TEST GRILA

ADMITERE MASTER 2008

1.Tehnicile de facilitare neuroproprioceptiv cu caracter general sunt: a. inversarea lent; b. contraciile repetate; c. hold-relax 2.Hold relax este o tehnic: a. de facilitarea neuroproprioceptiv general; b. de facilitarea neuroproprioceptiv specific pentru promovarea mobilitii; c. ncepe cu izometrie pe antagoniti, relaxare apoi micare activ cu rezisten executat de agoniti; 3.Inversarea lent este o tehnic: a. de facilitare specific; b. de facilitare general; c. const n contracii lente ale agonitilor i antagonitilor cu pauze ntre contracii 4.Inversarea lent cu opunere este o variant a inversrii lente n care: a. la sfritul amplitudinii de micare se adaug o contracie izometric; b. este o tehnic de facilitare cu caracter specific; c. presupune urmtoarele secvene- contracie antagoniti cu izometrie apoi contracie izoton agoniti cu izometrie final. 5.Secvenialitatea pentru ntrire: a. este o tehnic care promoveaz ntrirea musculaturii; b. este o tehnic de facilitare cu caracter general; c. este o tehnic care const n contracie izometric pn la punctul n care musculatura este puternic, punct n care se execut izometrie. 6.Tehnica De Lorme Watkins este : a.o tehnic de promovarea a mobilitii; b. o tehnic de cretere a forei musculare; c. este o tehnic n care rezistena crete progresiv. 7. De Lorme Watkins curpinde: a. un exerciiu cu rezisten progresiv; b. are 5seturi; c. setul I are 10ridicri cu din 10 RM 8. n cadrul tehnicii Oxford: a. exist 4 seturi; b. exist 3 seturi; c. exist 5seturi 9. Setul I al tehnicii Oxford se caracterizeaz prin: a. 10 ridicri cu 10 RM; b. 10 ridicri cu 90% 10 RM; c. 10 ridicri cu 70% 10 RM
1

10. Tehnica Oxford: a.promoveaz mobilitatea; b. este regresiv n cadrul seriilor zilnice; c. setul const n 10 ridicri cu 90% 10 RM 11. Spasticitatea n AVC: a. este localizat pe flexori la membrele superioare; b.b. se diminueaz n ortostatism; c. c. este diminuat de stretchingul rapid 12. Spasticitatea n AVC: a. este accentuat de posturarea prelungit n timpul nopii; b.este ameliorat de masaj i cldur ; c. este diminuat de variii termice 13. Verticalizarea pacientului cu AVC se realizeaz : a. eznd alungit, eznd scurtat 2-20 minute apoi transfernd greutatea corpului dinspre partea sntoas spre partea plegic; b.trecnd n decubit lateral pe partea hemiplegic, apoi eznd la marginea patului, coborre cu piciorul sntos ; c. decubit lateral pe partea sntoas, eznd la marginea patului, coborre cu piciorul sntos 14. Spasticitatea n AVC: a.este diminuat n clinostatism; b. este localizat pe flexori la membrul inferior; c.beneficiaz de tehnici FNP de tipul inversrii lente cu opunere 15.Metoda Bobath utilizat n recuperarea neuromotorie a pacienilor cu AVC cuprinde : a.micri analitice; b. micri globale care antreneaz lanurile musculare; c. posturi i micri reflex inhibitorii 16. Mobilizarea pacientului dup laminectomie lombar ncepe: a. n intervalul cuprins ntre ziua a treia i a zecea postoperator; b. se face direct n ortostatism; c. se face transferul n eznd la marginea patului, apoi pe scaun i apoi n ortostatism 17.Reluarea mersului la bolnavul cu laminectomie lombar se recomand; a. a se iniia cu ajutorul cadrului cu rotile; b. flexia membrului inferior nu se recomand dect din ziua a dousprezecea; c. durata 60minute/zi 18.Programul de kinetoterapie profilactic secundar, aparinnd colii spatelui, la pacienii cu hernii de disc operate se iniiaz: a. din prima sptmn postoperator; b. din sptmna a asea postoperator; c. nu se recomand 19. Obiectivele programului profilactic cuprins n coala spatelui sunt: a. contientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale; b. combaterea stabilizrii coloanei vertebrale n poziie neutr; c. combaterea durerii prin posturare antalgic
2

20. Prevenirea i tratarea sindromului vasculotrofic din paraliziile plexului brahial se realizeaz prin: a. posturi antideclive; b. mobilizri pasive; c. micri active cu rezisten 21. n paraliziile plexului brahial stimularea musculaturii paralizate se realizeaz prin: a. stretching rapid; b. stretching lent; c. aplicarea diagonalelor Kabat 22. Posturarea degetelor n paralizia plexului brahial se realizeaz astfel. a. degete n extensie; b. degete n flexie metacarpofalangian 60grade, flexie interfalangian 25-30grade; c. nu se permite adoptarea poziiei funcionale a minii 23. O parte din mijloacele recuperrii tonusului i forei musculaturii paralizate n paraliziile plexului brahial sunt: a.micarea activ cu relaxare opunere; b. inversarea lent; c. inversarea lent cu opunere 24.. Mersul cu crje la paraplegic: a. precede mersul ntre bare paralele; b. se iniiaz n momentul n care muchii ridictori, cobortori ai umrului pot susine corpul; c. este un mers alternant 25. Mersul alternant n patru timpi la paraplegic se desfoar astfel: a. crja stng, picior drept, crja dreapt, picior stng; b. crja stng, picior stng, crja dreapt, picor drept; c. crja stng, crja dreapt, picor drept, picor stng 26. Mersul trt cu crje la paraplegic se desfoar astfel: a. avansarea ambelor crje apoi aducerea membrului inferior n dreptul crjelor; b. avansarea alternant a crjelor; c. avansarea unei crje i apoi a membrului inferior corespunztor

Alegeti o varianta corecta 1. Urmatorii factori nu pot fi considerati factori favorizanti in traumatologia sportiva: A. hipocalcemia B. greseli in procesul de antrenament C. hipovitaminoze D.conditie fizica neadecvata E.adaptarea cardiovasculara 2. Macrotraumatismul este o afectiune produsa a. Relaxarea musculara medicamentoasa se obtine cu ajutorul miorelaxantelor de agenti vulneranti multipli b. de un de un agent vulnerant unic de intensitatea mica
3

c. de afectiuni cronice d. ca o sechele a microtraumatiamelor 3. Examenul funcional al segmentului lezat nu include: A.efectuarea unor micri pasive i active ale segmentului lezat, testare comparativ cu segmentul simetric; B.msurarea mobilitii articulare (goniometru); C. msurarea temperaturii generale a corpului ca indice al recuperrii funcionale a segmentului; D. msurarea tonusului muscular cu miotonometrul; E. msurarea forei segmentare cu dinamometrul 4.Traumatismele partilor moi nu includ: A. contuzii B.luxatii C.elongatii ale nervilor D.traumatisme inchise ale vaselor mari E.rupturi musculare 5. Traumatismele articulare includ: A. fracturi B. fisuri C. disjunctii D.periostite E.rupturi musculare 6. Relaxarea musculara medicamentoasa se obtine cu ajutorul: A. miorelaxantelor B. antialgicelor C. atelei gipsate D. antiinflamatoarelor E. fizioterapiei 7. In traumatologia sportiva crioterapia se recomanda: A. in primele 24-48 de ore B. dupa 72 de ore C. dupa 5 zile D. dupa prima saptamana E. nu se recomanda 8. Dintre urmatoarele afirmatii una este falsa: A. Traumatismele articulare provoaca durere B. Traumatismele articulare provoaca edem C Traumatismele articulare contractura antialgica.t D. Traumatismele articulare provoaca stop cardiovascular E. Traumatismele articulare produc intreruperi sau limitari ale activitatii sportive 9. Alegeti afirmatia falsa. Diagnosticul in contuzie se pune pe baza: durerii echimoza usoara incapacitate functionala pe baza aspectului tegumentelor
4

prin examinare RX 10. Rupturile musculare: A. sunt macrotraumatisme produse prin ntinderea fibrelor musculare peste limita elasticitatii tesutului muscular B. sunt microtraumatisme produse perin actiunea repetata a unor agenti C. reprezinta strivirea partilor moi (piele, tesut adipos, muschi) prin lovire sau presare D. sunt afectiuni cronice, dismetabolice E. apar numai la sportivi 11. Dintre factorii predispozanti ai rupturilor musculare, nu fac parte A. existenta unei spasmofilii, B. existenta unei circulatii sanguine locale deficitare, C. existenta unor deficiente biologice si umorale D. existenta unor afectiuni cronice E. existenta unor viroze 12. Greseli metodice care conduc la leziuni musculare includ: A. antrenarea inegala a anumitor grupe agoniste n detrimentul grupelor antagoniste B. antrenarea egala a anumitor grupe agoniste n detrimentul grupelor antagoniste C. antrenament scazut in perioada de refacere D. antrenarea grupelor sinergice E. contractia izometrica prelungita 13. Ruptura musculara poate fi: A. fibrilara (cand sunt lezate cteva fibre) B. fasciculara (cand sunt interesate toate fasciculele muschiului) C. totala a (cnd este interesata insertia musculara). D. partiala (cand este lezat doar un singur corp muscular) E. fara intreruperea continuitatii anatomice 14. Alegeti afirmatia falsa . Localizarile cele mai frecvente ale rupturilor musculare sunt: a. cvadriceps femural b. ischiogambieri c. adductorii coapsei d. triceps sural e. deltoid 15. Alegeti afirmatia falsa A. Miozitele sunt afectiuni provocate de suprasolicitare, care afecteaza frecvent grupe musculare. B. Miozitele au debut lent C. In miozite, la palpare durerea este bine localizata, la nivelul uni corp muscular D. Durerea din miozite este asociata cu o crestere a temperaturii locale,hipo sau hipertonie. E. n formele cronice ale miozitelor corpul muscular este transformat n mare parte ntr-un cordon fibros, dureros (cicatrice musculara) cu scaderea elasticitatii si contractilitatii. 16. Mioentezitele sunt leziuni la nivelul: A. periostului B. corpului muscular C. aponevrozelor D. lamelor tendinoase
5

F.insertiei muschiului pe os 17. Alegeti afirmatia falsa A. Entezitele sunt suferintele zonei terminale musculo-tendinoase. B. Prin suprasolicitare se pot produce microleziuni n portiunea miotendinoasa sau tendinoperiostala a formatiunilor de insertie. C. In entezite pot apare fenomene inflamatorii. D. Tratamentul in entezite se axeaza pe masajul cu gheata n primele 48 de ore, antiinflamatorii, E. In entezite nu se administreaza sedative sau laserterapie. 18. ntinderile de tendoane: A. au drept cauza frecvent un macrotraumatism de natura externa. B. durerea este intensa, apare brusc. C. Sportivul ncepe sa simta o usoara durere, nsotita de aparitia unei induratii la nivelul unui tendon. D. Nu exista factori favorizanti. E. La locul rupturii se constata o depresiune a regiunii 19. Alegeti afirmatia falsa A. Tendinita esta o afectiune a tendonului B. Tendinita se exprima clinic prin acuze subiective dureroase, C.Tendinita se exprima obiectiv prin modificari de forma si / sau consistenta a tendonului D. In tratamentul tendinitei se recomanda termoterapie. E. Tendinita poate surveni brusc sau lent 20. Tenosinovita este: A. o afectiune de tip inflamator, nespecific si metabolic ce intereseaza tendonul si teaca sinoviala a acestuia B. o afectiune de tip cronic ce intereseaza tendonul si teaca sinoviala a acestuia C. o afectiune de tip dismetabolic ce intereseaza tendonul si teaca sinoviala a acestuia D. o afectiune a jonctiunii musculotendinoae E. intotdeauna o afectiune acuta 22. In entorsa de gradul I apare: a. impotenta function ala totala articulara b. coloratie violacee a tegumentelor regiunii c. destindere a aparatului capsulo - ligamentar articular d. un grad redus de instabilitate articulara evidentiat radiologic e. leziuni ale fibrocartilagiilor, cartilagiilor cu ruptura ligamentara totala 23. Luxatiile: a. b. c. d. e. pot fi complete si incomplete frecventa luxatiilor este mai mare la articulatiile fixe musculatura bine dezvoltata si cu un tonus puternic creste frecventa luxatiilor. La prescolarii si scolarii mici luxatiile sunt mai rare In luxatii capsula articulara ramane intacta.

24. Alegeti afirmatia falsa A.Bursitele reprezinta afectarea traumatica a burselor B. Bursitele apar in vecinatatea articulatiilor sau acolo unde tendonul sau muschiul aluneca pe un plan osos. C. Apar ca urmare a unui traumatism unic D. Bursitele sunt formatiuni circumscrise, proeminente, cu un continut fluctuent
6

E. Bursitele sunt de obicei nedureroase. 25. Alegeti afirmatia falsa Formele cele mai frecvente ale bursitelor sunt: a. bursitele retroolecraniene, b. bursitele prepatelare, c. bursitele trohanteriene d. bursitele subacromiale e. bursitele bicepsului femural. 26. Periostitele: a. Sunt intotdeauna acute b. Sunt intotdeauna cronice c. Nu necesita tratament d. Cea mai expusa este regiunea tibiala anbterioara si maleolele tibio peroniere. e. Cea mai expusa este regiune cotului 27.Alegeti afirmatia falsa A. Fisurile sunt leziuni ale oaselor care nu intereseaza ntreaga sectiune a acestora B. Fisurile nu intereseaza corticala opusa C. Fisurile se produc atunci c`nd forta traumatizanta are o intensitate mijlocie. D. Fisurile se produc atunci c`nd forta traumatizanta are o intensitate mica. E. Cele mai frecvente localizari au fost ntlnite la nivelul maleolei peroniene, metatarsienelor, metacarpienelor 28. Alegeti afirmatia falsa Fracturile reprezinta: A. o ntrupere totalaa continuitatii unui os B. o ntrupere partiala a continuitatii unui os
C. segmentele osoase sunt acoperite integral de piele) fracturi nchise

D.nu exista fracturi incomplete E. pot exista fracturi cu sau fara deplasare 29. Fractura de stress se datoreaza unor suprasolicitari osoase repetate. intereseaza n special metatarsienele. Se datoreaza unor microtraumatisme Are indicatie chirurgicala Beneficiaza de tratament cu corticosteroizi 30. Tratamentul fracturilor include: Numai tratament ortopedic Nu include tratament medicamentos Nu se administreaza miorelaxante Include tratament functional Sunt contraindicate hidroterapia, fizioterapia 31. Prognosticul in piciorul dureros al alergatorului este: A. rezervat B. mediu C. bun D. foarte bun
7

E. nici o varianta 32. Pumnul dureros al boxerului reprezinta: necroze de scafoid/semilunar necroze de pisiform artroze ale articulatiilor intercarpiene necroza capului metacarpianului I nici o varianta corecta 33. Pubialgia fotbalitilor reprezinta: o luxatie simfizo-pubian . o entorsa simfizo-pubian o osteochondrit simfizo-pubian o disjubctie simfizo-pubian nici o varianta 34. Cotul dureros al juctorului de tenis cmp aparae datorita: A. fracturii de olecran B epicondilitei humerale C. leziunii de nerv radial la nivelul cotului D. fracturii de epicondil medial humeral E. nici o varianta 35. Mna dureroas a gimnatilor apare ca urmare a unei: A artroze piramidalo-pisiforme B. artrite piramidalo-pisiforme artroze ale articulatiilor intermetacarpiene necroza capului metacarpianului V nici o varianta 36. Prognosticul in artrozele aparute in paractica sportiva este: A. sever B. bun C. foarte bun D. favorabil in perioada de acutizare E. nici o varianta

Din urmatoarele variante una nu este corecta: 37. Fracturile beneficiaza de: A. tratament medicamentos
B. tratament ortopedic (reducerea/imobilizare gipsat)

C. fizioterapia, D. hidroterapia, E.balneoterapia marin in primele luni 38. Una din afectiunile urmatoare nu apartine microtraumatismelor: A. Miozite B. Maladia Hoffa C. Ligamentite D. Tedinite E. Capsulite
8

