P. 1
Cota Unica in Tarile Europene

Cota Unica in Tarile Europene

|Views: 863|Likes:
Published by Ionela Ciulu

More info:

Published by: Ionela Ciulu on Apr 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI , Facultatea de Stiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca

COTA UNICĂ EUROPEANĂ

ÎN

UNIUNEA

Pruna Andreea- MCAC Ciulu Georgiana- ECA
~1~

I. Fundamentele politicii fiscale europene Ultimul secol a fost caracterizat, în Europa de Vest, de extinderea rolului sectorului public, prin intermediul reglementãrilor economice și fiscale. În domeniul fiscal țãrile UE au menținut niveluri ale cheltuielilor și veniturilor publice de aproximativ 40% din PIB. Acestea au finanțat parțial furnizarea bunurilor publice clasice, cum ar fi apãrarea naționalã. Însã cea mai importantã parte a creșterii cheltuielilor publice a fost datoratã extinderii funcției de redistribuire a statului (prin protecție socialã). Aceasta se referã la sistemul public de pensii și sãnãtate care genereazã cele mai importante transferuri între generații și intragenerații: transferuri de resurse financiare de la forța de muncã activã cãtre șomeri, cãtre angajații necalificați, cãtre studenți, cãtre familiile cu copii, cãtre agricultori, cãtre angajații în anumite ramuri industriale caracterizate de condiții grele de muncã (cum ar fi construcții navale sau minerit), cãtre locuitorii sau chiar întreprinzãtorii din zonele defavorizate sau cãtre alte categorii sociale. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile publice au fost finanțate prin impozitarea consumului (impozite indirecte), impozitarea veniturilor atât de naturã salarialã, cât și a profiturilor firmelor. Aceastã structurã a fiscalitãții în Europa transpune centrul de greutate al sarcinii fiscale asupra menajelor care consumã mult, obțin venituri importante și/sau care dețin proprietãți importante. Desigur, sistemul fiscal european afecteazã diferit categoriile de menaje sau firme datoritã diferențelor structurale, dintre acestea, privind veniturile, consumul și proprietãțile deținute, dar și datoritã diferitelor grade de reglementare, diferitelor moduri de administrare a ramurilor sistemului fiscal și diverselor posibilitãți de evitare a fiscalitãții. Pentru cã astfel de trãsãturi ale sistemelor fiscale implicã pe lângã procesele de redistribuire a veniturilor vizate direct și redistribuiri accidentale. II. Politica fiscalã europeanã Reglementãrile existente La nivelul UE politica fiscalã este subordonatã tratatului de înființare a Comunitãții Europene, care prevede: -eliminarea taxelor vamale între țãrile membre (Art. 3) și a oricãror altor mãsuri cu efect similar; -și asigurarea liberei concurențe în cadrul pieței comune. În acest sens se au în vedere în special impozitele indirecte (TVA și accizele). Impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurențe pe piațã, însã se recomandã membrilor încheirea de convenții de evitare a dublei impuneri internaționale. În plus, Tratatul de la Maastricht (1992) impune membrilor uniunii monetare limitarea deficitelor bugetare la 3% din PIB, membrilor neparticipanți la uniunea monetarã fiindu-le recomandat sã evite deficitele substanțiale. Obiectivele politicii fiscale Scopul realizãrii pieței comune și a uniunii monetare a antrenat schimbãri în ceea ce privește fiscalitatea. Înlãturarea restricțiilor privind mobilitatea capitalului a generat teama cã baza impozabilã la nivel național se poate reduce prin migrația acesteia între statele membre, datoritã concurenței fiscale dintre acestea, ceea ce va afecta gradul de

~2~

ocupare și capacitatea de a asigura protecția socialã. De aici s-au conturat obiectivele politicii fiscale: A. Cel mai important obiectiv pe termen lung constã în înlãturarea diferențelor în ceea ce privește cotele și metodele de aplicare al impozitelor indirecte. Obiectivul vizeazã TVA și accizele . B. 1. În domeniul fiscalitãții directe, se urmãrește în principal minimizarea posibilitãților de evaziune și evitarea dublei impuneri, pe baza acordurilor bilaterale între statele membre. B. 2. Scopul avut în vedere de mãsurile de armonizare a politicii fiscale constã în evitarea efectelor negative ale concurenței(1) între statele membre, în special evitarea transferului bazei fiscale prin fenomenul de migrație a firmelor aflate în cãutarea regimului fiscal cel mai favorabil. C. Tratatul de la Maastricht limiteazã strict posibilitatea guvernelor de a finanța cheltuielile publice prin creșterea datoriei publice. Prin Pactul de Creștere și Stabilitate, statele membre participante la zona euro nu trebuie sub nicio formã sã ruleze deficite bugetare peste nivelul de 3% din PIB. Scopul general al pactului este pãstrarea bugetelor echilibrate la nivelul de ciclu economic. Astfel creșterea cheltuielilor publice poate fi finanțatã numai prin creșterea încasãrilor veniturilor publice la nivelul ciclului economic. Deși au acceptat în principiu obiectivele politicii fiscale a UE, totuși, guvernele statelor membre au fost reticente în ceea ce privește pașii principali spre armonizarea fiscalã, iar Pactul de Creștere și Stabilitate prevede cã deciziile cu privire la aceasta trebuie adoptate cu unanimitate în Consiliul Europei. Pentru cã, pe de o parte, politica fiscalã este privitã ca o componentã a suveranitãții naționale, iar sistemele fiscale ale statelor membre se deosebesc substanțial, datoritã diferențelor în ceea ce privește structurile economice și sociale ale acestora și diferențelor conceptuale privind rolul fiscalitãții, în general, și al unui anumit impozit, în particular. De exemplu: gradul general al fiscalitãții și al contribuțiilor sociale, ca procent în PIB, variazã între 34%, în Grecia, și aproape 55%, în Suedia, media UE fiind 42,6%. Impozitele directe, formate în principal din impozitul pe venitul persoanelor fizice și cel pe profitul companiilor, variazã între 9% din PIB în Grecia, la peste 32% în Danemarca, media UE fiind 13,7%. Impozitele indirecte, formate în principal din TVA și accize, variazã între 11% din PIB, în Spania, și peste 19%, în Danemarca, media UE fiind 13,8%. Iar contribuțiile sociale variazã de la 1,7% din PIB, în Danemarca, la peste 19%, Franța, media UE fiind 15,1%. Realizãri A. Politica fiscalã În 1996, Comisia Europeanã a propus o abordare exhaustivã a politicii fiscale. Aceasta a subliniat principalele provocãri cu care se confruntã Uniunea: nevoia de creștere economicã, de a eradica șomajul, de pãstrare a echilibrului bugetar și stabilizarea sistemelor fiscale și de realizare completã a pieței unice. În iunie 1996 Comisia Europeanã a propus Pactul european privind ocuparea forței de muncã. Acesta a subliniat necesitatea de a înlãtura tendința sistemelor fiscale de a impozita prohibitiv forța de muncã anagajatã, ca parte a unei strategii mai largi de creștere a locurilor de muncã la nivelul Uniunii Europene. Noua strategie fiscalã europeanã (numitã „strategia Monti”) a fost publicatã de Comisia Europeanã în octombrie 1997. Pe lângã recomandãrile privind impozitarea dobânzilor și rentelor, acesta a propus un Cod al Impozitãrii Firmelor, care a

~3~

cu toate acestea. și o altă rată pentru toate celelalte venituri. Respectarea sa de cãtre statele membre este monitorizatã de cãtre un organism delegat de cãtre ministerele de finanțe ale statelor membre „Primarolo Group”. Într-un scenariu neutru privind impactul asupra veniturilor bugetare.cota unică. dacă cei mai saraci sunt exceptați. ei nu au încercat să calculeze nici un indicator de inegalitate. atât Comisia Europeanã. Binențeles. B. în sensul că este însoțită de o scutire (exceptare) pentru veniturile mai mici de un anumit prag. povara fiscală va fi mai mare pentru persoanele cu un venit plasat între 30 000 USD și 90 000 USD anual.Exceptarea populației cele mai sărace de la impozitare este probabil un compromis pentru a se accepta ceea ce autorii recunosc că reprezintă “(…) un avantaj extraordinar pentru elita economică”. ținând cont de faza crescãtoare a ciclului economic. evaziunea fiscală este o realitate în toată lumea. Ei doreau să înlocuiască sistemul fiscal progresiv. Conform calculelor autorilor. în opinia lor. Politica bugetarã Restricțiile impuse bugetelor naționale prin tratatul de la Maastricht și prin Pactul de creștere și stabilitate au avut succes în general pânã acum. iar în particular se vizeazã dispariția paradisurilor fiscale dintre care o parte sunt direct legate sau chiar sunt teritorii dependente de statele membre ale UE.Cota unicã de impozitare Cota unică este o propunere înaintată de către doi economiști americani. o taxa pe consum ar trebui să conducă la un consum mai scăzut. aplicată o singură dată . creând așadar “stimulente pentru a economisi și a investi”. cât și Banca Centralã Europeanã au atenționat cu privire la efectele negative ce le poate antrena orice relaxare a disciplinei bugetare. Cota unică este considerată a fi o taxa pe consum pentru că investițiile noi sunt exceptate din baza de impozitare . trebuia să ~4~ . Hall și Rabushka nu au venit cu probe concludente în susținerea afirmației lor. Hall si Rabushka.cel puțin în propunerea lui Hall și Rabushka. Din această perspectivă. care suferă de scăpări și deduceri. printr-o trăsătura particulară a sistemului de taxe american existent: “(…) faptul șocant că mai mult de jumătate din veniturile din afaceri nu sunt declarate”. povara fiscală se mută asupra clasei de mijloc. dezvoltând o idee lansată inițial de către Milton Friedman. Totuși. Este important de remarcat faptul că propunerea lor (lucrarea lor fundamentală a fost publicată într-o ediție revizuită în 2007) s-a justificat. II. De fapt. câteva au avut chiar excedente. mai mult. Din acest motiv ei susțineau faptul că aceasta cotă unică nu va fi mai nedreaptă decât sistemul actual de taxe – din cauza evaziunii fiscale de amploare. pentru toate veniturile până la un prag. așa cum a fost propusă inițial. aceasta înseamnă că sunt două feluri de taxe: 0. Cu toate acestea. Nici statele membre care au adoptat moneda euro și nici celelalte state nu au înregistrat deficite bugetare peste limita de 3% din PIB. cu o singură cotă uniformă pentru toate veniturile. Cota unică. În același timp au fost luate mãsuri în interiorul OECD pentru eliminarea concurenței fiscale dãunãtoare la nivel internațional. iar cei mai bogați sunt cu siguranță avantajați. cota unică “(…) este progresivă acolo unde contează mai mult: pentru săraci”. există învingători și învinși în urma introducerii cotei unice. la începutul anilor ’80.fost aprobat de Parlamentul și Consiliul European. Totuși. se considerã cã toți membrii zonei euro ar trebui sã înregistreze excedente. iar în prezent este în vigoare.

