P. 1
Des Hid Rat Area Legumelor Si Fructelor

Des Hid Rat Area Legumelor Si Fructelor

|Views: 292|Likes:
Published by Köteles Norbert

More info:

Published by: Köteles Norbert on Apr 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2014

pdf

text

original

1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. Legumele de la care se folosesc fructele. leuştean. păstârnac şi altele. prune. Aşa de exemplu. apa legată. efectul maxim fiind la aw = 0. dar realizarea lor se face cu consum de energie. cărnoase la seminţoase (mere. ţelină. pentru fulgii de cartofi 6-7%). – la o activitate a apei de 0. care îngreunează procesul de uscare.6 – 0. pere şi gutui). sub formă de bacă la roşii.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. intracelulară. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). ardei.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. trebuie folosită o tehnologie specifică. Tehnologiile . Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. impermeabilă pentru apă. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. mărar. 4.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice.3. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. pătrunjel. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. este următoarea: — rădăcina la morcov. ţelină.3%. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. usturoi. . legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. —frunza la spanac. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii..5. deci se evaporă foarte greu. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. praz. pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . deci ale părţii lor comestibile. este cedată de acestea cu mare dificultate. struguri. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. vişine. în primul rând. salată.1 insa. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. sub formă de drupă la cireşe. . deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. apa vacuolară. piersici şi caise. Din contra. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. pătrunjel. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. 5. care este parte componentă a substanţelor* celulare. — inflorescenţa la conopidă. dimpotrivă. care au o permeabilitate relativ redusă. intercelulară. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. Dacă apa liberă. cu rol de protecţie.

Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.0 19. 88.1 83.0 10.2 3. Conţinutul legumelor.0-10.4 83.0 3-4 5.4 92.0 18. rădăcini Păstârnac.0 14.0 20.8 83.1 90.0 4.0 24.0 90.2 85. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde.5 95.0 7.0-22. frunze Mazăre verde.4 79.0 18.5 12.4 85.1 61. frunze Morcovi Pătrunjel.conservare.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20.5 11.7 94.85 ' 89.3 92. boabe Mărar. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.0 8.0 13.0 94.deshidratare 6 .2 8.0 16.0-20.1 85. păstăi Gogoşari Leuştean.0 18. frunze Pătrunjel. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete.0 20.0-23.8 84. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare . rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.0 .4 93.0 18.2 81.3 83.1 91.1 88. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.0 5.5 19.1 79.8 78.085.0 18.5-8.0 6.0 3.0 15. frunze Ţelină.

prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.Acestia se clasifica in: 1. Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 . Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5. Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2.Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3.

procesul se numeste deshidratare.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1.cu pierderi importante de suc celular. incetinind evaporarea . O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului . viteza de deshidratare este constanta . in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs.Dupa presiunea de uscare 1. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa.provocand aparitia fenomenului de scorjire. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2.avand loc eliminarea apei din produs.conductiva. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului. 3.radianta. Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. cu rupturi ale membranelor celulare. Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata .raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs .iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie .rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici . Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile.precum si la majoritatea metodelor combinate 2. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare . Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului . 8 . Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare .

conţinutul în apă. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. în funii sau în vrac. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare.Se păstrează în loc uscat. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4.deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare. pigmentaţia. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . greutate). La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. folosind aerul ca agent de uscare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. conţinutul substanţei uscate în zahăr. tanoide. proteine. ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. acid ascorbic. Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. aciditate. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . fermitatea structotexturală. cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. forma (redată prin indicele de formă).Ín stare proaspătă sau deshidratată . Produse vegetale conservate prin uscare . greutatea specifică. procesul deshidratării. pigmentaţia tunicelor bulbului.

10 . Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). Stuttgart. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. cu cel mai uniform indice de formă. Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Alimentarea liniei de prelucrare. Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Curăţirea. Depozitarea temporară. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi.

