Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Propedeutica Chirurgicala
Propedeutica Chirurgicala
SI
TEHNICĂ
CHIRURGICALĂ
VETERINARĂ
CUPRINS
1
CHIRURGIE OPERATOARE
1. INTERVENŢII CHIRURGICALE ÎN REGIUNEA OCULARĂ 9
Operaţia în plăgile pleoapelor 9
Operaţia în coloboma palpebrală 10
Operaţia în anchiloblefaron 10
Operaţia în simblefaron 10
Operaţia în blefarofimoză 11
Operaţia în entropion 11
Operaţia în ectropion 12
Operaţia de extirpare a pleoapei a treia 13
Tarsorafia 14
Operaţia în encantis 14
Extirparea dermoidului 15
Extirparea globului ocular 15
Evisceraţia cavităţii orbitare 16
Evisceraţia globului ocular şi protezarea oculară la câine 17
Extracţia cristalinului 18
Chestionar 19
2. DECORNAREA LA BOVINE 25
Decornarea viţeilor 25
Amputarea coarnelor la tineret 28
Decornarea bovinelor adulte 28
Amputarea coarnelor la oi şi capre 31
Chestionar 31
3. TREPANAŢII 36
Trepanaţia sinusurilor paranazale 36
Trepanaţia cavităţilor nazale 37
Aplicarea inelului nazal la taur 38
Operaţia în cenuroză 39
Chestionar 41
4. CHIRURGIA BUCO-MAXILO-FACIALĂ 44
Operaţia în ticul suptului la bovine 44
Amputarea ciocului 46
Operaţii pe canalele şi glandele salivare 47
Rezecţia colţilor 50
Nivelarea neregularităţilor dentare 50
Extracţiile dentare 51
Chestionar 52
5. OPERAŢII PE URECHI 57
Amputarea pavilionului urechii 57
Rezecţia peretelui lateral al conductului auditiv extern 59
Operaţia în othematom 61
2
Chestionar 62
6. OPERAŢII PE COLOANA VERTEBRALĂ 66
Amputaţia cozii 66
Operaţia în hernia de disc 68
Rahicenteza 69
Chestionar 70
7. OPERAŢII PE REGIUNEA GÂTULUI 71
Esofagotomia 71
Ingluviotomia 73
Traheotomia de urgenţă 73
Traheotomia provizorie 73
Traheotomia permanentă 74
Operaţia de afonizare la câine 75
Ligatura venei jugulare 77
Rezecţia venei jugulare 77
Operaţia în edemul cefei 78
Operaţia în flegmonul cefei 79
Chestionar 79
8. OPERAŢII PE TORACE 86
Operaţia în flegmonul greabănului la cal 86
Toracocenteza 86
Pericardocenteza 88
Puncţia cordului 89
Toracotomia 89
Pericardotomia la bovine 91
Chestionar 92
9. OPERAŢII PE ABDOMEN 95
Laparatomia 95
Chestionar 103
10. OPERAŢII Î N HERNIILE ABDOMINALE 107
Operaţia în hernia ombilicală 108
Operaţia în hernia ventro-laterală 111
Operaţia în hernia inguinală 112
Operaţia în hernia perineală 117
Operaţia în hernia diafragmatică 119
Chestionar 120
11. OPERAŢII PE VISCERELE ABDOMINALE 134
Rumenotomia la bovine 134
Reticulotomia 136
Gastrotomia la carnivore 137
Abomasotomia la ovine 139
Operaţii în dislocarea abomasului 139
Enterotomia 142
3
Enterectomia 143
Operaţia în invaginaţie intestinală 146
Chestionar 147
12. OPERAŢII PE RECT ŞI ANUS 162
Operaţia în atreziile anorectale 162
Operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine 163
Operaţia în prolapsul rectal 163
Chestionar 166
13. OPERAŢII PE OMBILIC 170
Operaţia în omfaloragie 170
Operaţia în omfalurie 170
Chestionar 171
14. OPERAŢII PE PE APARATUL GENITAL FEMEL 172
Ovariectomia 172
Histerotomia 178
Histerectomia 183
Chestionar 186
15. OPERAŢII PE ORGANELE GENITALE LA MASCUL 197
Castrarea prin ablaţia testiculelor (orhidectomia) 198
Castrarea prin necrobioza testiculelor 199
Castrarea vierilor 200
Castrarea armăsarilor 204
Castrarea taurilor 207
Castrarea berbecilor şi a ţapilor 209
Castrarea câinelui 211
Castrarea cotoiului 212
Castrarea la iepuroi 213
Castrarea animalelor criptorhide 213
Accidente şi complicaţii în castrarea la masculi 215
Chestionar 215
16. OPERAŢII EFECTUATE PENTRU OBŢINEREA DE 225
MASCULI ÎNCERCĂTORI ŞI GENITO-STIMULATORI
Vazectomia la taur si berbec 225
Criptorhidia abdominală provocată 227
Operaţia de scurtare a penisului la vier 227
Operaţia de deviere a penisului 228
Chestionar 230
17. OPERAŢII PE ORGANELE APARATULUI URO-GENITAL 233
Uretrotomia 233
Cistotomia la carnivore 235
Amputarea penisului 236
4
Chestionar 237
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . .
Plăgile pleoapelor sunt produse prin agăţare în spini sau cârlige, lovituri
directe cu obiecte ascuţite, iar la carnasiere predomină plăgile produse prin
muşcătură sau cu ghearele
Instrumentar: pentru incizie şi sutură, recomandăm instrumente fine, bine
6
ascuţite şi materiale de sutură maleabile şi rezistente, cu ace atraumatice.
Exemplu: Vicryl 3/0, 2/0 pentru animale mici şi nr. 0, sau 1 pentru animale
mari.
Contenţie: patrupodală sau decubitală la animalele mari şi numai
decubitală pentru animale mijlocii şi mici.
Anestezia: La animalele mari, tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor
oftalmic, infratroclear, iar frontalul numai pentru pleoapa superioară sau
infiltraţie directă. La animalele mici şi uneori la cabaline se face NLA
(Neuroleptanalgezie)sau narcoză.
Tehnica operatorie
1. Vivifierea şi regularizarea marginilor plăgii cu excizie cât mai
conservatoare a mucoasei conjunctivale. Plaga rezultată trebuie să aibă o formă
adecvată pentru sutură.
2. Sutura monoplană sau bietajată a plăgii, în puncte separate, evitând
formarea nodurilor spre globul ocular.
Primul punct de sutură se aplică totdeauna pe marginea liberă a pleoapei
şi apoi se completează sutura pe toată lungimea plăgii. Se vor afronta cu atenţie
atât planurile profunde, cât şi cele superficiale. Dacă marginea pleoapei a fost
distrusă pe o distanţă mare, este preferabilă autoplastia cutanată imediată sau
secundară. Este importantă recuperarea şi refacerea continuităţii muşchiului
orbicular, păstrarea mobilităţii pleoapelor, fără a neglija aspectele estetice.
Se poate face sutură extramucoasă monoplană care interesează tarsul şi
pielea în puncte separate sau bietajată, la care se prinde mai întâi ţesutul
conjunctiv al tarsului în puncte separate cu fir resorbabil şi apoi fire separate sau
agrafe la piele.
CĂPĂŢÂNĂ recomandă sutura bietajată: se aplică trei fire de catgut
subţire, echidistante, pe tars şi conjunctivă, care se înnoadă pe faţa conjunctivală
pentru a putea fi scoase după 7-8 zile. Sutura pielii se face în puncte separate.
Această metodă prezintă avantajul că evită apariţia unor cicatrici vicioase.
Deformarea marginii pleoapei prin lipsa unei porţiuni care modifică fanta
palpebrală poate fi congenitală sau
dobândită.
Coloboma dobândită este consecinţa unei plăgi cicatrizate vicios. Se
manifestă prin discontinuitatea marginii libere a unei pleoape, printr-o
despicătură simplă sau prin lipsa unui lambou.
Tehnica operatorie. Sub anestezie generală sau locală şi o bună
imobilizare a capului, se reface continuitatea marginii palpebrale prin
autoplastie cutanată.
În coloboma dobândită, se procedează la extirparea ţesutului cicatricial şi
sutura monoplană sau bietajată a plăgii rezultate.
7
1.3. OPERAŢIA ÎN ANCHILOBLEFARON
10
1.8. OPERAŢIA DE EXTIRPARE A PLEOAPEI A TREIA
1.9. TARSORAFIA
Indicaţii:
Protezarea intrasclerală a globului ocular în plăgi penetrante
iridociclocoroidite purulente,ulcere corneene perforate.
Operaţia este solicitată şi din motive estetice ,menţinerea globului ocular
fiind necesară şi ca support pentru pleoapă.
Anestezie: NLA sau narcoza
Contenţie: Decubit lateral sau sterno-abdominal pe masa de operaţie.
Instrumentar şi materiale : trusa oculară ,proteză oculară de
silicon.Proteza este sterilă şi are următoarela dimensiuni pentru un cîine de talie
mijlocie : -diametrul pe faţa corneeană -15mm ;
-diametrul la nivelul gâtului-12mm ;
-diametrul mare –19mm ;
-diametrul antero-posterior-21mm;gîtul este de 2mm;
La nivelul gâtului se ataşează un guler tantal peste care se suturează
marginea sclerei şi conjunctiva bulbară.
Tehnica chirurgicala :
1.Cantotomia şi depărtarea pleoapelor cu fire tractoare
2.Incizia corneii la nivelul limbului cu bisturiul şi apoi cu foarfeca pe
întreaga circumferinţă.
3.Se îndepărtează corneea şi apoi conţinutul globului ocular în
14
întregime .Se chiuretează coroida şi retina .
4.Se umple cavitatea sclerală cu bureţi sau granule de colagen care se
menţin 15 min. pentru hemostază.
5.Decalarea conjunctivei bulbare pe o distanţă de 5mmîn jurul
orificiului scleral.
6.Excizia unei porţiuni de formă inelară din scleră pe sub conjunctiva
desprinsă ,mărind orificiul iniţial .
7.Introducerea protezei oculare şi poziţionarea corectă urmată de sutura
acesteia la scleră prin intermediul gulerului de tantal .
8.Sutura conjunctivei peste marginea sclerei la acelaşi guler din tantal
9.Tratamentul postoperator local şi general cu antibiotice şi
antiinflamatoare .
1.16. CHESTIONAR
16
1. Pentru intervenţii chirurgicale pe d) După rezecţia nervului
pleoapa superioară se poate face infratroclear.
anestezie tronculară: e) Evitând formarea nodurilor spre
exterior.
a) N. infratroclear.
7. La sutura plăgilor palpebrale Vl.
b) N. etmoidal
Căpăţână recomandă:
c) N. frontal.
a) Sutura trietajata.
d) N. zigomatic.
b) Sutura tarsului şi a mucoasei
e) N. maxilar.
conjunctivale cu catgut.
2. Pentru intervenţii pe pleoapa
c) Scoaterea firelor după 7-8 zile.
inferioară se face anestezia
d) Sutura pielii în fir continuu.
tronculară
e) Sutura pielii în puncte separate.
a) N. facial.
8. Coloboma palpebrală dobândită este:
b) N. oftalmic şi n. infratroclear.
a) Consecinţa imperecherilor
c) N. frontal şi n. oftalmic.
inrudite.
d) N. etmoidal.
b) Complicaţia unei plagi labiale.
e) N. alveolar.
c) Ischemia carunculului lacrimal.
3. În plăgile pleoapelor se recomandă:
d) Cantotomia.
a) Vivifierea cu excizie
e) Consecinta unei plagi cicatrizate
conservatoare a marginilor sclerale şi
vicios.
sutură.
b) Vivifierea şi sutura în bursă. 9. Ankiloblefaronul se manifesta prin :
c) Excizie cu lambou conjunctival. a) Spasmul permanent al m.
d) Cantotomie şi sutura limbului orbicular.
sclero-cornean. b) Sudarea pleoapelor la globul
e) Regularizarea marginilor plăgii ocular.
cu excizie conservatoare. c) Imposibilitatea deslipirii
4. Sutura plăgilor pleoapelor se poate pleoapelor.
face: d) Pareza pleoapei superioare.
a) Monoplan sau bietajat tip e) Aderenţa pleoapelor la cornee.
Blendinger. 10. Cum se numeşte aderenţa
b) Bietajat cu agrafe. metalice conjunctivei palpebrale la
c) Monoplan cu agrafe Shädel. conjunctiva bulbară:
d) Monoplan sau bietajat în puncte a) Blefarofimoza.
separate. b) Blefarospam.
e) Sutura monoplană cu agrafe. c) Anchiloblefaron.
5. La plăgile pleoapelor se poate face d) Simblefaron.
autoplastie: e) Encantis.
a) Este interzisă autoplastia. 11. Ce este entropionul:
b) Se face autoplastie cutanată a) Răsfrângerea marginii libere a
imediată sau secundară. pleoapei spre globul ocular.
c) Nu se poate realiza. b) Iritaţia corneii.
d) Se pot realiza autogrefe. c) Hipersecreţia lacrimală.
e) Se aplică proteze metalice. d) Răsfrângerea marginii libere a
6. Sutura in plagile complete ale pleoapei spre exterior.
pleoapelor se face: e) Hipertrofia pleoapei a treia.
a) Primul punct de sutură se aplică 12. După operaţia de entropion:
pe marginea liberă a pleoapei. a) Pleoapa nu mai păstrează
b) Se sutureaza marginea liberă a contactul cu globul ocular.
plăgii. b) Pleoapa păstrează contactul cu
c) După extirparea m. orbicular şi a globul ocular.
glandei lacrimale.
17
c) Apare compresiunea pe cornee şi pleoape.
erodarea acesteia. 16. Metoda Müller constă în excizia a
d) Se micşorează fanta palpebrală. trei lambouri cutanate în formă de
e) Se produce xeroza. felie de pepene: unul la pleoapa
13. La miei entropionul pleoapei inferioară, unul la pleoapa
inferioare se poate remedia prin: superioară şi al treilea în direcţie
a) Formarea unui pliu cutanat la verticală în apropierea unghiului
pleoapa inferioară şi menţinerea lui temporal, fără a se uni între ele. Se
prin sutură în U sau cu agrafe recomandă în:
Michel. a) Entropion total.
b) Lambou conjunctival secundar. b) Ectropion total.
c) Autoplastie cutanată cu lambou c) Tarsorafie.
pediculat. d) Encantis.
d) Excizia unui lambou în "felie de e) Blefarofimoza.
pepene" şi sutura cu catgut in
puncte separate. 17. În ectropionul moderat se face o
e) Excizia unui lambou în formă de incizie cutanată în formă de "V" în
semilună sau felie de pepene si a cărui deschidere este cuprinsă
sutura in bursa. toată porţiunea afectată a pleoapei,
urmată de:
14. Excizia unor lambouri cutanate în
"felie de pepene" sau "semilună", a) Sutura plăgii în puncte separate.
asimetrice atât din pleoapa b) Excizia unui lambou
inferioară, cât şi din cea superioară triunghiular şi sutura cutanată.
la 5-6 mm de marginea tarsală, c) Decolarea pielii şi sutura plăgii
proporţional cu intensitatea în formă de "Y".
afecţiunii se poate face în: d) Excizie cutanata in forma de “ Y
“ si sutura in puncte separate.
a) Ectropion parţial. e) Sutura în puncte separate.
b) Ectropion total. 18. În ectropionul total se practică
c) Entropion total.. metoda Diefenbach care constă în
d) Cataractă. excizia unui lambou de formă
e) Amauroză. triunghiulară la unghiul temporal
15. Operaţia în entropion total se poate al ochiului urmată de:
face prin metoda Schleich cu
următorii timpi operatori: a) Se îndepărtează pielea din
interiorul triunghiului format.
a) Excizia unui lambou cutanat de b) Se mobilizează pielea sub
forma vârfului de săgeată la triunghiul denudat şi se tracţionează
unghiul nazal al ochiului realizând o autoplastie
urmat de sutură. cutanată prin alunecare.
b) Excizia unui lambou c) Sutura cutanata în puncte
triunghiular la unghiul temporal al separate începând cu unghiul superior.
ochiului, urmat de sutură în d) Se suturează pielea începând cu
puncte separate. unghiul inferior.
c) Excizia unui lambou în formă de e) Se suturează pielea începând cu
vârf de săgeată, urmată de sutură la părţile laterale.
unghiul temporal al ochiului. 19. Extirparea pleoapei a treia este
d) Rezecţia bilaterală a tarsului indicată în:
proportionala cu intensitatea a) Hipertrofia marginii superioare.
afectiunii. b) Ectropion.
e) Cantotomie urmata de aplicarea c) Scopuri estetice.
unor fire tractoare pe ambele
18
d) Blefarospasm. 26. Tarsorafia permanentă este indicată
e) Lagoftalmie. după enucleerea globului ocular cu
20. Extirparea pleoapei a treia se face: anexele sale şi se realizează prin:
a) În jumătatea superioară. a) Excizia marginilor palpebrale şi
b) Fara paniculul adipos. sutura.
c) Împreună cu carunculul b) Sutura în puncte separate a
lacrimal. marginilor tarsale puse în contact.
d) De la bază .. c) Marginile plăgii se cauterizează.
e) Împreună cu sacul lacrimal. d) Sutura în puncte separate a
21. Hemostaza în extirparea pleoapei a fiecărei pleoape.
treia se realizează prin: e) Sutura bietajată.
a) Sutură. 27. Extirparea carunculului lacrimal
b) Torsiune vasculară. este recomandată în:
c) Cauterizare chimică. a) Hipertrofia carunculului
d) Tamponament. determinată de procese inflamatorii.
e) Ligatură. b) Hipertrofia determinată de
22. Excizia incompletă a pleoapei a treia procese neoplazice maligne.
este urmată de: c) Obstrucţia conductului lacrimo-
a) Supuraţie abundentă. nazal.
b) Ptoza palpebrală. d) Prolapsul pleoapei a treia.
c) Recidivă. e) Glaucom.
d) Hipersecreţie lacrimală. 28. Extirparea carunculului lacrimal se
e) Epiforă. face:
23. În lipsa unui tratament postoperator a) Prin excizie.
corect după extirparea pleoapei a b) Cu polipotomul .
treia, se pot produce complicaţii c) Prin cauterizare chimică.
a) Supuraţie. d) Prin dilacerare.
b) Entropion. e) Prin avulsie.
c) Ectropion. 29. Hemostaza în operaţia de encantis se
d) Encantis. asigură prin:
e) Glaucom. a) Forcipresură.
24. Tarsorafia este închiderea prin b) Ligatură transfixică.
sutură a fantei palpebrale şi poate c) Ligatură mediată.
să fie: d) Tamponament sau torsiune.
e) Electrocoagulare.
a) Congenitala.
30. Dermoidul corneean este o
b) Cicatriciala.
formaţiune piloasă:
c) Permanentă.
a) Congenitală.
d) Profunda.
b) Dobândită.
e) Recidivantă.
c) Localizată pe conjunctiva
25. Tarsorafia provizorie se realizează
bulbară şi scleră.
prin:
d) Localizată in camera anterioara.
a) Excizia marginilor tarsale şi
e) Cu localizare in camera
sutura în "U".
posterioara.
b) Excizia marginilor tarsale şi
31. Tratamentul în dermoid este:
sutura în puncte separate.
a) Chirurgical şi medicamentos.
c) Puncte de sutură în "U",
b) Medicamentos.
extramucoase .
c) Numai chirurgical.
d) Se aplică puncte de sutură în
d) Prin iradiere.
"U" cu cilii spre interior.
e) Cu citostatice şi chirurgical.
e) Sutura de înfundare tip Cushing.
32. Extirparea dermoidului se face prin:
19
a) Dilacerare. c) La inserţia lor pe globul ocular.
b) Excizie. d) La mică distanţă de inserţie pe
c) Cauterizare. capsula lui Tenon.
d) Avulsie. e) Se dilacerează.
e) Torsiune. 39. Secţionarea muşchiului drept
33. Extirparea globului ocular se posterior, a nervului optic şi a
recomandă în: vaselor de sânge pentru enucleerea
a) Panoftalmie, avulsie. globului ocular fără ankiloblefaron
b) Plăgi corneene. se face:
c) Nistagmus. a) Prin torsiune limitată.
d) Amauroză. b) Prin torsiune nelimitată.
e) Cataractă diabetică. c) Prin ligatură elastică.
34. Pentru extirparea globului ocular se d) Ligatură transfixică.
face anestezie: e) Cu foarfeca chirurgicală curbă.
a) Generală şi retrobulbară. 40. După enucleerea globului ocular
b) Tranchilizare. fără ankiloblefaron hemoragia se
c) Cu miorelaxante. opreşte cu:
d) Prin infiltraţie subconjunctivală.
e) Crioanalgezie. a) Pense hemostatice şi torsiune.
35. Extirparea globului ocular se poate b) Ligatură mediată.
face prin următoarele procedee: c) Meşe de tifon care se ţin până la
a) Cu ankiloblefaron. vindecare.
b) Fără pastrarea bureletului. d) Tampon compresiv din meşe de
c) Cu lambou conjunctival. tifon care se ţin 48 de ore.
d) Prin facoemulsificare . e) Bureţi de colagen şi trombină.
e) Prin metoda endoscopică. 41. Pentru enucleerea globului ocular cu
36. Prin enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron se trec 2-3 fire de
ankiloblefaron, pleoapele se fixează: sutură, prin marginile ambelor
pleoape care vor fi tracţionate de
a) Împreună cu două fire tractoare. catre un ajutor şi apoi:
b) Împreună prin sutură în surjet
simplu. a) Se incizează pleoapele la 0,5 cm
c) Separat prin câte două fire de margine interesând pielea, tarsul
tractoare. şi mucoasa conjunctivă.
d) Împreună prin sutură în puncte b) Se incizează pleoapele la 0,5 cm
separate. de margine interesând pielea şi
e) Separat, cu pense hemostatice. tarsul până la mucoasa
37. Pentru enucleerea globului ocular conjunctivală.
fără ankiloblefaron mucoasa c) Se incizează mucoasa
conjunctivală se incizează: conjunctivală la 0,5 cm la marginea
tarsală.
a) La 0,5 cm de marginea tarsală. d) Nu se incizează pleoapele.
b) La nivelul limbului e) Se incizează numai mucoasa
sclerocorneean. conjunctivală la nivelul limbului
c) În sacul conjunctival. sclero-corneean.
d) Nu se incizează conjunctiva
e) In forma de „ V „. 42. Pentru enucleerea globului ocular cu
38. Pentru enucleerea globului ocular ankiloblefaron, mucoasa
fără ankiloblefaron, se vor secţiona conjunctivală se desprinde astfel:
muşchii: a) Se decolorează conjunctiva
a) Se torsioneaza. bulbară cu o spatulă.
b) Intrinseci, cu foarfeca oculara. b) Se decolează conjunctiva
20
palpebrală. d) O pensă hemostatică aplicată pe
c) Se dilacerează. porţiunea suturată a celor două
d) Se păstrează raporturile pleoape.
anatomice. e) O meşă de tifon lungă, plisată
e) Se rezecă 30%. pentru hemostază.
47. Ce este evisceraţia cavităţii orbitare?
43. Pentru enucleerea globului ocular cu
a) Îndepărtarea globului ocular.
ankiloblefaron operator, acesta se
b) Îndepărtarea globului ocular
detaşează prin:
împreună cu anexele sale.
a) Secţionare cu foarfeca c) Se indeparteaza continutul
chirurgicală a muşchiului drept globului ocular in totalitate.
posterior, a nervului optic şi d) Revărsarea conţinutului globului
vaselor de sânge. ocular în urma unor plăgi
b) Torsiune nelimitată cu o pensă penetrante.
hemostatică curba. e) Ruperea legăturilor musculare şi
c) Torsiune limitată. deşirarea nervului optic.
d) Avulsie. 48. În ce afecţiuni se recomandă
e) Strivire lineară. evisceraţia cavităţii orbitare?
