat. Potrivit acestui act normativ.1197-1198 C. afara numai daca a existat o imposibilitate. 1305 C.3). dreptul de proprietate asupra vehiculului" (art. daca acest din urma pret este simulat. fie si morala.9 alin. de a preconstitui o dovada scrisa (art.vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual. art.civ.) de catre cumparator.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora. una dintre parti (oricare) refuza sa se prezinte la orgauul competent. una dintre parti refuza sa se prezinte la orgauul de politie competent in vederea incheierii contractului in forma prevazuta de 79 .de exemplu.1). dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata.cu orice mijloace de proba contractul intervenit intre parti. in urma admiterii actiunii. urmand ca radierea-inmatricularea sa se faca pe baza hotararii judecatoresti. instanta dispunaud restituirea acestor cheltuieli reclamautului (vanzator) prin hotarare. Tot astfel. conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa (cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art. fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt juridic. in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. un caz de simulatie sau vanzari succesive . precizam ca . pentru pronuntarea unei hotarari in sensul aratat.

1156. Asemanator lucrurilor de gen se pune problema in cazul obligatiilor alternative. desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat". a pieirii lucrului. individualizare). dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator.610/1992. nu se pune nici problema transferarii riscurilor. Aceasta inseamna ca.1156 alin.2 C. potrivit principiului res perit domino (art. daca. prevede ca "proprietatea este de drept stramutata" de la vanzator la cumparator "indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului. Daca cauza straina a fost dovedita.civ.Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut. Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui.HG nr.civ. Trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe).971. urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de orgauul de politie pe baza hotararii judecatoresti. In consecinta. In cazul lucrurilor de gen. iar contractul perfect valabil incheiat (de exemplu. prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. In cazul bunurilor determinate numai generic. daca vanzatorul-debitor al obligatiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine exoneratoare de raspundere (art. prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului. cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului. iar lucrurile de gen nici nu pot pieri (genera non pereunt) . La termenul stipulat sau. Din momentul dobandirii dreptului de proprietate. in mod exceptional. 80 . vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vandut (art.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s-ar fi predat la termen (art. dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mijloc de proba (fiind un simplu fapt juridic). In acest sens. Intrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s-a obligat vanzatorul. de exemplu. se produce nu numai incheierea contractului. vanzarea-cumpararea este un contract solemn. dar nu se confunda cu aceasta.2 C.). In caz contrar. transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului. art. individualizarea se poate face si prin alte metode care asigura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului. consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de lege).2 C. in toate cazurile. transferul proprietatii (si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii. in lipsa. 1074 alin. caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. prin predarea lucrului vandut cumparatorului (predare care valoreaza. 1295 C.).) . la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i-l predea. va raspunde pentru neexecutarea obligatiei asumate. cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate. iar nu culpabila. adica natura fortuita. ceea ce se face de regula. 1335 si 1358 alin.civ.civ. 1082-1083 C.civ.

daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua (sau mai multe) determinate (certe) dar numai alternativ. Daca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura. se amana. proprietatea se transmite din momentul in care este gata de recoltat.civ. transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate. transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior incheierii contractului. intre 1000 kg grau sau 1000 kg porumb) pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor . precizam ca. potrivit careia transferul proprietatii are loc "indata ce partile s-au invoit'". in cazul in care. prin conventia dintre parti. Dar regula res perit domino (care leaga riscurile de proprietate). la fel ca si regula transferarii proprietatii in momentul incheierii contractului..In sfarsit.). intrucat regula stabilita in art. pe langa alegere (de exemplu. o recolta viitoare etc. Riscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. 1030-1033 C. intrucat are ca obiect un singur lucru (in obligatione). in stare de a fi predate cumparatorului. daca piere unul dintre lucruri. Astfel. 1030-1031 C. lucruri care urmeaza sa fie confectionate. de catre vanzator. si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului. proprietatea se transmite din momentul individualizarii. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract.civ. deoarece neexecutarea s-a dovedit a fi fortuita. "Daca amandoua lucrurile au pierit. In cazul vanzarii bunurilor viitoare (emptio-venditio rei futurae.). In cazul obligatiei facultative. fie ca partile s-au referit expres la ambele aspecte. daca sunt bunuri individual determinate (certe).a lucrului viitor din momentul incheierii contractului si independent de transferul proprietatii (caracter aleatoriu) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului. daca nu si-a asumat riscul nerealizarii in tot sau in parte .civ. In cazul vanzarii unei recolte viitoare. al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata (in facultate solutionis). In 81 . dar este liberat de obligatia de predare si de plata daunelor . In consecinta. fiindca ambele au fost prevazute in obligatione. lucrul fabricat in serie). iar daca lucrul executat este de gen. nu este de ordine publica (imperativa) si deci poate fi inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat.trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales. pana la alegere. terminate. dupa individualizare (de exemplu.interese pentru neexecutare. riscul pieirii fortuite este suportat.dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de gen. nu este o regula imperativa. daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate (de exemplu.000 lei). fie numai la unul dintre ele. 1295 C. 1032 C. Rezulta ca vanzatorul suporta paguba pieirii pana la alegere. in virtutea legii. fara greseala debitorului.civ.). graul de pe terenul vanzatorului in schimbul sumei de 100. in mod corespunzator. fiindca prin alegere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. Lucrul vandut trebuie sa existe. el daloreaza celalalt (art. problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva potrivit regulilor generale .Astfel. obligatia este stinsa" (art.). proprietatea se transmite in momentul alegerii. desi pot forma obiectul contractului. Daca cele doua obiecte sunt lucruri de gen (ipoteza nevizata de art. de exemplu.

Avand in vedere dispozitiile Legii nr.72).consecinta. caci posesia 82 . in cursul executarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii (de exemplu. Dupa cum prevede Codul civil. Astfel. 242/1947).pentru a fi opozabile fata de terti trebuie sa fie inscrise in cartea funciara. art. potrivit dispozitiilor noii legi (art. drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti. lar in unitatile administrativ-teritoriale pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. in judetele cu carte funciara si in judetele in care s-au finalizat lucrarile cadastrale si ale registrelor de publicitate imobiliara. oarecare drepturi asupra imobilului vandut" (art. "in materie de vindere de imobile. sub forma inscrierii in cartile funciare (publicitate reala). 0 asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr-o clauza neindoielnica si expres prevazuta in contract. prin inscrierea in cartea funciara. in cate o carte funciara .7/1996. actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu (tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua lege). urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu (art.22 si urm. unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat. dupa lege. dar numai cu efecte de opozabilitate fata de terti a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare (asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara . dar cu caracter nedefinitiv. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. respectiv. Tot astfel. pentru opozabilitate fata de terti. 1295 alin. toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare . dar numai la data inscrierii in cartea funciara. mai inainte de transcriptiunea (in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului. prin care s-a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara. Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitate. potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii lor. in cursul transportului). publicitatea imobiliara se realizeaza.61) .58-59). respectiv prin sistemul anterior de carte funciara (art..7/1996 . inscrierile facute in registrele (cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte (constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii).care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul judet llfov . incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni.72).2). 0 precizare se mai impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina Legii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr. intrata in vigoare la data de 24 iunie 1996 (art. Astfel. nu pot a se opune. actele juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a noii legi .isi vor produce efectele (constitutive sau de opozabilitate) potrivit regimului juridic de la data incheierii lor. dupa aceasta data.7/1996 referitoare la efectele actelor translative (constitutive) de drepturi reale. respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara.dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara .potrivit Legii nr. trebuie insa sa facem o distinctie intre actele incheiate (efectuate) inainte de data intrarii in vigoare a noii legi si. partile pot disocia cele doua aspecte. cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate (de exemplu.

beneficiarul promisiunii sa se oblige la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune).).eventual a si vandut lucrul unei alte persoane . . la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala. Spre deosebire de oferta de a contracta. iar in materia vanzarii se aplica regulile dreptului comun. care da nastere la un drept de creanta. din C. in cazul promisiunii de vanzare. precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic si teoria generala a obligatiilor. evident. are ca obiect un teren). beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara ori nu. va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului.fiind distincta de ea . in schimbul dreptului de optiune ce i se confera.de obicei inauntrul unui termen . Este insa posibil ca. lucrul dat in locatiune.contractul proiectat nu se va mai incheia. se incheie prin consimtamantul partilor. Obligatia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stinge la expirarea 83 . locatorul-proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda.si nu poate produce efectele unei vanzari. primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun. art. potior iure. Rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral. prin incalcarea obligatiei asumate. ca si orice alt contract. act juridic unilateral. Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient . una dintre parti fiind obligata (obligatia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun. 0 promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie.1191 si urm.civ. beneficiarul avand dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face (art. fara a se fi transformat intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil (corporal).dar nu constituie o vanzare . caci beneficiarul nu isi asuma obligatia de a cumpara.civ. la un pret stabilit.cu exceptiile prevazute de lege . Tot astfel. neindoielnic. De exemplu. dar.) Vanzarea. Astfel.civ. daca locatarul isi va manifesta vointa de a-l cumpara.) aplicabile creantelor chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (de exemplu. desi a cumparat mai in urma (posterior tempore. Intrucat problemele juridice privitoare la consimtamant. urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala). va refuza vanzarea. pactul de preferinta si dreptul de preemptiune.972 C. un contract (si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila). 1075 C. ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera.lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate.consimtamantul sau de a-l cumpara. o persoana. Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract.in vederea formarii contractului. dar promitentul. Daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului. Dovada promisiunii de vanzare se face conform regulilor generale (art. prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun. daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ. intrucat creeaza obligatii numai pentru una dintre parti (promitent). caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior .

sa acorde preferinta unei aunmite persoane. fiind guvernata de aceleasi reguli ca si promisiunea de vanzare. la pretul stabilit. daca este cazul). 167/ 1958). de exemplu. deoarece conditia este numai simpla potestativa. Subliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda. Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale . beneficiarul-cumparator nu poate cere decat daune-interese . desi afectata de o conditie potestativa.7 alin.civ. Intrucat pactul de preterinta . Prin urmare. daca nu s-a prevazut un termen. respectiv sa cumpere un teren.pe langa posibilitatea acordarii daunelor-interese sau obligarii promitentului. promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator (promisiune unilaterala de cumparare).de a vinde si cumpara . contractul de vanzare-cumparare nu este incheiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de lege (autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune (daca este cazul). nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni.termenului prevazut sau. care l-ar putea determina sa-si vanda bunul. Intrucat vanzatorul nu a vandut. obligatia de a incheia contractul in viitor (si cu respectarea dispozitiilor speciale. iar cumparatorul nu a cumparat. sub sanctiunea daunelor cominatorii. Dar solutia trebuie sa fie aceeasi chiar daca contractul nu este solemn si nu exista nici alte conditii legale. la pret egal.in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor. 0 asemenea promisiune.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . partile s-au obligat sa vanda. beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului. realizarea ei depinzand si de imprejurari externe vointei promitentului. operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva. In schimb. 1073 si 1077 C. Mentionam ca. iar vanzarea incheiata cu o alta persoana este .nu transmite dreptul de proprietate. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala. este un antecontract. in baza art. Daca. o hotarare care sa tina loc de contract de vanzarecumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi. afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s-a facut in frauda beneficiarului 84 . ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va hotari in acest sens. este totusi valabila. care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii de vanzare (art.la fel ca si promisiunea de vanzare . intrucat nu a devenit proprietar. Daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane. la incheierea contractului .nr. desi nu se intalneste in practica. in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor. Promisiunea bilaterala.nu excludem posibilitatea ca instanta.2 din Decr. la expirarea termenului general de prescriptie. cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului. sa pronunte. este valabila. contractul de vanzare-cumparare.valabila. Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca. desi s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului. ci ambii s-au obligat numai sa incheie contractul.. dar si bilaterala .3 si art. vanzarea-cumpararea nu poate fi considerata incheiata. in cazul cand il va vinde. la fel ca si cea unilaterala.

art. prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt 85 ..promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului achizitor (fraus omnia corrumpit). intotdeauna. cumpararea de materiale pentru repararea casei. Vanzarea intre soti este interzisa (art. pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege. respectiv. In sfarsit.937 C. raportat la patrimoniul partii contractante. conform regulilor generale privitoare la raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligatiei de a face. obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire (mortis causa). Cat priveste capacitatea de exercitiu. In lipsa fraudei. iar incapacitatea. De aceea.civ.fam. act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului. Pentru contractul de vanzare-cumparare legea prevede anumite incapacitati speciale. Precizam numai ca vanzarea-cumparare este. beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese. mai precizam ca .dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare (unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta. donatia intre soti este revocabila (art. in principiu. vanzarea-cumpararea mijloceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare . se poate transmite prin acte intre vii (cu respectarea formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor (rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). urmeaza sa fie analizate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-cumparare.). Aceste incapacitati sunt interdictii (prohibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara. partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa. Conform art. respectiv cu incuviintarea acestuia si. Dar vanzare-cumparare este. Daca vanzarea intre soti ar fi valabila. un act de dispozitie atat pentru vanzator. In consecinta. iar nu in consideratia persoanei (intuitu personae). in toate cazurile. exceptie.civ. Deci regula este capacitatea. sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte. cat si pentru cumparator. intrucat sunt stabilite de lege in functie de natura (destinatia) bunurilor. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare. 1306 C. In schimb. Intrucat legislatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie. cu autorizatia autoritatii tutelare.daca nu s-a prevazut altfel in conventia dintre parti . 129 C. Scopul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile (donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. trebuie sa incheie contractul prin ocrotitorul legal. 1307 C. in materia contractului de vanzare-cumparare se aplica regulile generale.)-Potrivit legii.). Iar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si.civ. s-ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a legii prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate. Daca vanzarea intre soti n-ar fi interzisa. Interdictiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea).

civ. Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. Legea a stabilit aceasta prohibitie (precum si prohibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul (functionarul) sa nu fie pus in situatia de a alege intre interesul sau.46 alin. dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare (dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a-l revinde . care este de a cumpara cat mai ieftin. Mandatarii.nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator. oraselor. cumpararea poate fi recunoscuta valabila. si interesul pe care trebuie sa-l apere. procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art.18/1991 in privinta terenurilor agricole.Intrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica (apararea prestigiului justitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese.4 C. Judecatorii. duce la nulitatea relativa a contractului. obtinand pretul cel mai ridicat. astfel incat aprecierile subiective sunt excluse.de regula .2 C. cat si legali. municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art. In cazul tutorilor.).). ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului. 809 C. 1308 pct. Prin "drepturi litigioase" trebuie sa se inteleaga nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat.civ. In cazul judecatorilor de la Curtea Suprema de Juslitie si a procurorilor de la ParchetuI General (de pe langa CSJ).) . fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor. comunelor. interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii.civ. 1308 pct. In cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care exista preturi fixe. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au tost date si primite . Conform art. Fiind o nulitate relativa. mandatarilor.liberalitati care sa exceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor (fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) . atat conventionali.art.3 C. 1309 C. afara de cazul cand contractul s-a incheiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubinaj si deci are o clauza imorala. de mostenitorii ocrotiti sau de creditori. 1308 pct.civ. 1308 pct. 0 incapacitate speciala de cumparare (de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art. care ar putea sa fie fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate (inclusiv fictive).. anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti.). administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa (desi textul art.54/1998 privind 86 . daca nu intervin alte cauze de nulitate. imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului. Mentionam ca vanzarea intre concubini este valabila.civ. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti. 1308 sugereaza sanctiunea nulitatii absolute). Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor.civ.1 C.2 din Legea nr.) intrucat . reglementata in prezent de Legea nr.

vanzatorul ramane proprietar si obligat sa restituie pretul (restitutio in integrum.2alin. Fiind o derogare de la regula capacitatii (art. proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale (sotii si copiii necasatoriti. mai ales vanzatorul (care. acea parte fiind cauza determinanta a actului (de exemplu. respectiv. intrucat nu corespunde vointei lor reale. partim restitutio).civ. nici nu cunostea exact intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei). iar nu al reductiunii liberalitatilor excesive pentru incalcarea rezervei succesorale (care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie).3 din Legea nr. de exemplu. Daca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita. regimul juridic aplicabil este cel al nulitatii absolute (totale sau partiale). cu consecinta desfiintarii actului juridic in masura depasirii limitei legale. daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita legala. cumpararea viitoarei recolte de la "arendas"). total. textul este de stricta interpretare. reductiunea (nulitatea) partiala nu poate fi aplicata impunandu-se desfiintarea totala a actului . Potrivit noii reglementari.54/1998). dar indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. dupa parerea noastra. 1306 C. Dar se poate angaja raspunderea lor fata de tertii care. urmeaza ca. In caz de simulatie.2 din Legea nr. Adaugam ca. arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate.2 alin. nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana (nulitatea primei instrainari atragand si nulitatea celei de a doua. Pe de alta parte. terenul detinut in proprietate (nu si cu alt titlu.2 din noua lege. dovedeste ca nu ar fi incheiat actul fara partea lovita de nulitate. in parte o excede. daca terenul agricol proprietatea dobanditorului are 200 ha si partial. Cu toate ca noua lege foloseste impropriu. 87 . actul secret este desfiintat in temeiul art. iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti. Limita de 200 ha este stabilita cumulativ. dar indiferent de locul situarii lor (intravilan sau extravilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii (nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii). instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici deghizat sub forma de arendare sau dobandit printr-o persoana interpusa. nu poate depasi limita prevazuta de lege.circulatia juridica a terenurilor.54/1998. actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 200 ha si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . In masura desfiintarii actului. Potrivit art. in conformitate cu regula nulitatii partiale. limitarea se aplica numai in privinta terenurilor agricole (nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor).). sanctiunea este "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale"(art. eventual. daca gospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. isi intemeiaza pretentiile pe actul public (de exemplu. dupa cum s-a precizat sub incidenta reglementarii initiale.daca una dintre parti. fie si nuda proprietate. cu buna-credinta. termenul de "reductiune". partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). intrucat actul este nul absolut.

.Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul. adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia). unde lipseste elementul intentional. Codul civil roman (art. este existenta elementului intentional . de noi insine sau de altul in numele nostru.jus fruendi”).detinerea unui lucru” . conţinutul şi caracterele dreptului de proprietate. -Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. de exemplu. detin un lucru proprietatea altuia.. Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru. 1846) defineste posesia ca fiind . in vorbirea uzuala.jus utendi”) si poate sa culeaga fructele acestuia (. Vanzarea pe incercate-se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator. putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau. limitate care trebuie individualizate.. pentru posesie. restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen. fiind prezent numai elementul corpus. industriale ori civile. sa-l lase mostenire. Vanzarea dupa greutate. 29) Definiţia. . In acest sens. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate. In acest sens.. sa-l abandoneze ori sa-l distruga... Vanzarea cu pact de rascumparare-este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut. tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste.folosirea unui drept”.. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor. Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare 88 . Vanzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii. Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (.detinerea unui lucru” sau . Asadar. proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun. pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. se intelege . Prin posesie. in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. O asemenea vanzare este nula de drept. spre deosebire de detentie. putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit.Jus abutendi”. intr-un mod natural sau artificial”. art. in numele acestuia..a avea stapanire un lucru” etc. fie ca sunt naturale. animus. Esential. Dispozitia . sa-l inchirieze. 482 Cod civil prevede ca: .. adica detinerea materiala a lucrului.28) Contractul de vânzare-cumpărare. Posesia nu trebuie confundata cu detentia.animus”-. numita si detentie precara.. numar sau masura-are ca obiect bunuri de gen.. Varietăţi de vânzare. adica utilizarea economica a proprietatii sale.

specific dreptului de proprietate. pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia. sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut. pentru ca este opozabil oricarei persoane.transmisibil”. Fatul ca este un drept exclusiv. ca atare. folosinta si dispozitia. cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. De exemplu... care precizeaza acest lucru: . De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. inchiriez apartamentul. Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului. Obiect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil.. dreptul de proprietate este un .cesibil” si . persoana fizica sau juridica.. locuiesc apartamentul. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se 89 . prin putere proprie si in interes propriu. Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: proprietatea nu este limitata in timp. Facand parte din categoria drepturilor absolute. ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren. o persoana este unui teren. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit.drept exclusiv”. citesc cartea. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati: prin acte materiale de folosinta si de consumatie.in limitele determinate de lege. ma deplasez cu automobilul. Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil. prin acte juridice.. atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul. nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege. chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. dreptul de proprietate este un drept perpetuu. vinovat de savarsirea abuzului respectiv. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului. corporal sau incorporal. dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului. da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi. fara incuviintarea sa. iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe.exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: in sens general si comun tuturor drepturilor reale. dreptul de proprietate este un drept exclusiv. intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si. este indreptatit sa posede. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept . Caracterul . de exemplu.proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut”. insa in limitele determinate de lege. cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie.

Dreptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala. Operatiunea de stabilire a hotarului – de granituire – va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale. 19/1991). in cazul proprietatii unui teren. ca accesoriu. dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. 19. obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului. atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului. suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni. art. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante. prevede ca „zacamintele miniere. de exemplu. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului”. proprietarul argintului) – este asa numita „confuziune”. 491 Cod civil. De exemplu. ci si asupra a tot ce depinde de el. In virtutea acestui drept. adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia. Constitutia din 1923. exista numeroase derogari. bineinteles. adica a hotarului. Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate.intinde nu numai asupra lucrului propriu-zis. precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva. art. da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial”2. Acest spatiu aerian se suprapune terenului. Delimitarea in inaltime – pe linie verticala – se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia. celui care le-a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel ce le-a facut cu rea credinta. intre limitele hotarului. De la dispozitia art. care prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil.482. va reveni sculptorului. Delimitare in suprafata – in linie orizontala – consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fixarea liniei despartitoare. conform careia „ proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta”. aceasta va reveni proprietarului stofei 90 . Astfel. spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o haina. Delimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. cum ar fi: cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala. Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de proprietate. avand temeiul legal in dispozitiile codului civil. Delimitarea in adancime – in profunzime – priveste subsolul terenului asupra caruia se exercita dreptul de proprietate. cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (in exemplu dat. impuse de Legea cadastrului. prin aluvionare. aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv. precum si la tot ceea ce produce el. asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde. proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau. care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor. proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si. statuia obtinuta dint-un bloc de marmura.

dar este permisa executarea sa voluntara.si nu confectionerului – este „specificatiune”. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 30) Domeniul prescripţiei extinctive. si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. acestea sunt : supravietuirea dreptului subiectiv civil. Consecintele stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material. asupra obligatiei civile corelative. ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de constrangere a statului. nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. titularul dreptului la actiune poate sesiza organul de justitie. 20. Totusi se realizeaza o transformare ori o schimbare juridica : dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie. Din chiar definitia data prescriptiei extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ . 67 / 1958 : Debitprul care a executat obligatia. adica de bunavoie. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. Prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in imperfecte. va fi respinsa ca prescrisa. daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite.Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. se stinge prin prescriptie. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. 1. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile 91 . imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual . daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil. Sub aspectul naturii sale juridice. 1 din Decretul nr. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. alin. Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens material ). alineatul 1. Conform Constitutiei Romaniei. pentru dreptul civil. ci numai pe cale defensiva a exceptiei. dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris. Concluzia ce se desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici dreptul subiectiv nici obligatia civila corelativa. din perfecte. dupa actiunea prescriptiei extinctive. ca si obligatiei civile corelative ( acestea se transforma devenind imperfecte. Putem intelege efectul prescriptiei extinctive daca amintim prevederea art. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.

prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. 1. expres exceptiile de la acest principiu. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. 21 Codul familiei ) actiunea in tagada paternitatii ( art. actiunea confesorie. alin. etc. Principalele actiuni. Pe de alta parte. izvoare de drept civil ( codul familiai. 55 alin. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. Actiuni reale prescriptibile extinctive. care . inseamna ca “Dreptul la actiune. avand un obiect nepatrimonial. indiferent de izvorul lor. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. intemeiata pe dreptul de proprietate private. 1 Cod procedura civila). cuprinsa in art. Legea 31 / 1990. care sunt prescriptibile. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. Sunt de mentionat urmatoarele : actiunea in revendicarea mobiliara. servitute si superficie”. uzufruct.subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. Existenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. 1 Codul familiei )actiunea in 92 . avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. 561 alin. 428 Codul civil. art. Exceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la CEC.desi imprescriptibila extinctiv. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale: prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de personae. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. uz abitatiune. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . de principiu.

Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. Pe durata cauzei de suspendare. de drept. 15 alin. 21 Decretul 167 / 1958 ). limitative prevazute de lege. 60 alin. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. regula generala. Acest termen este general. 7 alin. din totalul actiunilor reale a : actiunilor reale imprescriptibile extinctive. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. prin urmare. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. pe toata aceasta perioada. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). 1 : “Dupa incetarea suspendarii.stabilirea paternitatii ( art. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. iar potrivit art. 1 Decretul 167 / 1958 ). In concluzie. Acest termen se obtine prin “scaderea” . consta in reluarea 93 . abitatie. servitute si superficie” ( art. Ulterior cauzei de suspendare. aplicabile actiunilor personale. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. uzufruct. suspendarea nu produce nici un efect juridic. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. sub sanctiunea pierderii acestui drept. Suspendarea prescriptiei extinctive-Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. pe timpul cat dureaza situatiile. a curgerii termenului de prescriptie. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. intemeiate pe drepturi de creanta. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt :aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. Acest termen este stabilit de art. din momentul in care produce. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. 3 alin. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private. uz. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. Pentru perioada anterioara cauzei.

repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . posterior intreruperii. din momentul in care el fusese blocat. este efectul precizat in art. 19 alin. Asemenea imprejurari.cursului prescriptiei. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte :anterior datei intreruperii. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. desi termenul de prescriptie a expirat. in fond. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. in asa fel incat. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. prescriptia este stearsa. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). sunt exclusive pentru culpa. Ca si in cazul suspendarii. In esenta. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. 94 . in esenta. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. oprit. Potrivit art. Repunerea in termen. nejustificat. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. care. 15 alin. adica inlaturata. Intreruperea prescriptiei extinctive-Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. 31) Domiciliul şi reşedinţa. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. cererea de chemare in judecata. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei.

obligativitate. Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile. Unicitatea domiciliului nu exclude in timp schimbarea domiciliului. Stabilitatea. universalitate. persoana fizica isi vede convertit domiciliul 95 . domiciliul legal. care este tocmai obligativitatea domiciliului. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate . In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun. 3 Legea 16/1994 a Arendarii. a persoanei.se folosesc doua notiuni juridice. Domiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept. daca o persoana fizica are mai multe locuinte. Art. prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. personalitate.G. rezidenta sau nerezidenta . Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam : domeniul capacitatii civile – „ Arendasul.domiciliu respectiv.Aceasta sintagma.) si b.sunt de amintit O. situatiile de exceptienomazii si vagabonzii. 31/1954 .locul deschiderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului.”. domeniul investitional. inalienabilitate. nr. plata se face la domiciliul debitorului . 68. resedinta. opozabilitate erga omnes. Daca locul nu este aratat. Legea 36/1995 art. 92/1997 care stabileste notiunea de investitor :” persoana fizica sau juridica . 13-14 din Decretul nr. Domiciliul poate fi de mai multe feluri: domiciliul de drept comun. a.caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu pe cel conventional .in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii . In orice alt caz. Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului. acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . domeniul succesoral. 24(2) . ci confirma regula. care investeste in Romania . 25 (1) din Legea 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „ domiciliu statornic ” . de a fi mijloc de individualizare in spatiu. Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie. Legea 105/1996 art. in oricare dintre modalitatile de la lit. Pe langa aceastea mai sunt cateva caractere: stabilitate. trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit . prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta. imprescriptibilitate. 1104 Cod civil :” Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . in care este interesata si societatea.art. domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . 31/1954 si art. iar nu numai titularul. numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala . Decretul nr. domeniul obligatiilor civile.). Unicitatea domiciliului –se exprima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ) . Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara . domiciliul conventional. plata . sa prezinte garantiile solicitate de arendator „ – art. de aceasta se leaga unele consecinte juridice.nu infirma. persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania. Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului. unicitate.

Daca parintii nu locuiesc impreuna. coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea. la implinirea varstei de 14 ani . precum si de a reveni in tara . astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . in spatiu prin locuinta sa statornica.” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice. Rezulta . 102 din codul familiei . ascultand autoritatea tutelara. 28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . in cazul in care se afla sub tutela. prin hotarare judecatoreasca. 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . se dovedeste prin 96 . la care dintre ei va locui copilul . instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice.Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza. 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara . Potrivit art. ca in principiu. pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun. 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. la cererea acestuia . Totusi art. Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. 14 si 15 din decretul 31/1954 si art. acestia vor decide . in principiu. de a emigra. instanta judecatoreasca. de comun acord .3. precum si pe copil.4 si 5 din Legea 105/1996. Pentru minor. cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal.” Potrivit art. din cele de mai sus . Potrivit art. Dovada identitatii . poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani. iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. 2. si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt: este stabilit de lege. Potrivit art. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal . va decide tinand seama de interesele copilului.legal. daca acesta a implinit 10 ani. sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. In caz de neintelegere intre parinti.Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui. dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale. Potrivit art. domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . 10 din Legea nr. Domiciliul legal . 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania . in conditiile legii.100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai .

este de retinut ca art. avand forma si continutul prezentate in anexa nr. in acelasi timp. 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun .civ.La expirarea acestui termen. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei. nr. 111/1997 . vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . 105/1996. prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. potrivit art. stabilitate si obligativitate .Potrivit art. aplicata pe versoul cartii de identitate. decat un singur domiciliu si o singura resedinta.2 din YH. Dreptul de optiune succesorala este unul aparte.si 16. :” Partile pot conveni . in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice.4 din Legea nr.G. creditorul si debitorul. 13. reglementarea domiciliului conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954.19 din C. ci in Codul de procedura civila si in Codul civil . se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara .dar spre deosebire de reglementarea anterioara.15.probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal. afara de cazurile prevazute de art. care nu este nici 97 . Intre momentul deschiderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea exista o situatie de juridica de incertitudine. Potrivit art. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile .proc. vremelnicia si caracterul facultativ. 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. Legea 105/1996 in art. 24(2) din Legea nr. rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei. Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului . Nefiind un domiciliu veritabil. a persoanei fizice. putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin. 32) Dreptul de opţiune succesorală. cand nu se stie sigur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu.14. 10 alin .Asadar. Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta. Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunal Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura .(1) nu pot avea . persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. Din definitia de mai sus .Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text.

in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior exercitarii acestuia in termenul prevazut de lege. 105 alin. „acceptarea mostenirii cuvenite unui minor. acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire . fiind definit ca o „prerogativa juridica care permite titularului sau de a putea. fam). 124 alin. Potrivit dispozitiilor art. dupa o alternativa precisa si previzibila”. Succesibilii. ori daca vocatia lor este universala. 1 si art. Conform dispozitiilor art. testamentare sau contractuale a mostenirii. care o pot exercita in restul de timp ramas pana la stingerea prin prescriptie. indiferent daca titlul lor de mostenire este legea. Dreptul de optiune apartine tuturor succesibililor. din ratiuni de protectie.Oricum. optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de toti succesibilii cu vocatie eventuala. 692 C. optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare (art. 32/1954). acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar.) . 105 alin. printr-un act unilateral de vointa. adica in conditiile in care putea fi exercitata de antecesor. Dintre mostenitorii acceptanti. sa faca sau sa nu faca ceva). pentru aceasta cerandu-li-se insa capacitate delictuala. 3 C. iar 98 . minorii si interzisii. sa modifice o situatie juridica incerta. Cu toate ca textul se refera doar la acceptarea mostenirii. afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla. Principiu si exceptii. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . 19 din Decretul nr. civ. minorii si interzisii sunt protejati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar (art.1. 2 si art. 19 din decretul nr. art. 2 si art. Rezulta asadar ca. fiind inclus in categoria speciala a drepturilor potestative .real (nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta (nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea.Mostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mijloc legal de a-i determina pe cei chemati la mostenire in rang preferntial sa opteze intr-un fel sau altul . 147 C. Fiecare succesibil este in drept sa aleaga intre acceptarea pura si simpla. optiunea se transmite la mostenitorii acestuia. fam). vor fi chemati efectiv la mostenire cei indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. in timp ce minorii intre 14-18 ani isi exercita singuri acest drept. Fiind un act de dispozitie.. persoane care nu au capacitatea de exercitiu deplina. indiferent de varsta. 105 alin. cu incuviintarea parintilor sau tutorilor (art. cu titlu uniersal sau particulara . civ. sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar”. testamentul sau contractul..De la acest principiu exista exceptii care se refera la urmatoarele ipoteze: Ipoteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili-Conform dispozitiilor art. 2 C. fam. 687 C. 129 alin. in final. 124 alin. Pentru minorii sub 14 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se exercita de parinti sau tutori (art. minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela.In cazul mostenirii legale. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune. este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire.

una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de lege . cat si intr-o abstentiune (nerestituirea unui bun). Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii. Ipoteza succesibilului decedat inaintea expirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se inteleg asupra optiunii-Daca un succesibil decedeaza inainte de a-si fi exprimat alegerea. civ. disimularea sau distrugerea unui testament. cum ar fi: ascunerea materiala a unor bunuri. Pe langa aceasta. prezentandu-se ca singurii mostenitori ai defunctului. mai recent. aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. cei doi acaparand pretul . acesta se transmite la succesorii celui decedat.Din dispozitiile art. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesiunii. ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare.Nu are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa deschiderea mostenirii sau daca cele anterioare deschiderii mostenirii au fost realizate cu 99 . ci si a celor imobile. motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva. Astfel. Ipoteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. Cand intelegerea intre succesori nu se poate realiza. ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata. nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar. incluzand in aceasta categorie actiuni foarte diverse. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in exclusivitate sustragandu-le partajului este considerat acceptant pur si simplu. fiind incluse in aceasta categorie retragerea unei sume dintr-un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului . Se constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive (dosirea unui bun. Cu incuviintarile cerute de lege intrucat este un act de dispozitie. Practica judiciara si doctrina dau o interpretare foare larga notiunilor de ascundere sau dare la o parte.Elementele constitutive ale ascunderii-Elementul material. 693 C. Lista acestor actiuni este in continua expansiune. 703 si 712 C. fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar. falsificarea unui testament). in restul de timp ramas. iar termenul de prescriptie pentru exercitarea acestui drept nu s-a implinit. chiar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile. „succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar” (art. succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. cat si cotitatea disponibila .). civ. Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile. o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea. o simpla minciuna (negarea primirii unei donatii) sau chiar o simpla tacere (ndeclararea unui bun la inventar) . renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica.nu si pur si simplu. care.

nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. autorii mentionati admit ca in cazul examinat sanctiunea nu este decat partiala. nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . 319/1944. aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mijloc de 100 . actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri . 703 si 712 C. desi unele dintre ele constituie infractiuni. Clandestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor. ascunderea nu este eficienta (sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari. adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor. este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din categoria celor care ii revin in exclusivitate in temeiul dispozitiilor art. Frauda nu se prezuma. un legatar particular. De aceea. fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le-a omis cu intentia de a si le insusi . ceeea ce este valabil pentru fisc. care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale. un donatar nesuccesibil ori un succesibil exheredat. nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal. 702 si 712 C. nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin. civ. In cazul donatiilor deghizate. or. Daca. Tot astfel.sau fara acordul lui de cujus .. 702 si 712 C. dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal. practica judiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice . Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite cu rea-credinta. scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral. aceasta solutie decurge mai degraba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale. constand doar in acceptarea fortata a mostenirii. ea trebuie intotdeauna dovedita. de pilda. Acesti autori sunt inconsecventi. aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata . civ. In Franta. simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atrage sanctiunea. ci a celor fiscale. in cazul ascunderii existentei unui alt mostenitor cu ocazia lichidarii si partajului succesiunii . 5 din Legea nr.Elementul intentional (frauda). sanctiunea este aplicabila si in cazul cand exista un singur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustragerea unor bunuri gajului acestora . prin ruperea echilibrului partajului. de pilda. civ. Plecand de la formularea textelor legale. simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda. In plus. De asemenea. preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti. fiind anterior viu criticata de doctrina . iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective. or. existenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor. decat din aplicarea art. De asemenea.Dupa unii autori.

eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de lege.19 din Decretul nr. ramane in continuare in aceeasi situatie. dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin echivalent. daca a acceptat pur si simplu. restituie bunurile sau isi marturiseste gresala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit. daca a renuntat. caci daca renuntarea este definitiva. vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi. caci din castigator.). frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de exercitiu. raportat la valoarea actuala a bunului. sanctiunea trecand inaintea acesteia. autorul fraudei va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire. este decazut din acest beneficiu (art. Practica judiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care. ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. 706 C.. Pierderea poarta chiar si asupra rezervei celui vinovat. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei. practic.). fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp. eventual.proba . 514) a expirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii. iar nu si de mostenitori dupa decesul sau .Restituirea este datorata in natura. 703 C. pstrandu-si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori. iar nu cu valoarea bunurilor cu care.Fiind un delict civil. iar orice renutare ulterioara la actele care atrag sanctiunea sunt lipsite de efecte. optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva. fiind strain de mostenire. succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare (trei luni si patruzeci de zile) pentru exprimarea optiunii succesorale (infra nr. Frauda comisa se intoarce impotriva autorului sau. ci si de minorii si interzisii judecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant.32/1954 . pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art. in care. Conform dispozitiilor art. recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei. ceea ce survine fie prin scurgerea termenului de prescriptie a dreptului de optiune. la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa-si realizeze creantele. eventual. nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale Condamnarea ca acceptanti pur si simpli Conditii. el nu mai poate sa o faca. Este vorba de o situatie speciala. proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire . civ. doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere . civ. legea lipsindu-l de drepturile ce i-ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite (art. dupa savarsirea faptelor pevazute de lege. sunt indirect constransi sa opteze in 101 . succesibilii in cauza. fiind considerat acceptant pur si simplu. daca a acceptat sub beneficiu de inventar. 712 C. acesta devine perdant. ci.Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. Eredele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala. civ. Prin urmare: daca inca nu a optat.Fiind considerat acceptant pur si simplu. Situatia profita coerezilor.

neputand fi acompaniata de modalitati (termen sau conditie). civ. Art. acceptantul nemaiputand renunta ulterior (art. Renuntarea anticipata la mostenire nedeschisa intra sub incidenta prohibitiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise. conform caruia „eredele care renunta la succesiune poate… cere legatul ce i sa facut”. devenind acceptant pur si simplu.Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate. 2 C. „efectul acceptarii se suie pana in ziua deschiderii succesiunii”. una ordinara si una anomala. ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu. Acceptarea fiind vorba de un act unilateral. civ.). in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule .Optiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii. iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei .In ceea ce 102 . aceleasi motive de ordine publica trebuie extinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedeschise . Indivizibila in ceea ce priveste succesiunea. el poate opta diferit. Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu. Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii. pe de o parte. poate fi revocata in anumite conditii. astfel incat in cazul exceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta -. Solutia isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. 694 fraza I C. produce efecte din momentul deschderii mostenirii. ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat. 688 C. indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare. acceptind mostenirea legala si repudiinnd-o pe cea testamentara sau invers . Renuntarea la mostenire insa.Optiunea succesorala este indivizibila.)..Ca orice act juridic. o mostenire sa fie acceptata in parte. Conform dispozitiilor art. pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun. pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. atunci cand exista mai multi succesibili chemati la aceeasi mostenire. in timp ce „eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede” (art. civ. 694 C. civ. optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este deschisa. iar in parte nu. succesibilul care este chemat la ambele poate opta diferit pentru fiecare dintre ele . Practica judiciara si doctrina au admis fara retineri extinderea textului. si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire. civ. Optiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla.termenul mentionat (mai ales daca succesiunea este insolvabila). Optiunea succesorala. din dorinta legiuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala. 696 C.) . civ. 752 C. indiferent daca aceasta s-a facut expres sau tacit.Daca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie legala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire. 965 alin. adica obiectul sau. Chiar daca textul se refera doar la renuntarea la mostenire. iar nu din momentul exercitarii optiunii. fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta . finind sanctionata cu nulitatea absoluta (art. iar cealalta parte sub beneficiu de inventar . de pilda. dolul poate proveni de la oricine.. optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. nefiind posibil ca. iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obligati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol.

Cu toate ca art. toate acestea fiind mai ales erori de drept . In schimb. descoperirea testamentului nu are nimic lezionar -. Frauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta. o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avantajoasa. De altfel. beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral. 699 C. de pilda. isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. castigul este diminuat.iar daca valoarea legatului depaseste activul. ori a consecintelor renuntarii la mostenire (de pilda. prevazand posibilitatea anularii (resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii. Prin urmare. desi odinioara i s-a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii (pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii. nu exista practic optiune. civ. prevede in mod expres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. nu poate fi sanctionata pe cale pauliana. iar daca poarta asupra consistentei succesiunii. Nu este vorba doar de refuzul unei imbogatiri. din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii. nici in practica judiciara franceza textul nu a fost aplicat vreodata. care nu poate fi satisfacut decat intra vires hereditatis (in limitele activului succesoral). lipsind consimtamantul. o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s-a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . este vorba despre o leziune) . leziunea neconstituind o cauza generala de anulare a optiunii . Eroarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte. ori dimpotriva. deliberat. civ. ulterior i s-a recunoscut legitimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului.Frauda pauliana-Conditii. care. aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure 103 . Leziunea nu este reglementata ca un principiu general de anulare a optiunii. 975 C. renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a-i prejudicia pe creditori. Art. 694 fraza a II-a C. succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta exercitarii acestui drept.priveste eroarea. Creditorii succesibililor sunt protejati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana (art. un rezervatar chemat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita legatarilor si donatarilor). iar nu de la data actului de optiune . caci daca legatul nu depaseste activul mostenirii. civ. Legea face totusi o exceptie. art. Considerat „enigmatic”. textul nu are ratiune. nici in practica noastra judiciara. 699 se refera doar la renuntarea la mostenire. potrivit dreptului comun. acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece legatele particulare nu-l tin pe acesta la plata decat intra vires hereditatis . ci doar o simpla aparenta. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar exclude posibilitatea fraudarii creditorilor. In cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant.). ci de o veritabila insaracire. dar nu exista pierdere -.

in cazul analizat. 699 C.si simple a unei mosteniri insolvabile. civ. acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii. 2 fraza I C. nu pot fi decat creditorii succesibililor. In limitele creantelor creditorului reclamant. daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest. subsecvent admiterii actiunii pauliene. civ. acesta fiind doar autorizat sa fie platit din valorile patrimoniale „care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat” .). Cu toate acestea.). putandu-se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit. 2 fraza a II-a C. De asemenea. asa cum vom vedea. nu se poate explica in nici un fel cum ar putea duce exercitarea actiunii pauliene dupa expirarea termenului de 6 luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica. Titulari ai actiunii pauliane prevazute de art. in locul si randul sau” (alin. nu numai celui reclamant.2). iar nu debitorului renuntator (art. in realitate. civ. astfel incat. atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului. in timp ce creditorul tinde sa evite o paguba cauzata lui prin frauda (certat de damno vitando). Efectele actiunii pauliene. acestia.). ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi exercitata pe cale oblica (supra nr. renuntarea fiind „anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor” (alin. civ. 699 alin. fata de ei renuntarea ramanand eficienta. in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii (art. numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii. civ. Dovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant 104 .1). In pofida termenilor in care este formulat art. Renuntatorul fraudulos nu poate fi obligat sa despagubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obligati sa suporte consecintele actiunii pauliene. 488).. Plecand de la formularea art. 700 alin. legatarii sau creditorii succesiunii .iar nu si comostenitorii. Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani . transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte. care ar fi profitat tuturor creditorilor.. civ. 1 C. conform carora creditorii „pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. nefiind tinut la nici un fel de garantie in favoarea acestora . 699 alin. Beneficiarii renuntarii nu se pot plange intrucat ei doresc doar sa pastreze un castig realizat cu titlu gratuit (certat de lucro captando). iar nu pentru a-i frauda pe creditori . ceea ce inseamna excluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii. cota-parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. 1 C. Creditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene (art. succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora angajamentele lui de cujus. 699 C. 699 alin. dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut. admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant .

dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune. creditorii succesorali pot cere executarea creantelor succesibililor defunctului. dispozitiile art. Dreptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat hotararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva . produce efecte doar in 105 . dar acesta poate fi condamnat (obligat la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu (art. dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. 711 C. Acestia. Astfel. referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor.Situatia dupa expirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 3 luni de la data deschiderii mostenirii. civ. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. erezii nu pot fi obligati sa opteze intr-un fel sau altul si nici nu pot fi obligati la plata creantelor succesorale (art. datorita relativitatii atoritatii lucrului judecat. confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale. De aceea.Practica judiciara franceza. plecand de la principiul fraus omnia corrumpit. nu pot fi insa obligati la plata decat daca accepta mostenirea. instanta de judecata poate prelungi termenele de inventar si deliberare (art. civ. 708 C. cum s-ar intampla daca ar fi acceptant. 706 C. in principiu. 699 C.) . succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta . art. civ. au la dispozitie un termen de 40 de zile. 706-711 C. cum se intampla cand cel astfel gratificat renunta la mostenire . Indata ce succesiunea s-a deschis. iar de la data intocmirii inventarului.al mostenirii pe cale oblica este faptul ca. Daca succesibilul indreptatit la invocarea exceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare. -. Condamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu. iar nu de 6 luni cum este in prezent.In conditiile in care termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 30 de ani. singurii in drept sa exercite actiunea pauliana prevazuta la art.).). copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia legitima cu intentia de a-l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui . Pentru motive intemeiate. recunoscandu-le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. civ. imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei. a extins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor -. atunci cand acesta este rezervatar si a fost gratificat cu o donatie nescutita de raport.Termenul pentru a face inventarul si a delibera. 709 C. pentru deliberare asupra optiunii succesorale. aprobata de doctrina. civ. Daca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au expirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze. Este vorba asadar de o exceptie dilatorie. In interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare. ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii. civ. dar nu mai tarziu de 3 luni de la data deschiderii mostenirii.

doar executarii acestora aplicandu-li-se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun. potrivit art.In formularea actuala textul se refera doar la acceptarea mostenirii. considerat. comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constrange in nici un fel pe succesibili sa opteze intr-un fel sau altul. civ. este insa una logica. in context notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral.. 1 C. „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. vorbeste de dreptul de a accepta „succesiunea”. pe de o parte. 700 alin. daca obiectul legatului consta intrun bun de gen sau obligatie de a face. dar de majoritate ca fiind de prescriptie extinctiva . s-a conturat ideea ca termenul de 6 luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal. idee abandonata intrucat prescriptia achizitiva nu se aplica universalitatilor. Prin urmare.Spre deosebire de creditorii succesiunii. doarece prescriindu-se atat dreptul de a accepta. civ. civ. . 700 alin. Ultima formulare a art. cu mult timp in urma. asteptarea lor putandu-se prelungi pana la implinirea termenului de prescriptie .raport cu creditorul reclamant. 789 C. iar daca obiectul legatului este un bun individual determinat. intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. 73/1954).Argumentul de text invocat este inselator. civ.Prescriptia dreptului de optiuneConform dispozitiilor art. de altii ca fiind de decadere . Discutii au existat si cu privire la natura termenului prevazut de art. fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor chemati la mostenire.Domeniul de aplicare. considerat o „enigma” si taxat chiar ca „ininteligibil”. ca fiind de prescriptie achizitiva . 700 alin.Ideea este cu atat mai greu de primit cu cat implica acceptarea obligatorie a legatelor particulare. iar pe de alta parte. optiunea succesorala este deschisa si 106 . dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire. In dreptul nostru. fara a fi necesara acceptarea. revendicarea fiind imprescriptibila . 700 alin. iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota-parte din aceasta. in cazul legatelor particulare fiind dobandit de la data deschiderii mostenirii. in materie de legate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor . punandu-se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe marginea formulei initiale a textului. 1 C. (asa cum a fost modificat prin Decretul nr. fata de ceilalti creditori el pastrandu-si dreptul de optiune intact . de unii. pornindu-se de la faptul ca art. 686 C. (art. una din variantele dreptului de optiune succesorala. or. 1 C. 1 C. care este de 3 ani. civ. asadar dreptul de optiune ca atare. in inteles larg. civ. „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii” . incluzand si drepturile derivand din legatele particulare. cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de lege -. acceptant sau renuntator ?Natura juridica. francez). automat succesibilul care lasa sa se scurga acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire.

care au posesia de drept a mostenirii (art. referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii . 1 C. prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea legaturii de rudenie -. care este supusa dispozitiilor de drept comun. Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala. prescriptia nu-si produce efectele . in cazul in care mostenitorul a aflat de existenta drepturilor sale succesorale dupa 6 luni de la data deschiderii mostenirii. 1 C. 653 alin. si alta este problema prescriptiei executarii legatelor. ci. s-a judecat ca termenul de prescriptie curge doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decurge vocatia sa la mostenire . civ. dreptul acestora de a accepta legatul fiind si el supus prescriptiei in termenul de 6 luni de la deschiderea mostenirii . in cazul persoanelor care ignora din motive intemeiate (neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune.Regula curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor chemati in primul rand la mostenire. Statul. civ. dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii.. raspunsul fiind in sens afirmativ . care este supusa dispozitiilor art.Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens. nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii. prescriptia curge de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. si celor subsecventi . 700 alin.legatarilor particulari.). cu defunctul. civ. Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie. In practica judiciara s-a pus problema daca dispozitiile art. Una este asadar problema prescriptiei acceptarii legatelor particulare. Astfel. in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelungirea nedefinita a dreptului de optiune.De asemenea. ascunse pana atunci -. 1 C.Aplicarea principiului contra non valentem agere non currit prescriptio. cand vine la mostenire in calitate de legatar. 700 alin. culegand acest drept in calitate de putere suverana. In principiu. In schimb. fiind o chestiune de fapt. iar nu de la 107 . in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior deschiderii mostenirii. care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii chemati in primul rand renunta sau lasa sa curga termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare .. De aceea. asa cum rezulta din dispozitiile art.1 C. Curgerea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data deschiderii mostenirii nu-i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii . civ. prin aplicarea principiului contra non valentem agere non curit prescriptio . Aplicarea rigida a regulii curgerii termenului de prescriptie de la data deschiderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante. 700 alin. Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la „luminile judecatorului”. trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt legatar. Faptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii curgerii prescriptiei .

