Sunteți pe pagina 1din 40

1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGONOMICE SI MEDICINA VETERINARA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT TEHNOLOGII GENERALE IN INDUSTRIA ALIMENTARA AN III , SEM I

STUDENT:GHINOIU ANISOARA

BUCURESTI 2011

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGONOMICE SI MEDICINA VETERINARA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT EVOLUTIA PIETEI CARNII IN ROMANIA

BUCURESTI 2011

PREFA

n alimentatia oamenilor, produsele de origine animala asigura energia si substantele de baza necesare desfasurarii proceselor metabolice, cresterii si dezvoltarii organismelor. Alimentatia reprezinta izvorul si regulatorul proceselor de schimb dintre organism si mediul nconjurator. Dezechilibrul dintre aport si necesitatile n alimentatie, determina profunde modificari metabolice. Insuficienta n alimentatie a substanselor nutritive de baza, proteine, glucide, lipide, vitamine si saruri minerale, exercita influente negative asupra sanatatii si activitatii omului, reducndui capacitatea de munca, rezistenta la actiunea agentilor patogeni si a factorilor stresanti. Alimentul este cel mai important factor care influenteaza organismul, iar mentinerea starii de sanatate este indisolubil legata de sanatatea alimentelor, notiune ce include att calitatea biologica, ct si starea de solubilitate. Pe de alta parte, consumatorii devin tot mai exigenti fata de calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea si mentinerea calitatii este insistent reclamata n societatea contemporana. La nivel national, regional si international, calitatea produselor este evaluata tot mai mult n strnsa legatura cu calitatea vietii. n aceste conditii, raspunderea producatorului privind asigurarea calitatii depaseste limitele propriei afaceri, pentru ca se

angajeaza fata de clienti sa realizeze un anumit nivel al calitatii produsului alimentar n ansamblu. Desi am aratat importanta produselor de origine animala n alimentatia oamenilor, n lucrarea de fata ne-am concentrat asupra obtinerii acestor produse n forma de materie prima, conditie esentiala pentru a fi disponibile consumului populatiei n cantitati suficiente si calitate corespunzatoare. Am ales aceasta tema datorita importantei obtinerii produselor de origine animala care sunt necesare att pentru asigurarea necesarului de consum intern al populatiei, ct si pentru crearea de disponibilitati pentru export. n acelasi timp studiul efectuat ne permite sa avem o vedere de ansamblu asupra evolutiei productiei animaliere n ultimii 4 ani, tendinta acestora si se arata faptul ca consumatorii autohtoni prefera produsele obtinute din productia interna. n lucrarea de fata am ncercat sa subliniez evolutia producerii laptelui si carnii n Romnia, din care se observa o tendinta de crestere a cantitatii si calitatii materiei prime, n detrimentul scaderii efectivelor, n unele cazuri, importanta acoperirii necesarului de consum din productia interna, evolutia importurilor si exporturilor si efortul care se face din partea statului pentru sustinerea asigurarii acestor produse.

Consideratii generale Cresterea animalelor pe teritoriul Romniei a fost si va fi o activitate de prima nsemnatate n asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populatiei, pentru industria alimentara prelucratoare, ca si pentru participarea la schimburile comerciale internationale. Conditiile naturale, de sol si clima, deosebit de favorabile, o ndelungata traditie, ca si calitatea cercetarii stiintifice si a nvatamntului zootehnic de toate gradele, reprezinta factori importanti care stau la temelia dezvoltarii zootehniei, cresterii performantei si competitivitatii. Evident ca, de convulsiile si neajunsurile unor evenimente nedorite, cum au fost razboaiele, crizele economice, unele calamitati naturale sau chiar unele erori, n anumite perioade ale strategiei n dezvoltarea economiei, nu putea scapa nici sectorul cresterii animalelor. Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp, cnd s-au nregistrat diminuari ale efectivelor de animale si scaderi ale productiilor acestora. De fiecare data nsa, au urmat perioade de redresare, aceasta fiind o dovada de netagaduit ca n Romnia activitatea de crestere a animalelor este la ea acasa.

n Romnia s-au crescut si se cresc aproape toate speciile de animale de ferma, existnd posibilitatea de asigurare a ntregului sortiment de produse agroalimentare de origine animala. n acelasi timp, ntinsele suprafete de pajisti naturale si cultivate, ca si potentialul deosebit n ceea ce priveste productia de cereale si leguminoase furajere, pot crea importante disponibilitati de produse animale pentru export, obtinute n conditii ecologice. Transformarile fundamentale care au avut loc dupa 1989, cu toata scaderea drastica a efectivelor de animale si, ca urmare, a productiilor obtinute, fenomene ntlnite n toate fostele tari socialiste, au creat premisele unor noi orientari n practicarea zootehniei, care se vor materializa n performante tehnice cantitative si calitative, ca si de eficienta economica n cadrul comunitatii europene si mondiale. Tehnologia cresterii animalelor si obtinerii produselor animaliere este domeniul stiintific care se ocupa cu cercetarea particularitatilor biologice si productive ale animalelor domestice, pasarilor, albinelor si pestilor cu scopul folosirii eficiente a acestora pentru obtinerea produselor animaliere, elaboreaza metode de crestere si regimuri de ntretinere a animalelor domestice, tehnologii performante pentru obtinerea produselor animaliere. Importanta problemelor stiintifice si tehnologice a specialitatii nominalizate pentru economia nationala este n majorarea producerii produselor

