1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

deci se evaporă foarte greu. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). efectul maxim fiind la aw = 0. care este parte componentă a substanţelor* celulare. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. care au o permeabilitate relativ redusă. piersici şi caise. 5.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. sub formă de bacă la roşii. salată. 4. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. ardei. intercelulară.. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . ţelină. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă.6 – 0. prune. Legumele de la care se folosesc fructele. struguri. —frunza la spanac. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. pătrunjel. . impermeabilă pentru apă. care îngreunează procesul de uscare. pătrunjel. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. vişine. – la o activitate a apei de 0. pere şi gutui). cu rol de protecţie. intracelulară. au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. cărnoase la seminţoase (mere.3.3%. păstârnac şi altele. Din contra. leuştean.5. este cedată de acestea cu mare dificultate.1 insa. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. apa vacuolară.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. mărar.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. Tehnologiile . sub formă de drupă la cireşe. în primul rând. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. Dacă apa liberă. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. usturoi. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. . — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. deci ale părţii lor comestibile. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. praz. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. — inflorescenţa la conopidă. este următoarea: — rădăcina la morcov. trebuie folosită o tehnologie specifică. pentru fulgii de cartofi 6-7%). dimpotrivă. apa legată. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. Aşa de exemplu. ţelină. dar realizarea lor se face cu consum de energie. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule.

5 19.1 79.0 14.0 19.0 .1 88. boabe Mărar.7 94.8 78.8 83.0 90. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde. rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.0 20. Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.5 95.8 84. Conţinutul legumelor.0 18.0 94.3 83.0 4.4 92.4 83. păstăi Gogoşari Leuştean.2 81.0 18.4 93. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.2 85. frunze Pătrunjel.4 85.0-20.1 85. frunze Ţelină.deshidratare 6 .1 91.0 3.0 7.0-10. frunze Morcovi Pătrunjel.0 24.0 16.3 92.1 61.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.2 3.0 5. frunze Mazăre verde.0 8.5 12.0 13.0 20.0 18. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare .0-23. rădăcini Păstârnac.conservare.0 18.2 8.0 6.0 15.4 79.085.0-22.1 90.0 3-4 5.85 ' 89.5 11.0 18.0 10.5-8.1 83. 88.

Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 . Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.Acestia se clasifica in: 1.Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5.

precum si la majoritatea metodelor combinate 2. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea. incetinind evaporarea . cu rupturi ale membranelor celulare. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata . Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului . Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2.Dupa presiunea de uscare 1.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa. viteza de deshidratare este constanta . Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna.radianta.iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie .raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare.avand loc eliminarea apei din produs.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1. 8 . Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2. Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile.rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici .provocand aparitia fenomenului de scorjire. 3. O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului .conductiva.cu pierderi importante de suc celular. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare .procesul se numeste deshidratare. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare .

Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. pigmentaţia tunicelor bulbului. pigmentaţia. în funii sau în vrac. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . folosind aerul ca agent de uscare. gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). procesul deshidratării. forma (redată prin indicele de formă). La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. tanoide.deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare.Se păstrează în loc uscat. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . aciditate.Ín stare proaspătă sau deshidratată . Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. Produse vegetale conservate prin uscare . conţinutul în apă. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. fermitatea structotexturală. greutatea specifică. acid ascorbic. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. proteine. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. greutate). conţinutul substanţei uscate în zahăr.

Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Stuttgart. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. 10 . cu cel mai uniform indice de formă. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Curăţirea. Alimentarea liniei de prelucrare. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Depozitarea temporară. Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau.

specializat- 11 . Cernerea (sub 8 mm). Etichetarea. Deshidratarea. Scoaterea cărucioarelor cu produs finit.Încărcarea grătarelor. Depozitarea. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig. Ambalarea. Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Livrarea. Sortarea. Controlul suplimentar.

Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat.Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1.Recoltarea şi ambalarea. Prevenirea deprecierilor. transportorului. 2. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile.ventilaţie mecanică 8 zile continuu. 4. Prevenirea vătămărilor.Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). şi Identificarea calităţii. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. d) Ambalarea în vrac pentru transport.introducerea frigului după 15 octombrie. b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). 5.Transportul. Circulaţia bună a aerului. Realizarea capacităţii depozitului. Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . economie. bena auto. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. lot omogen. pe Uscarea bulbilor . economie. b) Zvântarea (uscarea) la soare. 3. Răcire la parametrii optimi. Prevenirea vătămărilor. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). Se separă bulbii apţi pentru păstrare.Preluarea la depozit. Se înlesneşte încărcarea în auto. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. d) Nivelarea stratului de ceapă.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . . umiditatea metabolice la minimum. . c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit. Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. relativă 65-75 % .ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. a) Recepţia calitativă cantitativă.

eliminarea litigiilor cu beneficiarii. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. control tehnic de calitate (CTC).stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. întocmirea documentelor de expediţie. uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare. condiţionarea. 6. care.1. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. conduce la perturbarea. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. 5. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. Înlesnirea valorificării. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. Previne umezirea cepei. verificarea stării sanitare. pe celule. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. Prevenirea deprecierii calitative. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. 13 . stabilirea ordinii de valorificare. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului.

9 . cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie. 3 -întorcător. 10. cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat. 7 .ventilator Sunt uscătoare de tip continuu. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. în contracurent.bandă transportoare. are o viteză reglabilă între 0. 6 . Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare.2. cameră de obţinere a agentului de uscare.F.valţ de uniformizare. Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare.1-0. 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul.bandă de alimentare. radiatoare montate intre laturile benzii. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor.guri de vizitare. ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.transportor material uscat. 5 . 2 .ventilator prin refulare. 14 . în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului. 8 . Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei. 5.U. Uscătorul tip tunel I.dulap metalic.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului. Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. 4 . aparatură de măsură şi control. Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului.radiatoare. Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse.

uscătorul tunel cere un volum mare de aer. 3 . materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat. încărcate cu materialul respectiv. care absoarbe aerul proaspăt din afară.80 şi 2. La unele tipuri. la care uscarea poate fi frântă.tunel de uscare.uşă de alimentare.baterie radiatoare. Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald. iar lăţimea şi înălţimea între 1. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali. fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului. Ca şi la sisteme de uscare. adică în contracurent. 6 . 15 . pentru a se facilita uscarea. 4 . Lungimea lor variază între 10. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald. Acestea. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. 2 .uşă evacuare. 5 . gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). care se aşează pe cărucioare.5 şi 15 m. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată.ventilator.10 m . Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta. învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare.Uscătorul tip tunel: 1 . Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn.cărucior. de la un capăt la altul. Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare.

alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare. În tunelul cu circulaţie în contracurent. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. 2. 30-40 mii kcal/h 16 ..60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ………………………. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare. 72000 m3/h Debitul caloric …………………………………………….. care utilizează gazele de ardere.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie. Uscătoarele tunel.. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior ……………………. La ieşirea din tunelul de uscare. În uscătoarele tunel. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare... Aerul cald circulă printre grătare. 13. au un consum mai redus de combustibil.10 m Înălţimea tunelului superior …………………………………. 1.875 m Înălţimea tunelului inferior …………………………………. 1.50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului …………….

.50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată …………. înregistrând fluctuaţii de ± 3. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. comandat de termostat.. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului.. pe verticală. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior .5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ………. În restul tunelului. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed.s. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului. pentru 17 . asemenea fluctuaţii de temperatură.5 m/min 4. nu mai există. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde.60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ……….5 m/s. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme.. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă.50 m/min 6. În secţiune transversală. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează..Presiunea totală a aerului …………………………………. 36 mm c. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică. 6. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării... 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică …………………. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline …….