Termenul de optiune de 6 luni prevazut de art. civ. In consecinta. in cazul copilului conceput inaintea deschiderii mostenirii. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”.. verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de judecata . termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a hotararii judectoresti declarative de moarte.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva) . pe langa cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. 2 C. 700 alin. 700 alin. care s-a pastrat nemodificat. Dupa intrarea in vigoare a Decretului nr. trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale Decretului nr. 13 ca suspendarea prescriptiei extinctive -. Dupa unele ezitari ale practicii judiciare. 2 C. 26 din Decretul nr.In situatia declararii judecatoresti a mortii. „in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau. 2 C. 167/1958 potrivit carora „pe data intrarii in vigoare a decretului…. 167/1958. Au fost considerate ca fiind motive temeinice imprejurari ca: ascunderea cu rea-credinta de catre unii succesibili fata de altii a 108 . dar nascut ulterior acestei date. Ca elemente specifice optiunii succesorale. Plenul Tribunalului Suprem. 700 alin. instanta judecatoreasca. pornind de la dispozitiile art. a conchis prin decizia de indrumare nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. termenul de prescriptie va curge de la data nasterii . 167/1958 . au mai ramas in vigoare. in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”. boala succesibilului poate constitui un caz de forta majora de natura sa atraga suspendarea termenului legal de prescriptie pentru acceptarea succesiunii Repunerea in termen. printre ale carei cauze se enumera si forta majora -. din motive de forta majora. se abroga orice dispozitii legale contrare…. s-a mai retinut ca. In lumina dispozitiilor art.167/1958. in practica judiciara s-a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor. dispozitiile art. fiiind de prescriptie. poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun (Decretul nr. iar la art. 13 din Decretul nr. 19 din Decretul nr. 7/1963 ca din vechile dispozitii legale referitoare la prescriptie s-au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret. 1 C. care stabileste la art. 700 alin. restul fiind abrogate.Suspendarea si intreruperea prescriptiei.data decesului lui de cujus . iar nu de la data stabilita in hotarare ca fiind cea a mortii . pe toata durata acestora. Tot astfel. civ. in anumite conditii. la cererea mostenitorului. 19 dreptul instantelor de judecata ca in cazul unor motive temeinic justificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l-a pierdut din motive neimputabile. civ. Conform dispozitiilor art. sens in care s-a retinut ca forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen . De asemenea. civ. repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie. opereaza de drept. asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. Trimitere. s-a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art.

Este de necontestat ca. decesul in tara straina in conditiile in care legaturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale. 2 din Legea nr. civ. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii. iar pentru altele sa se accepte . celalat parinte fiind chiar de cujus. civ.2 din Legea nr. ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire.18/1991 legiuitorul nu face altceva decat sa instituie o derogare de la acest principiu. 12 alin. Conform art. Repunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila.Intr-o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori. 12 alin. 12 alin. In practica judiciara si in doctrina s-a sustinut intr-o opinie ca prin textul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat-o in termenul si conditiile prevazute de art. argumentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant. in principiu. Prin urmare. Renuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul expres. 18/1991 privitoare la fondul funciar. iar celalalt expres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente. 18/1991. 696 C. iar nu si cei care au renuntat in mod expres la mostenire. De asemenea. Nu se intelege si nu se explica de ce in cazul 109 . considerati conform art.mortii lui de cujus. Sustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident. 2 din Legea nr. 2 din Legea nr. intrucat prin dispozitiile art. mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative agricole de productie si care au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor. ca nu au fost niciodata erezi. succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera. considerandu-se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art. 18/1991. 12 alin. afara de cazul in care. diferenta de tratament juridic a celor doua categorii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire. 700 C. nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire. nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala .. decesul intr-un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor. Cererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor. argumentandu-se ca optiunea succesorala fiind indivizibila. anume ca renuntarea expresa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de lege nu difera prin nimic in privinta efectelor. Numai ca in cazul analizat este vorba de o exceptie de la regula instituita prin lege. impartasim aceasta din urma opinie.

mostenitorii subsecventi. iar din acest punct de vedere. ci doar in cazul renuntatorului expres. 110 . intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire.Orice persoana interesata (comostenitorii. Expirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea. au pus pe succesibilii celor care au suportat rigorile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor. Succesibilii. testamentara sau contractuala). pasivitatea prelungita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale. fiind considerat strain de mostenire.29/1991.renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat (caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art.Cand insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant. sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. donatarii si legatarii) si chiar si instanta de judecata. iar nu succesibilului . Aceasta solutie se justifica si pe considerentul de ordin practic care decurge din necesitatea de a da forta juridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelungita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de lege. proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul regulii actori incumbit probatio. nu se justifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat expres. termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. Dispozitiile art. dar. 10 alin. 18/1991. In ceea ce priveste sarcina probei. 4 din Leegea nr. adica persoanele care au vocatie succesorala (indiferent daca aceasta este de natura legala. 12 alin. 18/1991 sunt asadar dispozitii de exceptie care deroga de la dreptul comun. dobandesc drepturile succesorale de la data deschiderii mostenirii. iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada negativa . Conform dispozitiilor art.18/1991 se refera doar la partea de mostenire. devin succesori (mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de lege. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere. ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune . Efectele prescriptiei. revine succesibilului care alega acceptarea mostenirii in termen obligatia de a face dovada pozitiva a acestui fapt. ulterior acesta fiind prelungit cu 15 zile prin Legea nr. Legiuitorul. avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile legale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare. 2 din Legea nr. ca si cand ar fi renuntatori.2 din Legea nr. care include terenurile cooperativizate. 12 alin. din oficiu. iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen echivaleaza cu renuntarea la mostenire). iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale. initial.

Posesia unui singur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea. caractere. iar cele de administrare pot fi validate de la caz la caz.. folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. iar Legea nr. abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. concesionate sau inchiriate. 34) Dreptul de proprietate publică.public sunt inalienabile. care exercita posesia. exercitare) Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.(noţiune.33) Dreptul de proprietate comună pe cote părţi obişnuită sau temporară (noţiune. Coposesia permite fiecarui copartas sa exercite stapanirea materiala a bunului. Daca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar. art.11: „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile. adica: nu pot fi instrainate. Aceasta regula a fost atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare-actele de conservare incheiate de un singur coproprietar sunt valide in temeiul gestiunii de afaceri. Coproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala-operatie juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale. Dispozitia materiala poate fi exercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor. impresciptibile si insesizabile.122. ele pot fi date numai in administrare.2. iar Legea nr. De asemenea. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul 111 . Cota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. caractere. exercitare) Regimul juridic are la baza doua idei: nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. Actele juridice sunt guvernate de regula unanimitatii. impresciptibile si insesizabile”. 215/2001 privind administratia publica. fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art. iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza regula unanimitatii. Legea nr. prevede ca . nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna – credinta asupra bunurilor mobile. insesizabile si imprescriptibile. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc. Imparteala poate fi conventionala sau judiciara. 4 din art. Modalitatiile de partaj judiciar sunt: partajarea in natura a bunului. alin. 135): „Bunurile proprietate publica sunt alienabile”. simultan si concurent cu ceilalti copartasi. in conditiile legii.

pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna.4 statueaza „Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. poate fi orice bun mobil sau imobil. Legea nr.Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume: bunuri apartinand domeniului public. iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice. strazile. caile de comunicatii. In acest sens. Dupa Constitutie (art. de interes local. orasul. speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica.public sunt lovite de nulitate absoluta. Domeniul public de interes national apartine statului. poate fi introdusa oricand. judetul). indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata”. conform dispozitia art. Bunurile apartinand statului. pe baza unor norme de drept financiar. actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica. 4 si 5 din Constitutie). in principiu. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii. din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii. marea teritoriala. caile de comunicatii. cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. monumentele istorice si ale naturii. Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil. plajele. municipiul. Domeniul public cuprinde bunurile care. lacurile. 213/1998 in art. pct. Sub aspect achizitiv.135. poarta denumirea de „bunuri domeniale”.135. prin natura lor ori prin destinatia lor. 4). padurile. bunuri care apartin domeniului privat. adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. aeroporturile. in cazul bunurilor imobile. nu pot fi obiecte de proprietate privata. respectiv unitatilor administrativ-teritoriale. parcurile publice. fasia de protectie a frontierei. pct. terenurile folosite pentru cercetari stiintifice. apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului. Domeniul public poate fi de interes national ori local. cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. rezervatiile si parcurile nationale. resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre. pasunile. spatiul aerian. zonele de agrement. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. Moduri specifice de 112 . terenurile pentru nevoile apararii tarii. oricat de lunga ar fi uzucapiunea. apele cu potential energetic valorificabil. albiile raurilor. fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public. ci sunt scoase afara din comert”. potrivit legii sau naturii lor. sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art. pietele. iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere „extinctiv” si din punct de vedere „achizitiv”. Obiect al dreptului de proprietate. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public. alte bunuri mobile sau imobile care sunt.

de regula. bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. care apartine altui proprietar. stabilite prin lege. Servituti legale. bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege. care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate.dobandire a dreptului de proprietate publica In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica. de ingradire si a izvorului. Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor. Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil. de exemplu. atunci cand este „totala”. adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. stabilita potrivit legii. constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii. Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. Ca sanctiune penala. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze 113 . confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. ea facandu-se in interesul apararii tarii. fond numit dominant. ce insoteste sanctiunea principala. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan. mai exista o serie de modalitati specifice. Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale. navele parasite in porturi sau in apele teritoriale. de granituire. pe caile aratate mai inainte. neridicate de titulari lor in termen legal. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea. constand in trecerea in proprietatea statului. dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica-Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica. 35) Dreptul de servitute. succesiunile vacante. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala. sunt supuse masurii confiscarii. bunurile unor proprietari necunoscuti. Ca sanctiune administrativa. un fond aservit. in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica. servitutea referitoare la zidul ori santul comun. insa cu o dreapta si prealabila despagubire. bunurile gasite si predate politiei. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social. servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren.

dreptul de proprietate confera titularului posesiunea. plantatiilor. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate – ucucapiune Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil. dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege. prin destinatia stabilita de proprietar. a expira termenul. renuntarea la servitute din partea titularului dreptului. Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. Spre deosebire de dreptul de proprietate. Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor: imposibilitatea materiala. neuzul. sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt: pe cale conventionala sunt: prin conventia dintre proprietarul unui teren. Moduri de dobandire a servitutii: prin titlu. prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala.proprietatea sa cu orice fel de sarcini. pe langa aceste prerogative. 37) Dreptul de uz şi dreptul de habitaţie. care permite superficiarului sa ridice o constructie. prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti. cel ce a constituit servitutea a revocat-o. pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii. sau sa faca o plantatie pe terenul sau. dominant si aservit. asupra constructiilor. situatie in care cele doua fonduri. confuziune. s-a unit. in care includem: orice conventie si testamentul. cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica. dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati: dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura. mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile. atunci cand s-a stabilit un astfel de termen. pieirea lucrului aservit. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea 114 . asupra carora el dobandeste un drept de superficie. pe cand dreptul de superficie. in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii. folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului. prin uzucapiune. 36) Dreptul de superficie. Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar.

38) Dreptul de uzufruct. uzufructul este un drept de folosinta. rom. prin decaderea din dreptul de uzufruct. precum si ale familiei sale. sa se foloseasca de lucrul respectiv. Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele: dreptul de uzufruct este un drept real. Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar. Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita „uzufructuar” il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata. creditorii pot sa atace. pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia. adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar. sa predea lucrul. in urma actiunii formulate de proprietar. 975 C. sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. a atinge substanta lucrului. prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. uzufructul este un drept temporat. 39) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta. prin prescriptie extinctiva. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. asupra lucrurilor altuia. prin pieirea totala a lucrului. se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva.satisfacerii nevoilor sale. sa culeaga fructele bunului. prin consolidare. in vreun fel. sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucruluI. la expirarea termenului pentru care a fost instituit. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct. dreptul de uzufruct este un drept absolut. care se pronunta de instanta de judecata. Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt: moartea uzufructuarului. sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului. Daca actiunea oblica permite creditorului 115 . 517 Cod civil). conform intereselor sale. fara insa. la incetarea uzufructului. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar. incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane. prin lege si prin uzucapiune: Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul. actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. Uzufructul dobandit prin uzurcapiune. in numele lor personal.desi neprevazut in mod expres de lege. pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui. civ. sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului. Obligatiile proprietarului sunt: sa nu stanjeneasca. sa conserve substanta lucrului. cu obligatia de a-i conserva substanta (art. asa cum l-a primit. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi: sa ceara proprietarului sa-i dea bunul. din proprie initiativa. Acţiunea revocatorie (pauliană) Conform prevederilor art.

un profit in viitor. rom. daca a fost de rea credinta — deci complice la fraudä — räspunde in baza dispozitiei art. fie s-au imbogatit pe aceasta. va fi tinut conform principiului imbogätirii fàrà justá cauzà (17. BIrsan. La baza actiunii revocatorii se afla un element psihologic si anume. debitorul este tinut a repara prejudiciul astfel cauzat. cf. 29. cit. Dc regula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitätii debitorului. in esenta. civ. 158159). Fiind o chestiune de fapt.. eventual. proba acestui prejudiciu revenind creditorului. Intr-o alta opinie este privitä ca o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor (5. scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. In doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a incheiat actul fraudulos. Din punct de vedere juridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul executarii conventiilor cu buna credinta (art. rom. In lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fäcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda. De asemenea. 17. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul juridic incheiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un prejudiciu. readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea silita si asupra acelor bunuri (29. Daca nu este notorie. p. p. Actiunea pauliana este o actiune personala — chiar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare — urmareste.Deoarece legis1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune. iar dacä a fost de bunä credintä si a avut de castigat datorita actului incheiat cu debitorul. vol. In aceasta situatie exista anumite temeiuri juridice si pentru ràspunderea tertului si anume. L’action Paulienne en droit civil compare. op. tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii. 998 C. 319). deoarece urmäreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatä de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective. Bàicoianu. conditiile exercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in jurisprudenta. 158). astfel cum vom aräta mai departe (17. cale (Al. conform prevederilor art. 519. ca si actiunea oblica. 571). avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor. deci prin acte incheiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor. 998 C. intr-o opinie. o actiune in daune. II. p. Conditii referitoare la actele juridice Incheiate de debitor 1. fie pentru a avea. actiunea pauliana ii conferä drcptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase. rom. civ. nu mai este necesarä admiterea unor dovezi.). precum si dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. 587. P. De asemenea. 116 . 571). P. 970 C. proba poate fi fäcutä prin orice mijioc de dovada admis de lege. civ. vol. P. II. p. C. este considerata a fi.. Daca starea de insolvabilitate este notorie.de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau. 35.

42). chiar daca prejudicierea 117 . Desigur. chiar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sä se imparta intre ceilalti creditori. Daca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale. daca mostenitorul renunta la succesiune. vol. In ceea ce priveste partajul. caracter subsidiar. vol. vol. 574). p. deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mijloace de realizare a creantei nu au lost eficiente. se poate spune ca actiunea revocatorie are. Frauda debitorului nu implica dolul contractual.. fära a fi necesar sä probeze insolvabilitatea debitorului (17. nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii. Bucuresti. deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului. P. 785 C. In doctrina se precizeaza ca actul atacat trebuie sä conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. In aceeasi categorie sunt studiate si cazurile de optiuni legale intre drepturi ori acte. daca acesta a fost efectuat. 2. creditorul va putea dovedi prejudiciul. P. II. cu exceptia cazului in care s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilä (17. 578-579. 3. plata facuta in mod fraudubos. prin exceptie. 29. 577. deci frauda comisa cu intentia de a prejudicia creditorul. civ. II. Actul atacat nu trebuie sa constituie exercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi. 154). de exemplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru ingratitudine. 154). In cazul in care s-a constituit o garantie (de exemplu o ipotecä) in doctrina s-a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacä a fost constituita independent de obligatia pnncipala si ulterior acesteia (17. II. 29. in mod fictiv. p. p. 4. creditorii copartasilor nu-l pot ataca pe motiv de frauda sau de prejudiciu. deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavantajoasä. Astfel. Desigur. de asemenea potrivit prevederilor art.In aceasta categorie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii. Deak. Mo legalä. p. deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itàti cand acele datorii vor deveni exigibile. insolvabilitatea — si prejudiciul — rezulta in mod implicit. deoarece creditorul nu poate exercita aceste drepturi in numele debitorului. ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau. ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana. adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale. in scopul de a pagubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana (17. 153). renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o micsorare a patrimoniului. fiind vorba de drepturi exclusiv personale ale celui din urma. in general. In sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie. II. optiuni stabilite de lege. 1991. Se considera cà in ipoteza unei executari care implica mari obstacole.proba poate fi fäcuta prin urmarirea si executarea bunuribor debitorului. De aceea. titlul säu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv (Fr. p. 29. vol. avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii mostenirii fära sä fie deci necesara acceptarea. p. Sunt acte care. Solutia se justifica prin aceea ca plata unei creante exigibile este un act necesar. 578.

situatii cand s-ar cere numai dovada existentei prejudiciului. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei legiuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite (17. participarea sa la frauda. 699 C. exigibila si de regula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. Intr-o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr-un anumit fel va prejudicia pe creditorii sai. la invocarea prescriptiei. op. indiferent daca este vorba de o creanta chirografara. Situatia subdobanditorilor-Daca tertul care a 118 . de exemplu.Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are. in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesigur. se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv.. actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s-a nascut anterior savarsirii actului atacat. p. civ. 156. p. R. 580-581. 155-156. cit. Demogue. Demogue. Jurisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a prejudicia Un creditor viitor. 463-466). Intr-o opinie. 29. 29. totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sä se dovedeasca frauda si anume. cu care urma deci sa se incheie un anumit contract (17. 562 C. op. Solutia se explica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului existent in momentul in care a contractat. p. 580. p. 82-5 83. Pentru Josserand si alti autori. in sensul cunoasterii de catre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte. In legatura cu caracterul -exigibil al creantei in doctrina s-a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. cit. op. 317318). p. in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie. vol. II. Se arata. Proba anterioritatii revine creditorului. tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la executare pana cand nu s-a implinit termenul (17. ipotecara sau privilegiata. In doctrina s-a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos. daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cä a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit (2. 226. cit. p. acordarea actiunii pauliene nu s-ar justifica. p. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. Conditii care privesc pe tertul dobanditor. vol. Actul cu titlu gratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta. P. 35. R. . In cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului. find suficient sa se constate frauda debitorului si existenta unui prejudiciu. 29. p. lichidida. in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi exercitata deoarece creditorul aflat intr-o asemenea situatie are un drept de valorificat. calitatea de parat.creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale.. Intr-o opinie. 409). 155). Conditii privitoare la creditor Creanta creditorului trebuie sa fie certa. civ. p. In principiu. in cazul art.. dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara executarea bunurilor acestuia. relativ la renuntarea. II. vol. in cadrul procesului.

op.. Acţiunea oblică ( indirectă sau subrogatorie ). desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau. atunci cand va fi realizat ca bun corporal. In ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului.contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul — subdobanditor — potrivit opiniei adoptate in general in doctrinà este necesarä o deosebire: dacà subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene — Ca. civ.Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor. 238-239). daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat. Astfel se intelege de ce o asemenea 119 . pastrand astfel bunul respectiv. nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmàri bunul care constituia obiectul acelui act. in numelc acestuia din urma. in principal.Actiunea pauliana are. iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte — adica daca a cunoscut prejudiciul creditorului (2. deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui. La art. efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative. Dcci. tinand seama de insolvabilitatea debitorului. prin efectul actiunii exercitate. deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori.. ci numai celor care figureaza in proces 40) Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. 974 C. Spre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in gajul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora. afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”. daca din neglijenta. de exemplu.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului. Fata de debitor. P. Efectul ei se va margini la repararea prejudiciului suferit de creditor.. care. revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta. indiferent de buna sau de reaua sa credinta. in ipoteza dobandirii cu titlu gratuit. Tertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stingerea pretentiei sale. p. in cazul cumpartorului de buna-credinta — nici acesta nu va putea fi actionat. se aratà: . din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau. efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care. de de multe ori acesta este pur teoretic. creditorul are in vedere un interes propriu. astfel. dar. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a . legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. 494).unui element nou. Acestia din urmä au recurs in garantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros. cit. va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4. din nepäsare.

prin urmare. altfel spus. 563). si ocrotirea intereselor creditorilor. intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori. ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau. de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. 974 C. Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina. prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. In aceeasi ordine de idei.Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. p. In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este. In realitate. a acestei actiuni. II. fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni. In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice. S-a aratat astfel ca: . ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau. jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun. Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor. daca prevederile art. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>. deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare.actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului.. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17. Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. in mod necesar. trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). in lumina acestui echilibru. acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29.Formularea legii. vol. aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale. p. pe de o parte. cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt. pe de alta parte. tot in doctrina romana s-a precizat: . prin lege. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi. cu tot aspectul ci general. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea. civ. Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte 120 . pentru apararea dreptunilor sale.. Dc asemenea. conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. Este vorba. 148).

pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29.pur moral” creditorii nu pot actiona.. cele care se refera la starea civila a persoanelor. de asemenea. tinand seama ca aprecierea . o actiune in revendicare. pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor . II. daca fundamentul dreptului este . In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral. actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc. p. p. optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc. vol. succesiunilor. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor . ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este . De exempln. o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica . de pilda.zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte.facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia. actiunile extrapatrimoniale. Se considera. In acest sens s-a propus.. de a demola. de exemplu.. nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 121 . Tome VII. 148) cum ar fi. o actiune pentru plata unei creante. Cu privire la ac patrimoniale se observa ca.o apreciere de ordin intim si moral. de pilda. Effets des obligations. Demogue.). Paris. de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc.. in general. interesand deci numai persoana debitorului. 1933. 564).interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17. 303). nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul. in consecinta. donatiunilor de bunuri prezente si viitoare. Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca. Librairie Arthur Rousseau. acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi.. cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi. fàra a forma obiect de discutie.. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt.in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. II. adica.. de exemplu. in general. in cazul legatelor. Traité des obligations en general. interzise creditorului. inutila. deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor. p. Dimpotriva. In acest sens. deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei. In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale.. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o .exclusiv personale” ale debitorului sau. ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile. trebuie luat in considerare elementul dominant (R.

inactiva.impiedice pierderea unei valori patrimoniale.. ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim. 565-566). In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau. deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege.puna in cauza”. el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie. nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea. 315). 29. R. p. Creanta creditorului trebuie sa fie certa. p. p. Dc exemplu. Astfel.G. p. A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie.. p. P. Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu. in principiu. de regula.. 2. 29. pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila.. II. op. de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. 565.. vol. Tome IV. Astfel. In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35. 150). 45 1-452). Doctrina este de acord. lichida si exigibila. dar creditorii obisnuiesc sa-l . adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. ca nu se cer anumite conditii. p. C. o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. vol. deoarece urmareste numai sa . pentru acelasi motiv. Blrsan. Paris. 450). Demogue.D. vol. deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului.11. exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. p. farä a fi totusi o masura de executare... Totodata. Conditia exigibilitatii este totusi controversata. 149). fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”. s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa . Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17. Astfel.(pentru difenite cazuri de acest fel. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat. 204 si urm.o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”.. L. p. nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului.(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. 1902. mai precis. chiar 122 . astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17. pentru doctrina romanA. deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica. 566.II. Matei Cantacuzino arata ca aceasta este . 305 Si urm. nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului. In consecinta. 4. In acest sens. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare. cit. In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä.ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17. De asemenea.. Dar nu se cere o creanta executorie . in cazul unui debitor solvabil. p. el trebuie sa fie insolvabil.

. p. 151). 319/1944 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor. precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei. p. la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari. care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire. In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. II.indisponibile drepturile debitorului. aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr. 684 C. el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la 123 ..daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face . conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului.. creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. pentru a putea mosteni. Ca orice succesor. II. sotul supravietuitor era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori. civ. In practica. 5670. actiunea oblica este folosita rareori. Art. sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni. prin actiunea oblica. Or. Astfel cum s-a arätat: . in asemenea cazuri. in cazul admiterii acesteia. vol.. p. vol. 679 si art. in general.(. Unanim criticata. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce. variind in functie de clasa de mostenitori cu care este chemat la mostenire. imobilizand astfel suma respectivä si susträgando actelor debitorului. afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17. creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului. debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17. debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29. 568) ceea ce inseanma ca. deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si. un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta. chiar dacà acestia nu au intervenit in proces. va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori. Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni. daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului. De asemenea. 681-684). 41) Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor. Reglementare legala.) creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului.

casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv. daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei. conform dispozitiilor art. d) in concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari (mostenitorii din clasa a patra). nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze integral de cota cuvenita sotului supravietuitor . 319/1944. fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora. 1 C. indiferent de numarul acestora. atunci cand vin impreuna la mostenire. sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului. indiferent de numarul acestora. casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate. Intrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei. indiferent de gradul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora. daca sotii au avut sau nu copii. de pilda. In caz de bigamie. sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. in ambele cazuri. dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. in principiu. Pana la aceasta data casatoria este in fiinta. Datorita faptului ca Legea nr. In caz de divort. c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia. 39 alin. In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii. iar sotul supravietuitor este de buna-credinta. 1/3 din mostenire. 23 alin. 1 din Legea nr. in cazul casatoriei putative. cota-parte calculata conform regulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna-credinta. b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ai defunctului. fam. 319/1944 a conferit sotului supravietuitor 124 . e) in ipoteza in care nu exista mostenitori legali in nici una din cele patru clase si nu exista nici mostenitori testamentari. Prin urmare. astfel incat il va mosteni pe defunct . Prin exceptie. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. se considera ca acesta are calitatea de sot. Din punctul de vedere al dreptului succesoral.data deschiderii succesiunii. Aceasta inseamna ca. ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii. prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii. sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire. se impun cateva precizari legat de aceste situatii. fam. este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul. 3/4 din mostenire.. astfel incat daca. casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va ramane irevocabila (art. indiferent de numarul lor. Potrivit art. unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta. Cota-parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. Dupa cum am vazut. celalalt sot il mosteneste. care este starea materiala sau sexul sotului supravietuitor.). daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia.1 C. nu poate fi mostenit de „sotul supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o niciodata. 1/2 din mostenire. 1/4 din mostenire. sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori.

iar datoriile succesiunii devin ale lor personale. in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia. in timp ce mostenitorii neregulati. 3 din Legea nr. dupa aceasta data. 1 lit. considerati drept continuatori ai persoanei defunctului. Aceste principii nefiind de ordine publica. civ intre parintele defunctului. de exemplu. Titlul I. Tot astfel. care va primi 1/2 din mostenire (adica 3/4 din 2/3).drepturi succesorale proprii. considerati a succede doar la bunurile defunctului. daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului. sotul supravietuitor va primi 1/3 din mostenire (art. 2 din Legea nr.b din Legea nr. fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali. Astfel. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu. dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . civ. prin drepturile conferite de aceasta lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire. Capitolul IV „Despre succesiunile neregulate”. pot fi ocolite. si fratele defunctului. Sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. 319/1944). adica 1/4 din mostenire. 319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregulat. Daca pana la adoptarea Legii nr. nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii. cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima (restrange) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori legali. se imparte in doua parti egale intre copii defunctului. 319/1944) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului (art. caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului. In conceptia care a stat la baza Codului civil. iar nu si prin reprezentare. incluse in Cartea III. Cu alte cuvinte. mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. El este mostenitor rezervatar (art. restul de 2/3 din mostenire impartindu-se conform dispozitiilor art. si mostenitori neregulati. 679683 C. Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii. pe de o parte. care va primi 1/6 din mostenire (adica 1/4 din 2/3). 319/1944). de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului (ultra vires hereditatis). fiecare primind cate 3/8 din mostenire. iar mostenitorii neregulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires hereditatis daca nu opresc printr-un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . adica 3/4 din mostenire. 673 C. se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. dupa care partea ramasa. iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vires hereditatis). succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori regulati. el a fost 125 .

mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului. 319/1944. De asemenea. 5 din Legea nr. se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . Asadar. dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista. ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . masinile de spalat rufe. 319/1944. sotul supravietuitor va primi. nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica. in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV. Astfel. incluzandu-se in masa succesorala.b-d din Legea nr. din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se include in masa succesorala . frigiderele. indiferent de locul unde s-ar 126 .Conditii de acordare. 5 din aceeasi lege. precum si asupra darurilor de nunta Din dispozitiile art. Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. cum ar fi acela al achizitionarii in scop de investitie . bibliotecile. toate bunurile succesorale. se exclud si bunurile care. In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale. birourile. precum si darurile de nunta”. motocicletelor sau instrumentelor muzicale . fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus. care se va imparti conform regulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . aceasta putand fi si intermitenta . desi prin natura lor intra in categoria mentionata.considerat ca fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati. „sotul supravietuitor va mosteni. aspiratoarele. cum este cazul: autoturismelor. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica justificare . sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. masinile de gatit. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprudenta. In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului. toate bunurile prevazute la art. locuind in localitati diferite. 5 din Legea nr. intra in aceasta categorie obiectele de menaj. in afara de partea sa succesorala. ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . chiar si cele la care se refera art. tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor .1 lit. al operelor de arta . este indiferent daca bunurile provin din categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune. dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei. admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au avut gospodarii separate. al bunurilor care au servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului . aparatele de fotografiat. 319/1944 bunurile care se exclud prin natura lor. 5 din Legea nr. precum si orice alte asemenea bunuri. pe langa cotele prevazute la art. aparatele de radio si televiziune. Pentru acordarea dreptului special de mostenire. Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat. ci altor scopuri.

1 din Legea nr. ca legat. 5 din Legea nr. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat. dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului liberalitatilor testamentare. liber sa o faca. Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii. Natura juridica a dreptului special de mostenire.gasi bunurile la data deschiderii mostenirii . care sunt mostenitori rezervatari. Chiar daca reductiunea se face in natura . dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat. s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor. sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor. Cu alte cuvinte. argumentandu-se ca legea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala legala In aceasta conceptie. 127 . De asemenea. acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. de exemplu. Bunurile la care face referire art. consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate . Astfel. caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . iar nu cu titlu de drept special la mostenire. 319/1944 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) . acceptandu-l pe unul si renuntand la celalalt. prin ipoteza. Prin urmare. Daca. Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor. caz in care poate cere reductiunea acestora. Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. nu a facut acte de dispozitie testamentara.5 din aceeasi lege. 319/1944 este unul subsidiar. ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul. nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. care functioneaza numai daca de cujus. 5 din Legea nr. legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art. 5 din Legea nr. defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane. daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului. are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile. sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile. initial. Donatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile.

5 din Legea nr. si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi. Tot astfel. 1 din Legea nr. fiind vorba de un drept de mostenire legala. sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale care deriva din art. civ. Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar. si atunci ii revin ambele categorii de drepturi. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. (art. in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus. civ. bunurile prevazute la art. De asemenea. cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun . Legea nu distinge. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia. astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau.Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. ca si donatiile primite in exclusivitate de acesta. 319/1944 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie. 5 din Legea nr. 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem .. Art. s-a impus insa o alta conceptie. si altul conform caruia in aceasta categorie. 319/1944). are natura identica cu abitatia de drept comun reglementata de art. 566 C. ori accepta mostenirea. un drept de abitatie asupra casei in care a locuit. ori renunta la mostenire. ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . prin exceptie de la dispozitiile art. unul conform caruia in categoria bunurilor la care se refera art. sotul supravietuitor este scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la art. civ. va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. 1 din Legea nr. 572 C. constand in dreptul de a utiliza (locui) exclusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala. 319/1944 fata de cele care deriva din art. Prin exceptie de la abitatia de drept comun. Darurile de nunta-Asa cum am vazut.2 din Legea nr. nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. 4 alin. 5 din Legea nr. iar nu de un simplu drept de creanta (locatiune). important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. pe langa donatiile mentionate mai sus. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte precizari. In aceasta optica. fiind bunuri ce ii apartin chiar lui. 565-575 C. art. daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel. 128 . conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie speciala. in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere. 319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei. neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. Acest drept de abitatie. 4 alin. Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. chiar daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus. daca aceasta face parte din succesiune”. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor. Asadar.Reglementare legala. Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice pe care lam infatisat mai sus. in principiu. 5 din aceeasi lege.

In plus. functionand chiar si in concurs cu descendentii defunctului. si coproprietarii nemostenitori. fie impreuna cu defunctul. spre deosebire de abitatia de drept comun. sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in locuinta respectiva. care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului.).2 din Legea nr. iar nu asupra intregului. 4 din Legea nr. dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei-parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori” . poarta doar asupra unei cote-parti ideale din locuinta. sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar exclusiv al locuintei. ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia. Cea de a doua teza este sustinuta de doctrina. 5 din Legea nr. pentru ca sotul supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor. si drepturile succesorale care. Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. iar nu a unei cote-parti ideale din acesta. 728 C. chiar daca putem accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitori (inclusiv sotul supravietuitor). sotul supravietuitor nu poate ceda sau inchiria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie (art. Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. prin ipoteza. Conditii cerute pentru a lua nastere.care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste”. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei (jus utendi). locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva. civ. la randul ei. In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat. care presupune utilizarea (locuirea) efectiva a bunului. 319/1944). inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie. chiar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art. in acest caz. caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune. adica a unui bun corporal. 4 alin. iar nu si pe acela de a-i percepe fructele (jus fruendi). Aceasta teza prezinta. 319/1944). pe de alta parte. 4 alin.1 din Legea nr. 319/1944. in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . Aceasta insemna ca. fie separat de acesta. dreptul sau exclusiv de proprietate 129 . Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta . coproprietarii nemostenitori pot cere oricand partajul (art. In favoarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte. pe de o parte. aratandu-se ca „in toate cazurile. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art. 319/1944.

instanta de judecata. in cazul in care comostenitorii o cer. 319/1944). dar nu mai putin de un an de la data deschiderii mostenirii. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. 1 din Legea nr. asa cum. care nu poate profita decat sotului supravietuitor si.). defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert.conferindu-i inclusiv jus utendi. 5 din Legea nr. 319/1944. In caz de litigiu.4 din Legea nr. este un drept real. care dureaza pana la data iesirii din indiviziune. va da curs consecintelor legale care decurg din existenta valabila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor. indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-o alta casatorie. 319/1944. are asupra a jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. in principiu. 4 alin. in cazuri bine intemeiate. iar in caz de litigiu pe cale judecatoreasca (art. Incetarea dreptului de abitatie. Aceasta inseamna ca. dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii (art. Conform art. chiar inaintea implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii sau a realizarii partajului (art. comostenitorii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte”. 2 din Legea nr. dezmembramant al dreptului de proprietate asupra locuintei. Restrangerea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate. este un drept real strict personal. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin: realizarea partajului asupra locuintei. constatand intrunirea conditiilor cerute de lege. urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. recasatoririrea sotului supravietuitor. copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el. 319/1944). Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept care izvoraste direct din lege. eventual. Cu alte cuvinte. „comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie. 319/1944). dreptul de abitatie poate fi restrans. Si in acest caz. conform art. ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. 4 alin.1 din aceeasi lege. 319/1944). atunci cand partajul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la 130 . schimbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate. 319/1944. 6 din Legea nr. 4 alin.3 din Legea nr. indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta. sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb. De aici decurge si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept. sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege. obligarea comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc. dar ca. daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor. in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intregime”. consolidare. 5 din Legea nr. sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte. este un drept temporar. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia . Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie echivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate . 4 alin. Potrivit art.

insa. Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente. modificate sau stinse. acestea fiind clar exprimate.civ) “Cand este indoiala. 978 C. schimbul. 565 C. iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor (art. 1 si art. ce echitatea. donatia) dar si efectele actului unilateral. hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei.983 C. in general. desi nu sunt exprese intr-insul” (art. oricat de generali ar fi termenii cu 131 .977 C. civ.). dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg” (art.data deschiderii mostenirii. dar la toate urmarile. comercial sau apartine altui domeniu. conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga” (art.979 C. tranzactia.civ) “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante. depozitul. Aceste reguli sunt: “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia.). 42) Efectele actului juridic civil.980 C.civ) “Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. 557 si 565 C. obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. contractele de vanzare-cumparare.981 C.) “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului” (art.982 C. iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul” (art. norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex. mandatul. iar nu dupa sensul literar al termenilor” (art. Principiile efectelor actului juridic civil. adica stabilirea daca acesta este civil. dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale. In practica. conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie (art. Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil.civ) “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art. a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute. 558 alin. Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia.civ) “Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele.” “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg. societatea. pe care le modifica sau le stinge un asemenea act. In astfel de situatii se pune problema calificarii actului.civ. civ.civ) “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri. Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor. acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere. existand indoieli cu privire la continutul acelui act. Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice. desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate. ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect. amanetul.

acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual. acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”. Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti.969 alin. personal sau prin reprezentant. actul juridic are efecte relative. 985 C. Principiul irevocabilitatii actului juridic-Art.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante. prima.969 alin.care s-a incheiat” (art.973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea. si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile. Astfel. un act juridic civil. 969 alin. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc. Conform acestui principiu. Principiul fortei obligatorii-Acest principiu este dat de art. Art.civ) “Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia. In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti. adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie. insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea. avanzi-cauza si terti. testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. stingerea manadatului. iar a doua. De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”.civ) Principiile efectelor actului juridic Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil). contractele de locatiune pe durata nelimitata. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar). Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti. principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat. nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurile neexprese” (art. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti. Pentru contractele bilaterale. Parte este persoana care incheie. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-Art. in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. Sunt 132 .1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu. actul juridic unilateral.984 . actul juridic bilateral. adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea. De la acest principiu exista si exceptii. Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului. restituirea unui depozit. dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila. nerespectandu-l.

succesorii cu titlu particular.trei categorii de avanzi-cauza. Conditii: unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept. creditorii chirografari. obligatia sa nu fie inlaturata printr-o cauza de negarantie stipulata in actul de imparteala. 43) Efectele împărţelii moştenirii. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. simulatia. este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar. promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita). Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile. Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat. Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu. sau contractul in favoarea unei a treia persoane. fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. 44) Efectele nulităţii actului juridic. Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente. Art787-Cod civil-coerezii trebuie sa garanteze tulburarile si victiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii. nici prin reprezentant un act juridic civil. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor. efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza. dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice. ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. Stipulatia pentru altul. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului 133 . si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal. tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit paguba. Obligaţia de garanţie între copărtaşi. tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului. Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile. Generic. reprezentarea. Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic.

. Exceptiile de la principiul . ci si mentinerea partiala a lor... pana la hotararea de anulare.restitutio in integrum'': cazul incapabilului. cazul aplicarii principiului . Efectul nulitatii se exprima in adagiul . unor terti subdobanditori. in acest caz. nu mai poate fi executat. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. Exceptii. se pot distinge urmatoarele ipoteze:1. Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. ca si retroactivitatea. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii: retroactivitatea nulitatii. ci si a actului subsecvent.. care rezulta din cele spuse mai sus. Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.actul a fost executat total sau partial. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. (. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. ci si pentru trecut (exemplu.).resoluto jure dantis. nullum producit effectum'' .restitutio in integrum''. resolvitur jus accipientis'') Principiul retroactivitatii.pentru anumite ratiuni..Exceptiile de la . Este exceptie de la .. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. Pentru a opera aceasta regula. pentru anumite ratiuni.restitutio in integrum'': sunt exceptii acele situatii in care. restabilirea situatiei anterioare .restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. 2.Restitutio in integrum''. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. la randul sau. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la .actul a fost executat. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva. In temeiul acestui principiu. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. fiind desfiintat. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria 134 .tunc.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. deci se mentin. iar nu si ex tunc.actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil.. art.nunc.3.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. .quod nulum est. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. primar. anularea nu numai a actului initial.restitutio in integrum .). 485). efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.jurudic civil. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.

coroleorat cu art. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului.). anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a 135 . comodatorul. iar celalalt accesoriu. alineatul 1 din Codul civil. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. datorita legislaturii sale cu primul In practica. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si. iar alineatul 2 dispune: . si inta in posesia bunului mobil. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.imprumut de folosinta cu B.In cazul a doua acte.. nullum producit effectum''.1909.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.Cu toate acestea.20. invocand art. iar C. cu succes. din care unul este principal. lui C. se va apara. cazul aplicarii art. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.Cel care a fost declarat mort poate cere.Principii de drept care inlatura regula . B . iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. inapoierea bunurilor sale. ce face obiectul contractului de comodat.incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent..accesorium sequitur principale''. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu.Pentru a opera conversiunea.actelor autorizate''. in esenta. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil.31/1954: .Daca cel declarat mort este in viata. C. bunul mobil.Odata anulat contractul dintre A si B. Exceptii. alineatul 2 din Decretul nr. cu toate acestea. urmaritor.1909 din Codul civil. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. desi actul de instrainare este nul. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia.. cazul aplicarii art. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. Mentionam.Quod nullum est. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. desi nu are dreptul sa o faca. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul .vinde.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. dupa anularea hotararii declarative de moarte. se poate cere oricand. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial-Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. prin aplicarea regulii .-Conversiunea actului juridic inseamna.. care este de buna credinta. deci a fost de rea credinta.

art. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor contractuale in contractele sinalagmatice. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. de a şi le aduce la îndeplinire. Executarea silită (urmărirea silită) este procedura prin mijlocirea căreia creditorul. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei 136 .principiul validitatiiaparentei indrept''.error communis facit jus''.7 din Legea nr. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna.'' 45) Excepţia de neexecutare a contractelor sinalagmatice. sunt valabile.282/1996): .''Principiul raspunderii civile delictuale.. practic. obsteasca. Se mai numeste si .Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu. Exceptia de invocare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. constrânge . sa existe o neexecutare a obligatiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant. Principiul .1162 din Codul civil dipune: . Principiul are in vedere pe incapabilul minor. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului. 46) Executarea directă (în natură) a obligaţiilor. cu mentionarea actului anulabil.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr. Conditiile exceptiei: obligatiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract. Legislaţia execuţională reglementează două modalităţi diferite de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă. fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia. neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia.(in acest sens.. raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti. Exceptia de neexecutare a contractului reprezinta un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba fara ca partea care pretinde executarea sa-si execute propriile obligatii. în mod silit.cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său.1159 din Codul civil -.consacrat in art. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.cu respectarea prevederilor prezentei legi.succesiuni.. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului .

). Procesul-verbal menţionat constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. executarea silită directă va fi mobiliară sau imobiliară. Dacă partea obligată să predea un bun mobil. executorul judecătoresc este cel de la locul aşezării bunului.debitorului. mobil sau imobil. dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei.-Procedura predării silite a bunurilor debutează printr-o somaţie transmisă prin executorul judecătoresc debitorului. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare. Această obligaţie nu poate fi realizată pe calea constrângerii fizice. în principiu. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei. Dacă obiectul obligaţiei debitorului îl constituie un bun determinat. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. Despre aceste operaţii executorul judecătoresc va încheia un procesverbal.-Procedura predării silite a bunurilor imobile constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. ea va fi îndepărtată prin executare silită. predarea lui se va face prin executare silită (art. iar în caz de împotrivire. obligaţie de a face. Această procedură cuprinde. Astfel. a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaţiei stabilite prin titlul executoriu. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode. sau încuviinţarea de a executa creditorul obligaţia debitorului. În scopul realizării executării. astfel cum aceasta este înscrisă în titlul executoriu. dar pe cheltuiala acestuia. executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află. Această modalitate de executare mai este cunoscută şi sub denumirea de executare silită în natură. În cazul executării silite directe imobiliare. aceleaşi etape ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. stabilite prin titlul executoriu. a predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau a obligaţiei de a nu face: predarea silită a bunurilor mobile. predarea silită a bunurilor imobile. Executarea silită directă sau în natură se realizează sub trei forme: a predării bunurilor mobile. 575 C. În vederea executării silite a obligaţiei. va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice. 137 . Tot în cadrul aceleiaşi modalităţi există şi executarea silită directă a obligaţiilor de a face sau a nu face ceva care implică faptul personal al debitorului. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. proc. Singura cale de constrângere pentru a determina pe debitor să-şi execute obligaţia în natură constă în aplicarea daunelor cominatorii. civ. Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. punând pe creditor în drepturile sale. ca o sancţiune constând în plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei în natura sa specifică. după natura bunului. punându-l pe creditor în drepturile sale. determinat prin cantitate şi calitate.

elemente de natură a o face preferabilă altor proceduri execuţionale. în favoarea statului.pe cheltuiala debitorului. Aceste dispoziţiile sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. după caz. jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice. de la această procedură. de regulă. concursul organelor de poliţie. Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. Dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. Vocaţia de a deveni parte într-un raport juridic de poprire are un caracter general. prin intermediul executorului judecătoresc. acesta va putea obţine. Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor. denumită terţ poprit. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. prin încheiere irevocabilă. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane. pe socoteala debitorului. să plătească.000 lei la 500. prin încheiere irevocabilă. Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani. dată cu citarea părţilor. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri ce conferă supleţe şi rapiditate în recuperarea creditului. cuprinsă întrun titlu executoriu. creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare. executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face-Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat. dată cu citarea părţilor. Astfel. pe cheltuiala debitorului. în principiu. prin aplicarea unei amenzi civile. căci nimeni nu se poate sustrage. dată cu citarea părţilor. care datorează o sumă de bani debitorului urmărit. Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică. Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. 47) Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent).000 lei. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. trei subiecţi de drept: creditorul urmăritor. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face. denumit şi creditor popritor. debitorul urmărit. o amendă civilă de la 200. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. dacă este cazul. Pe de altă parte. În cadrul unei popriri participă. prin încheiere irevocabilă. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoană. între 138 .

ci ia naştere tocmai în cadrul procedurii de urmărire silită. Dar acest raport juridic se creează prin adresa de înfiinţare sau. în sensul că debitorul poprit este creditor al terţului. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. după caz. În aceste cazuri. Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. comunicată celei de-a treia persoane.aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atâtea raporturi juridice. Poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. un raport de la creditor la debitor. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care le are. după caz. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. Al treilea raport juridic implicat într-o poprire are un caracter cu totul particular. care devine terţ poprit. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terţul este dator faţă de debitorul urmărit. cu afectaţiune specială. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. prin sentinţa de validare ia naştere raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi terţul poprit. Dintre aceste raporturi juridice două preced înfiinţarea popririi. raporturi de creanţă. Poprirea se înfiinţează fără somaţie. Prin adresa de înfiinţare sau. din oficiu. în sensul că acesta din urmă va trebui să plătească sumele datorate debitorului . Obiectul popririi îl constituie sumele de bani pe care terţul poprit le datorează debitorului urmărit. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. Potrivit legii. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. Este vorba de raportul de creanţă dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. de validare a popririi. cel mai adesea. căci el nu precede raportul execuţional. Cele două raporturi juridice menţionate sunt raporturi de drept substanţial. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani.direct în mâinile creditorului urmăritor. precum şi de raportul de creanţă dintre debitorul poprit şi terţul poprit. unitatea de la 139 . de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane. în raporturile contractuale dintre părţi. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de creanţă. care-şi au izvorul. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.în limitele necesare pentru acoperirea creanţei .

poate sesiza instanţa de executare. devine terţ poprit. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. sumele existente. dacă este cazul.care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului. În termen de 15 zile de la comunicarea popririi. debitorul sau organul de executare. inclusiv în cazul în care. la reşedinţa indicată. cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau. b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia. terţul poprit. creditorul. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul. În cazul debitorului titular de conturi bancare. va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. la data sesizării băncii. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului. Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. după caz. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau. după caz. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă. dacă legea nu prevede altfel. terţul poprit va comunica. precum şi sumele poprite de fiecare în parte. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. în vederea validării popririi. precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. debitorul şi terţul poprit şi. creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. în cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. de la data primirii acestor acte. Instanţa va cita creditorul urmăritor. După aflarea noului loc de muncă al debitorului. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. va da o hotărâre de validare a 140 . de la scadenţa acestora.

Terţul poprit. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. Propunerile de expropriere si procesul-verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 15 zile care vor fi solutionate in 30 zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret. 48) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Exproprierea produce urmatoarele efecte: 141 . executarea silită se va face împotriva terţului poprit.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. în limita creanţei. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Sunt expropriabile numai bunurile proprietate privata. c) sumele necesare platii drepturilor salariale. pentru o cauza de utilitate publica. iar în caz contrar. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. cu reacredinţă. Prin expropriere intelegem trecerea fortata in proprietate publica. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. prin htarare judecatoreasca a unor imobile. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute. care. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. Noţiune. Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu. executorul va proceda la valorificarea lor ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri. Exproprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despagubirilor. a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi. validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. Efecte. va putea fi amendat. După validarea popririi terţul poprit va proceda. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. Nu sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. hotararea se motiveaza si se comunica partilor in 15 zile. la consemnarea sau plată. va hotărî desfiinţarea popririi. b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. din oficiu. după caz. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor.popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului. Obiect. prin aceeaşi hotărâre. suma datorată debitorului. Dacă sumele sunt datorate periodic. aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despagubire. dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.

are dreptul sa tina lucrul respectiv.pe care trebuie sa-l restituie.depozitarului (art 1618.cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377).Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva. Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale. forma ceruta ad probationem – necesara pentru probarea actului juridic.1322 Cod Civil).acest drept este conferit vanzatorului (art. 49) Forma actului juridic civil. se sting drepturile derivate din dreptul de proprietate.atat timp cat nu s-a platit datoria.imobilul trece in proprietate publica.restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr-un contract de gaj.legea (Codul Civil) acorda creditorului dreptul de a refuza.posesorului unui lucru furat si vandut in targ (art 1910).locatarului sau chiriasului (art 1444). forma.lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului (art 508). Cererea se introduce la tribunal. se sting drepturile personale.Astfel. dreptul de ipoteca se stramuta asupra despagubirii. In sens larg. sinonima cu “conditii de forma”. Dreptul de retenţie.creditorului gajist (art 142 . forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic).1619). intr-o materie sau alta. comostenitorului tinut la raport (art 771).sa refuze deci restituirea lui.intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.dreptul de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii aparte. Dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si expropriatorul s-a decis sa instraineze imobilul. 50) Garantarea obligaţiilor. Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. Proprietarul expropriat are urmatoarele drepturi: dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului exista daca sunt indeplinite doua conditii: imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica.pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea. forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului.Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand. are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem – necesara pentru valabilitatea actului juridic. In sens restrans.

este platit inaintea celorlalti.sa existe un debitum cum re iunctum.alteori.Sfera sa de aplicabilitate este insa mult mai larga.in virtutea exceptiei izvorate din dreptul de retentie.Astfel.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune. Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului.desi creditor chirografar. Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive.Fara a putea opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta.dreptul de retentie are un fundament obiectiv.in ceea ce priveste cheltuielile pretinse.proprietarului expropriat (art 481).se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in legatura cu lucrul.Aceasta conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit-insa ea poate fi.1694).care are un caracter relativ.dreptul de retentie producand astfel.dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului.el este opozabil tuturor.intrucat izvoraste dintr-un raport contractual sinalagmatic.astfel spus.retentorul.efecte asemanatoare privilegiului.teoria dreptului de retentie este opera doctinei.putand fi inlaturata prin executarea partiala a obligatiei principale.total desprinsa de un contract preexistent.complete si generale din Codul Civil.La randul sau Codul Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment.respectiv intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si un obiect.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit. In lipsa unei reglementari exprese.pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru indeplinirea mandatului. Desigur aceata enumerare nu este limitativa.precum si indivizibil.de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg. Uneori.dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru mandant.aplicabila nu doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor contracte sinalagmatice imperfecte.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a contractului. Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate 143 . Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie.adica se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.in atare situatie.cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in anumite materii.

fara. Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta care.Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru. indivizibil.in opinia noastra.Se admite intr-adevar.creditorilor privilegiati sau ipotecari.intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al timbrajului.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale (sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care.dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.neindividualizate.in principiu. insa. a dispus evacuarea paratei.000 D. fiind un drept 144 .respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.ci simple consecinte ale acestuia.Disparitia consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei. Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze.tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si. cu motivarea ca. a se pretinde si obligarea reclamantului la plata acestei sume.Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga omnes.oricaror terti.el nu constituie un drept real. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect. pana i se va restitui avansul achitat. conferind o simpla detentie precara si nu o posesie. admitand actiunea.Ca atare.esentiale drepturilor reale.susceptibil de detentiune materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate).in actiunea reclamantului pentru evacuare. dreptul de retentie. cererea acesteia fiind anulata.ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului lucrului..in general. de 15.creditorilor chirografar ai acestuia.M.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic dat sa efectueze o anumita prestatie.care constau tocmai in aceasta opozabilitate generala.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga omnes contrazice insasi definitia acestora.nu au alta obligatie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor prerogative.raportul logic este intotdeauna invers. Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale. Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca.Dreptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt.in calitate de subiecte pasive. parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului.o garantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire.Judecatoria Suceava. ca insuficient timbrata.realizarea dreptului nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul opozabilitatii erga omnes al acestuia.desi opozabil erga omnes. Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal.ci un drept personal cu atribute specifice. Astfel.exercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil.opozabil erga omnes.

a si fost achitata de parata la instanta de fond.nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut. aspect necontestat nici de reclamant. La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia.desi de natura reala.M.Obiectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului. de altfel.In aceste conditii.raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului.000 lei timbru judiciar mobil (valori aplicate la data solutionarii litigiului). pentru judecarea pe fond a cererii. trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata.)Obligatia de restituire a cheltuielilor depinde de natura acestora:cele necesare vor fi restituie integral. 146/1997 cu suma de 20.creanta garantata nu se stnge si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate.face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului. refuzul paratei de a achita taxa de timbru de 6. dar neevaluabil in bani.sub controlul justitiei.000 lei si 3. taxabil conform art. justificat de faptul ca parata a achitat avansul de 15. In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o controversa.care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata. recursul va fi admis.iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului.Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa.asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile.015.Desi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie.Ca atare. Dreptul de retentie..Culpa este apreciata cu maximum de exigenta.Proprietarul lucrului. este justificat si cum taxa legala datorata este achitata. Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire. Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara. care a respins apelul paratei.Aceasta sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Suceava. taxa care.astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului. 13 din Legea nr. fara insa a pretinde obligarea acesteia la restituirea avansului.la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia.real imperfect.000 lei.000 D. decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal. dreptul de retentie este un drept real imperfect.spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului. Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de retentie-si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului-este 145 .fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie.

consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la executare.In aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune capat unui proces de partaj.ci.ale carui efecte ar fi inlaturate.nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile legale imperative. In cea de-a doua opinie.de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii.sa poata opune dreptul sau de retentie.fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare. Referitor la aspectele de ordin procesual.dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare.in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si opinia contrara).Asadar.se considera ca hotararea pronuntata privind partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi.Acordandu-se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic nul.prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei.redobandirea posesiei bunului neputanu-se face decat dupa executarea creantei.Inadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei identitati a efectelor nulitatii.spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii.obligand astfel pe reclamant sa-si execute si 146 .ar duce.pe cale ocolita.Cu toate acestea.in esenta.de regula dreptul de retentie se invoca pe cale de exceptie.potrivit practicii devenite constante a Tribunalului Suprem.cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori.in nici un caz.inadmisibila.Acordarea dreptului de retentie.evacuarea lui.ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator.sub rezerva ca exercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore.dreptul de retentie ar opera.ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie.de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat.in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.Dreptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului.dupa caz.pentru a reintra in posesia lucrului.deeoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care.In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod expres in procesul de partaj.debitorul se va grabi sa-si achite datoria.In sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.la mentinerea unor efecte ale actului juridic lovit de nulitate.ijnseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia bunului.cand.impotriva prevederilor art 1 alin 3 din Decretului nr 167/1958.interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea partilor in situatia anterioara. pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile.

a fie o persoana solvabila. cea a fidejusorului fata de creditor. Fidejusiunea.dee vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa. cu atat mai mult se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale.cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii de exemplu la dabanzi. instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor. daca acesta nu o va executa. fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase. Caractere juridice este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor. este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila. cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: conventionala .intr-o cauza litigioasa.cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale. este un contract unilateral. in toate cazurile. judiciara . Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza. in sensul ca da nastere la o singura obligatie.precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita. Conditii cerute in persoana fidejusorului-In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta. deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie.Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la executare a unor probleme care tin de fondul pricinii. Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei. este un contract cu titlu gratuit.De aici rezulta urmatoarele consecinte: fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale.el obligatia ce-i revine (de a-i plati de exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum). legala . 51) Garantarea obligaţiilor. In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa. trebuie adus un altul.fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie: o persoana capabila de a contracta.Daca a devenit insolvabil.Daca fidejusorul devenit 147 . Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii. cu privire la garantarea obligatiei debitorului.

dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune. care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa. Temeiul regresului il constituie de regula. ori pe gestiunea intereselor altei persoane O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie. Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului.fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei. Pentru a fi admisa aceasta actiune. Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului. Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor. Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii: daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii) in cazul fidejusiunii judecatoresti Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului . astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara. conditii. Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat. Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal-Daca fidejusorul a platit datoria. el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului. Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. etc. termene. de a cere creditorului. inclusiv obligatiile intuitu personae De regula. garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie. In aceasta situatie . sa-l urmareasca pe el.insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii. daca nu va fi indestulat. care garanteaza fata de unul si acelasi creditor. sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea. sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune. fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite. in ipoteza in care exista mai multi fidejusori. Raporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului.pentru una si aceeasi datorie. sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale. creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei. aceasta egula nu se aplica. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot. subrogarea legala in drepturile creditorului platit. Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga. bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata. pt repetitiunea sumei totale ce a platit Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca: nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii.Fidejusorul poate deci 148 . trebuie intrunite anumite conditii: invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului.

anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil). ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa.in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor. constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. Deasemenea. iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei. 52) Garantarea obligaţiilor. decat cu consimtamantul lor expres. pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie. cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotecheaza.ca urmare a stingerii obligatiei principale. aceeasi conditie va afecta si ipoteca. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala. cand din culpa creditorului. indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau juridice. Iar. ipoteca trebuind sa fie incheiata prin inscris autentic. Conditii de publicitate: acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca. inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate. servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau. confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului. Conditii de forma: contractul de ipoteca este un contract solemn.printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori.pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit. fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor: remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie). independent de soarta obligatiei principale. sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. sa fie determinata cu privire la imobilul afectat. sintetic. CONDITII: ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic. daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie. Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor. ipoteca este o garantie reala. fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala). conditii privind persoana constituientului: cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu. fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce. nu se pot ipoteca bunurile altuia. ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect. Stingerea fidejusiunii-Se stinge – in mod indirect. ci numai de asigurarea opozabilitatii si a rangului 149 . compensatia opusa de catre fidejusor creditorului. Raporturile dintre fidejusori-Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor. precum si uzufructul asupra unor imobile. imobiliara.

daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen.de preferinta ale ipotecii. AVANTAJE: creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta. grevat de ipoteca constituita asupra lui. este necesar sa se indice inscriptia primitiva). dupa verificarea actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte funciara. in acest caz. In raport cu creditorul: are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla. conditie. inundatii. iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare.. in raport cu debitorul: acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat. are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar. nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar judecatorul delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles. cheltuielile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului (imprumutatului). imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi (acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie. faliment. imobilul se va stramuta catre noul dobanditor. ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul).11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). In raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat: fata de acestia. dar. cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung. RISCURI/DEZAVANTAJE: fiind o obligatie accesorie obligatiei principale garantate. la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta. intrucat garantia este incorporata in imobil). ipoteca nu constituie o indisponibilizare. in acest interval. Deci. are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul rangul ipotecii). etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea. pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu. in caz de executare silita. rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil. ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil. creditorul poate cere executarea silita (in cf. publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul. chiar daca a fost platita o parte din datorie si chiar daca. Pe baza actelor autentificate. nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii. ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu tot cu sarcina ce-l greveaza. in caz de partaj a unui imobil ipotecat. pana la plata ultimei rate scadente. 150 . ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate. are dreptul de a instraina imobilul ipotecat. astfel: partile incheie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal (sau prin mandatari cu procura speciala si autentica). etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari. inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial. EFECTE: se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorului. cu OG nr.

in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar. de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate. 54) Îmbogăţirea fără justă cauză. fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant Proba gestiunii intereselor altei persoane Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba Faptele juridice ( acte juridice ) -. sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala). Capacitatea partilor-Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Obligatiile gerantului: obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia. . Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui. prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane. Persoana care intervine este -. Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine.gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia. intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari. De aceea. fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic.acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare. Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane. 53) Gestiunea de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane ). fara a fi primit mandat din partea acesteia. etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. regulile cu privire la actelel juridice.cutremure. geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau. Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor. modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite). in limita maririi. Obligatiile geratului: va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut. Gerarea se face fara stirea proprietarului. atitudinea partilor fata de actele de gestiune -. Actiunea prin care se pretinde restituirea se 151 . catre cel care si-a diminuat patrimoniul. Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. gestiunea -. iar polita de asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii. gerat Conditiile gestiunii: obiectul gestiunii: . gerant Persoana pentru care se actioneaza este -.acte materiale ( repararea unui bun al geratului ).

Partajul de ascendent se poate realiza atat prin donatie (donatiepartaj). In ambele sale forme. asa cum s-a facut. civ. partajul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba . 795 alin. inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai”. care combina regulile partajului cu cele ale donatiei sau testamentului.). Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul „imparte bunurile sale. Uneori. 1 C. cat si prin testament (testament-partaj). act juridic intre vii de formatie bilaterala. justificandu-se prin necesitatea de a elimina.Dispozitiile legale referitoare la partajul de ascendent (art. 794 C. testamentul-partaj este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui (art. se poate realiza numai cu acordul donatarului. existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt. Ele isi au originea in dreptul roman. dreptul cutumiar francez si in legiuirile premergatoare Codului civil roman . 794 si urmat. in practica noastra judiciara si in doctrina. iar pe de alta parte. adica printr-un act juridic unilateral mortis causa (art. fie prin hotarare judecatoreasca. Daca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui partaj la data decesului acestuia. adica printr-un contract. acest element este cu totul neglijat.) si partajarea bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia existentei unei donatii-partaj. civ. civ. pe cat este posibil. civ. actio de in rem verso. Efectele imbogatirii fara justa cauza: cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau.numeste -. ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia-partaj. neintelegerile dintre mostenitori sau inconvenientele partajului judiciar. Spre deosebire de partajul obisnuit. Dat fiind caracterul de exeptie al partajului de ascendent. fiind un contract. nu poate fi revocata unilateral de donator. inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia. cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau. acesta trebuie sa rezulte in mod neechivoc din actul care se pretinde ca il contine. care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior. C. Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans. in timpul vietii.). micsorarea unui patrimoniu. partajul de ascenedent este un act mixt. 2 C. Conditiile: marirea unui patrimoniu.) sunt de exceptie. ci cel mult a existentei unor donatii ordinare 152 . 965 alin. caci astfel s-ar imbogati fara just temei 55) Împărţeala de ascendent. in lipsa lor un asemenea partaj neputand fi facut intrucat s-ar contraveni regulilor de drept comun care prohibesc pactele asupra succesiunilor nedeschise (art. pe de o parte.

Astfel. Dispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun. dar care nu comporta doar o simpla liberalitate. iar nu vointa descendentilor. 794 si urmat. Este indiferent daca legatura de rudenie este legitima (din casatorie). numai ca aceasta donatie este una obisnuita chiar daca dispunatorul a caracterizat-o ca donatie-partaj. ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu-i liberalitati preciputare -. nu mostenitori . 795 alin. civ. nu pot decat sa se supuna celei dintai. 794 C.Primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale. dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul .). Persoanele care pot beneficia de donatia-partaj. procurand un avantaj descendentilor. 794 C. dianfara casatoriei sau din adoptie . Desi. Persoanele care pot face o donatie-partaj. chiar daca dispunatorul a prevazut contrariul. O astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art. civ.. Beneficiari ai donatiei-partaj nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului (art. bivalenta. daca vor sa mosteneasca. realizand un partaj anticipat intre acestia. avand asadar vocatie utila.Succesiunea nu se poate deschide decat la decesul lui de cujus. Pot face donatii-partaj doar „tatal. donatia-partaj are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa legala. o donatie-partaj cu sarcini intruneste aceasta conditie. fie separat -. iar privilegiul pentru plata eventualelor sulte este cu totul exclus.. partajul il face insusi ascendentul. Cu alte cuvinte. Ea presupune cu necesitate cel 153 . Un unchi.). in masura in care nu li se incalca rezerva. care. poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate. in limitele cotitatii disponibile. C. nelegitima (dinafara casatoriei) sau din adoptie. mama si ceilalti ascendenti” (art. sau sa renunte la mostenire. civ. nefiind nedemni sau renuntatori. la garantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si-o datoreaza coindivizarii ulterior partajului. este vorba de un act care in forma este o donatie (art. indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia .Donatia-partaj este un contract (act juridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu gratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora. De aceea. privilegiile neputand rezulta decat din lege .). nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii. Donatia-partaj este asadar un act cu natura mixta. in lipsa unei stipulatii exprese. care in esenta sa este un partaj. Este vorba despre un partaj care nu poarta asupra unei succesiuni deschise. Asadar. 1 C. dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate (donatie) . Fara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi. de pilda. fie chiar prin donatia-partaj. civ. ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului dispunatorului . in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului. copiii gratificati prin donatia-partaj nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari. nepotii nefiind asadar obligati.

in limitele cotitatii disponibile. 796 C. Donatia-partaj poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul incheierii actului. Destinata sa inlocuiasca partajul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului. 2 C. si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia . 1 C.Nulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta chiar daca la data deschiderii mostenirii masa succesorala. motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat o donatie ordinara . Constarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis. pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare. deci si a donatiei-partaj.Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului. pe langa bunurile care au format obiectul donatiei-partaj. civ. fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor. civ.Imparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte. bunurile neincluse in actul de partaj se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit regulilor dreptului comun (art. In acest din urma caz.Donatia-partaj care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul deschiderii acesteia este nula (art. civ. civ. iar nu si bunurile viitoare (art. 2 C. Este vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu. act care este cunoscut sub denumirea de donatie-partaj conjunctiva . momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al deschiderii mostenirii . Bunurile prezente. Ca urmare a acestei operatiuni.). fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie egala din 154 . cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asigura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . Aceasta dispozitie legala se explica prin incompatibilitatea care exista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii.) . 795 alin. Avantajul incontestabil al donatiei-partaj conjunctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii. lucru pe care nici unul nu l-ar putea face fara acordul celuilalt. ci si rezerva mostenirii. Pentru a putea beneficia de donatiapartaj. respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii-partaj conjunctive. Practica judiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie-partaj sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni. o donatie-partaj intre un descendent si un tert (fie el descendent in grad mai indepartat. ci chiar si de ceilalti descendenti (art. fie o persoana fara legatura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput. ci si de cele comune. in actuala configuratie a textelor Codului nostru civil. descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul incheierii actului. Donatia-partaj poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila. 797 alin. cat si de cei care mostenesc prin reprezentare.putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire. cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite. nu pot fi beneficiare ale donatiei-partaj .). 797 alin.). donatia-partaj trebuie sa se refere chiar la cei care au dreptul de a participa la partajul pe care il inlocuieste. dar.

ansamblul bunurilor distribuite, chiar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . Daca exista copii care nu sunt comuni, donatia-partaj conjunctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .Donatia-partaj conjunctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea unui uzufruct viager stins prin moartea titularului sau (art. 557 C. civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare (valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei-partaj cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatiepartaj in privinta acestor bunuri intrucat nu-i partin in exclusivitate. Practica judiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un partaj amiabil (in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie-partaj (in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie-partaj cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta partajului succesiunii deschise, cade intreaga operatiune, fara ca partajul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vigoare . Donatia-partaj cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti (divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatiipartaj. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile (nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii-partaj, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform regulilor mostenirii ab intestat. Nu exista insa nici o piedica legala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr-o donatie-partaj ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul-donatar va fi scutit de raport, la data deschiderii mostenirii bunul revenindu-i ca efect al partajului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia-partaj . Divizarea reala prin vointa donatorului. Donatia-partaj, asa cum o arata chiar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul-ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu gratuit in ideea de a-i gratifica, dar lasand grija impartelii in seama acestora, nu este o donatie-partaj, ci, in lipsa repartizarii specifice partajului, o donatie ordinara . De asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa gratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota-parte indiviza dintr-un imobil, in lipsa 155

repartizarii individuale, nu poate fi o donatie-partaj, ci o donatie ordinara . Criteriul de delimitare a donatiei-partaj fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aranjament de familie global, chiar daca nu se face expres referire la dispozitiile art. 794 C. civ. si chiar daca nu este cuprins intr-un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . Compunerea loturilor. In privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans de regula care rezulta din dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ., conform careia la partaj (este vorba de partajul obisnuit facut dupa deschiderea mostenirii) „trebuie sa se dea… aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare”, recunoscandui-se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Modelul partajului de ascendent este partajul voluntar, iar nu partajul judiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul partajului judiciar principiul egalitatii in natura este susceptibil de nuantari (supra nr. 717), ascendentul are libertate in fixarea componentei loturilor, admitandu-se ca atribuirea in intregime a unui domeniu agricol unuia dintre copii cu obligatia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare -; stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui - este o donatie-partaj, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . Solutia nu poate fi insa dusa pana la extrem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii integritatii imobilelor ori exploatatiilor agricole sau comerciale nu este in joc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul egalitatii partajului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu-i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. Daca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun (art. 798 C. civ.) . Aplicarea dreptului comun. Conform dispozitiilor art. 795 alin. 1 C. civ., donatia-partaj trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei „conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii”. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie incheiata in forma autentica (art. 813 C. civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari (art. 827 C. civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie expresa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea deschiderii mostenirii (art. 814 C. civ.) . Se recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin exceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei deghizate si a donatiei indirecte .In cazul in care un partaj de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este executat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 1167 alin. 3 C. civ. .Raporturile intre donatorul-ascendent si donatarii-descendenti Efectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. Donatia-partaj produce intre ascendentul-donator si descendentii-donatari efectele unei donatii 156

obisnuite. Ea comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. Transferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . Descendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia-partaj in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act (art. 825 C. civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atrage caducitatea atribuirii, drepturile acestuia transmitandu-se pe cale succesorala la mostenitorii sai . Ca orice donatie, donatia-partaj poate fi revocata pentru ingratitudine (art. 830 C. civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor (art. 831 C. civ.). Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat chiar prin ipoteza doatia-partaj presupune ca donatorul are descendenti la data incheierii actului. Transmisiunea este individuala, donatia-partaj neantrenand in nici un fel deschiderea mostenirii. Ascendentul-donator, chiar daca include in act toate bunurile care le detine la data incheierii acestuia, nu-si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, chiar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . Donatia-partaj poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului-donator, fara a fi obligati a dovedi complicitatea descendentilor-donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un partaj, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .Raporturile dintre desecendentii-donatari-Efectele sunt cele specifice unui partaj. Chiar din momentul incheierii actului, descendentii-donatari sunt considerati copartajanti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s-a deschis, ci ai bunurilor incluse in donatia-partaj .In aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza garantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti (inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. De asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie-partaj sau a indeminizatiei de evictiune sunt garantate intre donatarii-descendenti de privilegiul copartajantului (art. 1737 pct. 3 C. civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. Dupa deschiderea mostenirii dispunatorului-Donatarii-descendenti devin mostenitori ai defunctului. Odata cu decesul donatorului-ascendent, se deschide succesiunea acestuia, iar donatariidescendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le-au fost atribuite prin donatia-partaj, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse partajului in conditiile dreptului comun. Partajul de ascendent, care pana la data deschiderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. Din aceasta situatie decurg o serie de consecinte. In primul rand, bunurile cuprinse in donatia-partaj nu sunt supuse 157

raportului, caci aceasta „fiind o operatiune preliminara partajului prin faptul ca tinde la constituirea masei partajabile”, este lipsit de obiect in cazul analizat, partajul fiind deja realizat prin vointa ascendentului . In al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca exista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .In al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii-donatari sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. Donatarii-descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. Reductiunea donatiei-partajDin dispozitiile art. 798 C. civ. rezulta ca in cazul in care la deschiderea mostenirii se constata ca prin donatia-partaj sau printr-un alt act „vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea sa legitima”, imparteala de ascendent „se poate ataca”. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, textul vrea sa spuna ca donatia-partaj este supusa actiunii in reductiune atunci cand la deschiderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii copartajanti i s-au incalcat drepturile referitoare la rezerva. Stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a gratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei-partaj la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu-se in nici un caz problema existentei a doua mase de calcul (una incluzand bunurile cuprinse in donatia-partaj si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .Imputarea bunurilor primite prin donatie-partaj. Dupa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. In principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor gratificati (supra nr. 768), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. Daca un descendent-donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. Complinirea rezervei. Daca unul sau altul dintre descendentii-donatari nu a primit prin donatia-partaj cota corespunzatoare rezervei sale (lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un „drept de prelevare” asupra bunurilor ramase nepartajate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia-partaj . Faptul de a fi participat si el la donatia-partaj nu poate fi opus descendentului158

donatar pentru a-i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea deschiderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data deschiderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei-partaj. Actiunea regelementata de art.798 C. civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei-partaj, ci doar la retrangerea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului-reclamant. Ea nu poate fi primita daca bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Partajul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. 795 C- civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si partajul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . Testamentul-partaj se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui legatari, adica de a gratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor legale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate nega radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . Ca si donatia-partaj, testamentul-partaj poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentulpartaj. Trimitere. Testamentul-partaj poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatiipartaj, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii-partaj. Bunurile care pot forma obiectul testamentului-partaj. Testamantul-partaj poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la deschiderea mostenirii. Testatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu-se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. Obiect al testamentului-partaj nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea exclusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . De aceea, testamentul-partaj cumulativ este nevalabil . Un asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece prohibitia testamenului conjunctiv (art. 857 C. civ.) se aplica si testamentului-partaj .Bunurile de care testatorul a dispus deja prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul-partaj, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare (supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . Repartizarea bunurilor. Elementul caracteristic al testamentului-partaj este repartizarea bunurilor succesorale intre 159

). Reductiunea testamentului-partaj. Dupa decesul testatorului. pretinzand ca accepta mostenirea legala. partajul de ascendent realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii mostenirii. civ. pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. 3 C. 56) Împărţeala moştenirii. 797 C. Este necesara capacitatea de exercitiu pentru a putea cere partajul. el poate accepta atat mostenirea legala. 798 C. Sub sanctiunea nulitatii (art. In principiu bunurile se atribuie in natura. Forme: partaj amiabil. In privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului-partaj. 772) fiind aplicabile si in cazul testamentului-partaj. ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului. condiţii. acceptand mostenirea legala si repudiind legatul sau invers. Daca testamentul-partaj (sau altul ordinar) contine si legate in favoarea unui descendent inclus la partaj. regulile aplicabile donatiei-partaj in aceasta materie (supra nr. Bunul se 160 . De asemenea. comostenitorii isi datoreaza garantia specifica pentru evictiune.. Mostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires hereditatis la plata datoriilor. repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. Efectul fiind acela al unui partaj. descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si. creditorii comostenitorilor. Fiind un act mortis causa. sa ceara o alta impartire. acesta poate opta diferit.descendentii defunctului prin vointa acestuia. evaluarea acestora. vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind legala. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura. in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. La repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. titlul de mostenitor. are dreptul la complinirea acesteia prin exercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa partajabila prin atribuirea mostenitorilor. Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele. iar daca este cazul platii unor sulte. Noţiune. In cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa. partaj judiciar-pot cere partajul comostenitorii. bunurile. Efectele testamentuluipartaj. cu obligatia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . obiect şi forme. descendentii defunctului culeg fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire legala si nu de legat . 1737 pct. civ. creditorii acestora beneficiaza de privilegiul prevazut la art. civ. cat si pe cea testamentara.

Riscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant. reziliere. Imprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de BNR diminuat cu 20%. sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor. Imprumutul este un contract real si unilateral. 161 .poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Este necesara capacitatea specifica actelor de administrare. Daca imprumutul are o valoare mai mare de 250 lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. sa restituie lucrul la scadenta. Imprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. 57) Împrumutul de consumaţie ( propriu-zis). prelungeste folosinta dupa scadenta. consensual. ar fi putut salva bunul inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau. lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. 58) Împrumutul de folosinţă. Comodatul este un contract real. Imprumutatul are obligatia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi gen. plata despagubirilor generate de viciile lucrului. Comodatul se stinge prin: restituirea lucrului. Comodatul are ca obiect bunuri nefungibile deoarece trebuie restituite in integralitatea lor. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari. Comodatarul este obligat sa conserve bunul. Imprumutul de consumatie se stinge prin plata. in individualitatea sa. dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar: intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate. esentialmente gratuit si unilateral. Imprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura. Comodantul are ca obligatii: restituirea cheltuielilor de conservare. moartea comodatarului daca contractul a fost incheiat intuitu personae. Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s-au produs fortuit. numita imprumutat o catime de bunuri fungibile si consumptibile cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate. in aceasi cantitate si de aceasi calitate.

prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru. asupra obligatiei civile corelative. limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . limitative prevazute de lege. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor. prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta. alin. 2 din Decretul 167 / 1958 ). 11 din Decretul 167 / 1958 ) Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. Regulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune: pentru pur si simplu. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. 9 din Decretul 167 / 1958 ). art. pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva. pe timpul cat dureaza situatiile. se stinge prin prescriptie. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. Din dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura juridica a prescriptiei extinctive. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art. inseamna a raspunde la intrebarea ce este. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. pe timpul cat 162 . Caracterele cauzelor de suspendare sunt : legale. Prescriptia extinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept . In concluzie.7 alin 3 din Decretul 167 / 1958 ). sau de la expirarea termenului prevazut de lege ( art. alineatul 1. 12 din Legea 11 / 1991 ). si de aici drept drept consecinta – natura juridica a prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. 13-14. in cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate. pentru dreptul civil. regula generala.59) Începutul prescripţiei extinctive. 8 din Decretul 167 / 1958 si art. de drept. prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic ( art. 7. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. 7 alin. a curgerii termenului de prescriptie. Potrivit art. iar potrivit art. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda:cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. ale unei lucrari. insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii ( art. prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite. 1. Inceputul prescriptiei extinctive -Regula generala potrivit art. in functie de cauza de nulitate relativa ( art. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune.

15 alin. Pe durata cauzei de suspendare. consta in reluarea cursului prescriptiei. suspendarea nu produce nici un efect juridic. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. actiunea sa fie 163 . Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. Ulterior cauzei de suspendare. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. Potrivit art. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. apare necesar definirea acesteia :forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. 16 din Decretul 167 / 1958 prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. oprit. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. inundatia si altele. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Pentru perioada anterioara cauzei. 15 alin. in esenta.creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. pe toata aceasta perioada. in asa fel incat. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. din momentul in care el fusese blocat. Cererea de chemare in judecata. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. In legatura cu cazul de forta majora. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. din momentul in care produce. prin urmare. este efectul precizat in art. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni.

Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majorat. acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -. adica inlaturata. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. printr-o hotarare definitiva. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “. nejustificat. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. 6 alin 2. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. prescriptia este stearsa. cererea de chemare in judecata. 19 alin. nu drepturi si obligatii in general. consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege. 17 astfel “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”. incetare b) Generalitatea -. aceste drepturi si obligatii sunt civile. nici in tot 164 . posterior intreruperii. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice. Nimeni nu poate renunta. presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare. sub toate aspectele: inceput. in fond.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. 5 D 31/1954. in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. sunt : a) Legalitatea -. ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii. continut. 60) Începutul şi conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. In esenta.admisa. “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii” In acest sens retinem: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului. 2 art. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. Repunerea in termen. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. Potrivit art.Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. Efectul repunerii in termeni Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. desi termenul de prescriptie a expirat. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “.

religia. Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Astfel. Aceasta data “a nasterii”. legea noastra nu pretinde ca. insa numai daca el se naste viu” Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice. reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari. gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. latura pasiva -. nationalitatea. D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” . Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile..” d) Intangibilitatea -.” El se socoteste de la zi la zi. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”. legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii. atribuita tuturor oamenilor. iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta” Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. ingradiri decat prin texte exprese de lege. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista.nici in parte la capacitatea de folosinta …. pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod 165 . rasa. pentru acesta). Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur). art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii” Copilul conceput se considera ca exista. cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului. Potrivit acesteia. ca regula -. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -. copilul sa fie viabil Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume: sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii. D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul. este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”. se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere” D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute. de 121 de zile. ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul. astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. Acest continut cuprinde doua laturi: latura activa -. acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta. de aceea. Din aceasta categorie fac parte: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate. de la conceptiune. copilul sa se nasca viu.

61) Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. de mai sus.penal republicat. dispune in favoarea tutorelui sau. art 703 si art 712. art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -. Ipoteze privind stabilirea datei morţii Din chiar enunţarea. si minor. o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. 31/1954 prevede: „De îndată ce hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă. in conditiile art 109 Codul familiei. a dispoziţiilor 166 . prin testament. art 809 “minorul de 16 ani nu poate. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. 1307 alin 1. In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. dreptul administrative. 18 din acelaşi Decret nr. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). 7 alin. nici chiar cu incuviintare. 1 din Decretul nr. dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată”. se va stabili ca dată a morţii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morţii. ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE I. dreptul comercial. în termenii următori: „Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia”. de o parte. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament. Regula încetării capacităţii de folosinţă – moartea persoanei Textul legal care reglementează începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – art. nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. cel dispărut este socotit că a murit la data stabilită în hotărâre. care au tratat o persoana in boala de care moare. de bunurile sale. ca fiind aceea a morţii. 31/1954 – stabileşte şi sfârşitul acesteia. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările. art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998 Art 41 -. sotul. art. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. dreptul muncii. teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. În lipsă de indicii îndestulătoare. in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti. II. cum ar fi cele din dreptul constitutional.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. Pentru declararea judecătorească a morţii persoanei fizice. Instanţa judecătorească va putea rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol.

Declararea judecătorească a morţii Declararea judecătorească a morţii – precedată sau nu de declararea dispariţiei – este reglementată atât prin norme de drept substanţial ori material – art. moştenitorii). completarea datei morţii. Ceea ce diferă. despre care nu se mai ştie dacă este sau nu în viaţă. două ipoteze. într-un accident de cale 167 . ţi anume data morţii. 36-43 din Decretul 32/1954.în ipoteza morţii fizice constatate. instituţia declarării judecătoreşti a morţii este justificată de nevoia. rămase definitive şi irevocabile. conform realităţilor. Intr-un prim înţeles. direct (prin examinarea cadavrului) .în ipoteza morţii declarate judecătoreşte. o rubrică specială este destinată tocmai datei morţii: an. În stabilirea felurilor declarării judecătoreşti a morţii trebuie pornit de la prevederile art. 31/1954 – cât şi prin norme de drept procesual – art. data încetării capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este aceeaşi. 16-21 din Decretul nr. este trecută în rubrica corespunzătoare din actul de stare civilă.legale referitoare la data morţii persoanei fizice rezultă că legiuitorul a avut în vedere. în ambele ipoteze. şi anume: . putându-se institui curatele. zi. pe baza şi în conformitate cu care se eliberează certificatul de deces. nu s-a întocmit un certificat constatator al morţii de către medici). justificare şi feluri Expresia „declararea judecătorească a morţii” este folosită în două sensuri. Această dată este înscrisă în actul de stare civilă care este actul de deces. şi anume: . În esenţă. este modul în care se ajunge la completarea rubricii menţionate. în sensul că data morţii. în cele două ipoteze de mai sus. din această hotărâre. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. în actul de stare civilă – actul de deces. a cărui moarte nu poate fi constatată direct. completarea datei morţii se face fie pe baza datei trecute în actul medical constatator al morţii (când un asemenea act a fost întocmit de personalul medical). Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort. la starea civilă. Declararea morţii nu poate fi însă hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afişărilor extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariţia. 1) Noţiune. Cel dispărut în cursul unor fapte de război. lună. 16 din Decretul nr. fie pe baza declaraţiei făcute de persoana care anunţă. decesul persoanei (când. este ipoteza morţii declarate pe cale judecătorească. precum şi în raporturi civile (creditorii. Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşarea mecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii. se face pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. expresia desemnează instituţia juridică având această denumire şi cuprinde ansamblul normelor menţionate mai sus. III.ipoteza morţii constatate fizic. deci. a clarificării situaţiei persoanei dispărute. În aceste acte de stare civilă.ipoteza dispărutului. Esenţial de reţinut este că. social-juridică. . de asemenea prin hotărâre judecătorească dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaţă au trecut patru ani. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi de familie. Într-o asemenea clarificare este interesată societatea însăşi. fiind necesară declararea judecătorească a morţii.

această lipsă să facă să existe incertitudine asupra existenţei în viaţă a persoanei. poate fi declarat mort. prin divizare totala (nu si partiala). dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia ”. declararea judecătorească a morţii neprecedata de declararea dispariţiei. prin ea însăşi. pe de altă parte. nu orice lipsă de la domiciliul persoanei. de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice: prin reorganizare.sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil. 1 din Decretul nr. Ea rezultă. ca fiind data ultimilor ştiri.cea în care există probe (înscrisuri. într-un naufragiu sau într-o altă împrejurare asemănătoare care îndreptăţeşte a se presupune decesul.declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. 2) Declararea judecătorească a dispariţiei a) Condiţia de fond a declarării dispariţiei Condiţia de fond necesară pentru declararea dispariţiei este ca de la data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă să fi trecut un an. din redactarea art. cu certitudine. sub aspect material. 16 alin. Data ultimilor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă. Trebuie subliniat că. aceasta este situaţia-excepţie. de lege lata. prin dizolvare. Cauzele de dizolvare: art. care este ziua ultimilor ştiri. şi anume: .mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea. prin dizolvare Dizolvarea persoanei juridice . justifică. Moduri de incetare a persoanei juridice: prin comasare (absorbtie.45 din Decret 31/1954: 168 . Art.16 alin. Dizolvarea. fuziune). martori) din care rezultă. fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa. dacă a trecut un an de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă”. Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii. putându-se institui curatela. 1 prevede că termenul de un an se calculează de la data ultimilor ştiri din care rezultă că era în viaţă. pe baza probelor existente se stabileşte o anumită zi. ea trebuie să aibă o durată minimă de un an şi.ferată. automat. Cum se stabileşte această dată? Răspunsul la întrebare presupune distingerea a două ipoteze. aceasta este situaţia-regulă. cererile privind declararea dispariţiei şi a morţii se soluţionează în primă instanţă de tribunale. 62) Încetarea persoanei juridice. ci e necesar să fie vorba de o lipsă calificată de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte. de asemenea se face distincţia între hotărâri definitive nesusceptibile de apel şi hotărâri irevocabile nesusceptibile de recurs. si anume: . în cazuri excepţionale. cu claritate. trecerea la declararea judecătorească a dispariţiei. În înţelegerea acestei condiţii este necesar de subliniat că. 31/1954: „Cel care lipseşte de la domiciliul său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească. Din conţinutul acestui articol deducem existenţa a două feluri de situaţii în care intervine declararea judecătorească a morţii. putem spune ca. Incetarea persoanei juridice.

Data producerii efectelor lichidarii. Continutul lichidarii . cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent. Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice: Notiunea de lichidare efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil. inscrierea dizolvarii si lichidarii. c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii.obligatoriu prin lichidare. Efectele dizolvarii. Clasificarea cauzelor de dizolvare: dupa modul cum opereaza: cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice.-Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice. persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare. in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut. justitie). repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. radierea din registrul persoanei juridice. Art. persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului. cauze speciale. Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale. daca legea prevede aceasta formalitate. Felul transmisiunii in caz de lichidare Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare: dupa lichidare. dupa vocatia lor: cauze generale. aceasta data se concretizeaza in moduri diferite: inregistrarea dizolvarii. bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator. 169 . indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala. pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori. Lichidarea. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege. Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit. 40 . in lipsa criteriilor de mai sus."Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit.indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil. dupa natura lor: cauze de dizolvare fortata.incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil.lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza. Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice.Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei . la organul competent. actul de infiintare sau statut. dar din categoria succesorilor cu titlu particular. Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii. bunuri (activ net).-Teoretic. b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit. bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut. Pe durata lichidarii. Practic. determinate. cauze de dizolvare voluntara. Realizarea activului . aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. Plata pasivului . In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta. transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular.

in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. pentru ca aceasta sa dispuna. republicată. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. la cerere. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. de buna-credinta. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. reglementate de Legea nr. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta obligatie. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. dreptul a fost gresit calificat. In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. 7/1996.63) Înscrierile în cartea funciară. In urma admiterii actiunii. de buna170 . precum si impotriva succesorilor sai. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. prin hotarare. intabularea sau radierea dreptului real. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. operatiunea rectificarii se face. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. actiunea in prestatie tabulara se respinge. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. daca prin isncriere. actul juridic cu data certa.

modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare. daca notarea. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. Inscrierile sunt de trei feluri: intabularea. efecte). ea se transforma intr-o intabulare perfecta. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. notarea . Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. cauze. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara.credinta. Daca inscrierea provizorie este justificata. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. inscrierea provizorie. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. constituie. Ea are efect constitutiv de drepturi. indiferent din ce cauza. Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se 171 . faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. faptului sau raportului juridic notat. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. Intabularea este o inscriere definitiva. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. 64) Întreruperea prescripţiei extinctive (noţiune. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. Actul juridic trebuie dovedit prin isncris original.