44. Cum se întrerupe funcţia glandei a) Tumori maligne oculare.
lacrimale după extirparea globului b) Panoftalmie.
ocular cu ankiloblefaron? c) Conjunctivită purulentă.
d) Irido-ciclo-coroidita.
a) Glanda lacrimală se menajează. e) Cataractă bilaterală hipermatură.
b) Se sclerozează cu mijloace 49. Ce este cantotomia?
chimice. a) Incizia pleoapei superioare.
c) Se atrofiază prin inactivitate. b) Sectionarea ciocului.
d) Se extirpă. c) Incizia ambelor pleoape.
e) Se tumefiază. d) Incizia în locul de unire a celor
45. După extirparea globului ocular două pleoape.
prin metoda cu ankiloblefaron e) Deschiderea sacului herniar
operator marginile pleoapelor: 50. Ce este extracţia intracapsulară a
cristalinului?
a) Se suturează în puncte separate. a) Extracţia cristalinului împreună
b) Se sutureaza in puncte separate, cu membrana cristaloidă.
cu cilii orientati spre exterior. b) Extracţia cristalinului fără
c) Se suturează cu catgut în puncte membrana cristaloidă.
separate. c) Luxatia cristalinului în camera
d) Se suturează cu catgut în fir anterioară.
continuu. d) Luxatia cristalinului în camera
e) Nu se suturează. posterioară.
46. Pentru extirparea globului ocular e) Extirparea cristalinului împreună
prin metoda Ormrod se face sutura cu capsula lui Tenon.
pleoapelor în fir continuu, se 51. Ce este extracţia extracapsulară a
mobilizează globul ocular ca în cristalinului?
metoda clasică, iar pentru detaşarea a) Extirparea cristalinului împreună
lui din cavitatea orbitară se cu membrana cristaloidă daca
foloseşte: aceasta este afectată.
b) Extirparea cristalinului
a) O pensă hemostatică Kocher împreună cu membrana cristaloidă
aplicată retrobulbar. daca aceasta nu este afectata.
b) O foarfecă chirurgicală dreaptă. c) Extirparea cristalinului fără
c) O foarfecă chirurgicală curbă.
21
membrana cristaloidă. e) Dispersarea cristalinului în
d) Luxatia cristalinului în camera camera posterioară.
anterioară.
***
2. DECORNAREA LA BOVINE
2.5. CHESTIONAR
27
a) În primele şase luni de viaţă. dreptul mugurelui cornual, pentru
b) În primele 4-5 săptămâni de ecornare se fricţionează cu batonul
viaţă. de sodă caustică:
c) Numai în prima săptămână. a) 20 minute.
d) După înţărcare. b) 15 minute.
e) Odată cu vaccinarea. c) Până când apare un exudat cu
2. Prin ce metode se previne creşterea striuri de sânge.
coarnelor la viţei? d) Până la distrugerea membranei
a) Cauterizare. cheratogene.
b) Cu clestele Hodge. e) 1-2 secunde.
c) Cu fierăstrăul Gigli.
d) Prin autoplastie cutanata. 7. Pentru prevenirea scurgerii
e) Excizie cu foarfeca. substanţei caustice spre globul
3. Ce substanţe chimice se folosesc ocular după ecornare:
pentru cauterizarea mugurelui a) Se va tunde părul din jur.
cornual? b) Se badijonează cu tinctură de
a) Baze caustice: hidroxid de sodiu, iod.
hidroxid de potasiu. c) Se aplică un pansament sicativ.
b) Acizi: acid cromic, acid d) Se va aplica un strat de vaselină
arsenios, acid ascorbic, acid în jurul porţiunii cauterizate.
tricloracetic, acid salicilic. e) Se administrează antibiotice şi
c) Săruri: salicilat de sodiu, nitrat antiinflamatoare.
de argint. 8. Ce efecte are cauterizarea prea
d) Pomada caustică Peugnet: intensă a mugurelui cornual cu sodă
triclorură de antimoniu 28%, acid caustică?
salicilic 7%,alcool 65%.
e) Pomada caustică Vladutiu: acid a) Deschiderea sinusului cornual.
salicilic 7%, hidroxid de sodiu 4%, b) Deschiderea sinusului maxilar
acid tricloracetic 5%. superior.
c) Necroze profunde ale osului
4. Cum se prezinta hidroxidul de sodiu frontal.
folosit pentru distrugerea d) Catar auricular pe partea
mugurelui cornual la viţei? respectivă.
a) Soluţie apoasă 2%. e) Cresterea unor rudimente de
b) Soluţie uleioasă 25%. corn.
c) Cristale dizolvate in eter. 9. Ce efecte are cauterizarea insuficientă
d) Batoane. a mugurelui cornual?
e) Benzi adezive sterile. a) Întârzierea cicatrizării.
5. Ce anestezie se foloseşte pentru b) Creşterea unor rudimente de
ecornare la viţei prin cauterizare corn.
chimică? c) Sinuzită.
d) Entropion.
a) Infiltraţie subcutanată cu e) Cicatrice vicioasa.
ketamina 10. Cauterizarea mugurelui cornual cu
b) Infiltraţie subcutanată cu acid tricloracetic se poate face:
lidocaină 2%. a) Dupa excizie cu bisturiul.
c) Infiltraţie subcutanată cu b) Numai în prima săptămână de
acepromazină 1%. viaţă.
d) Blocaj troncular cu xilazină 2%. c) După înţărcare.
e) Tranchilizare cu combelen. d) Prin pensulaţii zilnice.
6. După scarificarea tegumentului în e) Lavaje la 12 ore.
28
11. Unguentele caustice pentru d) După formarea crustei se revine
ecornare se aplică: cu o nouă cauterizare pentru
a) Direct, fără scarificare. membrana cheratogenă.
b) După excizia mugurelui cornual. e) Mugurele cornual se desprinde
c) După intarcare. chirurgical, iar hemostaza se face
d) După cauterizare termică. prin cauterizare.
e) Impreuna cu antiflogistice. 16. Decornarea viţeilor prin excizia
12. Decornarea viţeilor prin cauterizare mugurilor cornuali se poate face
termică se face cu: până la vârsta de:
a) Termocauterul simplu.
b) Electrocauterul sau fierastraul a) 1-3 luni înaintea formării axului
electric. osos.
c) Laserul terapeutic. b) 1-3 luni după formarea axului
d) Decornatorul Barnes. osos.
e) Inele de cauciuc. c) 4-6 luni în funcţie de rasă.
13. Cum se face anestezia pentru d) 5-7 luni , dupa formarea
decornarea viţeilor prin cauterizare sinusului cornual.
termică? e) 4-7 luni înaintea formării
sinusului cornual.
a) Nu se face din cauza riscurilor. 17. Cu ce se poate face excizia
b) Nu este necesară. mugurilor cornuali la viţei?
c) Este obligatorie infiltraţia a) Cu inele de cauciuc.
circulară şi în unele cazuri este b) Cu decornatorul Roberts.
necesară tranchilizarea. c) Cu fierastraul electric.
d) Se recomandă narcoza pe cale d) Cu costotomul.
parenterală. e) Cu cleştele Hodge.
e) Este necesară narcoza pe cale 18. După excizia mugurelui cornual la
inhalatorie. viţei:
14. Cum se face ecornarea prin a) Plaga se suturează în puncte
cauterizare termică? separate.
a) Cauterul încălzit se aplică o b) Plaga se suturează cu fir
singură dată pe fiecare mugure neresorbabil.
cornual. c) Plaga se cicatrizează fără sutură.
b) Cauterul se aplică de mai multe d) Hemoragia este abundentă şi
ori câte 3-4 secunde. greu de controlat.
c) Se va realiza o cauterizare e) Se administreaza ser antitetanic.
uniformă in jurul zonei de proiecţie a 19. Amputarea coarnelor la tineretul
mugurelui cornual. taurin se face la vârsta de:
d) Se menţine cauterul până la a) 1-3 săptămâni.
arderea completă a mugurelui cornual. b) 3-6 luni.
e) Periostul se cauterizează parţial. c) 18 luni.
15. Cum se face ecornarea prin d) Înainte de apariţia suportului
cauterizare termică dacă s-a format osos.
pelicula cornoasă? e) După formarea sinusului
a) Cauterizarea se face mai uşor. cornual.
b) Cauterizarea completă se face în 20. Pentru amputarea coarnelor la
doi timpi. tineretul taurin:
c) Se desprinde pelicula cornoasă a) Inelul de cauciuc este aplicat cu
cu decornatorul şi apoi se un dispozitiv special ( elastrator ) . .
cauterizeaza membrana b) Se deschide sinusul cornual.
cheratogena. c) Se poate folosi clestele pentru
29
ajustat copita. a) De diagnostic.
d) Sinusul frontal nu s-a format. b) Economic.
e) Se îndepărtează numai ţesutul c) Preventiv.
cornos . d) Chirurgical.
21. Amputarea coarnelor la tineretul e) Zootehnic.
taurin se poate face cu: 27. Ce anestezie se face pentru
a) Costotomul. amputarea simplă a coarnelor de la
b) Elastratorul. bază, la taurinele adulte?
c) Bisturiul şi foarfeca. a) Numai anestezie loco-regională.
d) Termocauterul. b) Blocajul nervului cornual şi a
e) Ecrasorul. nervului recurent.
22. Pentru amputarea coarnelor la c) Tranchilizare şi anestezie loco-
tineretul taurin, cleştele de regională.
amputaţie se aplică: d) N.L.A si blocaj troncular cu
a) La 1-2 cm deasupra bureletului. xilazina.
b) La 0,5 cm deasupra bureletului. e) Narcoză cu stresnil + infiltraţie
c) La orice nivel. circulară la baza cornului.
d) Sub burelet. 28. Cum se închide sinusul cornual
e) La jumătatea cornului. după amputarea simplă a coarnelor
23. După detaşarea cornului, la de la bază fără excizia bureletului?
tineretul taurin suprafaţa rămasă a) Prin autoplastie cutanată.
trebuie regularizată uniform, iar b) Prin ţesut cicatricial în 3-4
hemostaza se asigură: săptămâni.
a) Prin ligatură. c) Prin ţesut cicatricial în 3-4 zile.
b) Prin sutură hemostatică. d) Prin cauterizare.
c) Prin angiorafie. e) Prin avulsia cornului.
d) Mai întâi prin tamponament şi 29. Cum se regenerează cornul după
apoi prin torsiune cu vârful bisturiului amputare de la bază cu excizia
e) Cu pansament în "8". bureletului?
24. La ce nivel se poate face amputarea
simpla a coarnelor la taurinele a) Nu se regenerează.
adulte? b) Continuă să crească, mai ales la
a) Sub burelet. animalele tinere şi uneori necesită
b) La 1 cm deasupra bureletului. o nouă intervenţie după câţiva
c) La bază cu excizia bureletului. ani.
d) Cu autoplastie cutanatat. c) Continuă să crească mai ales la
e) La bază, deasupra sinusului animalele tinere şi necesită o nouă
cornual. intervenţie după 3-4
săptămâni.
25. Ce anestezie se face pentru d) Plaga se acoperă cu păr în 2-3
amputarea coarnelor la 1/3 de la săptămâni.
vârf la taurinele adulte? e) Se regenerează numai membrana
a) Tranchilizare şi anestezie locală. cheratogenă, fără corn.
b) Este suficientă anestezia locală 30. Ce complicaţii pot să apară după
prin infiltraţie. amputarea simplă a coarnelor de la
c) Nu este necesară. bază la taurinele adulte?
d) N.L.A.
e) Narcoza. a) Nu se produc complicaţii.
26. În ce scop se face amputarea b) Sinuzite şi miaze.
coarnelor la taurinele adulte? c) Sinuzite şi hemostază.
30
d) Sinuzite şi tromboflebite. cornului:
e) Hemoragie abundentă şi a) După desprinderea cornului.
cauterizare. b) Cu lingura Volkman.
31. Ce avantaje prezintă amputarea c) Cu dificultate, pielea fiind
coarnelor la taurine cu excizia aderenta la periost.
bureletului? d) Foarte uşor, pielea fiind
aderentă la periost.
a) Nu mai creşte un rudiment de
e) Nu este necesară decolarea
corn.
pielii.
b) Este mai rapidă.
36. După amputarea cornului cu
c) Este mai laborioasă.
autoplastie cutanată, marginile
d) Asigură creşterea cornului.
plăgii:
e) Nu prezintă avantaje.
a) Se indeparteaza din cauza
32. Pentru amputarea coarnelor cu fibrelor elastice.
excizia bureletului la taurine pielea b) Se suturează în puncte separate.
se incizează: c) Se cauterizează.
a) Circular în jurul bazei cornului d) Se lasă nesuturate pentru drenaj.
la 0,5 cm de acesta. e) Se excizează până la baza
b) Circular în jurul bazei cornului cornului.
la 2,5 cm. 37. Ce avantaje prezintă decornarea
c) Nu se incizează. prin constricţie elastică?
d) Este secţionată cu ecrasorul, a) Este o metodă simplă şi asigură
pentru hemostază. închiderea sinusului cornual.
e) În formă de semilună sau paralel b) Sângerarea este foarte redusă.
cu bureletul . c) Nu necesită anestezie.
33. Ce avantaje prezintă amputarea d) Este o metodă nesângeroasă.
coarnelor cu autoplastie cutanată? e) Nu este dureroasă.
a) Este metoda cea mai laborioasă. 38. Ce dezavantaje prezintă amputarea
b) Inchide complet sinusul cornual. coarnelor prin constricţie elastică?
c) Acoperă complet sinusul frontal. a) Opreşte procesele biologice în
d) Păstrează integritatea cornului. corn.
e) Se poate realiza în condiţii de b) Determină reacţie locală care
teren şi nu necesită anestezie generală. asigură închiderea sinusului cornual.
34. Cum se face detaşarea cornului c) Produce durere de lungă durată
pentru amputare cu autoplastie şi disconfort.
cutanată d) Nu afecteaza productia.
e) Pot să rămână bonturi de corn cu
a) Cu ferăstrăul sub burelet. tendinţă de creştere vicioasă.
b) Cu ferăstrăul deasupra 39. Ce anestezie se face pentru
bureletului. decornare prin constricţie elastică?
c) Cu ferăstrăul de sârmă la a) Trebuie asigurată analgezia si
jumătate. miorelaxarea mai ales în prima
d) Cu atenţie pentru a nu atinge săptămână dupa amputarea
osul. coarnelor.
e) Cu electrocauterul pentru a b) Tranchilizare şi blocaj troncular
preveni hemoragia. cu anestezice de lungă durată.
35. Pentru amputarea coarnelor la c) Epidurala inalta..
taurine prin metoda cu autoplastie d) Narcoza asociată cu infiltraţia
cutanată, pielea se decolează locală.
împreună cu ţesutul conjunctiv e) Nu necesită anestezie.
subcutanat descoperind baza 40. Când se scot inelele folosite pentru
31
decornare prin constricţie elastică? a) Nu necesită hemostază
a) Se desprind odată cu cornul b) Tamponament şi garotaj la baza
după 1-2 săptămâni. cornului.
b) Cad odată cu cornul după 35-40 c) Ligatură sau cauterizare ..
de zile. d) Forcipresura.
c) Cad singure după 10-12 zile. e) Prin dilacerare.
d) Se inlocuiesc saptamanal. 43. Cum se previn sinuzitele după
e) Se recuperează la abator. amputarea coarnelor la oi şi capre
41. Ce anestezie se face pentru prin metode sângeroase?
amputarea coarnelor la oi şi capre?
a) Este recomandabilă anestezia a) Nu necesită îngrijiri speciale,
generală (N.L.A.). deoarece nu se deschide sinusul
b) Nu este necesară anestezia. cornual.
c) Narcoză şi blocaj troncular. b) Oile şi caprele nu prezintă sinus
d) Numai tranchilizare cu cornual.
Domosedan. c) Este obligatorie menţinerea
e) Se administrează sedative şi pansamentului până la vindecare
analgezice. completă (2-4 săptămâni).
42. Cum se asigură hemostaza în d) Hemostaza preventiva.
amputarea coarnelor prin metode e) Se asigură drenajul, se aspiră
sângeroase la oi şi capre? secreţiile din plagă şi se îndepărtează
ţesuturile necrozate.
3. T R E P A N A Ţ I I
34
Tratamentul chirurgical constă în extirparea veziculei de Coenurus
cerebralis (forma larvară a teniei Multiceps multiceps) în stadiul al treilea de
evoluţie clinică şi dezvoltare. Sunt afectate mai ales oile tinere şi mai rar
tineretul bovin.
Vezicula parazitară se dezvoltă expansiv, producând compresiunea şi
dislocarea structurilor nervoase, determinând manifestări clinice caracteristice
care permit localizarea acesteia.
• lobul frontal: dromomanie, retropulsie şi sprijin cu regiunea
frontală;
• emisferele cerebrale: mers în manej cu capul deviat spre partea
afectată;
• lobul occipital: midriază, amauroză, imobilitate pupilară;
• cerebelul: ataxie gravă cu pierderea echilibrului.
Localizările superficiale mai ales în zona parietală determină
ramolismentul compactei osoase care se deformează şi devine moale la palpare.
Instrumentar: trusa obişnuită de chirurgie, la care se adaugă trusa de
trepanaţie sau freză electrică, daltă, lingura Volkmann, tub de cauciuc sau de
perfuzie, ser fiziologic.
Contenţia decubitală, sterno-abdominală, cu capul fixat pe o pernă.
Anestezie: Neuroleptanalgezie sau tranchilizare şi anestezie locală prin
infiltraţie sau narcoză.
Loc de elecţie: mijlocul zonei identificate prin palpare sau pe baza
semnelor clinice.
Folosirea mijloacelor moderne (tomografie, rezonanţă magnetică etc.) nu
sunt accesibile în condiţii obişnuite de teren pentru diagnostic de mare precizie.
La bovine, trepanaţia se face la 1-2 cm de linia mediană şi la 2-4 cm
înapoia liniei care uneşte baza arcadelor orbitare.
Tehnica operatorie:
I. Se incizează pielea, fascia şi periostul care se decolează şi se face
trepanaţia cu atenţie pentru a nu leza duramater sau cortexul cerebral. Dacă osul
este subţiat, poate fi secţionat cu bisturiul, decupându-se o rondelă.
Se incizează duramater anteroposterior sau în cruce şi se explorează
substanţa nervoasă pentru identificarea şi extracţia veziculei. Se acordă atenţie
deosebită hemostazei şi se face toaleta riguroasă a plăgii. În localizările
superficiale, vezicula proemină la suprafaţă se identifică uşor şi este extrasă cu
ajutorul pensei anatomice, evitându-se revărsarea conţinutului. Dacă localizarea
este profundă, se explorează cu un ac de seringă în masa ţesutului nervos, în
direcţii diferite. Pătrunderea acului în veziculă este marcată de apariţia unui jet
de lichid transparent. Se aspiră parţial lichidul, lăsând acul ca reper, se introduce
pe lângă el o pensă anatomică cu braţe lungi pentru crearea unei căi de acces în
profunzime. În acest scop pensa se introduce cu braţele apropiate şi se retrage
uşor cu braţele puţin depărtate. Se prinde vezicula într-o pensă şi se fac tracţiuni
moderate cu altă pensă, cu atenţie, deoarece este foarte fragilă. Vezicula nu
stabileşte aderenţe cu ţesutul nervos, astfel încât uneori răsucirea capului
35
animalului cu orificiul de trepanaţie în declivitate, corelată cu menţinerea unei
presiuni în interior permite scoaterea lejeră a acesteia.
Ruperea veziculei şi revărsarea lichidului cu porţiuni din perete şi scolecşi
poate produce recidive. Lichidul se aspiră cu un tub adaptat la o seringă şi se fac
lavaje cu ser fiziologic. Vl. Căpăţână recomandă o precauţie suplimentară,
introducând în veziculă o soluţie scolecidă (arecolină bromhidrică 2%, Lugol
etc.), prin acul de seringă menţinut în veziculă, înainte de extragerea ei.
Se apropie marginile durei mater şi periostul după care se suturează pielea
în puncte separate.
Tratamentul postoperator urmăreşte protecţia plăgii, antibioticoterapie
preventivă şi un regim igieno-dietetic corespunzător.
Craniotomia prin decalotare
Această metodă recomandată de M. Moldovan în 1977 se poate realiza în
condiţii de laborator cu dotare corespunzătoare şi permite realizarea unui acces
mai lejer spre veziculă şi explorarea emisferelor cerebrale, parcurgând următorii
timpi operatori:
• Incizia pielii şi a fasciei epicraniene pe o lungime de 12-15 cm în
plan median.
• Incizia periostului şi decolarea lui pe aceeaşi direcţie.
• Secţionarea calotei craniene cu freza electrică în zona fronto-
parietală în formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 3/4 cm. Există riscul
deschiderii sinusului venos sagital, iar hemoragia este foarte gravă.
• Se desprinde calota decupată şi se introduce într-un flacon cu ser
fiziologic cu adaos de penicilină. Prin ridicarea calotei osoase se evidenţiază
emisferele cerebrale şi o parte din cerebel. Din cauza presiunii, în localizările
profunde, masa nervoasă proemină mai mult în partea respectivă.
• Se incizează duramater.
Se introduce acul, se extrage o parte din lichid până când presiunea se
reduce aproape de normal, după care se procedează în mod asemănător cu
metoda precedentă.
Pe toată durata intervenţiei, se acordă atenţie deosebită hemostazei
preventive şi evitarea formării unui hematom intracerebral.
Se afrontează duramater şi se fixează calota osoasă în poziţie anatomică
cu patru fire de sârmă V2A.
• Periostul se reaşază şi este suturat cu catgut subţire în fir continuu.
• Pielea se suturează în puncte separate cu fir neresorbabil. Plaga
operatorie se acoperă cu un pansament protector, care se schimbă la 24 de ore şi
apoi se menţine 10-12 zile, după care se scot şi firele de sutură.
M. Moldovan (1977) a experimentat metoda de decalotare cu dalta tot în
formă dreptunghiulară cu dimensiuni de 1,5 x 4 cm, orientată transversal.
Suprafaţa este delimitată cu reneta şi apoi decupată cu dalta şi basculată
caudal.
Se pun în evidenţă emisferele cerebrale şi sinusul venos sagital.
După extragerea veziculei, se aspersează soluţie de antibiotic, se
36
suturează periostul şi pielea.
Tratamentul chirurgical în cenuroză poate duce la vindecare completă în
peste 90% din cazuri. Insuccesele se datoresc diagnosticului greşit, localizării
profunde a veziculei, vezicule multiple sau complicaţiilor postoperatorii.
3.5. CHESTIONAR
39
4. CHIRURGIA BUCO-MAXIOLO-FACIALĂ
4.7. CHESTIONAR
5. OPERAŢII PE URECHI
55
5.3. OPERAŢIA ÎN OTHEMATOM
5.4. CHESTIONAR
Indicaţii:
60
• În scop terapeutic, la toate speciile de animale şi la orice vârstă în
gangrena cozii, osteomielită, tumori, necroze, fracturi.
• În scop economic: se practică la unele rase de oi cu lână fină şi
semifină care prezintă un depozit adipos considerabil la baza cozii. Acesta
reduce mobilitatea cozii şi favorizează miazele, depreciază lâna în regiunea
perianală şi fesieră, afectează reproducţia.
• În scop estetic se practică la unele rase de câini (Boxer, Doberman,
Caniche, Brac etc.)
• În scop preventiv, la purcei, în marile complexe de creştere a
porcilor, pentru evitarea caudofagiei.
Instrumentar: Pentru animale foarte mici, în prima săptămână de viaţă, se
face infiltraţie circulară la baza cozii sau anestezie epidurală joasă. La celelalte
animale se face tranchilizare asociată cu anestezie locoregională sau NLA.
Contenţie: Animalele mici (căţei, purcei, miei), se imobilizează cu mâna
de către un ajutor, cele mijlocii, în decubit sterno-abdominal pe masa de
operaţie, iar cele mari, în poziţie patrupodală sau decubit lateral.
Tehnica operatorie
La miei şi purcei, în prima săptămână de viaţă se aplică un inel elastic
din cauciuc la baza cozii, care întrerupe circulaţia sanguină şi inervaţia prin
compresiune continuă. Se produce gangrena uscată care determină detaşarea
cozii în 10-14 zile. După tundere, dezinfecţie şi anestezie locală, se aplică inelul
cu mâna sau cu un dispozitiv extensor (elastrator).
Chirurgical, amputarea se face cu o foarfecă sau cu bisturiul prin
secţionare transversală în spaţiul intervertebral 2-3 coccigian. În momentul
secţionării, pielea este trasă uşor spre bază pentru a putea acoperi ulterior
bontul. Hemostaza se face de obicei spontan. Uneori, pentru artera cocigica
medie, se face sutură hemostatică. Se mai aplică 2-3 puncte de sutură cu aţă
chirurgicală lateral faţă de primul care este introdus în plan median.
La câini, operaţia se practică în scop estetic, în primele 2-3 săptămâni de
la fătare, prin secţionare transversală între vetebrele 2-3 coccigiene la masculi şi
3-4 la femele, cu unele excepţii.
Tehnica operatorie
• Se trage pielea spre baza cozii, astfel încât, după secţionare, planul
cutanat să rămână ceva mai lung decât planul osos.
• Se aplică un garou la baza cozii pentru hemostază provizorie.
• Se reperează articulaţia intervertebrală care urmează a fi secţionată.
Nu este recomandată secţionarea unei vertebre coccigiene.
• Incizia pielii formând două lambouri, unul dorsal şi altul ventral.
Acestea se formează prin două incizii curbe care se reunesc pe părţile laterale
ale cozii, puţin înapoia discului intervetebral reperat. Lamboul dorsal este bine
să fie mai mare decât cel ventral, formând cicatricea sub linia mediană, mai
puţin vizibilă.
• Ligatura vaselor median ventral şi apoi bilateral cu catgut. La
animalele foarte mici, se poate face o singură ligatură circulară cu catgut.
61
• Dezarticulare intervertebrală cu bisturiul.
• Sutura în puncte separate a celor două lambouri. Acestea trebuie să
acopere bontul fără să rămână spaţiu şi fără să fie întinse exagerat.
• Se protejează plaga cu un pansament fixat cu bandă adezivă la
câinii mari, iar la nou- născuţi capetele firelor se taie scurt pentru a nu fi smulse
de mamele lor.
• Firele se scot după 6-10 zile.
În scop terapeutic, operaţia se execută de obicei la animale adulte, fără să
se neglijeze aspectele estetice la toate speciile. Se practică metoda lambourilor.
Locul de elecţie se alege şi se pregăteşte totdeauna deasupra celui afectat. În caz
de gangrenă sau osteomielită, se îndepărtează şi 1-2 vertebre sănătoase, pentru
siguranţă.
Postoperator se vor asigura condiţii speciale pentru a împiedica animalul
să se automutileze (colier, imobilizarea trunchiului şi gâtului etc.).
La animalele mari, timpul operaţiei se scurtează foarte mult prin
secţionarea ţesuturilor tari cu codotomul şi realizarea hemostazei prin ligaturi şi
cauterizare.
6.3. RAHICENTEZA
6.4. CHESTIONAR
7.1 ESOFAGOTOMIA
7.2. INGLUVIOTOMIA
72
7.10. OPERAŢIA ÎN FLEGMONUL CEFEI
7.11. CHESTIONAR
74
a) Se lasă deschisă urmând să se a). Se menţine toată viaţa
cicatrizeze prin înmugurire. animalului
b) Se suturează numai pielea în b) Nu mai este necesară canula
puncte separate. traheală.
c) Se suturează mucoasa traheală c) Se păstrează ligamentul
cu fir sintetic resorbabil şi pielea cu interinelar
fir neresorbabil. d) Nu necesită îngrijiri
d) Se aplică un pansament postoperatorii.
compresiv în jurul gâtului. e) Hemostaza este mai sigură.
e) Se face o sutură în bloc. 22. Cum se asigură menţinerea
17. Ce avantaj prezintă canula bivalvă orificiului în traheotomia
faţă de alte canule traheale? permanentă?
a). Nu se acoperă cu secreţii. a). Prin pastrarea mucoasei
b) Se poate face un orificiu mai traheale
mic. b) Se introduce o canulă traheală
c) Se fixează singură, nu necesită care se schimbă la 2-3 zile cu una
fixarea cu alte mijloace sterilă.
d) Asigură şi hemostaza prin c) Prin rezecţia semiinelelor
compresiunea exercitată în lumenul traheale.
traheii. d) Prin crearea unui orificiu mai
e) Permite evacuarea secreţiilor din larg.
interior. e) Prin obliterarea capătului traheal
18. În ce afecţiuni este indicată după ablaţia laringelui.
traheotomia permanentă? 23. Ce complicaţii pot să apară în
a) Cornaj laringian. traheotomia permanentă?
b) Ablatia laringelui. a) Hemoragie.
c) Când nu se poate păstra mucoasa b) Patrunderea sangelui in caile
traheală. respiratorii.
d) În operaţia de afonizare la c) Necroza inelelor traheale.
câine. d) Laringita cronica.
e) Corpi străini în trahee. e) Bronhopneumonie ab ingestis.
19. Cum se mai numeşte traheotomia 24. În ce scop se face operaţia de
permanentă? afonizare la câine?
a). Traheotomie de urgenţă a). Emfizem pulmonar
b) Traheosondă. b) Paralizia nervilor laringieni
c) Traheotub. c) Obstrucţii ale laringelui prin
d) Traheostomă. corpi străini.
e) Traheita. d) Suprimarea lătratului.
20. Prin ce se deosebeşte traheostoma de e) Dispnee cronică.
traheotomia provizorie? 25. Prin ce metode se poate face
a). Nu sunt deosebiri esenţiale. afonizarea la câine?
b) Se menţine sonda de intubaţie a) Rezecţia nervilor laringieni
mai mult timp. caudali.
c) Necesită ventilaţie pulmonară. b) Cordectomia prin acces bucal.
d) Se păstrează mucoasa traheală c) Cordotomia prin acces
care se suturează la piele endoscopic.
e) Permite pătrunderea aerului de d) Prin traheotomie.
la exterior, direct în căile respiratorii. e) Prin acces parietal.
21. Prin ce se deosebeşte metoda 26. La ce vârstă se poate face operaţia
Voskresenski de traheostoma de afonizare la câine?
clasică? a). La cererea proprietarului
75
b) Numai la adulţi. d) Cleştele priboi sau aligator.
c) La 2-3 săptămâni. e) Cu polipotomul.
d) La orice vârstă. 32. Cum se realizează hemostaza după
e) În funcţie de scopul urmărit. rezecţia corzilor vocale?
27.Cum se face vizualizarea corzilor a) Prin tramponament cu o soluţie
vocale in operaţia de afonizare la astringentă sau vasoconstrictoare.
caine? b) Prin compresiune manuală de la
a) Translaringian. exterior.
b) Prin colpotomie. c) Nu este necesară hemostaza.
c) Prin cordectomie. d) Ligatură vasculară cu catgut fin.
d) Prin afonizare. e) Cu anticoagulante.
e) Prin suprimarea tranzitului 33. Cum se vizualizează corzile vocale
laringian pentru rezecţie prin procedeul
28. Care este locul de elecţie pentru translaringian?
afonizare prin rezecţia nervilor a) Prin deschiderea laringelui.
laringieni craniali? b) Cu ajutorul endoscopului.
a) Marginea ventrală a laringelui c) Cu un laringoscop special.
pe o distanţă de 5-6 cm. d) Prin fanta glotică.
b) Pe aria de proiecţie a laringelui. e) Printr-o canulă traheală.
c) În funcţie de vârsta câinelui, pe 34. Care este locul de elecţie pentru
o linie care uneşte baza urechii şi cordectomie prin procedeul
aripa atlasului. translaringian?
d) Marginea dorsală a laringelui pe
o distanţă de 5-6 cm. a). Prin traversul glotei.
e) Regiunea parotidiană şi b) Linia mediană ventrală prin
retromandibulară începând de la ligamentul crico-tiroidian
marginea ventrală a parotidei până c) Partea laterală a laringelui prin
deasupra laringelui ligamentul crico-tiroidian
29. Câţi nervi laringieni cranieni sunt d) Primele două semiinele traheale.
rezecaţi pentru afonizare la câine? e) Ligamentul interinelar.
a) Doi nervi laringieni: anterior şi 35. Cum se face excizia corzilor vocale
posterior. prin procedeul translaringian?
b) Nervii laringieni craniali. a) Se incizează transversal.
c) Toţi cei patru nervi laringieni b) Pe cale endoscopică.
craniali. c) Cu ajutorul laringoscopului.
d) Numai cei posteriori d) Se chiuretează şi se aplică
e) Oricare din nervii laringieni pansament compresiv.
pentru afonizare de scurtă durată. e) Se excizează direct, la vedere,
30. Cum se face vizualizarea corzilor asigurând hemostaza.
vocale pentru rezecţia lor? 36. În ce afecţiuni se recomandă
a). Prin cordectomie ligatura venei jugulare?
b) Prin fanta epiglotica. a) Plăgi intepate.
c) Prin fanta glotică. b) Tromboflebită hemoragică.
d) Prin traheotomie. c) Flebocenteză.
e) Cu ajutorul laserului. d) Tromboflebită supurativă.
31. Cu ce instrument se poate realiza e) Plăgi înţepate penetrante.
rezecţia corzilor vocale? 37. În ce fel de plăgi ale venei jugulare
a). Cu bisturiul Graefe se poate aplica ligatura laterală?
b) Foarfeca chirurgicală ascuţită la a) Plăgile perforante.
vârf. b) Plăgile nepenetrante.
c) Cu un forceps special. c) Plăgile transversale.
76
d) Plăgile tăiate longitudinale. poate rupe, transformându-se
e) Tromboflebita hemoragica. în tromboflebită hemoragică.
38. Ce consecinţe imediate are ligatura d) Contraindicat deoarece se pot
venei jugulare? produce embolii şi chiar focare
a). Ischemie cerebrala metastatice prin
b) Abatere profundă, pierderea desprinderea şi pătrunderea în
echilibrului. torentul circulator al
c) Împiedică masticaţia şi fragmentelor de trobus infectate.
deglutiţia. e) Este costisitor.
d) Complicaţii septice locale şi 43. Ce anestezie se recomandă pentru
generale. operaţia de rezecţie a venei
e) Edemul de stază. jugulare?
39. Care este locul de elecţie pentru a). Anestezie locoregională
operaţia de ligatură a venei b) Tranchilizare şi infiltraţie locală.
jugulare? c) Blocaj troncular.
a). Înaintea confluentului jugular. d) Generală.
b) Treimea mijlocie a gâtului. e) Nu este necesară anestezia, dar
c)Treimea inferioară a gâtului. se asigură drenajul.
d) Jgheabul jugular la nivelul plăgii 44. Ce contenţie se foloseşte pentru
e) Pe aria de proiecţie a muşchiului rezecţia venei jugulare?
omohioidian. a) În travaliu
40. Cum se ligatureaza capatul periferic b) Decubit lateral cu capul şi gâtul
venei jugulare secţionate în extensie forţată.
accidental? c) Decubit dorsal.
a) Se aplica două ligaturi mediate. d) Decubit lateral cu capul şi gâtul
b) O ligatură mediată cu fir gros pe flexate.
capătul central al venei. e) Decubit sterno-abdominal.
c) Ligaturi mediate duble şi se 45. Pentru rezecţia jugularei, înaintea
secţionează între ele. disecţiei venei se aplică ligaturi
d) Ligaturi transfixice pe ambele duble pe porţiuni sănătoase. Care
capete. este scopul acestor ligaturi?
e) Sutură hemostatică. a) Evită accidentele şi previne
41. În ce afecţiuni se recomandă rezecţia diseminarea infecţiei prin
venei jugulare? desprinderea trombuşilor.
a) Tromboflebită supurativă,. b) Favorizează resorbţia
b) Tromboflebită supurativă, cheagurilor.
tromboflebită adezivă. c) Orientează drenajul.
c) Tromboflebită hemoragică. d) Pentru siguranţă.
d) Plăgi înţepate. e) Se poate renunţa la ligaturi,
e) Plagă cumpletă transversală. deoarece vena este fibrozată în
42. În tromboflebita supurativă, porţiunea afectată.
tratamentul chirurgical este: 46. Pentru rezecţia venei jugulare,
a) Recomandat pentru refacerea ligaturile duble sunt distanţate la 3
venei. cm, vena secţionându-se între ele.
b) Contraindicat deoarece sectorul Ce se întâmplă cu ligaturile?
respectiv de venă este alterat
ireversibil, iar circulaţia a). Se resorb în câteva zile prin
venoasă este întreruptă la acest hidroliză enzimatică
nivel. b) Cad singure după vindecare.
c)Recomandat deoarece peretele c) Se scot după asigurarea
alterat al venei este fragil şi se hemostazei.
77
d) Ligaturile care vor rămâne pe e) La boii de muncă foarte bătrâni,
venă, în porţiunea sănătoasă, vor cahectici.
fi ancorate la ţesutul perivenos, 50. Care este scopul operaţiei în edemul
iar celelalte se vor îndepărta cefei?
împreună cu vena trombozată. a) Drenarea colecţiei care
e) Se resorb prin proteoliză infiltrează spaţiile conjunctive.
enzimatică în 2-3 săptămâni. b) Asanarea focarului purulent.
47. Prin ce se deosebeşte metoda c) Întreruperea circulaţiei limfatice.
Cebotarev de rezecţie a venei d) Prevenirea complicaţiilor
jugulare? septice.
a). Recomandă sutura de rezistenţă e) Îndepărtarea tumefacţiei şi a
şi drenaj. formaţiunilor edematoase.
b) Recomandă asigurarea 51. Ce sutură se recomandă după
drenajului. intervenţia chirurgicală în edemul
c) Recomandă păstrarea cefei?
continuităţii cutanate din loc în loc a). Sutură cu agrafe la piele şi
d) Vena este rezecată din loc în loc. catgut în profunzime
e) Vena este izolată prin tunelizare, b) Sutură în puncte separate.
fără incizie cutanată. c) Sutură în "U", asigurând
48. Sunt necesare îngrijiri drenajul.
postoperatorii suplimentare după d) Sutură bietajată.
rezecţia venei jugulare faţă de e) Nu se suturează.
ligatura venei jugulare? 52. Ce anestezie se face pentru operaţia
de flegmon al cefei?
a) Animalul nu se mai foloseste la
a) Narcoza.
tractiune
b) Tranchilizare şi infiltratie locala.
b) Se asigură drenaj şi
c) Infiltraţie locală.
antibioticoterapie.
d) Nu este necesară anestezie, fiind
c) Nu se administrează furaje
ţesuturi necrozate.
fibroase.
e) Anestezie de contact.
d) Animalul se ţine în repaus.
53. Cum se procedează cu ţesuturile
e) Se hrăneşte numai cu furaje de
necrozate în flegmonul cefei?
buna calitate.
a) Se elimină prin supuraţie.
49. La ce animale se întâlneşte bătătura
b) Se asigură drenajul şi se aşteaptă
de jug?
eliminarea lor pe cale naturală.
a) La taurinele folosite la tracţiune.
c) Se aerează şi se plombează cu
b) La catâri cu harnaşamente
antibiotice.
neajustate.
d) Se excizează în totalitate..
c) La caii de samar.
e) Se resorb în urma afluxului
d) În îngrăşătorii, când frontul de
leucocitar.
furajare este prea mic.
78
8. OPERAŢII PE TORACE
8.2. TORACOCENTEZA
8.3. PERICARDOCENTEZA
80
Indicaţii: Evacuarea lichidelor colectate în sacul pericardic (pericardita
exsudativă).
Loc de elecţie: La cal, se pătrunde prin spaţiul intercostal 5 sau 6 pe
partea stângă, deasupra venei pintenului.
La bovine, în pericardita traumatică, proiecţia sacului pericardic este mult
mărită în contact cu peretele pleural.
Pentru drenarea exsudatului pericardic, se folosesc două metode:
pericardocenteza intercostală şi pericardocenteza paraxifoidiană.
Pericardocenteza intercostală se face în spaţiul 5 intercostal stâng, iar
pericardocenteza paraxifoidă are ca repere capătul bisectoarei unghiului format
de linia albă şi linia hipocondrului stâng, în apropierea cartilajulul xifoidian
(Moussu).
Instrumentar: bisturiu, foarfecă, sondă butonată, pense hemostatice,
trocar lung de 12-15 cm.
Anestezia: tranchilizare şi anestezie locală prin infiltraţie în zona
apendicelui xifoidian.
Contenţie: decubit lateral drept.
Tehnica: Se incizează pielea pe o lungime de 10-15 cm la distanţă egală
de laturile unghiului descris şi se dilacerează muşchiul drept abdominal aproape
de inserţia sa cranială. Prin dilacerarea ţesutului adipos paraxifoidian se
pătrunde cu indexul până în apropierea fasciei endotoracice şi a sacului
pericardic, unde se percep secusele cardiace.
Se introduce trocarul pe lângă deget în direcţie oblică de jos în sus şi
dinapoi spre înainte. Pătrunderea este scurtă, de 3-4 cm.
După scoaterea stiletului, exsudatul pericardic se scurge în jet continuu.
Se fac spălături ale sacului pericardic cu ser fiziologic sau soluţii antiseptice
neiritante (clorhexidină), apoi se reintroduce stiletul şi se retrage trocarul. Prin
plaga rămasă se introduce un tub de dren care se menţine câteva zile pentru
irigarea sacului pericardic.
Plaga musculo-cutanată se aspersează cu soluţie de antibiotic şi se
suturează.
Tratamentul postoperator, pe lângă spălăturile pericardice zilnice, include
antibioticoterapie generală şi locală, tonice cardiace, diuretice şi seruri
electrolitice.
La câine şi pisică, intervenţia are aceleaşi indicaţii, drenarea făcându-se
cu un ac de venisecţie. Locul de elecţie se găseşte în spaţiul 6 intercostal stâng,
la 1 cm deasupra sternului şi puţin înaintea apendicelui xifoid.
8.5. TORACOTOMIA
8.7. CHESTIONAR
9. OPERAŢII PE ABDOMEN
9.1. LAPAROTOMIA
9.2. CHESTIONAR
95
acestora. e) Se produc eventraţii.
c) Reduce presiunea peretelui 8. Ce faceţi dacă se prelungeşte
abdominal asupra viscerelor, operaţia, iar viscerele abdominale
asigurând linişte operatorie.. sunt expuse mai mult timp la
d) Se poate stabili cu exactitate acţiunea aerului?
locul de elecţie.
e) Metoda de anestezie se alege în a) Se introduc in cavitatea
funcţie de amploarea operaţiei. abdominala.
5. Cum se alege locul de elecţie pentru b) Se umectează cu apă distilată
intervenţii pe cavitatea sterilă.
abdominală? c) Se aspersează soluţie de glucoză
5%.
a). Se asigură declivitate şi drenaj d) Se umectează cu ser fiziologic
b) Este stabilit pentru fiecare uşor încălzit.
operaţie. e) Animalul se perfuzează
c) Astfel încât să permită accesul suplimentar.
direct la organul asupra căruia se face
intervenţia propriu-zisă. 9. Ce înţelegeţi prin folosirea judicioasă
d) Evităm secţionarea vaselor de a materialelor de sutură în
sânge şi a nervilor. laparotomii?
e) Sunt evitate inciziile transversale a) .Alegerea unor materiale ieftine.
sau perpendiculare pe liniile de b) Este evitată folosirea unor
tracţiune viscerale. materiale de sutură.
6. Cum se stabileşte mărimea plăgii c) A nu face risipă care măreşte
abdominale în intervenţii pe viscere preţul operaţiei.
la acest nivel în medicina d) Sunt evitate nodurile prea mari,
veterinară? inutile, iritante, nesterile
e) Se înlocuiesc materialele de
a). În legătură nemijlocită cu sutură cu tehnici moderne.
metoda de anestezie. 10. Laparotomia mediană ventrală (pe
b) Cât mai largă, pentru acces lejer. linia albă) poate să fie:
c) Cât mai mică, pentru a evita a) Prepubiană (între ombilic şi
complicaţiile postoperatorii vena mamara anterioara).
(evisceraţie, infecţie etc.). b) Preombilicală (între ombilic şi
d) În funcţie de modalităţile de xifoid).
contenţie, decubitală sau patrupodală. c) Ombilicală ( paralel cu linia
e) În strânsă corelaţie cu amploarea mediana ).
manoperelor care urmează, evitând d) Paramediană ventrală - între
tracţiunile şi traumatismele inutile ombilic şi apendicele xifoid.
7. De ce este interzisă traumatizarea e) Inguinală - prin acces inguinal în
viscerelor, a vaselor de sânge şi a hernii.
peritoneului în intervenţii pe 11. La ce animale se practică
cavitatea abdominală? laparotomia paramediană ventrală?
a) Pentru crearea de masculi
a) Prin deşirarea ligamentelor, se
genitostimulatori.
schimbă topografia viscerelor
b) Pentru operaţia cezariană la
abdominale
vacă.
b) Se produce ileus paralitic.
c) În hernia inguino-scrotală acută
c) Favorizează aderenţele şi
la armăsar.
peritonita..
d) La masculii rumegătoarelor
d) Se modifică raporturile
mici, canidelor şi porcinelor.
topografice.
96
e) În fistula de lapte. conjunctiv subcutanat paralel cu linia
12. Care sunt locurile de elecţie pentru alba.
laparotomia laterală (în flanc)? b) Incizia liniei albe pe o lungime
a) Intre vena mamara si inelul cu 1-2 cm mai mare decât
inguinal inferior. lungimea inciziei cutanate, la
b) Transcostală pentru ambele capete.
reticulotomie. c) Incizia liniei albe pe o lungime
c) Golul flancului. cu 1-2 cm mai mică la ambele capete,
d) Fundul de sac vaginal dorsal. în raport cu incizia cutanată.
e) Fosa ischio-caudală. d) Secţionarea peritoneului
13. Care este locul de elecţie pentru împreună cu fascia transversă şi cu
laparotomia ventro-laterală? epiploonul pe aceeaşi lungime.
a) Prin coarda flancului. e) Dilacerarea peritoneului
b) Între lanţul mamar şi linia albă. împreună cu fascia transversă.
c) Între pliul iei şi coarda flancului. 18. Ce procedee se pot folosi pentru
d) Între vena mamară anterioară şi deschiderea cavităţii abdominale pe
pliul iei. linia albă fără a leza viscerele?
e) La 5-6 cm înapoia ultimei
coaste, paralel cu aceasta. a) Se incizează toate straturile, apoi
14. Cum se poate realiza laparotomia se face o butonieră prin care se
prin acces pelvian? introduce o sondă butonata si apoi
a) Transrectală. se deschide cavitatea abdominala.
b) Prepubian. b) Se recomanda chirurgia
c) Transcostal. endoscopica.
d) Pe cale vaginală c) Se incizează linia albă împreună
e) Pe cale endoscopică. cu peritoneul şi fascia transversă
15. Ce avantaje prezintă laparotomia sub protecţie digitală după
mediană ventrală? efectuarea unei butoniere.
a) Ţesutul cicatricial se formează d) Incizia tuturor ţesuturilor strat
greu. cu strat, iar peritoneul se dilacerează
b) Ţesutul conjunctiv fibros din e) Toate straturile anatomice sunt
care este formată linia alba este pătrunse prin dilacerare.
puţin vascularizat şi inervat, 19. Ce tip de sutură recomandaţi după
rezistent pentru sutură. laparotomie mediană ventrală?
c) La carnivore, în zona ombilicală
se găseşte un panicul adipos, a) Sutura tip Schmieden.
favorabil cicatrizării. b) Sutura bietajată.
d) Se pot folosi adezivi tisulari. c) Sutura monoplană.
e) Se poate realiza sutura d) Sutura de înfundare.
monoplană. e) Sutura cu agrafe metalice.
