1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

3. păstârnac şi altele. mărar. pătrunjel. Dacă apa liberă. este cedată de acestea cu mare dificultate. sub formă de bacă la roşii. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. sub formă de drupă la cireşe. efectul maxim fiind la aw = 0. cu rol de protecţie. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. în primul rând. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. 4. . ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. este următoarea: — rădăcina la morcov. — inflorescenţa la conopidă. —frunza la spanac. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor.. piersici şi caise. dimpotrivă. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. cărnoase la seminţoase (mere.1 insa. Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. struguri. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . leuştean. ţelină. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice.6 – 0. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. care este parte componentă a substanţelor* celulare. praz. impermeabilă pentru apă. ţelină. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. Aşa de exemplu. . 5. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. deci se evaporă foarte greu. au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. apa vacuolară.5. Din contra. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. pătrunjel. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . prune.3%. pentru fulgii de cartofi 6-7%). asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. Legumele de la care se folosesc fructele. Tehnologiile . pere şi gutui). dar realizarea lor se face cu consum de energie. salată. apa legată. vişine. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. deci ale părţii lor comestibile. intracelulară. – la o activitate a apei de 0. pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. care au o permeabilitate relativ redusă. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. intercelulară.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. care îngreunează procesul de uscare. usturoi. ardei. trebuie folosită o tehnologie specifică.

5 95.0-20.0-23.7 94.1 90.0 20.2 8.0 90. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde. rădăcini Păstârnac.0 19.0 18.0 4.5-8.0 15.5 19. frunze Ţelină.0 16. păstăi Gogoşari Leuştean.1 61.0-22. rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.2 3. frunze Pătrunjel.4 92.0 .3 92.1 88.8 78.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20.0 18.1 83.0 8.0-10.0 6.1 85. boabe Mărar.085.deshidratare 6 .0 5. Conţinutul legumelor.4 79.0 94.2 81.0 20.conservare.0 10.0 3.1 79. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.3 83. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.4 85.8 83. frunze Morcovi Pătrunjel.2 85. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete. Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.85 ' 89. frunze Mazăre verde.0 13.0 7.4 93.0 3-4 5.0 24.5 11.8 84. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare .0 18.5 12.0 14.0 18.0 18. 88.1 91.4 83.

Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2. Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.Acestia se clasifica in: 1. Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 .Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5.

Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare . Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. 8 .iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie .conductiva.raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva.precum si la majoritatea metodelor combinate 2. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea. O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului .apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului .rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici .radianta.procesul se numeste deshidratare. cu rupturi ale membranelor celulare.avand loc eliminarea apei din produs. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata . Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs .provocand aparitia fenomenului de scorjire. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare .cu pierderi importante de suc celular. incetinind evaporarea .Dupa presiunea de uscare 1. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile. viteza de deshidratare este constanta . Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2. 3.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.

proteine. tanoide. conţinutul substanţei uscate în zahăr.Se păstrează în loc uscat. acid ascorbic. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. aciditate. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. pigmentaţia. pigmentaţia tunicelor bulbului. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. în funii sau în vrac.Ín stare proaspătă sau deshidratată . Exemplu de schemă tehnologică de uscare . conţinutul în apă. cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. greutatea specifică. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. fermitatea structotexturală. folosind aerul ca agent de uscare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. forma (redată prin indicele de formă).deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare. greutate). procesul deshidratării. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. Produse vegetale conservate prin uscare .

Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. Alimentarea liniei de prelucrare. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Stuttgart. Curăţirea. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). cu cel mai uniform indice de formă.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. Depozitarea temporară. 10 . Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Tăierea în felii de diferite dimensiuni.

Depozitarea. Livrarea. Ambalarea. Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig. Controlul suplimentar. Etichetarea. Cernerea (sub 8 mm). eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Sortarea.Încărcarea grătarelor.specializat- 11 . Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. Deshidratarea.

b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). pe Uscarea bulbilor .ventilaţie mecanică 8 zile continuu. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). relativă 65-75 % .Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). 2. Prevenirea vătămărilor. . Circulaţia bună a aerului. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat. b) Zvântarea (uscarea) la soare. Se înlesneşte încărcarea în auto. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . economie. . Se separă bulbii apţi pentru păstrare. şi Identificarea calităţii. umiditatea metabolice la minimum.Preluarea la depozit. c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit. transportorului.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . c) Alimentarea mecanizată a celulelor. economie. d) Nivelarea stratului de ceapă.Recoltarea şi ambalarea. Realizarea capacităţii depozitului. Răcire la parametrii optimi. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. a) Recepţia calitativă cantitativă. Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. lot omogen. 5. 3.introducerea frigului după 15 octombrie. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile. Prevenirea vătămărilor. Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. d) Ambalarea în vrac pentru transport.Transportul. Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică .Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. bena auto.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. Prevenirea deprecierilor. 4.

condiţionarea. 13 .stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. eliminarea litigiilor cu beneficiarii. Prevenirea deprecierii calitative. 6. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. stabilirea ordinii de valorificare.1. Înlesnirea valorificării. verificarea stării sanitare. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. conduce la perturbarea. 5. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. care. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. Previne umezirea cepei. control tehnic de calitate (CTC). întocmirea documentelor de expediţie. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare. pe celule.

Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul.bandă transportoare. 3 -întorcător. ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.guri de vizitare.2. în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului. 14 . 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul.transportor material uscat.radiatoare. cameră de obţinere a agentului de uscare. aparatură de măsură şi control.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului. 8 . cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse. 10. 2 . prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. 5. 6 .valţ de uniformizare. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox.1-0. cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei. în contracurent.dulap metalic.F. Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare. 4 . Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor.ventilator prin refulare. Uscătorul tip tunel I. are o viteză reglabilă între 0.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu.bandă de alimentare. 7 . 9 . iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. radiatoare montate intre laturile benzii.U. 5 . Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului.

cărucior. 6 .10 m . se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali.uşă evacuare. încărcate cu materialul respectiv. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată. 4 . de la un capăt la altul.Uscătorul tip tunel: 1 . Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare. pentru a se facilita uscarea. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald.tunel de uscare. care absoarbe aerul proaspăt din afară. Ca şi la sisteme de uscare.80 şi 2. La unele tipuri. care se aşează pe cărucioare. 3 . fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului. 2 . 15 .baterie radiatoare.ventilator. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. Acestea. iar lăţimea şi înălţimea între 1. gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn. materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat.uşă de alimentare. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. la care uscarea poate fi frântă. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. Lungimea lor variază între 10. adică în contracurent. învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare. Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald.5 şi 15 m. Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. 5 .

30-40 mii kcal/h 16 . după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător.875 m Înălţimea tunelului inferior ………………………………….50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului ……………. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora.10 m Înălţimea tunelului superior ………………………………….. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare. 72000 m3/h Debitul caloric ……………………………………………. 2. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura. 1... căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat. La ieşirea din tunelul de uscare.60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ………………………. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie... În uscătoarele tunel. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior ……………………. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. Uscătoarele tunel. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. 1. au un consum mai redus de combustibil. 13. care utilizează gazele de ardere. Aerul cald circulă printre grătare. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. În tunelul cu circulaţie în contracurent. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă.

Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. În restul tunelului. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică …………………. pentru 17 .5 m/s.60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ………. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. comandat de termostat.50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. nu mai există.5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……….s. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează. 36 mm c. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată ………….Presiunea totală a aerului …………………………………... în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului.. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent.. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior . apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. asemenea fluctuaţii de temperatură. pe verticală. În secţiune transversală. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1.. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă.5 m/min 4.. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline …….50 m/min 6. 6. înregistrând fluctuaţii de ± 3. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme..

diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă. 5.055 Generator aer uscat kW 0.3. medie şi zero). analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.15-13.2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 .10-10.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4. Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6.5 Ventilator kW 0. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5.40 m/s. pentru deshidratarea medie de la 8.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s.

Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării.vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. când este saturat.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. exprimat în procente. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. umiditatea relativă a aerului scade. care asigură energia necesară transformării apei în vapori. trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. Cantitatea de vapori 19 . evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie).Timpii pentru închidere si deschidere. . . Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . în timpul procesului de uscare. transmiterea căldurii se face prin radiaţie.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. el va deveni saturat în vapori de apă. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. rouă sau temperatura de rouă. 6  Cantitatea max. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. în timpul procesului de uscare. dacă temperatura aerului va scădea.. Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii. de la care acestea preiau căldura (conducţie). Dimpotrivă. Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. la aceeaşi temperatură şi presiune. Acesta este punctul de. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer.vapori. iar dacă va scădea şi mai mult. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . care devine mediu de transfer de masă. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame.. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. De aceea. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. In instalaţiile de uscare. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. cu cît aceasta va fi mai scăzută. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer.

făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. desigur spre suprafaţă. încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă. de asemenea. iar conţinutul lor sub compresie. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. fiecare celulă este menţinută destinsă. In continuare. deoarece cu cît aerul este mai cald. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. moderată. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. In această fază. Aceste procese se desfăşoară . — fie ventilând aerul din instalaţie. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. tensiune. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. Pereţii celulelor sînt sub. — Faza de uscare. iar produsul nu este încă gata uscat. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. se va realiza într-un ritm. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. In această fază. în cursul acestei faze. unde dimensiunile originale sînt menţinute. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. structura cedează parţial j ireversibil. turgescenţă poate dispărea . Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * . iar nivelul de apă sânt. elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. în 20 . Dacă celulele sînt omorâte prin opărire.

Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. In această fază finală. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. uscătorul prezentat. De exemplu. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător. stelaje. de capilaritatea lui. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . o moleculă de apă. In acest proces. de structura produsului. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. Regimul de funcţionare este discontinuu. Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. 5. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. apropiat şi. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. în strat gros de o moleculă. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare. — Faza finala. În figura următoare. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. în medie.medie. după varianta cu încălzire intermediară. moleculele de apă. În cameră materialul este aşezat pe stive. în vibrarea ei termică continuă. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. Pentru materiale granulare. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. adsorbit de suprafeţele interne. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. în această fază. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. neuniform. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil.4. înregistrând descreşteri.

2. 3. industria coloranţilor şi a pigmenţilor.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. industria cosmetică. 22 . 6. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. iminent este legată de specificul şi particularităţile ei. De regulă. etc. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie.

Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. cătina albă. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. a. De aceea a fost elaborată o metodă nouă. roşiile. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. sfecla. elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova.Deosebită importanţă în ultima vreme. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material.). reducerii cheltuielilor de energie. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. ardeiul iute. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. Este cunoscut faptul. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele.a. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). De aceea. care constituie parametrii electrofizici ai materialului. vişinele ş. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. prunele. 23 . măcieşul. nucile. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. caisele. merele.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. bine ventilate) ori în încăperi. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974.

1 ). Schema de substituire a productului: A – pericarp.2). pF.5 pentru tgδ. C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid. cum sunt produsele medico-biologice. B . Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig. Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă.miez. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 . Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1.0 pentru ε` şi 0. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig. Fig.5…20. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale.Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. 1. în W. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă.05… 1.

4. a) б) Fig.Fig.) se observă.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. O mare importanţă. Această corelaţie este arătată în fig.05 20 30 f 0. 5 – voltmetru. dτ 25 . dU = f (U ) . 3 – elemente electrice de încălzire. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. 4. Din grafice (fig. 2 – condensatorul măsurător. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a).20 0. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). 6 – vasul Diuar. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. dar totuşi. Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig. 2. ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui).6). 4. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. 4 – termocuplu.10 0. De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru. 3.25 0. 3.15 0. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic.

10 – voltmetru electrostatic. . . 5. . 12 – termometru cu contacte. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g .8) a produselor vegetale. 8 – ventilator. 6. 7 . 2 – conductă de evacuare. 5 6 7 8 9 1 0 26 . În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. 5 – conductă de agent termic. 8 – produsul supus uscării. 9 – milivoltmetru. 3 – balanţă mecanică. . Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru.Fig. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. 6 – calorifer. 3 – cameră de lucru. 4. 4 – vas Dwar. . 7 – conductă de alimentare. Fig.elemente electrice de încălzire.7) şi a vitezei de uscare (fig. 6 – ghid coaxial. . 10 – termocuplu. 9 – cântar electronic. 11 – micromanometru. 5 – manometru diferenţial. 2 – condensatorul cu produs.

3 – 80 ºC. 3 – 80 ºC. 5 – 100 ºC. 4 – 90 ºC. a) b) 1 – 60 ºC. 5 – 100 ºC. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . 2 – 70 ºC. a) b) c) Fig. 7. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 4 – 90 ºC. 2 – 70 ºC. %90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. . 27 .W.

7. Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare. care se calculează după datele experimentale. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. cu sursa internă de energie. c) Din graficele prezentate (fig. seminţe de bostan ş. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului. 28 . III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. A2. C2 – constantele ecuaţiilor date. B1. şi 8. C1. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie.Fig. Aşa dar. ca exemplu.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 8.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab.a. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole. Graficele vitezei de uscare (fig. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. B2.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x.

seminţe de floarea soarelui ş. 17. 9. ardei. 9. 19 – evacuarea aerului umed. 18 – mantaua instalaţiei. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. Pentru uscarea prunelor. ciuperci. 2 – transportor cu raclete. 4. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. În fig. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. 9. 8 – 8 – transportor. 3 – corpul instalaţiei. 5 – mecanism de distribuire a produsului. soriz. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. caise. 10. 15 – ghid UHF. Fig. 14 – afânător. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 6 – ghidaj. vişine. 29 .a. 16 – transportor de evacuare.

11 – mecanismul Huc. 10. vişinelor ş.1. 2 – suportul tamburului. 7 – buncăr de alimentare.a.acţionarea tamburului. 4 – alimentatorul tamburului. 2 – calorifere. caiselor. 4 – transportor. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă. 8 – agitatorul buncărului. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. 13 – arbore gol. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. 9. 12 . 10 – transportor cu melc. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. vişinelor ş. 3 – sistem de siguranţă. 6 – agitator. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor.Fig. 3 – mecanism de transmisie a melcului. 5 – troncon perforat. 11. 11. 6.a. caiselor. În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig.

12. 13. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 5 – blanşator. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 7 – vibrator. 4 – maşină de înlăturare a 31 . Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 10 – maşină de ambalare. 2 – transportor de inspectare. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 3 – transportor. 9 – uscător UHF. 2 – transportor de inspectare. 6 –Uscător cu bandă.Fig. 3 – transportor.

5 – calibrator.  boabe de cacao – 3. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr. A. 6 – vibrator.  cătină albă – 10. Bernic). ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor.3 ori.5 . hab.0 ori. 10 ori. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele.1 ori. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 2 – transportor de inspectare. prunele. 10 – maşină de ambalare.. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant. Colectivul savanţilor sub conducerea dr. 3 – transportor.. 8 – maşină de prelucrare preventivă.  seminţe de bostan – 1. 5 – calibrator. vişinele.  prune de 1. etc.6 ori. Analiza experienţelor realizate a arătat.7 ori. 11 – maşină de ambalare. 10 – uscător UHF. 9 – blanşator. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. În particular:  măceş de 3.codiţelor. 8 – blanşator. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare . 9 – uscător UHF. 7 – maşină de prelucrare preventivă. 14. M.

• demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă .referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. La moment. Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). prin elemente de Know-How. Totodată. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. Ţislinscaia). • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. N. 7. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. Este cunoscut. Lucrările prezentate se deosebesc. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. sau consultant ştiinţific. de regulă. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). Tarlev) (se anexează). V. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi.

Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. I . Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: .separator de picaturi.ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed.incalzitor. cu recirculare partiala. regimul incaperii climatizate. cu recirculare partiala. Vt .camera de umidificare. posibilitati de reglare si automatizare).pompa. In functie de sursele de substante nocive. Pr .Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat).preincalzitor. 34 . aerul sufera o succesiune de transformari elementare. CU . sursa de frig disponibila. SP . P . Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. . Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. costuri.Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat). F .Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat).filtru. Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. . Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna. In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna. iar altele numai in unul din cele doua regimuri. realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare.

avand starea B.Odata determinata starea B.Pentru fixarea precisa a starii B. .O semnificatie importanta are si punctul D'. iar starea M de amestec. . . .Aerul proaspat preincalzit C.Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant. . ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. .Se defineste raportul de recirculare "n". . intre A si C.In consecinta starea B a aerului tratat.Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. 35 . se pot determina cu relatiile: .Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. va rezulta pe dreapta de amestec CA.Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat. mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B. .Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%). trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv. avand starea A. la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de . este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare . pana la o temperatura tC=2…5°C. . se amesteca impreuna cu aerul recirculat A.Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat. aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%).

ca in figura. printr-o umidificare adiabatica MD. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). .In cazul in care starile M si D.Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. in camera de umidificare CU. la hM=hD=constant. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare. pana la atingerea starii dorite B. respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata. la xD=xB=constant.. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. urmata de incalzirea finala DB. determina cu relatia: se 36 .

respectiv latimea camerei de umidificar. I . C . VL .reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare . Vt . ca în figura următoare: 37 .ventil de laminare.filtru. F . cu recirculare partiala. V . deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s.vaporizator.ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x.condensator.compresor. K .incalzitor. cel putin o secunda. Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară. Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata. Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara.

Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB. intr-un proces fara recirculare. . avand temperatura tP.Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . .De regula xM>xB. .Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului. . care se introduce in incinta. deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare).Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară .Aerul tratat in aparatul de conditionare. rezultand starea P. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%.Se uneste M cu D. . care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou. are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara. adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A. deci aerul va trebui sa fie uscat. Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. . se va obtine procesul de racire si uscare MD. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS". se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%. . . a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". iar E este starea aerului exterior.Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M. . cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. avand starea B.A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. Datele si rezultatele se introduc. Programul de calcul CoolPack. respectiv se obtin in trei ferestre principale. fara degajari sensibile de umiditate).Pe verticala din B. este reprezentata in imagine: 38 . trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. .

Length [m] . . sunt urmatoarele: . .AWIN [m2] .Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata. [W/m2] . 39 .k value [W/(m2K)] . in afara camerei climatizate. . datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat. .podea.tavan.T [°C] .densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva.RHROOM [%] .Heigh [m] .Perelele 1…4 (conform schitei). iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: . In partea stanga se pot introduce restul datelor. in interiorul schitei camerei. Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: .CIELING .TAIR.IN [°C] .Width [m] . Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat.inaltimea cemerei.umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera.suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv.IN [%] . .RHAIR.temperatura aerului din camera.lungimea camerei (conform schitei).valoarea coeficientului global de transfer termic.umiditatea relativa a aerului din camera .RH provin de la (Relative Humidity). .FLOOR . . cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura.WALL 1…4 . volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3]. .temperatura aerului la intrarea in camera.TROOM [°C] . Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig. In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei. . Partile constructive ale camerei sunt considerate: .latimea camerei (conform schitei).valoarea temperaturii in zona respectiva.

Medium . la temperatura interioara din camera si bineinteles.Air Change Factor (ACF) . Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare".Work type . necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate. .No. of persons [-] .Light .munca medie. sau total. este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: . pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW].puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta.alte echipamente care genereaza caldura. .Other heat developing equipment [kW] . . pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer.Volume flow [m3/h] . marime cate foate fi introdusa. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra. Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului.Lighting [W sau W/m2] . realizandu-se implicit uscarea aerului.Heavy . mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa". care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: . cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei.caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed..debitul volumic de aer introdus in camera. . respectiv numarul de recirculari. [kW] Necesarul de frig global. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. . patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua.tipul de munca desfasurat in interior. care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata. in functie de cealalta marime introdusa si [kW].numarul de recirulari in 24h.munca usoara. In acest caz se extrage in plus 40 .numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. sub forma de condens.munca grea. daca se doreste. .Fans [kW] . . in locul numarului de recirculari. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]".

la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. instalatie frigorifica. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice. camera de umidificare. reincalzire si racire a aerului. dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta). baterii de preincalzire. . Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. O valoare de 80% pentru SHR. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate.Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie). iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului.Bateria de conditionare.Aparate de masura control si automatizare. Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. .caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat.Ventilatoare de aer.Priza de aer proaspat. . Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: . 41 . SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). . Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. . O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. separatoare de picaturi si filtre de aer.

sau sa nu permita propagarea acestora.Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe).Sa nu produca zgomote. In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului. . Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai. . 42 .Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. care poate sa functioneze si ca pompa de caldura. Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului.

în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător. în kgf/kgf aer uscat. în kgf/h.tub capilar 8. Când nu sunt pierderi de material. W1 – umiditatea materialului înainte de uscare. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. în kgf/kgf aer uscat. în %.vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. în kgf/h. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător.Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. în kgf/h. K(V) . Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator.ventil cu 4 cai. V4C .ventilator de aer. în kgf/kgf aer uscat. x2 . Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător.conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. în kgf/h.compresor. TC . reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . V(K) . W2 – umiditatea materialului după uscare. în kgf/h. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă. Vt .condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna. Se poate exprima în kgf/h. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător.

......... umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă..... se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1... ca şi cantitatea de material complet uscat....... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer.................Lx1 W1 total.........Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor.... cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător.... Într-un uscător fără pierderi... rămân invariabile.x1) De unde............ raportat la 1 kgf umiditate....................G2 cu aerul.......................... umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ................................ l... G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat..... se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer......W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară....... G2 44 W2 100 ....... va fi: total.. În cazul unui proces staţionar.. îndepărtată din material în uscător......... valoarea lui din ecuaţia anterioară..G1 100 cu aerul. adică consumul de aer.G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2..

html http://www.html http://www.dupps.uk/rotary/index.dupps.htm www.com/quadcom3.CSA acad. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].uk/material.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.htm http://www.co.md/nm/tehn/mec_electr 45 .simon-dryers.co.simon-dryers. x 2 − x1 Bibliografie http://www.com/quadcom4.

A.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.uscatoare.27k www.md.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.cceei. Hobincu .28k www.ro www.jpg Bratu A.php?id_ar=1403 . 1976 46 . .ro/JF/romana/0206/loc_2016.gov/pictures/m.agir.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD.16k www.pdf www.energ. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu.anl.www. Brad Segal.htm .osim.ro http://www.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti . Ciobanu.bonton. A.agir. Editura Tehnică.pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.pdf www.ro/buletine/32. Al.htm .dnd.pub.fao.cncsis.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale.ro/articol.cfr. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C. Olaru. Bucureşti.aps. M.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.electronica-azi.html www. Georgescu.ro www.org/docrep/V5030E/V5030E00.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful