Sindromul Edwards

Trisomia 18 (Sindrom Edwards) Definiie clinic Trisomia 18 este o boal cromozomial foarte grav caracterizat printr-un sindrom plurimalformativ datorat prezenei unui cromozom 18 suplimentar. Majoritatea embrionilor cu trisomie 18 sunt avortai spontan n primele dou trimestre ale sarcinii. Boala a fost descris de ctre Edwards i colaboratorii i de aceea se ntlnete i sub denumirea de sindrom Edwards. Frecvena bolii Trisomia 18 este o boal rar. Prevalena sa este estimat la 1 la 8000 de nateri, fetele fiind mai frecvent afectate dect bieii. Aspecte genetice Majoritatea copiilor (94%) care se nasc cu sindrom Edwards vor avea din punct de vedere citogenetic o trisomie 18 liber, omogen (3 cromozomi 18 n toate celulele organismului ) iar restul vor avea trisomie 18 n mozaic (prezena de celule trisomice alturi de celule normale) sau trisomie parial 18q. Prezena cromozomului suplimentar este consecina unui accident de diviziune celular care are loc cel mai adesea n gametogeneza matern, vrsta matern avansat fiind un factor favorizant.

Semne clinice Trisomia 18 poate fi suspectat nc din viaa intrauterin cnd se observ: retard de cretere intrauterin, chiste de plexuri coroide, anomalii cardiace, lichid amniotic n exces sau clciul sub form de piolet. n perioada neonatal principalele semne clinice sunt: greutate mic la natere hipertonie muscular,contractur caracteristic la nivelul minii urechi jos inserate,cu pavilionul modificat(aspect de urechi de faun) episoade de apnee i tulburri de deglutiie fisur de palat sau palat ogival retard mintal sever defect de sept ventricular rinichi n potcoav anomalii ale dermatoglifelor :arcuri pe pulpa degetelor minii. Stabilirea diagnosticului. Metode ale diagnosticului Trisomia 18 poate fi suspicionat pe baza semnelor clinice vizibile fie n viaa intrauterin, fie n perioada neonatal. Diagnosticul de certitudine este adus de analiza cromozomilor prin bandare G. Sfat genetic Riscul de recuren al bolii este foarte mic i se estimeaz a fi n jur de 0,5-1%. Pentru mamele a cror vrst depete 37 ani riscul pentru trisomia 21 depete riscul pentru trisomia 18.

Diagnostic prenatal Sindromul Edwards beneficiaz de posibilitatea unui diagnostic prenatal care poate fi realizat prin mai multe metode: ecografia n primul trimestru poate detecta prezena unui edem nucal screening-ul seric matern n primul trimestru (dozarea HCG i a PAPP-A) screening-ul seric matern n trimestrul II(dozarea AFP, HCG i a UE3) ecografia morfologic n trimestrul IIcare poate vizualiza anomaliile cardiace, defectele de tub neural, retardul de cretere intrauterin Evoluie i prognostic Sindromul Edwards este o boal foarte grav cu prognostic rezervat, doar 5% dintre copii supravieuiesc vrstei de 1 an. 70% dintre decese sunt datorate stopului cardiorespirator. Supravieuirea pe termen lung este excepional, exist riscul apariiei tumorii Wilms i a hepatoblastomului, iar retardul mintal este sever. Posibiliti de tratament, ngrijire i urmrire Trisomia 18 nu are tratament curativ. Fiind o boal foarte grav pacienii au nevoie de ngrijire special ntr-o unitate spitaliceasc de terapie intensiv. Pentru cei care supravieuiesc pe termen lung: corecii chirurgicale ale anomaliilor congenitale; kinetoterapie; consiliere psihologic; consult genetic.

Sindromul Cri-du-chat

Sindromul Cri-du-Chat Definiie clinic Sindromul cri-du-chat, cunoscut i ca sindromul 5p- sau monosomia 5p este cauzat de o anomalie de structur cromozomial: lipsa unui fragment din braul scurt al cromozomului 5. Nou-nascuii cu aceast boal au adesea un plns caracteristic, asemntor sunetelor pe care le scoate o pisic, de unde i numele sindromului. Frecvena bolii Sindromul 5p- este o boal rar, incidena bolii fiind de 1:20.000-1:50.000 de nou-nascui. Apare la toate rasele umane i este ceva mai frecvent la subiecii de sex feminin. Aspecte genetice Sindromul cri-du-chat este cauzat de lipsa (deleia) unui fragment al braului scurt al cromozomului 5. Acest lucru se noteaz prin convenie 5p- (p este braul scurt al oricrui cromozom). Dimensiunile acestui fragment difer de la un individ afectat la altul, cu ct fragmentul este mai mare, cu att boala este mai severa. Semnele i simptomele bolii sunt determinate de pierderea mai multor gene localizate pe fragmentul cromozomial care lipsete. Majoritatea cazurilor nu sunt motenite. Deleia 5p apare ca eveniment ntmpltor n timpul formrii celulelor reproductive (spermatozoizi sau ovule) sau n timpul vieii embrionare precoce. Cauzele nu sunt cunoscute, iar boala nu poate fi prevenit.

Aproximativ 10% din persoanele cu sindrom cri-du-chat motenesc cromozomul 5 incomplet de la unul din prini, dei acesta este sntos. n acest situaie, printele este purttorul unui alt tip de anomalie cromozomial, numit translocaie reciproc echilibrat, n care nici nu se pierde i nici nu se cstig ADN( 2 sau mai muli cromozomi schimb ntre ei fragmente, dar cantitatea total de ADNdin celul rmne constant, de aceea individul respectiv nu prezint niciun semn de boal). n schimb, aceste anomalii de structur cromozomial pot deveni neechilibrate cnd sunt transmise generaiilor urmtoare. Copiii pot moteni rearanjamente cromozomiale cu un fragment suplimentar sau fr un fragment de cromozom. Semne clinice Tabloul clinic variaz de la un individ la altul, probabil n funcie de lungimea fragmentului care lipsete: plns caracteristic, ascuit greutate mic la natere i dezvoltare fizic ntrziat retard mintal (dezvoltare psihic ntrziat) dezvoltare ntrziat sau incomplet a achiziiilor motorii cap mic (microcefalie) anomalii ale feei: ochi ndeprtai (hipertelorism), i ndreptai n jos (fante antimongoliene), epicantus (pliu cutanat suplimentar n unghiul intern al ochiului) brbie mic (micrognaie), urechi jos implantate i malformate tonus muscular sczut (hipotonie)

Diagnostic. Metode de diagnostic Cnd exist o suspiciune clinic a acestui sindrom (de obicei la natere), diagnosticul de certitudine se face prin cariotip sau o alt tehnic mai amnunit, numita FISH (dup recoltare de snge venos). Sfat genetic. Diagnostic prenatal Se recomand efectuarea cariotipului ambilor prini ai unui copil cu sindrom cri-duchat, pentru a ti dac vreunul din ei este purttorul unei anomalii cromozomiale echilibrate. n aceast situaie, se recomand efectuarea diagnosticului prenatal pentru sarcinile ulterioare ale cuplului respectiv. Se poate determina cariotipul fetal convenional sau se folosete tehnica FISH pe celule obinute fie prin biopsie de viloziti coriale Dac ambii parteneri au cariotip normal, riscul de a avea un al doilea copil cu sindrom cri-du-chat (riscul de recuren) este foarte mic. Evoluie si prognostic Evolutia depinde de severitatea retardului mental i anomaliilor fizice. Jumtate din copii nva s vorbeasc suficient ct s poat comunica. Unii nva s foloseasc propoziii scurte, alii doar cuvinte i gesturi (limbajul semnelor). Alte caracteristici: dificulti de alimentare, hiperactivitate, deformri ale coloanei vertebrale (scolioz). Un numr mic de copii se nasc cu malformaii ale organelor interne care le pot pune viaa n pericol. n lipsa acestora sperana de via este normal. Posibiliti de tratament, ngrijire i urmrire Nu exist tratament specific care s duc la vindecarea bolii, ci doar tratament care amelioreaz anumite manifestri ale acesteia. Pacienii cu sindrom cri-du-chat trebuie s beneficieze de supravegherea continu a unei echipe format din prini i medici, necesit stimulare continu fizic i intelectual, pentru a-i putea atinge potenialul maxim. Viaa cotidian Aceste persoane sunt prietenoase, vesele i pot avea o via social satisfctoare. Persoanele cu retard mintal sever nu se pot ngriji singure i nu pot avea o via social normal.