Încărcarea grătarelor.specializat- 11 . Controlul suplimentar. Sortarea. Etichetarea. Deshidratarea. Livrarea. Ambalarea. Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. Cernerea (sub 8 mm). Depozitarea. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig.

Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). Răcire la parametrii optimi. Prevenirea deprecierilor. 5. Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. bena auto. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . relativă 65-75 % . Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. 3. economie. d) Nivelarea stratului de ceapă.ventilaţie mecanică 8 zile continuu.Preluarea la depozit. pe Uscarea bulbilor . 4. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). în Intrarea în flux tehnologic mecanizat. c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit.Transportul.Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. Realizarea capacităţii depozitului. a) Recepţia calitativă cantitativă. economie. d) Ambalarea în vrac pentru transport. Circulaţia bună a aerului. Se înlesneşte încărcarea în auto. lot omogen. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. Prevenirea vătămărilor. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. şi Identificarea calităţii.Recoltarea şi ambalarea.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . transportorului. Se separă bulbii apţi pentru păstrare. umiditatea metabolice la minimum. . Prevenirea vătămărilor. b) Zvântarea (uscarea) la soare. .introducerea frigului după 15 octombrie. b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile. Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . 2.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore.

Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. eliminarea litigiilor cu beneficiarii. care. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. stabilirea ordinii de valorificare. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului.stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. 13 . condiţionarea. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. control tehnic de calitate (CTC). uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare. 5. Înlesnirea valorificării. verificarea stării sanitare. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. pe celule. conduce la perturbarea. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule.1. întocmirea documentelor de expediţie. Prevenirea deprecierii calitative. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. 6. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. Previne umezirea cepei. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi.

U.transportor material uscat. Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul. aparatură de măsură şi control. 4 . 14 . 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie. cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat. Uscătorul tip tunel I. radiatoare montate intre laturile benzii. Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei. 3 -întorcător.1-0.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu.ventilator prin refulare. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse. ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie. cameră de obţinere a agentului de uscare. 8 .guri de vizitare. 2 .dulap metalic.radiatoare. Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . în contracurent.valţ de uniformizare. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox.bandă transportoare. are o viteză reglabilă între 0. în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului. 6 . 9 .bandă de alimentare. 10. 5 . Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare.F. 7 . Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. 5.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului.2.

2 . Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald. Ca şi la sisteme de uscare. adică în contracurent. 15 . învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată. iar lăţimea şi înălţimea între 1.80 şi 2. 6 . Acestea. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald. pentru a se facilita uscarea. la care uscarea poate fi frântă.cărucior. Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare.10 m . Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). 5 . 3 .uşă de alimentare. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. 4 . Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate.5 şi 15 m. de la un capăt la altul. care se aşează pe cărucioare.Uscătorul tip tunel: 1 .ventilator.uşă evacuare. La unele tipuri. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta.baterie radiatoare. Lungimea lor variază între 10. materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat. Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului.tunel de uscare. încărcate cu materialul respectiv. care absoarbe aerul proaspăt din afară. se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali.

50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului ……………. 13. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct.875 m Înălţimea tunelului inferior …………………………………. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare. În tunelul cu circulaţie în contracurent..10 m Înălţimea tunelului superior …………………………………. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă.. Uscătoarele tunel. 2. 1. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora.. 30-40 mii kcal/h 16 .. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. au un consum mai redus de combustibil. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. În uscătoarele tunel. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare. La ieşirea din tunelul de uscare. 1. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior ……………………. Aerul cald circulă printre grătare. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare.60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ……………………….. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie. care utilizează gazele de ardere. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi. 72000 m3/h Debitul caloric …………………………………………….

se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului.Presiunea totală a aerului …………………………………. înregistrând fluctuaţii de ± 3. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. nu mai există. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică.. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică …………………. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. pentru 17 .5 m/min 4.s. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……. 36 mm c. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului. În restul tunelului. comandat de termostat. În secţiune transversală. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă.. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului..50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde. 6. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed.. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează.. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6.50 m/min 6. asemenea fluctuaţii de temperatură.60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ……….5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ………. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior . 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată ………….. pe verticală. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior ….5 m/s.. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent.

Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.15-13. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat.10-10.diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.055 Generator aer uscat kW 0.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. 5. medie şi zero).2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 . pentru deshidratarea medie de la 8. analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.3.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4.5 Ventilator kW 0.40 m/s.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s.

. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: .cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe. . când este saturat. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. Cantitatea de vapori 19 . Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. care asigură energia necesară transformării apei în vapori. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. iar dacă va scădea şi mai mult. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . care devine mediu de transfer de masă. cu cît aceasta va fi mai scăzută. evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. dacă temperatura aerului va scădea. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. De aceea.vapori. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. In instalaţiile de uscare. umiditatea relativă a aerului scade.. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii. transmiterea căldurii se face prin radiaţie. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. rouă sau temperatura de rouă. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării. trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. Acesta este punctul de. la aceeaşi temperatură şi presiune. el va deveni saturat în vapori de apă. în timpul procesului de uscare.vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f.Timpii pentru închidere si deschidere. de la care acestea preiau căldura (conducţie). . în timpul procesului de uscare. exprimat în procente. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. Dimpotrivă. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. 6  Cantitatea max.

elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. iar produsul nu este încă gata uscat. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. turgescenţă poate dispărea . desigur spre suprafaţă. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. moderată. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. în 20 . deoarece cu cît aerul este mai cald. Aceste procese se desfăşoară . practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. iar conţinutul lor sub compresie. In această fază. Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * . Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. In această fază. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. — Faza de uscare. unde dimensiunile originale sînt menţinute. iar nivelul de apă sânt. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru .dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. Pereţii celulelor sînt sub. încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. de asemenea. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. structura cedează parţial j ireversibil. — fie ventilând aerul din instalaţie. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. se va realiza într-un ritm. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. In continuare. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. în cursul acestei faze. fiecare celulă este menţinută destinsă. tensiune.

de structura produsului. In acest proces. o moleculă de apă. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. De exemplu. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. stelaje. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. de capilaritatea lui. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. uscătorul prezentat. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. moleculele de apă. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. în această fază. în medie. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător. Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. — Faza finala.4. 5. In această fază finală.medie. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare. În cameră materialul este aşezat pe stive. neuniform. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. după varianta cu încălzire intermediară. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. adsorbit de suprafeţele interne. înregistrând descreşteri. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. În figura următoare. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. în vibrarea ei termică continuă. apropiat şi. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. în strat gros de o moleculă. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. Regimul de funcţionare este discontinuu. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. Pentru materiale granulare. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară.

6. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). De regulă. iminent este legată de specificul şi particularităţile ei. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie. menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. industria cosmetică.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. etc. Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). industria coloranţilor şi a pigmenţilor. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. 22 . 2. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. 3.

caisele.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. roşiile. nucile. Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. De aceea. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. merele. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. prunele.Deosebită importanţă în ultima vreme. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. bine ventilate) ori în încăperi. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material. sfecla. măcieşul. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. vişinele ş. reducerii cheltuielilor de energie. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. Este cunoscut faptul. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. a. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. De aceea a fost elaborată o metodă nouă. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. care constituie parametrii electrofizici ai materialului. ardeiul iute. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise.). 23 . care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă.a. cătina albă. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF).

Schema de substituire a productului: A – pericarp. în W. Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. cum sunt produsele medico-biologice. Fig.2).Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. B . pF. 1.miez. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig.5…20.5 pentru tgδ. 1 ). Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă. Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor. C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 .05… 1. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă.0 pentru ε` şi 0. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig.

