,,

Funcionarii publici sunt slujitorii i reprezentanii oamenilor, pentru a pune n practic legile pe care oamenii le-au fcut.
(Grover Cleveland)

Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, indeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la aparitia functiei publice si a functiilor care s-o indeplineasca. Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un intreg organism social, caruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in diversitatea de functii statornicite de-a lungul timpului. Inceputul anilor 20 este marcat de un sir de schimbari radicale in administratia publica. Aceste schimbari vizau in modul cel mai direct formele de administrare, dat fiind faptul ca zeci de ani ea a fost dominata de o mentalitate totalitara inacceptabila pentru Republica Moldova. Acest sistem unic de administrare nu putea functiona in virtutea faptului ca fiecarui stat ii sint caracteristice metode de gestionare a treburilor publice, care nu ar trebui sa depinda de controversele politice. Astfel, concomitent cu schimbarile de ordin politic, se resimte o tendinta noua in administratia publica, atit la nivel central, cit si local, o tendinta de a trece la noi forme de administrare, ce a revolutionat intreaga structura administrativa in Republica Moldova. Aceasta reforma, insa, nu a putut fi implementata cu succes pina la sfirsit, din considerentul ca mentalitatea veche s-a inradacinat foarte adinc la functionarii publici, care isi indeplineau obligatiunile de serviciu numai facind favoruri diferitor grupari politice, cu scopul de a nu pierde fotoliile comode.

Dar nu putem nega adevarul ca ceva totusi s-a facut. Partial administratia publica in Republica Moldova se intoarce cu fata spre modelele occidentale, preluind noi forme de lucru. Si in primul rind in ceea ce priveste constituirea propiului personal. Caci de ei depinde cum va demara mai departe procesul de reformare a administrarii publice, a politicii sale. Este un element nou, pentru ca pina in prezent nu se scotea in evidenta un asa factor ca calitatea personalului. Si nici nu era un cadru legislativ bine conturat care sa reglementeze acut procesul de activitate a personalului administratiei publice. Dar odata cu adoptarea Legii serviciului public din 1995, s-a incercat acoperirea acestui gol si s-a pus baza unei noi conceptii in ceea ce priveste administratia publica. Diversitatea sarcinilor pe care le are de indeplinit administratia publica necesita o extrem de variata gama de prestatiuni realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregatire profesionala diversa. Satisfacearea nevoilor cotidiene ale colectivitatii, a nevoilor omului care traieste intr-o grupare organizata, ramane finalitatea esentiala si singura justificare a administratiei publice, atat de diversificata, mai ales in prestatiunile sale catre populatie. Privita din punct de vedere sociologic, administratia publica nu reprezinta altceva decat o suma de colectivitati umane care organizeaza anumite actiuni in favoarea altor oameni. Din acest punct de vedere, problema oamenilor care lucreaza in administratie capata o importanta considerabila. Oricat de perfecta ar fi organizarea unui organism social si oricat de bune legi si decizii ar fi, ramane doar o simpla schema, fara viabilitate, daca nu exista oameni competenti, activi si devotati pentru realizarea scopului stabilit.

Primul statut al functionarilor publici l-a intocmit imparatul roman Hadrian. Roma antica era preocupata de buna administrare a statului, iar in Bizant serviciile publice erau organizate in 10 ramuri, cu nenumarate ministere. Atentia pe care o acordau statutului functionarului public sefii statelor nu erau intimplatoare. Ea era indreptata spre asigurarea bunei administratii a statului. De statutul juridic al functionarilor publici depinde in cea mai mare masura bunul mers al activitatii in viata unui stat. Un functionar public recrutat dupa criterii obiective si echitabil remunerat constituie prima conditiune a unui aparat de stat respectuos pentru drepturile garantate de legi particularilor si competent a solutiona problemele impuse de satisfacerea intereselor garantate.1 Dimpotriva, daca functionarul public este recrutat dupa criterii aleatorii, daca nu se bucura de stabilitate, iar remuneratia este nesatisfacatoare, aceste aspecte se vor repercuta defavorabil asupra eficientei activitatii functionarului si bunei functionari a serviciului public. In acest context Stendal mentiona ca a plati pe cineva cu putin si a-i cere toata munca de fiecare zi, inseamna ca statul sa organizeze furtul si mizeria. De aici ajungem la concluzia devenita demult axioma : atunci cind statul nu are grija de functionarii sai, isi surpa temeliile. Pornind de la cele mentionate in legatura cu functia publica, accentul il voi pune asupra clasificarii celor care actioneaza in numele administratiei publice. Deci trebuie sa pornim de la notiunea de functionar public. Aceasta notiune o putem defini in sens larg si in sens restrins. In sens larg, intelegem persoana care detine in conditiile legii o functie in organele autoritatilor publice. Aceasta notiune cuprinde toate atributiile si sarcinile pe care le au cei care lucreaza in organele autoritatilor publice central si locale.