Sindromul Patau

 Sindromul Patau, numit si trisomia 13, este o afectiune congenitala caracterizata de prezenta in plus a unui cromozom 13. Cromozomul in plus determina numeroase malformatii fizice si mentale, in special afectiuni cardiace. Sindromul Patau a fost denumit dupa doctorul Klaus Patau, care a descoperit in 1960 acest sindrom si asociatia sa cu trisomia. Copiii mostenesc in mod normal 23 de cromozomi de la fiecare parinte, avand in total 46. Un om sanatos are 46 de cromozomi: 22 de perechi de cromozomi prezenti la ambele sexe, fiind formate din cromozomi autozomi sau somatici, si o pereche de cromozomi prezenta in combinatie diferita la barbati si femei, formata din cromozomi gonozomi sau cromozomii sexului. In mod normal exista cate 2 copii ale fiecaruia dintre cei 23 de cromozomi, cate o copie de la fiecare parinte. Afectiunea, numita trisomie, apare atunci cand 3 in loc de 2 copii ale unui cromozom sunt prezente la un embrion uman in dezvoltare. Cromozomul 13 in plus nu este singura cauza a sindromului Patau. Alte modificari ale cromozomului 13 ca translocatia, pot duce de asemenea la acest sindrom. Trisomia 13 apare la unul din 10.000 de copii nou-nascuti. In majoritatea cazurilor aceasta afectiune nu se mosteneste, ci este rezultatul unei malformatii a diviziunii celulare care apare dupa fecundare.

 Cauze si simptome Severitatea simptomelor sindromului Patau variaza in functie de malformatia cromozomiala, de la foarte grave la aspect aproape normal al copilului. Trisomia 13 completa, care este prezenta in majoritatea cazurilor, duce la cele mai grave si numeroase malformatii interne si externe. Frecvent creierul nu se divide in emisfere, iar capul capata un aspect neobisnuit de mic (microcefalie). Maduva spinarii se poate exterioriza din cauza unei malformari a coloanei vertebrale. Copiii care supravietuiesc copilariei prezinta un retard mental accentuat si atacuri de cord. In cazuri foarte rare sindromul Patau poate exista impreuna cu sindromul Klinefelter sau alte anomalii cromozomiale. Trasaturile faciale ale persoanelor afectate par aplatizate. Urechile sunt de obicei malformate si jos inserate. Alte trasaturi fizice caracteristice afectiunii pot include gat scurt si gros, cu hemangioame pe ceafa, degete in plus, degete flectate in palma, calcaie proieminente, coaste lipsa, amprente modificate, malformatii genitale In majoritatea cazurilor copiii afectati de acest sindrom prezinta insuficienta respiratorie si defecte cardiace.Rinichii si tractul gastrointestinal sunt de asemenea afectate cu chisturi. Aceste defecte sunt frecvent severe si pun in pericol viata.

Diagnostic Sindromul Patau este detectabil in cursul sarcinii prin ecografie, amniocenteza si prelevarea de monstre din vilozitatile corionice. La nastere numeroasele malformatii ale nou-nascutului indica posibilitatea unei anomalii cromozomiale. Trisomia 13 este diagnosticata prin determinarea cariotipului sau alta procedura de examinare a tiparului genetic. Determinarea cariotipului implica separarea si izolarea cromozomilor prezenti in celulele prelevate de la pacient. Cei 22 de cromozomi autozomi se identifica dupa marime, de la cel mai mare la cel mai mic. Cromozomii sexuali de asemenea se identifica. Diagnosticul de sindrom Patau este confirmat de prezenta a 3, in loc de 2, copii ale cromozomului 13. Tratament Pentru copii nascuti cu malformatii severe si ireversibile nu exista tratament. Insa, copiii cu prognostic mai bun necesita tratament medical pentru a corecta malformatiile structurale si complicatiile asociate acestor malformatii. Pentru problemele nutritionale (de hranire) se pot folosi diferite pozitii, tehnici speciale si formule alimentare. Se poate efectua alimentatia prin sonda, ceea ce reprezinta introducerea unei sonde in stomac. Malformatiile structurale cum ar fi buza si palatul despicat pot fi corectate prin interventii chirurgicale

