1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. care este parte componentă a substanţelor* celulare. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. dimpotrivă. sub formă de drupă la cireşe. dar realizarea lor se face cu consum de energie. ardei. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . care au o permeabilitate relativ redusă.3%. păstârnac şi altele. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. Legumele de la care se folosesc fructele. 5. intracelulară. apa vacuolară. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. care îngreunează procesul de uscare. — inflorescenţa la conopidă. pătrunjel. —frunza la spanac. cu rol de protecţie.3. Din contra. struguri. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. trebuie folosită o tehnologie specifică.5. intercelulară. Dacă apa liberă. ţelină. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. leuştean.1 insa. pătrunjel. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. pentru fulgii de cartofi 6-7%). prune. . legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime.6 – 0. impermeabilă pentru apă. în primul rând. salată.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. deci ale părţii lor comestibile. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie.. apa legată. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. sub formă de bacă la roşii. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. . deci se evaporă foarte greu. cărnoase la seminţoase (mere. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. vişine. praz. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). este următoarea: — rădăcina la morcov. Aşa de exemplu. mărar. este cedată de acestea cu mare dificultate. – la o activitate a apei de 0. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. piersici şi caise. ţelină. Tehnologiile . au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. usturoi.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. 4. pere şi gutui). efectul maxim fiind la aw = 0.

0 .5 19. frunze Pătrunjel.0 10.0 18.0 4.0 18.8 83. 88. frunze Ţelină.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20.7 94.0 5. rădăcini Păstârnac.0 7. Conţinutul legumelor. păstăi Gogoşari Leuştean.0 18.85 ' 89. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.0 94. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare .1 90.0 20.0-10.0 18.0-22.5-8.0-20.4 93.0 18.8 78.0-23.0 3. frunze Mazăre verde.0 16.0 6.0 14.0 20.1 79.1 85. rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.0 13.0 90.0 19.conservare. boabe Mărar.deshidratare 6 .8 84.4 92.085.5 11.2 8.0 24.1 61. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.1 88.3 92.4 83. frunze Morcovi Pătrunjel. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde.5 12.2 3.1 83.2 85.5 95.0 8.1 91. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete.0 3-4 5.3 83.0 15.2 81.4 85.4 79. Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.

Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 . Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3.Acestia se clasifica in: 1.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.

viteza de deshidratare este constanta .precum si la majoritatea metodelor combinate 2.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici .raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs.radianta. Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2. 8 .avand loc eliminarea apei din produs.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului .procesul se numeste deshidratare. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare .Dupa presiunea de uscare 1. O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului . incetinind evaporarea .conductiva.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata .iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie . Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva.cu pierderi importante de suc celular. cu rupturi ale membranelor celulare. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare . 3.provocand aparitia fenomenului de scorjire. Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea.

procesul deshidratării. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. conţinutul în apă. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. fermitatea structotexturală. acid ascorbic. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. pigmentaţia. tanoide. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. Produse vegetale conservate prin uscare . ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . greutate).Se păstrează în loc uscat. Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. aciditate. conţinutul substanţei uscate în zahăr. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie.deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare.Ín stare proaspătă sau deshidratată . greutatea specifică. pigmentaţia tunicelor bulbului. în funii sau în vrac. folosind aerul ca agent de uscare. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. forma (redată prin indicele de formă). gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). proteine.

cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. 10 . Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Depozitarea temporară.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Curăţirea. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. cu cel mai uniform indice de formă. Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii. Alimentarea liniei de prelucrare. Stuttgart.

Depozitarea. Ambalarea. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Cernerea (sub 8 mm). Controlul suplimentar. Livrarea. Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. Etichetarea.Încărcarea grătarelor. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig. Sortarea. Deshidratarea.specializat- 11 .

Recoltarea şi ambalarea.Transportul.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. d) Ambalarea în vrac pentru transport. a) Recepţia calitativă cantitativă. şi Identificarea calităţii. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat. 4. 3. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. lot omogen. 2. Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare.ventilaţie mecanică 8 zile continuu. umiditatea metabolice la minimum. 5.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : .Preluarea la depozit. transportorului.Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. relativă 65-75 % . Realizarea capacităţii depozitului. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. . a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. economie. c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit. Prevenirea deprecierilor. pe Uscarea bulbilor . economie. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile. Circulaţia bună a aerului. . Prevenirea vătămărilor. bena auto. Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . b) Zvântarea (uscarea) la soare. Răcire la parametrii optimi.introducerea frigului după 15 octombrie. Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h).Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). b) Transportul mecanizat în podul depozitului. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . Se înlesneşte încărcarea în auto. Se separă bulbii apţi pentru păstrare. Prevenirea vătămărilor. d) Nivelarea stratului de ceapă.

conduce la perturbarea. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. Înlesnirea valorificării. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. 5. 6. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. condiţionarea. 13 . Previne umezirea cepei. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului. pe celule. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. control tehnic de calitate (CTC). eliminarea litigiilor cu beneficiarii. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. întocmirea documentelor de expediţie. Prevenirea deprecierii calitative. care.1. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor.stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. stabilirea ordinii de valorificare. verificarea stării sanitare. uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare.

3 -întorcător. radiatoare montate intre laturile benzii. are o viteză reglabilă între 0. Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei.ventilator prin refulare. în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului.radiatoare. 2 . 4 .guri de vizitare. 14 .bandă de alimentare.2. 5.1-0. Uscătorul tip tunel I.transportor material uscat. 7 . cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat.dulap metalic. 8 . cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.U.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu.F. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator. Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului. 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul. în contracurent.valţ de uniformizare. 10. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse. 5 . aparatură de măsură şi control. 6 . Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare. 9 .bandă transportoare. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul. Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. cameră de obţinere a agentului de uscare.

fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului. se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali. În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn. învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare.ventilator. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. iar lăţimea şi înălţimea între 1. Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald. Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului.Uscătorul tip tunel: 1 . Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare. adică în contracurent. încărcate cu materialul respectiv. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. 5 . în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald.cărucior. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. 3 .uşă de alimentare. 2 . Ca şi la sisteme de uscare.tunel de uscare. care se aşează pe cărucioare. Acestea. care absoarbe aerul proaspăt din afară.80 şi 2. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta. de la un capăt la altul.uşă evacuare. 6 . La unele tipuri. 4 .5 şi 15 m. 15 . gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). Lungimea lor variază între 10. la care uscarea poate fi frântă.baterie radiatoare. materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat.10 m . Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. pentru a se facilita uscarea.

La ieşirea din tunelul de uscare... În tunelul cu circulaţie în contracurent. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie. 72000 m3/h Debitul caloric …………………………………………….60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ………………………. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora. au un consum mai redus de combustibil. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare. Aerul cald circulă printre grătare.. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare.. 13.50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului ……………. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. 1. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. care utilizează gazele de ardere. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă. 2. În uscătoarele tunel. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior …………………….875 m Înălţimea tunelului inferior …………………………………. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. Uscătoarele tunel. 30-40 mii kcal/h 16 .. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura. 1. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare.10 m Înălţimea tunelului superior ………………………………….

Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …..Presiunea totală a aerului …………………………………. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior ………….. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului.5 m/s. În restul tunelului..5 m/min 4. înregistrând fluctuaţii de ± 3. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1.. asemenea fluctuaţii de temperatură. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme. 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică ………………….60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ………. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent. pe verticală. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului..50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4.50 m/min 6. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului. nu mai există. 6. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică.. pentru 17 . 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată ………….. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului …………….s. 36 mm c. În secţiune transversală. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului.5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ………. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior . comandat de termostat. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6.

diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6.10-10. analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim. 5.055 Generator aer uscat kW 0. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s.2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 . medie şi zero).40 m/s. pentru deshidratarea medie de la 8.3.5 Ventilator kW 0. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.15-13.

dacă temperatura aerului va scădea. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. Acesta este punctul de. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. 6  Cantitatea max. trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. Dimpotrivă. în timpul procesului de uscare. care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). la aceeaşi temperatură şi presiune. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus. rouă sau temperatura de rouă.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare.Timpii pentru închidere si deschidere. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . De aceea. transmiterea căldurii se face prin radiaţie.vapori.. iar dacă va scădea şi mai mult. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. care asigură energia necesară transformării apei în vapori.. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . care devine mediu de transfer de masă. când este saturat. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. . Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe. cu cît aceasta va fi mai scăzută. exprimat în procente.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. . de la care acestea preiau căldura (conducţie). în timpul procesului de uscare. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii. Cantitatea de vapori 19 . intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura.vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. In instalaţiile de uscare. el va deveni saturat în vapori de apă. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. umiditatea relativă a aerului scade. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă.

diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. iar conţinutul lor sub compresie. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. Pereţii celulelor sînt sub. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. In continuare. In această fază. tensiune.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. turgescenţă poate dispărea . încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. desigur spre suprafaţă. se va realiza într-un ritm.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. Aceste procese se desfăşoară . dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. moderată. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. iar produsul nu este încă gata uscat. deoarece cu cît aerul este mai cald. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. de asemenea. structura cedează parţial j ireversibil. iar nivelul de apă sânt. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. în cursul acestei faze. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * . fiecare celulă este menţinută destinsă. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. unde dimensiunile originale sînt menţinute. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. In această fază. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. în 20 . mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. — Faza de uscare. — fie ventilând aerul din instalaţie. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat.

în medie. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare. după varianta cu încălzire intermediară. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. adsorbit de suprafeţele interne. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. 5. În cameră materialul este aşezat pe stive.4. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. o moleculă de apă. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . In acest proces. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. apropiat şi. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. Regimul de funcţionare este discontinuu. uscătorul prezentat. De exemplu. în această fază. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. de structura produsului. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. Pentru materiale granulare. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. neuniform. în vibrarea ei termică continuă. în strat gros de o moleculă. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. moleculele de apă. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. In această fază finală. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. de capilaritatea lui. Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. În figura următoare. înregistrând descreşteri. stelaje. — Faza finala. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător.medie. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă.

Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. industria coloranţilor şi a pigmenţilor. 3. etc. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie. industria cosmetică. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. 22 . iminent este legată de specificul şi particularităţile ei. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. 6.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. De regulă. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. 2.

totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final.). Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material. prunele. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. vişinele ş. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. nucile. care constituie parametrii electrofizici ai materialului. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. măcieşul. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). reducerii cheltuielilor de energie. sfecla. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise.Deosebită importanţă în ultima vreme. De aceea a fost elaborată o metodă nouă. merele. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. caisele. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. 23 . roşiile. De aceea. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. bine ventilate) ori în încăperi. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. a. ardeiul iute.a. cătina albă. elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. Este cunoscut faptul.

în W. Schema de substituire a productului: A – pericarp. B . Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig.0 pentru ε` şi 0.Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 .2).miez. Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig. C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid.05… 1. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă. pF. 1 ). Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. Fig. cum sunt produsele medico-biologice.5 pentru tgδ.5…20. 1. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale.

O mare importanţă. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz.20 0. Din grafice (fig.Fig.10 0. 3 – elemente electrice de încălzire. 4. De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru. Această corelaţie este arătată în fig. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig.25 0. ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui). Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a).05 20 30 f 0. 2. Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. dU = f (U ) . Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig. 5 – voltmetru. dτ 25 .) se observă. a) б) Fig. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic. 4. 2 – condensatorul măsurător. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). 4. 3. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. 6 – vasul Diuar. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. 3. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale.6). 4 – termocuplu. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. dar totuşi.15 0.

Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru. 8 – ventilator. În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. 5 – manometru diferenţial. 2 – condensatorul cu produs. . Fig. 3 – balanţă mecanică. 5. 6. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. . 4. 8 – produsul supus uscării. 3 – cameră de lucru. 12 – termometru cu contacte. . 2 – conductă de evacuare. . 9 – milivoltmetru. 4 – vas Dwar. 10 – termocuplu.7) şi a vitezei de uscare (fig. 6 – calorifer. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 7 – conductă de alimentare. 11 – micromanometru. 9 – cântar electronic. 7 . 10 – voltmetru electrostatic. . 5 6 7 8 9 1 0 26 . 6 – ghid coaxial. .Fig.8) a produselor vegetale.elemente electrice de încălzire. 5 – conductă de agent termic.

%90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 4 – 90 ºC. 3 – 80 ºC. 27 . . 5 – 100 ºC. 3 – 80 ºC. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie.W. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. 2 – 70 ºC. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . a) b) c) Fig. a) b) 1 – 60 ºC. 4 – 90 ºC. 7. 2 – 70 ºC. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. 5 – 100 ºC.

c) Din graficele prezentate (fig.Fig.a. C2 – constantele ecuaţiilor date. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice. A2. Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. cu sursa internă de energie. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. C1. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. B2. Aşa dar.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. B1. 7. care se calculează după datele experimentale. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). Graficele vitezei de uscare (fig. şi 8. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. seminţe de bostan ş.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. ca exemplu. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului. 28 . 8. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole.

În fig. vişine. 5 – mecanism de distribuire a produsului. seminţe de floarea soarelui ş. soriz. 9. 9. ciuperci. 8 – 8 – transportor. 3 – corpul instalaţiei. 29 . Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. caise. 6 – ghidaj. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 14 – afânător. 2 – transportor cu raclete.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. Pentru uscarea prunelor.a. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. 17. ardei. Fig. 19 – evacuarea aerului umed. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. 18 – mantaua instalaţiei. 9. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. 16 – transportor de evacuare. 10. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. 15 – ghid UHF. 4.

Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul.a. 5 – troncon perforat.1. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă. 12 . 13 – arbore gol. 11. 2 – calorifere. vişinelor ş. 7 – buncăr de alimentare. 11. caiselor. 6 – agitator. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 9. În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 .acţionarea tamburului. 6.a. 3 – mecanism de transmisie a melcului. 11 – mecanismul Huc. 4 – alimentatorul tamburului. 2 – suportul tamburului. 3 – sistem de siguranţă. 8 – agitatorul buncărului. 10 – transportor cu melc. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF.Fig. vişinelor ş. 4 – transportor. 10. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. caiselor.

10 – maşină de ambalare. 12. 9 – uscător UHF. Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 7 – vibrator. 13. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig. 2 – transportor de inspectare. 3 – transportor.Fig. 5 – blanşator. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 3 – transportor. 2 – transportor de inspectare. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 6 –Uscător cu bandă.

prunele. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. A. Analiza experienţelor realizate a arătat.. M. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. 14.3 ori. 6 – vibrator. 10 ori.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare .7 ori.0 ori.  prune de 1. vişinele. 7 – maşină de prelucrare preventivă. 10 – uscător UHF. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant.  boabe de cacao – 3.  cătină albă – 10. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante.5 . 11 – maşină de ambalare. Colectivul savanţilor sub conducerea dr. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele.codiţelor. 5 – calibrator. 3 – transportor.6 ori. 10 – maşină de ambalare. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 9 – uscător UHF. 8 – blanşator. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat..  seminţe de bostan – 1. 2 – transportor de inspectare. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră.1 ori. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr. 9 – blanşator. 5 – calibrator. 8 – maşină de prelucrare preventivă. etc. Bernic). hab. În particular:  măceş de 3.

• fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. N. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă. pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. La moment. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. Lucrările prezentate se deosebesc. Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. Tarlev) (se anexează). În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. Este cunoscut. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . sau consultant ştiinţific.referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. Ţislinscaia). 7. V.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. de regulă. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. prin elemente de Know-How. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. Totodată. depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 .

34 . Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior.filtru. costuri. cu recirculare partiala.Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat). . Vt . In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna.Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. P .separator de picaturi. posibilitati de reglare si automatizare). aerul sufera o succesiune de transformari elementare. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: .Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). I .preincalzitor.ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed. Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. regimul incaperii climatizate. Pr . Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna. CU .Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat). cu recirculare partiala. iar altele numai in unul din cele doua regimuri.incalzitor. Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare. sursa de frig disponibila.camera de umidificare. . SP . Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. In functie de sursele de substante nocive.pompa. F .

Pentru fixarea precisa a starii B. iar starea M de amestec. aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%). la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de .Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant.Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare .Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. . se amesteca impreuna cu aerul recirculat A. se pot determina cu relatiile: . . mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B. . ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. . intre A si C. . . va rezulta pe dreapta de amestec CA. aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%). . avand starea B.In consecinta starea B a aerului tratat. pana la o temperatura tC=2…5°C. trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv.Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat. 35 .Se defineste raportul de recirculare "n".Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat.Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat.Odata determinata starea B. . avand starea A.Aerul proaspat preincalzit C. .O semnificatie importanta are si punctul D'.

determina cu relatia: se 36 .In cazul in care starile M si D. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare.Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. la hM=hD=constant. printr-o umidificare adiabatica MD. pana la atingerea starii dorite B. . in camera de umidificare CU. respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). la xD=xB=constant.. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. ca in figura. atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. urmata de incalzirea finala DB.

Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară.compresor. Vt .incalzitor.filtru. Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cu recirculare partiala. I . K . respectiv latimea camerei de umidificar. F . C .reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare .ventil de laminare.vaporizator. V . deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s. Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata.condensator. cel putin o secunda.ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x. ca în figura următoare: 37 . cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara. VL .

Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS".Se uneste M cu D. Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. . . . fara degajari sensibile de umiditate). Programul de calcul CoolPack.Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M. . trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. avand temperatura tP. a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. . iar E este starea aerului exterior. deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare).Aerul tratat in aparatul de conditionare. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou. avand starea B.Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V. adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A. .De regula xM>xB. .Pe verticala din B. deci aerul va trebui sa fie uscat. rezultand starea P.Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara. . Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului. este reprezentata in imagine: 38 . iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară . se va obtine procesul de racire si uscare MD. care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%.Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. . Datele si rezultatele se introduc.Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB. respectiv se obtin in trei ferestre principale.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". .A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. intr-un proces fara recirculare. cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. care se introduce in incinta. se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%.