Republica Slovacă și Ucraina în 2004. o singură cotă este mai ușor de înțeles de către contribuabili și mai ușor de administrat de către autoritățile competente.5% în Islanda. România și Georgia în 2005. În 2007 mai multe state au hotărât introducerea cotei unice. acesta variază între 12% în Ucraina. dupa care Rusia în 2001. nici o taxă pe câștigurile din străinătate. și nu pe profit (Murphy. Kyrgystan. La nivelul anului 2008. Însă Theather (2005) nu este atât de convins. Rezultatele obținute arată faptul că în țările unde a fost introdusă cota unică această condiție nu s-a îndeplinit. O parte dintre state au menținut impozite diferite pe venit și pe profit. și nu de către piață. fiind urmată de celelalte două state baltice. McCaleb (1985) a contestat eficiența superioară a cotei unice susținând că nu ar trebui ignorată interdependența dintre regulile de taxare și cheltuieli. iar investițiile noi nu au fost exceptate de la impozitare. El menționează o serie de cazuri în care oferta salarială ar putea fi inelastică la o schimbare a ratelor impozitului.excepție fac un număr de șase state federale. Republica Slovacă se apropie cel mai mult deoarece a introdus cota unică pe muncă. Din moment ce cotele unice introduse în Europa de Est nu au multe în comun cu cota unică “ortodoxă”. Un argument puternic al entuziaștilor cotei unice este că aceasta stimulează munca prin scăderea ratei marginale efective de impozitare. Cota unică nu a fost introdusă în Statele Unite. este discutabil dacă argumentele originale în favoarea cotei unice (așa controversate cum sunt) se mai pot aplica în aceste cazuri. Serbia în 2003. 33% în Lituania și chiar 37. Caprirolo (2006) și Heineken (2006) au validat acest argument pe baza unor simulări în Slovenia și Olanda. ~5~ . structura contractelor de angajare limitează elasticitatea ofertei de forță de muncă. venit și consum (TVA). în acest mod cota unică referindu-se în cele mai multe cazuri doar la impozitul pe venit. De fapt. Muntenegru. angajații cu un salariu ridicat lucrează deja la capacitate maximă. 2006). Cu excepția Georgiei și Letoniei introducerea cotei unice a fost asociată cu o creștere a deducerilor personale. Hall și Rabushka (2007) consideră că exista un consens virtual cu privire la această chestiune. și anume: nici o taxă pe economii (nici pe pensii). între care: Macedonia. cum ar fi: salariile minime sunt stabilite de către Guvern. dintre care și Irak . Susținătorii cotei unice invocă destul de des acest argument.stimuleze economia pe partea de ofertă. dar a devenit din ce în ce mai atractivă în Europa de Est. urmate în 2008 de Albania și Bulgaria (cu o rata de 10%) și de asemenea de Republica Cehă. Estonia a fost primul stat care a introdus aceasta cotă unică în 1994. Kazakhstan. nici o taxă pe moșteniri. nici o scutire sau deducere. nici o taxă pe câștigurile de capital. Mongolia.un exemplu de cum a fost exportată ideea cotei unice înainte de a fi fost testată. Este demn de atenție faptul ca în propunerea lui Hall și a lui Rabushka nu exista nimic care să exceadă sistemul fiscal american. iar afacerile să fie impozitate pe cash-flow. sistemele de cotă unică introduse în Europa de Est au puține în comun cu ideea inițială. Totuși. Principalul argument în favoarea cotei unice se referă la simplitatea și eficiența sa. 24 de state au cota unică. nici o taxă pe donații. întrucât nici unul dintre ele nu îndeplinește toate cerințele pentru o cotă unică pură (din punctul de vedere al lui Hall și Rabushka). Nivelul de conformitate cu cota unică originală variază de la o țară la alta.

dimpotrivă. de fapt. în termeni nominali. Veniturile provenite din impozitul pe venit și din impozitul pe profit au scăzut semnificativ.3% la 14. taxa pe dividende a crescut de la 5% la 16%. de altfel. în timp ce au crescut în Letonia.6%. însă numai după ce o serie de impozite au crescut. Keen.9% în anul 2007. Încasările din impozitul pe venit și pe profit au scăzut în termeni reali (în timp ce au crescut ușor în termeni nominali). Acest stimulent al cererii a fost chiar evident în România pe măsură ce deficitul de cont curent a crescut de la 8. încasările bugetare din impozitul pe venit (ca procent în PIB) au scăzut în Estonia. dar aceste pierderi au fost echilibrate de creșterea masivă a veniturilor din TVA. O situatie asemănătoare s-a întâmplat în România în anul 2005. sunt frecvente cazurile în care cota unică a urmat unei schimbări radicale de guvern. de asemenea. o presiune sporită asupra cheltuielilor publice din cauza integrării în Uniunea Europeană). Republica Slovacă și Ucraina. unele țări continuă să se alinieze la moda cotei unice.7% în anul 2007. veniturile bugetare provenite din impozitul pe venit și pe profit au recuperat în termeni reali. Ucraina sau România.9% la 44. și deficitul bugetar a crescut de la 1. Aceste pierderi au fost mai mult decât compensate de creșterea încasărilor din TVA (ca pondere în totalul veniturilor) de la 41. în general. un avânt al împrumuturilor. ca un semnal către exterior al unei schimbări fundamentale de regim. Kim și Varsano (2006) cred și ei că principalul motiv pentru cota unică este în zona marketingului politic. ci unei creșteri a salariilor reale fără legătura directă cu introducerea cotei unice. mulți ani din trecut de reprimare a consumului. nu o politică fiscală. ~6~ . Murphy (2006) oferă o explicație plauzibilă: cota unică este un obiectiv politic.9%. cea mai puternică creștere a încasărilor din impozitul pe venit nu poate fi atribuită cotei unice. Bazându-ne pe aceste date. Deși succesul cotei unice nu a fost demonstrat concludent în legătură cu creșterea veniturilor bugetare.5% în anul 2004 (anul dinainte de aplicarea reformei cotei unice) la 13. după primul an de la introducerea cotei unice. Kim și Varsano (2006) demonstrează că. ca pondere în totalul veniturilor. În următorii ani. respectiv de la 15. o puternică apreciere a monedei naționale. de la 18.Un alt argument major al susținătorilor cotei unice este acela că ea ar ajuta la îmbunătățirea colectării prin scăderea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. crescând astfel veniturile bugetare. Romania. spre exemplu. Georgia.5%. Golias și Kicina (2005) au prezentat detaliat date privind veniturile bugetare din primul an de aplicare a cotei unice.3% în anul 2004 la 2. În cazul Letoniei și în cel al Lituaniei explicația este aceea ca în aceste țări nivelul cotei unice a fost stabilit la cea mai ridicată rată marginală de impozitare anterioară reformei (ceea ce este. de altfel.4% în termeni nominali. ele au primit un stimulent pe partea de cerere. contrar logicii cotei unice). Potrivit unui studiu econometric realizat de către Ivanova. Keen și Kleem (2005) în Rusia.4% la 12. este greu de susținut că economiile din Slovacia și din Romania au primit un stimulent pe partea de ofertă. Cu toate acestea. Lituania și Rusia. iar taxa pe câștigurile de capital a crescut de la 1% la 16%. Privitor la Republica Slovacă. noi nu învinuim numai cota unică pentru deteriorarea deficitelor gemene (alte explicații: creșterea salariilor fără legătură cu cota unică. veniturile bugetare au crescut cu 7. primul an când a fost introdusă cota unică de 16% pe venit și pe profit. Georgia. Keen. așa cum s-a întâmplat de exemplu în Rusia. ele au scăzut.

ci uşor progresivă. în 1994. Ea mai era practicată doar în câteva mici state sau jurisdicţii fiscale. cota unică pentru veniturile persoanelor fizice (26%). 1. Guersney sau Jersey. iar exemplul lor nu a fost urmat de niciun alt stat. Impozitul pe profit a fost redus (de la 35%) până la nivelul impozitării veniturilor persoanelor fizice. În sens mai larg – cele reţinut în acest articol – prin cota unică se înţelege impozitarea proporţională a venitului impozabil. Ulterior. Slovacia. Acestea erau trei mici ţări care tocmai îşi câştigaseră independenţa. COTA UNICĂ: UN NOU TREND ÎN STATELE EUROPENE? Cota unică – denumită în literatura anglo-saxonă „flat tax“ – nu este o inovaţie în politica fiscală. Cu excepţia Georgiei. În toate celelalte ţări există o deducere personală de bază. până în 2001. ceea ce până atunci părea doar un „experiment Baltic“ putea fi considerat ca începutul unei revoluţii fiscale. Cota unică este prezentată ca alternativa la impozitarea progresivă. ci doar apare astfel. vor fi prezentate caracteristicile principale ale reformelor fiscale din ţările care au adoptat cota unică. Impozitarea în cotă unică nu a reţinut atenţia multor cercetători nici măcar după ce Ţările Baltice au adoptat această formă de impozitare la mijlocul anilor ’90. Trecerea Federaţiei Ruse la cota unică a fost un punct de cotitură: începând din acel moment. după un secol de impozitare progresivă a veniturilor. Ca urmare. aproape în fiecare an. România). cel puţin o ţară a adoptat cota unică. Se poate identifica un trend către adoptarea cotei unice? Care sunt ţările care vor adopta cota unică în viitorul apropiat? Care sunt caracteristicile principale ale reformelor adoptate sau în curs de adoptare? Care sunt ameninţările asupra acestui proces? Care ar fi prima ţară care să abandoneze cota unică? În prima parte vor fi prezentate principalele caracteristici ale reformelor fiscale din Europa. cota unică (flat tax) înseamnă o impozitare proporţională a veniturilor persoanelor fizice şi a profiturilor. Ideea unei impozitări proporţionale (opuse celei progresive) a fost relansată în anii ’60 când Milton Friedman (1962) a propus pentru SUA un impozit federal de 23. Estonia a fost prima ţară care a adoptat. care înseamnă că rata marginală de impozitare creşte pe măsură ce creşte baza de impozitare. Principalele caracteristici ale reformelor fiscale din Europa În sens restrâns. Hayek (1960) a adus şi el argumente împotriva ideii că impozitarea progresivă ar fi indispensabilă pentru a asigura redistribuirea veniturilor în favoarea celor săraci. munca şi capitalul. Un caz particular este când cele două rate de impozitare sunt egale. impozitarea veniturilor nu este proporţională.III. Un argument în favoarea acestei situaţii este evitarea distorsiunii induse de fiscalizarea diferenţiată a celor doi factori de producţie. Milton şi Rose Friedman (1979) vor pleda pentru un impozit federal de 20% asupra veniturilor persoanelor fizice. nicio altă ţară nu a adoptat cota unică în sens restrâns. iar în cea de-a doua. Hall şi Rabushka au făcut o propunere similară. Totuşi. dintre care prima este egală cu zero. ceea ce înseamnă că impozitul nu este supus unei cote „unice“ de impozitare. acest lucru nu evită distorsiunile fiscale deoarece contribuţiile sociale operează de fapt ca o formă de impozitare a muncii. Estonia În perioada recentă. De la început a existat o deducere personală de bază care a crescut ulterior. Motivul este că ~7~ . precum Hong Kong.5%. În cele ce urmează. chiar şi în cazul aşa-numitei cote unice. Astfel. ci la două cote. Acest exemplu va fi urmat şi de alte ţări (Letonia. va fi argumentată ideea că România este ţara în care cota unică este cea mai ameninţată.