Un baiat de 14 ani din Virginia, SUA, a fost diagnostcat cu sindromul Guillain-Barre, la cateva zile dupa ce a fost vaccinat impotriva virusului H1N1, scrie, joi, msnbc.msn.com. Aceasta maladie poate fi fatala, ataca nervii periferici, provoca paralizie si incapacitatea de a respira. Jordan McFarland, care practica atletism la nivel profesionist, a ajuns la spital in scaun cu rotile, cu dureri groaznice de cap si de picioare si spasme musculare. Dupa ce a fost investigat de medici, adolescentul a fost diagnosticat cu sindromul Guillain-Barre. Boala a intervenit in urma vaccinarii impotriva gripei porcine. Baiatul va avea nevoie de patru pana la sase saptamani de supraveghere atenta si de terapie fizica, pentru a-si reveni. Doctorii mi-au spus ca ma voi recupera, dar voi avea nevoie de ceva timp, a declarat Jordan. Reprezentantii spitalului au refuzat sa faca comentarii asupra cazului, chiar daca jurnalistii au obtinut permisiunea familiei de a-l face public. La sfarsitul lunii iulie a acestui an, autoritatile sanitare britanice i-au avertizat pe neurologi sa fie in alerta in momentul declansarii campaniei de vaccinare impotriva gripei porcine. Motivul? Un vaccin similar este suspectat ca a provocat o boala neurologica rara si decesul a 25 de pacienti in SUA, in 1976. Avertismentul a fost facut printr-o scrisoare a Health Protection Agency din Marea Britanie care, in data de 29 iulie, a fost trimisa unui numar de 600 de specialisti in neurologie. Scrisoarea avertiza ca un vaccin similar impotriva gripei porcine, care a fost testat in 1976 in Statele Unite, era asociat sindromului G

Vaccinul mpotriva gripei AH1N1 distribuit populaie din Frana este pus sub semnul ntrebrii, ca urmare a posibilelor sale efecte secundare. Semnalul de alarm a fost tras n prima zi a campaniei naionale de vaccinare. Se presupune c vaccinul mpotriva gripei AH1N1 este posibil s declaneze aa numitul Sindromul Guillain-Barre, o boal rar a sistemului nervos. Potrivit France 3 o tnr a fost diagnosticat cu sindrom GuillainBarr, o tulburare neurologic care afecteaz nervii periferici, la ase zile dup ce femeia a primit o injecie de Pandemrix, vaccin mpotriva virusului gripei A H1N1, produs de firma GlaxoSmithKline (GSK). Pandemrix este vaccinul cu care francezii au fost injectai ncepnd cu 20 octombrie. Femeia prezint simptome uoare, manifestate prin furnicturi i pierderi de sensibilitate. Sindromul Guillain-Barre provoac anual n Frana spitalizarea a 1700 1800 persoane, conform unui oficial din cadrul Ministerului Sntii i Sportului din Frana. n cele mai multe cazuri de debutul, sindrom Guillain-Barr este legat de un focar, bacterian sau viral, potrivit reprezentanilor Ministerului Sntii i Sportului din Frana. Roselyne Bachelot de la Ministerului Sntii a declarat c atribuirea sindromului Guillain-Barr vaccinrii mpotriva gripei AH1N1 necesit o expertiz amnunit, care va fi efectuat de ctre Agenia European pentru Sigurana Produselor (AFSSAPS), urmnd ca aceasta s publice un buletin de farmacovigilen n cursul zilei de azi. Vaccinarea mpotriva gripei AH1N1 a nceput joi n Frana, ns n ciuda campaniei de informare, demarat de ctre autoritile sanitare din aceast ar, doar 20 % din francezi iau n considerare realizarea vaccinului. Motivul acestei respingeri este teama de efectele secundare ale vaccinului mpotriva gripei porcine