39. Tratamentul in bursite nu include: puncii evacuatoare; bandaje compresive; Fizioterapie tratament cu antibiotice tratamentul chirurgical. 40. Tratamentul in ntinderi/rupturi musculare nu include: A. Tratament medicamentos B. Tratament chirurgical n rupturi fibrilare C. atel gipsat D. fizioterapie E. Repaos segmentar pn la vindecare 41. Tratamentul in ntinderi/rupturi de tendoane nu include: A. Tratament medicamentos B. Tratament chirurgical n intinderi de tendoane C. atel gipsat D. fizioterapie E. Repaos segmentar pn la vindecare 42. Alegeti forma cu localizarea cea mi rar intalnita Tendinita achiliana Tendinita complexului tendinos laba de gasca Tendinita muschiului deltoid Tendinita muschiului subspinos Tendinita patelara 43. Alegeti afirmatia falsa: Pumnul dureros al boxerului beneficiaza de: A. tratament medicamentos B. fizioterapie C.tratament balnear cu bi sulfuro-iodate (Govora, Herculane). D. tratament heliomarin E. repaus segmentar Alegeti afirmatia falsa: 44. Apofizita rotulian SINDING LARSEN JOHANSON beneficiaza de: Tratament medicamentos repausul genunchiului ntreruperea temporar a activitii sportive tratament chirurgical atel gipsat cruro-gambier 45. Apofizita calcanean SEVER beneficiaza de: A.Tratament medicamentos B. imobilizare n cizm gipsat cu descrcare calcaneean 14-21 zile C. tratament chirurgical D.ntreruperea temporar a activitii sportive E. talonete ortopedice

46. In cadrul anamnezei spaortivului traumatizat o atenie special se va accorda urmtoarelor date furnizate de anamnez: vechimea traumatismului; locul unde s-a produs (strad, antrenament, competiie) ; antecedentele heredo-colaterale mecanismul de producere (cdere, lovire, torsiune) ; forma sportiv (momentul calendaristic al curbei pregtirii sportive) ; 47. Examenul sportivului traumatizat include: examen clinic general examen clinic al segmentului lezat examen radiologic examene de laborator ecografie cardiovasculara 48. In cadrul examenelor de laborator efectuate in cazul unui traumatism sportiv sunt incluse: VSH hemoleucograma Transaminaze (GOT, GPT) pentru afectiunile cronice Mucoproteinele serice Calcemia, Magnezemia 49. Examenul funcional al segmentului lezat in traumatologia sportiva include: efectuarea unor micri pasive i active ale segmentului lezat, testare comparativ cu segmentul simetric; msurarea mobilitii articulare (goniometru) masurarea capacitatii de efort msurarea temperaturii cutanate local msurarea tonusului muscular 50. In cadrul examenului medical al segmentului traumatizat la palpare se va aprecia A. Forma regiunii B. temperatura regiunii C. prezena i localizarea punctelor dureroase D.msurarea cu centimetrul a perimetrelor segmentelor omoloage E. fluctuenta regiunii

Una sau mai multe variante corecte 50.Din urmatoarele afirmatii alegeti una sua mai multe variante corecte. A.Apofizitele reprezinta interesarea unor proeminente osoase pe care se insera un muschi sau un grup muscular. B. Apofizitele sunt mai frecvente n sport la nivelul apofizelor tibiale anterioare. C. Apofizitele nu apar la adolescentii care practica activitati sportive D. Apofizitele sunt mai frecvente n sport la nivelul rotulei calcaneu. E. Apofizitele sunt mai frecvente n sport la nivelul calcaneului. 51. Factorii care duc la producerea unor microtraumatisme sunt urmatorii: A. conformatii anatomice particulare B. tulburari endocrine latente;
10