care este. impozitul pe profit va fi redus până la 20% în 2009. Reforma fiscală din Estonia poate fi înţeleasă mai bine dacă este integrată în contextul mai larg al reformelor întreprinse în procesul de tranziţie care a început imediat după câştigarea independenţei. Lituania Lituania a trecut la cota unică în 1994. În primul rând. dar a manifestat mai puţin entuziasm în alte reforme. Mai mult. profiturile nedistribuite (adică reinvestite în firmă) sunt scutite de impozit. ca şi în Estonia. una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană2. aşa cum nu există niciun motiv să fie considerate primele de asigurare a locuinţei sau maşinii ca fiind impozite1. Prin urmare. Aceasta pare să fie în opoziţie cu însăşi ideea instaurării cotei unice. această reformă a sporit de fapt rata marginală de impozitare pentru veniturile mai ridicate. de fapt. Pe scurt. Estonia a iniţiat un ambiţios program de privatizare. Impozitarea profitului a fost de asemenea cea mai ridicată dintre ţările baltice (29%). simultan cu instaurarea unui sistem bazat pe domnia legii. Din punct de vedere metodologic. Deşi acest lucru a fost iniţial ~8~ . dar angajamentul său în Letonia Letonia a aşteptat până în 1997 pentru a adopta cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. ca o modalitate de a preveni şi combate inflaţia. Din 1 iulie 2007. În al treilea rând. doar o formă particulară de impozitare. cea ce face să nu existe o legătruă puternică şi directă între contribuţii şi beneficii. Cu toate acestea. Lituania a urmat deci un drum asemănător Estoniei. deoarece Letonia avea o impozitare degresivă. ar fi deosebit de dificil ca succesul incontestabil al acestui program să fie atribuit uneia sau alteia dintre componentele sale. Lituania a instaurat şi ea un consiliu monetar în 1994.toate aceste contribuţii (pentru pensii. din 2000. şi anume stimularea efortului productiv şi instaurarea unei fiscalităţi incitative. pentru a proteja contribuabilii cu venituri mai reduse. ceea ce reprezintă reducerea maximă a taxelor vamale. cele două rate au ajuns să coincidă. cota de impozitare a fost redusă la 27% şi va ajunge la 24% începând cu 2008. Ea va trebui însă adaptată în 2009 pentru a fi armonizată cu legislaţia Uniunii. Estonia a fost şi prima ţară europeană care a instaurat un consiliu monetar încă din 1992. Estonia a fost prima ţară europeană din istoria modernă (şi una dintre puţinele la nivel mondial) care şi-a liberalizat total şi unilateral comerţul exterior. cota unică a făcut parte dintr-un plan pe termen lung de reducere a ratelor de impozitare. cota unică din Estonia a fost doar o componentă a unui amplu program de reforme orientat spre instaurarea mecanismelor de piaţă. În al patrulea rând. ea a optat pentru cea mai ridicată dintre cotele impozitării progresive (25%). Urmând exemplul Estoniei. fiind cu 7% deasupra următoarei clasate (Estonia) şi cu 3% sub nivelul practicat de ţara cu cea mai ridicată cotă unică (Islanda). Rata de impozitare a profitului a rămas neschimbată (25%). Ca şi în cazul Lituaniei. Această facilitate inspirată de curentul „supply-side economics“ a fost menţinută în ciuda presiunilor oficiale şi neoficiale din partea autorităţilor UE şi ale statelor membre cu o fiscalitate ridicată. Spre exemplu. În al doilea rând. Totuşi. În cazul unei ipotetici privatizări totale a acestor servicii de asigurări sociale. deducerea personală de bază a fost mărită în mod semnificativ. dar nivelul acesteia a fost la cel mai ridicat dintre precedentele cote de impozitare în tranşe (33%). este unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre toate ţările care au adoptat ulterior cota unică. care va continua şi în viitorul apropiat. nu ar exista niciun motiv ca aceste contribuţii să fie asimilate impozitelor. sănătate sau fondul de şomaj) sunt de fapt mecanisme redistributive. De asemenea. dar a fost redusă ulterior la 15%.

ei nu identifică vreun efect asupra ofertei de muncă dar estimează o „amploare impresionantă“ („striking magnitude“) în creşterea îndeplinirii obligaţiilor fiscale.. În afară de ~9~ . Slovacia Slovacia a adoptat cota unică în 2004 ca parte a unei reforme fiscale mai ample. Spre exemplu. Un contribuabil cu un venit mai mic decât jumătate din venitul mediu nu plăteşte impozit pe venit. 2005. precum alimentele. şi anume 13%. Deducerea personală descreştea până la zero. iar impozitele asupra dividendelor. Letonia a redus rata de impozitare a celui mai mobil factor – capitalul – iar în prezent aceasta este de 15%. Ivanova et. Reforma a constat într-o reducere semnificativă a ratelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (situate între 10% şi 38%) şi a profitului. iar peste acesta este proporţională. Sub un nivel al veniturilor mai mic decât 1.. Cota redusă se aplica în principal produselor de bază. dar a început să fi aplicat şi în sectoare care beneficiau înainte de diverse scutiri4. cărţile. electricitatea. În 2002. situaţia nu durat multă vreme. cota unică de impozitare este de fapt uşor progresivă. Pe de-altă parte. Urmând o strategie de concurenţă fiscală.6% la 5%. în funcţie de nivelul venitului. de la 15% la 35%. Ucraina Ucraina a implementat cota unică în 2004. Într-adevăr. având drept model reforma din Rusia. al. dacă o pondere tot mai mare din populaţie nu plăteşte impozite. Impozitul pe profit a fost mărit de la 30% la 35%. construcţia de locuinţe etc. Ca o compensaţie pentru creşterea TVA pentru aceste produse şi a cotei de impozitare pentru veniturile mai mici. decât eventual să fie făcută mai dificilă din punct de vedere politic o modificare ulterioară a ratelor de impozitare respective. iar deducerea pentru soţia/soţul aflat în întreţinere a crescut de peste două ori. 40%) a fost înlocuită cu o cotă de 13%. 2003) şi cu 26% mai mari în termeni reali (Ivanova et al. odată cu creşterea veniturilor. Nu există niciun argument de ordin economic în favoarea acestei triple identităţi. contribuţiile sociale sunt degresive. cărbunele. deducerea personală de bază a fost multiplicată cu şapte. Deducerea personală a fost stabilită în mod descrescător. medicamentele. 2006). acest lucru ar putea avea efecte nedorite asupra incitaţiilor şi responsabilităţii cetăţenilor. cota unică este de fapt progresivă. de la 35. Componenta cea mai nepopulară a reformei a fost unificare ratelor TVA. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale sale este existenţa unei singure rate de impozitare (19%) pentru veniturile persoanelor fizice.4 ori venitul de subzistenţă. Impozitul pe profit este semnificativ mai redus decât cel din Rusia: el a scăzut de la 35% la 25%. (2005). care erau de 14% şi 20%. Pe termen lung. ceea ce înseamnă că şi în cazul Rusiei. profituri şi pentru TVA. veniturile fiscale colectate prin impozitarea veniturilor persoanelor fizice au fost cu 60% mai mari în termeni nominali (Pogorletskyi. opoziţia faţă de creşterile de impozite sau cererea pentru o mai mare disciplină şi moderaţie fiscală ar putea să scadă la un nivel foarte redus5. în scopul reducerii evaziunii fiscale. Keen et al. Rezultatele reformei fiscale ruse au fost deosebit de surprinzătoare pentru toţi cei care se îndoiau de eventualitatea unui „efect Laffer“. 20% şi 30%) cu o cotă unică situată la un nivel surprinzător pentru secolul al XX-lea. aceeaşi ca şi în Lituania3.în intenţia autorităţilor. Gaddy and Gale (2005) admit (parţial) succesul reformei ruse. dar ei consideră că acesta nu se datorează reducerilor de impozite în general şi cotei unice în particular. Rusia În 2001 Rusia a înlocuit impozitarea progresivă a veniturilor (12%. ziarele.

partidele şi ONG-urile care au sprijinit reforma au trebuit să se implice cu seriozitate într-o adevărată „bătălie a ideilor“ şi să o câştige. combinată cu o deducere personală degresivă. dacă firma distribuie întregul profit sub formă de dividende. proiectul de lege referitor la reforma fiscală a primit veto-ul preşedintelui Slovaciei. dar blândă pe care o practica (12%. Georgia a redus capitalul minim necesar pentru înfiinţarea unei firme. care era de 15% înainte de reformă). un nivel mai redus decât cotele impozitului pe venit. mai ales după ce. În consecinţă. cota unică din Georgia este cea mai apropiată de modelul teoretic al impozitării proporţionale. iniţial. a investiţiilor şi spiritului antreprenorial. Contribuţiile sociale au fost şi ele reduse de la 33% la 20%. 2005) au fost: trecerea de la impozitarea directă la cea indirectă ca principală sursă de finanţare a bugetului statului. de la 25% la 16%. 17% şi 20%) şi a înlocuit-o cu cea mai redusă rată de impozitare (din acea vreme) a veniturilor persoanelor fizice (12%). ceea ce a fost o continuare şi o îmbunătăţire ~ 10 ~ . cota este de 16%. elaborat de Banca Mondială. Impozitul pe profit a fost redus şi el. cu obiectivul de a întări incitaţiile amintite anterior. Georgia În 2005 Georgia a renunţat la impozitarea progresivă. a întărit protecţia investitorilor şi respectarea contractelor. în cazul României. România România a înlocuit impozitarea progresivă a venitului persoanelor fizice (procentele fiind între 18% şi 40%) cu o cotă unică de 16%. România a ocupat locul doi în clasamentul reformatorilor întocmit de Banca Mondială şi publicat în raportul Doing Business din 2007. Acest lucru reprezintă o dublă impozitare a factorului capital – fapt evitat de reforma slovacă – ceea ce ridică nivelul de impozitare pentru un investitor individual la 29. Reforma fiscală a fost însoţită de o liberalizare a pieţei muncii şi de o nouă concepţie a programelor sociale. 15%. a liberalizat piaţa muncii. Acesta nu este cel mai favorabil cadru pentru un discurs public în favoarea unor politici de tip laissez faire. Cel mai impresionant în acest proces a fost faptul că reformele au fost realizate de o ţară confruntată cu o puternică mişcare separatistă şi cu ocupaţie de facto a teritoriului său de către forţe străine. eliminarea excepţiilor. Ca şi în Estonia. Acest proces oferă o garanţie mai solidă că partidele politice care au promovat cota unică nu-şi vor schimba poziţia şi vor continua să apere reforma „lor“. Ca şi în cazul Estoniei. a simplificat procedurile administrative şi judiciare. principalele elemente ale reformei (rezumate de Golias şi Kicina. Impozitul pe profit a rămas neschimbat (20%)6. În 2005-2006. acesta nu a fost un eveniment izolat.44%. impozitarea este uşor progresivă. cele mai nepopulare măsuri (precum unificarea cotelor de TVA) au fost cele aprobate în prima etapă şi numai apoi au fost luate măsurile populare. iar din 2006. Georgia ocupase locul II în 2004 în cadrul aceluiaşi clasament. Ca o consecinţă. a facilitat comerţul exterior etc. eliminarea dispozitivelor fiscale destinate unor obiective nefiscale şi eliminarea dublei impozitări a veniturilor factorului capital (precum impozitarea dividendelor distribuite. Georgia a fost „campionul reformelor“ în 2005-2006. În timpul campaniei.adoptarea cotei unice. Dividendele au fost impozitate în 2005 la 10%. reforma fiscală a făcut parte dintr-un program ambiţios de instaurare a unei economii de piaţă. Deoarece nu există niciun fel de deducere personală. Mai mult. reforma fiscală a fost inspirată de o abordare de tip supply-side economics şi a fost orientată în mod deliberat către stimularea muncii. potrivit raportului Doing Business 2007. Din punct de vedere al strategiei politice. scutirilor şi regimurilor speciale.

rata de impozitare adoptată de Slovacia11. tot în 2007 Macedonia şi-a redus rata de impozitare a profitului de la un nivel care era deja foarte scăzut (15%) la 12%8. O altă întrebare este dacă reducerea ratelor statutare de impozitare este o condiţie suficientă pentru „competitivitatea fiscală“. 25% şi 32%) la o cotă unică de 15%. 15%. dar profitul sub forma dividendelor distribuite va fi impozitat cu încă 10%9. Islanda În 2007 Islanda a adoptat o cotă unică de 36% (care include impozitele locale şi cele pentru guvernul central). Nivelul acesteia este semnificativ mai redus decât ratele de impozitare progresive în vigoare (20%. După câteva luni de dezbateri. cotizaţiile sociale.a programelor de reformă iniţiate în 2004. care va fi redusă la 12. Cele mai multe reforme au vizat consolidarea economiei de piaţă. care este cea mai înaltă rată din „clubul cotei unice“. spre exemplu. Parlamentul a aprobat în 23 noiembrie cea mai redusă rată de impozitare din Europa şi una dintre cele mai scăzute din lume. adică pentru a atrage investitorii străini şi a stimula întreprinzătorii locali. şi va scădea cu câte 1% în fiecare an până când va ajunge la 19%. Bulgaria În 2007 Bulgaria a decis adoptarea unei rate de impozitare a veniturilor persoanelor fizice de 10%. 10%. 2. Albania Începând cu 2008 Albania intenţionează să treacă la o cotă unică de 10% în cazul veniturilor persoanelor fizice. Această măsură se înscrie în prelungirea reducerii impozitării profitului la 10%. de la locul 71 la 49. De ce este ameninţată cota unică în România? Mai sunt şi alte ţări care au adoptat cota unică sau şi-au anunţat această intenţie. Procentul impozitării profiturilor va fi înjumătăţit. când România a fost clasată pe locul opt de către aceeaşi organizaţie. Cehia După mai mulţi ani de dezbateri.24%). transformând fosta ţară comunistă într-un paradis fiscal. Baza de impozitare va fi însă extinsă. Toate acestea au ameliorat semnificativ poziţia României în clasamentul Doing Business. realizată încă din 200610. această ţară şi-a anunţat intenţia de a reduce şi mai mult cota unică la 10% începând cu 2008. operantă începând cu 2008. incluzând. trecând de la 20% al 10%. reforma este semnificativă deoarece este prima dată în istoria recentă când o ţară occidentală abandonează impozitarea progresivă. Cehia va trece în 2008 de la impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice (12%. impozitul pe profit va fi redus de la 24% la 21% în 2008. 19%. Macedonia Macedonia a adoptat o cotă unică de 12% pe veniturile persoanelor fizice în 2007. Asemenea unui caz-şcoală de concurenţă fiscală. dar în acest articol au fost amintite doar cele din Europa. Impozitul pe profit (18%) şi pe veniturile din capital (10%) sunt foarte scăzute faţă de nivelurile practicate în alte ţări membre OCDE7. De asemenea. Totuşi. ~ 11 ~ . prin simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative. Mai mult de atât. 25% şi 30%). Chiar mai remarcabil este faptul că această reformă a avut loc într-o societate orientată mai degrabă către aşa-numitul model scandinav al statului bunăstării generale.5% în 2009. Se poate argumenta că există un trend în adoptarea cotei unice în rândul ţărilor membre UE şi al celor europene în sens larg. în locul impozitării progresive (5%.

cu un sistem conform căruia statul va declara o rată unică de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. în afara cotei unice de impozitare. Mult mai dificil este răspunsul la prima întrebare: dintre toate ţările care au adoptat cota unică de impozitare.Referitor la ultima întrebare. În ceea ce priveşte taxa pe profit. Acest rezultat sugerează direcţia reformelor viitoare în domeniul fiscalităţii. succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică. la analiza raportului Doing Business. La nivel mondial. deşi mai multe partide aflate acum în opoziţie au promis că vor face acest lucru dacă vor reveni la putere. În ciuda succesului acestor reforme – mai ales atunci când au fost însoţite de alte reduceri fiscale şi de reforme orientate către liberalizarea economiei – există o opoziţie puternică împotriva lor. România şi Slovacia sunt penalizate în ierarhia făcută de „plata impozitelor“ şi de povara fiscală nemonetară (numărul de plăţi pe an. dar costurile conformării cu legislaţia fiscală sunt enorme. care ar putea fi prima ţară care să renunţe la cota unică? Există cel puţin patru elemente care sugerează că România este unul dintre candidaţii la această poziţie. venitul global este impozitat o singură dată. pentru toţi noii membri continentali ai UE (grupul 8+2). IV. cu atât mai eficientă tinde să devină. Într-adevăr. Niciuna dintre ţările care a trecut la cota unică nu a revenit la impozitarea progresivă de dinainte. diferenţele între cele două clasamente în anii 2005 şi 2006 sunt cele mai ridicate pentru România (82 şi 71 locuri. locul ocupat după criteriul „plata impozitelor“ este (mult) mai jos decât cel ocupat în clasamentul general. se va aplica acelaşi sistem – o rată unică de impozitare pentru toate categoriile de profit. astfel încât să ofere „un stimulent” cetăţenilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor. o astfel de situaţie este surprinzătoare pentru ţări care au fost acuzate că practică dumping-ul fiscal.COTA UNICĂ DE IMPOZITARE:soluţia pentru viitorul economic al unui stat european?! Cota unică de impozitare implică înlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare. 2006) şi. Este probabil că trendul cotei unice va continua şi în viitorul apropiat. unul dintre cele mai contraintuitive rezultate este că. Cu toate acestea. dar viitorul său pare cel mai sumbru în România. respectiv. măsurată în special prin ratele statutare de impozitare (Gwartney et al. Astfel. principalul avantaj fiscal al ţărilor baltice este mai ales numărul redus de plăţi către bugetul statului şi mai puţin nivelul redus al ratelor de impozitare. cât şi la nivel internaţional. în funcţie de venit. Potrivit acestui indicator. Ca o concluzie. Cota unică este ameninţată în mai multe ţări. timpul necesar conformării cu legislaţia). Mai mult. plafonul minim de impozitare este destul de scăzut. ca o formă specifică a concurenţei fiscale. În general. cele mai mari ecarturi între locurile ocupate după „libertatea fiscală“. care este veriga slabă. toate membre ale „clubului cotei unice“ şi cu rate de impozitare relativ scăzute. în afară de Polonia. Slovacia (78 şi 75) şi Letonia (75 de locuri în 2005). după „plata impozitelor“ au fost constatate pentru Danemarca (+134) şi Bolivia (–128). respectiv ratele de impozitare sunt scăzute. Deşi o rată mai ~ 12 ~ . În grupul celor 8+2 ţări. Aceste două ţări sunt exemplele extreme de situaţii în care impozitele au rate foarte înalte.. atât în interiorul ţărilor respective. extremele sunt Slovenia (+91) şi România (–87). experţii atrag atenţia asupra importanţei competitivităţii unui stat care este influenţată şi de alţi factori. dar sunt uşor de plătit.

Opinia Ungariei „Pentru moment Ungaria preferă să nu urmeze acest capriciu”.Reduce evaziunea fiscală. Italia. Cota unică de impozitare a fost aplicată pentru prima dată în Estonia (1991).Favorizează investiţiile în acţiuni (obţinerea de dividende). . o serie de state europene. În acelaşi timp. cu deficite bugetare substanţiale. .Elimină toate tipurile de excepţii şi scutiri de la plata taxelor. nu va introduce cota unică de impozitare”. deşi cota unică de impozitare nu reprezintă un leac universal la slăbiciunile economice ale unui stat. a afirmat primul ministru ceh. Caracteristicile cotei unice de impozitare . conducător adjunct al grupului parlamentar Platforma Civică din Polonia. există experţi. Lituania (1994). ci datorită subvenţiilor obţinute din partea UE. printre care şi câteva state membre UE.Oferă stimulente pentru cei ce doresc să economisească şi să investească. . statele membre sunt libere să aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit situaţiei economice existente. Opinia Republicii Cehe „Republica Cehă are nevoie de un sistem de impozitare simplificat. ~ 13 ~ . Dacă transpun şi implementează corect reglementările adoptate la nivel comunitar. După cum se poate observa din informaţiile de mai sus. printre care se numără şi cancelarul german Gerhard Schoder şi primul ministru suedez. impozitele scăzute vor conduce inevitabil la scăderea veniturilor la bugetul de stat. Germania. . fiind urmată de Letonia (1994). însă. Serbia (2003). care au afirmat că economiile în tranziţie din Estul Europei îşi pot permite reducerea taxelor. Multe dintre aceste ţări se confruntă. iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerinţele „zonei euro”. Slovacia (2003).Favorizează persoanele bogate în detrimentul celor sărace. . a afirmat Victor Orban. Danemarca şi Grecia au decis reducerea taxelor în vederea stimulării investiţiilor şi creşterii consumului. însă.Reduce inegalitatea (aceeaşi rată de impozitare pentru toţi). Opinia Poloniei „Odată cu adoptarea unui nou set de măsuri privind politica fiscală. nu datorită creşterii veniturilor la bugetul de stat. au introdus regimul „o singură taxă pentru toate tipurile de venit/profit”. Opinia Comisiei Europene Comisia Europeană consideră că nu este necesară uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. la sursă.mică de impozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar şi creşte dorinţa cetăţenilor de a-şi plăti taxele. Polonia şi-a propus introducerea cotei unice de impozitare la începutul anului 2007” a afirmat Zbigniew Chelebowski. Austria. argument disputat de către statele criticate în acest sens. deşi această ţară are o rată de creştere economică de două ori mai mare decât media zonei euro. Mai mult. Finlanda. primul ministru al Ungariei. Goran Persson. Georgia (2004) şi România (2005). Ucraina (2003). deoarece profiturile sunt impozitate o singură dată. Stanislav Gross. Rusia (2001).