Sindromul Down

 Sindrom Down Sindromul Down (trisomie 21) reprezint o afeciune cromozomial (o afeciune din natere, care este prezent la copil nc din momentul conceperii) cauzat de prezena unui cromozom 21 suplimentar. n 1959, geneticianul de origine francez, profesorul Jrme Lejeune, a descoperit c sindromul Down era cauzat de prezena unui cromozom 21 n plus, rezultnd astfel un numr total de 47 de cromozomi n loc de 46. Un Sindrom reprezint o suit de semne i caracteristici. Denumirea Down provine de la medicul englez, John Langdon Down, primul care a descris acest sindrom n anul 1866, cu aproximativ 100 de ani nainte ca acest cromozom suplimentar s fie descoperit. n fiecare zi, n Regatul Unit al Marii Britanii se nasc ntre unul i doi copii cu sindrom Down, ceea ce nseamn c un copil dintr-o mie sufer de acest afeciune. n Romnia nu exist o statistic, dar avnd n vedere faptul c la nivel modial incidena este de aproximativ 1-800 nateri, se poate estima c sunt n jur de 30.000 de persoane cu trisomie 21. Toate persoanele cu Sindrom Down prezint un anumit grad de dificultate de nvare (retard mental). Gradul de dizabilitate difer de la o persoan la alta i este imposibil de apreciat n momentul naterii ct de grav va fi.

 Cauze
Pn n acest moment nu se cunosc cauzele prezenei cromozomului suplimentar numrul 21. Acesta poate proveni fie din partea mamei, fie din partea tatlui. Cel mai frecvent ntlnit tip de sindrom Down ntlnit, Trisomia 21 Standard (cunoscut i sub denumirea de Trisomie 21 primar sau Trisomie 21 normal), apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunztoare fie la formarea ovulului, fie la formarea spermatozoidului care are 24 n loc de 23 de cromozomi. Atunci cnd acest ovul sau sperma fuzioneaz cu un ovul sau sperm normal, prima celul a dezvoltrii copilului are 47 de cromozomi n loc de 46, i n consecin celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. Nu exist nici o modalitate de prezicere dac o persoan este predispus n producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. Este cunoscut faptul c la mamele mai n vrst riscul de a da nate unui copil cu Sindrom Down este mai mare, dar motivul rmne n continuare necunoscut. Trisomia 21 standard nu este ereditar. Totui, odat ce ai nscut un copil cu Sindrom Down probabilitatea s avei un alt copil cu aceeai afeciune, este destul de mare. Per ansamblu, aceast probabilitate este ntre 1 la 100 i 1 la 200, care este n mod considerabil mai redus dect probabilitatea s-i spunem de a avea gemeni pe neateptate.

Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic n perioada neonatal sau la sugar, datorit dismorfiilor evocatoare care, dei variaz la diferii pacieni, realizeaz un aspect fenotipic caracteristic (1). Nou-nscutul cu trisomie 21 are talia i greutatea sub limita normal corespunzatoare vrstei, hipotonie muscular, hiperextensibilitate articular i reflex Moro redus sau absent, reflexul rotulian este slab. Nou-nscutul prezint craniul mic i rotund (brahicefalic), cu occiput aplatizat i fontanele largi care se vor nchide cu ntrziere. Faa este rotund, profilul facial este plat datorit hipoplaziei oaselor proprii ale nasului, iar fruntea este bombat. Fantele palpebrale sunt orientate oblic, n sus i nafar. Aproximativ jumtate dintre pacieni prezint epicantus. Toi nou-nscuii cu sindrom Down trebuie examinai de ctre un specialist pentru depistarea cataractei congenitale i a altor anomalii oculare (strabism convergent, blefarite, nistagmus, opacifierea cristalinului) (2). Irisul poate avea un aspect ptat (petele Brushfield). Aceste pete Brushfield sunt mici, albicioase,rotunde sau neregulate i se dispun ca o coroan la jonciunea treimii mijlocii cu treimea extern a irisului.Urechile sunt mai jos inserate, mici, rotunde i displazice. Helixul are un aspect rulat, iar antehelixul este proeminent (3). Conductul auditiv este mic, iar hipoacuzia i surditatea poate afecta 50% din pacieni cu sindrom Down, la orice vrst (4). Gura este mic, deschis, cu protruzie lingual. Limba este mare, brzdat de anturi (limb plicaturat, scrotal). Bolta palatin este inalt i ngust. Gtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceaf. Minile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (ncurbare) i cu un singur pliu de flexie palmar (pliu simian). Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezint malformaii congenitale cardiovasculare. Dintre aceti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5,6). O alt malformaie congenital cardiovascular care poate sa apar este reprezentat de canalul atrioventricular comun. Pacienii cu sindrom Down prezint retard mental care poate varia de la mediu la sever. Coeficientul de inteligen poate s scad dup primii ani de via.