2 – condensatorul măsurător. 6 – vasul Diuar. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. a) б) Fig. Această corelaţie este arătată în fig. dτ 25 . Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a). ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig.05 20 30 f 0. 3. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. 4. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). Din grafice (fig. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale.20 0. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. 2.) se observă. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. dU = f (U ) . 3 – elemente electrice de încălzire. 4.10 0. 3. 4.6).25 0. 5 – voltmetru. 4 – termocuplu.Fig.15 0. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. dar totuşi. ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui). În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. O mare importanţă.

4 – vas Dwar. 6 – ghid coaxial. 5 – conductă de agent termic. . 5 6 7 8 9 1 0 26 . Fig. . 9 – cântar electronic. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru.Fig. 4. În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. 12 – termometru cu contacte. 5 – manometru diferenţial. 8 – produsul supus uscării. 6. 10 – voltmetru electrostatic. 8 – ventilator. 7 – conductă de alimentare. . 3 – cameră de lucru. .elemente electrice de încălzire. 5.7) şi a vitezei de uscare (fig. 2 – condensatorul cu produs. 2 – conductă de evacuare. 10 – termocuplu.8) a produselor vegetale. 11 – micromanometru. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 7 . 9 – milivoltmetru. 6 – calorifer. . Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru. 3 – balanţă mecanică. .

%90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. 7. . 4 – 90 ºC. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. 3 – 80 ºC. a) b) 1 – 60 ºC. 5 – 100 ºC. 2 – 70 ºC. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 27 . 5 – 100 ºC. 4 – 90 ºC. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. 3 – 80 ºC. 2 – 70 ºC.W. a) b) c) Fig.

Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab. B1. cu sursa internă de energie. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. 28 . 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice. C1. 7. Graficele vitezei de uscare (fig.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. B2. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). C2 – constantele ecuaţiilor date.a. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo. şi 8. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului. care se calculează după datele experimentale. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. c) Din graficele prezentate (fig. seminţe de bostan ş. Aşa dar. ca exemplu.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. 8. A2.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole.Fig.

soriz. Pentru uscarea prunelor.a. 10. 19 – evacuarea aerului umed. ardei. seminţe de floarea soarelui ş. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 5 – mecanism de distribuire a produsului. 18 – mantaua instalaţiei. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. 9. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. Fig. ciuperci. 9. 14 – afânător. 3 – corpul instalaţiei. 29 . 8 – 8 – transportor. 6 – ghidaj. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. 16 – transportor de evacuare. 2 – transportor cu raclete. 15 – ghid UHF. 4.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. caise. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. vişine. 9. 17. În fig.

8 – agitatorul buncărului.a.1. 11 – mecanismul Huc. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF. vişinelor ş. 13 – arbore gol.Fig.acţionarea tamburului. 10 – transportor cu melc. 6. 10.a. 2 – calorifere. 3 – mecanism de transmisie a melcului. caiselor. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. 12 . Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. 4 – alimentatorul tamburului. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 2 – suportul tamburului. 5 – troncon perforat. 11. 11. 7 – buncăr de alimentare. 3 – sistem de siguranţă. caiselor. vişinelor ş. 6 – agitator. În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 4 – transportor. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . 9. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă.

Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 3 – transportor. 13. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig. 2 – transportor de inspectare. 2 – transportor de inspectare. 12. 3 – transportor. 9 – uscător UHF.Fig. 10 – maşină de ambalare. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 7 – vibrator. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 6 –Uscător cu bandă. 5 – blanşator.

4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 8 – blanşator. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 8 – maşină de prelucrare preventivă.3 ori.1 ori. 7 – maşină de prelucrare preventivă.  seminţe de bostan – 1. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1.6 ori. 6 – vibrator. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. hab. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. Analiza experienţelor realizate a arătat. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 5 – calibrator.7 ori. 10 – uscător UHF.5 .. prunele.  boabe de cacao – 3. 5 – calibrator. 2 – transportor de inspectare.codiţelor. 11 – maşină de ambalare. Bernic).  cătină albă – 10. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 9 – uscător UHF. Colectivul savanţilor sub conducerea dr. 3 – transportor.  prune de 1. În particular:  măceş de 3. 10 ori. etc.0 ori. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. 10 – maşină de ambalare. 14. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră.. A. vişinele. 9 – blanşator. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare . M. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant.

Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. N. Este cunoscut. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. Lucrările prezentate se deosebesc. La moment. Tarlev) (se anexează). V. Ţislinscaia). prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. prin elemente de Know-How. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. 7. Totodată. că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. sau consultant ştiinţific. depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF).referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. de regulă.

I . Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna.ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed. P . In functie de sursele de substante nocive. Pr . costuri. realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare. iar altele numai in unul din cele doua regimuri. cu recirculare partiala. Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior. SP .pompa.Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat).filtru. Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. F . Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat.camera de umidificare. CU . aerul sufera o succesiune de transformari elementare. . regimul incaperii climatizate. Vt .incalzitor. In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna. 34 .preincalzitor. Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna. posibilitati de reglare si automatizare).Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat).Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. sursa de frig disponibila. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: .Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). . cu recirculare partiala.separator de picaturi.

trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv. intre A si C. este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare .O semnificatie importanta are si punctul D'. . avand starea B.Pentru fixarea precisa a starii B. . . . pana la o temperatura tC=2…5°C. . va rezulta pe dreapta de amestec CA. .Aerul proaspat preincalzit C. . se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat.Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. . 35 .Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A.Odata determinata starea B. avand starea A.In consecinta starea B a aerului tratat. aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%). se amesteca impreuna cu aerul recirculat A.Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de . ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M.Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B.Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant. iar starea M de amestec.Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat.Se defineste raportul de recirculare "n". aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%). . se pot determina cu relatiile: .

printr-o umidificare adiabatica MD. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata. la xD=xB=constant. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). la hM=hD=constant. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare.In cazul in care starile M si D.. . in camera de umidificare CU. determina cu relatia: se 36 . urmata de incalzirea finala DB.Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. ca in figura. pana la atingerea starii dorite B.

C .ventil de laminare.reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare .condensator. ca în figura următoare: 37 . V . VL . Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară. Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata. cu recirculare partiala. respectiv latimea camerei de umidificar.compresor. Vt . K . deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s. I .incalzitor.vaporizator. cel putin o secunda. F .ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x. Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara.filtru.

Pe verticala din B.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea.A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. . avand starea B. . Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%. .Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare .Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP.Aerul tratat in aparatul de conditionare. . Programul de calcul CoolPack.Se uneste M cu D. rezultand starea P. deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare). a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". este reprezentata in imagine: 38 . se va obtine procesul de racire si uscare MD. care se introduce in incinta. . adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou. fara degajari sensibile de umiditate). Datele si rezultatele se introduc. care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. iar E este starea aerului exterior. trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. .Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V. deci aerul va trebui sa fie uscat. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS". intr-un proces fara recirculare. respectiv se obtin in trei ferestre principale. are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara.De regula xM>xB. . . Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului.Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB. iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară . avand temperatura tP. .Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M. . se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%.

datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat. . .IN [%] .Perelele 1…4 (conform schitei). 39 .tavan. in interiorul schitei camerei.densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva.IN [°C] . Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig.RHAIR.umiditatea relativa a aerului din camera . Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat.podea. .WALL 1…4 .temperatura aerului din camera.TAIR.latimea camerei (conform schitei).inaltimea cemerei.T [°C] . Partile constructive ale camerei sunt considerate: . In partea stanga se pot introduce restul datelor.TROOM [°C] .valoarea temperaturii in zona respectiva.suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv. cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura. . volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3].Width [m] .umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera. iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: .AWIN [m2] .RH provin de la (Relative Humidity).Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata.Length [m] . sunt urmatoarele: . In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei.FLOOR . . [W/m2] . .lungimea camerei (conform schitei).valoarea coeficientului global de transfer termic.RHROOM [%] . .CIELING .Heigh [m] . .k value [W/(m2K)] . . Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: . in afara camerei climatizate.temperatura aerului la intrarea in camera.

cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. in functie de cealalta marime introdusa si [kW]. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed. la temperatura interioara din camera si bineinteles.tipul de munca desfasurat in interior. Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului. pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer. care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata. daca se doreste. . sub forma de condens. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]". realizandu-se implicit uscarea aerului.Other heat developing equipment [kW] . of persons [-] .No.Light . pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW].Volume flow [m3/h] . . mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa".Fans [kW] . in locul numarului de recirculari. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic.. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: .munca usoara. sau total.caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei.numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. marime cate foate fi introdusa.alte echipamente care genereaza caldura. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra. [kW] Necesarul de frig global.numarul de recirulari in 24h.munca medie. In acest caz se extrage in plus 40 .Heavy . .Work type .debitul volumic de aer introdus in camera. Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua. Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare".munca grea. respectiv numarul de recirculari. .Air Change Factor (ACF) .Lighting [W sau W/m2] . care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: .Medium . adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei.puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate. . . .

. reincalzire si racire a aerului. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului. separatoare de picaturi si filtre de aer. camera de umidificare. Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator. In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. . fara ca pe acesta sa se depuna umiditate. la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. baterii de preincalzire.Bateria de conditionare. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat. Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: . . instalatie frigorifica. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. 41 .Priza de aer proaspat.Ventilatoare de aer.caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta). In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. . Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice. O valoare de 80% pentru SHR. Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme. .Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie).Aparate de masura control si automatizare.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare).

care poate sa functioneze si ca pompa de caldura.Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe). In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului.Sa nu produca zgomote. 42 . sau sa nu permita propagarea acestora. Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai. .Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . .Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului.

conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. Când nu sunt pierderi de material. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător.condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna. în kgf/h. Se poate exprima în kgf/h. în kgf/h. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător.compresor. x2 . Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. în kgf/h.tub capilar 8. în kgf/h. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare.ventil cu 4 cai. TC . K(V) .ventilator de aer. V(K) . G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător. V4C . W2 – umiditatea materialului după uscare. în kgf/kgf aer uscat. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. în %. în kgf/kgf aer uscat.Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator. în kgf/kgf aer uscat. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător. W1 – umiditatea materialului înainte de uscare.vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă. în kgf/h. Vt .

........................ se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer......G2 cu aerul.. G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat. G2 44 W2 100 ......... raportat la 1 kgf umiditate.. adică consumul de aer....x1) De unde... umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă...G1 100 cu aerul........W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară. ca şi cantitatea de material complet uscat..........G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2.......... l................... îndepărtată din material în uscător........... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer......... cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. rămân invariabile............. se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1........ Într-un uscător fără pierderi... umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ... va fi: total.. valoarea lui din ecuaţia anterioară.......Lx1 W1 total...........Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor....................... În cazul unui proces staţionar......

htm www.com/quadcom4.simon-dryers.uk/material.html http://www.dupps.md/nm/tehn/mec_electr 45 .htm http://www.simon-dryers.dupps.co.CSA acad.com/quadcom3. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].html http://www.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.uk/rotary/index. x 2 − x1 Bibliografie http://www.co.

bonton.aps.pub.cncsis. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu.osim.anl.16k www.cceei.28k www.www. 1976 46 .pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.27k www.md.dnd. Olaru.ro http://www. Georgescu. M.ro/articol.htm . – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C. . Al.agir.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.electronica-azi.php?id_ar=1403 . A. Editura Tehnică. Ciobanu. A.agir.energ.ro www.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.html www.org/docrep/V5030E/V5030E00.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.ro www.htm .ro/JF/romana/0206/loc_2016.ro/buletine/32.pdf www.uscatoare.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD. Brad Segal. Bucureşti.jpg Bratu A. Hobincu .pdf www.cfr.gov/pictures/m.fao.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->