000 de locuri de muncă. alte surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă. 571/2003 privind Codul fiscal.premii. V. argumentele pro cota unică au fost și rămân (printre altele) următoarele: • scoaterea din zona nefiscalizată a aproximativ 150. Fac excepţie de la prevederile prezentate mai sus cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc. pensii.Poziţia României Conform Ordonanţei de Urgenţă 138/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. a descurajat emigrarea fiscală a contribuabililor români și a favorizat rămânerea în țară a specialiștilor. sistem considerat birocratic ducând astfel la reducerea costurilor de prelucrare/procesare a declarațiilor de venit prin renunțarea la globalizarea și regularizarea veniturilor salariale. • cota unică a produs un surplus la veniturile contribuabililor. • coroborat cu măsurile de încurajare a invesțiilor străine cota unică va atrage pe viitor cetățeni ai altor state europene să-și stabilească rezidența fiscală în România și să plăteasca taxe pe veniturile lor globale în Romania pentru a beneficia de un regim favorabil de impozitare. În România. economisire și consum. • nu în ultima instanță. cota unică a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectivă contribuabilului cât și a autorităților fiscale. • atragerea investițiilor străine datorită competitivității cotei de impozitare precum și crearea de noi locuri de muncă. cu excepţiile prevăzute de lege. surplus care a putut fi direcționat către investiții. cota unică poate să continue să reprezinte unul din argumentele forte în favoarea relansării investițiilor străine în România. coroborată cu o plafonare a contribuțiilor sociale ale angajatorilor și angajaților. cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activităţi independente. cedarea folosinţei bunurilor. salarii. activităţi agricole. Comparație între România și țările membre ale UE în ceea ce privește tratamentul fiscal al veniturilor din muncă și al veniturilor din activități independente ~ 14 ~ . cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. conform aceleiaşi ordonanţe. În ceea ce priveşte impozitul pe venit. • cota unică a descurajat căutarea de soluții de evitare a impozitelor.

mai mult. Observăm că aceste state au aplicat politici asemănătoare prin aplicarea cotei unice de impozit.Așa cum am arătat la începutul materialului. însă remarcăm că sunt și state din Asia care au implementat acest sistem. ele au dovedit în timp o creștere a competitivității economice datorită creșterii atractivității pentru investițiile străine.Exemple de țări care aplică cota unică de venit Cota unica de impozitIntrodusa din anul Tara pe venit Letonia 26% 1995 Estonia 21% 1994 Guernsey 20% 1960 Georgia 20% 2005 Slovacia 19% 2004 Romania 16% 2005 Lituania 15% 1994 Ucraina 15% 2004 Mauritius 15% 2007 Cehia 15% 2008 Rusia 13% 2001 Serbia 12% 2003 Kyrgyzstan 10% 2006 Kazakhstan 10% 2007 Mongolia 10% 2007 Bulgaria 10% 2008 Macedonia 10% 2008 Albania 10% 2009 Belarus 9% 2009 Figura nr.Nivelul impozitului pe venit ~ 15 ~ . 1. Tabelul nr. 1. în special din Europa Centrală și de Est. cota unică de impozit pe salariu a fost introdusă de un număr mare de state.

Tabelul nr. ȋn raportul Agenției Române pentru Investitii Strãine se arãta cum ȋn 2006. 2 – Nivelul salariului minim și mediu în Europa Centrală și de Est în câteva țări în regiune TARA SALARIUL MINIM/LUNASALARIUL MEDIU/LUNA (2008/EURO) (2008/EURO) Letonia 254 637 Estonia 278 752 Slovacia 295 669 Cehia 311 985 Lituania 232 666 Bulgaria 123 307 Romania 147 421 Daca analizãm situația Cehiei. 3 – Evoluția investițiilor strãine directe ȋn perioada 2003 – 2009 mil EURO An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Investitii straine 1.Din aceasta multitudine de state am extras un eșantion reprezentativ pentru zona CEE.556 directe Existã unii adepți ai introducerii cotelor progresive de impozit pe venit care vor sã demonstreze ca acest sistem este echitabil și mai adecvat pentru România ȋn condițiile actuale. salariul mediu pe economie. deși salariul minim și cel mediu sunt foarte apropiate de cele din România. ȋn scopul susținerii introducerii impozitului progresiv. trebuie avut ȋn vedere cã. ~ 16 ~ . Bulgaria aplica o cota mai micã cu 6 procente. un sistem cu cote de impunere progresive nu poate susține aceste obiective. investițiile strãine directe au crescut cu 57% fata de 2004. pentru anul 2008. deși. eșantioane nereprezentative care le servesc ȋn susținerea concluziilor deja cunoscute.496 4.213 9.946 5. Mai mult decât atât. Aceștia folosesc adesea. precum și repartizarea salariaților pe grupe de salarii brute realizate. neținând cont de factorii importanți macroeconomici care au ȋn vedere contextele economice ȋn care se aflã fiecare dintre aceste țãri. la un an de la introducerea cotei unice.059 7. aceștia ar trebui sã aibã ȋn vedere și factori precum: salariul minim pe economie. observãm cã aceasta aplicã o cota unicã mai micã decât România. Tabelul nr. salariul minim și mediu sunt considerabil mai mari decât ȋn țara noastrã. când fiecare țarã dorește sã ȋși menținã/sã creascã nivelul de competitivitate ȋn scopul atragerii de cât mai multe investiții strãine și de scoatere la suprafațã a veniturilor din economia subteranã. ȋn contextul economic global actual.250 9. Statisticile aratã cã și România a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice. Astfel. prezentând mai jos și o comparație privind nivelul salariilor minime și medii din aceste țări.183 5. când sistemul de impunere era progresiv (descreșterea nivelului de investiții raportatã ȋn anul 2009 se datoreazã crizei actuale globale).

1 50.8 PIB – miliarde USD 200.337 cel negociat la nivel de bransa Marea Britanie 1.0 %Procent din PIB Veniturile 10.581 12.9 48.2 37 PIB – miliarde Euro 136.099 13.2 98.7 EURO 2005 2006 2007 28.3 2000 30.9 2002 28.6 58.3 79.8 44.9 2004 2003 2002 2001 2000 287.243 fiscale Tabelul nr.794 16. 6 – Nivelul salariului minim si mediu lunar in anul 2008 TARA SALARIUL MINIM/LUNASALARIUL (2008/EURO) (2008/EURO) Franta 1.499 37. Ceea ce ignora respectivii autori este cresterea semnificativa a PIB-ului in aceasta perioada si ca urmare a introducerii cotei unice. Tabelul nr.337 2. ȋn momentul introducerii cotei unice.7 121.7 80. Insã conform datelor prezentate de Eurostat pe parcursul a zece ani se remarcã o creștere semnificativã a nivelului veniturilor fiscale ȋn PIB de la an la an.169 40.5 29. Tabelul nr.1 40.2 29.8 40.722 28.833 Germania Nu exista un salariu minim in afara de3.0 Tabelul de mai jos prezinta o comparatie a nivelului salariului minim si mediu in tari cu economii puternice din CEE si Europa de Vest.9 73.9 404.850 10.4 116.7 189.4 45.941 22.857 14.2 166 342.363 Cehia 311 985 Polonia 318 765 Ungaria 269 724 MEDIU/LUNA ~ 17 ~ .4 97. Cei care susțin introducerea impozitului progresiv invocã un nivel scãzut de colectare ȋn PIB din impozitul pe profit și venit impozitate cu cota unicã.420 13. In anul 2005 creșterea fațã de anul anterior este cu 34% mai mare in PIB.5 2003 28. 4 – Evolutia veniturilor fiscale in PIB in perioada 2000-2008 mil An 1998 1999 31.110 2. motiv care ar duce la plecarea din țarã a companiilor care s-au stabilit ȋn România atrase de beneficiile cotei unice de 16%. 5 – Evolutia PIB in perioada 2000-2008 Anul 2008 2007 2006 2005 PIB – RON miliarde 503.8 Veniturile fiscale in 29.1 151.schimbarea cotei unice cu impozit progresiv arãtând pe lângã o instabilitate a sistemului fiscal și o ȋmpovãrare a contribuabililor.6 2001 28.2 238.1 2004 27.1 121.8 2008 28.3 56.

ȋn comparație cu aceste țãri.Romania 147 421 Dupa cum se observã. România se aflã la un nivel de aproape 7 ori mai scãzut. ~ 18 ~ . Si ȋn privința salariului mediu lunar. fiind de aproximativ 10 ori mai mic decât al Franței. este țara cu nivelul cel mai scãzut al salariului minim pe economie. România. de exemplu.

367 20.500 <5. statele care aplicã impozitarea progresivã au ȋn general o primã tranșã de venit exceptatã de la impunere. persoanele ar rãmâne exceptate de la impunere.407 63. 7.330 36.210 <11. salarii la care ȋn multe din statele menționate ȋn tabelul de mai sus.000 < 7.650 64.875 <8.400 69.000 39.529 <17.900 Dupa cum se vede. dacã se analizeazã repartizarea salariaților pe grupe de salarii ȋn 2008 (tabel mai jos) observãm cã populația cea mai densã de salariați se ȋncadreazã ȋn zona caș tigurilor salariale brute de 4.400 178.707 <44. aceastã tranșã reprezentând o suma generoasã.500 .000 45.730 75.793 <7.623 15.701 54.400 75.Rate maxime ale impozitului pe venit aplicabile in anul 2010 Rate maximale de impozit Venit anual Venit anual supus cotei 0% Tara Austria Belgia Cipru Danemarca Finlanda Franta* Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie % 50% 50% 30% 55% 30% 40% 45% 40% 32% 41% 43% 38% 35% 52% 32% 42% 41% 43% 25% 50% .885 28.000 66. ~ 19 ~ .000 34.265 <11.900 <745 <4.EUR<11.EUR60.058 53.900 < 19.004 <10.300 <2.000 RON.000 20.Cote progresive de impozit pe salariu ȋn alte țãri din UE Tabelul nr.783 250. uneori cu mult mai mare decât douasprezece salarii medii pe economie din România. De altfel.301 100.500 <15.100 <5.

asigurarea de invaliditate. contributia de 0.543.14% pentru invaliditate plafonata 1.09 pentru asigurarea medicala de Slovacia 34.55 pentru fondul de garantare si de imbolnavire (1.65%).2: Repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate *Sursa “Tratat fiscal al veniturilor”.538 1.06% 2.55 683 sau 1. Tabelul nr.926 275 Plafon doar la concedii medicale. in EURO Bulgaria 17.000 170 Cehia 34.883 Cipru 5.10% ~ 20 ~ .40% sanatate (10%) 893 Slovenia 16.00% 1.00% Grecia 28.216 245 Ungaria 27. 8.556 Letonia 24.75% =600 RON Plafon de 2.85% fiind aplicata pe max 12 salarii minime pe economie Romania 28. somaj si fond de rezerve (22.12 pentru pensie.Asigurari sociale datorate de angajator in tari din Europa Centrala si de Est Nivel maxim de Plafon superior stabilit pentru platacontributie datorat.25 sau 5.892. Tara Angajator % contributiilor de asigurari sociale lunar.75%).80% 4.169. Plafon de 1.00% 5. Plafon de 2.Figura nr.432.09% Contributia la pensie si la asigurarea Polonia 20.084. autor Liviu Voinea Contribuții la asigurãrile sociale datorate de angajator și angajat Tabelul urmãtor prezinta situația contributiilor de asigurãri sociale datorate de angajator ȋn câteva din țãrile Europei Centrale si de Est.

3: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (plafon) in CEE Exprimat in EUR Figura nr. ~ 21 ~ . România este de altfel printre țãrile cu cel mai ridicat procent de asigurãri sociale datorat de angajator. 4: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (fara plafon) in CEE Cu excepția Ungariei care practicã o cotã de contribuțtii sociale ridicatã și nici nu aplicã plafonarea la asigurãrile sociale observãm cã restul țãrilor din zona CEE practica ori plafonarea ori cote reduse de asigurari sociale pentru angajatori.Figura nr.