animaliere,

mbunatatirea

calitatii,

reducerea

cheltuielilor

pe

unitatea de productie obtinuta. Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare constituie o alta directie de maxima importanta n procesul de armonizare la normele comunitare. Cunoasterea si aplicarea prevederilor de acest tip de catre fermieri sunt vitale din cel putin doua motive. Pe de o parte ele constituie o conditie pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (principiul conditionalitatii). Pe de alta parte, nerespectarea standardelor de catre producatori atrage dupa sine imposibilitatea comercializarii produselor agricole pe piata comunitara. n ultimii ani s-a nregistrat o transpunere accelerata a aquis-ului n domeniul calitativ, sanitar si fito-sanitar. Totusi acest ritm ridica o serie de probleme att pentru fermieri ct si pentru procesatori. Cea mai mare parte a masurilor vitale pentru restructurarea sectorului agricol se nscriu n cadrul politicii comunitare, n rndul componentei de dezvoltare rurala. Aceasta componenta importanta a politicii PAC presupune si o contributie nationala care sa suplimenteze bugetul comunitar. Initial aceasta contributie nationala era de 50% din valoarea totala a proiectului de finantat.

Carnea si produsele din carne Carnea, ndeosebi cea a animalelor tinere, este bogat n substane extractive (purine, creatina, creatinina), substane minerale (fosfor

si fier).Viscerele (ficatul, rinichii, inima) conin cantiti sporite de fier, n ele se gsesc cupru si cobalt. Celelalte substane minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu) constituie n carne cantiti mici.Ionii de clor, fosfor, sulf provoac aciune acid n organism.Carnea este bogat n vitamine hidrosolubile, complexul B. Viscerele pe lng aceste vitamine, mai sunt bogate n vitamine liposolubile (A, D). Carnea si produsele din carne Carnea de gina i de pui fiart este uor digerabil. Carnea de ra i de gsca conine o cantitate mai mare de grsimi. Valoarea nutritiv a crnii este mare dat fiind coninutul ei nalt de proteine, vitamine, substane minerale.Ea poate fi consumat fiart, fript sau tocat. Carnea pus la fiert n apa rece, pierde o parte din substanele hidrosolubile (substanele extractive, vitamine hidrosolubile, sruri minerale i o parte din proteine), nsa ea se diger uor.Carnea pus la fiert n apa fierbinte formeaz la exterior o crusta de proteine coagulate, care reine pierderea unor factori nutritivi. Aceste modificri sunt caracteristice i pentru carnea fript. Carnea si produsele din carne Carnea fiart se diger uor, pe cnd cea prjit se diger greu din cauza mbibrii ei cu grsimi.Carnea tocat, fr condimente, fiart sau fript, de asemenea se diger uor.Mai dietetic este carnea de vit, de viel, de gin, de curcan, crenwurstii.Se diger i se asimileaz greu carnea de porc, de gsc, de ra, carnea afumat, salamurile grase.Carnea de vnat (iepure de cmp, cprioar, mistre, prepelia, raa i gsca slbatice) este bogat n proteine i substane extractive, dar srac n grsimi si este greu digerabil. Carnea si produsele din carne Din viscerele animalelor tiate un anumit interes prezint ficatul.El este un concentrat de microelemente hematoproteice, vitamine

(ndeosebi A, B1, B12, PP), conine o cantitate mare de colesterina (200-300 mg% fat de 60-70 mg% n carnea animalelor si psrilor) precum si 18% proteine si 3% lipide.n alimentaie se folosesc i limba, rinichii, inima. Limba se diger uor i conine 13% proteine, 16% lipide, ntr-o cantitate mai mic - esut conjunctiv i substane extractive. n inim proteinele constituie 15% i lipidele - 3%. Toate viscerele sunt bogate n purine, fiind contraindicate n guta.Ficatul se limiteaz n alimentaia zilnic a persoanelor cu secreie gastric sporit, dat fiind faptul ca el stimuleaz secreia gastric. Digestia crnii depinde de varietatea ei, de vrsta i starea de nutriie a animalului, partea de animal tiat i curat, modul de prelucrare culinar.Carnea fiart sau tocat se diger mai uor dect cea prjit tiat n buci.Carnea animalelor tinere, bine hrnite se diger mai bine dect cea a animalelor btrne i slabe. n alimentaia dietetic se folosesc salamuri fierte, crenwursti de calitate superioar i se exclud salamurile afumate si semiafumate, ntruct exercit un efect negativ asupra organelor digestive, excretorii si metabolice.Carnea, prin proteinele sale reprezint o surs important de substane azotoase cu o valoare biologic deosebit.Valoarea biologic este condiionat n special de coninutul de aminoacizi eseniali.Grsimea din carne, pe lng aportul energetic, procur i acizii grasi eseniali : linoleic, linolenic, arahidonic.Prin coninutul su n substane extractive, existente sau formate in procesul de pstrare i prelucrare termic, carnea favorizeaz secreia masiv a sucurilor gastrice stimulnd digestia.n carnea i n produsele de carne, n conservele de carne alterate se dezvolt substane cu un pronunat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, peroxidaza i germeni, putresceina,cadaverina.