2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 .60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s.5 Ventilator kW 0. medie şi zero).74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.40 m/s. 5.3. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat. Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6.10-10.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4. pentru deshidratarea medie de la 8.15-13.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6. analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.055 Generator aer uscat kW 0.

 Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . rouă sau temperatura de rouă. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. 6  Cantitatea max. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării.vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer.. . el va deveni saturat în vapori de apă. Cantitatea de vapori 19 .vapori. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. .Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. umiditatea relativă a aerului scade. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . transmiterea căldurii se face prin radiaţie. dacă temperatura aerului va scădea. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. cu cît aceasta va fi mai scăzută. când este saturat. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus. Acesta este punctul de. care asigură energia necesară transformării apei în vapori. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. exprimat în procente. iar dacă va scădea şi mai mult. la aceeaşi temperatură şi presiune. Dimpotrivă. trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. de la care acestea preiau căldura (conducţie). In instalaţiile de uscare. în timpul procesului de uscare. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. în timpul procesului de uscare. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie.. evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe. De aceea. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare.Timpii pentru închidere si deschidere. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. care devine mediu de transfer de masă.

Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. moderată. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. — fie ventilând aerul din instalaţie. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. iar conţinutul lor sub compresie. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. fiecare celulă este menţinută destinsă. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. în 20 . se va realiza într-un ritm. In această fază. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. In continuare. desigur spre suprafaţă. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. în cursul acestei faze.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. iar produsul nu este încă gata uscat. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. unde dimensiunile originale sînt menţinute. iar nivelul de apă sânt. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. deoarece cu cît aerul este mai cald. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. structura cedează parţial j ireversibil. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. turgescenţă poate dispărea . diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. In această fază. elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * . elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. tensiune. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. — Faza de uscare. Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. Pereţii celulelor sînt sub. de asemenea. Aceste procese se desfăşoară . încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui.

Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. adsorbit de suprafeţele interne.medie. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. neuniform. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. înregistrând descreşteri. In acest proces. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. de structura produsului. în strat gros de o moleculă. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. În cameră materialul este aşezat pe stive. Pentru materiale granulare. În figura următoare. Regimul de funcţionare este discontinuu. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. o moleculă de apă. după varianta cu încălzire intermediară. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. în vibrarea ei termică continuă. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. De exemplu. — Faza finala. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. în această fază. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu.4. uscătorul prezentat. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. apropiat şi. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. moleculele de apă. stelaje. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. de capilaritatea lui. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. 5. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. în medie. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. In această fază finală.

3. 2. industria coloranţilor şi a pigmenţilor. etc. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. 22 . industria cosmetică. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). 6. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). De regulă. menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. iminent este legată de specificul şi particularităţile ei.

elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise. măcieşul. ardeiul iute. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material. care constituie parametrii electrofizici ai materialului. dar de a atinge şi alte efecte folositoare.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. caisele. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. sfecla. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. prunele.a. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. care poate fi determinată cu formula: QV = 0.). roşiile. Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao.Deosebită importanţă în ultima vreme. De aceea. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . a. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. reducerii cheltuielilor de energie. bine ventilate) ori în încăperi. cătina albă. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). vişinele ş. De aceea a fost elaborată o metodă nouă. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. nucile. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. merele. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. 23 . Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. Este cunoscut faptul.

1. 1 ).05… 1. B .5…20. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale. pF.5 pentru tgδ. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig. Schema de substituire a productului: A – pericarp.Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid.miez. Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă.2).0 pentru ε` şi 0. cum sunt produsele medico-biologice. Fig. în W. Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 . Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor.

15 0. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru. dτ 25 . se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale.6). 5 – voltmetru.05 20 30 f 0. 6 – vasul Diuar. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. a) б) Fig. 4. dU = f (U ) .20 0. 2 – condensatorul măsurător. Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. 4. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a). ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui).00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. 3.25 0. 3. O mare importanţă. 2. Din grafice (fig. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. 3 – elemente electrice de încălzire.10 0.) se observă. 4 – termocuplu. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. Această corelaţie este arătată în fig. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. dar totuşi. 4.Fig. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`.