16. Care sunt nervii importanţi ai 20. Ce straturi anatomice grupaţi în
peretelui abdominal sutura trietajată a peretelui
a) Plexul solar. abdominal după laparotomie
b) Ultimul toracic si primele două paramediană ventrală?
perechi lombare
c) Nervul obturator. a) 1 - Peritoneu + fascie
d) Nervii pudenzi şi hemoroidali. transversă ; 2 - teaca internă a
e) Nervii vag şi recurent. muşchiului drept abdominal ; 3 -
17. În laparotomia mediană ventrală se pielea.
regăsesc următorii timpi operatori: b) 1 - Muşchiul drept abdominal +
tunica abdominală ; 2.- muschiul
a) Incizia pielii şi a ţesutului oblic extern ; 3 - pielea
97
c) 1 - Linia alba ; 2 – muschiul a) Ovariectomie la scroafa.
drept abdominal ; 3 - pielea. b) Criptorhidectomie abdominală
d) 1 - Muşchiul drept abdominal ; 2 prin procedeul belgian.
- oblicul intern, tunica abdominală c) Castrare la armasar.
şi ţesutul adipos. d) Hernie perianală.
e) 1 – Peritoneu + fascie traversa + e) Histerectomie la vaca.
teaca interna a muschiului drept 25. Ce avantaje prezintă pătrunderea în
abdominal ; 2 – muschiul drept cavitatea abdominală prin
abdominal + teaca externa si tunica dilacerare?
abdominala ; 3 – pielea.
a) Cicatrizare mai rapida.
21. Care este locul de elecţie în b) Traumatism mai mic.
laparotomia ventro-laterală pentru c) Afrontare mai bună.
operaţia cezariană la vacă? d) Traumatism mai mare.
a) Jumătatea distanţei dintre pliul e) Acces mai lejer în cavitatea
iei şi vena mamară anterioară, abdominală
asigurând declivitatea, pe partea 26. Ce indicaţii are laparotomia prin
dreapta. acces pelvian?
b) Flancul drept, între pliul iei şi a) Cistotomie la carnivore.
vena mamară anterioară. b) Hernie diafragmatica.
c) Teşitura flancului stâng, c) Histerectomie pe cale vaginala.
deasupra pliului iei. d) Ovariectomie la iapă şi vacă prin
d) Panta flancului stâng pe o colpotomie.
direcţie oblică antero-posterior. e) Amputarea rectului.
e) Jumătatea distanţei dintre pliul 27. Cum se obturează cavitatea pelviană
iei şi vena mamară anterioară, pe o după laparotomie la acest nivel?
direcţie oblică dorso-ventral, pe partea a) Se aplica o tesătură textilă
stanga. rezistentă.
b) Sutură bietajată interesând
22. Ce indicaţii are laparotomia in
peritoneul şi fascia transversă.
flancul stang?
c) Sutură bietajată sau trietajată
a) Rumenotomie, deplasarea
prin ligamentul sacro-ischiatic,
abomasului, colotomie.
b) Rumenotomie, reticulotomie, muşchiul suspensor al rectului,
gluteul superficial, fără ca sutura să
castrare la căţea.
intersecteze glandele perianale.
c) Abomasotomie, invaginaţie
d) Se foloseşte muşchiul obturator
intestinală, cistotomie.
şi gluteul superficial, fără a atinge
d) Uretrotomie, ulcer ombilical.
filetele nervoase.
e) Hernie diafragmatică,
e) Animalul se ţine pe un plan
cecotomie, eventraţie ventro-laterală.
înclinat.
23. Ce indicaţii are laparotomia
28. Prin ce procedeu se închide plaga
transcostală?
vaginală după colpotomie?
a) Invaginaţie intestinală, volvulus.
a) Prin înmugurire.
b) Claponaj, hidronefroză,
b) Animalul se ţine pe un plan
invaginaţie intestinală.
înclinat cu trenul posterior mai ridicat.
c) Obstrucţie esofagiană
c) Se pot aplica 2-3 puncte de
intratoracică, corpi străini în stomac.
sutură
d) Ovariectomie la căţea şi pisică,
d) Sutură bietajată.
reticulotomie.
e) Substante adezive
e) Hipertrofie de prostată.
29. Cum se poate realiza anestezia
24. Ce indicaţii are laparotomia
fundului de sac vaginal pentru
inguinală?
98
colpotomie? b) În funcţie de scopul urmărit,
a) Anestezie de contact. mijloacele de contenţie,
b) Anestezie epidurală. instrumentar şi personalul
c) Infiltraţie locală. existent.
d) Tranchilizare. c) În funcţie de urgenţă, anotimp,
e) Blocaj troncular. friguros sau cald, dotări.
d) În funcţie de specie, tipul
30. Locul de elecţie reprezintă un
intervenţiei, topografia organului de
criteriu de clasificare în
operat şi scopul urmărit
laparotomii. Cum se stabileşte
e) Metoda de anestezie reprezintă
acesta?
criteriul principal în alegerea locului
a). În funcţie de vârstă şi talia de elecţie.
animalului.
108
OPERAŢIA ÎN HERNIA PERINEALĂ
B. Acces transcostal
Locul de elecţie: spaţiul intercostal 7, 8 sau 9.
Tehnica operatorie:
1. Toracotomia intercostală pe partea afectată prin dislocarea pulmonului
de către organele herniate.
2. Mărirea spaţiului de acces prin aplicarea depărtătoarelor.
3. Readucerea organului herniat (stomac, duoden, splină) în cavitatea
abdominală.
4. Aspirarea lichidelor şi îndepărtarea cheagurilor de sânge sau fibrină.
5. Sutura breşei diafragmatice în puncte separate. Aceasta se realizează
cu mare dificultate din cauza spaţiului redus. Pentru acces la hiatusul esofagian,
uneori este necesară contradeschidere abdominală pe partea respectivă şi
etanşeizare corespunzătoare. Omentopexia poate să dea o mai mare siguranţă
suturii diafragmului.
6. Sutura bietajată a peretelui toracal asigurând etanşeitatea şi reducerea
pneumotoraxului.
10.2. CHESTIONAR
118
b) Strangularea se produce într-o incidenţa herniei inguino-scrotale.
porţiune terminală a intestinului 52. Ce anestezie este necesară pentru
c) Afecţiunea se produce lent şi operaţia de hernie inguino-scrotală
este dominată de manifestările unui acută la armăsar?
sindrom ocluziv.
d) O ansă intestinală pătrunde în a) Narcoză sau N.L.A.
cea precedentă, oprind tranzitul b) Urgenţa intervenţiei nu permite
intestinal. efectuarea anesteziei.
e) Se produce într-un traiect c) Anestezie locală pe linia de
inguinal larg, la animale bătrâne, fără incizie.
să afecteze tranzitul intestinal. d) Anestezie loco-regională.
e) Tranchilizare pentru operaţie în
50. Strangularea retrogradă are poziţie patrupodală.
consecinţe mai grave decât în
celelalte forme de hernie acută la 53. Ce contenţie este necesară pentru
armăsar. De ce? operaţia de hernie inguino-scrotală
acută la armăsar?
a) Din cauza ansei intestinale
intermediare rămase în cavitatea a) Decubit dorsal pe patul de
abdominală şi care suferă acelaşi operaţie, cu descoperirea largă a
proces de infarctizare. regiunii inguinale. În acest scop,
b) Din cauza celor două anse membrul posterior pe partea
intestinale infarctizate care necesită herniei se duce în extensie şi
două enterectomii dacă abducţie.
modificările sunt ireversibile. b) Decubit dorsal pe patul de
c) Una din cele două anse operaţie cu descoperirea largă a
intestinale strangulate poate să regiunii inguinale. În acest scop,
treacă neobservată. membrul posterior pe aceeaşi parte
d) Intervenţia este mult mai se flexează spre înainte, iar cel
laborioasă şi animalul nu rezistă la opus se ţine în extensie.
operaţie. c) Decubit lateral cu partea afectată
e) Debutează lent, cu semne deasupra şi cu membrele flexate.
discrete, iar când apare colica, este d) Staţiune patrupodală în travaliu.
deja prea târziu pentru intervenţia e) Pe patul mobil cu picioarele
chirurgicală. suspendate.
51. La masculul castrat este posibilă 54. Care din următorii timpi operatori
oricare formă de hernie inguino- se regăsesc în operaţia de hernie
scrotală dar incidenţa este scăzută. inguino-scrotală acută la armăsar?
De ce? a) Incizie cutanată largă pe direcţia
a) Ţesutul cicatricial şi scleroza inelului inguinal şi continuată
cordonului testicular duc la paralel cu rafeul median.
dispariţia tecii vaginale şi a b) Torsiunea sacului herniar şi
condiţiilor de producere a herniei. introducerea lui în cavitatea
b) Animalul este mai liniştit după abdominală prin taxis.
castrare. c) Izolarea sacului herniar în
c) Castrarea micşorează forţa totalitate prin dilacerare cu mâna, cu
musculară şi tendinţa de cabrare a foarfeca boantă sau cu o spatulă
animalului. începând de la inelul inguinal.
d) Dispare virilitatea şi animalele d) Se deschide sacul herniar pentru
nu se mai luptă între ele. examinarea ansei herniate şi
e) Castrarea nu influenţează evacuarea lichidului sero-
sanguinolent acumulat.
119
e) Dacă se observă modificări ale inguinal, pe lângă cordonul
ansei intestinale herniate, se face testicular, în unghiul antero-lateral,
proba viabilităţii cu clorură de forţând spre exterior până ajunge în
sodiu chimic pură sau cu soluţie de cavitate abdominală cu vârful
clorură de sodiu 10%. degetului.
c) Se introduce un herniotom pe
55. Ce elemente se vor lua în
lângă deget, se secţionează gâtul
consideraţie pentru stabilirea
tecii vaginale a inelului
oportunităţii rezecţiei intestinale în
herniar care apoi se debridează
hernia inguino-scrotală acută la
uşor antero-lateral atât cât
armăsar?
este necesar.
a) Schimbarea culorii din cianotic d) Repunerea anselor intestinale
spre roşu purpuriu la aspersarea herniate dacă nu au suferit
soluţiei clorurosodice. modificări ireversibile.
b) Dacă ansa rămâne inertă la e) Rezecţia intestinală
excitarea cu soluţie clorurosodică (enterectomia) a porţiunii necrozate şi
10% se încearcă alte metode pentru apoi repunerea organelor sănătoase în
revitalizare. cavitatea abdominală.
c) Dacă ansa intestinală rămâne
58. În hernia inguino-scrotală acută la
inertă, se recurge la enterectomie după
armăsar, dacă se operează în
ce s-a exteriorizat o porţiune mai
primele şase ore de la producere
mare de intestin.
ansa herniată strangulată se poate
d) Dacă inelul herniar este prea
repune direct prin torsiunea sacului
strâmt şi ansa herniată este dilatată.
herniar ca în hernia inguino-
e) Dacă traiectul inguinal este prea
scrotală cronică?
lung şi nu se poate debrida.
a) Da, modificările ireversibile
56. De ce este necesară debridarea
instalându-se abia după şase ore de la
traiectului inguinal în operaţia de
producere.
hernie inguinală strangulată?
b) Este posibilă, dar poate să fie
a) Pentru a mări accesul spre riscantă prin creşterea presiunii pe
cavitatea abdominală şi a uşura. ansa dilatată şi fragilă.
exteriorizarea intestinului din c) Este posibil, dar se pot produce
vecinătatea ansei herniate spre hematoame pe vasele mezenterice
ambele capete ale acesteia. sau chiar deşirări ale peretelui
b) Pentru asigurarea hemostazei intestinal.
definitive. d) Este modul obişnuit de repunere
c) Pentru crearea unui spaţiu de a anselor intestinale deoarece
acces dacă se impune castrarea. torsiunea sacului herniar este
d) Pentru enterotomie în cazul obligatorie şi în hernia acută.
retenţiei de materii fecale. e) Nu este posibil deoarece sacul
e) Pentru că unele tehnici herniar este mare, conţine şi
chirurgicale prevăd această manoperă. testiculul corespunzător, iar inelul
57. Prin ce manopere se realizează este mic.
debridarea traiectului inguinal în 59. Cum se produce hernia perineală?
hernia inguino-scrotală acută la a) Prin deşirarea peritoneului
armăsar? pelvin şi a fasciei în fundul de sac
a) Sacul fibros se incizează până la Douglas ca urmare a tenesmelor.
inelul herniar. b) Prin deşirarea peritoneului,
b) Operatorul introduce degetul viscerele abdominale ajung în
arătător al mâinii stângi în traiectul contact cu fascia şi pielea din jurul
120
anusului, unilateral sau bilateral, d) Decubit lateral cu membrele
deformând fosa ischiocaudală. flexate şi coada în extensie forţată
c) În urma constipaţiilor rebele, se (metoda Ionescu).
mobilizează rectul care alunecă e) Patrupodală cu trenul posterior
înapoi pe direcţia axei mai ridicat.
longitudinale. 63. Care este locul de elecţie în operaţia
d) Hipertrofia prostatei dislocă de hernie perineală?
ţesutul conjunctiv şi afectează a) Fosa ischio-caudală pe o singură
tranzitul intestinal, având un rol parte sau bilateral.
important în patogeneza herniei b) Mijlocul triunghiului format de
perineale. baza cozii, anus şi punctul fesei.
e) Coprostaza cronică determină c) Paralel cu orificiul anal, evitând
megacolon şi dilatarea ampulei secţionarea glandelor perineale.
rectale. d) La 3 cm de sfincterul anal pe o
60. Ce organe se pot angaja producând circumferinţă care depăşeşte limita
hernia perianală (perineală)? arcadei ischiatice.
a) Anse intestinale, producând e) Între pubis şi fosa ischio-caudală
coprostaza. unilateral sau bilateral în funcţie de
b) Vezica urinară, producând glob aspectul anatomo-clinic.
vezical perineal, evoluând rapid 64. Cum se readuce vezica urinară în
spre intoxicaţie uremică. poziţie anatomică dacă s-a produs
c) Uterul urmat de piometru. glob vezical şi intoxicaţie uremică în
d) Epiploonul, duodenul şi hernia perineală?
mezenterul.
e) Cecumul care, în urma torsiunii, a) Se va face o puncţie cu
se necrozează. evacuarea parţială a urinei, iar
61. Ce anestezie este necesară pentru vezica se aduce uşor în poziţie
operaţia de hernie perineală? anatomică prin apăsare sau prin
a) N.L.A. sau narcoză. propria greutate a lichidului rămas.
b) Pentru metoda Grigorescu se b) Prin presiune manuală,
poate face tranchilizare asociată cu moderată, efectuată de la exterior.
anestezie epidurală sacrală. c) Se face mai întâi cateterismul
c) Anestezie locală pe linia de pentru evacuarea urinei şi apoi
incizie. readucerea vezicii se face relativ
d) Anestezie cu miorelaxare. uşor prin taxis.
e) Anestezie de contact sau d) Se face cistotomie şi eventual
crioanalgezie. extirparea prostatei, dacă este
62. Cum se face contenţia pentru hipertrofiată.
operaţia de hernie perineală? e) Vezica urinară are dimensiuni
a) Decubit sterno-abdominal cu reduse şi nu are mobilitate foarte mare
trenul posterior mai ridicat pe o pentru a ajunge în regiunea
pernă sau un rulou, coada în perineală.
extensie spre înainte, iar membrele 65. Ce recomandări aveţi pentru
posterioare se trag în jos la operaţia de hernie perianală, dacă
marginea mesei. s-a constatat glob vezical cu
b) Decubit sterno-abdominal cu intoxicaţie uremică: vomă, cianoză,
membrele posterioare flexate. hipotermie?
c) Decubit dorsal cu membrele
posterioare flexate spre înainte, iar a) Se amână operaţia până când
coada se trage în jos la marginea starea generală a animalului se
mesei (metoda Grigorescu). ameliorează, făcând tratament pentru
121
dezintoxicare uremică. se măreşte incizia pe o sondă
b) Se evacuează urina intraoperator canelată sau sub protecţie digitală.
şi se face perfuzie continuă. c) Nu se incizează glandele
c) Se administrează diuretice, perianale. Dacă s-au deschis din
cortizonice şi lichide perfuzabile în neatenţie, se vor extirpa,
cantităţi mari. suplimentând măsurile de
d) Se evacuează urina prin antisepsie.
cateterism uretral şi apoi se face d) Evacuarea materiilor fecale şi a
operaţia, evitând recidivele. secreţiilor purulente din plagă.
e) Operaţia este tardivă, animalul e) Extirparea formaţiunilor
nu se mai poate redresa din patologice: prostată, tumori,
intoxicaţia uremică. hematoame.
69. Cum se face obturarea breşei
66. În operaţia de hernie perianală se
pelvine în operaţia de hernie
recomandă şi castrarea animalului?
perianală?
a) Se recomandă castrarea dacă se
a) Se face sutură în două straturi
constată hipertrofie de prostată.
profunde şi unul cutanat în puncte
b) Castrarea este obligatorie dacă s-
separate.
a făcut şi ablaţia prostatei.
b) Mai întâi, punctele de sutură trec
c) Castrarea nu are legătură cu
prin ligamentul sacro-ischiatic,
hernia perineală.
ligamentul suspensor al rectului şi
d) Castrarea este obligatorie pentru
muşchiul coccigian lateral.
liniştirea animalului.
c) Al doilea strat de sutură
e) Castrarea se poate face la
cuprinde muşchiul sfincter anal, fascia
cererea proprietarului.
perineală, putându-se
67. Care dintre următorii timpi
mobiliza şi muşchiul gluteu
operatori se regăsesc la operaţia de
superficial.
hernie perineală?
d) Dacă s-a făcut şi extirparea
a) Incizia cutanată în arc de cerc, la parţială sau totală a prostatei, se
3-4 cm de orificiul anal, pe toată asigură drenaj şi cateterizarea
convexitatea sacului herniar. vezicii urinare.
b) Extirparea formaţiunilor e) Se face sutura anusului în bursă,
patologice: prostată, hematoame, preoperator.
îngroşări epiploice etc.
70. Cum se poate evita implicarea
c) Cistotomia, hemostaza şi
glandei perianale în desfăşurarea
obturarea pelvină.
operaţiei pentru hernia perianală?
d) Repunerea viscerelor prin taxis,
după desprinderea aderenţelor dacă a) Nu se incizează glandele
există. perianale. Dacă s-au deschis din
e) Obturarea breşei pelvine prin neatenţie, se vor extirpa
sutură etajată cu fir rezistent. suplimentând măsurile de
antisepsie.
68. Ce precauţii se impun la deschiderea
b) Glanda perianală nu trebuie să
sacului herniar în operaţia de
fie înţepată sau strangulată în sutură
hernie perineală?
c) Operaţia începe cu identificarea
a) Incizia se face cu atenţie şi extirparea glandelor perianale.
deosebită, deoarece viscerele se află în d) Nu se poate ajunge la glanda
contact nemijlocit cu pielea şi pot fi perianală care este situată foarte
secţionate uşor. aproape de anus.
b) Se face o butonieră, se e) În mod obişnuit glanda perianală
evacuează lichidul transvazat şi apoi este extirpată împreună cu celelalte
122
formaţiuni patologice din sacul aplicarea depărtătoarelor.
herniar. c) Readucerea organelor herniate în
cavitatea abdominală.
71. Prin ce mecanisme se poate produce
d) Omentopexia diafragmatică.
hernie diafragmatică
e) Sutura peretelui abdominal.
(transdiafragmatică)?
75. Recunoaşteţi timpii operatori care se
a) Căderi de la înălţimi,
regăsesc în operaţia de hernie
traumatisme puternice sau
diafragmatică prin acces
accidente de stradă care
abdominal:
măresc exagerat presiunea
abdominală. a) Laparatomia retrocostală pe
b) Pătrunderea viscerelor spre partea stângă şi uneori pe dreapta.
cavitatea toracică este agravată prin b) Explorarea breşei diafragmatice
creşterea presiunii intraabdominale pentru evaluarea formei, mărimii şi
în gestaţie avansată, tenesme, efort raporturilor acesteia cu organele
etc. herniate.
c) La unele animale poate să existe c) Readucerea viscerelor herniate şi
o deschidere toraco-abdominală poziţionarea lor prin tracţiuni
largă. moderate.
d) Torsiunea gastrică măreşte d) Extirparea uterului gestant, dacă
hiatusul esofagian şi permite este cazul.
angajarea viscerelor în timpul e) Închiderea peretelui toracal prin
acceselor de vomă. sutură trietajată.
e) Poate să se producă după 76. În cazul operaţiei de hernie inguino-
operaţia de esofagotomie scrotală acută la armăsar, pentru
transdiafragmatică. testiculul congener se impune un
72. Care este locul de elecţie pentru tratament special?
operaţie în hernia diafragmatică?
a) Spaţiul 7, 8 sau 9 intercostal, a) Dacă nu se impune castrarea din
b) Laparatomie retrocostală, alte motive, celălalt testicul poate
c) Laparatomie mediană ventrală să rămână pe loc mai ales, dacă se
preombilicală, apreciază că traumatismul a fost
d) Pe cale endoscopică, deja prea mare.
e) Toracotomie transsternală, b) De obicei hernia este bilaterală,
73. Ce anestezie se recomandă în deci se impune acelaşi tratament.
operaţia de hernie c) Este obligatorie castrarea
transdiafragmatică? concomitent cu operaţia de hernie.
a) Narcoză inhalatorie. d) Ambele testicule se pot păstra,
b) N.L.A. nefiind necesară castrarea dacă
c) Tranchilizare şi anestezie animalul este de mare valoare.
epidurală. e) Se castrează cu pensa Burdizzo
d) Electronarcoză. pentru a reduce traumatismul.
e) Narcoză cu toxicitate dispersată
sau balansată.
74. Identificaţi timpii operatori care se
regăsesc la operaţia de hernie
diafragmatică prin acces
transcostal:
a) Toracotomie intercostală pe
partea afectată.
b) Mărirea spaţiului de acces prin
123
11. OPERAŢII PE VISCERELE ABDOMINALE
11.2. RETICULOTOMIA
ENTEROTOMIA
11.6. ENTERECTOMIA
136
11.9. CHESTIONAR
139
22. Ce avantaje prezintă sutura 25. Ce tratament postoperator indicaţi
trietajată a peretelui abdominal în operaţia de ruminotomie la
după ruminotomie? bovine?
a) Este mai laborioasă. a) Tratament general cu antibiotice
b) Este sigură şi realizează o 5-6 zile şi toaleta zilnică a plăgii
cicatrice suplă fără aderenţe. abdominale.
c) Asigură o bună închidere a b) Dietă absolută în prima zi şi
peretelui abdominal. apoi alimente semilichide.
d) Previne supuraţia şi peritonita. c) Se revine treptat la regimul
e) Asigură mobilitatea peretelui normal după 5-6 zile.
abdominal şi previne eventraţia. d) Animalul se hrăneşte pe cale
parenterală în prima săptămână şi
23. Ce straturi anatomice sunt
apoi se revine treptat la regimul
interesate în sutura trietajată a
normal.
peretelui abdominal după
e) Se asigură un aport nutritiv
ruminotomie?
sporit cu furaje concentrate şi
a) Primul strat de sutură suculente imediat după operaţie.
interesează peritoneul cu fascia
26. Ce avantaje prezintă reticulotomia
transversă.
faţă de ruminotomie?
b) Stratul al doilea cuprinde
a) Explorare mai eficientă a reţelei
musculatura cu fasciile şi aponevroza.