75% Spania Suedia Marea Britanie 29.875%) 957 Irlanda 10.20 pentru orele suplimentare (neplafonate) Pentru tinerii intre 18 si 25 de ani. 12. Plafon de 2.500 pentru contributia la pensie si somaj (11.02%) 613.15% Franta* 37.76 3.max. lunar.667. plafon de 4.35%).076.80% ~ 22 ~ .05%).43% Portugalia 23. 5.97 max.110 897 Belgia 24.77% Danemarca Finlanda 23.225% contributia la fondul de sanatate (8.198 plus intre 12% si 23.83% 4.Tabelul nr 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa Nivel maxim de Plafon superior stabilit pentru plata contributie Tara Angajator % contributiilor de asigurari sociale datorat. contributiile sunt reduse la 15.059.58 pentru somaj si asigurare de cresterea copilului (6. in EURO EURO Austria 21.42%.33% 2.6% contributii956. 3.75% Plafon de 2.49% Contributia se datoreaza doar pentru venituri lunare mai mari de 525 Olanda 19.885 1.58 pentru asigurare de invaliditate (6.36%).9% 31.750 pentru Germania 20.765.75 pentru asigurarea de sanatate (7.

Figura nr. evident fara a da posibilitate contribuabilului de a beneficia de protectie sociala la nivel suedez. **in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993 Observam ca Romania se afla la nivelul Suediei ca procent platit de angajator. 5: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (plafonata) Exprimat in EUR La fel ca și ȋn cazul țãrilor din grupul CEE. observãm plafonãri ale contribuțiilor sociale datorate de angajatori și ȋn cazul țãrilor din vestul Europei. 6: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (fara plafon) * Franta aplica un sistem sofisticat de calcul al asigurarilor sociale. in functie de “coeficientul familial”.Figura nr. Acolo sunt incurajate și sistemele private de pensii prin deduceri generoase. ~ 23 ~ .

40% pentru asigurare de boala (1.169 pentru contributia la sanatate de 4% si plafon de 1. plafon de 2. salariatii platesc Ungaria 17% suprataxa de 14% pentru asigurarea de sanatate 251.12 pentru contributia la pensie. Tara de angajat in EURO in EURO Plafon de 2.55 Slovacia 13.000 121. invaliditate si somaj (8%). lunar.5%.30 Cipru 6. 7.50% Slovenia 22.80% 4. *in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993 ~ 24 ~ .631.084.34 contributia plafonata de sanatate pe luna.71% Romania 16.5%.Tabelul nr. Daca contributia platita de angajator este mai mica de 1.10% 1.216 286.892.00 Letonia 9% Polonia 13.68 Plafon de 1.10% 4. 10: Contribuția de asigurari sociale datoratã de angajat ȋn țãri din Europa Centrala și de Est Nivel maxim Plafon superior stabilit pentru plata contributiilorde contributie Cota datoratade asigurari sociale datorat.480 pentru contributia obligatorie la pensie de 9. Asigurarea de sanatate neplafonata.60 Bulgaria 12.4%) 333.

Figura nr. in EURO Austria 18. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa Tara Cota Nivel maxim de datorata Plafon superior stabilit pentru platacontributie datorat. Tabelul nr. de angajat contributiilor de asigurari sociale lunar.110 743. din nou. 7: Contribuția de asigurãri sociale datoratã de angajat ȋn țãrile din Europa Centrala și de Est (plafonata) Exprimat in EUR Figura nr. aplica in general cote reduse de contributii.07% 4.09 ~ 25 ~ . iar cele care nu plafoneaza contributia. 8: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tarile din Europa Centrala si de Est (fara plafon) In privinta asigurarilor sociale datorate de angajat observam ca majoritatea statelor din zona CEE aplica plafoane maxime pentru aceste contributii. Romania are printre cele mai mari contributii platite de angajati in CEE. Se constata ca.

07% 11.25 sau 5.55* 582 sau 1.00% 10% Minim 2. 8% aplicat la plafon maxim de 6.875% 957. 588.556 Sub . 4.543.708.400 nu se contribuie. 5. diferenta de la plafon 5% 11% incepand cu un venit minim 523.13 Min.94% 20.18 Germania Grecia * 20.00% 8% 8.166. max.Belgia Cehia Danemarca Finlanda Franta* 13. 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) Exprimat in EUR Figura nr. 10: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) ~ 26 ~ .019 de la care se plateste inca 1% Plafon de 2.250.538 609.35% 7.885 maxim 23.00% Figura nr.080 max.500 pentru pensie si somaj (11.06 2.40% 5.32 12% 31.15% 11% 6. 3.359.12 201.00 3.2 3.765.23% 16% Irlanda Italia Marea Britanie Olanda Portugalia Spania Suedia 8.8 pana la plafonul de 4.35%).750 pentru sanatate si asigurare de invaliditate de 8.432.05 235. pentru un venit mai mare de plafon.75 195.

In privinta profesiilor liberale. pentru antreprenoriat.021 persoane juridice.Din nou se constata ca si in Europa de Vest se aplica plafonarea contributiilor datorate de angajat sau cote reduse de impunere. guvernul se obliga prin Programul sau de Convergenta 2008 – 2011 la dezvoltar ea profesiilor liberale si la asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita stimularea dezvoltarii spiritului antreprenorial. Liber profesionismul este asociat indisolubil societatii moderne. tendinta in SUA si in Europa este. Acest document citeaza printre altele “Flash Eurobarometer” 2007 care arata ca 45% dintre europeni prefera sa fie liber profesionisti (self-employed) – prin comparatie cu 61% in SUA si ca aceasta diferenta se doreste a fi micsorata in viitor prin implementarea unor politici specifice Statele membre sunt invitate sa sustina si sa stimuleze initiativa privata exercitata inclusiv prin intermediul Persoanelor Fizice Autorizate ( “PFA”) sau Persoanelor Fizice Independente (“PFI”). preferinta pentru activitate independenta. In anul 2009 erau inregistrati in Romania la Oficiul National Registrul Comertului 385. Ca o concluzie. cel putin dupa cum arata acest studiu.890 membri (PFI). ~ 27 ~ . pentru expertiza si valoare adaugata adusa de specialisti independenti care prefera sa fie leali propriilor lor competente si nu unor angajatori.319 persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati comerciale – spre deosebire de 690. date fiind beneficiile reduse din contraprestatii in sistemul romanesc. nivelul contributiei in Romania ar trebui plafonat. Cum aceste contributii ale angajatului sau angajatorului nu sunt in fond impozite ci asigurari sociale care ar trebui sa ofere contraprestatie sociala proportional cu marimea primei de asigurare. preferinta pentru mobilitate si autonomie. In Romania. Venit din activitati independente Consiliului Parlamentului European prin Comunicarea Comisiei sale “Think small first” (Bruxelles 2008) vorbeste despre necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial in Comunitatea Europeana si defineste un set de 10 principii care servesc drept indrumar de implementare a politicilor la nivel de stat membru. munca este masiv supraimpozitata in Romania. conform site-ului UPLR sunt actualmente inregistrati 278.

) Argumentele legate de fiscalitate pentru care de multe ori forma de organizare ca PFA este preferata celei de persoana juridica (PJ) – cel putin in stadiile incipiente ale afacerii. Aceasta categorie impreuna cu categoria angajatilor de nivel managerial reprezinta o patura care nu este reprezentata in dialogul social si in dezbaterea publica. Se observa. justificabila prin raport cu nivelul riscului asumat de PFA/PFI. medici etc. din pacate in Romania ultimilor ani. In plus. Este evident ca un asemenea exod va afecta competitivitatea Romaniei in Europa si gradul de convergenta. Fiscalitatea si profesiile liberale Fiscalitatea reprezinta un argument si in ceea ce priveste alegerea formei de organizare pentru cei care au initiative antreprenoriale. PFI este obligat sa plateasca in plus taxe si cotizatii de afiliere la organizatii profesionale fara de care nu-si pot desfasura activitatea. precum si pe marirea aberanta a contributiilor de asigurari sociale.4% la PJ fata de aproximativ 23. De cele mai multe ori. Asta in contextul in care valoarea si retentia capitalului uman este o preocupare atat de importanta in intreaga lume. Exista doua dimensiuni ale convergentei tarii noastre cu Comunitatea Europeana: convergenta nominala – care prin aderare. un fenomen de “demonizare” a categoriei profesiilor liberale. Acest argument trebuie avut in vedere si in cazul comparatiei intre sarcina fiscala a unui salariat (care are un nivel mai mare de contributii sociale) fata de cea a unui PFA. tin de gradul mai scazut de prelevare fiscala. Tocmai lipsa de reprezentare in dialogul social transforma aceasta categorie de mijloc nou formata intr-o potentiala victima a schimbarii sistemului de fiscalitate prin revenirea la cotele progresive si concentrarea impozitarii marginale pe veniturile lor. avocati. bazat exclusiv pe forte si merite proprii. Exista insa si convergenta reala exprimata de nevoia de a ajunge din urma tarile avanzate. Aceasta nu se va putea face insa prin sacrificarea paturii de mijloc.Implementarea unui sistem fiscal nediferentiat intre salariati si persoanele fizice autorizate (PFA si PFI).5% la PFA) care insa trebuie coroborat si cu raspunderea patrimoniala nelimitata in cazul PFA. Ea reprezinta in esenta categoria specialistilor. prin armonizare legislativa si conformitate – se intampla deja. dar si financiara. esentiali in dezvoltarea tarii. activitatea unui PFI nu poate fi efectuata decat in urma atestarii calificarii acestuia de catre organismele de resort. Lipsa de competitivitate poate condamna Romania la subdezvoltare pe termen lung. Impactul pe termen mediu si lung – in cazul concentrarii poverii fiscale asupra celor care creeaza valoare – va rezulta intr-un exod al profesionistilor. PFI nu beneficiaza de concediu de odihna platit. ei sunt asa numitii “bogati cinstiti”. asa cum este solicitat de anumiti lideri de opinie si analisti. ~ 28 ~ . deziderat care nu se poate implini fara competititvitate. cu 20% mai mic la PFA (29. va avea ca efect descurajarea spiritului antreprenorial. Alte argumente in favoarea acestei diferentieri: prin comparatie cu salariatii. Daca in cazul PFA conform Ordonantei 44/2008 exista si alternativa organizarii ca persoana juridica. Solutia este reforma statului si reforma mediului social ca parte a reformei statului. notari. a celor care au atins un nivel ridicat de dezvoltare personala. in cazul profesiilor liberale aceasta alternativa este limitata conform legilor de functionare a anumitor profesii liberale (ex.