5 – manometru diferenţial. 4. 8 – produsul supus uscării.8) a produselor vegetale. 7 . . . 6 – ghid coaxial. 10 – voltmetru electrostatic. 8 – ventilator. 6. 5 6 7 8 9 1 0 26 . 4 – vas Dwar. 9 – milivoltmetru. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru.Fig. 6 – calorifer. . . 3 – cameră de lucru. 5 – conductă de agent termic. 7 – conductă de alimentare. .elemente electrice de încălzire. 11 – micromanometru. Fig. 2 – conductă de evacuare. 3 – balanţă mecanică. În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 2 – condensatorul cu produs. . 5. 10 – termocuplu. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. 12 – termometru cu contacte.7) şi a vitezei de uscare (fig. 9 – cântar electronic.

b) prin convecţie şi perforarea pericarpului.W. . Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. 4 – 90 ºC. 3 – 80 ºC. 27 . a) b) c) Fig. 5 – 100 ºC. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . %90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. 2 – 70 ºC. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 2 – 70 ºC. 5 – 100 ºC. 4 – 90 ºC. a) b) 1 – 60 ºC. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. 3 – 80 ºC. 7.

Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo. 8. Graficele vitezei de uscare (fig. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole. care se calculează după datele experimentale. cu sursa internă de energie.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. C1. 28 . Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. B1. 7. C2 – constantele ecuaţiilor date. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului. seminţe de bostan ş.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice. ca exemplu. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. Aşa dar. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. B2.a.Fig. A2. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. şi 8. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. c) Din graficele prezentate (fig.

7 – lămpi cu descărcare în gaz. 17. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 10. ciuperci. 19 – evacuarea aerului umed. caise. Fig. 6 – ghidaj. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. seminţe de floarea soarelui ş. 5 – mecanism de distribuire a produsului. Pentru uscarea prunelor. În fig. ardei. 3 – corpul instalaţiei. 9. 18 – mantaua instalaţiei. 8 – 8 – transportor. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. soriz. 9. 9. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. vişine.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. 16 – transportor de evacuare. 14 – afânător. 29 . 4. 2 – transportor cu raclete. 15 – ghid UHF.a.

3 – mecanism de transmisie a melcului. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF.a. 6.1. 2 – suportul tamburului. vişinelor ş. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor.a. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. 9. caiselor. 12 . 11. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. 13 – arbore gol. vişinelor ş. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 10 – transportor cu melc. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. 6 – agitator. 10.Fig. 5 – troncon perforat. 11. 7 – buncăr de alimentare. 11 – mecanismul Huc.acţionarea tamburului. 2 – calorifere. 4 – alimentatorul tamburului. caiselor. 4 – transportor. 3 – sistem de siguranţă. 8 – agitatorul buncărului.

3 – transportor. 2 – transportor de inspectare. 12. 7 – vibrator. 10 – maşină de ambalare. 5 – blanşator. 3 – transportor. 9 – uscător UHF. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 6 –Uscător cu bandă. 13. 2 – transportor de inspectare.Fig. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor.

în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră.. 2 – transportor de inspectare.  prune de 1. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 5 – calibrator. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare . A. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. 9 – uscător UHF. Bernic). 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. În particular:  măceş de 3. 10 – maşină de ambalare. prunele. etc. 5 – calibrator.codiţelor.1 ori.6 ori.5 . Colectivul savanţilor sub conducerea dr. 10 – uscător UHF. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. M. 7 – maşină de prelucrare preventivă. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant.  seminţe de bostan – 1. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr.7 ori. 11 – maşină de ambalare. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 9 – blanşator. 10 ori. 8 – maşină de prelucrare preventivă.0 ori. hab.  boabe de cacao – 3.  cătină albă – 10. Analiza experienţelor realizate a arătat.3 ori. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 8 – blanşator. 6 – vibrator. vişinele. 3 – transportor. 14.. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor.