C.Radescu, Gh. Marghidan, Statutul functionarilor publici si statutul salariatilor comunali, Bucuresti, 1947

In sens restrins, notiunea de functionar public determina la modul concret functia respectiva instituita de actul juridic respectiv. In acest sens, persoana care tinde sa ocupe o functie publica trebuie sa indeplineasca cerintele specifice functiei pretinse. Cu alte cuvinte, in fiecare caz concret putem determina notiunea functionarului public concret. Pentru a ocupa o functie publica in cadrul Serviciului public, persoana ce tinde a se numi functionar public trebuie sa corespunda unor parametri stabiliti de lege, pentru functia concreta, pornind de la ocupatie, studii, virsta, cetatenie, cunoasterea limbii oficiale, etc. O definitie cit de cit evocatore este si cea data de Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public care mentioneaza ca functionarul public este persoana fizica numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Legea serviciului public consacra si ea notiunea de funcionar public. Astfel functionar public nseamn ,,persoana care ocup funcie de stat remunerat i care dispune de ranguri i grade, stabilite n conformitate cu principiile prezentei legi (alin.3, art.1). Dar legiuitorul nostru nu se limiteaza la definitia de functionar public , ci mai defineste si o categorie aparte de ,,persoane cu functii de raspundere. Astfel, ,,persoana cu functie de raspundere este functionarul public investit cu atributii in vederea exercitarii functiilor autoritatilor publice sau a actiunilor administrative de dispozitie si organizatorico-economice. (alin.4 art.1) Codul penal intervine cu o completare de clasificare, determinind notiunea de persoana cu inalta functie de raspundere. Aceasta este persoana cu functii de raspundere al carei mod de alegere sau numire este reglementat de Constitutie si de alte legi organice, precum si persoanele carora persoana cu functii de raspundere indicate lea delegate imputernicirile sale. Functionarii publici cu inalta functie de raspundere sunt: Presedintele Republicii Moldova; Presedintele Parlamentului si deputatii; Prim-ministrul si membrii Guvernului; Membrii Consiliului Superior al Magistraturii; Judecatorii, procurorii, primarii.

Din acest nefericit joc de cuvinte se poate spune ca ,,functionarul public numai ocupa functii si dispune de ranguri si grade, pe cind persoana cu functie de raspundere mai este si investita cu atributii in vederea exercitarii functiilor Consider insa ca orice functie este de raspundere, deoarece se infiinteaza in scopul satisfacerii unui interes public, iar functionarul public detine o functie pentru a exercita anumite atributii cu care este investit in mod legal. Mentionez ca Legea contenciosului administrativ contine, de asemenea, o talmacire a notiunii de functionar public, dar nu in scop de anulare sau desconsiderare a celor expuse anterior, ci pentru a clarifica cine poate fi actionat in judecata, pe calea contenciosului administrativ, pentru daunele aduse particularului prin acte administrative sau prin nesolutionarea unei cereri in termenul legal. Astfel, conform acestei legi ,,functionar public este persoana numita sau aleasa intr-o functie de decizie sau de exercitiu din structura unei autoritati publice Art. 3 determina sfera de actiune a Legii serviciului public care se extinde asupra: judectorilor, procurorilor, lociitorilor i ajutorilor acestora, ofierilor de urmrire penal, colaboratorilor din serviciul diplomatic, serviciul fiscal, garda financiar, din organele controlului vamal, securitii statului, din organele de interne, asupra militarilor, n partea n care nu este reglementat prin acte legislative speciale privind statutul lor juridic. Nu se extinde aceasta lege asupra Preedintelui Republicii Moldova, deputailor n Parlament, membrilor Guvernului, judectorilor Curii Constituionale, membrilor Curii Supreme de Justiie, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, consilierilor autoritilor administraiei publice locale i primarilor al cror statut juridic este stabilit de Constituie i de alte legi , precum si asupra persoanelor care efectueaz deservirea tehnic ce asigur funcionarea autoritilor publice . Accesul la functia publica trebuie sa prevada anumite conditii de baza pe care sa le indeplineasca cei ce vor ocupa functia2 deine cetenia Republicii Moldova; posed limba moldoveneasc i limbile oficiale de comunicare interetnic vorbite n
2

Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public, nr.158-XVI din 04.07.2008, art.27

 teritoriul respectiv n limitele stabilite de lege; are capacitate deplin de exerciiu; nu a mplinit vrsta necesar obinerii dreptului la pensie pentru limit de vrst; este apt, din punct de vedere al strii sntii, pentru exercitarea funciei publice, conform certificatului medical eliberat de instituia medical abilitat, dac pentru funcia respectiv snt stabilite cerine speciale de sntate; are studiile necesare prevzute pentru funcia public respectiv; ndeplinete cerinele specifice pentru ocuparea unor anumite funcii publice, inclusiv nu deine cetenia altui stat dac candideaz la o funcie care prevede acces la secretul de stat; nu are antecedente penale nestinse pentru infraciuni svrite cu intenie; nu este privat de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate, ca pedeaps de baz sau complementar, ca urmare a sentinei judectoreti definitive prin care s-a dispus aceast interdicie. snt necesare studii superioare absolvite cu diplom de licen sauechivalent, cu excepia funciilor publice de execuie din autoritile administraiei publice locale de nivelul nti n care, dup caz, pot fi ncadrate persoane cu studii medii de specialitate absolvite cu diplom. Totodata, pentru a avea acces la functia publica, functionarii, de fapt viitorii functionari, au nevoie de temeinica cultura generala (ceea ce presupune cunosterea valorilor majore ale spiritului uman); o buna pregatire juridica (absolut necesara). ntr-adevr, o condiie de baz impus unei persoane fizice care accede ntr-o funcie public este ca aceasta s ndeplineasc condiiile de studii impuse de lege pentru funcia public i, mai apoi, funcionarii publici au ndatorirea s i perfecioneze pregtirea profesional fie n cadrul autoritii sau instituiei publice, fie urmnd cursuri de perfecionare organizate n acest scop; competenta tehnica in domeniul in care vor lucra, precum si o anumita vocatie administrativa ce va trebui cultivata pentru munca organizatorica, atat de esentiala in administratia publica. Aceste elemente nu pot constitui decit inceputul, baza de plecare in formarea functionarilor pentru administratia publica.

Legiuitorul consacra un sir de principii3 fundamentale de activitate a serviciului public(functionarilor) printre care: devotamentul fa de stat i fa de poporul Republicii Moldova; principiul legalitatii; responsabilitatii personale pentru exercitarea atributiilor de serviciu; respectarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice; profesionalismul, competena i spiritul de iniiativ; obligativitatea hotrrilor organelor ierarhic superioare; democratismul i publicitatea protejarea activitii legitime a funcionarului public (art.4 din Legea serviciului public) Principiile expuse se aseamana mai mult cu niste cerinte fata de functionarii publici pe care acestia trebuie sa le respecte. Dac e s ne referim la ocupaia cotidian a funcionarilor publici, dup cum ne demonstreaz tiina administrrii i practica administrrii publice din diferite ri, observaiile personale acumulate timp de muli ani i trecute prin prisma cerinelor zilei ne fac s credem c un funcionar public trebuie s corespunda mai multor cerine, adic s ndeplineasc mai multe roluri. Le vom enumera pe cele mai principale:

1. Organizator. Un bun organizator trebuie s posede multe caliti personale i, neaprat, cunoaterea principiilor de administrare. Astfel poate construi structur adecvat organizaiei. 2. Lider. Reprezint baza behaviourist (de la englezescul "behaviour" comportament) a administrrii. 3. Patolog. Pune diagnosticul "mbolnvirii" de birocratism i poate trata aceasta boal. 4. Politician.

