P. 1
Baltagul

Baltagul

|Views: 1,687|Likes:

More info:

Published by: Andreea Ioana Ionescu on Dec 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2015

pdf

text

original

Baltagul De Mihail Sadoveanu Aparut in 1930, romanul “Baltagul ” reprezinta una dintre capodoperele lui Mihail Sadoveanu, care

impune o noua formula, polimorfismul structurii. Opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman realist mitic, avand in critica literara multiple receptari: roman antropologic si politist, roman realistobiectiv, roman baladesc-mitic, o continuare a Mioritei sau o ”anti-miorita”. “Baltagul” apartine realismului prin tema, structura, personaje, veridicitatea imaginii monografice. Este considerat un roman mitic prin sensul ritualic al gesturilor eroinei, modul de intelegere al lumii, comuniunea om-natura, credinta si superstitii, mitul marii treceri. Tema romanului este cautarea adevarului si infaptuirea justitiei, deoarece eroina porneste in cautarea ucigasilor barbatului sau, Nechifor Lipan, pe care ii gaseste si pedepseste. Titlul inseamna in sens denotativ un topor cu doua taisuri care devine simbol al binelui si raului, al infaptuirii crimei si al savarsirii actului justitiar. Perspectiva narativa este “dindarat” care presupune un narator omniprezent si omniscient, care relateaza la pers a III-a, obiectiv si detasat in descrieri. Ca element de modernitate, se evidentiaza preluarea relatarii intamplarilor de catre Vitoria, care, la parastas, reconstituie crima si le povesteste celor prezenti, determina pe ucigas sa se demaste si sa-si recunoasca crima. Descrierea este folosita in mod traditional cu scop de fixare a cadrului, introducandu-se toponime care accentueaza caracterul realist al operei. De asemenea, descrierea este folosita si in conturarea portretelor si insusirilor fizice sugestive, trasaturi morale sau stari sufletesti ale personajului. Timpul derularii intamplarilor nu este fixat in incipit ca in romanul clasic, ci este vag sugerat prin repere religioase care accentueaza caracterul mitic. Actiunea romanului se petrece intr-un interval care incepe aproape de Sfantul Andrei si se termina in postul Pastelui. Desi vag precizata, actiunea este dedusa in mod indirect prin patrunderea elementelor de civilizatie moderna. Spatiul este Magura Tarcaului, plasat la inceputul secolului al XX-lea, apoi unul vast datorita drumurilor pe care le face Vitoria in cautarea lui Nechifor, care trece prin zona Dornelor si a Bistritei si ajunge pana in campie, in Balta Jijiei unde duceau turmele la iernat . Incipitul este simetric cu finalul prin imaginea Vitoriei, la inceput, ingrijorata de intarzierea lui Nechifor, apoi randuind parastasul si treburile pe care acasa trebuie sa le reia de unde le-a lasat. Din punct de vedere compozitional, romanul este structurat pe doua planuri: unul realist - al cautarii lui Nechifor si unul mitic - dat de traditii si obiceiuri, superstitii, modul Vitoriei de a intelege lumea, de comuniunea om-natura si de mitul marii treceri. Planul realist dezvolta si un plan secundar, cel al initierii si maturizarii lui Gheorghita, rolul de initiator revenindu-i Vitoriei. Actiunea structurata pe 16 capitole, cu faptele dispuse in ordine cronologica, urmand ordinea clasica a succesiunii momentelor subiectului. Actiunea este prezentata in trei parti : partea intai – pregatirea plecarii, partea a doua – drumul si cautarea si partea a treia – inmormantarea si pedepsirea ucigasilor . Partea I cuprinde expozitiunea si intriga, fiind prezentate framantarile Vitoriei generate de intarzierea sotului ei, plecat la Dorna sa cumpere oi. Intriga este generata de hotararea Vitoriei de a pleca in cautarea lui Nechifor si actiunile intreprinse inainte de a porni la drum: se consulta cu preotul satului si cu staretul manastirii Bistrita, se inchina la icoana Sfintei Ana, anunta autoritatiile de disparitia barbatului, tine post negru 12 vineri, comanda baltag nou pentru Gheorghita, vinde produse, o duce pe Minodora la manastire. Caracterul monografic al romanului reiese inca din expozitiune prin parabola pusa pe seama lui Nechifor Lipan care face referire la viata muntenilor. Incipitul romanului introduce si cuvintele cheie “randuiala” si “semn” care accentueaza caracterul mitic. Partea a II-a constituie desfasurarea actiunii si prezinta drumul labirintic parcurs de Vitoria si Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. Drumul are diferite semnificatii. Pentru Vitoria, reconstituirea evenimentelor care au condus la moartea barbatului ei