10

Piata carnii n Romnia Dupa 1990 productia de carne a reflectat modificarile intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinta de scadere la toate speciile, micii producatori dimensionndu-si efectivele detinute la nevoile de autoconsum si la cerintele limitate ale pietelor locale. Astfel, n 2003 productia totala de carne a fost de 935 mii tone fata de 1490 mii tone n 1989. Productia romneasca de carne este mai putin competitiva conform standardelor internationale. Sistemele de crestere si exploatare a animalelor pentru carne sunt n mare parte extensive, cu mici exceptii n sectorul porcinelor si pasarilor unde exista si un sistem intensiv, dar cu pondere mica. Acesta conduce la realizarea unor durate de ngrasare mari, datorate unei rate scazute a conversiei furajelor deoarece nu se asigura un raport energeticoproteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scazuta. Conditiile de adapostire sunt precare si cu impact asupra bunastarii animalelor si performantelor productive. Furajarea animalelor n fermele mici, familiale se face cu furaje de slaba calitate, neprelucrate, ceea ce conduce la consumuri mari, ineficiente. Producatori mici si mijlocii care au orientare comerciala cauta sa-si mbunatateasca randamentul tehnic. Producatorii au acces la informare privind piata. n Romnia exista un sistem de clasificare a carcaselor dupa calitate pentru a stimula producatorii prin pret, plata facndu-se n functie de greutatea carcaselor. n sectorul de

11

abatorizare si procesare se practica o tehnologie performanta deja, existnd o parte care o practica pe cea nvechita datorita nivelului redus al investitiilor, problema care va fi rezolvata partial prin accesarea fondurilor structurale de dezvoltare rurala. O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piata libera taraneasca care poate sa includa riscuri de sanatate publica datorita calitatii igienice scazute a producatorilor de carne. n paralel cu aceste piete exista mici magazine care asigura facilitati limitate pentru mentinerea calitatii, n special a produselor proaspete, precum si supermarketuri care, n general, se bazeaza pe produse importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailistilor stabileste calitatea si cantitatea de carne, mai ales la porc si industria autohtona nu poate sa raspunda acestor cerinte, ceea ce duce la cresterea importurilor si scaderea exporturilor romanesti de carne. Impedimentele cresterii exporturilor romanesti de carne sunt: ineficienta industriei de procesare, slaba dezvoltare a infrastructurii de piata, calitatea slaba a productiei din carne, care nu ndeplineste standardele europene. Informatiile referitoare la piata reprezinta un instrument important pentru a raspunde schimbarii si pentru a identifica eventualele oportunitati. n plus, activitati de sustinere a oportunitatilor de piata interne si de export, i ajuta pe producatori, comercianti si procesatori sa cunoasca cerintele pietei si preferintele consumatorilor. Numarul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limiteaza n prezent

12

oportunitatea transformarii vnzarilor la export n viu n vnzari de carcase (ovine si bovine). La nivelul fermei, oportunitatile pentru o eficienta

mbunatatita si o sporire a calitatii trebuie cautate n asigurarea unui material genetic mai bun, mbunatatirea furajarii si ngrijirii animalelor, a conditiilor de adapostire. Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP permite o plata echitabila bazata pe calitatea carcaselor si a condus la sporirea calitatii productiei. La bovine se impune sprijinirea crescatoriilor de animale n directia cresterii dimensiunii medii a fermelor. Se impune sprijinirea crescatorilor de animale n directia cresterii dimensiunii medii a fermelor. n ceea ce priveste procesarea este necesar sa se mbunatateasca competitivitatea produselor prelucrate si orientarea n acord cu cerintele minime de securitate alimentara impuse de Uniunea Europeana. Pentru restructurarea si dezvoltarea sectorului de carne se impun directii de investitii n: abatoare; echipamente de taiere; modernizarea si chiar nlocuirea instalatiilor frigorifice n vederea alinierii depozitelor de stocare a carnii si produselor din carne la normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare si control la receptia animalelor, taiere, procesare, comercializare ; Principalele constrngeri ce limiteaza competitivitatea

sectorului de carne din Romnia :

13

1. La nivelul productiei : - productia este fragmentata n ferme de dimensiuni mici ; - conditii precare de adapostire cu impact asupra bunastarii animalelor ; - lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ; - furajarea de joasa calitate duce la o conversie redusa si costuri mari ; 2. La nivelul procesarii : - capacitatile supradimensionate ; - tehnologii nvechite neperformante ; - ponderea mare a consumului familial limiteaza dezvoltarea pietei ; - nivelul scazut de investitii ; - lipsa unui sistem de plata n functie de calitatea carcaselor ; - ambalarea si etichetarea necorespunzatoare; 3. La nivelul distributiei si comercializarii: - sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (ntreprinderi mici ceea ce duce la costuri ridicate) ;

14

- supermarketurile se bazeaza pe importuri. n Romnia calitatea carnii este la nivelul standardelor UE desi, tarile vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea si preturile. Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se vor face resimtite, n primul rnd, de actualii producatori de subzistenta. 1.SECTORUL CRESTERII BOVINELOR N ROMNIA Carnea de bovine 1.1. Importanta Cresterea bovinelor este o activitate traditionala a

populatiei din zona rurala si n special din zona montana. Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorifica, confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva. Exista posibilitatea realizarii de productii pentru acoperirea necesarului intern si de export de carne de bovine, care sa aduca venituri mari producatorilor. Sursa pentru schimburile comerciale.

15

Asigura stabilitatea fortei de munca n zona rurala si montana. 1.2.Obiective urmarite

Cresterea greutatii de taiere va determina randament ridicat de carne n carcasa.

Integrarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele si standardele UE.

Promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine n directia maririi si mbunatatirii productiei de carne.

Sustinerea

financiara

organizarii

exploatatiilor

asociatii, n vederea reprezentarii intereselor n relatie cu furnizorii de inputuri si beneficiari ai produselor realizate. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea

productiei marfa la export. Asigurarea conditiilor necesare exteriorizarii potentialului de productie al animalului. Stimularea cresterii efectivelor n zonele montane care prezinta oportunitati n cresterea taurinelor.

16

1.3.Politici agricole de sustinere Stimularea organizarii exploatatiilor n asociatii, n vederea reprezentarii intereselor n relatiile cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor finite. Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente n zona rurala si montana. Sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala. Cresterea efectivului matca si a natalitatii n vederea cresterii efectivului de tineret bovin destinat ngrasarii si sacrificarii la greutati optime. Ameliorarea efectivelor de taurine pentru productia de carne. 1.4.Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung Relansarea acestui sector n vederea asigurarii necesarului de carne pentru consumul populatiei Sustinerea si relansarea sectorului are n vedere cresterea cantitativa si calitativa a productiei de carne de bovina. Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor si de valorificare n functie

17

de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor. Sustinerea financiara pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator cu cel realizat n UE. Sectorul carnii de vita este reglementat n UE prin Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comuna a pietelor n sectorul carnii de vita.

Prezentarea sectorului

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Indicatori Efective -mii capete Productia de carne -mii tone Imprt carne -tone Export carne -tone Consum carne/loc. -kg/loc.

2004 2.907 391 4.736 22.515 8,2

2005 2.928 383 27.088 18.369 9,2

2006 2.938 318 41,198 23.805 9,9

2007 2.762 427,4 10,742 31.360 8,9

18

6.

Sustinere financiara -milioane lei RON

188,83

203,36

278,52

624,21

Sectorul privat detine n prezent 99% din efectivul total de bovine. Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza carora se realizeaza att productia de lapte ct si cea de carne. n anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de bovine a scazut cu 5 %, de la 2.907 mii capete la 2762 mii capete. Productia de carne de vita este realizata n proportie de 99,6 % de sectorul privat. Efectivele de bovine pentru productia de carne sunt crescute ntr-un numar redus de unitati organizate de crestere si finisare, si sunt destinate, n special exportului n viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relatia Uniunea Europeana si la peste 400 kg n alte tari. Circa 19 % din productia totala de carne de taurine se realizeaza n exploatatiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care detin circa 76 % din efectivul total. Productia este valorificata de producatori prin taierea viteilor la o greutate mica pentru asigurarea necesitatilor proprii de

19

consum. Circa 48 % din carnea de vita este vnduta directa de catre producatori pe piata libera. Importul de carne de vita a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone n anul 2004 la 10742 tone n anul 2007. n anul 2007, fata de anul 2004 exportul de carne de vita a crescut cu 39,3%, de la 22.515 tone la 31360 tone. Consumul total de carne de vita a fost de 193082 tone, n anul 2007, fata de 177.524 tone n anul 2004, nregistrndu-se o crestere de 8,8 %. Ponderea importului din consumul intern de carne de vita a fost de 6 % n anul 2007, fata de 3% n anul 2004. Ponderea consumului de carne de vita, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 13,8 % n anul 2007 fata de 14,0 % n anul 2004. n anul 2007 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg fata de 8,2 kg n anul 2006. Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de bovine pentru productia de carne de vita livrata la abatoare autorizate, a fost: n anul: 2004 9,5 milioane lei RON

20

2005 2006 2007 clasificate

9,5 milioane lei RON 43,4 milioane lei RON 3,0 milioane lei RON pentru carcase

Formele de sustinere financiara directa pentru producatorii de carne de vita au influentat evolutia productiei de carne. Unitatile de abatorizare, precum si cele de procesare a carnii, a caror numar si capacitate a suferit n timp modificari importante, este reprezentat astazi de un numar de 253 unitati, ncadrate n doua grupe conform ndeplinirii cerintelor Uniunii Europene Investitii efectuate prin programul Fermierul, pentru vacile de carne au fost de 1 025 649 lei, pentru nfiintarea de ferme pentru tineret taurin la ngrasat. n anul 2006 urmare a H.G. 1583/2006, privind

achizitionarea de animale pentru reproductie, s-au subventionat si achizitiile de juninci de reproductie din rase de carne. Urmare a acestei H.G. s-au achizitionat juninci din rase de carne n valoare de 67 800 lei. Subventionarea animalelor fiind de pna la 50 % din valoarea de achizitie. Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos greutatea n carcasa la sacrificare, a crescut de la 330 kg/ carcasa n anul 2005 la 370 kg/carcasa n anul 2006.

21

Structura dimensionala a exploatatiilor de bovine la data de 30 aprilie 2007 Specificare Nr. exploatatii Efectiv capete Revine pe exploatatie capete Vaci de lapte si juninci Tineret taurin 322441 561261 1,74 1058028 1710432 1,63

Cheltuieli de productie pentru tineret bovin pentru ngrasare a) Sistem semi intensiv (adapost + pasune) luni b) cheltuieli lei/kg, carne produsa 4,20 lei durata ciclului de productie 500 zile - pna la 18

Sistem intensiv ( numai n adapost) durata ciclului de productie 400 zile cheltuieli lei/kg carne produsa 5,60 lei

DINAMICA EFECTIVULUI DE BOVINE N ROMNIA SPECIFICATIE BOVINE TOTAL Din care-sector 2004 2907 2891 2005 2928 2913 2006 2938 2925 2007 2762 2753

22

privat -sector stat BOVINE MATCA Din carne-sector privat -sctor de stat DINAMICA PRODUCIEI DE CARNE VIT N ROMNIA SPECIFICATIE CARNE VITA Din care-sector privat -sector stat GREUTATEA LA TAIERE 346 330 275 354 14 2 1 1 2004 391 377 2005 383 381 2006 318 317 2007 427 1 7 7 6 5 1741 1734 1743 1736 1732 1726 1635 1630 16 15 13 9

2.SECTORUL CRESTERII OVINELOR SI CAPRINELOR N ROMNIA CARNE DE OAIE 2.1. Importanta Cresterea ovinelor este o activitate traditionala.

23

Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva; Exista posibilitatea realizarii de export de carne de ovine care sa aduca venituri mari producatorilor. 2.2.Obiective urmarite Stimularea organizarii de exploatatii, sau asociatii, n vederea cresterii tineretului ovin pentru ngrasare n vederea asigurarii cu carne a pietii interne si externe. Cresterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor. Sporirea veniturilor crescatorilor prin comercializarea productiei marfa. Modificarea directiilor prioritare de exploatare pentru productia carne - lapte. 2.3Program pentru sustinerea produsului - carne Ameliorarea efectivelor de ovine si caprine pentru productiile de carne prin folosirea nsamntarilor artificiale si a berbecilor si tapilor amelioratori pentru productia de carne.

24

mbunatatirea structurii dimensionale a exploatatilor cu profil de ngrasare a tineretului ovin. Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform standardelor UE. 2.4.Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung Relansarea sectorului n vederea stimularii consumului de carne la intern si a exportului de carne de oaie. Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor si clasificarea carcaselor. Recstigarea pietelor externe pentru carnea de oaie, pe relatia tarilor arabe si a comunitatii Europene. Sectorul carnii de oaie si capra este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2529/ 2001 privind organizarea comuna a piete lor n sectorul carnii de oaie si capra Sectorul privat detine n prezent 100% din efectivul total de ovine si caprine Urmare a economiei de piata si ulterior a sistemului de sustinere financiara din partea statului, in perioada 20042007 efectivul de ovine si caprine n Romnia a nregistrat o evolutie pozitiva.

25

n anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de ovine si caprine a crescut cu 16,5 %, de la 8404 mii capete la 9787 mii capete. Productia de carne de oaie se mentine n limite constante, populatia Romniei fiind consumatoare ocazionala de astfel de produs. Importul de carne de oaie a crescut cu 531 % , de la 119 tone n anul 2004 la 751 tone n anul 2007 fiind folosita n compozitia diferitelor preparate din carne. n anul 2007, fata de anul 2004 exportul de carne de oaie a scazut cu 16,6 %, de la 24637 tone la 20546 tone n 2007. Consumul total de carne de oaie a fost de 46040 tone, n anul 2007, fata de 50002 tone n anul 2004, nregistrndu-se o scadere de 8 %. Ponderea consumului de carne de oaie, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 3,3 % n anul 2007 fata de 3,9% n anul 2004. Consumul de carne de oaie/locuitor, n anul 2007, a fost de 2,1 kg, fata de 2,3 kg n anul 2004,nregistrndu-se o scadere de 8,7 %.

26

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de ovine si caprine pentru productia de carne livrata la abatoare autorizate si pentru reproductie a fost : n anul:

2004 2005 2006 2007

5,14 milioane lei RON 6,80 milioane lei RON 68,2 milioane lei RON 151,52 milioane lei RON

n anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru : Conducerea registrelor genealogice Efectuarea controlului oficial al productiei Testarea masculilor reproducatori Plati nationale directe complementare 20 mii lei 60 mii lei 2 mii lei 35 lei/cap

3.SECTORUL CREsTERII PORCINELOR N ROMNIA CARNE PORC 3.1. Importanta Cresterea porcinelor este o activitate traditionala.

27

Produs de mare importanta pentru consumul ntregii populatii. Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este n corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului. Sursa pentru schimburile comerciale. Asigura stabilitatea fortei de munca n zona rurala. 3.2. Obiective urmarite Promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine n directia mbunatatii calitative a carcasei de porc. Stimularea organizarii exploatatiilor n asociatii, n vederea reprezentarii intereselor n relatie cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor finite. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea

productiei marfa la export. 3. 3. Program pentru sustinerea carnii de porc Ameliorarea efectivelor de porcine pentru mbunatatii calitative a carcasei de porc.

28

Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente n zona rurala. mbunatatirii structurii dimensionale a exploatatilor zootehnice. Sporirea veniturilor proprii ale crescatorilor de porcine. Trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala. 3.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subventiilor n vederea echilibrarii pretului de valorificare la producator cu cheltuielile efectuate pe produs. Sectorul carnii de porc este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2759/1975 privind organizarea comuna a pietei n sectorul carnii de porc 3.5. Prezentarea sectorului Conditiile naturale, economico - sociale si nu n ultimul rnd traditia, sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului de crestere a porcinelor pe filiera crestere, abatorizare si procesare a carnii, care sa asigure la niveluri optime, att nevoile de consum ale populatiei ct si crearea unor disponibilitati pentru schimburile comerciale internationale.

29

n sectorul de cresterea porcilor sunt: 72 societati comerciale producatoare de carne de porc; 184 abatoare. Sectorul privat detine n prezent 100% din efectivul total de porci. Urmare a economiei de piata si ulterior a sistemului de sustinere financiara din partea statului, n perioada 2004 - 2007 efectivul de porci n Romnia s-a mentinut constant. n anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de porci a scazut cu 2,2 %, de la 4.899 mii capete la 4 .789 mii capete. n anul 2007 productia nationala de carne de porc realizata a fost de 669 mii tone n viu, fata de 626 mii tone n viu realizata n anul 2004, nregistrndu-se o crestere de 6,9 %. Numarul exploatatiilor de reproductie, nivelul de populare al acestora, precum si a celor de crestere si ngrasare a porcilor pentru productia de carne, a determinat reducerea productiei totale de carne de porc cu cca. 41% fata de anul 1989. Forma de valorificare a productiei de carne de porc evidentiaza un sistem de crestere adresat n procent de 22 % pentru asigurarea

30

nevoilor de autoconsum ale producatorului si 78% comercializarii directe traditionale. Importul de carne de porc a crescut cu 40,3 % de la 143.981 tone n anul 2004 la 202054 tone n anul 2007. Rasele autohtone crescute n exploatatiile individuale, precum, n mare masura si cele din complexele industriale, au un procent mai redus de carne n carcasa si o cantitatea mai mare de grasime, comparativ cu materialul biologic extern, ceea ce a determinat cresterea importului de carne de porc. n anul 2007 fata de anul 2004 exportul de carne de porc a scazut cu 54 %, de la 300 tone la 138 tone. Consumul total de carne de porc a fost de 703.366 tone n anul 2007 fata de 613.556 tone n anul 2004, realizndu-se o crestere de 14,6 %. Ponderea importului din consumul intern de carne de porc a fost de 29 % n anul 2007, fata de 23% n anul 2004. Ponderea consumului de carne de porc, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 50,4 % n anul 2007 fata de 48,5% n anul 2004. Consumul de carne de porc/locuitor, n anul 2007 a fost de 32,6 kg, fata de 28,3 kg n anul 2004, realizndu-se o crestere de 15,2 %.