Legea seviciului public, nr. 443-XIII din 04.05.95, art. 4.

tie cum s obin susinerea politic pentru programul su i s se menin ntr-un mediu de interese competitive. 5. Specialist analitic de decizii. tie s estimeze consecinele deciziilor luate i valoarea lor financiar. 6. Promotor. Cunoate avantajele puterii i tie cum s le aplice. 7. Savant. Poate argumenta tiinific necesitatea adoptrii unor sau altor decizii cu scopul asigurrii reformelor necesare. 8. Susintor al schimbrilor. tie cum s foloseasc dezvoltarea organizaional pentru a utiliza la maximum resursele umane din agenia sa. 9. Reformator. Poate prezice inconvenientele viitoare i tie a pregti organizaia pentru ele. Aceste i alte roluri pot fi ndeplinite datorit acumulrii cunotinelor prin intermediul studierii teoriei i practicii administrrii publice.

Multitudinea si diversitatea functiilor publice determina clasificarea functionarilor publici in mai multe categorii, in dependenta de criteriul ales. Astfel, profesorul P. Negulescu, pornind de la notiunea ca cetatenii, care concur intrun mod oarecare si intr-o sfera mai mult sau mai putin inalta la functionarea unui serviciu public, exercitind un post sau o functiune , se numesc, in sens larg, functionari publici, si ii imparte pe acestia in guvernanti-cei ce determina care nevoi de interes general urmeaza sa fie satisfacute, in ce masura si prin ce proceduri, si agenti-care aduc la indeplinire cele hotarite de guvernanti4. La rindul sau, profesorul A. Iorgovan, referindu-se la clasificarea functiilor (nu a functionarilor), in baza a mai multor criterii din care se desprind doua mari categorii din punctul de vedere al importantei functiei: functii de conducere si functii de executie.5 Functionarii publici pot fi clasificati si in raport cu domeniul de activitate: functionari in medicina; functionari in invatamint; functionari in agricultura; etc. In raport cu modul de recrutare : functionari alesi; functionari numiti. In raport cu volumul si caracterul atributiilor: functionari de decizie; functionari de control; functionari de executie.

4 5

P.Negulescu, op.cit., p.538 A. Iorgovan, op. cit.., vol.2, p.632

Functionarii cu functii executive, la rindul lor, se impart in doua categorii: functionari cu functii executive pe grade profesionale functionari cu functii executive pe trepte profesionale Deosebirea dintre cele doua subdiviziuni este determinata de faptul ca pentru ocuparea functiilor executive pe grade profesionale se cer studii superioare, iar pentru functiile executive pe trepte profesionale se cer studii liceale sau numai medii generale. Grupati dupa alte criterii, functionarii publici mai pot fi: militari si civili, politici si de cariera. O clasificare oficiala a functiilor publice este prevazuta de Legea serviciului public. Astfel, art.8 din Legea nr. 443-XIII imparte functiile publice in trei ranguri: rangul nti include funciile de conducere din autoritile publice centrale, funciile de conducere din autoritile administraiei publice a unitilor teritoriale autonome cu statut special, conform anexei nr.2, parte integrant a acestei legi din care fac parte: Viceministru; Conductor de autoritate public central de specialitate, care nu este membru al Guvernului, constituit de Preedintele Republicii Moldova, de Parlament sau de Guvern; adjunctul lui; Membru al Curii de Conturi; Conductor al Cancelariei de Stat, adjunctul lui; Prim-vicepreedintele, vicepreedinii i secretarul tiinific general al Academiei de tiine a Moldovei; Preedintele Consiliului Naional pentru Acreditare i Atestare; Rectorul i vicerectorii Academiei de Administrare Public de pe lng Preedintele Republicii Moldova; Reprezentant permanent n structura reprezentativ a Republicii Moldova n organismul internaional la care Republica Moldova este parte, dac statutul juridic al acestei structuri nu este reglementat de alt lege; Conductor de autoritate a administraiei publice a unitii teritoriale autonome cu statut special care nu este membru al Guvernului; Consilier al Preedintelui Republicii Moldova; Consilier al Preedintelui Parlamentului; Consilier al Prim-ministrului;