C. circulatie sanguina regionala deficitara D. traumatisme repetate, de intensitate mare E. afectiuni cronice incorect tratate 52. Factorii favorizanti care conduc la aparitia microtraumatismelor sunt A.unele boli infectioase ( n special virotice), B. carente alimentare si vitaminice, C. greseli n dirijarea refacerii; D. antrenamentul izometric, cu intervale, E.starile de oboseala 53. Epifizita vertebral Scheuermmann beneficiaza de: A. Tratament medicamentos B. Gimnastic medical alternnd cu perioade de imobilizare i corset ortopedic corectiv C. cur heliomarin D. reducere E. tratament prin posturi corective 54. Apofizita tibial antero superioar beneficiaza de: A. Tratament medicamentos B. imobilizarea cu atel gipsat 10-14 zile C. Fizioterapie D. cur heliomarin. E. ntreruperea temporar a activitii sportive 55. In tendinita/ tenosinovita pot apare: forme trenante ; cicatrici adereniale tendon/sinovial hematoame suprainfectii retractii 56. In traumatismele nchise ale venelor/ arterelor pot apare ca si complicatii: Hematom, B. arterit, flebit, tromboflebit traumatic toate variantele 57. Manevrele de reducere pot fi utilizate in: A, entorse B. luxatii C. fracturi fara deplasare D. fracturi cu deplasare E. toate variantele 58. Tenosinovita A. este o afectiune de tip inflamator B. intereseaza tendonul si teaca sinoviala C.nu factori favorizanti si declansanti comuni cu tendinita. D. Prezinta 3 forme clinice: acuta , subacuta si cronica E. toate variantele sunt corecte
11

59. Boala Osgood Schlatter reprezint: o maladie osteogenic o osteonecroz aseptic o apofizit anterioar a tibiei o tendinit rotulian o tendinit cvadricipital 60. Apofizita calcaneana Sever se datoreste: A. unei fracturi B. unei osteonecroze C. tendinitei achiliene D. toate variantele sunt corecte E. toate variantele sunt false 61. Aruncarea este o miscare continua, ce se produce intr-o perioada de timp extrem de scurt si poate fi impartita in 3 faze:de pregatire a miscarii, de initiere a miscarii si de acceleratie. Adevarat Fals 62. Pentru a functiona normal umarul are nevoie de : a. Stabilitate si forta musculara scapulara b. Raport echilibrat intre forte c. Postura corecta a corpului, relatia normala a umarului cu alte segmente ale corpului d. Toate afirmatiile sunt adevate 63. Tehnicile de mobilizare a tesuturilor moi utilizate in vederea imbunatatirii parametrilor musculari ai coafei rotatorilor si ai muschilor scapulari precum si a muschilor glenohumerali sunt. a. Eliberarea punctelor dureroase trigger b. Stretching-ul cu gheata c. Exercitii cu banda elastica d. Mobilizari articulare 64. Tehnicile de mobilizare articulara sunt utilizate de catre kinetoterapeut in scopul: a. Imbunatatirii mobilitatii articulatiilor glenohumerala scapulotoracica si claviculara. b. Cresterii fortei musculare a coafei rotatorilor c. Imbunatatirii flexibilitatii musculare 65. Muschii ce intra in alcatuirea coafei rotatorilor sunt: supraspinsul, subscapularul, infraspinosul si rotundul mic supraspinsul, rotundul mic, pectoralul mic, infraspinosul subscapularul, dintatul anterior, infraspinosul,supraspinosul 66. Muschii scapulari prezinta un patern al durerii in zona anterioara a umarului si bratului si secundar la nivelul degetelor radiale regiunea posterioara a umarului si in jurul pumnului si secundar in zona scapulara, pe partea posterioara a bratului zona postero - superioara a trunchiului, si secundar la nivelul toracelui si a membrelor superioare, 67. Muschii mari glenohumerali ai umarului sunt: pecoralul mare, rotundul mic, deltoid, marele dorsal marele dorsal, rotundul mare, pectoralul mare, deltoidul
12

marele dorsal, pectoralul mare, deltoidul, romboizii , 68. Tractiunea este o tehnica generala de stretching miofascial realizata pentru a obtine intinderea sau mobilizarea tesuturilor moi. Adevarat Fals 69. Exercitiile de flexibilitate pentru articulatia umarului includ: Exercitii de pendulare, Exercitii de stretching activ si asistat, Exercitii cu bastonul folosind si extremitatea neafectata Exercitii cu scripeti. Toate raspunsurile sunt adevarate 70. Tractiune cu oscilatie este o tehnica de relaxare si reprezinta o modalitate eficienta ce poate fi introdusa la inceputul si finalul sedintei de mobilizari deoarece permite relaxarea articulara inainte si dupa tratament. Adevarat Fals 71. Despre exercitiile de pendulare putem spune ca: Se mai numesc si exercitii Codman. Rrelaxeaza muschii umarului Decoapteaza articulatia glenohumerala Modereaza durerea Pot fi executate in faza de inceput a programului de recuperare, Toate raspunsurile sunt adevarate 72. Exercitiile de stretching activ sunt de obicei folosite impreuna cu: Mobilizarile articulare. Exercitiile de forta musculara Exercitiile de pendulare 73. Stretchingul asistat necesita asistarea de catre kinetoterapeut. Aceasta tehnica poate fi combinata cu: Mobilizarile pasive Tehnicile de contractie - relaxare - intindere pentru a facilita intinderea componentelor neuromusculare Ambele raspunsuri sunt corecte 74. Despre exercitiile cu bastonul putem spune ca: Acest tip de exercitii nu pot fi executate decat o singura data in cadrul aceleiasi zile Pacientul mentine pozita 20-30 sec si repeta fiecare miscare o singura data utilizeaza bratul neafectat pentru a ghida bastonul in directia dorita utilizeaza bratul neafectat pentru a realiza forta de intindere necesara imbunatatirii miscarii toate raspunsurile sunt adevarate 75. Exercitiile cu scripeti se caracterizeaza prin: pot fi introduse relativ usor in programul de exercitii la domiciliu pot fi executate independent imbunatatesc miscarea dorita se executa cu ajutorul scripetilor sau benzilor elastice toate raspunsurile sunt corecte
13

76. Exercitiile de crestere a fortei musculare a umarului, pot incepe cu activitati izometrice si exercitii izotonice in plan sagital, progresand apoi spre exercitii in toate planurile de miscare si exercitii pe diagonala. Adevarat Fals 77. Despre exercitiile izometrice putem spune ca: A. Nu pot fi introduse la inceputul programului de recuperare. B. Sunt contraindicate daca pacientul prezinta o mobilitate limitata si o forta scazuta la nivelul articulatiei umarului C. Sunt executate in scopul prevenirii atrofiei musculare pe parcursul perioadei in care miscarea umarului este limitata D. Pot fi executate la unghiuri de miscare diferite, daca miscarea este permisa si durerea nu este prezenta E. Pacientul poate atinge contractia musculara, chiar daca durerea este prezenta 78. Exercitiile de stabilitate a umarului sunt importante pentru ca: contribuie la dezvoltarea fortei musculare si faciliteaza reeducarea neuromuscalara a umarului ajuta la imbunatatirea mobilitatii articulare determina feedback-ul corespunzator la nivelul sistemului nervos central, in vederea reeducarii si reactivarii cailor proprioceptive exercitiile de refacere a stabilitatii umarului cuprind numai activitati in lant kinetic deschis, activitatile in lant kinetic inchis fiind inutile 79. Exista o serie de avantaje ale utilizarii tehnicilor de facilitare neuromusculara proprioceptiva: nu implica utilizarea echipamentelor suplimentare, deoarece folosesc suportul manual al kinetoterapeutului pot fi utilizate pe parcursul intregului program de recuperare indiferent de stadiul in care se afla acesta in stadiile initiale ale recuperarii FNP poate ameliora controlul neuromuscular in stadiile finale poate imbunatatii forta muculara si coordonarea. toate afirmatiile sunt corecte 80 Exercitiile avansate in lant kinetic deschis cuprind: Exercitii pliometrice Exercitii izokinetice Exercitii cu banda elastica Exercitii in plan diagonal Exercitii cu bastonul 81. Exercitiile pliometrice necesita forta maxima, stabilitate articulara optima in timpul activitatilor dinamice precum si agilitate si coordonare. Adevarat Fals 82. Exercitiile functionale pentru pacientii care au suferit traumatisme la nivelul umarului, progreseaza gradat din punct de vedere al timpului, rezistentei si/sau distantei. In cadrul acestei etape a programului de recuperare, exercitiile functionale vor fi specifice sportului practicat de pacient. adevarat fals
14