marcand maturizarea lui Gheorghita dovedita de infaptuirea pactului de dreptate de la parastas. bocitul. trebuie sa preia rolul tatalui in gospodarie. Vitoria fiind asemanata cu Hamley sau cu Antigona. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire”). reconstituirea “Mioritei”(Eugen Lovinescu). Personajul principal al romanului este Vitoria Lipan. echivaleaza cu coborarea in infern. relatii cu alte personaje. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin fapte. datorita ordinii nefiresti si anticipand simbolic inmormantarea din final. Eroina este un personaj puternic individualizat. De asemenea. obiectele date de pomana. este credincioasa. Personajele episodice sunt representative pentru lumea arhaica. parastasul si pedepsirea ucigasilor. opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman realist-mitic care evidentiaza arta autorului de a recompune imaginea unei societari arhaice pastratoare a unor traditii care au supravietuit de-a lungul timpului. personaj principal. roman initiatic. Partea a III-a contine punctul culminant (gasirea lui Nechifor) si deznodamantul : inmormantarea. Minodora receptiva la noutatile civilizatiei. o exponenta a lumii arhaice a pastorilor. roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu). in plan simbolic. Vitoria reconstituie traseul facut de sotul acesteia.reprezinta un drum de cunoastere a unei lumi noi. facand mai multe popasuri. deoarece el este prezent. Nechifor Lipan. semn considerat rau de Vitoria. de catre alte personaje si prin auto-caracterizare. limbaj. iar Ilie Cutui este arestat de jandarmi. El traverseaza un drum al initierii. puternic individualizat prin caracterizare directa de catre narator (“Nu mai era tanara. roman de dragoste. pe tot parcursul actiunii. se demasca si devine violent. Cu ajutorul lui Lupu. Mos Pricop reprezinta ospitalitatea. Portretul lui Nechifor capata atribute legendare: vesel. deoarece asigura mortului odihna vesnica. In drumul lor intalnesc o cumetrie si o nunta. Pe langa . romanul “Baltagul” este extrem de complex datorita polimorfismului structurii si datorita dezvoltarii unor teme si motive care au generat de-a lungul vremii diverse interpretari. este pedepsita prin claustrarea la manastire. nunta. unele chiar contradictorii: roman antropologic si politist (George Calinescu). Ea privegheaza ca randuielile de inmormantare sa fie suspectate cu strictete. In calatoria intreprinsa dovedeste stapanire de sine. simbolizeaza credintele in superstitii. gasit la un gospodar din marginea satului. o “anti-Miorita”(Alexandru Paleologu). dar si superstitioasa. hotarata. vrajitoarea satului. praznicul. un ascutit spirit de observatie si o buna cunoastere a psihologiei umane. in care experienta cea mai tulburatoare este cea din rapa. In concluzie. surprinzandu-i pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui. a traditiilor si a obiceiurilor din viata omului: cumetria. drumul la cimitir. conturata prin tehnica basoreliefului in trei ipostaze: taranca de la munte. Vitoria este un personaj complex. deoarece toate acestea reprezinta evenimente importante din viata omului. in gandurile Vitoriei si in relatarile personajelor episodice care l-au cunoscut si care dau informatii despre el. Ca taranca apartinand unei lumi arhaice. Coborarea in rapa si veghea mortului sunt prezentate metaforic. Cu inteligenta. Vitoria este o pastratoare a traditiilor si a obiceiurilor. roman mitic-baladisc (Perpessicius). sotie si mama. In opinia mea. Vitoria reconstituie intocmai scena crimei. inmormantarea. Gheoghita este personaj secundar care reprezinta generatia tanara si care. gesturi. dar si o cunoastere de sine. Bogza nu suporta presiunea psihologica la care este supus. cainele lui Nechifor. nume. preotul Danila este indrumatorul spiritual al comunitatii. a portului. curajoasa si lucida. Ea se dovedeste inteligenta. deoarece nu se temea sa calatoreasca singur in miez de noapte. moment in care este lovit cu baltagul de Gheoghita si sugrumat de cainele Lupu. iar baba Maranda. impresioneaza prin constructia personajelor. slujba religioasa. care. cei doi descopera osemintele barbatului intre Suha si Sabasa. Un alt aspect de noutate il constituie realizarea personajului absent. un personaj realist cu insusiri deosebite. conform traditiei. Inainte de a muri acesta recunoaste vina si cere iertare Vitoriei. atitudini. romanul capatand caracter de bildunsgroman. Pentru Gheorghita este un drum initiatic. Imaginea monografica se completeaza prin prezentarea ocupatiilor. dar si cu defecte. roman demitizant (Ion Negoitescu). Elementele de ritual de inmormantare sunt detaliat prezentate: priveghiul. In cautarea lui Nechifor. generos si curajos.

scrierea intra in categoria romanului mitic in care se insireaza si elemente ale modernitatii datorita polimorfismului structurii si a constructiei personajelor.aspectul de roman traditional. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->