 Consilier al Preedintelui Curii Supreme de Justiie.

rangul doi include funciile de conducere din unitile autoritilor publice centrale, funcionarii de execuie din aceste autoriti i funcionarii de conducere din autoritile administraiei publice locale, conform anexei nr.3, parte integrant a acestei legi dupa cum urmeaza: Conductor adjunct de autoritate a administraiei publice a unitii teritoriale autonome cu statut special; Conductor de unitate a aparatului Preedintelui Republicii Moldova; adjunctul lui; Conductor de unitate a aparatului Parlamentului; adjunctul lui; Conductor de unitate a Cancelariei de Stat; adjunctul lui; ef al Secretariatului Curii Constituionale, adjunctul lui, consilier al Preedintelui Curii Constituionale; Directorul executiv i vicedirectorul aparatului Consiliului Suprem pentru tiin i Dezvoltare Tehnologic; Director de departament, ef de direcie, ef de catedr, ef de secie (din compartimentele care nemijlocit realizeaz instruirea funcionarilor publici) ai Academiei de Administrare Public de pe lng Preedintele Republicii Moldova; Funcionar cu mputerniciri respective n structura reprezentativ a Republicii Moldova n organismul internaional la care Republica Moldova este parte, dac statutul juridic al acestei structuri nu este reglementat de alt lege; Conductor de departament, de un alt organ al administraiei publice din subordinea administraiei publice centrale de specialitate; adjunctul lui; Conductor de subsecie, controlor superior de stat al Curii de Conturi; Conductor de direcie autonom, conductor de secie autonom i conductor de secie din componena direciei ministerului, departamentului, conductor de serviciu, de un alt organ al administraiei publice din subordinea administraiei publice centrale de specialitate, adjuncii lor, alte funcii echivalente; Ajutor, purttor de cuvnt, referent, consultant, expert i consilier din aparatul Preedintelui Republicii Moldova, din aparatul Parlamentului, din aparatul Curii Supreme de Justiie, din Cancelaria de Stat, din minister i departament;

 Conductor de direcie, conductor de secie, conductor de serviciu i adjuncii lor, consultant, specialist, alte funcii echivalente din Secretariatul Curii Constituionale; Conductor de direcie, conductor de secie, conductor de serviciu i alte funcii echivalente din autoritatea administraiei publice a unitii teritoriale autonome cu statut special, din autoritatea administraiei publice locale, precum i din unitatea teritorial a departamentului, serviciului i unui alt organ al administraiei publice din subordinea administraiei publice centrale de specialitate, conductor de serviciu de stat de arhiv din raion, secretar i viceprimar salarizat al autoritii administraiei publice locale; Conductor de direcie, conductor de secie, conductor de serviciu i alte funcii echivalente din instan judectoreasc, procuratur, din serviciul diplomatic, serviciul fiscal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei din organele controlului vamal, securitii statului, organele de interne, organele aprrii, a cror activitate nu este reglementat prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor autoriti publice; adjuncii lor. rangul trei include celelalte funcii din autoritile publice. Fiecare rang contine cite trei grade de calificare. Deci, conform functiei detinute in ierarhia autoritatilor publice, functionarii publici sunt atribuiti celor trei ranguri, care include functii publice ce pot fi divizate in trei grade de calificare, care se atribuie fiecarui functionar individual conform studiilor, capacitatilor profesionale, vechimii in munca. Conform art.9 a Legii serviciului public: rangul ntiinclude : consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a rangul doi include: consilier de stat de clasa I consilier de stat de clasa a II-a consilier de stat de clasa a III-a