83. In cazul prezentei instabilitatii umarului: Un umar instabil neoperat necesita o perioada de imobilizare mai mica decat un umar instabil operat Pentru un umar neoperat chirurgical, bratul va trebui imobilizat intr-o orteza pe o perioada de timp de aproximativ 3-4 saptamani, in timp ce pentru umarul operat timpul de mentinere al ortezei este mai mare Toate afirmatiile sunt corecte Nici o afirmatie nu este corecta 84. Care afirmatie despre recuperarea instabilitatii anterioare a umarului este falsa? Rezistenta manuala a stabilizatorilor scapulari, cu eliminarea stresului la nivelul articulatiei glenohumerale, poate incepe in primele 2-3 saptamani ale programului de recuperare Incepand cu a III a saptamana pana in a IV a saptamana, exercitiile pentru muschii coafei rotatorilor vor fi executate la un unghi de miscare mare In a sasea saptamana, flexia pasiva a umarului trebuie sa atinga valori normale iar rotatia externa pasiva trebuie sa fie de aproximativ 50-60 La sfarsitul saptamanii a-III-a sau a-IV-a, orteza poate fi indepartata 85. Cauzele ce conduc la impingement secundar sunt: Laxitatea capsulara Ingustare anormala a spatiului subacromial si un tendon mai mare decat normal Deviatii posturale, forta scazuta a muschilor rotatori ai coafei sau dezechilibrul muscular la nivelul rotatorilor scapulari Prezenta unei anomalii congenitale a structurii acromionului 86. Recuperarea impingementului secundar intensifica controlul asupra inflamatiei, corecteaza cauzele secundare si reface functia normala a umarului. Initial, atentia va fi indreptata asupra durerii si inflamatiei si atingerea amplitudinii de miscare maxima. Adevarat Fals 87. Rupturile partiale sau totale ale coafei rotatorilor sunt determinate de: Caderile pe membrul superior in pozitie de rotatie interna, Traumatisme accidentale sau caderile pe membrul superior in pozitie de rotatie externa Procese degenerative ce pot aparea la pacientii tineri Pot fi urmarea aplicarii unui stres repetitiv pe o perioada lunga de timp 88. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? Rupturile coafei necesita interventie chirurgicala, durata si progresul procesului de recuperare depinzand de marimea rupturii, de gradul de integritate al deltoidului si de varsta pacientului. Dupa 4-10 zile de imobilizare, miscari pasive si active asistate, moderate posibile, exercitii Codman, elevatii pasive si active asistate si rotatii interne pot fi initiate La sfarsitul primei saptamani postoperator pot fi introduse exercitii de rotatie interna si externa cu banda elastica sau cu rezistenta manuala si stabilizari ritmice cu bratul in flexie de 100- 120. In saptamanile 10-12, pacientul ar trebui sa execute miscarile cu amplitudine maxima. 89. Factorii predispozanti implicati in aparitia capsulitei adezive sunt: Operatii cu modificari in biomecanica umarului Imobilizari prelungite ale umarului Adeziuni ale tesutului cicatricial la nivelul capsulei sau ligamentelor din jurul umarului Inflamatia prelungita a tendonului sau bursei si a altor tesuturi moi ce inconjoara umarul
15

Toate afirmatiile sunt corecte Toate afirmatiile sunt false 90. In cazul prezentei capsulitei adezive: Cel mai eficient tratament terapetic in primul stadiu al capsulitei, consta in mobilizari articulare peste pragul dureros. In stadiu al doilea al capsulitei pot fi introduse mobilizarile articulare agresive, atata timp cat nu se instaleaza un raspuns inflamator, exercitii de stretching activ prelungit si exercitii de tonifiere musculara in cadrul miscarilor posibile. In stadiul al treilea programul de recuperare va include mobilizari articulare de gradul III si IV, se vor initia exercitii de stretching activ pentru recastigarea mobilitatii pierdute si exercitii de tonifiere pentru rotatorii scapulari, pentru rotatorii coafei si pentru muschii mari glenohumerali ( deltoidul , pectoralul mare, rotundul mare si dorsalul ). Toate afirmatiile sunt adevarate

16