IN [°C] .AWIN [m2] .RH provin de la (Relative Humidity). Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat. . .temperatura aerului la intrarea in camera. . Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: . .suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv.Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata.Length [m] .valoarea coeficientului global de transfer termic. in interiorul schitei camerei. . sunt urmatoarele: .WALL 1…4 .T [°C] . Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig. . in afara camerei climatizate. . datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat.Heigh [m] .inaltimea cemerei.RHROOM [%] .densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva.lungimea camerei (conform schitei). 39 .Width [m] .temperatura aerului din camera.valoarea temperaturii in zona respectiva.CIELING . .TAIR.umiditatea relativa a aerului din camera .umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera.tavan. In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei. [W/m2] . iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: . In partea stanga se pot introduce restul datelor.IN [%] . volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3].RHAIR. Partile constructive ale camerei sunt considerate: . . cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura.TROOM [°C] .k value [W/(m2K)] .FLOOR .latimea camerei (conform schitei).podea.Perelele 1…4 (conform schitei).

.No.Lighting [W sau W/m2] .munca grea. adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]".caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei. cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. [kW] Necesarul de frig global. in locul numarului de recirculari. realizandu-se implicit uscarea aerului.alte echipamente care genereaza caldura.. este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: . .Medium . Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului.Air Change Factor (ACF) .debitul volumic de aer introdus in camera.Volume flow [m3/h] . pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW]. patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: . . necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate.Work type . mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa".Fans [kW] . care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata.tipul de munca desfasurat in interior. . of persons [-] . In acest caz se extrage in plus 40 . la temperatura interioara din camera si bineinteles. in functie de cealalta marime introdusa si [kW]. .puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic. Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare".Other heat developing equipment [kW] .numarul de recirulari in 24h. respectiv numarul de recirculari. daca se doreste. .Light . Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua. . sub forma de condens. marime cate foate fi introdusa. sau total.Heavy .munca medie.munca usoara.numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed.

Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec.Priza de aer proaspat. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat. reincalzire si racire a aerului.Bateria de conditionare. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate.Aparate de masura control si automatizare. dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta). . Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme.Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie). separatoare de picaturi si filtre de aer.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). baterii de preincalzire. O valoare de 80% pentru SHR. O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. instalatie frigorifica. . In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. . 41 . In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. . la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. camera de umidificare. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului. . Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice.Ventilatoare de aer. Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: .caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator.

sau sa nu permita propagarea acestora.Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe).Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului. Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai.Sa nu produca zgomote. care poate sa functioneze si ca pompa de caldura.Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. . In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului. 42 . .

x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător. V(K) .ventil cu 4 cai. x2 .compresor. Când nu sunt pierderi de material. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator.conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. în kgf/h. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare.ventilator de aer. în kgf/h. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. în kgf/h.Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. K(V) .vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. în kgf/h. în kgf/h. în kgf/kgf aer uscat. TC . V4C . Se poate exprima în kgf/h. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă.tub capilar 8. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător. în kgf/kgf aer uscat. Vt . W1 – umiditatea materialului înainte de uscare.condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna. W2 – umiditatea materialului după uscare. în %. în kgf/kgf aer uscat. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător.

adică consumul de aer................................W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară........ ca şi cantitatea de material complet uscat.............. se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer.G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2. valoarea lui din ecuaţia anterioară........... umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ....G1 100 cu aerul. rămân invariabile.x1) De unde..................G2 cu aerul........... G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat... va fi: total.. cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător........ G2 44 W2 100 .... Într-un uscător fără pierderi.............. În cazul unui proces staţionar.........................Lx1 W1 total..... raportat la 1 kgf umiditate............ consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer... l..Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor... umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă... îndepărtată din material în uscător......... se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1....

uk/rotary/index.com/quadcom3.dupps.simon-dryers.dupps.htm http://www.simon-dryers.md/nm/tehn/mec_electr 45 .CSA acad.co. x 2 − x1 Bibliografie http://www.htm www. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].html http://www.co.html http://www.uk/material.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.com/quadcom4.

htm .ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.md.pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.pdf www. Georgescu. Hobincu .electronica-azi.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.agir.ro/articol. Brad Segal. .htm .fao.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD. Bucureşti. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C.org/docrep/V5030E/V5030E00.pdf www.ro/buletine/32.anl.ro http://www.27k www.cncsis.html www.jpg Bratu A.energ.16k www.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3. A.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale.bonton. A.28k www. Editura Tehnică.php?id_ar=1403 .dnd.gov/pictures/m.cfr.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti .uscatoare.aps. M. Olaru.cceei.pub.osim. Ciobanu.agir.ro www. 1976 46 . Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu.www.ro www. Al.ro/JF/romana/0206/loc_2016.