şi a organelor învecinate.
c) Pielea reprezintă stratul al treilea
b) Evaluarea corectă a gravităţii
de sutură.
leziunilor existente.
d) Primul strat este reprezentat de
c) Se poate efectua pe animalul
peritoneu şi muşchi, apoi se
contenţionat în poziţie patrupodală.
suturează tunica abdominală, iar la
d) Nu prezintă avantaje şi nu a
sfârşit pielea împreună cu muşchiul
intrat în practică.
pielos.
e) Sutura este mai sigură, deoarece
e) Prima sutură o reprezintă
reţeaua are perete mai gros decât
rumenopexia, apoi musculatura cu
rumenul şi se poate face drenaj direct.
aponevroza şi la sfârşit pielea în
puncte separate. 27. Ce contenţie se recomandă pentru
operaţia de reticulotomie?
24. Ce tip de sutură se aplică fiecărui
a) În travaliu sau lângă un perete.
strat al peretelui abdominal în
b) În mod excepţional se poate face
sutura trietajată după
operaţia pe animalul contenţionat
ruminotomie?
în decubit lateral drept.
a) Primul strat se suturează cu c) Decubit dorsal, pe masa de
catgut nr. 1 sau 0 în fir continuu. operaţie.
b) Stratul al doilea se suturează în d) Decubit lateral cu trenul anterior
puncte separate simple cu fir mai coborât.
resorbabil. e) Decubit costo-abdominal pe
c) Pielea se suturează în puncte partea stângă.
separate cu fir gros neresorbabil. 28. Ce anestezie se recomandă pentru
d) Primul şi al doilea strat se operaţia de reticulotomie?
suturează cu fir natural neresorbabil a) Tranchilizare completată cu
tip surjet întretăiat. blocaj troncular al nervilor
e) Pielea se suturează totdeauna în intercostali 8, 9 şi 10, infiltraţie
puncte separate tip Lecène sau subcutanată în dreptul coastei a
Moser. noua şi a nervului toracal
140
ventral. b) Sutura muşchilor intercostali, cu
b) Narcoză sau N.L.A. fascia, reducând cît mai mult spaţiul
c) Electronarcoză. rămas prin rezecţia de coastă .
d) Narcoză inhalatorie. c) Sutura cutanată tip surjet cu aţă
e) Narcoză cu toxicitate dispersată chirurgicală.
sau balansată. d) Sutura monoplană tip Moser sau
29. Care este locul de elecţie pentru Lecène.
operaţia de reticulotomie? e) Sutura trietajată cu catgut în
a) Treimea inferioară a coastei a puncte separate.
noua, la 10 cm de articulaţia 33. Ce indicaţii are operaţia de
condrocostală, pe partea stângă, pe o gastrotomie la carnivore?
lungime de 15-20 cm. a) Corpi străini în stomac ,
b) Treimea inferioară a volvulus, torsbiune gastrica.
hipocondrului stâng până la b) Ulcer gastric, stenoză sau în
apendicele xifoidian scop chirurgical.
c) Linia mediană ventrală c) Indigestie acută, intoxicatii,
preombilical. afectiuni tumorale.
d) Paramedian ventral, d) Corpi straini in portiunea
preombilical, pe partea stângă. intratoracica a esofagului.
e) Pentru laparotomie transversă pe e) Gastrită sau invaginaţie
sub hipocondrul drept. intestinală.
30. Ce timpi operatori recunoaşteţi 34. Care este locul de elecţie în
pentru operaţia de reticulotomie? gastrotomie la carnivore?
a) Rezecţia coastei a noua. a) Pentru laparatomie retrocostală
b) Toracotomia cu rezecţie de stângă.
coastă. b) Paramedian stânga între ombilic
c) Laparotomia transcostală. şi pubis pe o distanţă de 10-15 cm
d) Incizia epiploonului şi proporţional cu talia animalului.
explorarea cavităţii abdominale. c) Laparotomie mediana ventrala,
e) Reticulopexia. preombilicala
d) Pentru laparatomie, lateral,
31. Ce suturi provizorii se practică în
dreapta.
operaţia de reticulotomie?
e) Pentru laparatomie în flancul
a) Sutura epiploonului în surjet cu stâng.
catgut.
35. Ce anestezie se recomandă pentru
b) Sutura mucoasei reţelei în
operaţia de gastrotomie la
puncte separate, cu nodurile inversate
carnivore?
spre lumen, cu fir neresorbabil.
c) Sutura mucoasei reţelei în a Blocaj troncular şi anestezie de
puncte separate, cu nodurile inversate contact.
spre lumen, cu fir resorbabil. b) Tranchilizare şi blocaj troncular.
d) Reticulopexia. c) Anestezie locală prin infiltraţie.
e) Sutura trietajată a peretelui d) ) N.L.A. sau narcoză.
abdominal. e) Analgezie loco-regională.
36. Ce contenţie este necesară pentru
32. Ce straturi interesează sutura
operaţia de gastrotomie?
peretelui abdominal în operaţia de
a) Decubit lateral pe partea stângă.
reticulotomie?
b) Decubit dorsal cu membrele
a) Sutura peritoneului împreună cu fixate în bipede laterale.
diafragma si muschiul drept c) Decubit lateral pe partea dreaptă.
abdominal. d) Decubit dorsal, pe masa de
141
operaţie. e) Se administrează purgative
e) Poziţia animalului se stabileşte saline.
în funcţie de scopul operaţiei. 41. Ce rol are aplicarea celui de al
37. Care este locul unde se face incizia doilea câmp operator în operaţia de
stomacului în operaţia de gastrotomie?
gastrotomie la carnivore?
a) Împiedică alunecarea
a) Paralel cu vasele mezenterice stomacului.
b) Perpendicular pe marea b) Previne revărsarea conţinutului
curbură . gastric.
c) Pe marea curbură a stomacului c) Împiedică deplasarea viscerelor
într-o zonă mai puţin vascularizată. in cavitatea abdominală.
d) Pe mica curbură a stomacului d) Previne contaminarea celorlalte
între vasele gastrosplenice. viscere şi a cavităţii abdominale.
e) În apropierea orificiului cardia e) Se poate schimba mai uşor dacă
pentru acces mai lejer spre esofag. se murdăreşte.
38. Care sunt timpii septici în operaţia
de gastrotomie? 42. Cum se apreciază o sutură corectă,
a) Izolarea stomacului cu al doilea de afrontare a peretelui stomacal în
câmp operator. operaţia de gastrotomie?
b) Aducerea corpului străin într-o a) Să nu se folosească material de
zonă mai puţin vascularizată. sutură în exces.
c) Incizia stomacului şi extragerea b) Ascunde in totalitate firul de
corpului străin. sutura .
d) Sutura bietajată a stomacului. c) Se folosesc materiale rezistente
e) Sutura de infundare a plăgii şi maleabile.
stomacale. d) Ascunde în totalitate mucoasa.
39. Cum se stabileşte lungimea inciziei e) Nodurile sunt plasate spre
stomacale? lumenul organului.
a) Incizia este proporţională cu
talia animalului. 43. Care este primul timp operator care
b) Cât mai mare, atât cât permite marchează revenirea la timpii
stomacul. aseptici în operaţia de gastrotomie?
c) Incizia va fi cît mai mică pentru a) Sutura de înfundare.
a nu risca fenomene de necroză b) Sutura de afrontare, care se
marginală. realizează cu fir neresorbabil steril.
d) In funcţie de mărimea corpului c) Sutura stomacului care se poate
străin. face monoplan, bietajat sau trietajat.
e) Mărimea inciziei nu contează d) Sutura peretelui abdominal.
deoarece corpul străin se poate diviza. e) Toaleta şi aseptizarea marginilor
40. Cum se previne revărsarea plăgii.
conţinutului stomacal în plagă şi
cavitatea abdominală în operaţia de 44. În ce afectiuni nu se poate asigura
gastrotomie? dieta preoperatorie pentru operaţia
de gastrotomie?
a) Se aplică pense de baraj.
b) Prin izolare cu mâna de către un a) Ingerarea unor corpuri
ajutor. nealimentare.
c) Se asigură dietă preoperatorie de b) Dilataţie gastrică, indigestie,
12-24 de ore. torsiune.
d) Se provoacă voma sau se face c) Operaţii experimentale.
tubaj gastric. d) Dacă animalul este slăbit.
e) La animalele parazitate sau
142
obeze. b) Fixarea abomasului la peretele
stomacal pentru prevenirea
45. Ce tratament postoperator se
recidivelor.
recomandă în operaţia de
c) Evacuarea gazelor si fixarea
gastrotomie la carnivore?
abomasului la epiploon pentru
a) Plimbarea zilnică a animalului prevenirea recidivelor.
pentru prevenirea constipatiei. d) Evacuarea conţinutului stomacal
b) Antibioticoterapie, dieta şi oprirea fermentaţiilor.
absoluta 5-6 zile şi protejarea e) Asigurarea eructaţiei şi a
plăgii cu pansament. tranzitului intestinal.
c) Dietă hidrică şi alimentară cu 50. Care este locul de elecţie pentru
revenirea la regimul normal în 5-6 operaţie în dislocarea abomasului în
zile. stânga?
d) Stimularea imunităţii specifice şi
a) Pentru laparatomie paramediană
nespecifice, protejarea plagii
dreapta sau pentru laparatomie în
stomacale cu pansament.
flancul stâng.
e) Prevenirea vomei şi a
b) Pentru laparatomie mediană
hemoragiei
ventrală preombilicală.
46. În ce afecţiuni este recomandată
c) Pentru laparatomie în flancul
abomasotomia la ovine?
stâng sau drept.
a) Spasm piloric, invaginatie.
d) Pentru laparatomie în flancul
b) Parazitisme şi ocluzii intestinale.
drept.
c) Gastro-enterită necrozantă.
e) Pentru laparatomie paramediană
d) Indigestia prin supraîncărcare
ventrală pe partea stângă.
e) Obstrucţie esofagiană în
51. Ce anestezie se recomandă pentru
porţiunea intratoracică, volvulus.
operaţie în dislocarea abomasului?
47. Ce anestezie se face pentru operaţia
a) Anestezie locală prin infiltraţie.
de abomasotomie la ovine?
b) Narcoză inhalatorie.
a) Anestezie epidurală.
c) Narcoză cu miorelaxare.
b) Tranchilizare cu rompun sau cu
d) Tranchilizare şi anestezie loco-
ketamină.
regională.
c) Anestezie locală prin infiltraţie.
e) Anestezie epidurală.
d) Narco-miorelaxare.
52. Ce contenţie este necesară pentru
e) N.L.A. sau narcoză.
operaţie în dislocarea abomasului?
48. Care este locul de elecţie pentru
a) Decubit lateral stâng cu trenul
incizia abomasului la ovine?
posterior mai ridicat.
a) În apropierea jgheabului
b) Decubit dorsal sau dorsolateral
esofagian.
stâng pentru acces prin flanc.
b) Pe mica curbură, nefiind vase
c) Decubit lateral stang cu trenul
gastro-splenice.
anterior mai ridicat.
c) Pe marea curbură, paralel cu
d) Patrupodală pentru accesul prin
vasele de sange.
flancul stâng.
d) Pe marea curbură sau paralel cu
e) Decubit sternoabdominal.
aceasta într-o zonă mai puţin
53. Recunoaşteţi timpii operatori care
vascularizată.
aparţin operaţiei prin flancul stâng
e) Între foios şi jgheabul esofagian,
în dislocarea abomasului în stânga:
pe linia mediană.
49. Care este scopul operaţiei în a) Deschiderea cavităţii
dislocarea abomasului? abdominale la 4-5 cm înapoia
a) Evacuarea gazelor si readucerea ultimei coaste în treimea
abomasului în poziţie anatomică. mijlocie a flancului drept pe o
143
lungime de 12-15 cm. peretele abomasului sau prin
b) Evacuarea continutului epiploon, capetele acestuia se scot
abomasului. la exterior prin peretele abdominal
c) Reducerea torsiunii abomasului. şi se leagă între ele.
d) Toaleta plăgii ruminale. d) Se aplică sutura cu fir
e) Abomasopexia. neresorbabil în puncte separate care se
scot după şapte zile.
54. Cum se face evacuarea gazelor
e) Se îndepărtează peritoneul la
acumulate la nivelul abomasului în
locul de contact pentru formarea
dislocaţia acestuia?
aderenţelor.
a) Se face puncţia acestuia cu un
58. Care sunt timpii operatori în
trocar
operaţia din dislocarea abomasului,
b) Se face puncţia cu un ac de
prin laparatomie ventrală?
seringă prelungit spre exterior cu
un tub de plastic (ex. acul si tubul a) Laparatomie paramediană in
de perfuzor). flanc.
c) Se face puncţia cu un bisturiu. b) Explorarea cavităţii abdominale
d) Evacuarea gazelor se face după şi aducerea abomasului şi a
abomasopexie. epiploonului în poziţie anatomică.
e) Evacuarea gazelor se face după c) Abomasotomia într-o porţiune
omentopexie. mai puţin vascularizată.
d) Omentorafia.
55. Cum se face închiderea orificiului
e) Sutura peretelui stomacal.
punctiform după evacuarea gazelor
şi retragerea acului în dislocarea 59. Cum se previn recidivele în operaţia
abomasului? de dislocare a abomasului prin
laparatomie paramediană ventrală?
a) Se face o sutură în bursă în jurul
acului prin seromusculoasă cu a) Se face sutură bietajată.
catgut b) Epiploonul se prinde în sutura
b) Sutură bietajată de infundare peritoneului împreună cu fascia .
c) Se suturează orificiul odată cu transversă
abomasopexia. c) Este suficientă sutura de
d) Orificiul este punctiform şi nu înfundare.
se poate face sutură. d) Se face sutură în bursă cu fir
e) Nu este necesară sutura. neresorbabil.
56. Cum se previn recidivele după e) Se face scarificarea peritoneului
operaţia în dislocarea abomasului? şi a seroasei abomasului la locul de
a) Se face abomasotomie. contact.
b) Se face omentopexie. 60. De ce are evoluţie mai gravă
c) Se scurtează epiploonul. dislocarea abomasului în dreapta?
d) Se schimbă dieta alimentară. a ) Apare insuficienţa respiratorie
e) Se interzic furajele concentrate. din cauza gazelor acumulate.
57. Cum se fixează abomasul la peretele b) Necesită evacuarea gazelor cu
abdominal în operaţia de dislocare un trocar mai gros.
cu acces prin flanc? c) Pe lângă acumularea de gaze, se
a) Se suturează la plaga evacuează şi lichidele din abomas.
abdominală cu fir resorbabil. d) Pe lângă deplasarea laterală,
b) Se suturează în puncte separate abomasul se răsuceşte şi în jurul axei
la peretele abdominal ventral, prin longitudinale cu 180-3600.
plaga existentă. e) Se produc hemoragii şi comă.
c) După ce se trece firul prin 61. Cum este stimulată reluarea
144
motricităţii cheagului hipoton după conţinutul intestinal din vecinătatea
operaţia în dislocarea acestuia pe corpului obstruant şi se aplică pensele
dreapta cu torsiune? de baraj.
c) Este recomandabilă
a) Se administrează doze mici de
compresiunea digitală la animalele
parasimpaticomimetice.
mici.
b) Se face atropinizare.
d) Se evacuează conţinutul
c) Se fac masaje.
intestinal prin clismă.
d) Se face proba viabilităţii cu
e) Se aplică ligaturi bilaterale care
clorură de sodiu.
se îndepărtează odată cu ansa
e) Se urmăreşte evacuarea gazelor
rezecată.
prin eructaţie.
62. Care este locul de elecţie pentru 66. Care este locul de elecţie pentru
enterotomie la cal ? incizia intestinului?
a) Linia albă sau paramedian a) Pe mica curbură, incizia se face
ventral. longitudinal având ca suport corpul
b) Flancul drept pentru străin obstruant.
rumegătoare. b) Dacă lumenul intestinal este
c) Sub coarda flancului stâng mare, se poate face o incizie
pentru ansele 2 şi 3 ale colonului transversală, pe o distanţă mai mică
descendent decât jumătatea circumferinţei şi
d) Flancul drept pentru ansele 1-4 fără să atingă mica curbură.
ale colonului ascendent şi cecum c) Valvula ileocecală, în direcţie
e) Flancul stang la rumegătoare. longitudinală depăşind cu 1-2 cm
63. Ce anestezie este recomandata diametrul corpului obstruant.
pentru operaţia de enterotomie la d) Pe mica curbură, ocolind vasele
bovine? de sânge.
a) N.L.A. sau narcoză. e) Paralel cu bandeletele
b) Tranchilizare cu rompun şi longitudinale pentru intestinul subţire.
anestezia flancului prin blocaj 67. Care sunt timpii septici în operaţia
troncular. de enterotomie?
c) Anestezie locală prin infiltraţie. a) Izolarea cavităţii abdominale cu
d) Anestezie cu cloral hidrat. alte câmpuri sterile.
e) Anestezie cu relaxante b) Oprirea tranzitului intestinal.
musculare. c) Incizia intestinului şi extragerea
64. Ce contenţie este necesară pentru corpului străin obstruant.
operaţia de enterotomie la bovine? d) Ligatura vaselor mezenterice
a) Decubitală dorsală la carnivore. e) Enterorafia.
b) Sterno-abdominală. 68. Ce tip de sutură recomandăm
c) In travaliu. pentru enterorafie la animalele
d) La cabaline se recomandă mari?
decubit lateral a) Sutura bietajată in puncte
e) La porcine se face contenţia pe o separate cu catgut ..
scară. b) Sutura bietajată sau trietajată.
65. Cum se face oprirea tranzitului c) Sutura monoplană cu catgut la
intestinal în operaţia animalele mici.
de enterotomie la cal? d) Sutură eversată la animalele
a) Se îndepărtează prin taxis mici.
conţinutul intestinal din vecinătatea e) Sutura bietajata, eversata ,
corpului obstruant şi se aplică obliteranta .
pense hemostatice mari pe intestin. 69. Ce materiale de sutură se pot folosi
b) Se îndepărtează prin taxis
145
pentru eterorafie? a) Nu au rol important putând fi
a) Sutura bietajată se realizează înlocuite cu pense hemostatice
printr-o sutură totală de afrontare tip b) Pensele mai apropiate, de fiecare
Schmieden sau surjet parte, opresc tranzitul intestinal.
b) Pentru sutura bietajată ambele c) Delimitează manoperele septice
suturi se pot realiza cu fir sintetic de cele aseptice.
resorbabil diferit pentru fiecare. d) Asigură hemostaza provizorie.
c) Pentru sutura trietajată se face e) Pensele mai apropiate de
sutură mucomucoasă cu catgut. porţiunea necrozată se ridică
d) Musculo-musculoasa şi sero- împreună cu aceasta având
seroasa se suturează cu fir rolul de a opri revărsarea
neresorbabil. conţinutului.
e) Musculo-musculoasa şi sero- 74. Ce este enteroanastomoza?
seroasa în sutura bietajata se a) Reluarea tranzitului intestinal.
suturează cu fir resorbabil. b) Restabilirea comunicării între
70. Ce indicaţii are enterectomia? cele două capete intestinale
a). Coprostaza. c) Instalarea circulaţiei sanguine în
b) Perforaţii externe sau interne, porţiunea infarctizată.
fara necroze. d) Închiderea prin sutură a porţiunii
c) Hernie inguinoscrotala cronica . de intestin afectată.
d) Megacolon, hernie perianală. e) Îndepărtarea porţiunilor
e) Infarctizare sau necroză necrozate de intestin.
determinată de hernie strangulată, 75. Ce metode de enteroanastomoză se
evisceraţie, invaginaţie, volvulus folosesc mai frecvent la cal ?
71. Ce obiective se urmăresc în operaţia a). Termino-laterală.
de enterectomie? b) Latero-laterală.
a) Indepartarea porţiunii de intestin c) Termino-terminală
afectate. d) În "rachetă".
b) Refacerea continuităţii e) Prin telescopare.
intestinale prin sutura trietajata. 76. Când este preferată
c) Prevenirea recidivelor. enteroanastomoza termino-
d) Intreruperea tranzitului intestinal terminală?
în porţiunea afectată. a) Este obligatorie cand nu sunt
e) Respectarea timpilor septici. diferenţe ale circumferinţelor
72. Cum se asigură hemostaza pe vasele secţionate.
mezenterice în operaţia de b) La animalele mici, deoarece
enterectomie? intestinul subţire este foarte mobil
c) Când spaţiul de lucru este redus
a) Forcipresură.
şi nu se pot aplica alte metode mai
b) Compresiune digitală şi apoi
laborioase.
sutură hemostatică.
d) La intestinele cu diametru mare,
c) Se aplică ligaturi vasculare
fiind metoda cea mai simplă,
d) Torsiune limitată şi nelimitată.
anatomică şi expeditivă.
e) Angiorafie.
e) Numai atunci când una dintre
73. Porţiunea de intestin care urmează a ansele secţionate are calibru foarte
fi rezecată este delimitată prin câte redus.
două pense de baraj distanţate la 3
77. Cum se face sutura intestinală în
cm una de alta aşezate într-o zonă
enteroanastomoza termino-
lipsită de procese inflamatorii sau
terminală?
necrotice. Ce rol au aceste pense?
a) Sutură bietajată începând de la
146
mica curbură . terminarea suturii intestinale în
b) Se recomandă sutura tip enteroanastomoză?
Schmieden sau în puncte separate a) Închiderea completă a breşei
cu nodurile inversate, pentru mezenterice.
infundare. b) Grosimea firelor de sutura.
c) Sutura de înfundare tip c) Poziţionarea corectă a anselor
Hrtman .. intestinale.
d) Ambele suturi se pot face cu fir d) Permeabilitatea intestinală
sintetic resorbabil ţinând cont de (reluarea tranzitului).
faptul că prima sutură este un timp e) Viabilitatea porţiunii intestinale
septic, iar sutura de înfundare se rămase.
face cu alt fir, eventual mai subţire. 81. Ce este enteroanastomoza latero-
e) Se poate face sutură bietajată cu laterală?
acelaşi fir sintetic resorbabil şi un a) Capetele intestinale rezecate se
singur nod terminal la mica curbură. consolidează prin suturi laterale.
78. Dacă spaţiul nu permite întoarcerea b) Capetele intestinale rezecate
lejeră a anselor pe ambele părţi, se comunica prin partile laterale.
poate recurge la următoarea c) Se asigură comunicarea largă a
tehnică de entero-anastomoză. celor două capete intestinale
Capetele intestinului secţionat se detaşate.
apropie unul de altul cu ajutorul d) Refacerea continuităţii
penselor de baraj cu deschiderile tranzitului intestinal se realizează
orientate în aceeaşi direcţie. În prin deschideri
această poziţie se suturează cu laterale în apropierea capetelor
catgut începând de la mica curbură rămase după rezecţie.
cei doi pereţi care se ating, trecând e) Se suturează mezenterul astfel
firul prin seroasă şi musculoasă, încât să închidă complet breşele
până la marea curbură unde se lasă laterale.
liber. Care este urmatorul timp 82. Ce avantaje prezintă
operator? enteroanastomoza latero-laterală
a) Se asigura hemostaza . faţă de cea termino-terminală?
b) Se continua sutura de înfundare a) Asigură comunicare mai largă
pe semicircumferinţa rămasă b) Este mai rezistentă.
c) Se face sutura marginilor c) Se intercalează mai mulţi timpi
inciziei mezenterice în surjet sau în septici cu timpi aseptici.
puncte separate cu catgut. d) Capetele intestinale rămase nu
d) Se închide plaga abdominală se mai suturează între ele şi se
prin sutură bietajată sau trietajată. închide fiecare prin sutură ca un
e) Sutura de afrontare . deget de mănuşă.
79. Care sunt timpii septici în e) Se poate realiza o sutură mai
enteroanastomoza termino- etanşă.
terminală? 83. Cum se poate face închiderea
a) Indepartarea continutului capetelor intestinale secţionate
intestinal prin taxis. pentru enteroanastomoză latero-
b) Sutura de afrontare. laterală?
c) Sutura mezenterului. a) Sutură în bursă prin
d) Sutura de înfundare. seromusculoasă cu întoarcerea
e) Schimbarea câmpurilor marginilor spre lumenul
operatorii contaminate. intestinal, urmată de sutură de
80. Ce trebuie să se verifice după
147
înfundare tip Cushing. începe din acelasi loc şi se continuă
b) Sutura tip Schmieden a pana la capat.
marginilor aplatizate prin aplicarea e) Se reia sutura de înfundare prin
pensei de baraj şi apoi sutura de toate straturile realizând o
înfundare. comunicare largă între cele două
c) Sutura tip Cushing pe sub capete.
braţele pensei de baraj. 86. Când se recomandă
d) Sutura trietajată a peretelui enteroanastomoza latero-
intestinal, urmată de înfundarea terminală?
capetelor. a) După rezecţii intestinale la
e) Capetele intestinale se suturează animale mici.
în bloc cu acelaşi fir, formând un b) În rezecţiile de colon la
singur nod terminal. animalele mari.
84. Cum se aşază ansele intestinale în c) În cazul existenţei unei diferenţe
poziţie izoperistaltică după mari de calibru între ansele care
înfundarea capetelor ca degetul de urmează a fi anastomozate
mănuşă? d) Numai dacă poziţia anselor
rezecate permite această comunicare.
a) Se aşază capetele intestinale în
e) Dacă nu s-au făcut rezecţii largi
aceeasi direcţie apropiindu-se între
şi ansele rămase au asigurată
ele, observând să nu fie torsionate.
vascularizaţia corespunzătoare.
b) Capetele intestinale se apropie la
acelaşi nivel, astfel încât 87. Cum se realizează enteroanastomoza
mezenterul să nu se suprapună. latero-terminală?
c) Ansele intestinale se apropie a) Capătul intestinal cu diametru
într-o zonă mai puţin vascularizată mai mare se anastomozează în poziţie
(pe marea curbură). terminală.
d) Ansele intestinale orientate in b) Capătul intestinal cu diametru
directii opuse, se apropie prin mai mic se anastomozează in
părţile laterale . pozitie terminala
e) Capetele intestinului păstrează c) Se incizează cele două capete
unda peristaltică dacă sutura nu intestinale paralel cu sutura.
este stenozantă. d) Se închide capătul ansei de
calibru mai mare prin sutură
85. Ce timpi operatori recunoaşteţi
bietajată.
pentru enteroanastomoza latero-
e) Se incizează capătul ansei cu
laterală?
diametru mai mic pe marea
a) La locul de atingere a celor două curbură, pe o lungime egală cu
capete intestinale se face o sutură jumătate din diamatrul ansei cu
care menţine ansele apropiate pe o calibru mai mare, asigurând
distanţă de 8-10 cm, iar capătul comunicarea dintre cele două
firului se prinde într-o pensă fără deschideri prin sutură bietajată.
nod terminal.
88. Ce alte modalităţi se pot folosi
b) Sutura de afrontare se face pe
pentru ajustarea diferenţelor de
toată circumferinţa anselor pe capetele
calibru dintre două anse intestinale
apropiate.
pentru enteroanastomoză?
c) Incizia celor două capete se face
la mică distanţă, paralel cu sutura. a) Se modifică afrontarea mărind
Cele două incizii sunt simetrice cu 1-2 cm fiecare interval dintre
realizand inchiderea completa. punctele de sutură la ansa cu
d) Sutura de afrontare a marginilor diametru mai mare.
148
b) Secţionând oblic capătul cu invaginaţie intestinală:
diametrul mai mare. a) Izolarea anselor invaginate prin
c) Micşorând calibrul capătului cu taxis
diametru mai mare formând b) Devaginarea manuală prin
"racheta" până la egalizarea celor tracţiuni moderate, eventual făcând şi
două diametre. incizii longitudinale de slăbire pe ansa
d) Se aşază capetele astfel încât să exterioară.
formeze un unghi drept între ele. c) Aprecierea viabilităţii ansei
e) Se face numai sutură monoplană intestinale a cărei culoare nu este
cu fir sintetic resorbabil. inca modificată.
89. Ce este invaginaţia intestinală? d) Închiderea peretelui abdominal
a) Exteriorizarea ansei intestinale e) Se asigură drenajul şi
care se prezintă ca un tub rigid tratamentul postoperator.
b) Pătrunderea unei anse
intestinale prin ansa imediat 93. În invaginaţie intestinală, rezecţia se
următoare poate decide chiar înainte de
c) Întoarcerea unei anse intestinale devaginare totală dacă se constată
pe axul longitudinal. modificări grave, cu încarcerări şi
d) Răsucirea unei anse intestinale necroze. Cum se realizează?
în jurul axei longitudinale urmate a) Se secţionează transversal ansa
de întreruperea circulaţiei sanguine posterioară iar capatul anterior va
şi infarctizare. fi sectionat inaintea locului din
e) Se mai numeşte hernie care incep modificarile
intraabdominală şi constă în ireversibile .
pătrunderea unei anse intestinale într- b) Capătul posterior va fi secţionat
un hiat natural sau accidental. înaintea locului din care încep
90. Care este locul de elecţie pentru modificările structurale ireversibile
operaţia de invaginaţie intestinală? ale ansei invaginate.
a) Coarda flancului, pe partea c) Se rezeca ansa afectată,
stângă sau dreapta în funcţie de asigurând vascularizaţie
localizarea afecţiunii. corespunzătoare pe capetele care
b) Regiunea inguinală. urmează a fi anastomozate.
c) Fosa ischio-caudală. d) Se suturează porţiunea de
d) Golul flancului stâng la mezenter afectată de rezecţie.
rumegătoare. e) Închiderea peretelui abdominal.
e) Flancul sau linia albă în funcţie
de specie.
91. Ce anestezie se recomandă pentru
operaţie în invaginaţia intestinală?
a) Se poate aplica orice metoda.
b) Tranchilizare şi anestezie
locoregională pentru bovine.
c) Anestezie locală pentru
animalele mari.
d) Dacă se poate reduce prin taxis,
se renunţă la anestezia generală.
e) Narcoză cu relaxare musculară
la toate speciile.
92. Selectaţi timpii operatori care
aparţin numai operaţiei în
149
150
OPERAŢII PE RECT ŞI ANUS
154
2. Metoda Grigorescu
• După aseptizarea porţiunii prolabate, se introduce un tub de sticlă în
lumenul rectal. Tubul de sticlă se alege astfel încât să producă distensia
formaţiunilor anatomice până la nivelul anusului.
• Se incizează transversal jumătatea dorsală a rectului prolabat, având
suport tubul de sticlă.
• Se asigură hemostaza prin forcipresură şi ligaturi vasculare.
• Se face sutura bietajată: musculo-musculoasă cu fir resorbabil şi
muco-mucoasă, în puncte separate, cu fir neresorbabil.
• Se incizezaă jumătatea ventrală a rectului prolabat, pe aceeaşi direcţie
şi se reface continuitatea straturilor anatomice continuând sutura bietajată.
• Se introduce bontul suturat în cavitatea pelvină.
Metoda este avantajoasă pentru animalele mari,deoarece se asigură
hemostaza corect, iar sutura este mai sigură.
11.8. CHESTIONAR
158
12. OPERAŢII PE OMBILIC
OPERAŢIA ÎN OMFALURIE
13.3. CHESTIONAR
160
13. OPERAŢII PE APARATUL GENITAL FEMEL
14.1. OVARIECTOMIA
Tehnica operatorie:
A. Ovariectomie prin laparatomie ventrală
1. Deschiderea cavităţii abdominale pe linia albă, 3-4 cm începând de la
cicatricea ombilicală.
2. Identificarea ovarelor. Se introduc degetele arătător şi medius pe lângă
peretele abdominal şi se prinde ovarul care nu se poate palpa direct la
căţea, fiind acoperit de bursa ovariană. La căţelele adulte, se găseşte şi
ţesut adipos, care împregnează bursa ovariană. La pisică, ovarul se
poate palpa direct şi se vizualizează uşor, dar cu oarecare dificultate la
pisicile obeze.
3.Exteriorizarea ovarelor se face prin alunecare pe peretele abdominal sau
se prinde într-o pensă hemostatică şi se tracţionează uşor. Pediculul ovarian este
mai scurt decât vasele de sânge şi deşirarea acestuia nu este urmată de
hemoragie, dar ovarele au vascularizaţie dublă şi numeroase anastomoze între
vasele ovariene şi ramurile ovariene provenite din cele uterine. Ruperea
completă a pediculului ovarian poate duce la hemoragie gravă, deoarece vasele
se retrag şi se prind mai greu. Dacă se face o incizie abdominală mai mare,
ovarul se prinde cu o pensă hemostatică şi se aduce în plagă.
4. Ablaţia ovarelor se face după asigurarea hemostazei prin ligatură cu fir
sintetic resorbabil. Se face o ligatură pe pedicul perforând mezoul ovarian cu o
pensă hemostatică închisă după care se deschide şi prinde capătul firului care
urmează a fi legat. Se poate aduce un fir mai lung, care se prinde cu pensa la
jumătate, se trage prin mezoovarium şi apoi se taie cu foarfeca, rezultând două
fire. Unul se leagă pe pedicul, iar celălalt la vârful cornului uterin, având grijă
ca firele să fie separate complet. Se aplică o pensă hemostatică deasupra
ligaturii de pe pediculul ovarian şi se excizează ovarul deasupra pensei. Celălalt
ovar se îndepărtează prin aceleaşi manopere.
Dacă nu se poate palpa ovarul din cauza ţesutului adipos, se identifică
165
foarte uşor fanta de ovulaţie care se lărgeşte şi se exteriorizează ovarul complet.
Pentru ovariohisterectomie, pe ramurile ovariene ale arterei uterine este
suficientă o pensă hemostatică aplicată la vârful cornului uterin, iar detaşarea
ovarului se face numai prin secţionarea pediculului.
5. Închiderea peretelui abdominal prin sutură bietajată sau trietajată şi
protecţia cu o cămaşă Alfort sau pansament fixat cu o bandă adezivă.
B. Ovariectomie prin laparatomie în flanc
1. Incizia cutanată în golul flancului pe o lungime de 2-3 cm înapoia
ultimei coaste, oblic de sus în jos şi dinainte înapoi.
2. Deschiderea cavităţii abdominale prin dilacerare cu o pensă
hemostatică. Pensa se introduce închisă şi se deschide. Se aplică un depărtător şi
se evidenţiază bursa ovariană care este îmbrăcată în ţesut adipos dens. Prin
tracţiuni moderate şi degajare marginală cu foarfeca boantă sau mânerul
bisturiului, se exteriorizează ovarul împreună cu bursa şi ţesutul adipos.
3. Extirparea ovarului. Se asigură hemostaza tot separat prin ligaturi sau
cu agrafe hemostatice care se aplică una la vârful cornului uterin şi cealaltă pe
pedicul. Ovarul se extirpă la 3-4 mm de ligaturi sau agrafe, iar pediculul rămas
şi cornul uterin se retrag singure în cavitatea abdominală.
4. Închiderea plăgii abdominale se face prin sutură bietajată în puncte
separate.
Ovarul din partea opusă este extirpat printr-o laparotomie simetrică
efectuată după întoarcerea animalului şi parcurgerea aceloraşi timpi operatori.
Ovariectomia prin laparotomie în flanc este rapidă şi sigură, evită
tracţiunile pe mezouri, evită riscul eventraţiilor, dar nu se pot observa eventuale
modificări uterine (gestaţie, piometru, tumori) pentru a extinde intervenţia în caz
de necesitate.
La pisică, operaţia este mult uşurată de peretele abdominal mai subţire şi
conturul mult mai bine delimitat al formaţiuinilor anatomice.
Accidente şi complicaţii în ovariectomie:
Datorită neatenţiei sau organizării defectuoase, pot surveni o serie de
accidente care compromit operaţia prin rezultate nesatisfăcătoare sau costuri
suplimentare: accidentele de contenţie, hemoragia internă, perforarea
intestinului, ruperea coarnelor uterine, deşirarea mezourilor etc. Unele accidente
pot fi rezolvate imediat dacă sunt observate.
Complicaţiile se datoresc neglijenţei, rutinei sau îngrijirilor
necorespunzătoare: eventraţia, evisceraţia, peritonita, supuraţia plăgii, chiştii
foliculari, tetanos etc.
13.2. HISTEROTOMIA
171
13.3. HISTERECTOMIA
14.4. CHESTIONAR
175
c) In cavitatea vaginală. c) Debridare.
d) In cavitatea uterina. d) Cu sonda canelata .
e) Asemănător cu cel de la iapă . e) Cu sonda butonata.
21. Ce contenţie recomandaţi pentru
16. Ce indicaţii are castrarea la scroafă?
ovariectomie la scroafă?
a) Tumori ovariene.
a) Decubit lateral pe un plan
b) În scop economic la scrofiţe de
înclinat cu trenul posterior mai ridicat.
4-6 luni sau la scroafele reformate
b) Decubit dorsal pe masa de
imediat după înţărcare.
operaţie.
c) Piometru.
c) Într-un jgheab, cu trenul
d) Abcese sau necroze ovariene.
posterior mai ridicat.
e) În scop zootehnic pentru
d) Pe un pat improvizat de paie,
eliminarea de la reproducţie a
acoperit cu o prelată.
animalelor cu defecte de
e) Decubit dorsal, cu membrele
conformaţie sau care nu corespund
posterioare în extensie pentru a
standardului rasei.
descoperi linia albă.
17. Ce contraindicaţii are castrarea la
22. Cum se identifică ovarele în
scroafe?
cavitatea abdominală la scroafă,
a) Intarcarea.
pentru ovariectomie?
b) Gestatie.
c) Proestru. a) Se caută ovarul în regiunea
d) Anestru. sublombară în dreptul paletei iliace .
e) Primăvara şi vara. b) Este de mărimea unei migdale,
18. Care este locul de elecţie pentru cu suprafaţa neregulată .
ovariectomie la scrofite? c) Consistenta crescuta, de
a) Laparotomie în flanc, bilateral, marimea unei migdale si culoare
corespunzător fiecărui ovar uniforma
b) Flancul stâng sau drept înapoia d) Consistenţa elastică şi suprafata
ultimei coaste. neteda.
c) Linia albă, la 5 cm inaintea e) Se exteriorizează ambele ovare
pubisului. în plagă şi apoi se face extirparea.
d) La scroafele adulte, incizia 23. Cum se exteriorizează ovarele
peretelui abdominal se face cu 2-3 pentru ovariectomie la scroafă?
cm mai inainte si mai jos . a) Dacă s-a prins ovarul, acesta se
e) Flancul stâng sau drept, la 4-5 aduce prin alunecare fără a-l
cm sub unghiul extern al iliumului. traumatiza şi se extirpa împreună
19. Ce anestezie se poate face pentru cu pediculul ovarian .
ovariectomie la scroafă? b) Se aduce mai întâi ovarul de pe
a) N.L.A. partea inciziei abdominale, care se
b) Tranchilizare. identifică primul, direct sau prin
c) În general, nu se face anestezie depănarea cornului uterin spre vârf.
la porc din cauza riscurilor şi a c) Al doilea ovar se poate prinde
costului ridicat. direct la scrofiţe sau se aduce prin
d) Anestezie de contact. depănarea coarnelor uterine pana la
e) Anestezia epidurala direct pe bifurcatie .
scara. d) Este recomandabil să se păstreze
20. Cum se patrunde in cavitatea în plagă o porţiune cât mai mare
abdominala pentru castrare la din cornul uterin în timpul căutării
scroafă? celui de-al doilea ovar.
e) Pe măsură ce se exteriorizează o
a) Decolare .
porţiune din cornul uterin, cealaltă
b) Dilacerare.
176
parte se fixeaza pe un camp a) Se retrag singure după castrare.
operator. b) Se face o incizie mai largă,
favorabilă pătrunderii lejere a
24. Ce consecinţe poate să aibă
coarnelor uterine.
spargerea unui folicul ovarian în
c). Se face o mişcare de rotaţie cu
timpul operaţiei de ovariectomie la
degetul arătător în contact cu
scroafă?
peritoneul
a) Hemoragie internă care poate să d) Se evită dilacerarea straturilor
ducă la colaps circulator sau şoc musculare şi crearea spaţiilor în
traumatic. timpul laparatomiei.
b) Poate să determine formarea e) Forma conică a coarnelor uterine
unor chişti prin grefarea celulelor favorizează alunecarea lor în
foliculare desprinse. cavitatea abdominală.
c) Hematoame urmate de aderenţe
28. Cum se face închiderea peretelui
peritoneale.
abdominal în operaţia de
d) Hemoragia este redusă şi nu are
ovariectomie la scroafă daca s-au
urmări locale sau generale.
incizat straturile musculare?
e) Durerea este mai mare, viscerele
nefiind anesteziate. a) Dacă s-a pătruns prin dilacerarea
straturilor musculare şi plaga este
25. Cum se deosebeşte cornul uterin faţă
mică, se aplică numai 3-4 puncte
de o ansă intestinală în timpul
de sutură cu aţă chirurgicală la
explorării cavităţii abdominale
piele.
pentru ovariectomie la scroafă?
b) Se suturează planurile profunde
a) Este uniform calibrat şi cu fir resorbabil, iar pielea se
congestionat suturează în puncte separate cu aţă
b) Consistenţa este mai crescută şi chirurgicală.
se subţiază spre vârf. c) Se aplică sutură monoplană cu
c) Prezintă mişcări peristaltice la fir neresorbabil.
atingerea cu vârful degetelor. d) Firele de sutură se scot după 8-
d) Se poate exterioriza numai prin 10 zile.
tracţiune în timp ce ansele intestinale e) Firele de sutură cad singure după
forţează singure breşa abdominală. 10-14 zile.
e) Ansele intestinale sunt mai lungi
29. Ce recomandări faceţi în cadrul
şi se găsesc mai uşor, ocupând
tratamentului post-operator după
mai mult loc în cavitatea
ovariectomie la scroafă?
abdominală.
a) Dietă absolută în prima
26. Prin ce mijloace se poate asigura
săptămână.
hemostaza pediculului ovarian în
b) Nu se introduc animale castrate
ovariectomie la scroafă?
în boxe cu animale neoperate
a) Fotocoagulare. c) Animalele operate se introduc în
b) Torsiune limitată. boxe individuale.
c) Sutura hemostatica. d) Miscare zilnica .
d) Forcipresura. e) Antibioticoterapie 5-6 zile
e) Forcipresură şi compresiune. postoperator.
27. Cum se verifică introducerea 30. În ce scop se face castrarea la căţea
completă a uterului în cavitatea şi la pisică?
abdominală după extirparea celui a) La cererea proprietarilor pentru
de-al doilea ovar în castrare la înlăturarea mirosului neplăcut .
scroafă? b) În scop economic.
177
c) Controlul natalităţii şi reducerea d) Laparotomie transcostala
incidenţei tumorilor mamare. e) Laparotomie ventro-laterala.
d) În canise pentru prevenirea 35. Care sunt avantajele ovariectomiei
transmiterii unor boli veneriene. la căţea prin laparotomie mediană
e) La femelele bătrâne. ventrală?
31. Care este locul de elecţie pentru
castrare la căţea şi pisică? a) Se previne eventraţia şi
a) Pentru laparotomie transcostală evisceraţia.
b) Pentru laparotomie mediană b) Evită tracţiunile de mezouri.
ventrală preombilicală. c) Operaţia este mai rapidă şi
c) Regiunea inguinală, bilateral. sigură.
d) Linia albă înapoia ombilicului d) Se pot observa eventuale
sau ambele flancuri în funcţie de modificări uterine
metoda aleasă pentru operaţie.. e) Consumul de materiale este mai
e) Laparotomie transversa. redus.
32. Ce anestezie se face pentru 36. Care sunt avantajele ovariectomiei
ovariectomie la căţea şi pisică? prin laparotomie în flanc la căţea?
a) Anestezie locoregională. a) Operaţia este simpla dar mai
b) Anestezie locală prin infiltraţie. putin sigură.
c) N.L.A. sau narcoză. b) Evită tracţiunile pe mezouri.
d) Narcomiorelaxare. c) Evită riscul complicatiilor.
e) Narcoză cu toxicitate dispersată d) Se pot observa eventuale
sau balansată. modificări uterine.
33. Cum se identifică ovarele la pisică e) Necesită laparatomie bilaterală
pentru ovariectomie? care se efectuează rapid, cu aceeaşi
a) Ovarul nu se poate palpa direct anestezie.
fiind acoperit în întregime de bursa 37. Ce accidente se pot produce în
ovariană, dar se exteriorizează prin operaţia de castrare la femele?
tracţiuni pe mezou şi se observă a). Evisceraţia, peritonita
fanta de ovulaţie. b) Ruperea coarnelor uterine,
b) Se poate palpa direct şi se supuratia plagii.
vizualizează uşor, putându-se c) Hemoragia internă, perforarea
exterioriza. intestinului,.
c) Se exteriorizează mai întâi d) Prolaps rectal, ocluzie
coarnele uterine în totalitate şi apoi intestinală, eventraţie.
ovarele. e) Chişti foliculari, tetanos,
d) Ovarele au consistenţă elastică şi gangrena gazoasă, erizipel.
se contractă la atingere. 38. Ce complicaţii pot să apară după
e) Se palpează mezourile şi apoi operaţia de castrare la femele?
pediculul ovarian. a) Perforarea intestinului, torsiunea
34. Cum se deschide cavitatea uterină, volvulus.
abdominala pentru castrare la căţea b) Decolarea peritoneului, chiştii
şi la pisică prin laparatomie în foliculari, tetanosul.
flanc? c) Hemoraţia internă, deşirarea
a) Incizia cutanată în golul mezourilor, şocul.
flancului pe o lungime de 2-3 cm d)Tromboza vaselor mezenterice,
înapoia ultimei coaste, oblic de sus în limfangite, funiculite.
jos şi dinainte înapoi. e) Eventraţia, evisceraţia, peritonita
b) Prin colpotomie. 39. Ce este histerotomia?
c) Prin dilacerare cu o pensă a) Operaţia se efectueaza numai
hemostatică. după epuizarea celorlalte mijloace
178
nechirurgicale. d) Nu există substanţe anestezice
b) Este operaţia prin care se interzise în mod explicit la
salvează fetusul in distocii. rumegătoare.
c) Operaţia mai este cunoscută sub e) Metodele de anestezie,
denumirea de cezariană. substanţele anestezice şi dozele se
d) În medicina veterinară, operaţia stabilesc în funcţie de tehnica
se face numai în scop economic, chirurgicală în concordanţă cu
chiar şi fără motivaţie medicală. metoda de contenţie, sincronizate,
e) Este intervenţia prin care se astfel încât să nu producă tulburări
extrage fetusul din uter pe cale cardio-pulmonare la făt dacă acesta
chirurgicală. este viabil.
40. Care este scopul operaţiei în 43. Care este locul de elecţie pentru
cezariană la vacă? histerotomie prin laparatomie
a) Operaţia se practică în cazul ventro-laterală la vacă?
distociilor. a) La un lat de palmă deasupra
b) Salvarea femelei şi a fetusului. pliului iei, paralel cu vena mamară
c) Salvarea femelei şi prevenirea anterioară.
complicaţiilor septice. b) Teşitura flancului pe o direcţie
d) Salvarea femelei, dacă s-au oblică dorso-ventral, cranio-caudal.
produs rupturi uterine, cu hemoragie c) Teşitura flancului, pe o direcţie
internă şi desmorexie. oblică dorso-ventral, caudo-cranial.
e) Extragerea fetusului din uter în d) Sub pliul iei, la un lat de palmă
cazul distociilor prin de vena mamară anterioară.
monstruozităţi fetale. e) Locul de elecţie este
41. Ce anestezie se poate folosi pentru proporţional cu talia animalului, pe
histerotomie la vacă? partea stângă asigurând declivitate
a) Sunt preferate preparatele pentru drenaj.
morfinice care nu traversează
bariera placentară 44. După deschiderea cavităţii
b) Numai anestezie loco-regională abdominale pentru histerotomie la
în flanc. vacă prin laparotomie ventro-
c) Anestezie intravasculara. laterală se evidenţiază epiploonul.
d) Narcoză, N.L.A. sau Cum se procedează cu acesta?
tranchilizare asociată cu analgezie a) Se incizează pe o lungime
loco-regională.. corespunzătoare plăgii abdominale.
e) Narco-mio-relaxarea asociată cu b) Se ridică deasupra plăgii
infiltraţia pe linia de incizie. abdominale.
42. Cum se aleg metodele de anestezie şi c) Se prinde marginea cranială a
substanţele anestezice în operaţia epiploonului şi se împinge până
cezariană la vacă? când depăşeşte comisura
a) Sunt acceptate metodele de posterioară a plăgii abdominale.
anestezie folosite şi pentru alte d) Se prinde marginea lui caudală
intervenţii chirurgicale. şi se trage înainte depăşind marginea
b) Nu se folosesc substanţe cranială a plăgii abdominale.
anestezice care traversează bariera e) Se deşiră manual, hemoragia
hemato-encefalică. fiind mai redusă.
c) Sunt interzise substanţele 45. În ce scop se face explorarea
anestezice care nu trec bariera cavităţii abdominale înainte de
placentară şi produc dificultăţi exteriorizarea uterului şi
respiratorii la făt. continuarea histerotomiei la vacă?
179
a) Pentru a observa eventuale opus.
modificări ale colului uterin. b) În prezentările posterioare se
b) Pentru a observa eventuale exteriorizează imediat şi capul
cheaguri de sânge sau lichide fetale. viţelului şi apoi se extrage
c) Pentru a stabili poziţia viţelului tracţionându-l de membre.
în uter. c) Membrele prezentate în plagă se
d) Pentru a determina numărul leagă cu frângiuţe şi se
fetuşilor. tracţionează.
e) Pentru a stabili viabilitatea d) Se rupe cordonul ombilical, se
fetusului în uter. ligaturează şi se înlătură
mucozităţile nazale ale
46. Ce porţiune a cornului uterin
viţelului.
gestant se exteriorizează pentru
e) Viţelul se extrage fără a deşira
histerotomie la vacă prin
peretele uterin.
laparotomie ventro-laterală?
49. Cum se face sutura peretelui uterin
a) Se evidenţiază porţiunea cea mai în operaţia cezariană la vacă?
apropiată de plaga abdominală. a) Dacă fetusul este mort şi
b) Mijlocul cornului uterin gestant conţinutul uterin este septic se face
pentru a avea un acces mai lejer. sutură trietajată, cu fir
c) Baza cornului uterin gestant. neresorbabil.
d) Vârful cornului uterin gestant. b) Anexele fetale se elimină pe cale
e) O porţiune în care vaginală, deoarece desprinderea
placentoamele sunt mai rare pentru a placentoamelor necesită mult timp
nu fi secţionate. şi nu conferă avantaje manoperelor
47. Cum se incizează uterul în operaţia care urmează.
cezariană la vacă prin laparotomie c) Dacă fetusul a fost mort şi
ventro-laterală? conţinutul uterin este septic se va
îndepărta şi placenta împreună cu
a). Învelitorile fetale se incizează lichidele rămase.
cu foarfeca. d) Cavitatea uterină se aseptizează
b) Dacă a fost secţionat un prin lavaje abundente cu ser
caruncul uterin, hemoragia este fiziologic călduţ şi soluţii antiseptice.
importantă şi se aplică imediat o e) Bietajat, cu fir resorbabil
ligatură la baza acestuia. extramucos.
c) Marginile plăgii uterine se prind
în pense hemostatice (ovale sau 50. Cum se face sutura peretelui
în T) şi se ţin de către un ajutor în abdominal în operaţia de cezariană
afara plăgii abdominale. la vacă prin laparotomie ventro-
d) Longitudinal, pe marea curbură, laterală?
evitând secţionarea placentoamelor a) Se aplică sutură monoplană
e) Se urmăreşte scurgerea Moser sau Lecène.
lichidelor fetale în afara cavităţii b) Trietajat cu fir rezistent.
abdominale. c) Peritoneul împreună cu fascia
48. Cum se face extragerea fetusului transversă si pielea se suturează în
din cavitatea uterină în operaţia fir continuu simplu sau întretăiat.
cezariană prin laparatomie ventro- d) Stratul musculo-aponevrotic se
laterală? suturează în puncte separate simple
sau de rezistenţă cu burdoneti.
a) Se prinde un onglon în podul e) Pielea se suturează cu aţă
palmei, se flexează membrul chirurgicală groasă în "U" tip Cuneo.
respectiv şi apoi se exteriorizează. 51. În ce scop se face histerotomia la
Se procedează la fel şi cu membrul
180
rumegătoarele mici? d) Jumătatea inferioară a flancului
a) În scop terapeutic (timpanism). drept.
b) În scop economic pentru e) Flancul drept.
obţinerea unor hibrizi de mare 56. Cum se face extragerea fetuşilor din
productivitate. cavitatea uterină în operaţia
c) În scop zootehnic pentru cezariană la căţea şi la pisică?
îmbunătăţirea standardului rasei. a) Fetuşii se prind cu o pensă
d) În scop economic forceps şi se extrag pe rând, fără
e) În scop experimental ( Transfer anexele fetale.
de embrioni ). b) Se extrag fara anexele fetale
52. Ce indicaţii are histerotomia la fiind aduşi în dreptul plăgii
scroafă? uterine prin compresiuni manuale
a) Primipare, exces de volum, prin traversul peretelui uterin.
animale prea grase. c) Lichidele fetale se revarsă în
b) Pentru obţinerea de produşi afara cavităţii abdominale.
S.P.F: în laboratoare sau ferme d) În ordinea aşezării lor in uter
speciale. e) Se aseptizează cavitatea uterină,
c) Necroze uterine, se permeabilizează cervixul şi apoi
d) Hernii intraabdominale. se suturează plaga.
e) La animale bătrâne, epuizate.
53. Care este locul de elecţie pentru 57. Ce indicaţii are histerotomia la
histerotomie la scroafă? iapă?
a) Linia albă. a) Fătări gemelare.
b) Jumătatea superioară a flancului b) Distocii prin atonie uterina .
stâng. c) Torsiune uterină, prezentare
c) Jumătatea inferioară a flancului transversală, moartea fetusului.
stâng. d) Scurgerea prematură a lichidelor
d) Sub pliul iei, paralel cu lanţul fetale.
mamar. e) Gestaţie toxică.
e) Golul flancului drept. 58. Care este locul de elecţie pentru
54. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia cezariană la iapă?
operaţia cezariană la scroafă: a) Jumătatea superioară a flancului
a) Laparotomie în golul flancului drept.
stâng. b) Jumătatea inferioară a flancului
b) Exteriorizarea varfului cornului drept.
uterin c) Teşitura flancului stâng.
c) Incizia cornului uterin stâng, în d) Linia albă.
apropierea bifurcaţiei, pe o e) Golul flancului drept sau stâng.
lungime de 10-15 cm. 59. Ce anestezie se face pentru operaţia
d) Incizia placentelor pentru cezariană la iapă?
extragerea fetusilor. a) Anestezie epidurală lombară.
e) Incizia cornului uterin congener b) Tranchilizare şi anestezie loco-
şi extragerea fetuşilor împreună cu regională.
anexele fetale. c) Narcoză sau N.L.A.
55. Care este locul de elecţie pentru d) Blocaj troncular.
operaţia cezariană la căţea şi la e) Anestezie epidurală înaltă.
pisică? 60. Cum se indeparteaza placenta în
a) Linia albă înapoia ombilicului. operaţia cezariană la iapa?
b) Linia albă preombilical. a) Pe cale naturala.
c) Jumătatea superioară a flancului b) Prin dilacerare.
stâng. c) Desprindere manuala.
181
d) Se introduc bujiuri spumante. d) Ovariohisterectomie - se extirpă
e) Lavaje uterine cu substante şi ovarele.
antiseptice. e) Histerectomie totală lărgită – se
61. Care sunt cauzele complicaţiilor extirpa si ovarele.
uterine după histerotomie? 66. Ce indicaţii are histerectomia
a) Acumularea secreţiilor abdominală la carnivore?
puerperale.
b) Materiale şi instrumente sterile. a) Prevenirea tumorilor mamare.
c) Lipsa de supraveghere şi b) Prolaps uterin nereductibil,
tratamentul post-operator metrite hemoragice.
necorespunzător. c) Nimfomanie, tumori vaginale.
d) Tehnica operatorie defectuoasă, d) Piometru.
manevre brutale. e) Pentru evitarea sângerărilor în
e) Dieta preoperatorie. călduri la animalele de apartament.
62. Cum se asigură hemostaza în 67. Care este locul de elecţie pentru
ovariectomie la căţea şi pisică? histerectomia abdominală la
a) Toessiune nelimitata. carnivore?
b) Torsiune limitată. a). Mijlocul flancului drept.
c) Forcipresură şi sutură b) Traiectul inguinal.
hemostatică. c) Mijlocul flancului stâng.
d) Tamponament şi preparate d) Linia albă
hemostatice. e) Fosa ischio-caudală.
e) Prin ligatură . 68. Ce anestezie este necesară pentru
63. Ce este histerectomia? operaţia de histerectomie
a) Deschiderea uterului pentru abdominală la carnivore?
extragerea conţinutului (fetuşi,
formaţiuni tumorale, secreţii a) Blocaj troncular.
purulente). b) Narcoză cu miorelaxante.
b) Deschiderea uterului pentru c) Anestezie loco-regională.
introducerea unor produse biologice, d) N.L.A. sau Narcoză
transfer de embrioni etc. e) Tranchilizare asociată cu
c) Extirparea uterului. anestezie locală.
d) Scoaterea din funcţie a 69. Ce contenţie este necesară pentru
aparatului genital femel. operaţia de histerectomie
e) Suprimarea activităţii uterine. abdominală la scroafa?
64. După calea de acces operator a) Decubit dorsal pe masa de
histerectomia poate sa fie : operaţie.
a) In flanc. b) Decubit dorsal pe o scara .
b) Vaginală. c) Decubit lateral.
c) Prin ligatura elastica. d) Decubit sterno-abdominal.
d) Mediana ventrala. e) Statiune patrupodala cu trenul
e) Paramediană ventrală. posterior mai ridicat.
65. Cum se numeşte histerectomia când
exprimă şi mărimea porţiunii de 70. Cum se realizează ligatura
uter extirpată? oviductului şi a vaselor de sânge
ovariene pentru histerectomie pe
a) Totală - se îndepărtează ambele cale abdominală la căţea şi pisică?
coarne uterine.
b) Subtotală - se îndepărtează a) Se ligaturează mai întâi
numai coarnele uterine. pediculul ovarian cu fir sintetic
c) Parţială - interesează numai resorbabil şi apoi vârful
uterul, fara anexe. cornului uterin.
182
b) Se aplică o pensă hemostatică la uterul prin excizie cu foarfeca
vârful cornului uterin şi apoi o chirurgicală.
ligatură cu fir sintetic resorbabil la e) Se aplică o ligatură transfixică la
1 cm spre ovar, cuprinzând şi nivelul cervixului, iar bontul rămas
vasele sanguine provenite din se înfundă printr-o sutură
artera uterină medie şi venele satelite. în bursă.
c) Se ligaturează fiecare vas de 73. Ce importanţă are sutura de
sânge, inclusiv anastomozele utero- înfundare a bontului restant după
ovariene. extirparea uterului prin
d) Se poate face sutură hemostatică laparotomie la căţea sau pisică?
la vârful cornului uterin.
e) Se ligaturează numai artera a) .Împiedică împerecherile
uterină medie. nedorite după operaţie.
b) Permite comunicarea cavităţii
71. Cum se asigură hemostaza vaselor abdominale cu exteriorul
uterine în histerectomia abdominală c) Previne hemoragia secundară.
la căţea? d) Are importanţă deosebită mai
a) Se aplică o singură ligatură la ales în infecţii uterine, fiind una
baza cornului uterin. din cauzele peritonitei septice, cu
b) Se aplică pense hemostatice evoluţie gravă când nu se
pentru hemostază preventivă şi apoi realizează corect
sutură de înfundare pe e) Asigură o vindecare mai rapidă.
bontul rămas. 74. Cum se realizează înfundarea
c) Se face ligatură mediată a bontului restant după detaşarea
vaselor uterine cu fir resorbabil pe uterului în histerectomia pe cale
fiecare parte . abdominală daca nu au fost procese
d) Se aplică ligaturi duble pe septice?
pedicul şi la vârful cornului uterin a) Deasupra pensei se face o sutură
după care se face secţionarea între bietajată extramucoasă, ex. sutura
ligaturi. Cushing, peste care se mai aplică o
e) Se folosesc pense hemostatice sutură de înfundare.
mari, care se menţin pe toată durata b) Pentru siguranţă, înainte de
operaţiei. sutură se chiuretează mucoasa
72.Cum se detaşează uterul în operaţia uterină rămasă deasupra ligaturii,
de histerectomie abdominală la se pensulează cu tinctură de iod şi
carnivore? apoi se închide complet.
c) Se face o ligatură transfixică
a) Se aplică ligaturi duble la 3 cm
dublă, urmată de înfundarea
una de alta şi se face o secţiune cu
marginilor cu unul din capetele
bisturiul la baza.
firului trecut de câteva ori prin
b) Se face sutura hemostatică tip
grosimea lor .
Keller şi apoi se secţionează cu
d) În mod obişnuit se aplică o
bisturiul deasupra ligaturilor.
ligatură transfixică dublă la
c) Se aplică două pense
distanţă de 3cm pentru siguranţă.
hemostatice la distanţă de 3 cm una
e) Dacă au fost procese septice, se
de alta pe uter, după ce s-a golit de
suplimentează doza de antibiotic şi
conţinut prin taxis porţiunea
se asigură drenajul pe cale vaginală
respectivă, apoi se face secţionarea
până la vindecare completă.
între ele.
d) După asigurarea hemostazei, 75. La căţea, recomandăm şi extirparea
prin compresiune se îndepărtează ovarelor împreună cu uterul
183
(ovariohisterectomie). Cum se b) Ovariohisterectomie unilaterală.
motivează aceasta? c) Histerectomie inguinală.
d) Histerectomie prin ligatură
a) Prezenţa ovarelor după
elastică.
histerectomie determină reacţii
e) Histerectomie totala.
peritoneale
79. Ce se face cu bontul restant dupa
b) Ovarele restante sunt
extirparea uterului ?
funcţionale, animalul intră în călduri,
manifestă sângerări vaginale, se a) Se introduce un cateter până în
împerechează . vezica urinară.
c) Operaţia se simplifică, fiind b) Se aplică un garou care se
necesare mai puţine ligaturi. strânge puternic în 3-4 ture.
d) Evoluţia postoperatorie este mai c) Se face o incizie circulară a
favorabilă în lipsa estrogenilor. mucoasei vaginale între cervix şi
e) Nu sunt avantaje, în absenţa meatul urinar
estrogenilor se manifestă tulburări de d) Se face amputarea uterului la 5
comportament. cm de ligatură la vacă şi la 3 cm la
76. Ce indicaţii are histerectomia pe cale speciile mici şi mijlocii.
vaginală? e) Sutura şi înfundarea acestuia în
a) Prolaps vaginal total . cavitatea pelvină.
b) La animalele bătrâne cu atonie 80. Cum se face detasarea uterului in
uterină şi vaginală . histerectomia prin sutura?
c) Prolaps uterin total, nereductibil a) Se aplatizeaza cu o pensă.
d) La cererea proprietarului, b) Se face o sutură dublă tip curelar
neavând indicaţii speciale. (Keller), ischemiantă, dar şi
e) Este mai simplă, evitându-se hemostatică, cu fir gros.
deschiderea cavităţii abdominale. c) Printr-o secţiune transversală la
77. La ce nivel se face sectionarea 2 cm înapoia suturii.
uterului pentru histerectomie pe d) Se face o sectiune transversala la
cale vaginală? 2 cm inaintea suturii
a) Intre cervix si bifurcatia uterina . e) Se detaseaza spontan prin
b) La animalele mari, se extirpa necrobioza .
numai cervixul si mucoasa uterina 81. Ce indicaţii are histerectomia
necrozata . inguinală?
c) Intre cervix si meatul urinar. a) Hernie inguinala.
d) Inapoia ovarelor . b) Prolaps uterin total, nereductibil.
e) La 3 cm inaintea ligaturii . c) Piometru cu cervix deschis.
78. Ce procedee cunoaşteţi pentru d) La căţea şi pisică, dacă nu sunt
histerectomie pe cale vaginală? modificări uterine.
a) Histerectomie cu clupe. e) Nu se recomanda.
Orhidectomia
Extirparea testiculelor (orhidectomia) se face pe cale chirurgicală prin
incizia burselor testiculare sau prin excizarea lor parţială sau totală.
Castrarea prin incizia burselor testiculare se face la toate speciile de
animale, iar excizia parţială sau totală a acestora se poate realiza numai la
animalele cu bursele complet detaşate şi cordon testicular lung (rumegătoare).
185
Incizia burselor testiculare poate să intereseze numai scrotumul şi
dartosul, iar celuloasa se dilacerează (testicul acoperit) sau se incizează şi
fibroasa cu teaca vaginală (testicul descoperit). Fiecare dintre aceste metode
prezintă avantaje şi dezavantaje hotărâtoare în alegerea celei care oferă cele mai
bune condiţii pentru operator şi evoluţia postoperatorie.
Castrarea cu testicul acoperit. Testiculul şi cordonul rămân acoperite în
teaca vaginală care se izolează prin dilacerare până la inelul inguinal inferior.
Manopera este traumatizantă şi necesită un efort deosebit mai ales la animalele
adulte cu testicul voluminos şi cremaster puternic (armăsar, vier). Prin castrarea
cu testicul acoperit se închide complet comunicarea cu cavitatea abdominală,
reducând riscul peritonitei sau al evisceraţiei. Dilacerarea este uşurată dacă se
foloseşte un câmp steril, iar testiculul se prinde într-o pensă cu gheare (Bilroth).
O bună anestezie cu relaxarea muşchiului cremaster uşurează această manoperă.
Castrarea cu testicul descoperit. Se incizează toate învelitorile într-o
singură lovitură de bisturiu, iar testiculul se eliberează spontan fără nici un efort
din partea operatorului.
Pensa de castrare se aplică direct pe cordon, iar teaca vaginală şi fibroasa
rămân, producând reacţii inflamatorii puternice din cauza unei bogate reţele
limfatice. Traiectul inguinal rămîne deschis, menţinînd riscul infecţiei şi
evisceraţiei.
CASTRAREA VIERILOR
CASTRAREA ARMĂSARILOR
197
15.7. CASTRAREA CÂINELUI
198
15.8. CASTRARA COTOIULUI
201
15.12. CHESTIONAR
208
a) Un ajutor strânge braţele pensei b) Membrul posterior situat
Burdizzo la locul indicat de dedesubt nu se flexează .
operator după ce verifică dacă toate c) Decubit dorsal, cu membrele
componentele cordonului sunt posterioare în extensie.
cuprinse între braţele de strivire ale d) Decubit lateral drept cu
pensei. membrul posterior de deasupra adus
b) Cu mâna şi se fixează într-un înainte
pliu cutanat lateral. e) Decubit lateral, cu membrele
c) După strângere, pensa este ţinută prinse în bipede laterale .
pe loc si se verifică dacă s-a aplicat 56. Cat timp se mentine pensa Burdizzo
corect, prin palpare. aplicata pe cordon in castrare la
d) Se prinde automat printr-un taur?
dispozitiv numit stop-cordon .
e) La taurii mai in varsta se poate a) Zece minute .
folosi clestele stop-cordon. b) 10-12 minute la taurii adulti .
c) 3-4 secunde.
53. Cum se aplică pensa Burdizzo pe d) 20-30 de secunde.
cordonul testicular congener la e) 1-2 secunde.
taur? 57. La taur, este mai avantajoasă
a) Cat mai aproape de inelul castrarea prin ablaţie cu testicul
inguinal superior. descoperit faţă de metoda cu
b) Pensa Burdizzo se poate aplica o testicul acoperit. Cum se poate face
singură dată pe ambele cordoane incizia corectă care asigura un bun
testiculare. drenaj?
c) La alte niveluri, lăsând la mijloc
o zonă cutanată fără strivire . a) Excizia burselor testiculare .
d) Cat mai aproape de inelul b) Incizia pe partea anterioară la
inguinal inferior. jumătatea pungii scrotale .
e) La acelasi nivel. c) O singură incizie perpendiculară
pe cordon pentru ambele testicule,
54. Ce avantaje prezintă castrarea în punctul cel mai decliv.
taurilor prin ablaţia testiculelor d) Incizia paralelă cu rafeul median
faţă de strivirea percutanată a pentru fiecare testicul la partea cea
cordonului? mai declivă.
a) Riscul evisceraţiei este mai e) Ablaţia burselor testiculare.
redus datorită unui inel inguinal 58. În ce scop se face castrarea
superior mai mic. berbecilor şi ţapilor?
b) Efectul este mai sigur. a). În scop economic la mieii şi
c) În cazul unor procese patologice iezii supuşi îngrăşării.
testiculare (tumori, b) La masculii reformaţi castrarea
orhiepididimite), rămâne se face in scop zootehnic
singura modalitate de tratament c) În scop economic pentru
recomandat. îmbunătăţirea producţiei de lână si de
d) Metoda este mai laborioasă, dar carne
se poate aplica în condiţii de teren. d) În fermele mari, batalizarea se
e) Efort redus si riscuri minime . face pentru a nu compromite
selecţia naturală.
55.Cum se face contenţia pentru
e) În gospodăriile ţărăneşti,
castrare prin ablaţia testiculelor la
batalizarea este obligatorie dacă nu
tauri?
se asigură însămânţările artificiale
a) .Poziţie patrupodală, cu la oi.
membrele posterioare depărtate.
209
59. Ce metode se pot folosi pentru scrotale în partea cea mai declivă,
castrarea berbecilor şi ţapilor? paralel cu rafeul median.
a) Castrarea prin ligatura pe b) Prin secţionarea burselor pe
cordonul testicular . partea anterioară pe direcţia
b) Castrarea prin ablaţia cordonului care este întins prin
testiculelor. fixarea testiculului în fundul
c) Castrarea cu inele elastice sacului scrotal.