Ineficacitatea legatelor. actiunea sa fie admisa.) sau indirect (cazul exhederării moştenitorilor nerezervatari sau a moştenitorilor rezervatari în limitele cotităţii disponibile. Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. 65) Legatul. dar existenţa acestuia atârnă de îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei Legatul cu sarcină � presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a îndeplini ceva (să dea. adica inlaturata. Transferă proprietatea de la testator la legatar deîndată ce intervine moartea lui de cujus. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive-Efectele prescriptiei extinctive sunt stabilite de art. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. adică să se stipuleze că executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte producerea lui. Desemnarea legatarului trebuie să fie făcută prin testament şi să fie făcută personal de testator. fie prin arătarea calităţilor care îl individualizează pe acesta � fiu. efectele împlinirii ei urcând până la data deschiderii succesiunii.prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. deci de la deschiderea succesiunii. Desemnarea legatarului � poate fi făcută direct (fie prin nominalizare. posterior intreruperii. prescriptia este stearsa. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Ca si in cazul suspendarii. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). 17 astfel : “intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupto”. Sarcinile pot fi stipulate în interesul unei terţe 172 . nepot. Noţiune şi clasificare. frate. Condiţia suspensivă face ca dreptul cuprins în legat să nu ia naştere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data împlinirii sale. Legatul cu termen � legatul poate fi supus de testator unui termen. printr-o hotarare definitiva. Legatul sub condiţie � este cel a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. să facă) sau de a nu face ceva. Condiţia rezolutorie face ca dreptul formând obiectul legatului să se nască pe data decesului lui de cujus. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care afectează voinţa testatorului Legatul pur şi simplu � este legatul neafectat de modalităţi. Constituie dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului prin care acesta desemnează persoana sau persoanele care la moartea sa urmează să primească universalitatea întregului patrimoniu succesoral. Cererea de chemare in judecata. universalitatea unei frecţiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din moştenire. etc.

Legatul nudei proprietăţi a întregii moşteniri. sau când 173 . adică de la data deschiderii succesiunii. nerespectarea interdicţiei substituţiei fideicomisare. deductibilă după intenţia subiectivă a testatorului Revocarea voluntară tacită prin înstrăinarea sau distrugerea voluntară a bunului care formează obiectul legatului Orice înstrăinare a obiectului legatului. Sunt considerate legate universale: Legatul tuturor mobilelor şi imobilelor testatorului. testatorul poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare anterioare. Revocarea voluntară tacită � revocarea tacită a unui testament anterior intervine numai dacă între acesta şi cel posterior există incompatibilitate sau contrarietate. revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat. Este chiar cazul revocării. Revocarea legatelor � există situaţii în care legatele iau naştere în mod valabil. cât şi bunuri incorporale. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitentă a două dispoziţii testamentare succesive. cauză ilicită. Legatul cotităţii disponibile a moştenirii. făcută cu orice mod sau condiţie. etc. ci de la data când acesta urmează să producă efecte. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor imobile. Legatul tuturor bunurilor imobile. Sunt legate cu titlu universal: Legatul unei fracţiuni din moştenire. dar datorită unor împrejurări intarvenite ulterior sunt desfiinţate. Revocarea voluntară expresă � în cazul în care rezultă dintr-o declaraţie anume a testatorului în acest sens.persoane. lipsa formelor anume prevăzute de lege).). Termenul de prescripţie a acţiunii în anulare nu curge de la data întocmirii testamentului. universalitatea bunurilor sale. Nu se poate face decât fie printr-un act autentic. Legatul particular � este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. Legatul prisosului succesoral rămas după plata tuturor celorlalte legate. Revocarea legatelor prin manifestarea de voinţă a testatorului-Revocarea voluntară-Testamentul fiind un act revocabil. cât şi din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdicţiei testamentului conjunctiv. Este un act solemn. ci doar una relativă. Poate avea ca obiect atât bunuri corporale (individual determinate sau de gen). până la ultima clipă a vieţii. Legatul cu titlu universal � este acela care conferă legatarului vocaţie la o fracţiune din moştenirea testatorului. chiar când înstrăinarea va fi nulă. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atât din rândul celor comune tuturor actelor juridice (incapacităţi. în interesul testatorului sau în interesul legatarului. Nulitatea � este sancţiunea civilă prin care actele juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor de validitate (de fond sau de formă) sunt lipsite de efecte. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolută materială sau juridică de a aduce la îndeplinire două legate din două testamente succesive. Se întemeiază pe motive anterioare sau concomitente actului. iar lipsa formei este sancţionată cu nulitatea absolută. dar această imposibilitate nu este una absolută. Clasificarea legatelor după obiectul lor-Legatul universal � este dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa la una sau mai multe persoane. Legatul particular conferă vocaţie doar la anumite bunuri succesorale. fie printr-o formă de testament prevăzută de lege. Legatul tuturor bunurilor mobile. vicii de consimţământ. Legatul unei fracţiuni din totalitatea bunurilor mobile.

legatarilor universali şi în mod excepţional. Caducitatea legatelor � presupunând că testamentul este valabil încheiat. În cazul în care legatul este ineficace în raport cu unul sau altul dintre legatari. Înstrăinarea obiectului legatului de către testator relevă implicit intenţia acestuia de a-l revoca. poate fi revocată sau retractată. Retractarea expresă a revocării testamentului nu se poate face decât prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior. după caz. Legatul conjunctiv este legatul al cărui obiect este lăsat la mai mulţi legatari fără a se preciza partea ce revine fiecăruia. iar nu şi atunci când se datoreşte unui caz fortuit sau de forţă majoră. Retractarea revocării voluntare a legatului Revocarea unui testament sau a unei dispoziţii testamentare. dar valabil în raport cu cel puţin unul dintre ei. Delicte. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenită ulterior datei testamentului. Injurie gravă la adresa memoriei testatorului.obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului. Potrivit art. situaţie în care toţi legatarii au vocaţie eventuală la întregul obiect al legatului. cât intanţia exteriorizată a testatorului de a dispune altfel decât prin legatul iniţial de bunul respectiv Revocarea (voluntară) tacită prin distrugerea voluntară a testamentului de către testator Distrugerea materială a testamentului de către testator sau de către un terţ la ordinul acestuia echivalează cu o revocare voluntară tacită. legatarilor particulari. moştenitorilor legali. fiind o dispoziţie de ultimă voinţă ca şi testamentul însuşi.930 şi 830 C. când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului. Odată acceptat legatul. Revocarea judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor La deschiderea succesiunii legatarul este în drept să opteze între acceptarea legatului şi renunţarea la acesta. Revocarea judecătorească pentru ingratitudine Revocarea judecătorească pentru ingratitudine intervine pentru: Atentat la viaţa testatorului. Pieirea în întregime a lucrului legat. sarcinile instituite de testator devin obligaţii pentru legatar. adică. în lipsă de 174 . neîndeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului. Refuzul legatarului de a primi legatul. Revocarea judecătorească a legatelor Legatele sunt revocabile pe cale judecătorească pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine.civ. este totuşi posibil ca din pricina unor împrejurări survenite independent de voinţa testatorului să existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii. cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului. Neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul.Esenţială este nu atât înstrăinarea bunului în sine. Dispoziţiile testamentare în favoarea ospiciilor. Cazurile de caducitate: Predecesul legatarului � orice dispoziţie testamentară devine caducă. deci imputabilă legatarului. Destinaţia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente � dreptul de acrescământ În caz de ineficacitate a legatelor. săracilor dintr-o comună sau stabilimente de utilitate publică nu pot produce efecte decât dacă sunt autorizate de şeful statului la propunerea Guvernului. Neîndeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar în cazul în care aceasta este culpabilă. bunurile care formează obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaţie succesorală din a căror parte urmau să se execute acele legate.

eredele numit. poate dispune atat prin acte intre vii (donatie). legatul va reveni legatarului sau legatarilor în raport cu care el este eficace. trecand peste capul gratificatului. Oprirea substituţiilor fideicomisare. dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala. precizand ca „este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul. precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor (art. Substitutia vulgara este recunoscuta de lege ca valabila. Substitutia fideicomisara consta in „orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana gratificata de a conserva intreaga sa viata bunurile donate sau legate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator” . sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”. chemat sa culeaga liberalitatea doar daca gratificatul principal nu vrea (fiind renuntator) sau nu poate (fiind predecedat) primi acea liberalitate.prevedere testamentară contrară.804 C. in cazul cand donatarul. implicand indisponibilizarea obiectului legatului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia. Astfel. Ceea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect. Constituie o astfel de substitutie. prohibeste in mod expres orice asemenea substitutii. Acesta este aşa-numitul drept de acrescîmânt sau drept de creştere. dupa care acestea vor reveni copiilor lui. aceea a gratificatului insusi” . dintre care unul principal. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise. art. Substitutia vulgara (obisnuita) consta intr-o singura liberalitate facuta in favoarea a doi gratificati. de pilda. „dispunatorul organizeaza doua succesiuni: a sa proprie si. cat si prin acte mortis causa (legate). asa cum am vazut. putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vulgara. 803 C. 1048-1074) . In acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui gratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . Primul gratificat se numeste instituit sau grevat. iar cel de al doilea substituit. in dreptul nostru. 66) Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii. Plecand de la aceasta caracteristica. contine o substitutie fideicomisara prohibita de lege . spre deosebire de Codul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau legatelor facute de parinti copiilor lor cu obligatia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor. prevazand ca in caz de predeces al acesteia legatul 175 . ereditatea sau legatul. civ. Cu alte cuvinte. civ. testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca legatar cu obligatia de a pastra bunurile legate pana la moartea sa. in acest caz. chemat in primul rand sa culeaga liberalitatea. Art. Persoana care face liberalitatea. iar celalalt subsidiar.

pentru revocare etc. sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a alege el o persoana pe care sa o gratifice. Textul este considerat a fi de exceptie. de exemplu). uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta. Art. 805 C. Uneori in practica judiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si legatele avand obiecte diferite. efecte simultane. Mai intai primeste executare liberalitatea primului gratificat (instituitul). exista consecinte practice similare celor ale substitutiei prohibite de lege. facuta in favoarea celui de al doilea gratificat (substituitul). producand. adica dupa trecerea unui interval de timp (tractus temporis). Daca substitutia este facuta prin testament.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului” . iar pe de alta parte nu sunt succesive. 803 C. nu au acelasi obiect (unul are ca obiect nuda proprietate. in acest caz nu exista substitutie fideicomisara intrucat cele doua legate. cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati (fie cea facuta in favoarea instituitului. nu face decat sa consacre expres legalitatea unor asemenea legate. iar nu de la instituit. Pentru a recunoaste o substitutie fideicomisara prohibita de lege este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: Existenta a doua liberalitati succesive-Substitutia fideicomisara implica gratificarea prin una si aceeasi vointa a doua persoane diferite. la decesul acestuia. a. caz in care se considera ca alegerea celui de al doilea gratificat a fost facuta tot de testator . Astfel. Asa. astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie prohibita de lege. care efectueaza doua (s. Daca nu testatorul instituie legatarii succesivi. cu executare succesiva in timp. cealalta este valabila si va produce efecte. ci doar il roaga (fara a-l obliga juridic) pe legatarul instituit de el sa gratifice acesta pe un tert daca vrea (legat precativ). iar celalalt uzufructul). Esential este faptul ca „pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei. primind astfel efecte .sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . Pentru a putea vorbi de substitutie prohibita de lege este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial. Art. In cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui legatar. pe de o parte. -. substituitul este… avand-cauza nu al instituitului ci al dispunatorului. iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului. exceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora legatarul poate face alegerea este restransa (familia sau mostenitorii dispunatorului. nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea prohibitiei . din contra. pentru incapacitatea de a primi. pentru predecesul gratificatului. de 176 . civ care prohibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni generali. dobandind toate atributele proprietatii. iar apoi. ca si instituitul. fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace -. prin doua liberalitati avand acelasi obiect. iar uzufructul aceluiasi bun unui alt legatar. cea de a doua. Cu toate acestea. iar la data decesului dispunatorului (in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de lege pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului. civ. sanctiunea prohibitiei fiind astfel evitata .

de aceasta data. fiecare cu obiect distinct de celalalt. Se considera insa ca atunci cand conditia consta pur si 177 . urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului. nu exista identitate de obiect al legatului. dar pentru un legatar acea conditie este rezolutorie. obiectul celor doua legate este diferit. a. ci doar una singura: atunci cand conditia nu se indeplineste. invers. 279). iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei majoratului averea sa revina lui B. legatarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data deschiderii mostenirii. in drept (s.pilda. in realitate. De pilda. a. datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant. Totul depinde de interpretarea clauzelor testamentare. Legatul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca legatari sub una si aceeasi conditie. cat si pentru viitor. cand conditia se realizeaza. aceasta calitate” . iar pentru celalalt suspensiva . dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul legatului in cazul in care s-ar indeplini. care dobandeste un drept neconditionat).Mecanismul juridic al realizarii conditiei (efectul retroactiv) face ca in cazul examinat sa nu existe doua transmisiuni succesive. in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane. intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte .). s-a considerat ca dispozitia testamentara prin care s-a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a-l folosi pana la moarte.De asemenea. „in acest din urma caz. testatorul lasa intreaga sa avere lui A. interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte. iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia. Oricum. reprezinta o substitutie fideicomisara prohibita de lege . atat pentru trecut. cu efecte de la data deschiderii mostenirii. practica judiciara a tratat aceste operatiuni ca ilegale. Dupa ce. Ne intrebam insa daca nu cumva. In acest caz. Dupa cum s-a remarcat. in timp ce. unul singur dintre ei va fi avand. ulterior le-a admis in principiu . in timp ce legatarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire. decesul lui A inaintea varstei majoratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste legatul. in realitate nu se confunda cu aceasta. legatarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv. primul avand ca obiect uzufructul apartamentului. dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului. iar daca acestea sunt echivoce. astfel incat dispozitia testamentara care exprima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua legate. in fapt (s.Exista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara. in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului. legatarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv (de la data deschiderii mostenirii) dreptul castigat prin deschiderea succesiunii (pana la indeplinirea conditiei el fiind intr-o situatie similara legatarului pur si simplu. chiar daca. pornind de la ideea ca asemenea aranjamente juridice mascheaza totusi substitutii fideicomisare. si deci nici substitutie prohibita de lege. cei doi «legatari» vor fi profitand succesiv de legat. iar nu in sens contrar (infra nr.).

ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. la termenul fixat. fiducia nu este reglementata de lege. fiducie-garantie) . a) Fiducia In acceptiunea sa generala. atunci cand se dovedeste ca legatul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii prohibitiei substitutiei fideicomisare -. calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale. operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat (fara posteritate.Legatul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data deschiderii succesiunii. caci desi i se transmite proprietatea bunurilor. printre care si aceea de fiducie-liberalitate (varianta a fiduciei-gestiune) prin care „in loc de a investi pe gratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea. De asemenea. printre care figureaza in general aceea de a transfera acest drept. fiduciant. nu este un gratificat (beneficiar al liberalitatii). fiducia poate fi definita ca „actul juridic prin care o persoana. iar nu in ideea unei reale gratificari conditionale. spre deosebire de instituit. Fiducia-liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul. fie unui tert beneficiar” . Fiducia este o institutie juridica polimorfa. Astfel. dobandeste de la o alta persoana. Este 178 . un drept patrimonial. in realitate. fie fiduciantului. ci doar un simplu „intermediar de transmitere”. necesita ca ambii gratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului . In dreptul nostru. ca si in dreptul francez. nedisimuland o substitutie prohibita . fara casatorie) este una reala. Ea poate explica mai bine si mai aproape de adevar procedee juridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate. fiduciarul. se va aplica sanctiunea incalcarii prohibitiei . ceea ce implica analizarea cauzei acestuia -. aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate. dar care sunt criticabile. Obligarea primului gratificat (instituitul) la conservarea si remiterea obiectului legatului celui de al doilea gratificat (substituitului)Dispozitia testamentara intra sub incidenta prohibitiei daca impune instituitului obligatia de a nu instraina obiectul legatului pentru a-l putea remite ca atare la decesul sau substituitului. avand multiple finalitati (fiducie-gestiune. legatul initial nu este facut cu intentia de a-l gratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar. fideicomisul simplu sau legatul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data deschiderii mostenirii este utilizat pentru atingerea unor scopuri identice celor ale fiduciei-liberalitate. dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. dar cu obligatii care ii limiteaza exercitiul. deoarece executorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului. a-l considera pe legatarul care a primit bunul cu sarcina de a-l transmite adevaratului gratificat ca fiind un simplu executor testamentar iarasi nu este corect. numai ca.Evident ca. ci doar in scopul administrarii in interesul gratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si singurul beneficiar al legatului . dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil unui tert care va fi insarcinat sa le gereze in contul gratificatului si sa le transfere ulterior acestuia” .simplu doar in predecesul primului legatar. ci doar sezina bunurilor mobile. inaintea majoratului.

nu sunt intrunite conditiile pentru existenta substitutiei fideicomisare. aprobata de doctrina. Bunurile fungibile (sumele de bani). substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului legat in patrimoniul instituitului. in lipsa de dispozitie expresa. Astfel conceputa.vorba de o obligatie de a nu face care se refera atat la actele juridice inter vivos. In ceea ce ne priveste. In schimb. sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator”. Legatul de residuo poate sa includa si rezervea primului legatar. a ajuns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi excesiva . exista dubla transmisiune succesiva. indisponibilizare pe durata vietii instituitului. acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite . ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare (supra nr. daca ramane unul. Primul legatar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros. Curtea de casatie franceza. cat si la actele juridice mortis causa (legate). De aceea. fie contravaloarea acestora intra sub incidenta prohibitiei sau nu. facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata legatarului fiind suficienta pentru a exclude sarcina de a conserva obiectul legatului specifica substitutiei fideicomisare . chiar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu. ne indoim totusi de justetea acestei solutii. Situatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie. practica judiciara si doctrina admit intr-o proportie covarsitoare valabilitatea acestui legat . numit reziduu. Obligatia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate. chiar daca numai valorica. primul legatar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor. pot forma si ele obiect al obligatiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat. aceasta operatiune se aseamana cu substitutia prohibita de lege prin faptul ca in privinta reziduu-ului. Nu exista substitutie prohibita chiar si in cazul in care testatorul interzice primului legatar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu gratuit (donatie si testament).Prin urmare. fara obligatia pentru gratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa.140) si. cu titlu oneros sau gratuit. de asemenea. daca acesta este mostenitor 179 . Legatul de residuo (al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este „dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim legatar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri. chiar daca sub forma unei obligatii alternative. cat si la un bun individual determinat . intrucat obligarea instituitului la remiterea obiectului legatului substituitului subzista. In practica judiciara s-a pus problema daca legatul prin care instituitului i s-a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator. cat si cu titlu gratuit . dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu exista pentru primul legatar obligatia de a conserva obiectul legatului primit de la testator.Validitatea legatelor de residuo sau de eo quod supererit (fideicomisul fara inalienabilitate). cota-parte dintr-o universalitate. deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea legatar ar fi practic lipsita de efecte . poate fi obligat oricand sa procure altele de acelasi fel . desi prin natura lor sunt intersanjabile. Daca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate .

In cazul in care cel gratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul legatului pe tot timpul vietii sale. testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit (donatii si legate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. iar nu de la primul legatar . 803 C. Daca insa obiectul legatului consta intr-un portofoliu de actiuni cotate la bursa. ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de gestiune mentionate mai sus . Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator. iar nu de o substitutie prohibita de lege . legatul sau devine caduc (art. trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia (art. acceptandu-se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu legat conditional. 808 alin. 2 C. primul legatar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se regaseasca in patrimoniul sau la data decesului. asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului legatului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului. civ. Reportarea transmiterii legatului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului-Substitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. timp de un an etc. al doilea legatar va dobandi de la testator bunurile ramase din legat in patrimoniul primului legatar la decesul acestuia. civ. Asupra naturii juridice a legatului de residuo practica judiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp . este vorba doar de un fideicomis sau legat cu sarcina ingaduit de lege. este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de 180 . Ceea ce urmareste de fapt art. beneficiarul legatului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul legatar (particulara. legatul va reveni in intregime beneficiarului subsecvent ca legat pur si simplu (neconditional). ci din cea a testatorului . Asadar. In principiu. atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei-parti din succesiune reprezentand rezerva . chiar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului legatar. De aici decurg urmatoarele consecinte cei doi legatari. iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se gaseasca in patrimoniul primului legatar la date decesului acestuia . nu si in privinta rezervei care ramane intangibila . intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator. iar nu un act de dispozitie (instrainare). ramasita nu face parte din succesiunea acestuia.). cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul legatar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un „act de gestiune normala”. cu titlu universal sau universala) .). daca legatarul ramasitei predecedeaza primului legatar. 924 C.Transmisiunea legatului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului legatar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea legatar sa-i supravietuiasca. ci doar pana la o data anume (implinirea varstei majoratului. asa cum am vazut. beneficiarul legatului de residuo nu este expus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului legatar. In cazul in care primul legatar predecedeaza testatorului.). civ.rezervatar al testatorului.

Nulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. considerentul ca ar incalca regulile mostenirii legale si mai ales principiul egalitatii succesorale. civ. Cu alte cuvinte.devolutiune a mostenirii derogatoriu de la regulile de baza in acest domeniu . Art. civ. rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului. In schimb. Nulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata (mostenitor legal. Nu poate fi primit nici acest argument intrucat. cum ar fi uzufructul. dintre care numai unele sunt afectate de substitutie. situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . Argumentul nu convinge. nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii”. sunt de ordine publica . chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune”. Din prevederile art. civ. nici (nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. dincolo de 181 . nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin prohibitiei. 965 C. Prin urmare. In al doilea rand. legatar universal etc. renta viagera sau asigurarea de viata . Ea nu poate fi confirmata. Fara a vorbi in terminis de prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise). Principiul prohibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost justificat in timp de patru ratiuni. considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii (votum mortis) celui care lasa mostenirea. ar putea duce si la abolirea mostenirii legale. daca ar fi primit. 13991401 C. 803 C. referindu-se la organizarea generala a succesiunilor. Codul civil prin textele evocate aplica acest principiu care isi are originea in dreptul roman. In primul rand. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intregul ei (si cu atat mai mult o cota-parte din aceasta). stabileste cu valoare de principiu ca „lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei”. celelalte ramanand sa produca efecte. face precizarea ca „nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa. civ. 702 C. adica un patrimoniu (sau o cota-parte din acesta). al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzarecumparare . pe de o parte. mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta. iar nu doar cea de a doua liberalitate (cea facuta in favoarea substituitului). daca un testament contine mai multe dispozitii.. iar altele nu. 1 C. cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte. 803 C. 965 alin. civ. iar pe de alta parte la respingerea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane. dar indivizibile . succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act juridic Art. civ. cat si in privinta substituitului . sanctiunea afecteaza intreaga operatiune. un ansamblu de drepturi si obligatii. Solutia este unanim admisa in doctrina si jurisprudenta. Sanctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr-un singur act. (in prezent abrogat) prevedea si el ca „nici chiar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. Imediat insa la alineatul 2 art. Din dispozitiile art.). Prin exceptie asadar. afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze. Ideea generala desprinsa din textele Codului civil. intrucat.

civ. respectand valoric rezerva. civ.limitele rezervei succesorale. interdictia justificandu-se poate mai degraba prin considerente de ordin moral . fara a cunoaste exact consistenta mostenirii (aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cujus).. dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cujus. In al treilea rand. In mod cert. testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale. fie un anume bun . La ora actuala. sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. astfel incat nu poate justifica toate pactele succesorale prohibite.sau multilaterale) . 2 C. cum este renuntarea la mostenire (art. iar nu si a celor pe deplin capabile.). aceasta argumentare este destul de subreda din punct de vedere juridic. In al patrulea rand. Pactul poate avea ca obiect fie intreaga universalitate succesorala. incluzand nu numai conventiile (cu titlu gratuit sau oneros). in cele din urma. sau printr-un partaj de ascendent poate chiar si. in principiu. 965 C. iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune deschisa . si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s-a sustinut . 965 alin. nu cade sub incidenta interdictiei. protectia legii impunandu-se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de exercitiu. Art. pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin hotarare ca fiind a mortii celui disparut. Este un considerent puternic. caci incheind un contract cu privire la succesiune. Desi denumirea de „pact” ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii (acte juridice bi. dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori chiar si pe o terta persoana. ci pur si simplu pentru ca este reglementat de lege. prevede expres ca „nu se poate face renuntare la o succesiune nedeschisa”) . De pilda. ceea ce inseamna ca. neintrand in categoria pactelor prohibite. sanctiunea prohibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor legale. instrainarea unei succesiuni nedeschise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc. fie o cota-parte din aceasta. argumentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii. Avand nevoie de lichiditati inca din timpul vietii lui de cujus. succesorii ar putea fi determinati sa vanda „speranta de a mosteni” unui tert interesat. fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca prohibitia .de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. Obiectul pactului. Interdictia se refera la pactele incheiate cu privire la elementele unei succesiuni nedeschise. Cartea III) „Despre obiectul conventiilor”. necesitatea de a proteja mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . iar nu si celor facute fara participarea acestuia (renuntarea la o succesiune nedeschisa. cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia. notiunea este utilizata in intelesul ei mai larg. Titlul III. in cazul rectificarii declararii judecatoresti a datei mortii prezumate. ci si actele unilaterale. cum ar fi donatia sau vanzarea. Este indiferent daca afecteaza 182 . ci numai cu acordul cocontractantului . adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. se afla plasat in Sectiunea III (Capitolul II. lucru ce i-ar putea prejudicia. din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedeschise.

965 alin. pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului juridic (de exemplu. nefiind parte a actului. de cujus se leaga in timpul vietii printr-un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau. Este vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intangibil prin actele tertilor (art. putand dobandi. gratuita sau oneroasa .fie cu titlu gratuit (donatii sau legate). 183 . ci. 2 C. a mostenirii. indiferent cine ar fi mostenitorii). pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor (mai exact. dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata -. Este vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obligatie pentru viitorul de cujus. civ. Succesinea viitoare obiect al pactelor prohibite. doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. prin natura ei. prevede: „conventiile n-au efect decat intre partile contractante”). Asa cum rezulta din dispozitiile art. fara a-l obliga pe de cujus . Obligatiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau.la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor excesive . El se poate referi deopotriva la o succesiune legala. nu este angajat personal la nimic. chiar afectat de modalitati. 973 C. iar nu un drept actual cert. constituie. putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale (numai individual in timpul vietii. civ. lucrurile sunt si mai evidente -.. In aceasta lumina. rezulta ca succesiunea viitoare se distinge prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . de exemplu. pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla expectativa (speranta).sau nu rezerva succesorala . Este indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume (succesiunea lui X) sau netereminata (toate succesiunile la care ar putea fi chemata una din partile pactului) .). cu titlu universal si individual prin testament). daca s-ar admite valabilitatea lui. de cujus vinde unui tert o cota-parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert (de pilda. un succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi). donatie. universal. de pilda. iar succesiunea nu este nici ea cu nimic grevata. dreptul conferit nu este decat eventual. orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte juridice intre vii sau mortis causa prin testament. dispunatorul pastrandu-si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase.Avand in vedere libertatea deplina a lui de cujus de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea. fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba. In cazul pactului incheiat de terte persoane. nu confera decat drepturi eventuale. Cu alte cuvinte. titularul patrimoniului cu privire la care s-a incheiat pactul. instraina sau conserva ceea ce va dori. El poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin incheierea unui contract translativ de drepturi (vanzare. Daca. Pana in clipa mortii. testamentara sau conventionala. schimb etc.

ci indexat la data partajului. Cu necesitate. considerand. dar doctrina s-a aratat reticenta. este vorba totusi de o succesiune viitoare. in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obligatie. iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . element care face ca raportul indexat stabilit prin conventie sa fie eventual. „donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite. cum prevede legea (art. din moment ce donatorul poate „dispune” de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar. imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem. civ. francez). dreptul creditorului nu mai este eventual. In schimb. face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual. 869 C. adica mijloace de plata a datoriei. dar care a fost garantat cu o ipoteca. executarea sa la termen. Insa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr-un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral prohibit de lege. in care producerea efectelor sunt legate de 184 . Casatia franceza a decis ca nu contravine prohibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea deschiderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala. fiind garantata. cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa”. pactul asupra unei succesiuni viitoare este legat de moartea lui de cujus. pactele post mortem. doar executare acestuia fiind amanata post morte In acest caz. De asemenea. chiar daca acesta este post mortem. ci cert. intrucat este irevocabila) . De asemenea. Moartea lui de cujus ca modalitate a actelor juridice si raportul acesteia cu pactele prohibite de lege. iar nu actual (donatia in sine fiind evident un drept actual. caci nu se poate sti la data incheierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau. in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia. atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui. Astfel. dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului. Moartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi erijata prin vointa partilor in modalitati (termen sau conditie) ale actului juridic. este un pact prohibit de lege recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din „bunurile posedate la decesul sau”. in asemenea cazuri debitorul nu este angajat personal cu nimic. depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau. neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii. nu de o donatie a unui bun facand parte dintr-o succesiune nedeschisa.pacte prohibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii. dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul eventual. In schimb. potrivit dispozitiilor art. fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor prohibite de lege. civ. deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare. Cu alte cuvinte. In acest caz. dincolo de argumentele de echitate si oportunitate care s-ar putea aduce. nu fara temei. este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale. cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cujus nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia . 825 C. ca. al carei continut este aleatoriu.

ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca. creditorii acestora. ultimul supravietuitor devenind singurul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului.2 C. diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. Fiind o dispozitie care protejeaza interese de ordine publica. cu intelegerea de a-l folosi in comun pe tot timpul vietii lor. ulterior i s-a admis valabilitatea. deci. Diferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai greu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie (eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea obligatiei). in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus hazardului. ambele categorii prezentand un element de incertitudine. rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea prohibitiei este nulitatea absoluta a pactului. predecedatii pierzandu-si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii . Clauza tontiniera consta in achizitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna. iar nu eventual. Ele se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedeschise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si. cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce. fiecare fiind proprietar pe o cota-parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire. pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat. civ. se vinde un bun stipulandu-se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile. Evolutia jurisprudentei si a doctritrinei asupra asa-numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens. Actiunea in nulitate este imprescriptibila. Refacerea actului. implicit. pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar. Desigur. obiectul pactului. este impropriu sa se vorbeasca de „acoperirea” nulitatii prin confirmare ulterior deschiderii succesiunii . Simpla la nivelul principiilor. Dupa ce un timp practica judiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedeschise. mostenitorii pot respecta vointa defunctului executand actul. intrucat vanzatorul.termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti (de exemplu. si chiar de instanta de judecata din oficiu. In joc fiind interese de ordine publica. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata: oricare din partile actului. in exemplul dat. doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului.965 alin. si anume ordinea deceselor . dar pentru aceasta este nevoie din 185 . („nu se poate face…”).Din formularea imperativa a textului art. pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului . nici chiar cu acordul lui de cujus . in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data. dreptul nascut in favoare creditorului fiind unul actual. mostenitorii acestor. dupa disparitia cauzei de nulitate (dupa deschiderea mostenirii).

933 C. 965 alin.1526 C. iar nu de la data incheierii actului nul. atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand.donatari. (supra nr. constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor-donatari de a cere raportul succesoral . art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”. cat si cea facuta in timpul casatoriei.. renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cujus. Constituie astfel de exceptii: instituirea contractuala. civ. atat cea facuta prin contractul de casatorie (art. sub presiunea necesitatilor vietii practice. civ.Prin exceptie de la regula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare.partea lor de un consimtamant exprimat neechivoc (chiar si tacit) dupa deschiderea mostenirii. civ.. al caror camp ar putea fi largit in viitor. atunci cand clauza care contine pactul prohibit de lege nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului. Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere. Incapacitati prevazute de Codul civil: art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament.prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului. sau doar nulitatea partiala. nu contravine principiilor art. 2 C. cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului.). dispune in favoarea tutorelui sau” art 810 186 . chiar daca atribuie drepturi actuale descendentilor. Pactul prohibit de lege poate sa atraga nulitatea intregului act care il contine. ceea ce echivaleaza cu refacerea actului in conditii legale. instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta. Codul civil contine cateva exceptii.). 845 C. restul fiind valabile. desi reprezinta doar o clauza a acelui act. ingaduita de art. este prezumata a fi o liberalitate. prin ipoteza valabile . Prin acest pact se reglementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedat. exista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze. civ. clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora (art. cum s-ar intampla daca ar fi vorba de o confirmare. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de lege. Potrivit dispozitiilor art. Intinderea nulitatii. prin testament. 795 C.chiar daca nu este prevazuta de lege. care fiind revocabila ad nutum (art. aceasta echivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati.1 C. civ. 368). donatia-partaj. 67) Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice. 937 alin. iar nu cu confirmarea celui nul . civ.). de bunurile sale. art 809 “minorul de 16 ani nu poate. dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare.

dreptul muncii. Acesta constituie regula.” Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833. termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil.Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil. cum ar fi cele din dreptul constitutional. donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998-Art 41 -. de exemplu. in favoarea creditorului. exista. in favoarea ambelor parti. viitor si sigur ca realizare. el va face o plata valabila. Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul 187 . teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. dreptul administrative.“doctorii in medicina sau in chirurgie. Termenul. 68) Modalităţile actului juridic civil. Termenul este acel eveniment. Deci. Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului. termenul este extinctiv cand. ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. sotul. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului: termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept. condiţia şi sarcina. nu si existenta sa. nici chiar cu incuviintare. Asa cum am vazut. notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice. dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv. Dupa cum am vazut. actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. 1307 alin 1. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv). nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare. care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil. termenul dintr-un contract de asigurare. la implinirea lui. se sting efectele actului juridic civil. fie determina incetarea efectelor acestuia. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. de alta” Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca. afectate de termenul suspensiv. termenul poate fi dispus: in favoarea debitorului. conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. de o parte. Efectele termenului sunt diferite. ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii). o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui. de exemplu. Termenul. dreptul comercial. dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. Din punct de vedere juridic. art 1309 Cod civil) Incapacitati prevazute de Codul familiei Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore. in contractul de depozit. care au tratat o persoana in boala de care moare. si minor.

conditia poate fi pozitiva si negativa. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului. inainte de implinirea termenului suspensiv. conform Codului civil. care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita. ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii In ceea ce priveste termenul extinctiv.” Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus. a realizarii sau nerealizarii evenimentului. conditia 188 . iar daca nu s-a prevazut vreun termen. nici intr-aceea a debitorului. Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. titularul dreptului poate face acte de conservare. respectiv care il angajeaza). incepe sa curga de la data implinirii acestora. Dimpotriva. eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. mixta si potestativa. daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen. compensatia. in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. conditia poate fi: cazuala. ca regula. daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc. implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Conditia mixta este aceea care. dupa cum am aratat. Astfel. in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive. termenul de prescriptie extinctiva. Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor. in exprimarea Codului civil. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau. inainte de implinirea termenului suspensiv. Potrivit Codului civil. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. creditorul nu poate cere de la debitor plata. “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment. ca modalitate a actului juridic civil. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor.termenului si. Conditia. ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla. Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt. Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur. este un eveniment viitor si nesigur ca realizare. In acest sens. valabile. “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate). d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste.” Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare. pana la implinirea termenului suspensiv. conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce.

Potrivit Codului civil. imorale sau ilicite este nul absolut. Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil. “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”. a actului. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei. chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. ilicite sau imorale. in cazul conditiei rezolutorii. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. in mod retroactiv. daca se va produce. cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. partile isi vor restitui una alteia 189 . actul juridic este considerat retroactiv. Daca conditia suspensiva s-a implinit. in conditii posibile. d e asemen ea. care numai amana executarea. Dar implinirea conditiei. actul juridic si efectele sale nu exista. ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit. garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: Conditia suspensiva este cea care. Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. in cazul conditiei suspensive. Observam ca. desi pana acum nevalabila. ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. ca si in conditii licite si morale. va conduce la nasterea acestor efecte. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile. spre deosebire de termen. Astfel. respectiv conditii ilicite si imorale. ca a fost un act pur si simplu. c) Conditiile se clasifica. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “. va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte. partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. Asadar. se transforma in plata valabila. Daca nu s-a prevazut nici un termen. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea. respectiv imposibile. Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. daca se va petrece. pana la realizarea ei. fructele culese de instrainator raman ale sale. conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile. intre altele: prestatiile executate trebuie sa fie restituite. suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. Dimpotriva. Ca atare. plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei. abia implinirea conditiei. in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. retroactiva. Conditia produce efecte retroactive. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive.negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului.. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic.

adica ea poate fi invocata oricand. prefect.” Din punctul de vedere al valabilitatii lor. indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic. dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate. incalcarea ordinii publice. actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”.1309 din Codul civil). bunurile reintra in mana donatorului." b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila. cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul.. pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut.3. Cauze şi regim juridic. dar ex ista unele aplicatii ale acesteia.34 din Decretul nr. lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. instanta din oficiu. lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol).Nulitatea unui act poate fi invocata 190 . frauda legii. cum ar fi dispozitiile potrivit carora: ”donatiunea intre vii se revoca. procurorul. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei. nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor. ilicite (care contravin dispozitiilor legale).2 . cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala. a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil.prestatiile primite. impusa de dispunator gratificatului. in actele cu titlu gratuit (liberalitati). tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii. art.(Decretul 167/1958 art. In caz de neindeplinire a sarcinii.Regimul juridic al nulitatii absolute.58 Legea nr. Cauze de nulitate absoluta: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine. cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat. a face sau a nu face ceva.Nulitatea poate fi invocata de primar.. Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991. 69) Nulitatea absolută a actului juridic civil. alineatul 2 : . De asemenea. sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite). libere de orice sarcina si ipoteca. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative (art. ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic. nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. care nu se poate executa silit).17/1996). chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit. sarcini posibile. Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da.31/1954). …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor. In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii. dimpotriva. nerespectarea formei ceruta ad validitatem. imorale (care incalca bunele moravuri) sau. licite si morale. procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim.

In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil. primar. pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil.. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii.).Restitutio in integrum''. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. nullum producit effectum'' . Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. ci si a actului subsecvent. In temeiul acestui principiu. unor terti subdobanditori. nu mai poate fi executat.restitutio in integrum''. anularea nu numai a actului initial. fie pe cale de exceptie. fiind desfiintat. contractul de inchiriere. restabilirea situatiei anterioare . Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat..quod nulum est.). efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul.restitutio in integrum''. Exceptiile de la principiul . care rezulta din cele spuse mai sus. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. Exceptii. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.oricand. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil.'') Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. ci si pentru trecut (exemplu..resoluto jure dantis. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. iar nu si ex tunc. pentru anumite ratiuni. neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. resolvitur jus accipientis''). art. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. 485). la randul sau.restitutio in integrum .. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. retroactivitatea nulitatii. Principiul repunerii in situatia anterioara . Principiul retroactivitatii. in acest caz. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea. actul a fost executat.nunc. fie pe cale de actiune.'') c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. . Exceptii de la retroactivitatea nulitatii.(a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. Pentru a opera aceasta regula. Generic. 191 . pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. actul a fost executat total sau partial..). pana la hotararea de anulare. ca si retroactivitatea.tunc. (. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis.

imprumut de folosinta cu B. in esenta.Daca cel declarat mort este in viata. desi nu are dreptul sa o faca. Conversiunea actului juridic inseamna. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . inapoierea bunurilor sale. nu numai mentinerea tuturor efectelor actului. care este de buna credinta. sunt 192 . alineatul 1 din Codul civil.pentru anumite ratiuni. bunul mobil. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. se poate cere oricand. lui C.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor... iar C. Principii de drept care inlatura regula .Exceptiile de la .31/1954: . Este exceptie de la .restitutio in integrum'': cazul incapabilului.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat . potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. ci si mentinerea partiala a lor. cazul aplicarii principiului . cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate.1909 din Codul civil. deci se mentin. B . datorita legislaturii sale cu primul In practica. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C. urmaritor. iar alineatul 2 dispune: . nullum producit effectum''. coroleorat cu art.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. dupa anularea hotararii declarative de moarte.resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). invocand art. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. cu succes. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. Exceptii. din care unul este principal. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Odata anulat contractul dintre A si B.sunt exceptii acele situatii in care. decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata.Pentru a opera conversiunea... si inta in posesia bunului mobil.20. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul ... anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. apoi contractul de comodat este anulat B a crezut ca A ii doneaza bunul.Quod nullum est. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului..sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia.restitutio in integrum''. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. comodatorul. iar celalalt accesoriu.actelor autorizate''.. In cazul a doua acte. alineatul 2 din Decretul nr.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp.vinde. C.Cu toate acestea.. prin aplicarea regulii . ce face obiectul contractului de comodat. dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. cu toate acestea.1909. cazul aplicarii art. se va apara.Exceptii. cazul aplicarii art. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.accesorium sequitur principale''.Cel care a fost declarat mort poate cere.). deci a fost de rea credinta.

catiunea inanulabilitate este prescriptibila. cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.1159 din Codul civil -. Se mai numeste si .Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. Regimul juridic al nulitatii relative.. cauza si natura olurgatiei.) Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte. art. art..Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale. deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva. Generic.(personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu. Principiul . are prioritate al doilea principiu care echivaleaza.. Acest regim juridic se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. legiuirea sau dol.1162 din Codul civil dipune: .necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.(in acest sens..'' 70) Nulitatea relativă a actului juridic civil. obsteasca.'' Principiul raspunderii civile delictuale.. cu mentionarea actului anulabil. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit. Cauze şi regim juridic. fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva. ci numai de regim juridic. Cauze de nulitate relativa: viciile de consimtamant: eroarea. nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractului prin fapta ilicita a minorului.1190. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni.). violenta. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil.principiul validitatiiaparentei indrept''. efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic 193 . unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.''Codul civil.cu respectarea prevederilor prezentei legi.consacrat in art. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat.(printrun act de confirmare . care sa cuprinda obiectul. Mentionam.7 din Legea nr. cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.282/1996): .error communis facit jus''. sunt valabile. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea actului anulaleic. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. practic. desi actul de instrainare este nul.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.

Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului.restitutio in integrum''.resoluto jure dantis. Efectul nulitatii se exprima in adagiul . resolvitur jus accipientis'').restitutio in integrum''. iar nu si ex tunc.nunc. restabilirea situatiei anterioare . ci si a actului subsecvent. In temeiul acestui principiu. se pot distinge urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va insemna ca acel act. Este exceptie de la . Exceptii de la retroactivitatea nulitatii. Exceptiile de la principiul . pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul civil. contractul de inchiriere.. priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. iar dobanditorul de drepturi le-a transmis. Pentru a opera aceasta regula. actul a fost executat.Exceptiile de la .Restitutio in integrum''.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care. pana la hotararea de anulare. care rezulta din cele spuse mai sus. retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.quod nulum est. Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.. Constituie asemenea exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. ci si pentru trecut (exemplu.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat..tunc. art. partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic.). actul a fost executat total sau partial. De unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc. unor terti subdobanditori.restitutio in integrum''.. Principiul retroactivitatii. fiind desfiintat. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil.adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat. nu mai poate fi executat. pentru anumite ratiuni. primar. retroactivitatea nulitatii.). anularea nu numai a actului initial.restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp. prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.restitutio in integrum . la randul sau. efectele nulitatii vor consta in: a)desfiintarea.. este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. sunt exceptii acele situatii in care.). neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat. Exceptii. nullum producit effectum'' .. .generat de actul jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. nu numai mentinerea tuturor efectelor 194 . deci se mentin. in acest caz. Principiul repunerii in situatia anterioara . ca si retroactivitatea. deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul. si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii actului juridic civil. 485). pana la hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent..pentru anumite ratiuni. (.

. urmaritor.. care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale. care este de buna credinta. iar alineatul 2 dispune: . decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata. iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat. manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil. ci si mentinerea partiala a lor. se va apara. alineatul 2 din Decretul nr. prin aplicarea regulii .. C. anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu. datorita legislaturii sale cu primul In practica. In cazul a doua acte.actului.. comodatorul.1909. Exceptii.972 din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de comodat imprumut de folosinta . invocand art. se poate cere oricand.actelor autorizate''. cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate. cu succes.Cu toate acestea. cazul aplicarii principiului . si inta in posesia bunului mobil.Exceptii. adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului. deci a fost de rea credinta.31/1954: . iar C. in esenta.cu B. din care unul este principal.restitutio in integrum'' : cazul incapabilului.accesorium sequitur principale''.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept. potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului. ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C.Odata anulat contractul dintre A si B.). alineatul 1 din Codul civil.20. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic.nemo auditur propriam turpetudinem allegons''. anularea hotararii prin care s-a declarat moartea''. iar A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat). desi nu are dreptul sa o faca. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la . dupa anularea hotararii declarative de moarte. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (. ce face obiectul contractului de comodat. coroleorat cu art.1909 din Codul civil.sa fierobligat sa restituie bunul respectiv. iar celalalt accesoriu. actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate. Principii de drept care inlatura regula .vinde..resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis''). nullum producit effectum''. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total.Cel care a fost declarat mort poate cere.Quod nullum est. aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul . lui C. cazul aplicarii art.Daca cel declarat mort este in viata.B a crezut ca A ii doneaza bunul. bunul mobil. inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. inapoierea bunurilor sale. apoi contractul de comodat este anulat . dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze. cu toate acestea. sunt necesare urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent.Pentru a opera conversiunea. B .Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia. cateva 195 . Conversiunea actului juridic inseamna.. Mentionam. la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. cazul aplicarii art...Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor.

practic. Numele de familie.(in acest sens. religie etc. dintre care o retinem pe cae conform careia numele este „acel atribut al persoanei fizice care consta in dreptul omului de a fi individualizat. legaturi de familie. din punct de vedere istoric. ocupatie. ca orice element ce tine de limbaj.1159 din Codul civil -.Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.282/1996): .consacrat in art. acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna. Numele este o notiune complexa a carei nastere. este acea componenta a numelui care indica legatura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii. art.Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila. sunt valabile. 12 alin (2) din Decretul nr.'' 71) Numele (noţiune. si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. 31/1954.Intre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului . dobândire). modificarii si a schimbarii acestuia legea ofera elementele necesare definirii sale. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala. Consacrarea acestui principiu o gasim in art. Nu exista o definitie legala a numelui dar prin reglementarea structurii. dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. Se mai numeste si . caractere juridice. Pe baza acestor elemente in literatura juridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui. si nu de reglementare: familia unui individ il desemneaza printr-unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi alege un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere pe incapabilul minor. are prioritate al doilea principiu care echivaleaza. este in primul rand rezultatul unui uzaj indelungat. Conform dispozitiei legale citate „Numele cuprinde numele de familie si prenumele”.error communis facit jus''.7 din Legea nr.1162 din Codul civil dipune: . Elemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire: trasaturi fizice ale persoanei. in conditiile legii. obsteasca.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial nr.cu respectarea prevederilor prezentei legi. prin cuvintele stabilite. 196 ..aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate.. cu aceasta semnificatie. Este astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar. Principiul .principiul validitatiiaparentei indrept''. cu mentionarea actului anulabil..” Numele are o structura si aceasta este stabilita de art. desemnat in vorbirea curenta prin expresia „nume patronimic”. desi actul de instrainare este nul. chiar daca acea persoana nu avea acesta calitate.. dobandirii. in familie si in societate. ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a minorului.

In sfarsit.. individualizeaza aceeasi persoana. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans legat de persoana omului si nu poate fi exercitat decat personal. iar nu si prin reprezentare. care. Unitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca. nici o persoana nu poate renunta la nume. 12 din Decretul nr. conform primului alineat al dispozitiei legale citate „copilul din casatorie ia numele de 197 . Astfel. Legalitatea numelui exprima acea trasatura a numelui de a putea dobandit.Prenumele. legal. Universalitatea numelui exprima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit legii. Inaliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume. personal. inalienabil.. aratand ca „numele cuprinde numele de familie si prenumele” nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic: dreptul la nume. Principala consecinta a apartenentei la categoria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea „erga omnes” a dreptului la nume.” Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intelege operatiunea juridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. dupa cum nu-l poate nici instraina. dupa ce dispune prin primul alineat ca „orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii” in alineatul al doilea prezinta structura numelui. imprescriptibil. In functie de modul in care copilul si-a stabilit filiatia exista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie: Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie-Art.1 din Conventia pivind drepturile copilului care dispune: „copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume. este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu membrii altor familii cu acelasi nume de familie. unitar si universal. Consideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asigura respectarea legii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ reglementate de lege. desi este alcatuit din doua elemente. ceea ce inseamna ca obligatia de a nu-l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. In general doctrina evidentiaza urmatoarele caractere juridice ale dreptului la nume: dreptul la nume este un drept absolut. Rezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inregistratrea sa in actul de nastere. la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de lege. Ca si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. 7 pct. 31/1954. Acest caracter este exprimat si de art. Dreptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect achizitiv cat si extinctiv. 62 din Codul familiei care reglementeaza aceasta materie distinge doua situatii: cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. desemnat in vorbirea comuna ca „numele de botez”. modoficat sau schimbat numai in conditiile prevazute de lege.

ascultand pe parinti. schimbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele. Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei-Aici sunt posibile doua situatii: copilul si-a stabilit filiatia mai intai fata de un singur parinte. desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. „daca parintii nu au nume de familie comun. In lipsa unei asemenea invoieli. incheiata conform 198 . Copilul si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti. 119/1996 rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii: cea a copilului gasit. 22 si art. 975/1968 cu cele ale art. Stabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti-Din coroborarea dispozitiilor art. consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de acestia. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Adoptia atrage o modificare a starii civile. 62 din Codul familiei. a persoanei. Potrivit alineatului (2) art. Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. Copilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai. Modificarea numelui de familie nu se confunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa. Copilului i s-a stabilit la nastere numele sotului mamei. 23 din Legea nr.familie comun al parintilor”. mama. care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. la serviciul de stare civila. nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 30 de zile. autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. 2 alin. in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla: Copilul s-a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun. Modificarea numelui de familie determinata de schimabari in filiatie-Modificarea numelui de familie determinata de schimbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri: Copilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti. se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt regim juridic. in literatura juridica au fost propuse urmatoarele solutii. Modificarea numelui de familie determinata de casatorieCasatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara. inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. Potrivit legii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor. Nimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata. nume pe care il va pastra in continuare. nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui. Copilul din afara casatoriei si-a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte. In acest caz. final al Decretului nr. daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite”. Sunt posibile urmatoarele cazuri: Copilul a luat la nastere numele mamei sale. Sub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii. Ca urmare. Paternitatea copilului din casatorie a fost tagaduita iar actiunea a fost admisa. care este. Astfel. de regula. o data cu nasterea copilului. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. intre cele doua institutii juridice existand importante deosebiri.

aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil. 84/2001 privind infiintarea. Termenul de 30 de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti atrag modoficarea starii civile a persoanei. in conditiile legii. trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. rectificarea. 119/1996. schimbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de schimbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza. pentru motive temeinice. la cerea acesteia. partea a treia. modificat prin O. prin grija si pe cheltuiala solicitantului. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. cu scopul de a intemeia o familie. in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in M. cu incuviintarea autoritatii tutelare.G. Reglementarea schimbarii numelui este cuprinsa in Decretul nr. precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate.dispozitiilor legale. Daca minorul va implinit varsta de 14 ani el va semna si personal cererea. ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. nr. actualizarea si administrarea Registrului local de evidenta a persoanei. Spre deosebire de modificarea numelui. Dintre atributiile serviciilor publice 199 . indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. in conditiile legii. Ca urmare. 5 din ordonanta. Incheierea casatoriei. Constituirea. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila. 84/2001. cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore. Actul care declanseaza procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. Numai incheierea. in Monitorul Oficial al Romaniei. Opozitia se face in scris. anularea sau reconstituirea actelor de stare civila. in domiciliul si resedinta persoanei. cu un alt nume de familie. modificata si ea prin O. desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice. completarea. si reglementata de normele operative ale legii. Cererea de schimbare a numelui se publica in extras. organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de Legea nr. Intocmirea si pastrarea registrelor de stare civila. Intocmirea. Le citam pe cele care au legatura cu studiul persoanei fizice: Eliberarea certificatelor de stare civila. cu incuviintarea autoritatii tutelare. va face cererea de schimbare a numelui. Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui. nr. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore. Nu este necesara publicarea cererii de schimbare a numelui format din expresii indecente. Schimbarea numelui de familie-Prin schimbarea numelui de familie se intelege inlocuirea acestuia. 975/1968 cu privire la nume. in conditiile legii. Pentru persoana pusa sub interdictie. la cerere.O. desfacerea acesteia.G. prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. acesta din urma.

influenta evenimentelor de forta majora ).:prologarea legala a contractelor de locatiune. Principiul obligativitatii legal contractului(pacta facute au sunt servanda).Este de lege intre prevazut partile in art.7. Conform art. importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul. mutuus dissensus.O. prin efectul legii(L17/1994. actelor de identitate. De autoritate de stat.U. 72) Obligativitatea contractului între părţile contractante şi principiul relativităţii efectelor contractului. L112/1995. precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila. prelungirea efectelor contractelor de inchiriere. conform comunicarilor primite.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. Obligativitate si relativitate: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul 200 . exemplarul doi. utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane.40/1999). Asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila.judetene. si efectueaza mentiuni pe acestea. Tine evidenta si pastreaza registrele de stare civila.1 C. actualizeaza si valorifica registrul judetean de evidenta a persoanei. obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta.civ. Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila. De sprijin. Functia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a reglementarilor legale in domeniul actualizarii.13 din Ordonanta. temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor. prevazute de art.G. Excepţii reale de la principiul relativităţii efectelor contractului. valorificarii.:”contractele putere contractante”. le retinem pe urmatoarele: Constituie.3 .1552 pct.1439 alin. administrarii. simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus. respectiv ale municipiului Bucuresti. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . Exceptii de la principiul fortei obligatorii: incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.civ. permiselor de conducere.nr. in cazuri exceptionale. Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale. inspectoratul indeplineste urmatoarele functii: De strategie. -consecintele fortei obligatorii a contractului: partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta. certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a intocmirii listelor electorale permanente.art. De reglementare. De control metodologic a activitatii serviciilor publice comunitare. modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii.969 C.). De indrumare. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu. efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex. prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora.

cu referire la dobandirea de drepturi. de catre autor. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe. ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.relativitatii contractului:art. cu exceptia celor contractate intuituu personae. Solidaritatea activa-exista mai multi creditori. Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are drept creditorul. acestea in principiu nu se transmit succesorului.si art. in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane. nu exista exceptii de la principiul relativitatii. precum si fata de succesorii partilor: succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor. Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti . acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit. creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. oricare creditor poate 1 201 . in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem. Exceptii de la principiul relativitatii. Solidaritatea poate fi activa sau pasiva.civ. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . 73) Obligaţiile solidare.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia.975 C civ – prin actiunea pauliana.974 C.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante). contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate.1175 –prin actiunea in simulatie.care nu au participat la incheierea contractului: cu referire la asumarea de obligatii civile. ca regula generala. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia1 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor.

singur mostenitor legal al acestuia. O astfel de actiune. Nu toti autorii impartasesc acest punct de vedere. plata intregii datorii. Ca efect al deschiderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cujus la mostenitorii sai. plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. admiterea ei rasfrangandu-se si asupra tertilor .pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la alegerea sa oricarui creditor. Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor litigante. avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral. care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat. ci tertului care il detine in prezent. renuntarea totala la solidaritate de catre creditor. Ceea ce este specific revendicarii este faptul ca „cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun. 74) Petiţia de ereditate. Daca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a legatarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal. dar aplicata in practica judiciara si recunoscuta de doctrina.Natura actiunii. un frate al defunctului. Intre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa-si execute partea din obligatie. Se poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune. predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . cum este cazul cand mostenitorului legal al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului. Unii. intra in stapanirea mostenirii. poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are originea in dreptul roman . Prin obiectul sau. nereglementata la ora actuala de lege. Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului. iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit legatar universal un tert. Solidaritatea inceteaza prin: moartea unui codebitor. stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate.De pilda. dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului. Solidaritatea pasiva-oricare debitor poate fi obligat la plata in intregime a datoriei. sustinand ca obiectul petitiei este 202 . se naste un litigiu prin care legatarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa oblige pe parat sa-i predea mostenirea. Disputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului. petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare. refuzand predarea mostenirii. dovedindu-se ca fratele defunctului a fost astfel exheredat. nu mostenitoare ale aceluiasi autor” .

In prezent. 700 C. In dreptul nostru. Prin urmare. 700. civ. nicidecum de 3 ani. vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de 6 luni prevazut de art. Daca una dintre ele nu a facut-o. se pierde prin trecerea a treizeci de ani” .). care se prescrie in 6 luni de la data deschiderii mostenirii -. fara a se observa insa ca acestia au legat prescriptia de „calitatea sa (a reclamantului . Or. astazi. daca urmam rationamentul de mai sus. iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu. a carui exercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane. 700 C. 21 din Decretul nr. Or. care se aplica doar drepturilor personale.In realitate insa una este exercitarea dreptului de optiune succesorala -. indiferent daca 203 . stiut fiind ca singur dreptul de proprietate este imprescriptibil. nu mai este de 30 de ani. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. si doar in acest sens ea este imprescriptibila. iar nu in cel general de 3 ani. pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 30 de ani (art. Trebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral. civ. situatie in care. dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. Partile la actiune. termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. Raspunsul nu poate fi decat unul -.-D. negandu-si reciproc vocatia succesorala. 1890 C. dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . 1909 C. combinat cu dispozitiile art. si alta este exercitarea actiunii in petitie de ereditate. in conformitate cu art. Ideea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici.stabilirea unei calitati a persoanei. iar altii ca este mixta. considera ca actiunea este personala . Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia achizitiva (uzucapiunea) in privinta imobilelor. calitate care. este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala (activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. Dreptul de optiune este un drept potestativ. majoritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul general de 3 ani . civ. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intregii mosteniri sau a unei cote-parti din aceasta. ci de 6 luni.n. Reclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal.) sau prescriptia extinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate.) de succesor chemat la mostenire. posesia de buna-credinta in privinta bunurilor mobile (art. C. problema care se pune este ce drept real apara aceasta. Daca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate. civ. Vocatia efectiva la mostenire (patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz. ar trebui conchis ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen. petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. daca este asa. n. pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cujus.

in principiu. opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului. si-a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct. ceea ce face ca hotararea judecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in expectativa. nici unul dintre acestia nu are calitatea de a-i reprezenta pe ceilalti. legatura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila. ca si cesionarii unor asemenea drepturi . ci una nascuta in persoana mostenitorului . iar dupa aceasta reclamantului. fiecare trebuind. trebuie sa restituie pretul incasat. iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul (de pilda. obligatia de restituire se stinge. desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota-parte din mostenire . daca le-a instrainat cu titlu oneros. Raporturile dintre reclamant si parat-Ca urmare a admiterii petitiei de ereditate. caruia 204 .vocatia sa este legala. reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr-o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului (de pilda. mostenitor nerezervatar. Inactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora. exheredat prin instituirea legatarului). Dovada calitatii de mostenitor. Paratul de rea-credinta. Paratul de bunacredinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau. recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii. In timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie. problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. Fiind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului. este beneficiarul unui legat universal. se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de reacredinta (a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa . testamentara sau contractuala. Fructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire. sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii . Divizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor. iar paratul este un frate al defunctului. Daca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit. sa actioneze pentru partea sa. Reclamantul care invoca vocatia sa legala la mostenire trebuie sa dovedeasca legatura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia. Daca exista mai multi succesori chemati la mostenire in acelasi rang. Unii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii (fie de drept. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa. Daca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar (legatar). Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. insasi admiterea actiunii echivaland cu trimiterea in posesie. In situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine. iar paratul este fiul legitim al lui de cujus) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin partaj. fie intrucat au fost trimisi in posesie) . dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intreg. ci si prin orice mijloc de proba.

De pilda. De asemenea. Conditii. regula (error communis facit jus -. Raporturile dintre reclamant si terti Daca paratul mostenitor aparent a incheiat in intervalul de timp de la data deschiderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte juridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. prin asigurarea increderii in actele juridice translative de proprietate incheiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent (si. pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi. in materie de imobile. au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . in profitul echitatii si deasupra dreptului pur” . 1909 C. Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: Sa existe o eroare comuna si invincibila. Temperarea pe baza principiului error communis facit jusPlecand de la necesitatea de a proteja siguranta dinamica a circuitului juridic civil. a oricarui proprietar aparent).. dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real. n. Cu alte cuvinte.ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie . Fructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data deschiderii mostenirii. aparenta creatoare de drept comporta un „risc de subminare a ordinii jurdice” . un frate 205 . intrucat „organismul juridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de siguranta in absenta carora ar fi distrus. prin extensie. actele incheiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte. C) reprezinta una din aceste supape. daca s-ar urma cu rigoare principiul nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi). civ. conform carora. o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului. daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna-credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului. Intrucat. iar daca acest lucru nu este posibil intrucat lea instrainat sau au pierit fortuit.). trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea in care le-a primit. practica judiciara si doctrina.-D. in materie de bunuri mobile. tertul care a dobandit cu buna-credinta si pe baza unui just titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 10-20 de ani (art. va restitui reclamantului valoarea lor actuala. Temperari legale ale regulii nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet-Efectele aplicarii rigide a regulii nemo plus juris… au fost atenuate de legiuitor prin dispozitiile art. civ. una din aceste deschideri. „Dreptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma echitatii” . Este vorba de o situatie in care. posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept. cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori. 1895 C. Exista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept. fara indoiala. n. cu totul exceptional. iar tertii subdobanditori obligati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu rigurozitate unele conditii. Din acest punct de vedere. problema care se pune este ce soarta vor avea acestea.

greu de descoperit si evitat. aplicarea stricta a legii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea regulii de drept este necesara si inevitabila” . lucru care se poate face prin orice mijloace de proba . Eroarea comuna se refera la toti cei care s-au aflat sau s-ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent. contrazisa de aparenta -.al defunctului. jurisprudenta exclude din campul sau de protectie pe toti cei care. i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in primire intreaga mostenire. dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila. se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune. Aceasta se explica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu gratuit (donatarul) nu risca nimic prin incheierea contractului. Tertul subdobanditor sa fie de buna-credinta. adica sa fie de buna-credinta. Actul incheiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna. in alti termeni. toate verificarile apte a confirma existenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l-a instituit ca legatar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie legala la acea mostenire). spre deosebire de buna-credinta individuala. cunoscand realitatea sau urzind chiar el (sau altul in folosul sau. in definitiv. cel mult 206 . ci si irezistibila. nu se prezuma. trebuind sa fie dovedita de cel care o alega. fiind posibil ca realitatea -. contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea . Avand in vedere consecintele sale. or. nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de ignoranta lor” . „tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate. ci si daca este prezumat a o cunoaste. un soi de „buna-credinta colectiva” . Intrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala (impartasita unanim). datorita credintei sale ilegitime in autenticitatea aparentei. dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii. dar ulterior se gaseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca legatar universal pe un tert. sa fie cunoscuta de unele persoane (de pilda. avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie legitima.necunoscand totusi efectiv existenta elementului juridic ocult. cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . Efectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros. nu si la acesta din urma. „O situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere.Eroarea comuna. unicul succesor legal al acestuia. nu si al celor cu titlu gratuit. Aprecierea erorii comune se face in abstracto. „toate precautiunile. toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate. ci neglijentei sale” . criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe . In lipsa. Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. Se impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea (falsa) a situatiei aparente. care poate fi chiar de reacredinta. In orice caz. Asa cum s-a subliniat. impartasita public. lipsita de orice culpa (neglijenta) din partea sa . exheredandu-l pe fratele sau care nu este rezervatar.

asa cum rezulta chiar din denumirea sa. inclusiv adevaratului proprietar . nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat.Efecte. plata sa fi fost facuta din eroare Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata.putand fiobligat sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in schimb. Intinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea-credinta. dar care nu era proprietarul bunului.Conditiile platii nedatorate: prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati. cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava. starea de fapt prevaland asupra dreptului. creaza drept. accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii. In aceste conditii. solvens. fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. cand plata a fost efectuata pe 207 . creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate: in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor. Intrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit (expropriat) de dreptul sau. actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa. Fiind un mod originar de dobandire a proprietatii. Cine poate cere restituirea: solvensul. Esenta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar (mostenitorul de drept). cel ce a primit-o -. ci direct de la lege (cutuma). Daca sunt intrunite conditiile de mai sus. 75) Plata lucrului nedatorat. pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune-interese. indemnizatia echivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor. iar nu unul derivat . cu care nu a contractat. din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens. iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea. cel ce a efectuat plata -. este impropriu sa se vorbeasca de „validarea” actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de „opozabilitatea” sau chiar „forta obligatorie” a acestui act fata de adevaratul proprietar . Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia. acesta din urma va fi obligat sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza. In prima situatie. principiul error communis… creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor. el tinde doar sa pastreze un castig (certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o paguba (certat de damno vitando) . datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe. sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii ). Eroare comuna.

Când deţinătorul transmite posesia cu titlu universal dacă succesorul său este de bună credinţă. apare ca o imbogatire fara just temei. Posesia se deosebeşte de detenţia precară deşi se aseamănă printr-un element comun: corpus. 1857 Cod civil. Astfel. detentorul precar se deosebeşte de posesor sub aspectul elementului psihologic deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de-a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. locaţiunea. cărăuşul. Cu alte cuvinte. Din definiţia de mai sus (şi sublinierile noastre) rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic – animus. 1858 Cod civil: Când deţinătorul unui bun dobândeşte de bună credinţă de la o altă persoană (alta decât adevăratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun. etc). dacă este de bună credinţă. fiecare dintre ei având elementul corpus. constă în intenţia sau voinţa posesorului de-a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. corpus. Acest element (corpus) se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le poate încheia cu privire la acel bun (comodatul. etc). cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. adică sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. animus. POSESIA – “poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun. etc. 208 . Terţul dobânditor. în cele patru cazuri limitativ prevăzute de art. exercitate asupra lucrului. Cu toate acestea. Detenţiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus tibi habendi. Elementul psihologic. Ea rezultă întotdeauna dintr-un titlu în temeiul căruia detentorul este îndreptăţit să exercite puterea sa asupra unui lucru. constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire sau folosire. Când deţinătorul bunului neagă existenţa raportului obligatoriu în baza căruia deţine bunul. atât posesorul cât şi detentorul precar exercită o putere fizică asupra unui lucru. legea prevede această posibilitate în mod excepţional. Natura juridica a platii nedatorate -. Răspunsul negativ este dat de prevederile art. depozitarul. Având în vedere asemănările şi deosebirile dintre posesie şi detenţia precară se ridică întrebarea dacă detenţia precară poate fi intervertită (transformată) în posesie. 76) Posesia şi efectele sale. Elementul material. cu intenţia şi voinţa de-a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al altui drept real”. Când deţinătorul strămută posesia de la altul printr-un act cu titlu particular.temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate. comodatarul. In schimb. Detenţia precară se deosebeşte de posesie deoarece nu este o stare de fapt (cazul posesiei) ci o stare de drept. exercită puterea asupra lucrului în baza unui contract (de deposit. începe să posede pentru sine (iar nu ca detentor precar cum era autorul său). de comodat. locatarul.

iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului (ex.POSESIUNEA se dobândeşte sau se pierde prin întrunirea sau pierderea celor două elemente: corpus şi animus. Astfel. dedusă din elementul material al posesiei. trebuie să admitem că două dintre ele nu reprezintă calităţi ale posesiei. posesia trebuie să fie şi neechivocă. 1847 Cod civil. Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesară întrunirea celor două elemente despre care am vorbit mai sus: corpus şi animus. elementul material se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane (ex. pierderea posesiei are loc prin dispariţia celor două elemente ale sale. Pentru a dovedi existenţa posesiei este necesar a se dovedi existenţa celor două elemente. cât si printr-un reprezentant al acestuia. Astfel. posesorul se transformă în deţinător precar deoarece el posedă bunul (corpus). posesia nu poate produce efectele sale juridice. Astfel. Este vorba de calitatea posesiei de-a fi “neîntreruptă” şi “sub nume de proprietar”. In lipsa acestor calităţi. dar corpus aparţine posesorului deoarece cei ce posedă efectiv sunt doar reprezentanţi ai posesorului. Spre deosebire de dobândire. In ce priveşte animus. netulburată. proprietarul vinde bunul iar cumpărătorul îl închiriază vânzătorului). Dobândirea posesiunii are loc prin întrunirea cumulativă a celor două elemente. Potrivit art. ci mai milt decât atâta. el trebuie să fie present direct şi nemijlocit în persoana posesorului. literature juridică şi practica judiciară au statuat că. comodatarul posedă (folosesc) efectiv bunul respectiv. depozitarul. Acest lucru se realizează prin înstrăinarea posesiei sau prin abandon. Dacă elementul material al posesiei este relativ uşor de dovedit prin price mijloc de probă. astfel cum sunt ele enumerate în art. locatarul. Acestor calităţi prevăzute de lege. dar pentru ca posesia să producă efectele sale juridice. Deşi întrunirea cumulativă a celor două elemente este indispensabilă pentru existenţa posesiei. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul (cu o singură excepţie: persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu care dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali – minorii prin părinţi). sub nume de proprietar. odată cu întreruperea posesiei dispare însăşi posesia. art. prin furt). Ca şi în cazul dobândirii. în cazul pierderii posesiei aceasta are loc chiar şi în cazul pierderii unuia dintre elemente.1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat atât personal de către posesor. ea trebuie să fie una utilă. acesta fiind un element de natură psihică. publică şi sub nume de proprietar. dar îl stăpâneşte sub nume de chiriaş iar nu de proprietar. De aceea legea instituie o prezumţie legală a existenţei acestui element. proba elementului psihologic este mult mai dificilă. adică să aibă anumite calităţi prevăzute de lege. Intr-adevăr. In această situaţie. Examinând calităţile posesiei. pentru a fi utilă. 1847 Cod civil. în absenţa lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. Elementul intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează bunul. care presupune existenţa ambelor elemente. posesia trebuie să fie: continuă. Nu mai poate fi 209 . neîntreruptă. Aceste două “calităţi” ale posesiei sunt în realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece.

ci o detenţie precară. este ca intermitenţele să nu fie anormale. posesia căreia îi lipseşte una sau mai multe din aceste calităţi este o posesie viciată. Folosinţa ce nu se exercită sub nume de proprietar (sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere juridic. fără violenţă. Viciul care reprezintă reversul acestei calităţi este violenţa – reglementată în art. faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar înseamnă că ne aflăm în prezenţa unei simple detenţii precare. Faptul că actele de posesie nu se exercită iarna. pentru a fi utilă. Discontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocată de către orice persoană care are interesul să anihileze efectele posesiei şi temporar deoarecedurează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. 1848 Cod civil. deci. De altfel. 1850 Cod civil se instituie o prezumţie legală relativă de continuitate. ea se transformă într-o posesie viciată – inaptă a produce efectele juridice prevăzute de lege. “posesiunea este discontinuăcând posesorul o exercită în mod neregulat. Singura condiţie. nu este vorba de o calitate (sau viciu) a posesiei ci de absenţa însăşi a posesiei. ea nu mai reprezintă o posesie utilă. neviciată. Potrivit acestui text legal “Posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau în partea adversarului”. iar existenţa unor intermitenţe normale nu-i răpeşte posesiei calitatea de-a fi continuă. In realitate acest lucru nu este practic posibil. publică şi neechivocă. Vom vorbi astfel de: discontinuitate. nu ne mai aflăm în prezenţa unei posesii utile ci a uneia viciate – inapte a produce efectele prevăzute de lege. Textul art. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. pentru a fi utilă. nu înseamnă că posesia este discontinuă. 1851 Cod civil nu este la adăpost de critică deoarece. adică netulburată. iar viciile posesiei reprezintă reversul acestor calităţi. Din examinarea textului legal. potrivit lui. netulburată. Calitatea posesiei de-a fi continuă presupune. Dacă intrarea în posesie sau menţinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenţă. va trebui să conchidem că posesia. menţinută sau conservată în mod paşnic. Asfel. pentru a-şi produce efectele. In această situaţie. Drept urmare. sub acest aspect. una din calităţile cerute posesiei pentru a fi utilă este ca ea să fie paşnică. nu o afectează de viciul discontinuităţii. intrarea în posesia bunului. cel ce foloseşte terenul – păşune – doar în perioada primăvară – toamnă pentru păşunatul animalelor sale exercită o posesiune continuă deoarece intermitenţele sunt normale. adică cu intermitenţe anormale”.vorba de o posesie viciată ci de inexistenţa posesiei. In măsura în care posesia este afectată de unul sau mai multe vicii. posesia trebuie să fie începută. deci. în art. Cu alte cuvinte. De asemenea. Intr-un cuvânt. 1851 Cod civil. o stăpânire continuă asupra bunului. trebuie să aibă următoarele calităţi: continuă. nu are animus domini sau animus sibi habendi. că nu putem vorbi despre posesie. ţin de condiţiile climatice normale. violenţă. folosirea acestuia de către posesor trebuie să se facăîn mod paşnic. clandestinitate şi echivoc. Aceasta fiind situaţia. prezumţie care poate fi răsturnată prin proba contrară. posesia ar putea fi tulburată 210 . fără violenţă. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. Violenţa-Aşa cum arătam mai sus.

Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. distinctă. posesia generează.Prin urmare. în situaţia în care unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. nu ar avea dreptul la legitimă apărare. Echivocul. posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care îl posedă. 1847 Cod civil) nu enumeră neechivocul printe calităţile posesiei. Deşi constituie o stare de fapt. fără ca această posesie să fie cunoscută. posesia crează o aparenţă a dreptului. Ea este absolută în materie mobiliară. Pe bună dreptate. Această prezumţie poate fi absolută sau relativă. când posesia de 211 . pur şi simplu. Prin asemănare. Aceeaşi posesie echivocă există şi în cadrul coproprietăţii. iar posesia echivocă nu a fost considerată una utilă. Este îndeobşte cunoscut că exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori existenţei dreptului de proprietate. în penal. soluţia contrară ar fi injustă şi inechitabilă deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinţele dăunătoare ale unor fapte săvârşite de către o altă persoană. în covârşitoarea majoritate a cazurilor posesorul este şi proprietarul bunului. Drept urmare. beneficiind de această prezumţie legală. posesorul bunului nu este ţinut. în literatura juridică s-a decis că – contrar textului legal – violenţa pasivă din partea posesorului. în calitatea sa de titular al unei cote-părţi din dreptul de proprietate. aptă a produce consecinţe juridice. Deoarece. adică exercitarea posesiei pe ascuns. potrivit legii civile.-Art. Posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional animus domini sau animus sibi habendi. Echivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de către ceilalţi coproprietari şi temporar în sensul că posesia devine utilă în momentul în care posesorul demonstrează că acţionează animus domini sau animus sibi habendi. în caz de litigiu. orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. Clandestinitatea este unul din viciile posesiei. In adevăr. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar. 1847 Cod civil prevede că posesia trebuie să fie publică. când este tulburat în posesie de către un terţ. să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. Intr-adevăr. 1852 Cod civil care precizează că” Posesia este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a o putea să o cunoască”. până la proba contrară. nu constituie viciu al posesiei.atât prin violenţă activă cât şi prin acte de tulburare posesivă săvârşite de către posesor în apărarea posesiei sale. în secret. Reversul acestei calităţi îl reprezintă clandestinitatea. ar fi cazul în care victima. adică să fie exercitată în văzul tuturor. într-o asemenea situaţie nu se poate şti cu certitudine că respectivul coproprietar a făcut aceste acte cu voinţa de-a se comporta ca proprietar exclusiv sau. Acest viciu al posesiei este reglementat în art. Astfel: Posesia crează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. importante efecte juridice. viciu în prezenţa căruia posesia nu este utilă şi nu poate produce efecte juridice. echivocul a fost considerat drept viciu al posesiei în practica judiciară. Clandestinitatea.-Deşi textul legal (art. iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie.

odată cu bunul. Evident. De la această regulă există o singură excepţie: posesorul de bună-credinţă a unui bun frugifer obiect al dreptului de proprietate publică nu este îndreptăţit să perceapă fructele. El este obligat să restituie. toate fructele percepute (sau c/valoarea lor) precum şi fructele nepercepute. Prin urmare. posesorul încetează de-a fi de bună-credinţă în momentul în care viciile titlului său îi sunt cunoscute. 486 Cod civil. posesorul de bună-credinţă a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia. Prezumţia de proprietate încetează în toate cazurile când se face dovada că posesorul este de rea credinţă. industriale şi civile. ca atare are dreptul de-a percepe fructele. 2 Cod civil. In conformitate cu prevederile art. proprietarul este dator să-i restituie posesorului de rea-credinţă cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru producerea sau obţinerea fructelor. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. Cu alte cuvinte. el este considerat de bunăcredinţă şi. această prezumţie fiind absolută (”juris et de jure”). 1899 al. adică nu poate fi răsturnată prin proba contrară. După ce am analizat – ca efecte ale posesiei – prezumţia de proprietate şi dreptul de-a percepe fructele. Cu alte cuvinte. Dreptul de a culege fructele constituie un element al atributului de folosinţă ce intră în alcătuirea conţinutului juridic al dreptului de proprietate. împreună cu bunul. din moment ce posesorul prezintă titlul pe care se întemeiază posesia sa (ex: contractul de vânzare-cumpărare ale cărui vicii le ignoră).Potrivit art. Potrivit art. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. Chiar mai mult. până la plata acestor cheltuieli. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui 212 . Aşa fiind. fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer. în cele ce urmează vom examina posesia ca mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. este posesor de bună-credinţă cel ce “posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. 487 Cod civil.bună-credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. In sfârşit. toate fructele produse. In măsura în care le-a consumat. posesorul de bună-credinţă are dreptul să perceapă fructele dacă posesia sa se întemeiază pe un titlu a cărui vicii nu-i sunt cunoscute. Din acest moment. De la regula potrivit căreia fructele aparţin proprietarului există o singură excepţie reglementată de art. posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. 485 Cod civil care prevede că posesorul de bunăcredinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. posesorul de bună-credinţă este îndatorat să achite c/valoarea fructelor consummate. posesorul are dreptul de retenţie asupra fructelor (în limita cheltuielilor). Buna lui credinţă este prezumată potrivit art. posesia are ca efect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă). dar nu în ultimul rând. în această ultimă situaţie. Fructele pot fi naturale. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. percepute sau nepercepute. Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. dacă nu cumva cel mai important efect. Fructele reprezintă produsele periodice ale unui bun prin a căror percepere (obţinere) nu se alterează sau consumă substanţa bunului respective. 483 Cod civil.

Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori. pentru chemarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei. dintre persoanele cu vocatie legala. El nici nu inlatura. mostenitor facand parte din clasa intai. 77) Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii Clasele de mostenitori si gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor chemate de lege la mostenire. Asadar. cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. iar nu de legatari. iar nu ca mostenitori legali. dar nici nu este inlaturat 213 . Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa prioritara (descendentii sau parintii defunctului). neputand fi exheredati in totalitate. De aceea. succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o rezerva si o cotitate disponibila). Dupa un autor. Cand exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite. iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul. este posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . Principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula. c’est disposer” sau „exhéréder. Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa. 1 din Legea nr. ruda de gradul doi. iar nu legala . Prin derogare de la aceasta regula. conform dispozitiilor art. inlatura de la mostenire pe tatal defunctului. Astfel. mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa. posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare exclusa. iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. Asa. daca exista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni. de exemplu. Exceptia. legea stabileste o anumita ordine concreta de chemare la mostenire pe baza a trei principii generale. ci si implicita. in timp ce mostenitorii din clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii (cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. desi acesta din urma este ruda de gradul intai. 319/1944. ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de legatari. uneori. conform principiului „exclure. Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni. acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. care vor beneficia de rezerva. chemandu-le la mostenire in ordinea acestora. c’est instituer”. fiecare dintre acestea cunoscand unele exceptii. nepotul de fiu al defunctului.drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. mostenitor din clasa a doua.

civ. reprezentarea succesorala. iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate din mostenire. in cadrul aceleiasi clase. ruda de gradul doi. rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in grad mai indepartat. Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad-Regula. constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au aceeasi parinti. ruda de gradul trei. de exemplu. Tot astfel.. conform dispozitiilor art. care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului). 674 si 675 C. dupa caz). care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. 214 . care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia. rude de gradul intai. frate al unuia dintre parintii acestuia.). in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii. daca la mostenire vin trei fii ai defunctului. ruda de gradul patru. parintii defunctului. numai fratii buni cu defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna. inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului. unchiul defunctului. Exceptia. conform caruia. mostenirea se imparte pe capete. De exemplu. Exceptii. 78) Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă. civ.de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa-Regula. deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte (art. desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul proximitatii gradului de rudenie. civ. pe care o impart intre ei in parti egale. 670. ruda de gradul intai. fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai. trei (nepotii de frate ai defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului).674 C. dar la mostenirea legala a acestuia nu vor veni amandoi. cat si materna. acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale. In cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de mostenitori. 669.) . vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. ci doar fiul defunctului. si anume. situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii. mamele fiind diferite) si uterini (care au comuna doar mama. adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna. Asa. 671 si 673 C. De la acest principiu exista o exceptie. fratii consangvini (care au comun doar tatal.

Art. bunurile din domeniul 215 . art. 135 alin. 79) Proprietatea publică. coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii. CARACTERELE JURIDICE ALE PROPRIETATII PUBLICE Articolul 74 alineatul 1.Coproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice. Coproprietarii au obligatia de a intretine bunul comun. proprietate. asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului Constitutie. 4 din Legea 18/1991 prevede ca terenurile "pot apartine domeniului public sau domeniului privat". din Legea 69/1991. art. Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. Acest caracter este subliniat si de textul constitutional. 2 Cod civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele.590-609-Cod civil: zidul comun. Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. Articolele 476. gardul comun. Art. 475 alin. Din text. 21 din Legea 15/1991 foloseste sintagma "Sector public si privat". coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri-art. in acelasi sens. rezulta expres cele trei caractere juridice si anume: Caracterul inalienabil. Desi sunt inalienabile. publica este dreptul exercita real care apartine de statutului si unitatilor administrativ teritoriale. Art. 5 prevazand ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". de sau proprietate local. prevederea constitutionala permite ca. prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii: sa nu aduca atingere drepturilor celorlalti coproprietari si sa exercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. civil si proprietatea reglementata Codul o serie de legi speciale. Cazuri: coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate-poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati. Bunurile care formează obiectul proprietăţii publice.135 alineat 3 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. imprescriptibile si insesizabile". Deosebit fata de cele proprietate privata. 478 enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public. Constitutia in art. concesionare sau inchiriate. 477. santul comun. 5 alineatul 2 din Legea 18/1991 prevede ca "terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil"91. privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. Dreptul national Legislativ.

Dimpotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile. Noile cărţi funciare reglementate de Legea nr. plajele. financiare speciale. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara. închiriate sau date în loca?ie de gestiune. cat si ale unitatilor administrativ-teritoriale se platesc ori se lichideaza prin aplicarea unor norme Bunurile din aceasta categorie. presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. piete.public nu pot fi niciodata insa instrainate. resursele stabilite de lege. atat datoriile sale. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public. marea tetirotiala. iar daca este vorba de stingerea unui asemenea drept. muzee. Articolul 5 alineat 2 din Legea 18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil. teatre. intrucat statul este intotdeauna solvabil. domeniul public poate fi de interes national. Articolul 1844 Cod civil dispune ca. Caracterul insesizabil. dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. 7/1996. "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. prin licita?ie publica. nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. biblioteci). atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor. 80) Publicitatea imobiliară. cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat. nefiind aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita. ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. In legatura cu inscrierile care se fac in cartea funciara. prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci. sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara-cel care s-a obligat la constituirea. Articolul 135 alineat 4. in aceeasi masura. spatiul aerian. strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana. sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor (parcuri. din Constitutie. Principiile noilor cărţi funciare. OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Spre deosebire de proprietatea privata. Potrivit criteriului importantei sociale. Caracterul imprescriptibil. caile de comunicatii. municipiilor sau judetelor. oraselor. sau de interes local. consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. pot fi concesionate. pot fi exercitate doua actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. cand proprietatea apartine comunelor. In cazul in care se refuza sa-si indeplineasca aceasta 216 . De asemenea. sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli. statului fiindu-i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. sunt scoase in afara de comert". bogatiile de orice natura ale subsolului. republicată.

in temeiul caruia se cere prestatia tabulara. acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare-Rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii-se cere de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s-a facut nu au fost valabile. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea. de buna-credinta. precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in executarea unui antecontract de vanzarecumparare. daca notarea. daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii: cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat. precum si fata de tertul care a dobandit cu reacredinta dreptul inscris in favoarea sa. trei ani de la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. Inscrierile sunt 217 . In cazul in care tertul a dobandit cu bunacredinta si pe baza unui act cu titlu oneros. persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata. dreptul a fost gresit calificat. actiunea in prestatie tabulara se respinge. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv.Daca exista neconcordante intre starea tabulara si realitate. prin hotarare. de bunacredinta. sa fie incheiat anterior actului pe baza caruia tertul si-a inscris dreptul in cartea funciara. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. la cerere. operatiunea rectificarii se face. in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. In legatura cu prescriptia acestei actiuni se prevede: actiunea in rectificare este imprescriptibila. actul juridic cu data certa. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara . intabularea sau radierea dreptului real. pentru ca aceasta sa dispuna. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s-a facut inscrierea respectiva. impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros. actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 10 ani. in urmatoarele termene: sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a incheierii prin care s-a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare. daca prin isncriere. faptului sau raportului juridic notat. tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta. sub rezerva prescriptiei actiunii de fond. indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea. precum si impotriva succesorilor sai. indiferent din ce cauza. a incetat sa mai fie exacta sau in conformitate cu realitatea. care incepe sa curga de la data inregistrarii cererii de inscriere a acestuia. actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost gresit calificat. daca nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului personal. fata de tertul dobanditor cu titlu gratuit. faptului sau raportului juridic notat sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut notarea. atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit. In urma admiterii actiunii. Rectificarea notarii se poate cere in urmatoarele cazuri: gresita calificare a dreptului personal.obligatie.

Principiul prioritatiiinscrierile in carte funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere. este insotit de o traducere legalizata daca actul nu este intocmit in limba romana. Principiul publicitatii integrale a drepturilor reale si a opozabilitatii insrierilor in carte funciara-art. Principiul relativitatii inseamna ca inscrierile se pot face in principiu numai cu acordul titularului. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data inregistrarii cererii de inscriere. Inscrierea unui drept in carte funciara se poate face numai impotriva celui care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta sau impotriva celuia care inainte de a fi inscris si-a grevat dreptul daca ambele inscrieri se cer deodata. notarea . Principiul legalitatii-legalitatea formala inseamna ca registratorul de carte funciara poate sa incuviinteze numai inscrierea actelor si faptelor juridice permise de lege care indeplinesc urmatoarele conditii: este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. a unei hotarari judecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. Principiul disponibilitatii-orice insriere se poate face numai la cererea persoanei indreptatite sau a reprezentatului acestuia. iar drepturile dobandite ca opozabile tertilor se inscriu pentru ca titularii lor sa le poata transmite. Notarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale. ea se transforma intr-o intabulare perfecta. modifica sau stinge un drept real sub conditia si in masura justificarii sale ulterioare.Intabularea este inscrierea prin care se transmite. individualizeaza imobilul printr-un indicator unic. Ea se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. constituie. este insotit de o copie a extrasului de carte funciara. Principiul fortei probante a inscrierilor de drepturi reale: daca in cartea funciara s-a inscris un 218 . Dovada hotararii judecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii legalizate.27 al. Inscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta. fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane. Inscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul original nu indeplineste cerintele speciale prevazute de lege pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei hotarari judecatoresti supusa apelului sau recursului.1inscrierile in carte funciara isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terti de la data inregistrarii cererilor. indica numele partilor. Ea are efect constitutiv de drepturi. Intabularea se face pe baza actului juridic caruia se cere inscrierea. fara sa fie nevoie de vreo justificare ulterioara. Exceptii: cazul drepturilor reale care sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara.de trei feluri: intabularea. Integralitatea inscrierii drepturilor reale imobiliare se realizeaza in doua scopuri diferite: drepturile dobandite intre parti ca neopozabile se inscriu in vederea opozabilitatii fata de terti. Intabularea este o inscriere definitiva. Justificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. Actul juridic trebuie dovedit prin inscris original. inscrierea provizorie. in sensul ca inscrisul original indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau hotararea judecatoreasca devine irevocabila. Daca inscrierea provizorie este justificata.

a donatiei indirecte sau deghizate. aceasta trebuie sa rezulte neindoielnic din circumstantele de fapt care trebuie bine circumscrise . civ. admitandu-se contrar dispozitiilor art.. ci si cele care au ca obiect un alt avantaj procurat donatarului. pentru procurarea unei cariere sau profesii . De asemenea. civ.). civ. reprezinta totusi o liberalitate supusa raportului . Din simplul fapt ca o donatie imbraca forma darului manual. in cazul donatiei unui imobil cu sarcina unei rente viagere. celeritate etc. precum si pentru plata datoriilor personale ale succesibilului. Art. 81) Raportul donaţiilor. civ. indiferent care ar fi acesta. ca atare. daca un drept s-a radiat din carte funciara se prezuma ca acel drept nu exista. Singura donatie deghizata care este preciputara prin ea insasi este cea prevazuta la art. discretie. De asemnea. 758 C. alegerea acestor forme putand fi inspirata de consideratii diverse (fiscale. este indiferent daca donatia a fost incheiata in forma autentica ori sub forma darului manual. nu mai putin insa. constituie obiect al raportului „donatia in posesiune” constand in 219 . Sunt astfel supuse raportului donatiile care constau fie in constituirea unui drept de uzufruct in favoarea unui succesibil. fie in renuntarea la un uzufruct in favoarea acestuia. chiar textul legii precizeaza ca liberalitatea prezumata irefragabil se va imputa asupra cotitatii disponibile si numai excedentul.drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista. Avantajul profesional patrimonial indirect constand in conferirea de catre defunct dintre succesibilii sai a posibilitatii de a-i continua activitatea profesionala. Principiul care se desprinde din dispozitiile art. chiar daca nu constituie o insaracire a dispunatorului si. Donatiile remuneratorii sau cele cu sarcini sunt si ele supuse raportului ca orice donatii. Sunt supuse raportului nu numai donatiile in plina proprietate. nu este o donatie propriu-zisa. 430 si urmat. 846 C. al donatiei indirecte sau al donatiei deghizate sub forma unui act oneros nu se poate trage concluzia dispensei de raport. fie acestea directe sau indirecte. 751 C. In acest caz. raportul se va face la valoarea diferentei dintre pretul imobilului la data partajului si anuitatile efectiv platite diminuate cu veniturile imobilului intre data deschiderii mostenirii si data partajului. dandu-i posibilitatea de a economisi sumele necesare pentru inceperea acelei activitati si beneficiind de clientela sa. 845 C. daca este. precizeaza ca sunt supuse raportului cheltuielile facute de defunct pentru asigurarea dotei fiicelor .). ca vointa de a acorda dispensa de raport poate fi si tacita. dar numai in masura in care ceea ce recompenseaza sau sarcina raman inferioare valorii bunului donat si doar in masura emolumentului gratuit care ramane De pilda. este ca toate donatiile sunt supuse raportului. care se refera la instrainarea facuta in favoarea unui descendent cu sarcina dreptului de uzufruct sau a unei rente viagere (supra nr. uzufructul avand o valoare patrimoniala . asupra rezervei celui gratificat.

. banchet. 752 C. fiind cazute in desuetudine. care nu a figurat niciodata in patrimoniul asiguratului. ca si concesiunea gratuita a dreptului de a incasa chiria unui bun inchiriat de dispunator unui tert . fara insa ca obligatia de raport sa poata trece peste capitalului primit . sau prin vointa donatarului. Concluzia ar fi insa una pripita.am putea crede ca reprezinta daruri preciputare care s-ar imputa asupra cotitatii disponibile. (supra nr. 759 C. civ. indiferent cat a sporit aceasta in timp . Este vorba de plata taxelor de studii. care includ platile pentru toalete. 759 si 762 C.. Intra sub incidenta dispensei de raport si cheltuielile facute pentru intretinerea succesibilului internat intr-un azil. „aceste exceptii se explica prin multiple consideratii. care produc efecte in limitele cotitatii disponibile. 759 C. dispozitii care nu mai au astazi aplicare. cheltuielile pentru educatie si invatatura. civ. 669). exista donatii exceptate de la raport prin vointa legii. caci asa cum cu deosebita patrundere si forta de convingere a remarcat un autor. fiind indiferent daca cheltuielile se fac in temeiul obligatiei legale de intretinere sau inafara acestora. civ. sunt scutite de raport donatiile care se refera la: cheltuielile pentru hrana si intretinere.conferirea folosintei gratuite a unei locuinte pe timpul vietii dispunatorului cu intentia de a gratifica pe unii succesibili . care se refera la cheltuielile mentionate mai sus ca fiind din categoria celor care „nu sunt supuse raportului”. cum sunt cele facute cu ocazia botezului unui copil. cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte necesare la intrarea in armata. Caracterul de dar uzual trebuie sa se aprecieze in functie de momentul donatiei si de averea donatorului. neputand fi excesive. cheltuielile de nunta. daca am rationa in termenii „ce nu este supus raportului. Este vorba de dispensele de raport prevazute la art. fiind supusa reductiunii daca trece peeste limitele acesteia (art.). ospiciu etc.. caz in care donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile. darurile uzuale. plata deplasarilor in tara sau strainatate etc. Potrivit dispozitiilor art.ceremonia religoasa. ci se refera la cheltuielile facute pentru studii (oricare ar fi nivelul acestora. civ. 758 C. care sunt supuse raportului conform dispozitiilor art. permit concluzia ca nu ne aflam in prezenta 220 . succesibilul beneficiar al acestora nu datoreaza raportul capitalului asigurat. inclusiv universitare ) in vederea dobandirii cunostintelor teoretice si practice pentru exercitarea unei profesii. achizitionarea cartilor sau instrumenteleor necesare. care. In afara donatiilor exceptate de la raport prin vointa dispunatorului . a unei aniversari etc. Desi textul de lege se referea doar la darurile de nunta. ci doar al primelor platite in timpul vietii de dispunator. ori daca cel intretinut a avut sau nu mijloace proprii . pentru rest fiind supuse reductiunii.. In cazul asigurarilor de viata. Avand in vedere prevederile art. nu de valoarea bunului donat la data partajului. incluzand si alte daruri. a zilei de nastere. Dispensa de raport functioneaza fara nici un fel de conditionare. reunite. este liberalitate preciputara (scutita de raport)”. deplasari etc. practica judiciara si doctrina i-au dat o interpretare extensiva. Acestea nu se confunda cu cheltuielile pentru procurarea unei caiere. civ. care renuntand la mostenire este considerat strain de aceasta.

principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită. in timp ce donatia este doar mijlocul prin care aceasta se realizeaza sau. iar donatia doar forma pe care acesta il imbraca.)”. iar insaracirea „donatorului” este indoielnica . esenta actului este partajului. acest 221 . 998-999 Cod civil. sunt preciputare. Este o exceptie de la regula potrivit careia accesoriul urmeaza soarta juridica a principalului. Solutia isi are explicatia in faptul ca insasi ratiunea de a fi a acestor donatii este ca donatarul sa se bucure anticipat de folosinta bunului donat. raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. D. 654). 762 C. donatarul nu este tinut la raport in privinta fructelor si veniturilor bunurilor raportabile percepute inaintea deschiderii mostenirii. nu si in continut.Donatia-partaj (infra nr 752 si urmat. in timp ce donatia-partaj este partajul insusi facut cu anticipatie de dispunator. Clauza contractuala prin care donatorul si donatarul ar stabili ca acestea sunt si ele raportabile este nula intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit de lege . conform principiului fructus augent hereditatem (supra nr. spre deosebire de bunul principal care le produce. imbogatirea „donatarului” este dificil de stabilit. -. care este o operatiune preliminara partajului facuta in scopul constituirii masei partajabile. In cazul donatiei-partaj finalitatea este cea a partajului. C. texte care instituie tototdată . literatura şi jurisprudenţa au dedus existenţa următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: prejudiciul. altfel spus.) este incompatibila prin natura ei cu raportul. 82) Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. culpa (sau greşeala ori vinovăţia) autorului faptei ilicite. fapta ilicită. In schimb. Este exclus ca o asemenea donatie sa realizeze ceea ce realizeaza donatiile obisnuite. elementul intentional (animus donandi) fiind incert intrucat aceste cheltuieli sunt mai degraba expresia „unei datorii familiale sau sociale”. Din analiza textelor legale. si anume un avans in contul mostenirii. Răspunderea civilă pentru fapta proprie este reglementată de art. solutia izvoraste din favoarea legii in temeiul faptului ca „viata si educatia sunt valori in afara patrimoniului” de care nu trebuie sa se tina seama la lichidarea patrimoniului succesoral . De la data deschiderii succesiunii. n. Conform dispozitiilor art. Acestea. fiind vorba de un legat. civ. dar nu ca obligatie de raport.unor veritabile donatii (s. clauza prin care donatarul este scutit de aducerea la masa partajabila a fructelor si veniturilor pe care bunul le va produce dupa deschiderea succesiunii si pana la partaj este valabila . adica de o liberalitate preciputara (care se imputa asupra cotitatii disponibile). ci ca o consecinta a starii de indiviziune care se naste de la aceasta data intre comostenitorii defunctului. Donatia-partaj nu este donatie decat in forma. Dincolo de aspectele juridice si de dificultatile insurmontabile de calcul.. fructele si veniturile bunului donat trebuie aduse de donatar la masa de impartit.

numele etc. onoare sau demnitate). dreptul la integritate fizică. cum sunt moartea. sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită. atingerile aduse onoarei sau cinstei unei persoane etc. Prin prejudiciu se înţeleg rezultatele dăunătoare de natură patrimonială sau extrapatrimonială. In literatura de specialitate s-a pus însă întrebarea dacă răspunderea ar putea fi angajată şi atunci când 222 . dreptul de întreţinere. prejudicii cauzate personalităţii sociale (care constau în consecinţele încălcării unor drepturi personale nepatrimoniale precum onoarea. Prejudiciul reprezintă condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile şi dă măsura. Prejudiciile cauzate persoanei umane se subclasifică astfel: prejudicii cauzate personalităţii fizice sau prejudicii corporale (care rezultă din prejudiciile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale şi pot consta în dureri fizice – a căror reparare se numeşte pretium doloris. După criteriul personalităţii: prejudicii cauzate direct persoanei umane şi prejudicii cauzate bunurilor sale. In planul dreptului civil existenţa prejudiciului este indispensabilă pentru angajarea răspunderii delictuale. reputaţia. Conform art. prejudicii nepatrimoniale (acelea care nu au conţinut economic.-In toate cazurile de încălcare a unui drept subiectiv (cum sunt dreptul de proprietate. efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane.). neputând fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcările drepturilor personale fără conţinut conomic. toate având un caracter obiectiv. demnitatea.ultim element integrând şi capacitatea delictuală. pierderea sau restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii care se cheamă prejudiciu de agrement. După momentul producerii lor: prejudicii instantanee (care se produc dintr-o dată) şi prejudcii succesive (care se produc continuu sau într-o perioadă îndelungată de timp). răspunderea poate fi angajată pe temei delictual dacă a fost cauzat un prejudiciu. pentru dovada acestui element se recurge la prezumţiile simple. moartea unui animal etc. deduse din existenţa celorlalte condiţii ale răspunderii.). După criteriul previzibilităţii: prejudicii previzibile (care au putut fi prevăzute în momentul săvârşirii faptei ilicite) sau imprevizibile (care nu puteau fi prevăzute la data săvârşirii faptei ilicite). Astfel. Prejudiciul trebuie să fie urmarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. în planul dreptului civil nu are nici o relevanţă dacă nu a creat un prejudiciu.). oricât de condamanbilă ar fi fapta ilicită din punct de vedere moral sau oricât de gravă ar fi sub aspectul penal. De regulă. Proba culpei este mai dificil de realizat. faptei ilicite şi raportului de cauzalitate. Clasificări ale prejudiciilor: După criteriul economic: prejudicii patrimoniale (acelea care au un conţinut economic şi pot fi evalute pecuniar. atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane care se cheamă prejudiciu de agrement etc. 1169 Cod civil.. întinderea. care se cheamă şi pretium affectionis). Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului. prejudicii cauzate personalităţii afective (durerile psihice determinate de moartea unei rude apropiate. cum ar fi distrugerea unui bun). cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute. In consecinţă. acestei răspunderi.

problema rămâne nerezolvată şi este lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată.prejudiciul ar fi fost cauzat prin vătămarea unor simple interese rezultate dintr-o stare de fapt şi care nu corespund unor drepturi subiective. Problema reparării prejudiciilor extrapatrimoniale sau a daunelor morale-Posibilitatea reparării acestor prejudicii prin mijloace nepatrimoniale a fost unanim recunoscută chiar şi în perioada regimului comunist când a făcut obiectul unor reglementări specifice (art. 31/1954) . dar condiţionat de două elemente: a. Prejudiciul patrimonial. Practica judiciară a acordat în aceste condiţii despăgubiri concubinei aflate în întreţinerea unei persoane decedate în urma unui accident. practica judiciară. dreptul de creanţă se stinge prin executare. întrucât art. Pentru a se stabili caracterul reparat sau nereparat al prejudiciului. întreţinătorul fiind victima unui accident. astfel încât victima nu va mai putea cere autorului faptei ilicite repararea prejudiciului. După 22 decembrie 1989. prejudiciul viitor şi nesigur sau prejudiciul eventual au un caracter incert. este necesar să distingem între următoarele ipoteze: atunci când persoana prejudiciată primeşte reparaţia integrală a prejudiciului de la una din persoanele obligate solidar sau in solidum la reparaţie. să fie vorba de vătămarea unui interes licit şi moral. Răspunsul a fost afirmativ. suma de bani plătită de acesta are caracterul unei despăgubiri. Ulterior. Intrebarea care se pune însă în legătură cu daunele morale este aceea dacă ele pot fi reparate pe cale patrimonială. între anul 1952 (data apariţiei Deciziei de îndrumare nr. Pentru a obţine repararea prejudiciul este necesar ca acesta să îndeplinească anumite condiţii: Prejudiciul să fie cert. s-a considerat că este inadmisibilă acordarea de despăgubiri pentru prejudicii de ordin moral. minorului aflat în întreţinerea de fapt a unei rude care nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de acesta. neîndoielnică şi totodată poate fi evaluat în prezent. Prejudiciul să fie nereparat . Au acest caracter prejudiciile actuale şi cele viitoare şi sigure. răspunderea civilă încetează. In ce priveşte cuantumul acestor despăgubiri. In cazul în care prejudiciul a fost deja raparat. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani cu intenţia de a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat victimei. 54-55 din Decretul nr. Un prejudiciu are acest caracter atunci când existenţa lui este sigură. Intr-o primă etapă (de la adoptarea Codului civil şi până în anul 1952) s-a considerat că este posibilă repararea daunelor morale prin despăgubiri băneşti. cu intenţia de a face o liberalitate. situaţia de fapt să fi avut caracter de stabilitate şi b. 998 şi 999 nu disting între natura prejudiciului. legislaţia în materie şi desigur doctrina au revenit la teza tradiţională a admiterii posibilităţii reparării daunelor morale prin despăgubiri băneşti. adică prin despăgubiri băneşti. Prin faptă ilicită se înţelege acţiunea sau inacţiunea care 223 . această sumă de bani nu are caracterul unei despăgubiri iar victima se va putea îndrepta împotriva autorului prejudiciului pentru angajarea răspunderii sale. VII a plenului fostului Tribunal Suprem) şi Revoluţia din decembrie 1989. atunci când o terţă persoană remite victimei în mod benevol o sumă de bani.

Pentru determinarea acestora s-au propus mai multe sisteme. adică în acţiuni prin care se încalcă drepturile subiective sau interesele legitime ale altei persoane (ex. Culpa – condiţie a răspundeii delictuale. având ca efect încălcarea drepturilor subiective sau cel puţin a intereselor altuia. Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite: are caracter obiectiv. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. In cazul răspunderii subiective. este contrară ordinii sociale. Formele culpei. presupunând posibilitatea de a alege între licit şi ilicit. care constă într-o omisiune. 224 . Dacă ne raportăm şi la prevederile art. 998-999 Cod civil se deduce că există o culpă intenţională şi una neintenţională. In cazul răspunderii civile. atunci putem reţine că formele culpei sunt următoarele: dolul direct sau intenţia directă. Când normele legale impun unei persoane să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune.: sustragerea. culpa presupune un anumit nivel de cunoaştere a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor eventuale ale acestora. Ilicitul civil. care constă în reprezentarea în conştiinţa omului a semnificaţiei sociale a faptei sale şi în prevederea sau cel puţin în posibilitatea de prevedere a urmărilor faptei pe care o săvârşeşte sau urmează să o săvârşească. condiţia culpei poate să lipsească în cazurile de răspundere obiectivă. Aşadar. lovirea unei persoane etc. elementul culpă este indispensabil pentru ca victima să poată pretinde de la autorul faptei ilicite repararea prejudiciului. Elementele culpei se consideră că sunt: un element intelectiv. Din analiza art. Conţinutul faptelor ilicite. Abuzul de drept constă în exercitarea unui drept subiectiv prin deturnarea sa de la scopul pentru care este recunoscut şi protejat şi reprezintă o sursă de răspundere civilă dacă a generat un prejudiciu. domeniul specific culpei este cel al răspunderii subiective pentru fapta proprie. reprezintă obiectivarea unui element psihic. interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau moralei. în care se concretizează procesul psihic de deliberare şi de luare a unei hotărâri cu privire la conduita pe care o va avea acea persoană. iar procesul deliberativ trebuie să aibă loc în condiţii libere. Alteori stabilirea raportului de cauzalitate este dificilă datorită complexului de împrejurări (condiţii şi cauze) care pot contribui la producerea prejudiciului. neiîndeplinirea acesteia reprezintă o faptă ilicită. Stabilirea raportului de cauzalitate este în multe situaţii uşor de realizat. 998-999 Cod civil instituie principiul răspunderii bazată pe culpa. legătura dintre faptă ilicită şi prejudiciu fiind evidentă. procesul volitiv are două faze: deliberarea şi decizia. o faptă este ilicită atunci când este contrară legii sau regulilor de convieţuire socială. dar totodată şi criteriul în funcţie de care se determină întinderea reparaţiei datorate victimei.). subectiv.are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. deteriorarea unui distrugerea unui bun. Textele art. De regulă fapta ilicită constă în fapte de comisiune. Culpa este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite şi păgubitoare faţă de fapta respectivă şi faţă de urmările acestei fapte. Definiţia şi elementele culpei. un element volitiv. cum ar fi răspunderea pentru lucruri. 19 din Codul penal. Cu toate acestea.

Capacitatea delictuală este capacitatea de a răspunde pentru faptele juridice ilicite şi nu se confundă cu capacitatea de exerciţiu care se referă la încheierea de acte juridice. imprudenţa. solidaritatea acestora nu se mai menţine. culpa uşoară (culpa levis). repararea prejudiciului nedepinzând de forma culpei şi nici de gravitatea acesteia. Prin excepţie. adică acea culpă pe care nu ar fi săvârşit-o un “bun părinte de familie”. forma culpei are semnificaţie în situaţia în care la producerea prejudiciului au contribuit mai multe persoane. cum ar fi beţia sau hipnoza. In consecinţă. Criterii. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru faptele lor ilicite decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ. Uneori. dolul indirect sau intenţia indirectă. adică acea culpă de care nu s-ar putea face vinovat nici omul cel mai mărginit. După repararea prejudiciului. se va ţine seama de contribuţia fiecăruia la producerea prejudiciului. In aceste cazuri autorul poate fi exonerat de răsoundere dacă acea stare de lipsă a 225 . prima categorie fiind asimilată minorilor sub 14 ani iar cealeilalte i se aplică una din cele două prezumţii. 25 alin. Nici gradele culpei nu au importanţă în privinţa antrenării răspunderii civile decât în situaţii de excepţie (ex. textul instituie o prezumţie relativă a lipsei de discernământ pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani şi una relativă a existenţei sale pentru persoanele care au depăşit această vârstă. acceptă posibilitatea producerii lor. Stabilirea culpei. In dreptul civil civil se face distincţie între: culpa gravă (culpa lata). existentă când făptuitorul prevede caracterul antisocial al faptei sale. culpa foarte uşoară (culpa levissima). deşi trebuia şi putea să le prevadă. stabilirea culpei nu este o chestiune dificilă şi se poate deduce cu uşurinţă din existenţa celorlalte elemente ale răspunderii. adică un om cu o diligenţă normală. Discernământul este prezent. astfel încât la desocotirea între debitori. în cazul în care părţile unui contract convin asupra unor clauze de nerăspundere definite în funcţie de gradul culpei. pe care nu le acceptă. Pentru existenţa culpei este necesară existenţa discernământului. când făptuitorul nu îşi dă sema de caracterul antisocial al faptei şi nu prevede consecinţele acesteia.. la persoanele cu capacitate delictuală. Capacitatea delictuală. Este posibil şi ca lipsa discernământului să se datoreze unei situaţii accidentale. după cum autorul a împlinit sau nu 14 ani. prevede consecinţele ei. cel puţin prezumtiv. Conform art. prevede consecinţele acesteia şi cu toate că nu le urmăreşte. adică aceea care ar fi putut fi evitată numai de un excelent părinte de familie. 3 din Decretul nr. când făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale. 32/1954. In ce priveşte bolnavii psihic trebuie să se distingă între bolnavii puşi sub interdicţie şi cei nepuşi sub interdicţie. adică cel mai diligentă persoană. neglijenţa. în mod uşuratic. pentru a stabili întinderea reparaţiei prejudiciului în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat din culpa comună a făptuitorului şi a victimei). Gradele culpei. că ele nu se vor produce. sperând. Distincţia între diversele forme ale culpei nu are nici o semnificaţie în planul răspunderii delictuale.existentă atunci când autorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale şi totodată prevede şi doreşte producerea consecinţelor sale.

84) Răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori.3 C.1000 alin. pentru raţiuni de echitate. Conditiile generale-Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului. de fapt.civ. in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen. b.1000 alin. cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat. in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei.).1000 alin. servitorii fiind. fie de la comitent si prepus. Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate. exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde. in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa. teoria garantiei.). În cazul lipsei capacităţii delictuale. teoria prezumtiei de culpa a comitentului. raportul de cauzalitate si vina prepusului. atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia. cu exceptia comitentului prejudiciat.civ. in solidar (art. Ultima cerinta a generat controverse. 83) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.3 C.).3 coroborat cu art. fie de la prepus (art. cat si teorii grefate pe risc.998-999 C. Fundamentarea raspunderii -In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere. s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte. in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti.discernământului nu şi-a cauzat-o el însuşi. Cu toate acestea. raspund solidar cu prepusii lor. Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art. practica a statuat ca toti ceilalti comitenti. acela de comitent. Consideram ca. 226 . teoria riscului.998-999 C. prejudiciul. dovada culpei prepusului este absolut necesara. victima nu va putea obţine obligarea autorului prejudiciului la repararea acestuia. fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente. Din acest motiv. In formularea art. teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului.civ. prepusi. că este posibilă obligarea autorului la repararea prejudiciului dacă acesta are posibilitatea materială să facă aceasta şi dacă nu există nici o altă posibilitate de reparare a prejudicului. în jurisprudenţa relativ recentă s-a decis. Conditiile speciale -Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent.civ.

Determinarea persoanelor răspunzătoare: părinţii fireşti ai minorului. din afara căsătoriei ori înfiaţi”. este important de stabilit dacă ea este întrunită în câteva ipoteze speciale: situaţia în care minorul are locuinţa legală la părinţii săi. trebuie reţinut că răspunderea mamei nu este subsidiară celei a tatălui. după moartea bărbatului. 1000 alin. 998-999 Cod civil) dacă se fac vinovate de a nu-şi fi îndeplinit atribuţiile de îngrijire. Comunitatea de locuinţă cu părinţii. 1000 alin. tutorii. şi copilul să aibă locuinţa la părinţii săi. Pentru a se stabili dacă există această condiţie este a fi determinat nu domiciliul legal al minorului. educare sau supraveghere a minorului autor al faptzei ilicite. fapta ilicită a minorului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. Aceste persoane fizice sau juridice pot răspunde în mod direct (în temeiul art. părinţii adopţivi (înlăturând răspunderea părinţilor naturali). oficiile pentru protecţia minorilor sau autoritatea tutelară). Pe lângă aceste condiţii generale. ci că părinţii răspund solidar pentru faptele ilicite ale copiilr lor minori. Legat de această condiţie. fiind indiferent dacă ulterior acesta a devenit major sau dacă are mijloace materiale suficiente pentru repararea prejudiciului. 2 Cod civil. lucru care trebuie dovedit de către cel prejudiciat. fără a deosebi după cum sunt din căsătorie. Deşi într-o asemenea situaţie obligaţia de supraveghere nu poate fi efectiv îndeplinită. Nu pot avea calitatea de persoane răspunzătoare în temeiul acestei reglementări: instituţiile de ocrotire (centre de educare a minrilor. Răspunderea părinţilor încetează imediat ce minorul a ajuns la majorat sau dacă este asimilat persoanei majore prin căsătoria încheiată anterior împlinirii vârstei de 18 ani. conform căruia “tatăl şi mama. 97 din Codul familiei care statuează că “ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. Soluţia este identică şi în cazul în care copilul bolnav psihic a fost pus sub interdicţie şi a devenit major. curatorii sau rudele minorului (chiar dacă acesta se află în îngrijirea lor). pentru a ne regăsi în ipoteza prevăzută de art. sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori celocuiesc cu dânşii”. Mai mult. se consideră că părinţii trebuie să fie răspunzători în temeiul art. trebuie îndeplinite trei dintre condiţiile generale ale răspunderii delictuale: prejudiciul. dar temporar se află în altă parte. Părinţii răspund pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a copilului lor numai dacă acesta este minor. trebuie îndeplinite şi două condiţii speciale: copilul să fie minor. interesează locuinţa pe care minorul trebuie să o aibă şi nu locuinţa pe care acesta o are în fapt. ci locuinţa acestuia. 2 Cod civil. Condiţiile răspunderii părinţilor. Condiţia culpei minorului nu trebuie îndeplinită. In concluzie. Minoritatea trebuie să existe în momentul săvârşirii faptei ilicite. cu consimţământul sau ştirea părinţilor (fapta ilicită este săvârşită de minor în intervalul de timp cât se află în vizită la rude sau prieteni sau era internat în spital). 1000 alin. Minoritatea. Textul a fost implicit modificat prin intrarea în vigoare a art. centre de primire.Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile caizate de copiii lor minori îşi are fundamentul în textul art. 2 deoarece dacă minorul a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă ei sunt prezumaţi în culpă pentru neîndeplinirea 227 . Pentru angajarea răspunderii părinţilor pentru fapta copilului lor minor.

obligaţiei de creştere şi educare; situaţia în care copilul minor nu locuieşte în fapt cu părinţii săi, împotriva voinţei acestora (minorul săvârşeşte fapta ilicită cât timp este fugit de la locuinţa părintească sau în intervalul de timp în care părinţii sunt arestaţi ori în executarea unei pedepse privative de libertate). Si de această dată se consideră că părinţii trebuie să răspundă deoarece sunt în culpă de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de creştere şi educare faţă de copilul lor minor. Aceeaşi este soluţia chiar şi în cazul în care părinţii sunt arestaţi sau în executarea unei pedepse privative de libertate, deoarece fapta reprobabilă săvârşită de aceştia reprezintă un exemplu negativ pentru copilul lor minor şi este un element al neîndeplinirii corespunzătoare a obligatiei de educare a acestuia; situaţia în care minorul săvârşeşte o faptă ilicită şi prejudiciabilă fiind fugit dintr-o şcoală sau centru de reeducare unde a fost internat prin hotărâre judecătorească. După ce o perioadă de timp răspunsul jurisprudenţei a fost în sensul neangajării răspunderii părinţilor, poziţia a fost reapreciată. Astfel, dat fiind fundamentul larg al răspunderii părinţilor, legat de neîndeplinirea obligaţiei de creştere şi educare, ei trebuie consideraţi răspunzători şi în acest caz; situaţia în care minorul săvârşeşte fapta ilicită pe timpul cât are o locuinţă în scopul desăvârşirii învătăturii, pregătirii profesionale ori determinată de faptul încadrării lui în muncă. Noua locuinţă a minorului poate fi considerată doar ca o locuinţă temporară care nu modifică starea de fapt iniţială, aceea a comunităţii de locuinţă cu părinţii. De aceea, şi în acest caz, părinţii trebuie consideraţi răspunzători în temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil; situaţia în care copilul minor săvârşeşte fapta ilicită fiind încredinţat unuia dintre părinţi. O perioadă de timp, s-a considerat că va fi ţinut răspunzător într-o asemenea ipoteză, numai părintele căruia minorul i-a fost încredinţat efectiv spre creştere şi educare. Ulterior, dat fiind că obligaţia de creştere şi educare revine în egală măsură ambilor părinţi, punctul de vedere menţionat a fost revizuit, considerându-s ecă ambii părinţi sunt responsabili pentru fapta ilicită a copilului lor minor. Dreptul la acţiune al celui prejudiciat. Persoana prejudiciată are următoarele posibilităţi de acţiune în justiţie, în vederea obţinerii reparării pagubei sale: să ceară despăgubirea de la ambii părinţi care răspund solidar faţă de acesta; să cheme în judecată doar pe unul dintre părinţi şi să solicite obligarea lui la plata întregii despăgubiri. Părintele care plăteşte are dreptul la o acţiune în regres faţă de celălalt părinte pentru jumătate (de principiu) din suma plătită efectiv; să cheme în judecată atât pe părinţi sau pe unul dintre aceştia, cât şi pe minor, în cazul în care cu privire la cel din urmă sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie. Obligaţia in solidum a părinţilor de a repara prejudiciul. In literatura de specialitate unii autori consideră că răspunderea părinţilor este solidară în raport cu copilul lor minor, iar alţii consideră ca aceasta este in solidum. Ultima opinie trebuie considerată corectă deoarece, solidaritatea prevăzută de art. 1003 Cod civil, nu se aplică şi acestui caz şi pentru că obligaţia in solidum este singura care justifică regresul total al părinţilor împotriva minorului dacă ei au achitat despăgubirea persoanei vătămate. Punerea problemei. 228

Inlăturarea răspunderii părinţilor are loc atunci când nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii în raporturile dintre minor şi victimă, respectiv lipseşte prejudiciului, fapta nu are caracter ilicit sau prejudiciul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze străine – caz fortuit sau forţă majoră precum şi fapta unui terţ sau a victimei. Inlăturarea prezumţiei de culpă a părinţilor. Potrivit alin. 5 al art. 1000 Cod civil, părinţii pot fi apăraţi de răspundere dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil. In realitate, pertinenţa unei asemenea probe este condiţionată de concepţia adoptată cu privire la fundamentul răspunderii. Dacă ţinem seama că, în prezent, acesta rezidă în prezumţia de neîndeplinire a obligaţiei de creştere şi educare, atunci practic, proba imposibilităţii împiedicării faptei ilicite nu poate fi admisă decât dacă este vorba de fapta unei alte persoane sau de forţă majoră ori caz fortuit.

85) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru animale este reglementată de art. 1001 Cod civil, precum şi de art. 15 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului.Sunt chemate să răspundă persoanele care au calitatea de paznici juridici ai animalului. Se prezumă ca au această calitate proprietarul şi persoanele cărora acesta le-a transmis paza juridică (locatarul, uzufructuarul, comodatarul). Nu pot fi obligate să răspundă persoanele care au numai paza materială a animalului (păstorul sau îngrijitorul animalelor). Animalele pentru care se poate angaja răspunderea. Art. 1001 Cod civil se aplică numai în cazul prejudciiilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Intră în această categorie: toate animalele domestice şi animalele sălbatice care trăiesc în captivitate Art. 15 din Legea nr. 103/1996 distinge între două tipuri de răspundere pentru animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare după felul prejudiciului cauzat: dacă prejudiciul a fost cauzat bunurilor persoanei umane, răspunderea care revine paznicului juridic al animalului este o răspundere subiectivă, ce se poate angaja în condiţiile art. 998-999 Cod civil (persoana răspunzătoare fiind gestionarul fondului de vânătoare); dacă prejudiciile au fost cauzate direct persoanei umane, răspunderea gestionarului fondului de vânătoare se întemeiază pe prevederile art. 1001 Cod civil. Fundamentarea răspunderii. Chestiunea comportă aceleaşi discuţii legate de fundamentul răspunderii ca şi la răspunderea pentru lucruri. Exonerarea de răspundere se poate realiza numai în condiţiile în care se dovedeşte că la originea prejudiciului se găseşte forţa majoră sau fapta victimei ori a unui terţ (cazul fortuit nu exonerează de răspundere). Condiţiile răspunderii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre “comportamentul” animalului şi prejudiciu. calitatea de păzitor juridic, care se prezumă că aparţine proprietarului, 229

în cazul animalelor domestice, respectiv Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva”, pentru animalele sălbatice, pentru care se antrenează răspunderea civilă în temeiul art. 1001 Cod civil. Efectele sunt identice cu cele ale răspunderii pentru lucruri în privinţa modalităţilor de reparaţie şi eventualului regres faţă de paznicul material.

86) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Răspunderea pentru lucruri este reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat penru o bună perioadă de timp ca fiind o introducere pentru reglementările din alineatele următoare. Ulterior s-a ajuns la concluzia că acest text consacră un principiu general al răspunderii pentru lucruri. Domeniul de aplicare. Pentru antrenarea răspunderii este necesară o singură condiţie specială: lucrul care a cauzat paguba să se fi aflat în acel moment în paza unei persoane. In principiu, trebuie admis că această răspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciară admite constant că această prvedere legală intervine pentru prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu excepţia celor pentru care există reglementări speciale (aeronave, daune nucleare, ruina edificiului etc.). Nu se poate angaja răspunderea prevăzută de art. 1001 Cod civil în următoarele situaţii: lucrul a fot un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului (singura soluţie fiind de această dată art. 998-999 Cod civil); atunci când prejudiciul este cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, răspunderea pentru lucruri intervine numai în acele cazuri când lucrul a cauzat paguba în timpul cât, din anumite motive, a scăpat de sub controlul omului, atunci când o persoană cauzează un prejudiciu unei alte persoane printr-o folosire inadecvată a lucrului, datorită unei culpe foarte uşoare, precum şi în ipoteza în care la baza prejudiciului cauzat de lucru se află un caz fortuit. Noţiunea de pază a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede că suntem responsabili de prejudiciul cauzat de “lucrurile ce sunt sub paza noastră”. Literatura de specialitate şi practica judiciară au considerat că textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle art. 1001 Cod civil referitor la paza juridică a animalelor. Prin paza juridică se înţelege puterea de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau animal. Temeiul pazei juridice constă de regulă într-un drept. Deoarece sunt şi situaţii de excepţie, când un lucru cauzează o pagubă aflându-se de fapt în puterea de direcţie control şi supraveghere a unei alte persoane, fără nici un temei legitim şi chiar împotriva voinţei păzitorului juridic al acesteia, trebuie să considerăm că temeiul pazei juridice nu este decât de regulă un drept. Paza juridică şi paza materială. Paza materială se deosebeşte de paza juridică prin aceea că deşi este tot o putere de direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, ea se realizează sub autoritatea 230

păzitorului juridic. Paza juridică şi paza materială aparţin de multe ori uneia şi aceleiaşi persoane. Sunt însă situaţii în care paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic, de exemplu de către prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de păzitori juridici: proprietarul lucrului – faţă de acesta operează o prezumţie simplă de păzitor juridic; calitatea sa de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea sau abandonarea lucrului, cât timp o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia, controlul şi supravegherea acestuia; când lucrul se află în coproprietate, prezumţia priveşte pe toţi coproprietarii care trebuie să răspundă solidar. statul - pentru lucrurile dintr-o succesiune vacantă, însă numai după expirarea termenului de opţiune succesorală; .titularilor drepturilor reale principale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: superficie, uzufruct, abitaţie, servitute aparentă, precum şi titularii drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist şi retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea şi scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate transmite paza juridică printr-un contract cum ar fi: închirierea, comodatul, antrepriză, contractul de transport, arendă, concesiune etc. In aceste situaţie, paza juridică a lucrului se consideră că este scindată între proprietar sau posesor (în sarcina cărora rămâne paza structurii lucrului) şi detentor (căruia îi revine paza utilizării lucrului). După cum prejudiciul este cauzat de viciile structurii juridice sau de folosirea sau păstrarea lui necorespunzătoare, răspunderea revine proprietarului/posesorului sau detentorului. Persoanele fizice lipsite de capacitate delictuală nu au calitatea de păzitori juridici ai lucrurilir ce le aparţin, întrucât, navând discernământ, se consideră că nu pot exercita în mod independent puterea de direcţie, control şi supraveghere a lucrului. Au însă această calitate reprezentanţii legali ai persoanelor lipsite de capacitate delictuală care au printre altele şi obligaţia de exercitare a direcţiei, controlului şi supravegherii lucrurilor celui aflat sub ocrotirea lor. Răspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil poate fi invocată de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia şi de succesorii săi în drepturi. Răspunderea în cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza în care două sau mai multe vehicule aflate în paza juridică a unor persoane diferite cauzează un prejudiciu unei terţe persoane, se va angaja răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 Cod civil şi paznicii juridici vor răspunde solidar conform art. 1003 Cod civil; In ipoteza în care vehiculele intrate în coliziune îşi cauzează reciproc prejudicii, au fost avansate trei soluţii: opinia conform căreia la stabiliea răspunderii trebuie să aplice aceleaşi reguli ca şi în situaţia în care prejudiciul se datorează culpei comune a făptuitorului şi a victimei; soluţia neutralizării reciproce a răspunderii pentru lucruri, conform căreia intervine o anihilare reciprocă a prezumţiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod civil şi, în consecinţă, se revine la regulile generale de răspundere pentru fapta proprie, în condiţiile art. 998-999 Cod civil; soluţia conform căreia, fiecare participant fiind în acelaşi timp victimă şi păzitor juridic al câte unui vehicul intrat în coliziune, poate invoca împotriva celorlalţi răspunderea reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod 231

civil. Fiecare păzitor juridic va fi obligat să repare prejudiciul suferit în urma coliziunii de către celălalt. Răspunderea în situaţia în care între victimă şi păzitorul juridic al lucrului există un raport contractual. Răspunderea pentru aceste prejudicii trebuie considerată o răspundere contractuală. Uneori se consideră că atunci când lucrul a cauzat o vătămare corporală sau moartea victimei, răspunderea părţii contractante căreia îi aparţine paza juridică a structurii lucrului este delictuală şi se angajează pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în cazul în care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuării unui serviciu gratuit şi benevol de către păzitorul juridic în favoarea victimei. In această situaţie se consideră că răspunderea păzitorului juridic al lucrului se va angaja pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Răspunderea în ipoteza în care victima a folosit clandestin lucrul aflat în paza juridică a unei alte persoane. Pentru soluţionarea acestei ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritară este aceea conform căreia se poate vorbi de răspundere a paznicului juridic numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil şi nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Condiţii: prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu, şi lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Efectele răspunderii. In cazul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru lucruri, victima are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al lucrului. In ipoteza în care lucrul cauzează paguba în timp ce paza materială se exercită de către o altă persoană decât păzitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparaţia de la păzitorul material în condiţiile dreptului comun (art. 998-999 Cod civil). Păzitorul juridic va avea o acţiune în regres faţă de păzitorul material al lucrului în situaţia în care s-ar fi putut angaja şi răspunderea celui din urmă pentru fapta proprie.

87) Reducţiunea liberalităţilor excesive. Reducţiunea este o sancţiune civilă care lipseşte de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donaţiile şi legatele), în măsura în care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege moştenitorilor rezervatari. Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care înfăţişează drepturile lor. Căile pe care se realizează reducţiunea � reducţiunea nu operează de drept ci trebuie cerută. Ea se poate realiza atât prin acordul rezervatarilor cu cei gratificaţi (pe cale convenţională), cât şi pe cale judiciară. Reducţiunea pe cale convenţională se realizează în cazul în care rezervatarii, pe de o parte, şi donatarii şi legatarii gratificaţi de defunct, pede altă parte, ajung la o înţelegere în legătură cu liberalităţile excesive care încalcă rezerva succesorală. Reducţiunea judiciară survine de regulă atunci când bunurile de care defunctul a dispus prin liberalităţi se află în 232

Reducţiunea donaţiilor se face în natură. a descoperirilor ştiinţei. De aici decurg următoarele consecinţe: acţiunea în reducţiune nu poate fi formulată decât de cel în prejudiciul căruia s-a făcut liberalitatea. în ordinea inversă a datei lor. rezervatarii fiind în drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donaţiilor excesive. reducţiunea duce la caducitatea totală sau parţială a acestora. Acţiunea în reducţiune este o acţiune personală şi patrimonială. aflate în continuă schimbare şi perfecţionare. Efectele : încetarea existenţei persoanelor judice care au fuzionat . Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive: legatele se reduc înaintea donaţiilor. iar aceştia din urmă au interesul de a cere să li se predea bunurile respective. este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani. rezervatarii trebuie să facă dovada încălcării rezervei prin liberalităţile făcute de defunct. 88) Reorganizarea persoanei juridice. Este un proces de adaptare a acestora la realităţile economico-sociale. Prin reorganizare persoanele juridice pot ţine pasul şi cu transformarea determinată de introducerea în activităţile economico-sociale. în cazul în care bunul donat a fost un bun fungibil şi consumptibil. transmiterea drepturilor şi obligaţiilor personelor judice care au fuzionat 233 . în cazul în care donaţia este făcută unui succesibil fără scutire de raport şi priveşte un imobil. Comasarea se bazează pe două căi:---fuziunea si absorbţie Fuziunea – modalitate de organizare prin care două sau mai multe persoane judice se unesc pentru a forma o persoană judică nouă. COMASAREAforma de reorganizare prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc sau una blochează în patrimoniul saă. în funcţie de faptul dacă depăşeşte în întregul ei cotitatea disponibilă sau numai în parte. reducţiunea donaţiilor se face şi prin echivalent în următoarele cazuri: în cazul în care donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport. a invenţiilor şi inovaţiilor se înfăptuieţte prin comasare şi divizare. patrimoniul altei persoane judice formând astfel noi persoane juridice. Această rezoluţiune poate fi totală sau parţială. reducţiunea are ca efect rezoluţiunea acestora. în cazul în care donatarul a înstrăinat obiectul donaţiei sau l-a grevat cu sarcini înaintea deschiderii moştenirii. Prin excepţie. iar partea supusă reducţiunii (ceea ce excede limitele cotităţii disponibile) este mai mică de jumătate din valoarea imobilului.posesia altor persoane decât rezervatarii. legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. Pentru admiterea acţiunii în reducţiune. În cazul donaţiilor. în cazul în care bunul donat a pierit din culpa donatarului. acţiunea în reducţiune este divizibilă şi nu se poate porni decât în limitele porţiunii cuvenite rezervatarului reclamant. donaţiile se reduc în mod succesiv. înfiinţarea unei persoane judice noi. în funcţie de faptul dacă încalcă în întergul lor sau doar în parte rezerva succesorală. începând cu cea mai nouă. Efectele reducţiunii În cazul legatelor.

Divizarea poate fi:parţială sau totală Divizarea parţială – modalitatea prin care una sau mai multe fracţiuni din patrimoniul unei persoane juridice sunt deprinse. Absorbţia – modalitate de organizare prin care o persoană judică înglobează în patrimoniul său patrimoniul altei persoane judice care astfel îşi încetează existenţa. Persoana juridică îşi încetează existenţa prin unul din următoarele modalitati: desfiinţare. Fracţiunile desprinse din patrimoniul persoanei judice pot fi absorbite de patrimoniul altor persoane judice sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. reorganizare. 234 . organizarea de sine stătătoare şi scopul persoanei juridice absorbante nu se modifică.forma de organizare prin care patrimoniul unei persoane juridice este împărţit parţial sau total în mai multe fracţiuni care sunt transmise altor persoane juridice existente sau care astfel se înfiinţează. Fracţinunile rezultate în urma divizării totale pot fi absolvite de patrimoniile unor persoane juridice existente sau pot deveni ele însele noi persoane juridice. Desfiinţare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fost înfiinţate prin actul de dispoziţie al autorităţiilor publice competente. scopul persoanei judice nou formată poate să fie a oricăreia dintre persoanele judice care au fuzionat. Patrimoniul persoanei judice absorbante poate să fie dat . Efectele: persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare parţială îşi continuă existenţa . persoanele judice al cărui patrimoniu a fost absorbit de patrimoniu altei persoane judice. Regula este că patrimoniu trebuie împărţit în părţi egale. continuarea existenţei persoanei judice absorbante. transformare. are loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniului absolvit către persoanele fizice absorbante. fiind apoi transmise altor persoane judice existente sau care astfel se înfiinţează. Reorganizare – îşi încetează existenţa persoanele judice care au fuzionat. Divizarea totală – modalitate de reorganizare prin care întregul patrimoniu al unei persoane juridice este împărţit în fracţiuni şi transmis altor persoane juridice existente sau care iau fiinţă. Are loc o trasmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor desprinse către persoanele existente sau care astfel iau fiinţă. Autoritatea care a dispus înfiinţarea unei persoane judice este competentă să dispună şi înfiinţarea acesteia prin înfiinţarea unui act.către persoana judică nou formată. persoana juridică al cărei patrimoniu a suferit o divizare totală îşi încetează existenţa. unul nou diferit de al lor ori să înglobeze în el scopurile persoanelor judice fuzionate. însă cu un patrimoniu diminuat. mai mare sau mai mic ca al persoanei absorbite. însî cu un patrimoniu mărit. DIVIZAREA. Acest lucru este adesea foarte greu de realizat motiv pentru care în practicp se permite ca prin actul care hotărăşte divizarea totală să se poată stabili şi alte proporţii ţinând cont de contractele aferente unei părţi din patrimoniu pentru a nu se aduce prejudicii partenerilor de afaceri. Efecte: încetarea existenţei persoanei juridice al cărei patrimoniu a fost absolvit. dizolvare. Efecte . persoană judică ce a suferit o divizare totală. Are loc o transmitere a drepturilor şi obligaţiilor aferente fracţiunilor rezultate prin divizarea totală către persoanele juridice existente sau care astfel se înfiintează.

izvoare de drept civil ( codul familiai. de principiu. actiunea in revendicarea imobiliara ( in cazurile prevazute de art. ) Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale prescriptia extinctiva si drepturile de creanta – in principiu. actiunea confesatorie – prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane. 428 Codul civil. prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. actiunea confesorie. alineatul 1. domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil. servitute si superficie”. art. indiferent de izvorul lor. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. potrivit caruia avem : domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative. uz abitatiune. prescriptia extinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia. Legea 31 / 1990. uzufruct. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . care . 1 Cod procedura civila ). Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. intemeiata pe dreptul de proprietate privata. cuprinsa in art. se stinge prin prescriptie.desi imprescriptibila extinctiv. domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctive. Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Existenta principiuliu rezulta pe de o 235 . aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii. dupa care distingem : domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale. Sunt considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile. 1. Sunt de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara. 561 alin.89) Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata pe dreptul de proprietate publica. 2 din Decretul 167 / 1958 : “Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. etc. Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC.

Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. uzufruct. intemeiate pe drepturi de creanta Regula generala potrivit art. Termenul general de prescriptie este de 3 ani ( art.. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. Acest termen se obtine prin “scaderea” . inseamna ca “Dreptul la actiune. Pe de alta parte. Acest termen este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie. avand un obiect nepatrimonial. In concluzie. regula generala. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. 3 alin.parte din interpretarea per a contrario a art. 1 Codul familiei ). uz. principiul poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste . care sunt prescriptibile. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. aplicabile actiunilor personale. Acest termen este stabilit de art. abitatie. 21 Decretul 167 / 1958 ). a curgerii termenului de prescriptie. actiunea in tagada paternitatii ( art. Acest termen este general. 7 alin. avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege” . Termenul general de prescriptie este de 30 de ani. de drept. actiunea in stabilirea paternitatii ( art. Termenul de 30 de ani se aplica :actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat reale cat si personale. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “. deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. Termenul general de prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). 1. 21 Codul familiei). sunt: actiunea in nulabilitate ( adica in nulitate relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani. alin. actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. 55 alin. actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. Principalele actiuni. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul 236 . deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. iar potrivit art. 60 alin. avand un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. 1 Decretul 167 / 1958 ). expres exceptiile de la acest principiu. din totalul actiunilor reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. pe timpul cat dureaza situatiile. Trebuie sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate. actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune. servitute si superficie” ( art. sub sanctiunea pierderii acestui drept. limitative prevazute de lege.

1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “Efectul special al suspendarii este reglementat de art. prescriptia este stearsa. in asa fel incat. 15 alin. Potrivit art.Potrivit art. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. oprit. 19 din Decretul 167 / 1958 : “instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate. pe toata aceasta perioada. Pe durata cauzei de suspendare.dreptului la actiune. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. Cererea de chemare in judecata. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. adica inlaturata. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit. din momentul in care el fusese blocat. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. in esenta. consta in reluarea cursului prescriptiei. suspendarea nu produce nici un efect juridic. 15 alin. este efectul precizat in art. actiunea sa fie admisa. Ulterior cauzei de suspendare. posterior intreruperii. Ca si in cazul suspendarii. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Intreruperea prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. printr-o hotarare definitiva. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. ori sa incuviinteze executarea silita “. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. din momentul in care produce. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Cauze de intrerupere sunt potrivit art. prin urmare. din motive temeinice nu a putut formula 237 . Efectul special al suspendarii prescriptiei consta. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. Pentru perioada anterioara cauzei. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. Repunerea in termen.

Art. cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . fara a avea gravitatea fortei majore ( care determina suspendarea ). care. el se va implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna . Calculul termenului de prescriptie stabilit pe zile Art. a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). in fond. 90) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata. sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni. in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. sunt exclusive pentru culpa. Efectul repunerii in termeni-Efectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita. pentru ca se plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv” ( adica pe zile libere ). termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie-In literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic justificate” trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari. Domeniul. dar ca aceasta libertate nu este nelimitata. Principiul libertatii de a dispune de propriile bunuri si limitarea acesteia prin dispozitiile legale referitoare la rezerva. Moştenitorii rezervatari.Printre dispozitiile legale care limiteaza dreptul de a dispune de propriile bunuri se enumera si cele referitoare la 238 . rezulta principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale. Domeniul repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “. Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul. 475 si 480 C. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. Prin implinirea prescriptiei extinctive intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie. daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ). astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. putand fi ingradita prin dispozitii legale in anumite cazuri. Asemenea imprejurari. in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si pe zile pline ). 19 alin. 1887 Cod civil prevede ca “ termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. din anumite ratiuni. In esenta. Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”.actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. 1889 dispune ca “prescriptia nu se socoteste castigata. cererea de chemare in judecata. civ. Din dispozitiile art. desi termenul de prescriptie a expirat. nejustificat. decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege”. 100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. 2 “cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie “.Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora.

Iar. In sistemul Codului civil francez. 841 si 843 C. 319/1944). conform normelor mostenirii testamentare . cu atat mai putin. rezerva -. ca si al Codului civil roman. dar si contra celor facute in favoarea unuia sau altuia dintre acestia peste limitele cotitatii disponibile. iar nu si actele cu titlu oneros. Regulile referitoare la rezerva succesorala impun ca o parte a mostenirii -. Rezerva si cotitatea disponibila se exprima ambele prin fractiuni din unitatea care este patrimoniul defunctului . in plus. civ. iar nu de la data actului de dispozitie. a cotitatii disponibile difera in functie de gradul de rudenie si de numarul rezervatarilor. iar nu si prin acte cu titlu oneros. Principiul este ca nu se pot face liberalitati (donatii si legate) in favoarea rudelor sau sotului supravietuitor decat in limitele in care pot fi facute si tertilor. adica in limitele cotitatii disponibile . Partea din patrimoniul succesoral de care de cujus poate dispune neingradit se numeste cotitate disponibila. cotitatea disponibila -. se considera ca datoria sociala si familiala de a transmite rudelor apropiate (si sotului supravietuitor in dreptul nostru) o parte a bunurilor facand parte din lasamantul succesoral prevaleaza asupra libertatii de a dispune dupa bunul plac de propriile bunuri. nefiind luati in calcul la stabilirea rezervei. nu se poate vorbi pe timpul vietii celui despre a carui mostenie este vorba de o indisponibilizare sau. care intotdeauna aduc ceva in schimbul bunului instrainat. Codul civil si legislatia adiacenta nu se refera decat indirect la rezerva. de mostenitorii cu care 239 . rezervatarii fiind liberi sa renunte la mostenire. caci numai liberalitatile sunt periculoase pentru mostenitori putand vida patrimoniul succesoral. Lucru firesc. Intinderea rezervei si. dupa vointa defunctului. Rezervatarii gratificati pot cumula rezerva si cotitatea disponibila. 2 din Legea nr. Se observa ca legea limiteaza doar dreptul de a dispune prin liberalitati (acte cu titlu gratuit). rezulta ca nu poate dispune si care revine in temeiul legii rudelor sale cele mai apropiate si sotului supravietuitor se numeste rezerva. sa se defere dupa normele mostenirii legale si doar cealalta parte a mostenirii -. rezerva avuta in vedere este cea care se raporteaza la patrimoniul dispunatorului de la data deschiderii mostenirii. Proportia cotitate disponibila -. pastrand un anumit echlibru intre ei . corelativ.). cum ar fi. spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxone. civ. implicit. de o inalienabilitate sau insesizabilitate a a cotei parti reprezentand rezerva . iar in cazul sotului supravietuitor. pot deveni straini de mostenire prin vointa lor (art. care confera libertate deplina de a dispune mortis caus.rezerva. De aceea. Rezerva protejeaza pe rezervatari nu numai contra liberalitatilor facute tertilor straini de mostenire. elementul obiectiv ca a lasat succesibili rezervatari. de pilda. si art. prin mecanismul subrogatiei reale pastrand continutul valoric al patrimoniului celui care le incheie. iar partea de care. prevazand ca in cazul in care cel despre a carui mostenire este vorba lasa in viata rude apropiate (descendeti sau parinti) ori sot supravietuitor. nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit intre vii (donatii) sau mortis causa (legate) decat in limitele unei anumite cote-parti din patrimoniul sau (art. Faptul ca o mostenire are sau nu o parte rezervata se stabileste si in functie de elemente cu totul straine vointei dispunatorului. 696 C.

in schimb. conferind nici mai mult. 841 C.399) poate fi ocolita de dispunator prin alcatuirea loturilor ce revin mostenitorilor sai. nimic nu impiedica pe dispunator sa micsoreze cotitatea disponibila. -. civ. nici mai putin decat „un drept real in si asupra chiar a bunurilor succesiunii” . de la caz la caz. si art. civ. daca s-a dispus de ea (s. 319/1944 -. ori chiar prin conferirea legatarilor beneficiari ai cotitatii disponibile a dreptului de a-si alege singuri bunurile succesorale pe care le doresc. Datorita caracterului de mostenire legala. roman -. ci o sanctiune specifica -. 913 al Codului Napoleon (art. 1 din Legea nr. 669. rezerva este recunoscuta ca fiind colectiva. cel despre a carui mostenire este vorba a putut dispune prin liberalitati (donatii si legate). Ea reprezinta o cota-parte din mostenire (pars hereditatis). Daca nu poate micsora rezerva. 2 din Legea nr. S-a remarcat in acest 240 . reductiunea in limitele cotitatii disponibile. Intelegerile anterioare deschiderii mostenirii dintre dispunator si rezervatari cu privire la intinderea rezervei sunt nule ca pacte asupra unei succesiuni viitoare. iar nu contra lor. 696 C. rezulta ca rezerva nu este altceva decat succesiunea insasi. Drepturile succesorale ale rezervatarilor se intemeiaza pe dispozitiile art. care determina portiunea de bunuri pe care tatal si mama pot sa le doneze fie copiilor peste partea lor. Casatia franceza a subliniat cu mult timp in urma ca „art. 841. care reglementeaza „partea disponibila a bunurilor” . 670 C. Renuntatorii fiind straini de mostenire (art. fie strainilor. asa cum s-a afirmat . reglementarea legala fiind in folosul. n. Cu alte cuvinte. intrunind toate conditiile cerute de lege. si art. Principiul caracterului de ordine publica al rezervei are totusi o anumita suplete.In mod traditional.). civ. Pentru a putea beneficia de rezerva. n. Caracterul de ordine publica al dispozitiilor legale referitoare la rezerva nu atrage insa sanctiunea nulitatii absolute a actului care o incalca. diminuata cu aceasta parte. 319/1944 -. iar nu individuala. neputand fi restransa in nici un fel prin conferirea vreunui drept de uzufruct sau folosinta in favoarea unei alte persoane ori prin grevarea cu sarcini a rezervatarilor . civ. in sensul ca regula potrivit careia rezerva este datorata in natura (infra nr. cu respectarea valorica a rezervei. cu consecinta cresterii corespunzatoare a partii cuvenite rezervatarilor cu titlu de mostenire legala . iar nu pe dispozitiile art. 843 C.).) ”.Intr-o celebra formulare care a facut cariera. Partea de mostenire ramasa dupa deducerea liberalitatilor facute de defunct in limitele cotitatii disponibile se transmite celor in drept ca mostenire ab intestat. in timp ce cotitatea disponibila se transmite conform regulilor mostenirii testamentare . Dupa deschiderea succesiunii. C. n. care reglementeaza mostenirea legala -. Dispozitiile legale referitoare la rezerva se impun in mod imperativ celui despre a carui mostenire este vorba atat in privinta succesorilor care au acest drept.vine in concurs. rezerva revine celor indreptatiti in deplina proprietate. nu pot beneficia de rezerva. in limitele acestei cotitati. Este colectiv. Este o parte a succesiunii. cat si in privinta intinderii drepturilor acestora in sensul ca nu pot fi micsorate. succesibilii trebuie sa vina efectiv la mostenire. rezervatarii pot renunta la rezerva in tot sau in parte. rezerva este partea de succesiune ramasa dupa deducerea cotitatii disponibile de care. D.

iar ceea ce rezulta este cotitatea disponibila a mostenirii. iar pe de alta parte diferenta dintre restul ramas dupa deducerea rezervei sotului supravietuitor si cotitatea disponibila in raport cu ceilalti rezervatari. Cu alte cuvinte. care reprezinta rezerva colectiva.sens ca „legiuitorul nu stabileste rezerva pe cale de atribuire individuala. iar nu prin atribuirea directa a cotelor reprezentand. in dreptul nostru. care. 843 C. ci se margineste a arata masura in care si felul cum se determina cotitatea disponibila lasand ca masa rezervata sa se defere potrivit regulilor privitoare la mostenirea ab intestat catre rudele chemate in puterea legii si numai catre cele care accepta mostenirea” . rezerva colectiva se va imparti intre rezervatari (si acet lucru este o consecinta care decurge direct din caracterul colectiv al acesteia si din faptul ca rezervatarii culeg ab intestat aceasta parte a mostenirii) conform cotelor de mostenire legala . iar cota parte-rezultata se atribuie acestora. iar pe de alta parte. trebuie sa distingem. s-a ajuns la concluzia ca atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu alti rezervatari pentru stabilirea cotelor de mostenire cuvenite celor cu vocatie succesorala se va proceda mai intai la stabilirea rezervei sotului supravietuitor. raporturile dintre fiecare categorie de rezervatari venind la mostenire si beneficiarii liberalitatilor facute de defunct (donatii si legate). Asadar. se atribuie global rezervatarilor. adica intreaga masa succesorala (nu deducand din intreg rezerva sotului supravietuitor si calculand rezerva celorlalti mostenitori la restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor). 2 din Legea nr. se va scadea din intreg rezultand cotitatea disponibila. pentru stabilirea partii rezervate a mostenirii (rezerva globala) si cotitatea disponibila. aceasta se atribuie sotului supravietuitor. se insumeaza rezerva atribuita sotului supravietuitor cu rezerva celorlalti rezervatari. una este stabilirea rezervei globale 241 . si art. l-a ridicat pe sotul supravietuitor la rangul de mostenitor rezervatar care poate veni la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali rezervatari sau chiar nerezervatari. civ. care o vor imparti intre ei conform regulilor mostenirii legale. raportat la cota-parte ramasa se calculeaza rezervele celorlalti rezervatari. pe de o parte. dupa deducerea cotitatii disponibile stabilita potrivit dispozitiilor art. raporturile dintre rezervatarii chemati la mostenire pentru atribuirea acestei rezerve conform regulilor mostenirii legale. 319/1944. trebuind sa fie acelasi. care este rezerva. diferenta dintre intreaga masa succesorala si cotitatea disponibila in raport cu sotul supravietuitor. partea ramasa. fiind dedusa din intreaga mostenire. dupa determinarea rezervei globale. 841. iar nu direct confirm cotelor avute in vedere la stabilirea rezervei globale. Nesocotindu-se aceasta caracteristica a rezervei. influentind direct sistemul de calcul al cotelor de mostenire. dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. suma scazandu-se din intreg. dupa cum vom vedea si dupa cum este logic. Aceasta caracteristica a rezervei este deosebit de importanta mai ales in dreptul nostru. Corect ar fi sa se insumeze rezervele calculate in raport cu fiecare categorie de rezervatari. pe de o parte. sistemul de referinta. suma. daca defunctul lasa doi sau mai multi rezervatari. spre deosebire de Codul Napoleon.

acest principiu cunoaste ti unele exceptii care il fac mai suplu. daca lasa un copil. Toti autorii sustin in doctrina romana ca rezerva descendentilor si ascendentilor privilegiati este comuna . nu fix). 843 C. Asa cum am vazut mai sus. ramanand guvernata de regulile devolutiunii legale a mostenirii in favoarea rezervatarilor. 319/1944). De aceea se poate afirma ca „intinderea rezervei considerata in ansamblul sau se deduce prin simpla sustragere” (este vorba de sustragerea de la regulile mostenirii testamentare. dispozitiile art. rezerva nu poate fi decat globala. iar nu direct rezerva prevazuta la art. incluzand si rezerva sotului supravietuitor (care. Altfel spus. 841 C. asa cum am precizat. predarea in natura a unei cantitati de bunuri succesorale echivalente cotei ce le revine din mostenire. In aceasta calitate. 1 din Legea nr. legea. oricum. Descendentii-Cuantumul rezervei. caci atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. pot cere atat la partaj. conform vointei defunctului). pe cand cea a sotului supravietuior ar fi individuala. bunurile care compun rezerva trebuie sa fie cele apartinand defunctului.319/1944. va primi din rezerva globala cota legala de mostenire prevazuta la art. daca lasa doi copii. La ora actuala. ceea ce inseamna ca poate fi mai mica decat maximul prevazut de lege. Potrivit art. 2 aceeasi din lege). ci se refera doar la faptul ca in prezenta rezervatarilor cotitatea disponibila „nu poate depasi” cutare sau cutare procent din mostenire (art. plafonand dreptul de a dispune prin liberalitati al celui despre a carui mostenire este vorba. civ. adica succesorii lui in drepturi. 1/3 din mostenire. ca urmare a faptului ca nu mai exista nici o diferenta de statut juridic intre copiii nascuti din casatorie si cei dinafara casatoriei. rezervatarii fiind mostenitori ai acestuia.si alta este atribuirea acesteia rezervatarilior. cat si in cazul in care se pune problema reductiunii liberalitatilor excesive. 1/4 din mostenire. iar nu doar simpli creditori ai unui drept de creanta. Este datorata in natura-In principiu. dinafara casatoriei 242 . daca lasa trei sau mai multi copii. Implicit. neexistand o reglementare intermediara (intre mostenirea testamentara si mostenirea legala). nu face altceva decat sa stabileasca implicit cota-parte din mostenire care este sustrasa vointei dispunatorului. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi: 1/2 din mostenire. Nu se ofera argumente. 2 din Legea nr. civ. si art. partea de mostenire care se defera ab intestat mai mare decat rezerva (conceputa ca plafon minim. civ. desi in formularea initiala textul se referea doar la copiii legitimi (nascuti din casatorie). dar rationamentul se intemeiaza probabil pe faptul ca sotul supravietuitor nu poate fi decat unul singur.. Afirmatia si rationamentul nu sunt insa acceptabile. Nu este lipsit de smnificatie faptul ca legea nu reglementeaza nicaieri care este cota individuala de mostenire care revine rezervatarilor. in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului. dreptul comun in materie succesorala. 841 C. 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii. iar in mod corelativ. Dar ceea ce se sustrage vointei dispunatorului nu poate fi impartit decat conform regulilor mostenirii legale. se aplica tuturor copiilor. rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil. 841. din casatorie.

acesta neavand de unde sti ce vor face succesibilii dupa deschiderea mostenirii. civ. civ. civ. ar veni in mod subsecvent la mostenire). solutia este inaplicabila in cazul in care renuntatorul sau nedemnul ar fi singurul rezervatar. jurisprudenta franceza se situeaza in mod traditional pe pozitia ca rezerva trebuie calculata dupa situatia familiei la momentul deschiderii mostenirii.. 841 C. fiind renuntatori sau nedemni. Daca unul dintre copiii defunctului este predecedat. Asa cum precizeaza art. Argumentele aduse in sprijinul acestei solutii. Stabilirea rezervei in cazul in care exista copii predecedatii. 841 C. caci a admite contrariul ar insemna sa se accepte ca actiunea in reductiune ar putea profita si nerezervatarilor (care. 841 C. daca la mostenire vine un fiu al defunctului si doi nepoti. calculul se va face in functie de numarul tulpinilor. s-a pus problema daca se iau in calcul numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si cei care nu vin la mostenire. pe de o parte. respectiv a rezervei. Dat fiind ca renuntatorii sau nedemnii sunt straini de mostenire. Pornind de la formularea art. renuntatorul fiind luat n calcul la stabilirea rezervei . intrucat sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. iar la mostenire vin si unul sau mai multi copii ai defunctului care i-au supravietuit. francez (art. avand la randul sau copii. de pilda. aproape unanim. implicit. 842 C. roman) se refera la copiii „lasati” de defunct. acesta este predecedat. pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii. prin „copii” se inteleg descendentii de orice grad ai defunctului (fii. Oricum. ca textul art. copii ai unui fiu predecedat. care prevede ca elementul determinant pentru stabilirea cotitatii disponibile a mostenirii (si. De exemplu. In aceasta conceptie. in viata la deschiderea mostenirii. au fost considerate neconvingatoare de doctrina. si anume. rezerva este determinata global la data deschiderii succesiunii in functie de numorul copiilor defunctului. iar pe de alta parte faptul ca ar asigura o mai buna protectie familiei si ca acela care renunta la mostenire o face mai degraba in folosul coerezilor decat in ideea de a favoriza un strain. considera ca la stabilirea rezervei nu pot fi luati in considerare decat 243 . prin ipoteza. deoarece contrazic principiul ca renuntatorul este considerat a nu fi fost niciodata mostenitor .sau a caror rudenie a rezultat din adoptie.. Calculul se va face tot pe tulpini chiar si in cazul in care nu sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale. fara luarea in considerare a evenimentelor ulterioare. vin la mostenire. conform regulilor devolutiunii legale. iar la mostenire vin in nume propriu cei trei copii ai acestuia (cotitatea disponibila va trebui sa se inscrie in limita a 1/2. solutia fireasca ar fi ca acestia sa nu fie luati in calcul la stabilirea cotiatii disponibile si a rezervei. iar nu de 1/4 din mostenire). renuntarea sau nedemnitatea unora dintre acestia profitand celorlalti rezervatari. Cu toate acestea. nepoti. cotitatea desponibila a mostenirii nu poate depasi 1/3 din masa succesorala. este acela al numarului de copii (fii si fiice) lasati de defunct la data decesului. lucru evident inacceptabil . stranepoti etc. civ. Principiul stabilit de art. civ.) care. practica judiciara si doctrina. cum se intampla. a rezervei) este numarul copiilor „lasati de defunct”. atunci cand defunctul a avut un fiu. La noi. Stabilirea rezervei in cazul cand exista descendenti renuntatori sau nedemni. 913 C.

Este vorba asadar de parintii defunctului. adica doar cu diferenta dintre valoarea maxima a cotitatii disponibile si valoarea legatului facut de defunct(3/42/3=1/12). liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art. colateralii privilegiati au dreptul la diferenta pana la limita maxima a cotitatii disponibile. iar nu si cei renuntatori sau nedemni . ar fi fost. Si in acest caz se pune problema calcularii rezervei in cazul renuntarii sau nedemnitatii unuia dintre parinti. Sotul supravietuitor-Cuantumul rezervei. neprotejat insa de vreo rezerva. in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor. solutia va fi identica celei przentate mai sus in cazul descendentilor. Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora (supra nr. indiferent de numarul acestora. cote 244 . parintii fiind insa rezervatari sunt in drept sa pretinda reductiunea liberalitatilor care le incalca rezerva. 319/1944. rezerva parintelui sau ramanand intangibila. 83 si urmat. daca raman trei sau mai multi copii.descendentii defunctului care vin efectiv la mostenire. cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste !/2 din mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte. aceasta cuvenindu-li-se in intregime . face ca drepturile celorlalti sa sporeasca in mod corespunzator datorita caracterului colectiv al rezervei. civ. daca acesta nu lasa descendenti. Din dispozitiile art. Mutatis mutandis. conform art. Rezerva parintilor defunctului. Ascendentii privilegiati-Cuantumul rezervei. Concursul cu colateralii privilegiati. dar rezervatari nu sunt decat cei dintai. acestia din urma pot fi exherdati prin liberalitati in intregime de cel despre a carui mostenire este vorba. daca defunctul nu ar fi facut legatul. Daca parintii defunctului vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. difera in functie de faptul daca la mostenire vin ambii sau doar unul dintre acestia. rezerva este de 3/4 din mostenire)..1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor. va fi nevoit sa se multumeasca doar cu 1/12 din mostenire. civ. ca si cea a descendentilor. fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. de exemplu. civ. Stabilirea rezervei in cazul in care unul dintre parinti este renuntator sau nedemn. fratele defunctului. fara insa a putea cere parintilor vreo restrangere a rezervei. Asa. include pe mama si pe tatal defunctului. care nu sunt rezervatari. 2 din Legea nr. In randul mostenitorilor rezervatari art. prin vointa dispunatorului. liberalitatile nu consuma cotitatea disponibila in intregime. un frate al acestuia si un legatar al carui legat echivaleaza cu 2/3 din succesiune (care nu consuma intreaga cotitate disponibila de 3/4). in mod corelativ. atata timp cat cel putin trei raman mostenitori (reamintim. 843 C. de 3/4 din mostenire. care beneficiaza de o rezerva de 1/4 din succesiune. rezerva fiind de 1/2 sau 1/4 din mostenire. adoptatorii vor lua locul parintilor firesti. ale carui drepturi succesorale ab intestat. In cazul filiatiei rezultate din adoptie.. 673 C. In masura in care. daca la mostenire vine tatal defunctului. Fara indoiala ca in cazul in care defunctul lasa patru sau mai multi copii renuntarea sau nedemnitatea unuia sau altuia dintre acestia. 843 C. rezulta ca.). Conform art.

care renunta la aceasta din urma calitate. 412 si urmat. se poate trage totusi concluzia ca rezerva sotului supravietuitor in procentele de 1/8. care a opat pentru calitatea de mostenitoare testamentara. venind in concurs la partea rezervata a mostenirii. iar nu si cu sora defunctului. corelativ. 1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire. iar nu legala.104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu alti rezervatari (descendentii sau parintii defunctului) gratificati de de cujus prin donatii sau legate. cat si de beneficiari ai cotitatii disponibile a mostenirii. doar cu parintii. rezerva sotului supravietuitor nu va fi de 1/6 din mostenire. parintii si o sora a defunctului instituita legatara universala. De pilda. ci de 1/4. De pilda. civ. fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2). lucru ingaduit de lege. atunci cand la mostenire vin sotul supravietuitor. 1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati. Stabilirea rezervei in functie de titlul de mostenire al celor care vin la succesiune. 1/4 si 3/8 functioneaza doar atunci cand concureaza efectiv cu mostenitorii legali ai defunctului. Afirmatia se verifica prin faptul ca. in final sotului supravietuitor revenindu-i 5/32 din mostenire. rezerva globala a mostenirii este de 5/8 (1/8 + 1/2). existand o parte de mostenire care se defera potrivit regulilor mostenirii ab intestat . atunci cand la mostenire vine sotul supravietuitor si un fiu al defunctului instituit ca legatar universal. cotitatea disponibila de 3/8 (12/32) revenind tot fiului defunctului in calitate de legatar.). care opteaza pentru calitatea de mostenitoare testamentara. acestia pot veni la mostenire atat in calitate de mostenitori legali rezervatari. asa cum am vazut (supra nr. care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali). rezerva) nu este stabilita in considerarea 245 . afara de cazul cotitatii disponibile speciale reglementate de art. Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de: 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4). (infra nr. urmand a fi tratat ca orice alt donatar sau legatar . daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3). 939 C. 3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4). nu este nici o diferenta intre situatia in care cotitatea disponibila a mostenirii revine prin liberalitati unui tert strain de mostenire sau unui mostenitor legal. Din punct de vedere juridic. Desi textele legale nu sunt suficient de explicite . nici o cotitate disponibila (si. din care sotului supravietuitor ii va reveni 5/32 (1/4 x 5/8). care se defera conform regulilor mostenirii legale. 1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati. iar nu legala. iar nu si atunci cand mostenitorii legali ai defunctului sunt ei cei gratificati prin liberalitati si prefera sa renunte la calitatea de mostenitor legal in favoarea celei de gratificat (donatar sau legatar) beneficiar al cotitatii disponibile a mostenirii. iar fiului defunctului 27/32 (rezerva de 15/32 + cotitatea disponibila de 12/32). 1/6. asa cum s-a sustinut in doctrina . iar fiului defunctului 15/32 (3/4 x 5/8).care.

319/1944 confera sotului supravietuitor un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. Problema imputarii rezervelor cand la mostenire vin alti rezervatari impreuna cu sotul supravietuitor. defunctul lasa la moartea sa bunuri in valoare de 100. rezerva sotului supravietuitor neputand fi imputata nici asupra rezervei celorlalti rezervatari. adica 75.000 lei) se deduce rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire. nici asupra cotitatii disponibile. Este. 319/1944. Astfel. dezafectandu-le scopului prevazut la art. Daca insa sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu alti rezervatari. Asa cum am vazut (supra nr.000. 5 din Legea nr. venind la mostenire impreuna cu beneficiarii liberalitatilor care alcatuiesc cotitatea disponibila a mostenirii sau. Daca insa defunctul a dispus prin liberalitati de aceste bunuri.000. eventual (cand liberalitatile nu consuma in intregime cotitatea disponibila a mostenirii). care. Potrivit acestei conceptii. o chestiune pe care practica (notariala si judiciara) si doctrina nu au sesizat-o sau. ci intotdeauna 246 . ci in functie de obligatiile familiale ale defunctului (privite in abstract. valoarea lor va fi luata in calcul la stabilirea rezervelor sotului supravietuitor si a parintilor defunctului. s-a apreciat ca sar pune problema daca rezerva lui se deduce (imputa) din rezerva celorlati rezervatari sau din cotitatea disponibila a mostenirii. Aceasta conceptie a fost criticata. in speta este de 3/4 din mostenire (art.000 lei. 319/1944 in cazul in care vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului. restul de 1/8 din mostenire (12. 841 C. alaturi de acestia.persoanei celor gratificati prin liberalitati. iar la mostenire vin trei copii. peste partea sa succesorala legala. acestea revin toate sotului supravietuitor in temeiul art. daca. Problema care s-a pus in practica judiciara a fost daca dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor influenteaza (fiind luat in calcul) sau nu rezerva succesorala cand acesta vine la mostenire in concurs cu parintii celui decedat . sotul supravietuitor si un legatar universal. 5 din Legea nr. se pare. civ.000. rezerva sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu intreaga mostenire.). de exemplu. Fara indoiala ca in cazul in care sotul supravietuitor este singurul rezervatar. art. in orice caz. care se ridica la 12. din cotitatea disponibila de 1/4 ramasa (25.108 si urmat. precum si asupra darurilor de nunta. 5 din din Legea nr.000 lei.). nu au punctato inca suficient. in cazul in care defunctul nu a dispus in nici un fel prin liberalitati de bunurile in discutie. 319/1944. 5 din Legea nr. drept neingradit de lege. raspunsul fiind ca imputarea s-ar face exclusiv asupra cotitatii disponibile .000 lei.500. nefiind luate in calcul la stabilirea rezervei intrucat parintii nu au nici o vocatie la ele.500. Corelatia dintre rezerva sotului supravietuitor si drepturile sale speciale conferite de art. Solutia difera dupa cum defunctul a dispus sau nu in timpul vietii de aceste bunuri prin donatii sau legate . si cu mostenitorii legali nerezervatari.000 lei) revenind legatarului universal ca parte disponibila a mostenirii. drepturile succesorale ar terebui stabilite dupa cum urmeaza: se determina rezerva copiilor. atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii defunctului.) fata de o categorie de rezervatari sau alta. aratandu-se ca problema este pusa gresit.

calitate in care. aceasta se va imparti intre sotul supravietuitor si parintii defunctului conform regulilor mostenirii legale (art. In plus. b din Legea nr. ci din restul ramas dupa scaderea rezervei sotului supravietuitor . 319/1944 recunoscand sotului supravietuitor drepturi sucesorale „din averea celuilalt sot” (adica din intreg). iar nu pentru cea de mostenitoare legala. Desi considerat imperfect chiar de autorul sau . Obiectiunea este corecta si trebuie primita ca atare. in favoarea parintilor. care se va deferi legatarei universale (daca sora defunctului a optat pentru calitatea de legatara. caci. civ. ar mosteni 1/3 din succesiune). 319/1944) in cote egale de cate 1/2 x 3/4=3/8. ci si cotitatea disponibila a mostenirii. Raportarea cotelor tuturor rezervatarilor la intreaga masa succesorala ni se pare mai potrivita si mai logica decat sistemul raportarii cotelor de rezerva la sisteme de referinta diferite. art. civ. 1 si 2 din Legea nr. in loc de 1/4. Solutia a fost fundamentata pe un argument de text. 1 lit. Tinand seama de acestea. primind mai mult decat daca nu s-ar fi facut legatul . restrangere care in acest caz se refera atat la drepturile celorlalti rezervatari. si art. acest sistem de calcul pare sa fie in prezent unanim acceptat. iar rezultatul se scade din intreg. in exemplul analizat. Am impartasit si noi initial aceasta conceptie. cat si ale beneficiarilor liberalitatilor care se inscriu in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. 843 C. ci si rezerva celorlalti rezervatari ale caror drepturi vor fi calculate nu din intreg. pornindu-se de la constatarea ca aplicarea sistemului de calcul de mai sus poate conduce la rezultate inadmisibile. dedus din faptul ca daca in cadrul mostenirii legale drepturile succesorale ale sotului supravietuitor restrang drepturile celorlalti mostenitori legali. acelasi lucru trebuie admis si in cadrul devolutiunii testamentare a mostenirii. 1 lit. parintii defunctului si sora acestuia instituita legatra universala. iar in al doilea rand. si pe un argument logic a pari. considera rezerva sotului supravietuitor ca fiind de 1/6 din mostenire. micsorand nu numai cotitatea disponibila a mostenirii.c si art.319/1944) se insumeaza cu rezerva de 1/2 stabilita de art. In sistemul de calcul propus de noi se respecta nu numai cerintele argumentului de text mentionat mai sus. 843 C. asa cum am demonstrat mai sus (supra nr. coform dispozitiilor art. 319/1944. rezerva revenind sotului supravietuitor restrangand nu numai rezerva parintilor. rezultand cotitatea disponibila a mostenirii de 1/4. raportata de asemenea la intreaga mostenire. 397). instituirea legatarei face totusi ca cei favorizati sa fie parintii. la o analiza mai atenta. s-a avansat ideea ca rezerva sotului supravietuitor se va raporta la intreaga mostenire. in sistemul pe care il propunem. 1 lit. desi vointa dispunatorului a fost sa favorizeze prin legat pe sora sa. in primul rand. dar astazi. In plus. cotele de mostenire se vor calcula dupa cum urmeaza: rezerva de !/4 a sotului supravietuitor raportata la intreaga mostenire (art.asupra mostenirii in intregul ei . c din Legea nr. 407). ci si cele ale argumentului a pari. in ceea ce priveste rezerva colectiva de 3/4 din mostenire. cota rezervei sotului supravietuitor este egala cu cea a 247 . nu tine seama de caracterul colectiv al rezervei (supra nr. ne distantam critic de ea. in sensul ca in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor. 2 din Legea nr.

nici cu notiunea de masa partajabila. 849 C. in exemplul analizat. cum se intampla si in cazul in care mostenirea este numai legala. in timp ce in sistemul criticat cota din partea rezervata a mostenirii care revine sotului supravietuitor (1/6) este mult mai mica decat cea revenind parintilor (5/12).parintilor. Enumerare. situatie care. indiferent de natura lor (corporale sau incorprale. pe de o parte. iar nu si donatiile facute de acesta in timpul vietii. ci si impotriva donatiilor facute de acesta in timpul vietii. Reglementarile legale referitoare la cotitatea disponibila a mostenirii si la rezerva au ca obiect. ce cuprinde doar bunurile defunctului care se defera prin succesiune. cat si cele destinate infiintarii unei fundatii. fac parte din activul brut. activul brut al mostenirii va cuprinde cota-parte cuvenita acestuia din bunurile comune. pentru rezervatari mostenirea este legala. se poate spune ca masa de calcul (sistemul de referinta) pentru determinarea rezervei si a cotitatii disponibile a mostenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. evident. Toate bunurile care se afla in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. prin calcul pe hartie) . ce nu cuprinde decat bunurile succesorale care se defera universal sau cu titlu universal. este cu totul inexplicabila. cotitatea disponibila a mostenirii care revine surorii legatare universale este mai mica decat cota legala a acesteia. sora defunctului este mostenitor nerezervatar care poate fi exheredat in intregime. civ. In schimb. ori al unor drepturi de creanta. iar pe de alta parte. desi. adica un patrimoniu reconstituit fictiv (contabil. decat daca sunt supuse reductiunii in favoarea rezervatarilor. intregul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii nu se confunda cu bunurile pe care le lasa de cujus la data deschiderii mostenirii. In fine. este irelevant din moment ce.. fiind si acestea luate in calcul la stabilirea intregului in discutie. 248 . se exclud drepturile viagere. care se sting la data decesului titularului. caci rezerva protejeaza pe cei in drept nu numai contra legatelor facute de defunct. cum este cazul unor drepturi reale ca uzufructul. rational si juridic. Cu alte cuvinte. uzul sau abitatia. Se pune intrebarea ce reprezinta acest intreg? Asa cum rezulta din dispozitiile art. neexistand nici un principiu de drept care sa stabileasca intr-un fel sau altul ca gratificarea unui mostenitor legal nerezervatar trebuie sa asigure acestuia o cota mai mare de mostenire decat partea sa legala. mobile sau imobile). Masa de calcul si operatiunile pentru stabilirea acesteia. iar nu si cele deferite cu titlu particular (legatele particulare). determinarea unor coteparti dintr-un intreg in functie de numarul si calitatea mostenitorilor rezervatari. In cazul in care cel decedat este o persoana casatorita. Stabilirea activului brut prin determinarea si evaluarea bunurilor lasate de defunct la data decesului-Determinarea bunurilor existente in patrimoniul defunctului. care nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala. nimic nu o impiedica pe legatara sa renunte la legat si sa primeasca cota legala de mostenire care este mai mare. asa cum am vazut. Se includ in activul brut atat bunurile care formeaza obiectul legatelor sau instituirilor contractuale facute de defunct. Masa de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile este o notiune mai extinsa. argumentul ca.

civ. Reunirea fictiva -. ar avea consecinte inacceptabile din punct de vedere juridic. sensul notiunii. nu intra in activul brut drepturile alcatuind mostenirile anomale (supra nr.cum este cazul rentei viagere. care indica daca succesiunea este solvabila sau nu. operatiunea fireasca dupa stabilirea activului brut fiind cea a deducerii pasivului pentru a se determina activul net al masei de calcul si abia apoi reunirea pentru calcul a valorii donatiilor . reunirea fictiva a donatiilor se face la un sold considerat a fi egal cu zero. Pasivul se scade din activul brut al masei de calcul rezultand activul net al acesteia. 8 si urmat. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vieti. cum este cazul obligatiei legale de intretinere). cum este cazul capitalului unei asigurari de viata ori al fructelor bunurilor succesorale culese dupa deschiderea mostenirii. cat si sarcinile succesiunii. acestea din urma trebuie luate in considerare la 249 . ar insemna ca pasivul succesiunii (prin ipoteza. Bunurile care nu au apartinut niciodata defunctului nu intra nici ele in calcul. Estimarea acestor bunuri se va face dupa starea si valoarea lor de la data deschiderii mostenirii. mai mare decat activul) sa fie suportat de donatari. ci si impotrva celor facute de defunct in timpul vietii (donatiilor). De asemenea. ceea ce este inadmisibil. Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut-Pasivul succesoral se deduce din activul brut. Deoarece rezerva protejeaza nu numai impotriva liberalitatilor mortis causa (legatelor).849 C. Situatia in care soldul este negativ. sau drepturile sub conditie suspensiva care nu s-a indeplinit inaintea dschiderii mostenirii. chiar daca au ca obiect obligatii nascute dupa deschiderea mostenirii. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care soldul activului net este negativ (pasivul intrece activul brut). cum este cazul cheltuielilor de inmormantare sau al cheltuielilor de lichidare si partajare a succesiunii. cresterile sau scaderile valorice ulteriorare nefiind luate in considerare. dupa cum activul depaseste sau nu pasivul. iar nu si asupra celor iesite legal din acesta . Iata de ce aceasta ordine a operatiunilor nu a putut si nu este acceptata.). efectuarea operatiunilor de stabilire a masei de calcul in ordininea prevazuta de art. acestea avandu-si cauza in decesul lui de cujus sau in faptul ca sunt consecinta incheierii conturilor succesiunii . Bunurile facand parte din activul brut al masei de calcul trebuie sa fie estimate valoric pentru a se putea determina daca liberalitatile facute de defunct se inscriu sau nu in limitele cotitatii disponibile. scotandu-le de sub incidenta disozitiilor legale speciale . Se inscriu in aceasta categorie atat datoriile defunctului care raman in fiinta si dupa data decesului sau (nu si cele care se sting. Intr-adevar. Ansamblul datoriilor aferente patrimoniului defunctului la data decesului alcatuiesc pasivul succesoral. gajul creditorilor chirografari neputandu-se intinde (asigurandu-le satisfacerea creantelor) decat asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului lor. Evaluarea activului brut. daca la activul brut s-ar reuni valoarea donatiilor facute de defunct si din rezultat s-ar scadea pasivul. astfel incat valoarea acelor donatii consituie masa de calcul a succesiunii . Daca soldul activului net este negativ (pasivul depaseste activul). afara de cazul in care de cujus a dispus de ele prin legate.

) valoarea donatiei.prevede acest lucru in mod expres. a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu. Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea. 422) se adauga „prin calcul” (art. Pentru admiterea acţiunii având ca obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale. Rezoluţiunea judiciară-Potrivit art. o cale nejustificată de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. Acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum şi de avânzii ei cauză. La activul net rezultat dupa scaderea din activul brut a pasivului succesiunii (care. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativităţii contractelor. pe când rezoluţiunea are ca premisă un contract perfect valabil încheiat. desfiinţare care produce efecte retroactive. 91) Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. Partea îndreptăţită trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune. în mod culpabil. pe cale judiciară sau convenţională. obligaţiile asumate prin convenţie. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune părţii care nu-şi execută obligaţia. între rezoluţiune şi nulitate există şi importante deosebiri. 849 C. rezoluţiunea nu operează de drept. va fi egal cu zero -. Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului-În doctrină. garanţie a respectări contractului. Art. în cazul în care nu se îndeplinesc. 1021 Cod civil. independente de 250 . Nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat. supra nr. Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic. care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părţi. Rezoluţiunea contractului şi nulitatea-Deşi ambele au ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului. împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte. a obligaţiilor contractuale. atunci cand pasivul este mai mare decat activul brut. 849 C. constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului. rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată. Cu alte cuvinte. În aceste condiţii. s-a afirmat că rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă. putând. cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului. Astfel. să acorde un termen de graţie părţii acţionate. civ. după caz. legea recunoaşte instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii.stabilirea masei de calcul. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. ar însemna să i se acorde o primă de încurajare. civ. de natură a contribui la executarea întocmai şi cu bună-credinţă. în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului.

Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic. nu se va pune problema rezoluţiunii. Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile. În cazul condiţiei rezolutorii. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu mai mare severitate. deşi obligaţia nu a fost îndeplinită la termen totuşi ea a fost executată înainte de a fi avut loc declaraţia de rezoluţiune. contractul se desfiinţează. de îndată ce a expirat termenul de executare. constatând îndeplinirea acestor condiţii. fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără intervenţia instanţei de judecată. dar va putea să constate că rezoluţiunea nu a avut loc. Instanţa de judecată sesizată de una dintre părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata faptul că rezoluţiunea contractului a operat de plin drept. O asemenea stipulaţie are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului. Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor. în cazul pactului comisoriu. în condiţiile prevăzute de lege. Aceasta înseamnă că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să acorde termen de graţie şi să se pronunţe referitor la oportunitatea rezoluţiunii contractului. pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractuală prin care părţile prevăd că. Punerea în întârziere este foarte importantă. Pactul comisoriu de gradul III constă în clauza prin care se prevede că. în cazul neexecutării obligaţiei. debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. străin de comportamentul debitorului şi nu are caracter sancţionator. contractul se consideră desfiinţat de drept. urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezoluţiunii. rezoluţiunea se datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se pune în valoare la iniţiativa creditorului. instanţa nu poate acorda un termen de graţie. Dimpotrivă. Astfel.voinţa debitorului. Instanţa sesizată de partea care nu şi-a executat obligaţia va putea totuşi să constate că. rezoluţiunea depinde de un eveniment viitor şi nesigur. În legătură cu toate pactele comisorii este necesar a fi făcută observaţia generală că singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea este creditorul care şi-a executat sau se declară gată să-şi execute obligaţiile. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. Rezoluţiunea convenţionalăClauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. în cazul în care una dintre ele nu execută prestaţiile ce le datorează. în cazul în care una dintre părţi nu îşi va executa obligaţiile sale. Instanţa judecătorească. Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care părţile prevăd că. ci aceea a riscului contractului. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o modalitate a contractului. Înscrierea în contract a unui 251 . contractul se consideră rezolvit de plin drept. fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. După modul în care sunt redactate.

cât şi pentru viitor (ex nunc). regimul juridic al rezoluţiunii. Se poate întâmpla însă că dintr-o 252 . pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. în cazul bunurilor imobile. în orice alt mod. Între părţi. 92) Riscul contractului. Astfel. părţile fiind ţinute să-şi restituie prestaţiile efcetuate în temeiul contractului desfiinţat. fiind de regulă ireversibile. Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. Prestaţiile executate în trecut. rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit. cu excepţia faptului că desfiinţează contractul numai pentru viitor. quam ipso habet”. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părţile contractante printr-o clauză penală. fără însă ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a executat până atunci. este un contract cu execuţie succesivă. urmare a caracterului retroactiv al rezoluţiunii. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea “nemo plus juris ad alium transfere potest. rămân definitiv executate. o parte nu vrea să-şi execute obligaţia sa. Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. terţii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bună credinţă (art. Debitorul care nu şi-a executat obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului. obligarea debitorului la plata de daune interese. de exemplu. Cu toate acestea. este normal ca şi cealaltă parte să fie exonerată de executarea obligaţiei sale corelative. rezoluţiunea contractului are ca efect repunerea lor în situaţia anterioară. atât pentru trecut (ex tunc). chiar dacă în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. se poate spune că rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se numeşte reziliere. conform art. În doctrină s-a afirmat că. Efectul principal constă în desfiinţarea contractului. culpabilă de această neexecutare. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului Ca efect al rezilierii. conform principiului “resoluto jure dantis. el are dreptul să ceară. În caz contrar. 1084 Cod civil. rezilierii i se aplică. efectele viitoare ale contractului încetează. resolvitur jus accipientis”.pact comisoriu expres nu înlătură posibilitatea acestuia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligaţiei de către cealaltă parte. ori este. De aceea. pe lângă rezoluţiunea contractului. în cazul bunurilor mobile şi prin uzucapiune. Rezoluţiunea produce efecte între părţile contractului şi faţă de terţi. sub toate celelalte aspecte. Contractul de închiriere. Când în cadrul unui contract sinalagmatic. în timp. Faţă de terţi. 1909 Cod civil). Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă. întinderea daunelor interese va fi stabilită de instanţa de judecată.

Locatorul este debitorul unei obligaţii imposibil de executat şi va suportă riscul contractului. neexecutarea obligaţiei uneia dintre părţi lipseşte de suport juridic obligaţia celeilalte care. 1423 Cod civil civil). din considerente de echitate. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecţionarea lucrului Antreprenorul are. contractele sinalagmatice aveau la bază două stipulaţii independente. În contractele sinalagmatice. soluţia injustă din dreptul roman. deci nu în întregime ca în situaţiile precedente. lucrul confecţionat de antreprenor piere fortuit. cu alte cuvinte. ceea ce înseamnă că locatorul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaş (art. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori constă în caracterul reciproc şi interdependent al obligaţilor ce revin părţilor contractante. una dintre părţi să se afle în imposibilitatea de a-şi executa obligaţia. cu titlu de regulă. nu va mai trebui să fie executată. ale regulii. pierderea fortuită a bunului înainte de predare. în acest caz.împrejurare independentă de voinţa părţilor. dacă în timpul locaţiunii lucrul închiriat piere în totalitate. deci res perit emptori. Imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiei debitorului lipseşte de cauză obligaţia creditorului. astfel. două situaţii sunt posibile: fie soluţia de a se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să se execute de cealaltă parte. Ca urmare. Problema suportării riscurilor contractuale a fost soluţionată diferit în decursul timpului. stipulaţia prin care vânzătorul se obliga să vândă bunul cumpărătorului şi stipulaţia prin care cumpărătorul se obliga să plătească preţul vânzătorului. a fost înlocuită. care trebuia să plătească preţul. cu soluţia res perit domino. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilităţii fortuite de executare a obligaţiei ce revine uneia dintre părţi. dar acesta face unele aplicaţii. Cu alte cuvinte. în diferite materii. De aceea şi obligaţiile izvorâte din cele două stipulaţii erau independente una faţă de alta. dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de executat. prin caz fortuit. adică să suporte riscul contractual. ci în exprimarea contractuală de res perit debitori. În dreptul roman. în materia contractului de antrepriză. dacă înainte de predare. libera pe vânzător. Se pune atunci problema de a şti dacă partea cealaltă mai este ţinută să-şi execute obligaţia ce-i revine ori. de exemplu. Regula menţionată înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă. Astfel: în materie de închiriere. Regula că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat nu este formulată de Codul civil. însă nu în exprimarea extracontractuală de res perit domino. contractul se consideră de drept desfăcut. În dreptul medieval. la contractul de vânzare-cumpărare. şi în dreptul civil modern. care exprima aplicarea la vânzare-cumpărare a adagiului res perit creditori. ceea ce înseamnă că debitorul 253 . obligaţia fiecărui contractant este cauza executării obligaţiei de către celălalt contractant. În cazul în care obligaţia devine numai parţial imposibil de executat. nu însă şi pe cumpărător. Această soluţie s-a transmis. calitatea de debitor al unei obligaţii imposibil de executat şi deci suportă riscul contractului.

obligaţiei imposibil de executat suportă riscul contractului în măsura obligaţiei neexecutate de el; fie soluţia desfiinţării sau desfacerii în întregime a contractului, dacă parte ce ar putea fi executată nu asigură scopul pentru care contractul a fost încheiat. În această situaţie riscul contractului este suportat integral de către debitorul obligaţiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractuale se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor care s-au obligat fiecare numai în consideraţia executării obligaţiei corelative, motiv pentru care această regulă, care pune riscurile în sarcina debitorului obligaţiei a cărei executare a devenit imposibilă, nu are caracter imperativ, aşa încât părţile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pildă, pentru a o impune creditorului. Cazul fortuit, care determină aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, în sensul că ambele obligaţii se consideră ca şi cum nu au existat niciodată. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate-Riscul contractului capătă o soluţie specifică în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert. O asemenea problemă se pune în situaţia în care lucrul care a făcut obiectul contractului a pierit dintr-o cauză fortuită, înainte de a fi fort predat de către transmiţător. Regula consacrată în legislaţie este aceea că în cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). Cu privire la transmiterea proprietăţii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: “În contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimţământului părţilor, şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului, chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”. Codul civil face aplicaţia practică a aceste reguli în materia contractului de vânzare-cumpărare, conform dispoziţiilor art. 1295 alin. 1: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”. În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai odată cu predarea către cumpărător, deoarece ca regulă, numai în acest moment se realizează individualizarea bunurilor. În consecinţă, în cazul bunurilor de gen, dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat, adică de vânzător. Pieirea unor bunuri de gen nu înlătură obligaţia vânzătorului de aşi executa în natură obligaţia. Chiar dacă toate bunurile din patrimoniul vânzătorului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit, vânzătorul este obligat să-şi procure altele, de acelaşi fel, spre a-şi executa obligaţia (genera non pereunt). În caz de neexecutare vânzătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri. Riscul contractului va fi suportat de către vânzător şi atunci când, deşi este vorba de un bun cert, înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu îşi executase la termenul prevăzut, obligaţia de predare, în acest sens 254

fiind dispoziţiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care menţionează expres că “lucrul este în rizicopericolul creditorului, afară dacă debitorul este în întârziere; în acest caz rizico-pericolul este al debitorului”. Debitorul pus în întârziere poate scăpa de urmările riscului numai dacă dovedeşte că lucrul ar fi pierit chiar dacă ar fi fost predat cumpărătorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil).În cazul în care, deşi este vorba de bunuri certe, transferul proprietăţii nu se produce la încheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul proprietăţii, riscul contractului va fi suportat de către vânzător, atât ca aplicare a principiului res perit domino, cât şi pentru că el este debitorul obligaţiei imposibil de executat. O situaţie deosebită apare în cazul în care transferul proprietăţii este afectat de o condiţie. Astfel, urmează a se distinge după cum este vorba de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. În cazul în care vânzarea a fost încheiată sub condiţie suspensivă, transmiterea proprietăţii lucrului individual determinat este subordonată realizării condiţiei. Dacă lucrul piere în mod fortuit pendente conditione, legea dispune că riscul îl va suporta vânzătorul, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la împlinirea condiţiei., iar cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar dacă se împlineşte condiţia (art. 1018 Cod civil). Dacă pendente conditione lucrul a pierit numai în parte, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea obţine vreo reducere a preţului (art. 1018 alin. 3 Cod civil). Dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie, cumpărătorul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului şi se află în aceeaşi situaţie în care se găseşte vânzătorul în contractul încheiat sub condiţie suspensivă. Dacă lucrul piere mai înainte de realizarea condiţiei rezolutorii, riscul îl suportă cumpărătorul, proprietar sub condiţie rezolutorie, care va trebui să plătească deci preţul, deşi dreptul său de proprietate este desfiinţat cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. În concluzie se poate afirma că ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condiţie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de către acea parte care are calitatea de proprietar sub condiţie rezolutorie.

93) Simulaţia. Simulaţia, este o excepţie de la opozabilitatea faţă de terţi a contractului şi înseamnă că, în anumite împrejurări şi condiţii, o terţă persoană este îndreptăţită să nu ţină seama, să ignore, să poată deci să respingă, acele situaţii juridice care au fost create prin anumite contracte. O asemenea împrejurare ne natură a face inopozabil faţă de terţi un anumit contract este simulaţia. Pentru a ne găsi în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret – contraînscrisul – să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent. 255

Exemplele de simulaţie pe care ni le oferă dreptul român înfăţişează toate formele simulaţiei, aşa cum sunt ele clasificate: actul fictiv, actul deghizat şi interpunerea de persoane. Contractul aparent poate fi fictiv, caz în care părţile disimulează total realitatea, creând aparenţa existenţei unui contract, care însă, în realitate nu există. Contractul poate fi deghizat, atunci când părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, faţă de terţele persoane, ascunzându-l, printr-un alt contract. Deghizarea poate fi totală, când se urmăreşte a se ascunde însăţi natura contractului secret. Deghizarea poate fi parţială, dacă contractul aparent se mărgineşte a face să fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. O altă formă a simulaţiei este interpunerea de persoană, caz în care contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret – contraînscris – prin care se precizează că adevăratul beneficiar al contractului este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Scopurile urmărite prin simulaţie, sunt dintre cele mai variate: fie pentru a induce în eroare terţele persoane, fie pentru a sustrage de la urmărire din partea creditorilor a unor lucruri, indicarea unui preţ mai mic la înstrăinări de bunuri pentru a se plăti taxe mai reduse de timbru, ori pentru adopţii şi căsătorii fictive. etc. Sancţiunea specifică a simulaţiei este, inopozabilitatea faţă de terţele persoane a simulaţiei juridice create prin contractul secret şi, după caz, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie. Acţiunea specifică în această materie este acţiunea în simulaţie, prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al operaţiei, spre a se face să se aplice efectiv singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor – contractul secret. Efectul principal al acţiunii în simulaţie este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret, al contraînscrisului. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil, în el însuşi. Acţiunea în simulaţie poate fi exercitată de ori ce persoană interesată să invoce în favoarea sa actul secret, constatarea sau pronunţarea nulităţii simulaţiei. Deci este imprescriptibilă.

94) Starea civilă ( noţiune, reglementare, delimitare, caractere juridice ). Identificarea persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si 256

metodologia de aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile. In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate, starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva -; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia, aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile. Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei, cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita, tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si dobandeste, 257

prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila, Legea nr. 119/1996, aln. 1: “Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila”; aln. 2: “Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului, sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave”; aln. 3: “Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari”. Elementele starii civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile, deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila, atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul familiei: “Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii”. Un al doilea mod este recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: “Daca nasterea n-a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe 258

printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista copilul si care poate fi pornita de catre mama. Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare judecatoreasca. in folosul celui care platind 259 . cat si acela nascut de o familie care era casatorita la data conceptiei copilului. Filiatia fata de tata-Spre deosebire de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii. subrogand pe tert in drepturile creditorului initial. Codul familiei. aln. nu este necesar acordul debitorului. prin recunoastere voluntara facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art. Codul familiei: a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la tert pe care il subroga in drepturile creditorului platit. Se poate stabili filiatia fata de tata in doua moduri: Potrivit art. printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. prevazuta de art. filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei. 95) Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei. in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a face plata datoriei sale fata de creditor. 50. subrogatia consimtita de debitor-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe creditor. platind datoria debitorului devine creditr al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit. Subrogatia conventionala poate fi: consimtita de creditor-opereaza prin acordul de vointe realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului. b) Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita la data nasterii sau la data conceperii. Filiatia se stabileste prin prezumtia de pater. Codul familiei. intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. mod care poate sa intervina potrivit art. care nu poate fi dovedit in mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de stabilire a filiatiei. b) Cazul in care se contesta. daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie”.copil”. 59. declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei. chiar daca este minora ori de catre reprezentantul legal. dar trebuie indeplinite anumite conditii: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma insrisului autentic. 53. a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este casatorita la data nasterii copilului. 2: “Copilul nascut dupa desfacerea. 57. Subrogatia legala opereaza de drept. Ca mijloc de transmitere a obligatiilor subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care. ex lege fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului: in folosul celui care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor plateste pe alt creditor ce are preferinta. Codul familiei.

plateste pe creditor pentru a preintampina urmarirea bunului. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea. numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. alineatul 1. 13 : “cursul prescriptiei se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere. pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri. daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Criteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. Determinarea “ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii . se stinge prin prescriptie. consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial. in folosul mostenitorului care acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau pe un creditor al mostenirii. Potrivit art.un imobil ipotecat. pe timpul cat dureaza situatiile. intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre 260 . 7 alin. de drept. este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune. Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege. deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen Regula generala potrivit art. pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. In concluzie. iar potrivit art. 13-14. 1. cauze. sub sanctiunea pierderii acestui drept. limitative prevazute de lege. 96) Suspendarea prescripţiei extinctive (noţiune. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie. a curgerii termenului de prescriptie. pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei. 14 : intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub ocrotirea lor. iar acestea sunt puse pe picior de razboi. insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea reclamatiei”. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune…”. care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. Potrivit art. Formeaza domeniu al prescriptiei extinctive. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal. art. in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii. inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material. efecte). limitative Cauzele de suspendare sunt enumarate in Decretul 167 / 1958 . regula generala. Caracterele cauzelor de suspendare sunt :legale. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere”. in folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la palta datoriei are interes de a o desface si il plateste pe creditor.

in asa fel incat. Cauze de intrerupere sunt potrivit art. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. 15 alin. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca: actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa ). Pentru perioada anterioara cauzei. oprit. 1 in termenii “ Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “ Efectul special al suspendarii este reglementat de art. Ca si in cazul suspendarii. 15 alin 2 astfel : “prescriptia nu se va implini. Repunerea in termen. dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. apare necesar definirea acesteia: forta majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum : cutremurul de pamant. socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna. in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti. posterior intreruperii. actiunea sa fie admisa. in esenta. din motive 261 . pe toata aceasta perioada. adica inlaturata. prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate.orice alta persoana care. totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni. din momentul in care el fusese blocat. Pe durata cauzei de suspendare. efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii. Cererea de chemare in judecata. 1 : “Dupa incetarea suspendarii. reprezinta beneficul acordat de lege titularului dreptului la actiune care. cu exeptia prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare “. prin urmare. din momentul in care produce. suspendarea nu produce nici un efect juridic. printr-o hotarare definitiva. Ulterior cauzei de suspendare. inundatia si altele. Efectele suspendarii prescriptiei-Potrivit art. prescriptia este stearsa. organului de justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. In legatura cu cazul de forta majora. durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive. facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia – aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia. socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. este efectul precizat in art. efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei. Efectul special al suspendarii prescriptiei consta.retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei” Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: anterior datei intreruperii. retragerea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii. efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. 15 alin. consta in reluarea cursului prescriptiei. efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie. Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva. prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “.

65 din Legea nr. 262 . Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar. desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. (art. cererea de chemare in judecata. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. Secretarii consiliilor locale.36/1995) este auteentifiat de notarul public. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. potrivit legii. Testamentul autentic este acela care. care poate fi atacata la judecatorie. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru.temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de prescriptie. astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond. datele de identificare a testatorului. civ. si art. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf.86o C. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. In esenta. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf. 97) Testamentul autentic. Apoi testamentul autentic este un act de autoritate publica. totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi judecatoresti. repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii si . Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. nejustificat. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta.

Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace.). nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. Astfel. sau se inlatura unele dispozitii 263 . Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. sticla etc. data fiind simplitatea formei sale. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile. ca nu orice scriere olografa. stersaturile etc. cu creion. stenografie). In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ. asadar. material plastic. (cu cerneala. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. semnata si datata de mina testatorului. Din formularea data de legiuitor vom retine. fie ulterior. cu creta. pe lemn. el poate fi usor sustras sau distrus.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. datat si subsemnat de mina testatorului”. fie cu prilejul intocmirii acestuia. vopsea. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. carbune etc.) si pe orice material (pe hirtie. Se accepta scrierea pe etape a testamentului. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf.98) Testamentul olograf. pe pinza. Daca insa este vorba de dispozitii noi.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. Apoi. dar fara cunostinta sa. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. Codul civil prevede in art.. cu pasta.

Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. semnate si datate de mina testatorului. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca 264 .ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. in cazul testamentelor succesive. cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte. In al doilea rind. revocind dispozitiile anterioare. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Nu are importanta locul unde este inserata. Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului. In primul rind. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). Data trebuie indicata prin precizarea zilei. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate.anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului.

99) Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii. fiecare detinand o cota-parte din activul succesoral. drepturile facand parte din activul succesoral sunt dobandite de succesori imediat si de plin drept de la data deschiderii mostenirii. patrimoniul succesoral se transmite acestora in stare de indiviziune. Codul civil prevede in art. si indiferent daca succesiunea este legala. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului. acesta devine unic titular al patrimoniului succesoral. testamentara sau conventionala. niciunul dintre succesori nu are drepturi exclusive asupra elementelor active ale patrimoniului succesoral. stampilei ori a sigiliului. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. Spre deosebire de transmisiunile universale sau cu titlu universal. sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului. In cazul nasterii starii de indiviziune succesorala. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. Calitatea de subiect activ al drepturilor succesorale. Semnatura trebuie sa fie de mina. legatele 265 . Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit. De cujus poate dispune mortis causa de bunurile sale si individual prin legate particulare.actul a fost incheiat in forma definitiva. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. care au vocatie la intregul patrimoniu succesoral sau la o cota parte din acesta. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. Transmisiunea succesorala este una aparte intrucat nu are ca oiect un bun sau altul. iar cand vin doi sau mai multi.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala. iar uneori chiar fara ca sa stie. substituindu-se acestuia in calitatea de titulari ai patrimoniului succesoral sau al unei cote-parti ideale din acesta. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. indiferent daca este vorba de drepturi reale sau de creanta. Nu se admite ca valabila punerea parafei. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. se transmite de la de cujus la mostenitorii sai fara ca acestia din urma sa trebuiasca sa faca ceva. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. oricare ar fi natura acestora. astfel incat nu poate dispune de acestea fara acordul celorlalti. Cand la mostenire vine un singur mostenitor universal. Principiul dobandirii imediate la data deschiderii succesiunii.

. fara nici o verificare prealabila intrucat este vorba de rudele de sange in linie dreapta ale defunctului. legiuitorul a avut de ales intre solutia numirii unui tert ca administrator al succesiunii. implicit. indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari. dar in acest caz legatarul nu mai este considerat fi continuator al persoanei defunctului.Din textul de lege mentionat. si solutia acordarii unor puteri in acest sens unora dintre succesori. pentru consolidarea tilului de mostrenitor). Daca sub aspectul proprietatii. Sezina si dobandirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari Reglementare legala. dinafara casatoriei sau din adoptie. Se poate asadar trage concluzia ca transmisiunea drepturilor succesorale opereaza de drept la data deschiderii mostenirii. la care. avand dreptul sa opteze fie pentru acceptarea mostenirii (si. cu dubla misiune de a verifica titlurile pretendentilor si de a gestiona succesiunea . au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila. dupa modelul francez. in sensul ca au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii mostenirii. fara a fi necesare indeplinirea unor formalitati. chiar de la deschiderea succesiunii mostenitorii sai fiind considerati a-i succede de plin drept lui de cujus. fie pentru renuntarea la mostenire. 1 C. de la decesul titularului si pana la exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre succesibilii cu vocatie succesorala. ci doar un simplu avand-cauza (succesor la bunuri) al acestuia. Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie. s-a oprit si legiuitorul nostru. Aceasta transmisiune opereaza si ea automat la data deschiderii succesiunii. Art. Aceast sistem. in timp ce toti ceilalti mostenitori . mostenitorii sezinari sunt doar descendentii si ascendentii. Mostenitorii sezinari. in care nu se stie exact cine vine efectiv la mostenire si care sunt bunurile ce vor reveni mostenitorilor. prevede ca „descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului” si ca „ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei”. In aceasta situatie. in ideea evitarii pe cat este posibil a conflictelor intre succesibili (mai ales intre mostenitorii legali si legatari). administrare si dispozitie in privinta bunurilor succesorale. Sezinei i se recunoaste caracterul de ordine 266 . la o cota-parte din universalitate sau doar la unul sau altul din bunurile succesorale. civ. rezulta totusi destul de limpede ca unii mostenitori sunt preferati. Transmisiunea succesorala insa nu este obligatorie. testamentari sau contractuali -. iar de altii de-a dreptul inutil si bizar . cu consecinte daunatoare pentru patrimoniul succesoral. care este o chestiune abstracta. nu exista nici o discontinuitate in cazul decesului unei persoane fizice. Caracterele sezinei-Caracterul de ordine publica. daca au vocatie universala. Conform dispozitiilor art.particulare confera celor gratificati vocatie la un bun anume din patrimoniul succesoral (drept real sau de creanta).fie acestia legali. adica rudele in linie dreapta ale defunctului . toti succesibilii. 653 alin. 653 C. in privinta stapanirii efective. desi aspru criticat intrucat este „lipsit de orice logica si gresit din toate punctele de vedere” . civ. a ramas neschimbat de la adoptarea Codului civil. exista o perioada de incertitudine. desi considerat de unii enigmatic . precum si a indeplinirii actelor de conservare.

publica. fiind investiti cu puterea „de a controla titlul celor carora nu le este conferita” . mostenitorii subsecventi putand accepta succesiunea conditinat (virtual) de renuntarea celor chemati in rang preferat . in sensul ca de cujus nici nu poate priva de sezina pe succesorii carora legea le-o acorda. ea nu confera celui indreptatit sa o exercite decat atributii limitate doar la exercitarea unor acte conservatorii (acte de intrerupere a unei prescriptii. sezinarii nerezervatari ar trebui sa ramana investiti cu sezina . n. Majoritatea autorilor este de acord ca sezinarii nerezervatari putand fi exheredati de defunct. Totusi. conform ordinii in care sunt chemati de lege la mostenire . Faptul ca defunctul poate numi un executor testamentar cu sezina (supra nr. pierd totusi indirect dreptul la sezina. Sezina executorului testamentar este una limitata doar la bunurile mobile succesorale. trebuie subliniat. Solutia se impune intrucat mostenitorii 267 . nu ingaduie in nici un caz succesibilului de rang subsecvent sa se amestece in gestiunea mostenirii cand este asigurata efectiv de cel chemat de lege la mostenire in primul rand. ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp. care in art. conferind executorului doar atributiile unui administratorsechestru (conservarea bunurilor mobile. n. legatarul universal va cere de la justitie (in prezent. motiv pentru care sezinarii legali care „vin in concurs” cu un executor testamentar isi pastreaza toate prerogativele prevazute de lege. Sezina este individuala. iar nu colectiva. decurgand din ratiuni practice de conservare a drepturilor succeorale. fiind marginita in timp. cel putin in cazul in care exheredarea este facuta prin instituirea de legatari. iar atunci cand sunt intrunite conditiile pentru exercitarea sezinei virtuale. sens in care se spune ca este succesiva . Nu aceasta este insa si solutia Codului civil. Afirmatia nu este pe deplin convingatoare. actiunea in petitie de ereditate.) nu contravine caracterului de ordine publica al sezinei legale. dimpotriva. mai putin cele revenind acestui administrator sechestru . caci daca sezinarii sunt preferati de plano de lege in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului. In cazul renuntarii la mostenire a succesorului in rang preferat. Caracterul de ordine publica al sezinei nu impiedica insa pe succesori sa renunte sa se prevaleze de aceasta . actiunea pentru anularea unui testament) . 891 precizeaza ca atunci „cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari.-. daca succesorul chemat in primul rand la mostenire ramane inactiv. 361 si urmat. notarul public -. aceasta neputand fi disociata de vocatia succesorala . solutie care se justifica prin caracterul virtual al sezinei.) posesiunea bunurilor cuprinse in testament”. sezina trece la urmatorul chemat de lege la mostenire. C. avand printre atributii si pe aceea de „politie a mostenirii”. ci.D. ci numai daca acesta ramane inert. incasarea pretului vanzarii bunurilor mobile. Sezina virtuala. actiunea in revendicare contra unui tert care detine bunuri succesorale. Caracterul individual. mostenitorii subsecventi pot sa preia posesia mostenirii si sa exercite actiunile referitoare la aceasta. nici nu poate acorda sezina altor persoane decat cele prevazute de lege. indiferent de ordinea chemarii lor la mostenire. Caracterul succesiv. plata legatelor). nici nu poate modifica atributiile conferite de lege sezinarilor .

Dupa unii autori. Indivizibilitatea sezinei permite comostenitorului diligent. fara a avea insa dreptul de a dispune de acestea decat in limitele drepturilor sale succesorale. fiecare sezinar poate exercita sezina doar in limitele cotei-parti ce ii revine din succesiune. Daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori legali de acelasi rang (de pilda. de pilda. civ. mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stapanirea materiala a bunurilor succesorale. De la data deschiderii succesiunii. sezina putand sa-si produca celelalte efecte ale sale fara preluarea efectiva a bunurilor. sezina apartine tuturor acestora. sa exercite singur actiunea in revendicare a unui bun succesoral pentru reconstituirea integralitatii masei partajabile . chiar daca nu au dreptul la acestea (de exemplu. conform carora erezii „nu pot cere creanta. in aceleasi conditii. nu exista nici o dificultate. 1060 C. permite exercitarea actiunii in nulitatea unui act juridic incheiat de defunct sau a actiunii pentru incasarea unei creante succesorale . Exercitarea sezinei de catre un singur comostenitor (sau unii dintre acestia) se justifica numai daca ceilalti comostenitori se dezintereseaza de mostenire.Efectele sezineiVerificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari-Preferati de lege pentru ratiunile aratate mai sus. dar daca unii dintre comostenitori raman inactivi. diferendul ar putea fi rezolvat prin numirea de catre instanta judecatoreasca a unui administrator provizoriu insarcinat cu gestiunea masei succesorale pana la partaj . sezinarii sunt investiti de lege cu puterea de a face politia succesiunii. acestea fiind preluate in interesul succesiunii. Sezina nu confera insa nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale. Caracterul indivizibil. Sezina permite titularului sau sa actioneze in justitie impotriva tertilor sau chiar a mostenitorilor nesezinari (pana la trimiterea in posesie) pentru a obtine predarea bunurilor succesorale. 268 .) . iar nu pentru intreg. adica de a verifica titlurile de mostenire ale succesorilor nesezinari si de a le preda acestora amiabil. 653 alin. iar nu la bunurile facand parte din aceasta privite ut singuli . Cand comostenitorii se inteleg intre ei asupra exercitarii sezinei. desigur. deoarece se refera la universalitatea succesorala. fara a fi insa obligati la aceasta. Majoritatea autorilor este insa de parere ca sezina este indivizibila. De asemenea. intrucat formeaza obiectul unui legat particular) . iar nu si atunci cand isi pun drepturile in valoare . sau… nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare” .) in categoria mostenitorilor care trebuie trimisi in posesie. permitand perceperea fructelor si incasarea creantelor succesorale. 2 C. se pune problema daca ceilalti pot actiona si pentru partea de mostenire revenind acestora sau numai pentru partea lor. celor trei copii ai defunctului). Sezina da dreptul la exercitarea unor acte de administrare a bunurilor succesorale. iar nu al mostenitorilor sezinari. 583 si urmat.subsecventi nu au fost inclusi de lege (art.Aceasta. Administrarea bunurilor succesorale. Preluarea si administrarea bunurilor succesorale. la cerere. nu exclude interventia justitiei in cazul in care intre sezinari si legatari se nasc neintelegeri.. civ. ramanand inactivi. solutia fiind dedusa din dispozitiile art. bunurile succesorale (infra nr. In caz de dezacord intre comostenitori in legatura cu exercitarea sezinei.Preluarea bunurilor succesorale.

Afara de rudele in line dreapta ale defunctului. sotul supravietuitor si statul) dobandesc sezina numai dupa trimiterea lor in posesie (art. mostenitorilor legali nesezinari si legatarilor universali. In principiu. mostenitorii desemnati ca atare de lege se substituie defunctului. ceea ce face ca actele de administrare sau actiunile introduse de acestia anterior sa devina valabile . adica dupa indeplinirea unei proceduri de verificare a vocatiei la mostenire. Neavand insa dreptul de dispozitie asupra succesiunii. neavand calitatea de a introduce actiuni de a sta ca parat in procesele introduse de terti contra succesiunii si nici de a administra bunurile succesorale. nu are exercitiul drepturilor succesorale. civ. de la data deschiderii succesiunii. Caile de realizare a trimiterii in posesie. Pana la trimiterea in posesie mostenitorul legal nesezinar.). Efectele trimiterii in posesie. Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari produce efecte retroactive. desi este proprietar al drepturilor succesorale din momentul deschiderii mostenirii. Trimiterea in posesie se realizeaza prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala (art. 83 si 85 din Legea nr. obiectul acesteia consta tocmai in recunoasterea calitatii de mostenitor a reclamantului . toti ceilalti mostenitori legali (colateralii. incepand de la data deschiderii mostenirii. trimiterea in posesie se va realiza prin hotarirea judecatoreasca ce pune capat acestor neintelegeri . Trimiterea in posesie trebuie solicitata chiar si in cazul in care la mostenire vine un singur mstenitor legal nesezinar. Procedurile mentionate au ca finalitate verificarea vocatiei succesorale si intinderea drepturilor mostenitorilor care solicita trimiterea in posesie. sezinarii care le-au perceput anterior avand obligatia de a da socoteala de acestea. sezinarii nu pot tranzactiona sau face compromisuri cu privire la bunurile succesorale . 627 si urmat. 653 alin. Actiunea in petitie de ereditate (infra nr. Legatarul particular poate fi obligat la plata pasivului in urmatoarele situatii: daca testatorul a prevazut plata unei datorii. fiind in drept sa introduca orice actiune petitorie sau posesorie apartinand acestuia. 2 C. Cand intre mostenitori exista neintelegeri care impiedica finalizarea procedurii necontencioase prin eliberarea certificatului de mostenitor. iar pe de alta parte sa fie parati in actiunile introduse de terti contra succesiunii. 36/1995).) poate fi insa exercitata de mostenitorii legali nesezinari chiar si inaintea trimiterii in posesie. deoarece. pe de o parte aceasta actiunea nu a apartinut defunctului. procedura de trimitere in posesie este gratioasa (necontencioasa). Reprezentarea in justitie activ si pasiv a intereselor succesiunii Ca efect al sezinei. daca legatul particular are 269 . ale caror legate i-au exheredat pe mostenitorii legali nerezervatari). Transmiterea pasivului se suporta de mostenitorii universali si cu titlu universal. conform legii. iar pe de alta parte.Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari-Mostenitorii legali nesezinari. de la data deschiderii mostenirii (in cazul fructelor.restul trebuind sa fie pastrat la dispozitia celor carara le revin. iar in prezent se realizeaza de notarul public de la locul deschiderii mostenirii. ci direct mostenitorilor. Cei trimisi in posesie au dreptul la fructele si veniturile bunrilor succesorale incepand de la data deschiderii mostenirii. pe de o parte.

care operează doar în sfera bunurilor imobile şi se întemeiază pe faptul ce trebuie exercitată în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. ele sunt imprescriptibile (extinctiv sau achizitiv). daca obligatia este indivizibila oricare mostenitor poate fi urmarit pentru intreg. In această ultimă categorie de bunuri (mobile). în măsura în care sunt legalmente – inalienabile. 1844 Cod civil. deoarece bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bună credinţă. unităţi administrative sau persoane fizice). Uzucapiunea. daca un mostenitor este insarcinat cu executarea obligatiei. întrucât acestea sunt scoase din circuitul civil general. (chiar dacă este o contradicţie în termeni). Uzucapiunea 270 . un mod originar. fără a fi necesară trecerea unui interval de timp. Această situaţie este reglementată în mod expres atât în art. daca legatul particular are ca obiect un bun ipotecat. Din examinarea acestei definiţii putem reţine că prescripţia achizitivă (uzucapiunea) reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii. 2 din Legea 18/1991 şi în art. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului. Mostenitorii universali sau cu titlu universal au obligatia de a plati pasivul succesoral proportional cu partea ereditara a fiecaruia. ca mod de dobândire a proprietăţii. operează doar în privinţa bunurilor imobile care se află în proprietate privată. regii autonome. 5 din Constituţie cât şi în art. dar exista si unele exceptii: daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat. 5 alin. 69/1991. 135 pct. Cu alte cuvinte. 100) Uzucapiunea. daca activul nu acopera pasivul in mod indirect si fara a fi obligat personala legatarul va suporta consecintele existentei pasivului. societăţi comerciale. Uzucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii sau a altui drept real deoarece se întemeiazăpe faptul posesieie (pe o stare de fapt) ce exclude ideea de act juridic. pot fi uzucapate numai imobilele aflate în circuitul civil general. dacă nu cumva cel mai important efect. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă reprezintă naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana în condiţiile şi termenul prevăzut de lege. 1 din Legea nr. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naţional sau local. mostenitorul va putea fi actionat singur. Domeniul de aplicare al uzucapiunii se circumscrie doar la categoria bunurilor imobile. art. Separatia de patrimonii este un beneficiu ce poate fi invocat de creditorii mostenirii in virtutea caruia crditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale. fie de faptulcă posesia valorează titlu. avand drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. Potrivit acestor texte legale “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi. indiferent de titularul acestui drept (statul.ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzand atat drepturi cat si obligatii. literature juridică şi practica judiciară vorbesc fie de o prescripţie instantanee. 74 alin.

posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. proba dreptului de proprietate (sau a altui drept real) se face prin contract. în Decretul 167/1958 şi în Decretul-Lege nr. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiţiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară se realizează prin registrele de transcripţii şi inscripţii. contractul având un caracter constitutiv de drept real. ele reprezentând deci un sistem de publicitate imobiliară. ceea ce. este suficient (şi mult mai facil) să dovedeşti o stare de fapt: o posesie utilă exercitată în termenul prevăzut de lege. paşnic şi netulburat. De aceea. în doctrină această probaţiune a fost denumită diabolică! Datorită acestei situaţii.In sistemul Codului civil. lucrurile sunt simple. uzucapiunea este de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani. Dreptul de proprietate sau alt drept real se dobândeşte de cel ce posedă un bun imobil timp de 30 de ani dacă sunt întrunite două condiţii: posesia să fie utilă – aşa cum acestă posesie a fost examinată mai sus . când am discutat despre calităţile şi viciile posesiunii. este necesarăexhibarea tuturor acestor acte translative. în unele situaţii este aproape imposibil. uzucapiunea reprezintă dovada absolută a dreptului real deoarece. In sistemul Codului civil naşterea. indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. uzucapiunea clarifică raporturile juridice cu privire la un bun imobil. In privinţa uzucapiunii. Cu alte cuvinte. ori de 10 până la 20 de ani. public. uzucapiunea transformă aparenţa îndelungată într-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil.In aceste regiuni importanţa uzucapiunii este cu totul deosebită deoarece ea reprezintă dovada supremă a dreptului de proprietate. timp de 30 de ani. Drept urmare. Cu alte cuvinte. iar în ipoteza unor transferuri succesive. Drept urmare. stingerea sau transmiterea dreptului de proprietate se realizează prin acordul de voinţă. în loc să dovedeşti şirul neîntrerupt al actelor translative. uzucapiunea constituie o sancţiune îndreptată împotriva fostului proprietar. 115/1938 pentru unificare dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. împotriva neglijenţei acestuia care a permis altei persoane să folosească vreme îndelungată imobilul proprietatea sa. Având ca efect naşterea dreptului de proprietate în persoana posesorului. în funcţie de modul de realizare al publicităţii imobiliare în diferitele regiuni ale ţarii.este reglementată în codul civil (Cartea a III-a titlul XX. cea de-a doua formă de uzucapiune reglementată de Codul civil 271 . deoarece o stare de fapt este mai uşor de probat. Spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani. Uzucapiunea se justifică pe următoarele considerente: dovada dreptului de proprietate este de multe ori destul de dificilă. uzucapiunea are rolul de-a înlătura dificultăţile şi inconvenientele probei dreptului de proprietate. cel ce posedă în mod continuu. Registrele de transcripţii şi inscripţii realizează doar opozabilitatea faţă de terţi. legislaţia noastră cuprinde două mari sisteme de reglementare: sistemul Codului civil şi sistemul cărţilor funciare. uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani. un bun imobil dobândeşte dreptul de proprietate prin uzucapiune. Această dovadă este mult mai facilă când dreptul real se dobândeşte printr-un mod originar cum este uzucapiunea. In privinţa uzucapiunii de 30 de ani. să dovedeşti uzucapiunea.

lucrurile pot fi diferite. cât şi în afara ei. Existenţa titlului translativ de proprietate exclude ideea dobândirii dreptului prin uzucapiune. De aceea. Justul titlu trebuie să existe în realitate. titlul putativ nu este suficient deoarece el există numai în imaginaţia posesorului. Este posibil ca adevăratul proprietar să locuiască determinate perioade de timp atât în raza teritorială a tribunalului unde se află situat imobilul. 1895 – 1899 Cod civil. acest act ar fi suficient pentru a opera transferul dreptului de proprietate şi nu ar mai fi necesară existenţa unei posesii îndelungate (uzucapiunea). posesorul unui bun imobil determinat dobândeşte proprietatea prin prescripţia de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin prescripţia de 20 de ani dacă locuieşte în afara razei teritoriale a tribunalului unde se găseşte imobilul. contrar credinţei dobânditrului. etc) care. Dreptul s-a născut ca efect al posesiei îndelungate. un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricărei persoane cu excepţia celui care are dreptul să ceară nulitatea relativă (de protecţie). Acest lucru este cât se poate de firesc deoarece. Literatura juridică şi practica judiciară consideră că pentru a fi în prezenţa unui just titlu este esenţial ca actul să provină de la o altă persoană decât adevăratul proprietar (de la un nou “dominus”). iar dacă proprietarul locuieşte în afara razei teritoriale – posesorul prescrie în 20 de ani. dobânditorul devine proprietar ca urmare al efectului translativ de proprietate al actului încheiat.are o reglementare şi condiţii mult diferite prevăzute în art. Aceste două condiţii legale demonstrează diferenţa considerabilă faţă de uzucapiunea de 30 de ani care opereazăindiferent de existenţa sau inexistenţa titlului sau bunei-credinţe. nu are puterea sau capacitatea de a-i strămuta proprietatea. Posesia să fie de bună-credinţă. Din examinarea textului art. Hotărârea 272 . Acest lucru este firesc deoarece dacă actul ar proveni de la adevăratul proprietar. Altfel spus. In fapt. 1895 Cod civil. nu este transfer de proprietate. termenul de prescripţie se calculează astfel: la numărul de ani cât proprietarul a locuit în raza teritorială a tribunalului unde se afla situat imobilul se adaugă dublul anilor în care proprietarul a locuit în afara razei tribunalului. In practica judiciară sunt considerate just titlu: Tranzacţia. schimb. De asemenea titlul nul nu poate servi ca bază pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. Potrivit prevederilor art. Prin just titlu se înţelege orice act juridic translativ de proprietate (vânzare. dacă actul (justul titlu) este translativ de proprietate. 1895 Cod civil rezultă că acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate iar pentru a o putea invoca cu succes trebuiesc îndeplinite două condiţii: Posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză. In schimb. donaţie. Intr-o asemenea situaţie el nu are nici interesulde-a invoca uzucapiunea şi nici posibilitatea de-a o face deoarece transferul proprietăţii s-a făcut ca urmare a încheierii actului translativ de proprietate. Intr-o astfel de situaţie. fiind de neconceput invocarea unui mod original de dobândire a dreptului de proprietate (uzucapiune). posesorul dobândeşte dreptul de proprietate dacă posedă timp de 10 ani.

Convenţia de partaj. dobânditorul are tot interesul să-şi înscrie dreptul în cartea funciară deoarece contractul imediat nu-i conferă un asemenea drept. Uzucapiunea tabulară este reglementată în art. Hotărârea judecătorească declarativă de drepturi. Prin trecerea termenului de 10 ani. adică pe baza unui titlu nevalabil. mai redusă. Explicaţia trebuie căutată în caracterul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară. Hotărârea judecătorească care ţine loc de act autentic de înstrăinare. importanţa ei devenind nesemnificativă. In sistemul de publicitate al cărţilor funciare importanţa uzucapiunii ca mod de dobândire al dreptului de proprietate este. etc. se transmite sau se stinge ca efect al actului (contractului) iar înscrierea în registru are doar rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi. problema uzucapiunii nu se mai pune.1899 al. el ignoră viciile actului în baza căruia a intrat în posesia bunului şi are credinţa că acest act este unul perfect valid şi că provine de la adevăratul proprietar. drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. In schimb nu sunt considerate just titlu: Convenţiile pe baza cărora bunul se află în stăpânirea unui detentor precar (contractul de depozit. Justul titlu nu se prezumă. în sistemul de carte funciară dreptul real se naşte numai prin înscrierea în cartea funciară.. Dacă. însă. există şi.judecătorească de adjudecare în cadrul execuţiei silite. dobânditorul posedă bunul respectiv în condiţiile legii. Dacă în sistemul registrelor de inscripţiuni şi transcripţiuni dreptul real se naşte. Cea de-a doua condiţie necesară pentru dobândirea dreptului real prin uzucapiunea de 10 – 20 de ani este ca posesia uzucapantului să fie de bună-credinţă. 27 din Legea 115/1938 care prevede că în cazul în care s-a înscris fără cauză legitimă. 1898 Cod civil). ca atare. ceea ce înseamnă că poate fi înlăturată de către cel interesat care poate face dovada contrară prin orice mijloc de probă. nefiind necesară existenţa ei pe parcursul posesiei. Acest caz de uzucapiune (tabulară) se mai numeşte “prin convalescenţa titlului”. 2 Cod civil) dar prezumţia este una relativă. Antecontractul de vânzare-cumpărare. Posesia este de bună-credinţă atunci când cel ce stăpâneşte bunul imobil are convingerea că o face în calitate de titular al dreptului de proprietate. ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă timp de 10 ani. Hotărârea judecătorească prin care se constată existenţa unei convenţii translative de proprietate. Buna-credinţă trebuie să existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. el trebuie să fie dovedit de către cel ce invocă uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. Justul titlu trebuie să aibă dată certă deoarece. dar convingerea lui este greşită. comodat. în caz contrar. timp de 10 ani de la data înscrierii în cartea funciară. Cu alte cuvinte. el nu este opozabil terţilor. Buna-credinţă este prezumată de lege (art. Odată înscris în cartea funciară. Termenul de 10 – 20 de ani începe să curgă de la data certă a justului titlu. dreptul său se consolidează pe deplin. Specific acestei uzucapiuni este faptul că dreptul de proprietate este înscris în cartea funciară pe numele dobânditorului în baza unui titlu nevalabil – împrejurare ce pune sub semnul întrebării existenţa dreptului real. în opinia noastră. Certificatul de moştenitor.). Aşa fiind. titlul 273 . dreptul real se naşte.

dreptul de proprietate se întabulează cu data notării cererii în cartea funciară. uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de anide la moartea proprietarului tabular. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. de la data intrării în vigoare a legii nr. judecătorul de carte funciară va dispune. Dacă în termen de o lună de la afişare nu s-au făcut opoziţii. Drept urmare.său nevalabil se curăţă de viciile sale. deşi la data cererii de întabulare imobilul era scos din circuitul civil. iar cererea se va înainta instanţei de judecată pentru soluţionare. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune. Cererea este publicată prin afişare pentru ca cei interesaţi să poată face opoziţii. După circa o jumătate de secol de proiecte şi încercări nereuşite de implementare a unui sistem de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul naţional. devenind pe deplin valabil. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară. starea de aparenţă tabulară creată prin înscrierea titlului nevalid se consolidează punându-se de acord cu realitatea. se vindecă. ci doar un rol de publicitate (excepţie de la regula efectului constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară). dreptul de proprietate fiind dobândit înaintea înscrierii lui în cartea funciară. In această situaţie. după împlinirea termenului de uzucapiune şi până la notarea cererii de întabulare. De aici expresia de convalescenţa titlului. Uzucapiunea extratabulară este reglementată în art. Precizarea de mai sus are importanţă practică în situaţia în care. Noua reglementare a preluat multe din dispoziţiunile Decretului-Lege 115/1938. posesia să fie utilă. Când cererea este admisă (prin încheiere sau hotărâre). Pentru ca uzucapiunea să poată opera în această situaţie. In această situaţie. în condiţiile legii. indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului Posesorul care îndeplineşte aceste condiţii se poate adresa cu cerere judecătoriei în a cărei rază este situat imobilul. Şi în acest caz uzucapiunea produce efecte retroactive. în anul 1996 a fost adoptată Legea nr. Acesta este motivul pentru care această uzucapiune se numeşte extratabulară. 27 şi 28 din legea 115/1938). se cer întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciara să fie decedat. 28 al Legii 115/1938 care prevede că posesorul unui imobil care l-a posedat. Intrucât noua 274 . întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drept real. Dacă s-au făcut opoziţii. prin încheiere. Explicaţia constă în efectul retroactiv al uzucapiunii care se produce pe data începerii posesiei ( deci înaintea scoaterii imobilului din circuitul civil). bunul respectiv este scos din circuitul civil. Ca urmare. cererea va fi admisă şi se va dispune întabularea dacă la data scoaterii bunului din circuitul civil termenul de 20 de ani era implinit. In schimb efectele uzucapiunii se produc retroactiv de la data începerii posesiunii. prin trecerea acestui termen. acestea se notează în cartea funciară. Acesta este sistemul cărţilor funciare. 7/1996 uzucapiunea este şi rămâne reglementată de Codul Civil Român. de la data întabulării acestui drept în cartea funciară (iar nu de la data împlinirii termenului). derogatorii de la dreptul comun în materie de uzucapiune (prevederile cuprinse în art. dar noua lege nu mai cuprinde dispoziţiile speciale.

violenta si leziunea. Pentru a putea invoca joncţiunea. Dacă posesorul actual este de bună-credinţă şi are just titlu. iar autorul său a fost de rea-credinţă. Dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă şi cu just titlu. el va putea opta pentru soluţia cea mai avantajoasă: fie va începe o posesie nouă de 10 – 20 de ani. In această situaţie posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea. Aşa fiind. să unească posesia sa cu posesia autorului său”. Joncţiunea posesiunilor nu este o obligaţie ci o facultate – aşa cum rezultă din textul art. Dupa criteriul consecintelor care intervin. Pentru a putea realiza joncţiunea este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: să fie vorba de o posesie propriu-zisă (utilă). fie va invoca joncţiunea posesiunilor şi va prescrie în 30 de ani. Cu alte cuvinte. uzucapiunile împlinite înaintea intrări în vigoare a Legii 7/1996 pe teritoriile de carte funciară îsi produc efectele conform Legii 115/1938. în literatura şi practica judiciară. Posesorul actual trebuie să continue posesia autorului său cu toate calităţile şi viciile acesteia. joncţiunea posesiunilor. la fel ca şi cele începute după data intrării în vigoare a legii. posesorul are uneori interesul să unească posesiunea sa cu a autorului (antecesorului) sau pentru a realiza termenul legal al prescripţiei achizitive. în caz contrar. In acest fel pot să apară trei situaţii diferite: Posesia actuală este de aceeaşi natură cu cea a autorului. el va uzucapa în 30 de ani şi va avea interesul să invoce joncţiunea. Sunt vicii de consimtamant : eroarea. iar termenul va fi de 10 – 20 de ani (în caz de bună-credinţă) sau de 30 de ani (în cazul relei-credinţe). Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. joncţiunea nu este posibilă. Uzucapiunile începute dar neîmplinite îşi vor putea produce efectele în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul Civil Român. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. spre a putea opune prescripţia. Această unire a posesiunilor se numeşte. termenul prescripţiei fiind cel necesar autorului său. autorul (la fel ca şi posesorul actual) nu poate fi titular al dreptului de proprietate deoarece. Cei doi posesori unesc posesiunile lor pentru a putea prescrie împotriva proprietarului. dolul (viclenia). rezolvarea conflictelor de legi privitoare la uzucapiune urmează a se face potrivit principiilor care guvernează aplicarea legilor civile în timp. 1860 Cod civil care prevede că “Orice posesor posterior are facultatea.reglementare nu conţine dispoziţii tranzitorii. posesorul actual să fi dobândit posesia imobilului de la autorul său pe baza unui raport juridic (deoarece cel ce a uzurpat posesia altuia nu poate invoca joncţiunea). eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea 275 . 101) Viciile de consimţământ. fiind de bună-credinţă sau de reacredinţă. posesorul actual are posibilitatea să aleagă între a invoca sau nu unirea celor două posesii.

Avand originea in dreptul privat roman -. ca viciu de consimtamant. insa. deci. valoarea. cumulativ. creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima. dovedirii sale. fie asupra identitatii obiectului -. Pentru a fi viciu de consimtamant. determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident (dolus incidens). se deosebeste intre :amenintarea legitima. numit si viclenie. asupra valabilitatii actului juridic. error in substantiam. eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -. vis -. care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element. Dupa caracterul amenintarii. existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. cocontractantul). error in corpore. ori nu. intentional. de unde rezulta si dificultatea probarii. siretenii. dolul este o eroare provocata (iar nu spontana. error in negatio -. eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. daca e cazul). dolul trebuie sa indeplineasca. este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane. dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba. care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic. de natura psihologica -. dupa consecintele pe care le are. violenta morala -. VIOLENTA-Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic. o reducere a prestatiei. pe care altfel nu l-ar fi incheiat. care este dolul ce cade asupra unor elemente importante. DOLUL SAU VICLENIA-Dolul. se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui). metus -. este alcatuit din doua elemente :un element obiectiv. conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic. 276 . error in personam. manopere dolosive) pentru a induce in eroare. care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu. prin mijloace viclene sau dolosive. se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt. inclusiv martori sau prezumtii simple. cinstea ori sentimentele persoanei. care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului.mai grava forma a erorii. falsa reprezentare a realitatii -. injusta. In esenta. material. se distinge intre : violenta fizica -. justa cu un rau. un element subiectiv. Dolul. constand in intentia de a induce in eroare o persoana. sa provina de la cealalta parte. constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni. pentru a determina sa incheie un act juridic. numit si incidental ori secundar. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata. ca eroarea propriu-zisa). existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea. neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere. unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) -. falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie -. Dupa natura raului cu care se ameninta. eroarea de drept. pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. fie asupra persoanei cocontractante -. Fiind un fapt juridic.

urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil. In conceptia subiectiva. adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. fara incuviintarea ocrotitorului legal. cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. care consta in amenintarea cu un rau. sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care.cu un rau. un element subiectiv. leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani. ceea ce altereaza consimtamantul. constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. leziunea presupune doua elemente : unul obiectiv. sa fie injusta (nelegitima. viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita. leziunea are un domeniu restrans de aplicare. in cazul violentei. au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur. sunt comutative. In starea actuala a legislatiei noastre in materie. leziunea are un singur element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii. numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant. atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare. Intr-adevar. constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv. in acelasi timp : sunt acte de administrare. LEZIUNEA-Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. cumulativ. Pentru a fi viciu de consimtamant. exterior. Ca si dolul. atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. In conceptia obiectiva. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic. constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata. sunt lezionare pentru minor. ilicita). Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv. 277 . violenta trebuie sa intruneasca. sub primul aspect. Sub cel de-al doilea aspect. violenta -.