31

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de porci pentru productia de carne de porc livrata la abatoare autorizate, a fost: n anul: 2004 de2003) 2005 2004) 2006 2005) 2007 2006) n anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru: mbunatatirea calitatii productiei de carne de porc prin sustinerea financiara a implementarii sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel s-au acordat 199.800 mii lei pentru: - carcase porcine clasa E - carcase porcine clasa U - 120 lei/carcasa; - 100 lei/carcasa. 186,18 milioane lei RON (crestere de 25,6 % fata de 148,21 milioane lei RON (scadere de 9 % fata de 163,28 milioane lei RON (crestere de 10 % fata de 148,40 milioane lei RON (crestere de 316 % fata

mbunatatirea calitatii si a parametrilor de productie prin sustinerea scrofitelor din ferme comerciale care provin din ferme de

32

reproductie n rasa pura sau hibridare, la prima fatare; s-a acordat 7.055 mii lei (150 lei/cap).

4. SECTORUL CRESTERII PSRILOR N ROMNIA CARNE PASRE 4.1. Importanta Cresterea pasarilor n sistem intensiv industrial este o activitate care asigura necesarul de carne si oua pentru populatia urbana. Produs de mare importanta accesibil pentru ntreaga populatie. Nivelul consumului de carne de pasare/locuitor este n corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului. Este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru conversia n proteina animala. Sursa pentru schimburile comerciale. 4.2. Obiective urmarite

33

Asigurarea necesarului de consum din productia interna. Corelarea efectivelor si a productiilor cu potentialul productiv si cerintele la un nivel european. Eficientizarea activitatii de crestere cu performante de productie similare celor comunitare prin compensarea diferentei ntre pretul de productie si cel de valorificare. Sustinerea activitatii de ameliorare a efectivelor de pasari si crearea de noi hibrizi cu performante de productie superioare. 4.3. Program pentru sustinerea carnii de pasare Ameliorarea efectivelor de pasari pentru mbunatatirea calitativa a carcasei de pasare. Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente. Sporirea veniturilor fermierilor care dezvolta activitati n avicultura. Cresterea greutatii medii de sacrificare. 4.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung Mentinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.

34

Asigurarea populatiei cu cantitati suficiente de carne de pasare de calitate si la un pret accesibil. Sustinerea financiara a productiei de carne de pasare n conditii de eficienta economica. Sustinerea financiara are n vedere crearea unui sector competitiv Europene. Sectorul carnii de pasare este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2777/ 1975 privind organizarea comuna a pietelor n sectorul carnii de pasare, n sectorul de crestere a pasarilor sunt: 78 societati comerciale producatoare de carne de pasare; 82 societati comerciale producatoare de oua de consum; 56 abatoare, din care: 30 unitati agreate la export 26 unitati n tranzitie *** sectorul privat detine n prezent 99% din efectivul de pasari; n conditiile alinierii la standardele Uniunii

35

n anul 2007 efectivul total de pasari a scazut cu 7,5 % fata de anul 2004, de la 79.360 mii la 73.373 mii capete; n anul 2007 s-a realizat o productie totala de carne de pasare de 406 mii tone, cu 9,1 % mai mult dect n anul 2004, cnd s-au realizat 372 mii tone; n anul 2007 productia de oua realizata a fost de 64087,6 milioane bucati, cu 13,2 % mai putin dect n anul 2004, cnd s-au realizat 7.381,0 milioane bucati; n anul 2007 greutatea de sacrificare la pasare a fost de 2,073 kg/cap fata de 2,148 kg/cap n anul 2004; importul de carne de pasare a scazut cu 1,6 %, de la 130.454 tone n anul 2004 la 128.337 tone n anul 2007. n anul 2007 exportul de carne de pasare a fost de numai 1785 tone fata de 3.808 tone n anul 2004. consumul total de carne de pasare n anul 2007 a fost de 451.672 tone fata de 424.406 tone n anul 2004, nregistrndu-se o crestere de 6,4 %; n anul 2007, ponderea consumului de carne de pasare din consumul total de carne si produse din carne (toate speciile) a fost de 32,4 %, fata de 33,5 % n anul 2004;

36

n anul 2007 consumul de carne de pasare/locuitor, a fost de 20,9 kg, cu 6,6 % mai mult dect n anul 2004, cnd a fost de 19,6 kg; ponderea importului din consumul intern de carne de pasare a fost de 28 % n anul 2007, fata de 31% n anul 2004. Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de pasari pentru productia de carne de pasare pui broiler livrata la unitati de abatorizare autorizate a crescut, astfel: - 2004 2003) - 2005 2004) - 2006 2005) - 2007 de 2006) n anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru : - mbunatatirea calitatii si a parametrilor de productie n cresterea efectivelor de pasari prin sustinerea productiei de carne de pasare - pui broiler si a productiei de oua consum: 209,72 milioane lei RON (scadere cu 12,2 % fata 238,79 milioane lei RON (crestere 43,7 % fata de 166,22 milioane lei RON (crestere 36,0% fata de 122,09 milioane lei RON (crestere 75,0% fata de

37

Pentru carnea de pasare s-a alocat o suma totala de 225.000 mii lei, respectiv de 1,6 lei/cap pui broiler n viu. 6. Structura dimensionala a fermelor de pasari la 30 aprilie 2007 CARNE: n anul 2007, fata de anul 2004, la nivel national s-au nregistrat cresteri ale productiei de carne de bovine de 17 %, la carnea de porcine de 6,9 % si la carnea de pasare de 9,1 %, iar productia de carne de ovine se mentine n limite constante, populatia Romniei fiind consumatoare ocazionala a acestui produs. n anul 2007 necesarul de consum de carne de bovine pe piata interna a fost asigurat n proportie de 94% din productia autohtona,fata de anul 2004 cnd s-a asigurat n proportie de 97%; la carnea de porc s-a asigurat n proportie de 71% n anul 2007, fata de anul 2004 cnd s-a asigurat n proportie de 77 %; la carnea de pasare necesarul de consum s-a asigurat n proportie de 72% din productia autohtona, fata de anul 2004 cnd s-a asigurat doar n proportie de 69 %, iar la carnea de oaie, necesarul de consum s-a asigurat aproape 100 % din productia autohtona, att n anul 2007, ct si n anul 2004. Referitor la exportul de carne, situatia se prezinta astfel: la carnea de bovine exportul a crescut cu 39,3 % n anul

38

2007, fata de anul 2004; la carnea de ovine exportul a scazut cu 16,6 % n anul 2007, fata de anul 2004; la carnea de porc exportul a scazut n anul 2007 cu 54 %, fata de anul 2004, datorita focarelor de pesta porcina si interzicerii exportului acestui tip de carne, iar la carnea de pasare, n anul 2007 s-a nregistrat o scadere de 54 %, fata de anul 2004, fapt datorat suspiciunii de gripa aviara. n concluzie sectoarele de producere a productiei de carne se confrunta cu probleme, care pot fi depasite daca se intervine la nivel national cu masuri care sa conduca la dezvoltarea si stabilitatea acestora, prin: Politica de piata n domeniul cerealelor, constituirea stocurilor de interventie, pentru a evita comertul speculativ, practicat de unele firme depozitare. Fiscalitate ridicata, cota TVA de 19%, comparativ cu Ungaria, unde se practica cota TVA de 11% impozite pe constructii foarte mari, taxe sanitar veterinare, taxe de mediu, taxe de ecologizare si reciclare a mortalitatilor etc. Probleme de ambalare, etichetare, termene de consum, producator, a loturilor ilicite care patrund n piata agroalimentara.

39

BIBLIOGRAFIE 1. Balauca N. (2008) Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design, Bucuresti 2. Bogdan A.T., Ioan Trnoveanu, Dorina Salantiu (1984) Fertilitatea, natalitatea si prolificitatea n zootehnie, Ed. Dacia, Cluj Napoca., vol. I. 3. Bogdan A.T., Ioan Trnoveanu, Dorina Salantiu (1985 Fertilitatea, natalitatea si prolificitatea n zootehnie, Ed. Dacia, Cluj Napoca., vol. II. 4. Bogdan A.T., st. Mantea, Dorina Bogdan (1999) Tratat de reproductie si nsamntari artificiale la suine, Ed. Tehnica agricola, Bucuresti. 5. Dinescu Stelian (1996) Concepte moderne n zootehnie, Ed. Ceres, Bucuresti 6. Dinescu Stelian , Florin Dron, Gh, Reman (1999) ndrumatorul crescatorului de animale, Revista Agricultura Romniei, Bucuresti 7. Dinescu Stelian si col. (2001) familiala, Ed. Agricola, Bucuresti 8. Dinescu Stelian, Anne-Marie Tontsch (2001) Zootehnia Idei pentru performanta si competitivitate, Revista Agricultura Romniei, Bucuresti Exploatatia agricola

40

9.

Dinescu Stelian, Nicolae Badea (2003) Cresterea animalelor de ferma, Agris Redactia revistelor agricole, Bucuresti, vol. I si II.

10.

Georgescu Gheorghe (1998) Tratat de crestere a

bovinelor, Ed Ceres, Bucuresti, partea I. 11. Georgescu Gheorghe (2000) Tratat de producerea,

procesarea si valorificarea carnii, Ed. Ceres, Bucuresti 12. Marinaela Ivanescu (1998) Alimente de origine

animala, Ed. Carusel, Bucuresti 13. Onac N si col. (2006) Inspectie si legislatie

zootehnica, Ed. Cermaprint, Bucuresti 14. Onac Nicolae, A.T. Bogdan (2001) stiinte

zootehnice, Ed. Cornelius, Bucuresti