500 Ungaria EUR * In Romania se plateste cota de 31. Cipru Letonia Lituania Figura nr.26% pentru contributia la Polonia pensie (11. lunar. 9.60% euro 28.70% intre 198 si 803.Se prezinta in continuare informatii referitoare la taxele si contribuitile platite de cei care desfasoara activitati independente.5%.concediile medicale plafonate la 12 salarii Romania* minime pe economie (0.3% +5.40% Slovenia 6% 9.5% +6%.26%) 31. este plafonata la 2.5%+0.Nivel maxim de % contributie.3% la suma asigurata.17% 252 9% 20. in Euro Bulgaria 24% 245. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (plafonata) ~ 29 ~ . 12: Cota unica de impunere pentru venituri din activitati independente (CEE) Tara Cota unica de impunere % Letonia 26% Slovenia 20% Slovacia 19% Romania 16% Cehia 15% Bulgaria 10% Tabelul nr.85%. 13: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in cateva din tarile CEE Tara Contributii la asigurarile sociale.52 Cehia 42.25 12.85%) Slovacia 44. Tabelul nr. cota de contributie la pensie.

diferenta de la plafon 5% 827 ~ 30 ~ .00% Finlanda France Germania Irlanda 2.52%. pentru un venit mai mare de plafon.65% 34. 8% aplicat la plafon maxim de 6.620 asigurare voluntara Sub 1. 14: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in alte tari din Europa Tara Nivelul maxim de Contributiile la asigurarile socialePlafon lunar contributie lunar % maxim in EUR in EUR Danemarca 8.400 nu se contribuie.250. Procentul aplicabil este mai mic decat in cazul angajatilor (9%) 28.Figura nr. 12: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (fara plafon) Tabelul nr.

se mai plateste inca 1% 2.80% min 70.Marea Britanie 8% sau 9% castiguri pe luna sub 500 euro.75% Spania 29.344.92% Portugalia 34.728 734 Olanda 26.0% intre 501 euro4343 8% peste 4.15 max953 267 ~ 31 ~ .

activitatile independente sint impozitate cu cote mici sau contribuitiile sunt plafonate. Este evident ca propunerea de a colecta asigurari sociale neplafonate de la PFA/PFI are menirea de a compensa un deficit bugetar prezent si nu tine cont ca va naste datorii viitoare catre aceasta categorie care intelege aceste contributii ca pe o asigurare. va fi perceputa ca un abuz asupra notiunii de solidaritate si va periclita increderea acestei categorii de specialisti in contractul social (si care s-au inregistrat ca PFI/PFA pe baza conditiilor de la data inregistrarii).Figura nr. 13: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in alte tari din Europa (fara plafon) Figura nr. 14: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in in alte tari din Europa (plafon) Rezulta clar ca. sansele ca statul roman sa fie capabil sa ~ 32 ~ . Cu alte cuvinte prin neplafonarea contributiilor. doua principii fundamentale ale Contractului Social si anume solidaritatea si echitatea. Asimilarea veniturilor PFA/PFI cu cele salariale in privinta contributiilor sociale in cazul in care nu va exista o plafonare a acestor contributii. Teoria asigurarilor sociale invoca. atat in CEE cit si in Europa de Vest. printre altele.

cât si pentru TVA) si mult mai redusa atât fata de cea din tarile UE15. trebuie mentionat ca. precum Cehia sau Ungaria. cât si în comparatie cu unele dintre tarile nou-venite în UE în anul 2004. cum ar fi.4%). taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici în comparatie cu Uniunea Europeana. Germania. situându-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atât pentru venituri. 19%. cota TVA aplicata în România se situeaza la un nivel relativ mediu. sunt foarte mici -de aici deriva un risc pe care si-l asuma statul roman pentru viitor. taxe vamale etc. Daca avem în vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende). Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE. mai mic decât în Polonia (34. În ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor. Rata utilizata în România este mai mare decât cea practicata de alte state. Franta (55. Bulgaria impune o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%. Ungaria are cote cuprinse între 18% si36%. în cazul persoanelor juridice. în Uniunea Europeana. Aceeasi rata.). sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt în Danemarca (38%-59%). Suedia. Cehia etc.5%). daca impozitul final combinat este de 19% în Slovacia. nou introdusa în Codul Fiscal si atât de contestata. România se afla între Serbia (cu venituri impozitate progresiv. în care predomina.4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%). Cea mai mare rata a TVA este înregistrata în Suedia.9%). Cehia (35. Astfel. accize. în România. astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29. cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE.4%. contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite 636j94g directe. Reforma sistemului fiscal naste în continuare multe controverse în România. România are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Polonia (19%-40%) iar Bulgaria între 10% si 24%. Suedia (30%-55%).3%). Finlanda (29%-53. de exemplu. Comparația sistemului fiscal românesc cu sistemele fiscale din tarile UE27 Specificul României fata de tarile UE27 consta în structura veniturilor încasate la bugetul de stat. Altfel. rata de impozitare a dividendelor este de 16%. în Irlanda acesta este de 26%.2%-52%) si Norvegia (28%-51. mediul economic în ~ 33 ~ . Astfel. Succesul sau esecul ei depinde de momentul în care este aplicata. Cu o rata de impozitare de 16%. observam ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decât al României. În acest context. Germania (52. În prezent. Franta sau Danemarca. VI. Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende). În România. majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decât România. Dintre cele 12 tari noi membre ale UE (zece care au aderat în mai 2004 si doua în ianuarie 2007).44%. putem observa ca fiscalitatea din România este una medie fata de tarile Uniunea Europeana. Norvegia si Danemarca (25%). Olanda (34. de exemplu.4%). în cazul actionarilor persoane fizice si cu 24. România are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE27.restituie in viitor beneficii pe masura contributiilor facute. Luxemburg si Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). în timp ce. legat si de taxa de prima înmatriculare. indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. la fel. Pentru persoanele fizice. Cehia (12%-32%). este întâlnita în Slovacia (unde se practica principiul cotei unice extins si la TVA). veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA.

statul danez se află pe primul loc la procentul de colectări de impozite la bugetul de stat. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa). Cota unica reprezinta sistemul de impozitare adecvat Romaniei pentru perioada actuala de dezvoltare a tarii in care se doreste recuperarea decalajelor si obtinerea unui grad de ~ 34 ~ . În mod cert. In timp. flexibilizarea Codului Muncii etc În România. modelul social european a fost abuzat din motive populiste si politicianiste. Cu alte cuvinte nu impovararea suplimentara a celor care produc valoare (care nici macar nu ar creste “debitul” impozitelor colectate in mod suficient) este solutia. cu 44. Cu un procent de 49. tarile din CEE visau sa aiba o crestere economica la nivelul tarilor din Asia de Sud Est si o protectie sociala la nivelul Scandinaviei. 110 mii de certificate de handicapat. opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget.6 % din Produsul Intern Brut la bugetul de stat. care au câstigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. Se argumenteaza ca veniturile la buget sau marit prin cresterea încasarilor din TVA. urmată de Belgia. La polul opus se află România.6 milioane de certificate medicale. VII. La inceputul anilor ’90. nu maresti debitul la intrare ci incepi sa o carpesti! “. Cel mai mic nivel de taxare se regăseşte în Bulgaria şi tot Danemarca este fruntaşă la acest capitol. impunerea de constrângeri tari rau-platnicilor. care a înregistrat anul trecut încasări de taxe de doar 28.6 % din PIB. generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la românii plecati în strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari. „magnet” pentru investitiile straine. Romania este o democratie “bugetara” in care prea multi depind de veniturile bugetare. crearea de locuri de munca etc. Europa a pierdut mult in competitivitate in raport cu alte grupuri de tari sau state din lume in competitia globala. S-au creat silozuri de grupuri sociale care nu au alta preocupare decat aceea de a obtine privilegii si exclusivitati de la buget in contul grupurilor pe care le reprezinta. Aceasta a fost o iluzie amara. Se poate vorbi deja de un atac generalizat asupra bugetului: statisticile anului 2009 au aratat ca sau emis 3. a avut loc un numar foarte mare de pensionari anticipate – cu alte cuvinte un numar prea mare de asistati sociali fraudulosi atenteaza la bugetul statului. Pe locul doi se află Suedia. urmat de Suedia şi Belgia. efectele nu au facut decat sa sporeasca ingrijorarea specialistilor in legatura cu problemele grave de imbatranire demografica si implicit de asigurare a fortei de munca dar si de sustinere a sistemelor de pensii cu care se va confrunta Comunitatea in viitor.care este implementata si masurile acompaniatoare – reducerea cheltuielilor publice.1 % (2009) din Produsul Intern Brut. O comparatie plasatica: “Atunci cand o conducta e ciuruita.9 % din PIB. ci diminuarea drastica a hemoragiei banului public. Cheltuielile sociale enorme pe care le are Romania nu produc efectele scontate. consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile în România este necesar deoarece concurenta fiscala între tarile UE este din ce în ce mai puternica. cu încasări de 48. Danemarca este statul european care stă cel mai bine la capitolul încasări de taxe şi impozite.Considerente finale Criza financiara globala a relevat nesustenabilitatea modelului social European actual. imputându-i lipsa de echitate.

Economistii cred totusi ca Romania are sanse de a obtine un succes similar doar daca guvernul va lua si masuri de eliminare a unor legi ineficiente si a evaziunii fiscale. momentul ales pentru implementarea acestui regim fiscal ar putea fi nepotrivit. Cota unica introdusa intr-un moment nepotrivit. de peste 8% in 2004. avind in vedere ca in Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras. inca din primul an. Contributiile trebuie plafonate la un nivel rezonabil in asa fel incat sa se atinga atat conceptul de solidaritate sociala. care a reusit abia in 2004 sa coboare inflatia sub plafonul de 10%. citind un comentariu Reuters. nu isi gasesc justificare in procentul neplafonat de contributie. Cu alte cuvinte beneficiile limitate. Multi analisti sint ingrijorati ca. Cota unica va atrage in continuare investitii straine si ne ve mentine gradul de competitivitate in grupul tarilor emergente din CEE. dar mai mici de 30 de milioane. Acest fapt este in general perceput ca o “amenda” aplicata muncii iar contributia nu se regaseste in contraprestatia sociala. astfel incit implementarea acestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decit pentru alte state din fostul bloc comunist. Executivul a estimat ca pierderile inregistrate de veniturile bugetare nu vor depasi 1% din PIB. ne plasaza pe locul intai in CEE in materie de magnitudine a contributiei si a costului pentru angajator si pe un loc fruntas in comparatie cu alte tari din Europa. Lefurile mari. prezente si viitoare. Analistii straini se tem ca Romania nu mai tine sub control cresterea economica Guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care coincide cu schimbari importante ale politicilor economice. stabilitatea economiei este un obiectiv mai important pentru investitorii straini decit nivelul fiscalitatii. neplafonate. ~ 35 ~ . Romania si-a asumat aceasta raspundere nu numai prin preluarea unor masuri pentru profesiile liberale in programul sau de convergenta. Contributiile de asigurari sociale in Romania. deducerea personala lunara. primite de cei ce contribuie efectiv. nivel destul de "conservator" potrivit Reuters. respectiv suma care nu este supusa impozitarii. dar si prin faptul ca a permis inca de la inceputul anilor 90 prin creearea unui cadru legislativ pentru diferitele categorii de liber profesionisti. ci si de marimea lefii. fonduri mai mari la bugetul de stat. informeaza Mediafax. A pune acum semnul egal intre veniturilor acestora si cele salariale ar reprezenta practic o incalcare a promisiunilor guvernantilor si o penalizare a celor care produc valoare si constituie capitalul uman pe care se bazeaza dezvoltarea tarii in competitia cu celelalte tari din CEE. Ministerul Finantelor a anuntat ieri ca pentru salariile mai mari de 10 milioane. "taxate" prin deduceri mici Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in functie de numarul de persoane aflate in intretinere. pina la un nivel greu de tinut sub control. Totusi Fondul Monetar International (FMI) sustine ca. adoptarea de catre acestia a formei de exercitare a profesiei in mod independent. necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial este o directie asumata de catre Comunitatea Europeana. dar si acela de asigurare pentru batranete. pentru prima data in aproape 15 ani. Profesiile liberale .facilitarea si sustinerea unui mediu propice pentru initiativa antreprenoriala. Temerile lor sint legate de posibilitatea ca micsorarea impozitelor sa mareasca ritmul de crestere economica. in cazul Romaniei.convergenta reala cu tarile membre. in cazul Romaniei.