 rangul trei include: consilier de clasa I consilier de clasa a II-a consilier de clasa a III-a Pentru functiile detinute de functionarii publici din sisteme special reglementate o clasificare a functiilor si o atribuire a gradelor de calificare functioanrilor respective este asemanatoare. De exemplu, procurorii detin urmatoarele grade de calificare: a) pentru corpul juridic suprem: consilier juridic de stat de rangul I, rangul II, rangul III; b) pentru corpul juridic superior: consilier juridic de rangul I, rangul II, rangul III; c) pentru corpul juridic mediu: jurist de rangul I, rangul II, rangul III. Este necesar de mentionat in acest context specificul gradarilor judecatorilor. Acestora, avind in vedere functia, vechimea in munca, experienta si nivelul professional, li se stabilesc pe viata urmatoarele grade de calificare: a) gradul cinci de calificare; b) gradul patru de calificare; c) gradul trei de calificare; d) gradul doi de calificare; e) gradul intii de calificare; f) gradul superior de calificare.

In corespundere cu instruirea profesionala, rezultatele muncii si ale atestarii efectuate in modul stabilit de legislatie, se realizeaza succesiv trecerea functionarului public, inclusiv la rugamintea lui, intr-un alt grad de calificare. Gradul de calificare il confera autoritatea publica ce a angajat functionarul. Conferirea gradului se consemneaza in carnetul de munca al functionarului Alin. 4 al art. 9 prevede ca pentru trecerea in gradul de calificare imediat superior vechimea in grad este de cel putin 2 ani. Iar in alin. 5 se spune ca pentru indeplinirea unor misiuni de importanta deosebita, functionarul public poate fi trecut, inainte de

termen, in urmatorul grad de calificare superior sau poate fi trecut in gradul ce il depaseste pe cel anterior. Conferirea gradelor de calificare (alin. 6) se face conform Regulamentului de conferire a gradelor de calificare a functionarilor publici, adoptat de Parlament. Este foarte important faptul ca gradele de calificare se confera pe viata si functionarul public poate fi degradat sau retrogradat numai prin hotarirea judecatoreasca pentru savirsirea unor actiuni ilegale ce prevad raspundere penala, precum si pentru conferirea gradului de calificare cu incalcarea regulamentului. Functionarul public, conform alin. 8, poate purta uniforma si insemne ale gradului de calificare, in modul stabilit de Guvern.

Jur solemn s respect Constituia Republicii Moldova, drepturile i libertile fundamentale ale omului, s apr suveranitatea, independena i integritatea teritorial a Republicii Moldova, s execut n mod obiectiv i imparial legile rii, s ndeplinesc contiincios obligaiile ce mi revin n exercitarea funciei publice i s respect normele de conduit profesional. Acestea sunt cuvintele pe care le rosteste functionarul public la iceputul carierei sale, cuvinte care pun in evidenta responsabilitatea, dreptatea, patriotismul, demnitatea si grija functionarului public fata de statul si poporul RM. Exercitarea in mod constiincios a obligatiilor conducindu-se dupa buchia legii, de asemenea este o caracteristica a functionarului public. In prezenta lucrare mi-am propus sa fac o clasificare a functionarilor publici, mai bine zis sa expun clasificarea acestora facuta deja de legiuitor in Legea serviciului public, nr.443-XIII din 04.05.95, si in Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008. Clasificati dupa mai multe criterii, functionarii publici se impart in diverse categorii. Un lucru este esential: indiferent din care grup fac parte, indiferent ce functie ocupa sau ce grad au, functionarul public trebuie sa fie la inaltimea cerintelor, deoarece el este persoana de calitatea caruia depinde cum este condus statul. Dar trebuie s fim contieni de faptul c pentru a avea guvernare bun, trebuie s apelm la noile tehnologii propuse de tiina administrativ accidental, bazat de profesionalism, obiectivism i transparen. E de datoria noastr s ne debarasm de mentalitatea veche, nhibat n viziunele noastre i numai aa vom reui s obinem eficiena. Metode de reformare a personalului administraiei publice snt foarte bune. Teoria administrativ ne ofer un ir de alternative, menite s ne ulureze cutrile. Ceea ce depinde de noi este de a alege corect i a implementa pn la urm ceea ce ne-am propus i atunci rezultatele nu se vor lsa ateptate.