în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. La moment. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. Totodată. • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie.referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. Lucrările prezentate se deosebesc. sau consultant ştiinţific. prin elemente de Know-How. N. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. Este cunoscut. Ţislinscaia). V.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). de regulă. • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. 7. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . Tarlev) (se anexează). Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale.

separator de picaturi. posibilitati de reglare si automatizare).ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed.Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior. aerul sufera o succesiune de transformari elementare. iar altele numai in unul din cele doua regimuri.incalzitor. Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. F .camera de umidificare.filtru. realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare. . CU . Pr . SP . cu recirculare partiala. Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. costuri. I . regimul incaperii climatizate. Vt . sursa de frig disponibila. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: . Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. In functie de sursele de substante nocive.Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. P .pompa. In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna. 34 . Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna.preincalzitor. cu recirculare partiala.Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat).Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat). .

Aerul proaspat preincalzit C. va rezulta pe dreapta de amestec CA. .In consecinta starea B a aerului tratat.O semnificatie importanta are si punctul D'. .Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. . se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat. .Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de . . .Se defineste raportul de recirculare "n".Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. 35 . se pot determina cu relatiile: . este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare . mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B. pana la o temperatura tC=2…5°C. . aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%). . iar starea M de amestec. avand starea B. intre A si C.Odata determinata starea B.Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat. aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%).Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant. ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. se amesteca impreuna cu aerul recirculat A.Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. . trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv.Pentru fixarea precisa a starii B. avand starea A.

la hM=hD=constant. in camera de umidificare CU. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare. determina cu relatia: se 36 . respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata.In cazul in care starile M si D. atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. urmata de incalzirea finala DB. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. printr-o umidificare adiabatica MD. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. ca in figura. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB).Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . la xD=xB=constant. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului.. pana la atingerea starii dorite B. .

I . C . deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s.vaporizator. F .compresor. Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară. respectiv latimea camerei de umidificar. VL .condensator.filtru.ventil de laminare. Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata.reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare . K . Vt .incalzitor. ca în figura următoare: 37 . V . Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara.ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x. cu recirculare partiala. cel putin o secunda.

. avand starea B.Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%. Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. . . . deci aerul va trebui sa fie uscat. .Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. .Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului. care se introduce in incinta. iar E este starea aerului exterior.Se uneste M cu D. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei".De regula xM>xB. a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS". deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare). considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou.Pe verticala din B. Datele si rezultatele se introduc. se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%.Aerul tratat in aparatul de conditionare. cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. avand temperatura tP. respectiv se obtin in trei ferestre principale. se va obtine procesul de racire si uscare MD. intr-un proces fara recirculare.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară . este reprezentata in imagine: 38 . Programul de calcul CoolPack. .A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta. .Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V. . are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara. rezultand starea P. fara degajari sensibile de umiditate).Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . .

umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera.TAIR. iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: . Partile constructive ale camerei sunt considerate: .latimea camerei (conform schitei).densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva.Perelele 1…4 (conform schitei).AWIN [m2] .Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata.temperatura aerului la intrarea in camera. Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: . . . cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura. .valoarea coeficientului global de transfer termic.RHROOM [%] .WALL 1…4 . [W/m2] .valoarea temperaturii in zona respectiva. In partea stanga se pot introduce restul datelor. datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat.CIELING .IN [%] .T [°C] . . in afara camerei climatizate. in interiorul schitei camerei.TROOM [°C] .umiditatea relativa a aerului din camera . .inaltimea cemerei. . . .RH provin de la (Relative Humidity).RHAIR. . In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei.Width [m] .temperatura aerului din camera. 39 .k value [W/(m2K)] .FLOOR .IN [°C] . Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat.lungimea camerei (conform schitei). Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig. sunt urmatoarele: .Length [m] .podea.suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv. volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3].Heigh [m] .tavan.

