P. 1
Particularitati ale dezvoltarii limbajului la prescolari 3

Particularitati ale dezvoltarii limbajului la prescolari 3

|Views: 832|Likes:
Published by Ioana Bulgariu

More info:

Published by: Ioana Bulgariu on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/16/2013

pdf

text

original

Ioana Bucur, P.I.P.P. an II, gr.

2 Particularită i ale dezvoltării limbajului la preşcolari Particularită ile gramaticale ale limbajului copilului pun în eviden ă, în primul rând, gradul de dezvoltare a proceselor de analiză şi de sinteză ale copilului. Copilul preşcolar nu înva ă structurile gramaticale, nu cunoaşte defini ii, nu ştie ce este substantivul, verbul, declinarea dar, în vorbire, respect cât de cât în mod correct aceste reguli, deoarece are în jur modele de vorbire, este antrenat să le cunoască prin diferite activită i din grădini ă. Este corectat atunci când se exprimă greşit şi, la rândul său, îi corectează pe al ii (Zamfir 2007: 65). Un reflex al gândirii mai mult analitice şi foarte pu in pregătită pentru sintezele superioare a copilului preşcolar este, de pildă, apari ia în declinare a anumitor forme analitice şi totodată bazate pe procedee mai rudimentare, presupunând o aplicare stereotipă. Un exemplu ce ilustrează modul specific al copilului de a alege expresii din limbă fără a face întotdeauna o analiză corectă este constituit de diversele sintagme folosite mecanic, ca un singurl „bloc”, şi introduse uneori în expresii cu caracter incongruent, dar cu efect adesea izbitor de tipul: Capra cu trei iezi avea şase iezi sau A găsit o pungu ă cu doi bani şi pungu a aia cu doi bani era plină cu galbeni, cu lei.... Selec ia procedeelor gramaticale se face nu numai în raport cu posibilită ile de gândire şi de sinteză ale copilului, ci şi în func ie de particularită ile gândirii sale concrete, care dirijează procesul de însuşire şi modul de folosire a unui anumit material lingvistic. Aceste particularită i se manifestă din plin în utilizarea verbelor şi în redarea ac iunilor de către copil. Dintre toate timpurile, acela exprimat relativ corect de către copil este prezentul, timp care se identifică cu situa ia concretă a momentului comunicării. Acest timp predomină în stilul copilului, care caută să aducă toate fenomenele despre cae vorbeşte, pe planul concret al prezentului. Apropierea de situa ia concretă actuală a subiectului vorbitor se realizează şi prin alte mijloace stilistice, care actualizează ac iuni trecute. De exemplu, când copilul devine capabil să „povestească”, imperfectul poate avea uneori în povestire rol stilistic de prezent sau ac iunea este povestită la trecut, iar prezentul este intercalat brusc, ac iunea apropiindu-se subiectiv de momentul în care se află naratorul: I-a dat [iepuraşul] lu câinele cizmele. Şi atuncea el [câinele] să ducea la casa lui şi când îl găseşte, miroase friptura […] Şi p-ormă, înghe a de frig câinele. Şi unde să ducea el? Într-o pădure. Şi a luat un lemn.... Predominarea parataxei de-a lungul întregii perioade preşcolare constituie o particularitate sintactică fundamentală a stilului vorbirii copilului. Propozi iile, la început

Ei folosesc. Apari ia frazei propriu-zise. 2007 . Formarea deprinderii de exprimare corectă la preşcolari. de juxtapunere simplă.(Slama-Cazacu 1999: 299) În cele mai frecvente situa ii copilul preşcolar extinde unele scheme gramaticale deja însuşite.Ioana Bucur. lineară. fără a o mai adapta în vederea construirii unei replici corecte. Ca modalitate de poten are a valen elor persuasive ale mesajului. alt copil completând <<după aia i-a dat să mănânce la copii>>”.P. Tatiana. formele pentru nominativ şi acuzativ sunt utilizate cu func ia de genitiv sau dativ. Înlăn uirea catenară a idea iei se exprimă prin sistemul de legături practice.I. însă frazele ca atare rămân scurte sau mai bine zis se dizolvă în unită i prea pu in articulate unele cu altele. Psiholingvistica – o ştiin ă a comunicării. [Prăpastia e] mare. Exemplu „<<Şi fata moşului i-a spălat pe copii>>. 2007 Zamifr. este un indiciu al dezvoltării limbajului şi totodată al dezvoltării gândirii: Andrei s-a dus şi a cumpărat o minge. la situa ii noi. gr. şi pe urmă.P. Mi s-a rupt dintele şi nu mi l-a pus la loc. All Educa ional. formată din 2 propozi ii legate între ele prin conjunc ia şi. mare de tot […] mare. în construirea genitivului şi dativului. Lu bunica i-a făcut injec ie. De exemplu. mai mare decât muntele. copilul utilizează exprimarea eliptică. Slatina Editura Didactic Pres.). Exprimarea copilului preşcolar abundă în dezacorduri între subiect şi predicat. Întrebuni area genitivului şi dativului este de fapt o adevărată problemă pentru preşcolari. ea indicând cel mult o vagă progresie cronologică. Una dintre cauzele acestor dezacorduri constă în preluarea formei pe care a întrebuin at-o. 2 simple şi scurte. forme specifice numelor proprii masculine: Pisica lu Geta prinde şaoreci. Bucureşti. în care frazele se găsesc rare ori în rela ii de subordonare şi în care coordonarea însăşi este mai mult formală. 1999 Ungureanu. Slatina Editura Didactic Pres. şi ieşea şi ieşea. Exprimarea corectă la vârsta preşcolară.. respectiv repeti iile: [Apa din ulcică] Şi ieşea. Mărioara. Bibliografie: Slama-Cazacu. prin conjunc ii sau adverbe folosite stereotip (şi.. an II. până s-a umplut de tot. se lungesc şi devin mai complexe cu vârsta. Zoiea. de obicei. P.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->