(Elastrator). c) Acoperite de teaca vaginala .
d) Castrarea prin ligatură pe d) Incizia transversală,
cordon. perpendiculară pe rafeul median,
e) Castrarea cu clupe. continuată pe părţile laterale
60. Ce riscuri suplimentare atrage până în apropierea inelului inguinal
castrarea berbecilor şi ţapilor în inferior.
comparaţie cu taurii? e) Prin incizia burselor vertical, pe
partea posterioară pe direcţia
a) Riscurile unor complicaţii
cordoanelor testiculare.
septice sunt mai mici.
b) Sunt mai frecvente accidentele 63. Ce indicaţii are castrarea la câine?
prin şoc traumatic sau anestezic. a) Orhite, plăgi ..
c) Oasele sunt mai fragile şi se pot b) Hipertrofii de prostată, după
produce fracturi. extirparea prostatei, criptorhidie.
d) Eşecurile sunt mai frecvente. c) Controlul reproducţiei, dresaj.
e) Se produce mai uşor necroza d) Creşterea forţei musculare la
burselor urmată de moartea animalele de tracţiune (sanie).
animalului. e) Îmbunătăţirea aptitudinilor
61. Cum se face contenţia pentru fizice.
castrarea berbecilor şi ţapilor cu 64. Prin ce manopera se face izolarea
pensa Burdizzo? testiculului in operaţia de castrare
la câine?
a) Decubit dorsal cu membrele
ţinute de catre un ajutor în bipede a) Incizia scroto-dartoică paralelă
laterale. cu rafeul median pentru fiecare
b) Se ridică animalul cu antebraţele testicul sau o singură incizie
şi se sprijină cu trenul posterior pe cutanată mediană prescrotală
sol, iar ajutorul stând pe scaun, ţine urmată de incizia dartosului
corpul animalului între genunchi. separat pentru fiecare testicul.
c) Într-un jgheab, cu trenul b) Evidenţierea testiculului din
posterior mai ridicat. burse, prin dilacerare.
d) Pe o scară aşezată la o înălţime c) Ligatura cordonului testicular,
convenabilă. transfixic, cu fir sintetic resorbabil sau
e) Cu sprijin pe sol, în poziţie catgut cromat şi extirparea
patrupodală cu membrele posterioare testiculelor.
mai depărtate. d) Izolare cu doua pense
hemostatice.
62. Castrarea berbecilor şi ţapilor prin
e) Prin disectie cu foarfeca.
ablaţia testiculelor se face prin
metoda cu testicul acoperit, iar 65. Ce indicatii are castrarea cotoiului?
secţionarea cordonului se face cât a) În scop terapeutic ( litiaza
mai aproape de inelul inguinal urinara ).
inferior. Cum se evidenţiaza b) Tumori ale prostatei.
testiculele? c) La cererea proprietarului .
d) Pentru îmbunătăţirea aspectului
a) Prin secţionarea pungilor
exterior.
210
e) Pentru prevenirea căderii hemoragii secundare .
părului. b) Hemoragii, eventratii funiculoite
66. Prin ce metode se poate realiza acute .
hemostaza vaselor spermatice în c) Prolaps rectal, contuzii.
castrare la cotoi? d) Escoriaţii, plăgi decubitale .
e) Glaucom, ulcer podal, higrome .
a) Ligatura cordonului testicular cu
68. Ce complicaţii se pot produce după
torsiune limitata .
operaţia de castrare la masculi?
b) Până la vârsta de un an , nu este
necesara hemostaza . a) Contuzii, luxaţii, hernii
c) Înnodarea cordonului testicular . musculare.
d) Angiotripsie pe fiecare cordon. b) Gangrenă traumatică, peritonită,
e) Forcipresură. fracturi.
67. Ce accidente se pot produce c) Edem traumatic, omfaloflebită..
intraoperator în castrare la d) Edem traumatic, funiculită,
masculi? supuraţia plăgii.
a) Fracturi ale membrelor e) Furbură, miopatie,.
211
1. Rezecţia unei porţiuni din coada epididimului
• se face câte o incizie de 1,5-2 cm care interesează toate pungile
testiculare în dreptul cozii epididimului, paralele cu rafeul median;
• exteriorizarea cozii epididimului. Se strânge testiculul într-o mână şi
prin plagă se evidenţiază coada epididimului de culoare sidefie, fiind
acoperită de albuginee.
• excizarea unei porţiuni din coada epididimului. Se excizează o
porţiune din formaţiunea prolabată, cu foarfeca, iar dacă s-a incizat şi
albugineea, se îndepărtează tot cu foarfeca o rondelă de mărimea unui
bob de porumb;
• se asigură hemostaza şi se suturează pielea în puncte separate şi
eventual albugineea cu catgut (Gluhovski)
Metoda Rommel
Anestezie: narcoză
Contenţie: decubit dorso-lateral stâng.
Tehnica operatorie:
1. Se introduce o sondă de cauciuc sau material plastic în furou pentru
orientare.
2. Incizia cutanată circulară pe o rază de 3 cm în jurul orificiului
prepuţial.
3. Incizie cutanată mediană de la scrotum până la incizia circulară.
4. Separarea furoului de peretele abdominal. Se incizează muşchii
protractori şi ligamentul suspensor al furoului şi se ligaturează vasele de sânge.
5. Se extrage sonda de cauciuc şi se acoperă orificiul prepuţial cu un tifon
steril sau cu o mănuşă de cauciuc.
6. Se decupează o rondelă cutanată circulară cu diametrul de 6 cm lateral
dreapta în locul unde se va sutura orificiul prepuţial la un unghi de 500.
7. Se tunelizează cu o spatulă, pe sub piele, spre scrot, formându-se noul
traiect pentru furou şi penis.
8. Se pătrunde în traiect cu o pensă forceps şi se prinde extremitatea
furoului cu orificiul prepuţial care se trage în noul traiect şi se poziţionează
corect.
9. Se îndepărtează materialul folosit pentru protecţia prepuţului şi se
suturează pielea în puncte separate. În jurul orificiului prepuţial se aplică mai
întâi patru puncte pentru fixare şi apoi se completează sutura.
10. Se suturează pielea inciziei longitudinale în puncte separate sub dren.
Metoda Szokoloczy. S-a aplicat la taur, vier şi berbec, realizând devierea
penisului la un unghi de 45-500 faţă de poziţia iniţială. Spre deosebire de
Rommel, face incizia în jurul furoului în formă alungită (felie de pepene) şi apoi
decupează o rondelă cutanată lateral dreapta de formă şi dimensiuni egale. Mai
întâi face o incizie longitudinală şi apoi excizează câte două lambouri laterale.
Tunelizarea o face dinspre baza penisului spre noul orificiu.
Metoda Sik-Marlot.
S-a folosit tot metoda Rommel modificată astfel:
1. Incizia circulară în jurul orificiului prepuţial şi decolarea acestuia de pe
peretele abdominal.
2. Detaşează furoul de piele şi de peretele abdominal cu ajutorul unei
spatule de embriotomie.
3. Incizia cutanată în apropierea bazei scrotului pregătind un traiect
subcutanat.
4. Decupează un lambou cutanat lateral dreapta de forma celui decupat la
orificiul prepuţial, la un unghi de 300 şi creează un nou traiect subcutanat prin
tunelizare spre baza scrotului.
214
5. Acoperă orificiul prepuţial cu tifon steril şi tracţionează furoul şi
penisul spre bază prin incizia prescrotală.
6. Prinde prepuţul cu o pensă de cervix şi îl trage în noul traiect unde îl
fixează prin sutură.
7. Completează sutura celorlalte plăgi cutanate şi asigură protecţia
antiinfecţioasă cu 2.000.000 u.i. de procain penicilină în fiecare traiect.
Metoda Aliev-Başirov
Aliev A. şi Başorov B. au fost primii care au practicat operaţia de deviere
a penisului la berbeci (1959), citat de Blidariu (5). După pregătirea câmpului
operator şi efectuarea anesteziei locale prin infiltraţie pe părţile laerale ale
prepuţului, face cate o incizie cutanată de o parte şi alta a penisului la distanţă
de 5 cm, mergând până la baza scrotului. Pielea, penisul şi furoul sunt desprinse
de pe peretele abdominal. Acoperă plaga rezultată prin sutură şi apoi pregătesc
un traiect oblic cranio-lateral, pe partea dreaptă la baza scrotului cu incizia
precedentă în formă de “U” întors. Decolează pielea abdominală la margini şi
aduce penisul cu furoul în noul traiect unde îl fixează prin sutură în puncte
separate care se scot după 10-12 zile.
Metoda Sipilov
1. Incizie cutanată în formă de "U" în jurul orificiului prepuţial şi paralel
cu furoul în lungime de 10 cm.
2. Desprinde furoul şi penisul de peretele abdominal.
3. Execută o incizie cutanată în direcţie oblică la 450 ce se uneşte cu
incizia anterioară pe partea dreaptă.
4. Reamplasarea furoului şi penisului în noul traiect şi sutura marginilor
plăgii cu lamboul cutanat de pe furou.
5. Sutura plăgii cutanate abdominale.
Metoda Addis-Colombo
1. Incizie cutanată în arc de cerc la 30 cm cranial faţă de ombilic. Incizia
în lungime de 60 cm se plasează simetric, cu extremităţile la distanţă egală faţă
de linia mediană.
2. Incizie liniară de la extremitatea dreaptă a arcului de cerc până la 10
cm de baza scrotului pe linia mediană.
3. A treia incizie cutanată pleacă de pe arcul de cerc la 15-20 cm de
extremitatea dreaptă şi se uneşte cu a doua la 10 cm de la baza scrotumului în
plan median.
4. Se îndepărtează sectorul de cerc cutanat delimitat de ultimele două
incizii drepte şi extremitatea din partea dreaptă a inciziei în arc de cerc.
5. Decolarea pielii împreună cu muşchiul cutanat şi furoul secţionând
muşchii protractori şi ligamentul.
6. Translaţia pielii desprinse peste zona rămasă denudată după
îndepărtarea lamboului de formă aproximativ triunghiulară.
7. Fixarea lamboului cutanat după aducerea în noua poziţie, prin sutură în
puncte separate.
8. Sutura lamboului cutanat după translaţie, în "U" la tunica abdominală
215
pentru a favoriza aderenţa şi prevenirea formării unui spaţiu în care să se
acumuleze lichidele transvazate.
9. Se menţine contactul pielii cu peretele abdominal prin pansament.
16.5. CHESTIONAR
1. Ce este vazectomia? cm care interesează toate pungile.
a) Întreruperea funcţiei de testiculare în dreptul cozii
reproducere prin modificarea căilor epididimului paralel cu rafeul median.
de eliminare a spermei. b) Se strânge testiculului într-o
b) Întreruperea chirurgicală a mână.
continuităţii canalului epididimar sau c) Se excizează cu foarfeca o
deferent . porţiune de mărimea unui bob de
c) Extirparea canalului deferent. porumb din coada epididimului.
d) Extirparea epididimului şi a d) Se tractioneaza cu o pensa
canalului deferent. hemostatica.
e) Castrarea parţială cu scopul e) Se prinde numai albugineea cu o
modificării funcţiei testiculare. pensa anatomica .
2. Ce neajunsuri poate să creeze 5. Cum se exteriorizeaza canalul
vazectomia la taur şi la berbec? deferent pentru rezecţie la origine?
a) Descopera femelele in calduri, a) Se face câte o incizie verticală
deoarece actul montei se produce sau oblică în fundul sacului scrotal
normal. si se tractioneaza cu o pensa
b) Se pot transmite boli parazitare anatomica .
sau infecţioase . b) Prin apăsare sau se trage cu un
c) Se produc accidente prin cârlig.
salturile efectuate de masculi. c) Prin apasare cu degetul si
d) Animalele sunt stresate de sectionare cu foarfeca chirurgicala .
prezenţa masculilor necastraţi care îşi d) Se strange testiculul intr-o mana .
manifestă intens instinctul genezic. e) Incizie cutanatăsi dilacerare .
e) După vazectomie, taurii sunt mai 6. La ce distanta de testicul se face
agresivi din cauza creşterii rezectia unei portiuni din canalele
nivelului de testosteron. deferente?
3. Prin ce metode se poate realiza a) La 5-6 cm deasupra testiculului .
vazectomia la taur şi la berbec? b) La 2 - 3 cm de canalul deferent
a) Rezecţia unei porţiuni din capul c) Aproape de coada epididimului.
epididimului. d) Pe toata lungimea .
b) Rezecţia canalelor deferente la e) In traiectul inguinal .
origine . 7. La ce animale se realizează
c) Rezecţia cordonului testicular la criptorhidia abdominală
origine. provocată?
d) Modificarea topografiei a) La câine şi la cotoi.
testiculelor. b) La solipede.
e) Modificarea poziţiei penisului. c) Numai la iepuroi.
4. Cum se face exteriorizarea cozii d) La vieri şi la berbeci.
epididimului în operaţia de e) La rumegătoarele mari .
vazectomie? 8. Ce efect are criptorhidia abdominală
a) Se face câte o incizie de 1,5-2 provocată?
216
a) Spermatogeneza încetează pentru refacerea continuităţii acestuia.
b) Testiculul ectopic se c) Se formeaza o bucla în "U" care
cancerizează. se rasuceste cu 1800 formand o
c) Testiculele suferă un proces de bucla circulara cu diametrul de 7-8
necrobioză. cm care se fixeaza prin sutura.
d) Spermatogeneza se reduce d) Sutura penisului la locul de
cantitativ. atingere cu furoul . Se aplică 1- 2
e) Nu se produc efecte ireversibile puncte de sutură cu fir rezistent şi
bine tolerat, fără a produce
9. Cum se procedeaza cu testiculul in
hematoame.
operaţia de criptorhidie abdominală
e) Incizia furoului pe linia
provocată?
mediana, evidentierea penisului si
a) Se izoleaza testiculul si se fixarea lui in patru puncte de sutura
torsioneaza la 180 de grade . cu fir sintetic, resorbabil.
b) Se debridează traiectul inguinal 12. Care este scopul operaţiei de deviere
în unghiul antero-lateral. a penisului?
c) Se introduce testiculul în a) .Previne accidentele provocate
cavitatea abdominală împreună cu de actul montei.
teaca vaginală, fără a fi răsucit. b) Permite recoltarea spermei .
d) Se introduce testiculul în c) Împiedică transmiterea unor boli
cavitatea abdominală fără teaca prin montă.
vaginala . d) Întrerupe spermatogeneza şi
e) Se exteriorizeaza testiculul monta naturală.
ectopic si se indeparteaza . e) Deplasarea penisului împreună
10. Care este scopul operaţiei de cu furoul lateral, într-un unghi care să
scurtare a penisului? împiedice intromisiunea
a) Eradicarea unor boli infectioase
13. Cum se face separarea furoului de
cu transmitere prin montă.
peretele abdominal in operatia de
b) Suprimarea montei la animale
deviere a penisului prin metoda
care nu corespund din punct de vedere
Rommel?
economic.
c) În scop zootehnic pentru a) Se face o incizie cutanată
scoaterea de la reproducţie a circulară cu o rază de 3 cm în jurul
animalelor care nu se încadrează în orificiului prepuţial şi una mediană
standardul rasei. de la scrotum până la incizia
d) Împiedicarea copulaţiei la circulară.
masculii încercători sau b) Prin secţionarea muşchilor
genitostimulatori protractori şi a ligamentului
e) Prevenirea transmiterii unor boli suspensor.
congenitale. c) Se tunelizeaza cu o spatula, pe
11. Cum se face operaţia de scurtare a sub piele, spre scrot, formandu-se
penisului la vier? un traiect .
a) Incizia furoului în plan median d) Se patrunde in traiect cu o pensa
pe o lungime de 8-10 cm pornind forceps si se prinde extremitatea
din partea posterioară şi furoului cu orificiul preputial.
exteriorizarea penisului formând o e) Se tunelizează cu o spatulă pe
buclă in U cu înălţimea de 8-10 sub piele şi se trage penisul
cm si fixarea acesteia prin sutura . împreună cu furoul în noul traiect.
b) Extirparea unei porţiuni de 5-6 14. Prin ce se deosebeşte metoda Sik-
cm din corpii cavernoşi la baza Marlot de deviere a penisului faţă
penisului şi sutura albugineii de metoda Rommel?
217
a) Detaşează furoul şi penisul de
peretele abdominal .
b) Face incizia cutanată mediană
numai în apropierea bazei scrotumului
pregătind un traiect subcutanat.
c) Creează un nou traiect
subcutanat prin tunelizare.
d) Trage preputul in noul traiect
unde il fixeaza prin sutura .
e) Trage penisul împreună cu
furoul în noul traiect unde le
fixează prin sutură.
15. Prin ce se caracterizeaza metoda
Sipilov de deviere a penisului ?
a) Incizie cutanată în formă de "U"
în jurul orificiului prepuţial şi
paralel cu furoul în lungime de 10
cm.
b) Desprinderea furoului şi a
penisului de peretele abdominal.
c) Incizia cutanată în direcţie
oblică ce se uneşte cu incizia
anterioară la capătul dinspre baza
penisului.
d) Realizeaza devierea penisului tot
in partea dreapta dar la un unghi de
65 de grade .
e) Incizie prescrotala de 10 cm ,
tunelizare cu o spatula de
embriotomie si introducerea
penisului impreuna cu furoul, in
noul traiect .
218
16. Prin ce se caracterizeaza c) Se face o incizie dreapta pornind
operaţia de deviere a penisului de la 15-20 cm din partea dreaptă a
prin metoda Addis-Colombo? inciziei în formă de arc de cerc şi
se desprinde lamboul cutanat.
a) Se decolează pielea împreună cu
d) Autoplastie cutanata printr-o
muşchiul cutanat şi furoul care se
incizie în arc de cerc la 30 cm
deplasează apoi peste o zona denudată
cranial faţă de ombilic. Incizia are
de formă aproximativ triunghiulară
o lungime de 60 cm şi se plasează
unde se fixează prin sutură.
simetric, cu extremităţile la
b) Se face o incizie pe linia
distanţă egală faţă de linia
mediana de la extremitatea dreaptă
mediană.
a arcului de cerc până la 10 cm de
e) Tunelizarea se face dinspre baza
baza scrotului.
penisului spre noul orificiu .
17.1. URETROTOMIA
17.4. CHESTIONAR
Plăgile mamare pot fi înţepate, tăiate prin agăţare sau prin muşcătură. Se
produc la mameloane, la baza mameloanelor sau la compartimentele mamare.
După adâncime, plăgile mamare pot fi superficiale, profunde sau penetrante.
Tratamentul chirurgical dă rezultate bune dacă se instituie rapid. Dacă se
cronicizează plaga, pot să apară complicaţii, iar plăgile penetrante se transformă
în fistule de lapte.
Tehnica operatorie:
În plăgile mamare superficiale, sub anestezie generală sau locală, se face
antisepsia mecanică şi se suturează în puncte separate. Plăgile superficiale ale
mamelonului se suturează cu ac atraumatic, în puncte apropiate.
Plăgile penetrante se suturează bietajat, iar la nivelul mamelonului şi la
baza acestuia nu se suturează mucoasa. După regularizarea marginilor şi
224
introducerea unei sonde mamare, se suturează ţesutul musculo-erectil cu fir
resorbabil, iar pielea în puncte separate cu fir neresorbabil.
Se evită mulsul şi se asigură evacuarea laptelui prin sondă mamară care
se menţine 10-12 zile.
Postoperator, se previne infectarea plăgii, făcându-se tratament local şi
general cu antibiotice.
18.4. CHESTIONAR
1. Ce indicatii are operaţia în fistula de prin procedeul Wolf?
lapte la femelele lactante? a) Se realizează o sutură bietajată
a) Se introduce o sondă butonată în "U".
prin canalul papilar şi se explorează b) Sutura profundă în "U"iar la
până la parenchimul glandular. piele se face sutura monoplana .
b) Se introduce o sondă mamară c) Afrontarea plăgii cutanate se
prin canalul papilar şi se fixează. face printr-o sutură în "U" cu
c) Se vivifiază marginile fistulei firele trecute la distanţă mai
formând o plagă de formă alungită. mare de marginea plagii .
d) Se recomanda asteptarea d) Se face o sutură în "U" care
perioadei de repaus mamar. afrontează planurile profunde şi în
e) Se opereaza imediat pentru a nu puncte separate simple pentru
risca infectii ascendente. piele.
2. Cum se face sutura în fistula de lapte e) Se face sutură monoplană în
226
puncte separate în "U". e) Sutura monoplana cu fir sintetic
3. Cum se face sutura în fistula de lapte resorbabil .
prin procedeul Moussu? 5. Cum se face sutura în fistula mamară
a) Sutura în bursă cu catgut subţire prin procedeul Berthelon şi
a ţesutului musculoerectil si in Tournut?
puncte separate la piele.
b) Sutura în bursa, cu nylon la a) Submucoasa canalului papilar se
piele. sutureaza in puncte separate .
c) Sutura monoplana cu fir b) Sutura trietajată în surjet cu
resorbabil. acelaşi fir, sintetic, resorbabil.
d) Sutura trietajata in puncte c) Ţesutul musculo-erectil se
separate. sutureaza in bursa iar pielea in
e) Sutura in bursa a planurilor puncte separate.
profunde si cu agrafe la piele. d) Se recomanda sutura
4. Cum se face sutura în fistula de lapte monoplana, in bloc .
prin procedeul Götze? e) Se sutureaza bietajat, in puncte
a) Sutura trietajata in surjet simplu separate.
b) Se suturează mai întâi ţesutul 6. Ce indicaţii are ablaţia glandei
musculo-erectil şi apoi pielea. mamare la rumegatoarele mici?
c) Se aplică la plăgile mai mari de a) Neoplasme mamare.
1,5 cm. b) Actinobaciloză.
d) Este o sutură bietajată în fir c) Mamită gangrenoasă.
continuu întretăiat. d) Tuberculoză, leucoză.
e) Anomalii congenitale.
228
19.3. OPERAŢIA ÎN INCASTELURA CĂLCÂIELOR
Seimele sunt crăpături ale cutiei de corn pe direcţia tubilor cornoşi sau
orizontale. Ele pot fi superficiale sau profunde, complete sau incomplete, simple
sau complicate.
Seimele incomplete pot fi coronare sau plantare.
1.Intervenţia în seimele superficiale incomplete
Scopul operaţiei este oprirea progresării seimei atât în lungime, cât şi în
profunzime. Se face mai întâi o renură de baraj la extremitatea distală a seimei
coronare sau la capătul proximal al celei plantare.
Marginile seimei vor fi subţiate oblic pentru a decompresa membrana
cheratogenă şi a preveni transformarea seimei simple superficiale în seimă
229
profundă, complicată.
Pentru seimele plantare, se subţiază talpa în dreptul seimei, pentru a
reduce presiunea la acest nivel, asigurând repausul necesar pentru refacerea
ţesutului cornos.
2. Intervenţia în seimele superficiale complete
Este afectată cutia de corn pe toată lungimea, de la coroană până în talpă.
Se subţiază marginile seimei şi se efectuează renuri seriate cu scopul
decompresării membranei cheratogene.
Metoda Fischer. Se fac renuri perpendiculare pe seimă, paralele cu
marginea coronară la 2 cm de aceasta. Renurile sunt distanţate la 2 cm între ele
şi au lungimea de 2 cm fiecare.
Metoda renurilor divergente. Se fac două renuri oblice, plecând de la
coroană din apropierea seimei şi se termină în talpă la 2-3 cm de seimă, având
forma unui "V" răsturnat.
Metoda Messler. Se aseamănă cu metoda precedentă prin cele două renuri
divergente la care se mai adaugă o renură orizontală plasată la jumătatea seimei
în forma literei "A".
230
19.5. OPERAŢIA ÎN JAVART CARTILAGINOS
19.8. CHESTIONAR
238
BIBLIOGRAFIE
241