5 si 6. Atrași de noile perspective. daca salariatul nu are nici o persoana in intretinere. cota unicã. El spune ca un impozit mai mic poate determina companii strãine sã vinã sã investeascã ȋn România. Dezvoltată de Hall şi Rabushka. Lituania de 33%. In ce privește România. ȋnsã acest criteriu este un argument ȋn plus. Introducerea cotei unice atât pe veniturile salariaților. Niciuna din ţările care au adoptat cota unică nu a revenit la sistemul progresiv de impozitare Cota unică străbate drumul în mai puţin de 15 ani de la "imposibil de aplicat" spre "inevitabil de aplicat". iniţial ca propunere de amendare a stufosului Cod Fiscal american.000 de lei. Estonia.urmată de Letonia cu 25% în 1995. Lituania. fiecare persoana aflata in intretinere sporeste valoarea deducerii personale cu cite un milion de lei. evident. Cea mai mica deducere personala lunara. Nu toatã lumea a fost incintatã de noua formulã de impozitare adoptatã de fostele state comuniste. oamenii de afaceri finlandezi și-au reorientat investițiile ȋn Estonia.5 milioane de lei si 100. Slovacia 19% în 2004. La fel de nemulțumitã este și Finlanda. cota unicã a mai fost adoptata de state precum Serbia. s-a plâns cã șomajul a crescut dramatic dupã ce multe companii atrase de impozitul de zero la suta pe activitate. cât și pe profiturile companiilor este consideratã una dintre cele mai radicale variante de impozitare. Pentru cei ale caror venituri brute nu depasesc 10 milioane de lei/luna. "Reducerea impozitului pe profit pentru companii va ȋnsemna. nu este singurul care determinã o decizie a investitorului. ceea ce presupune cã. dacã o companie a platit deja impozitul pe profit de 16%. deducerile personale sint cuprinse intre 2.000 de lei. Cele mai importante efecte ale acestei cresteri se vor vedea probabil in 2006-2007". De atunci. Pentru angajatii ale caror salarii brute lunare sint mai mici de 10 milioane de lei. magnet pentru investitori România a decis introducerea cotei unice de impozitare la zece ani dupã ce aceasta soluție a fost aplicatã de o țarã din fostul bloc comunist. in functie de numarul persoanelor in intretinere. Mai ales cã guvernul dorește eliminarea dublei impozitãri. ne-a declarat Dochia. iar optimismul exagerat de pânã acum trebuie temperat. țara vecinã cu Estonia și recunoscutã ca având un nivel mare al taxelor. 100. se aplica salariilor cuprinse intre 29. dupã introducerea cotei unice. Slovacia a fost și ea acuzatã de concurența neloialã și taxe de dumping deoarece. Serbia 14% în 2003. analistul economic Aurelian Dochia este de pãrere ca lucrurile trebuie privite cu realism. In multe state din fostul bloc comunist. Ucraina. de exemplu. Slovacia sau Georgia. practicat de Estonia și-au mutat afacerile ȋn aceastã țarã.5 milioane lei. potrivit BBC News.2 milioane lei si 29. Germania. aceasta țarã a devenit mai atractivã pentru investiții. Reducerea impozitului pe salarii ar trebui sã ȋncurajeze munca și scoaterea la suprafațã a unor avantaje salariale mascate pânã acum. Cota unică se propagă repede în Rusia care introduce cota unică de 13% în 2001. investitorii nu ar trebui sã plãteascaã impozite pe dividendele acordate de aceasta.9 milioane lei.este cuprinsa intre 6. Exemplul Estoniei a fost urmat de Letonia. dar sa nu ne asteptam la miracole. în anul 1994 Ţările Baltice sunt primele care preiau ideea cotei unice. dar și de Rusia. Ucraina 13% în 2004. Estonia introduce pentru prima data cota unică de 26%. Georgia 12% şi România ~ 36 ~ . mai multe fonduri care pot fi folosite pentru dezvoltare si pot duce la o crestere economica.

Cei care invocă echitatea socială mai mare în cazul cotelor progresive alimentează o iluzie amară în absenţa soluţiilor de fond pentru gravele probleme economice actuale ale României. niciuna din ţările care au adoptat cota unică nu a revenit la sistemul progresiv. Populaţia se concentrează la noi în zona câştigurilor salariale brute la care în multe din statele europene ele rămân exceptate de la impunere. uneori cu mult mai mare decât 12 salarii medii pe economie din România. greşeală pe care România trebuie să o evite. evaziunea fiscală şi excepţiile de la cota unică de impozitare explică parte bună din capacitatea redusă de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. iar cei care speră că introducerea cotelor progresive ar putea să le potenţeze se înşală. ~ 37 ~ . Mai degrabă. Cota unică nu a simplificat doar administrarea fiscală. Statele care aplică impozitarea progresivă au în general o primă tranşă de venit exceptată de la impunere. Ieşirea din sistemul cotei unice în blocul central şi est european ar crea un dezavantaj competitiv semnificativ. Cu atât mai mult cu cât eforturile în regiune se concentrează: -pe diminuarea cotelor unice. Susţinătorii sistemului progresiv evită să ia în calcul salariul minim şi mediu pe economie.16% în 2005. Macedonia 12% în 2007 . Veniturile fiscale ca pondere în PIB au crescut imediat după introducerea cotei unice.500 euro (dar o cotă progresivă de până la 40%) în 2010. Această tranşă este generoasă. Nu mai adaug ignoranţa lor pentru creşterea semnificativă a PIB-ului şi ca urmare a introducerii cotei unice. Susţinătorii sistemului progresiv evită să recunoască public că acesta nu a adus niciodată venituri fiscale mai mari în România ca pondere în PIB comparativ cu cota unică.pe competitivitate economică datorată creşterii atractivităţii pentru investiţiile străine. Bulgaria. La începutul anului 2008 un grup de 9 ţări adopta sistemul cotei unice. Vedeţi cazul Spaniei. dar a favorizat acumularea de capital şi a condus la creşterea eficienţei muncii. Încearcă doar să mimeze o protecţie socială similară ţărilor dezvoltate. precum şi repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute realizate. dar pe care România nu şi-o poate permite încă mulţi ani de aici înainte. economisire şi consum de către contribuabili şi nu de către politicieni/stat. Ucraina. .pe gestionarea individuală a surplusului de venituri şi orientarea lor spre investiţii. Chiar în condiţiile crizei financiare. care aplică cotă 0 la veniturile anuale de mai puţin de 17.Nicidecum aplicarea cotei unice.707 euro anual (dar o cotă progresivă de până la 43%) sau al Austriei pentru veniturile anuale de sub 11. Bulgaria 10% şi Cehia 15% în 2008. Cehia sau Rusia aplică deja cote unice mai reduse decât în România.scăzută apoi la 10%. .000 euro (dar o cotă progresivă de până la 50%) sau al Greciei pentru veniturile anuale de sub 10.

“Proportional (flat) personal income tax rate and competitiveness in Slovenia: Towards understanding the policy issues and policy implications”. si R.507-522 Keen.10. si J. no. si T.cefsee. “The Flat Tax(es): Principles and Evidence”.33-46 Davies.317351 Grecu. vol.” Quarterly Journal of Economics. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate.51.84. vol. vol. si A. si M.Varsano (2006). J.Hoy (2002). organized by the Center of ~ 38 ~ .Pogue (1998). “Flat taxes and inequality in Canada”.109. pp. P. “The Russian Flat Tax Reform”. no.2. updated revised edition. Urban. R.Pijoan-Mas (2006). M.E. si M.3. A. IMF Working Paper. R.php?location=1094 Davies. (1994) “Uninsured Idiosyncratic Risk and Aggregate Saving.5. Bled. M. vol.Hoy. pp. Hoover Press Ivanova. (2004).125-146 Dunbar.2. WP/06/218 Krajcir. pp. Research on Economic Inequality. si M. Cato Journal vol. J.E.” European Economic Review.Klemm (2005). WP/05/16 Jermann. vol. (2006). Rao. R. A. “Flat tax in Slovakia – case for policy lessons?”. si Y. (2002) “International Portfolio Diversification And Endogenous Labor Supply Choice. organized by the Center of Excellence in Finance.303-324 Golias. G. Z. Investigaciones Economicas.46. “Slovak tax reform: one year after”. pp. no. IMF Working Paper. no.Bibliografie Aiyagari. “The Route to a Progressive Flat Tax”.Rabushka (1985). Journal of Public Economics. Adam Smith Institute. “Flat Tax – The British Case”. “Estimating flat tax incidence and yield: a sensitivity analysis”. National Tax Journal. The International Center for Policy Studies Gonzales-Torrabadella. A. pp. “Flat Tax Reforms: A General Equilibrium Evaluation for Spain”. pp. vol. (2006).Kim. Slovenia and retrieved from http://www.Keen. “Flat rate taxes and inequality measurement”. A. London Hall. 659-684 Caprirolo. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. pp. si A.3.Kicina (2005). T.465-476 Hall.Lynch (2003).Rabushka (2007).org/index.30. The Flat Tax.

ro * www. Europe and Central Asia Region : www. “Flat tax reform: a quantitative exploration”.J.php? location=1094 Ventura.1425-1458 World Bank (2005).8.com * www. Cato Journal. “The Global Flat Tax Revolution: Lessons for Policy Makers”. (2006). at http://www.ro * http://europa. David. “Public Choice Perspectives on the Flat Tax Follies”. (2006). “The Distributional Effects of a Flat Tax Reform in Germany – A Microsimulation Analysis”.bnr. Slovenia and retrieved from http://www. “A flat tax for the UK? The implications of simplification”.php?location=1094 Slovenia and retrieved from http://www.org/index.5.php?location=1094 McCaleb. organized by the Center of Excellence in Finance. Working paper Vanasaun.23. (2006). Virginia. University of Cologne. (1985). (2006). A flat tax in Denmark?”. “The Case of Denmark.euractiv. IMF Working Paper WP 05/133 Murphy. pp. no.org/index.cefsee. Bled. R. “Flat tax rate. G. Moore. vol. Mitchell.ro *www.cef-see. The case of Estonia”. Prosperitas.2.mfinante. “The quest for equitable growth in the Slovak Republik”. A.eu/eurostat/ ~ 39 ~ .cef- Larsen. Center for Freedom and Prosperity.com/pubs/publicinterest/activities/research/publications/tech-ft001. Center for Public Economics. Bled. 2005. I. Journal of Economic Dynamics & Control.Excellence in Finance. vol. see. (2008). paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. (1999).insse. Slovenia and retrieved from http://www.32433-SK.1. organized by the Center of Excellence in Finance. vol. no.org/index.accaglobal. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. Report no.pdf Peichl. T. T. ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) Discussion Paper. Poverty Reduction and Economic Management Unit. D. Bled. “Slovakia's 2004 Tax and Welfare Reforms”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->