. respectiv numarul de recirculari. . Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic.Air Change Factor (ACF) . marime cate foate fi introdusa.Light . care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata. [kW] Necesarul de frig global.munca medie. in functie de cealalta marime introdusa si [kW].Work type .Heavy .caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei. la temperatura interioara din camera si bineinteles.debitul volumic de aer introdus in camera. . realizandu-se implicit uscarea aerului.munca grea. pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW]. cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]". este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra.Other heat developing equipment [kW] . este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: .tipul de munca desfasurat in interior.Lighting [W sau W/m2] .numarul de recirulari in 24h. Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare". care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: .Volume flow [m3/h] . daca se doreste.Medium . patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate.munca usoara.. Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua. in locul numarului de recirculari. . pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer.numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa".Fans [kW] . . In acest caz se extrage in plus 40 . Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului. of persons [-] .puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. . sub forma de condens. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed. sau total. .alte echipamente care genereaza caldura.No. adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei.

dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta).Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie). Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator. In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului.Priza de aer proaspat. Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: .Bateria de conditionare. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice. instalatie frigorifica. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate. separatoare de picaturi si filtre de aer. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. baterii de preincalzire. Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec.caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. . . In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). O valoare de 80% pentru SHR.Ventilatoare de aer. Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. camera de umidificare. la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. 41 .Aparate de masura control si automatizare. . Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. reincalzire si racire a aerului. . Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme. . indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului.

sau sa nu permita propagarea acestora.Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. . In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului.Sa nu produca zgomote. . Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului. 42 .Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai.Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe). care poate sa functioneze si ca pompa de caldura.

în kgf/kgf aer uscat. în kgf/kgf aer uscat. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător.tub capilar 8. W1 – umiditatea materialului înainte de uscare. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. în kgf/h. Când nu sunt pierderi de material.ventilator de aer. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător.vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. x2 . Se poate exprima în kgf/h. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . în kgf/h. în %. W2 – umiditatea materialului după uscare.Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător. TC . Vt . G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. K(V) .conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător.compresor.ventil cu 4 cai. în kgf/h. în kgf/h. în kgf/h. în kgf/kgf aer uscat.condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna. V(K) . V4C .

.... G2 44 W2 100 .... ca şi cantitatea de material complet uscat.............G1 100 cu aerul..... cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător.... rămân invariabile.............. G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat. umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ..... În cazul unui proces staţionar..........G2 cu aerul.. va fi: total.................. umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă.......Lx1 W1 total.....G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2........ se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer...... valoarea lui din ecuaţia anterioară...... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer.....Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor....... l... îndepărtată din material în uscător.............................................. Într-un uscător fără pierderi... se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1........W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară......... adică consumul de aer... raportat la 1 kgf umiditate.x1) De unde..

dupps.html http://www.md/nm/tehn/mec_electr 45 .dupps.htm www.uk/material.simon-dryers. x 2 − x1 Bibliografie http://www.com/quadcom3.uk/rotary/index.co.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.co.simon-dryers. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].CSA acad.com/quadcom4.htm http://www.html http://www.

pdf www.jpg Bratu A. .bonton. Olaru.electronica-azi. 1976 46 . A.md. Ciobanu.html www.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti .pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.ro/JF/romana/0206/loc_2016.agir.pub.cceei.ro/buletine/32. Brad Segal. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C.pdf www.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.cfr.gov/pictures/m. Bucureşti.ro www.28k www.org/docrep/V5030E/V5030E00.anl.htm . Georgescu.16k www.ro http://www.27k www.htm .php?id_ar=1403 .fao.ro www.cncsis. A.uscatoare.dnd. Hobincu .www.energ.ro/articol. Al. Editura Tehnică.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale. M.aps.agir.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.osim.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful