1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

în primul rând. Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. cu rol de protecţie. pere şi gutui). păstârnac şi altele.6 – 0. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. intracelulară. pătrunjel. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. usturoi. dimpotrivă. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. cărnoase la seminţoase (mere. apa vacuolară. care este parte componentă a substanţelor* celulare. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. ţelină. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. impermeabilă pentru apă. leuştean. Din contra.3. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. trebuie folosită o tehnologie specifică. care au o permeabilitate relativ redusă. prune. struguri. 4. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule.. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă.1 insa. pătrunjel. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. pentru fulgii de cartofi 6-7%).5. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. piersici şi caise. sub formă de drupă la cireşe. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. Dacă apa liberă. au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. intercelulară. . — inflorescenţa la conopidă. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . vişine. apa legată. dar realizarea lor se face cu consum de energie. efectul maxim fiind la aw = 0. ardei. Legumele de la care se folosesc fructele.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. care îngreunează procesul de uscare. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. sub formă de bacă la roşii. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. . —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. deci ale părţii lor comestibile. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. este cedată de acestea cu mare dificultate. Aşa de exemplu. – la o activitate a apei de 0. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. praz. 5. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. Tehnologiile . apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. ţelină.3%. deci se evaporă foarte greu. mărar. salată. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. este următoarea: — rădăcina la morcov. —frunza la spanac.

85 ' 89.2 85.0 18. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare .0 18.0 18.0 4.1 85.0-10. boabe Mărar.1 91.0-23.0 3-4 5.0 13.0 24.8 84.1 88.1 61.8 78.085.0 6.0 20.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20. frunze Morcovi Pătrunjel.0 20.0 14.0 3.0 16.0 5.8 83.0 18.2 8.0-22. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.5 11.0 19.5 12.0 7.0 90. Conţinutul legumelor.4 79.3 83.1 83.0 10. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete. păstăi Gogoşari Leuştean.4 85.5-8.3 92.0 18.1 79. frunze Ţelină.5 95.0 94.2 3. rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.0-20. 88. rădăcini Păstârnac.4 93.deshidratare 6 .0 15.1 90.0 . frunze Pătrunjel.7 94. Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.0 8. frunze Mazăre verde.5 19.4 92.2 81.conservare. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde.4 83.

Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3. Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2. Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 .Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1.Acestia se clasifica in: 1.

viteza de deshidratare este constanta .cu pierderi importante de suc celular. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea.rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici . 3. O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului .avand loc eliminarea apei din produs. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs .procesul se numeste deshidratare.conductiva.precum si la majoritatea metodelor combinate 2.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului . eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa.Dupa presiunea de uscare 1. 8 . Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva. incetinind evaporarea . Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2.raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare.radianta.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1.iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie . Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2. cu rupturi ale membranelor celulare. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata . Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna.provocand aparitia fenomenului de scorjire. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare . Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.

forma (redată prin indicele de formă). greutatea specifică. pigmentaţia tunicelor bulbului. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . fermitatea structotexturală. Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare.Ín stare proaspătă sau deshidratată . proteine. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . acid ascorbic. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. conţinutul în apă.deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare.Se păstrează în loc uscat. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. folosind aerul ca agent de uscare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. Produse vegetale conservate prin uscare . conţinutul substanţei uscate în zahăr. greutate). ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). aciditate. pigmentaţia. tanoide. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. procesul deshidratării. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. în funii sau în vrac.

Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Depozitarea temporară. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. cu cel mai uniform indice de formă. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). Stuttgart. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Alimentarea liniei de prelucrare. Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Curăţirea. 10 .

Livrarea. Deshidratarea. Ambalarea. Depozitarea. Controlul suplimentar. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig.specializat- 11 . Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Sortarea. Etichetarea. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare.Încărcarea grătarelor. Cernerea (sub 8 mm). Eliminarea eventualelor impurităţi metalice.

bena auto.Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. . economie. d) Ambalarea în vrac pentru transport.Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). 2. Prevenirea vătămărilor.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. 3. c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit. şi Identificarea calităţii. Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. Circulaţia bună a aerului. . Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. d) Nivelarea stratului de ceapă. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . transportorului. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat.Recoltarea şi ambalarea. Prevenirea vătămărilor.ventilaţie mecanică 8 zile continuu. 4.Transportul. pe Uscarea bulbilor . Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). umiditatea metabolice la minimum. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. Realizarea capacităţii depozitului. economie. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). Răcire la parametrii optimi. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. Se separă bulbii apţi pentru păstrare.Preluarea la depozit. b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile. b) Zvântarea (uscarea) la soare.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . Se înlesneşte încărcarea în auto. a) Recepţia calitativă cantitativă. Prevenirea deprecierilor. lot omogen. relativă 65-75 % .introducerea frigului după 15 octombrie. 5.

control tehnic de calitate (CTC). Înlesnirea valorificării. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. verificarea stării sanitare. 5. Previne umezirea cepei. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. 13 . 6.1.stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. Prevenirea deprecierii calitative. eliminarea litigiilor cu beneficiarii. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. întocmirea documentelor de expediţie. care. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. conduce la perturbarea. pe celule. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. condiţionarea. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. stabilirea ordinii de valorificare. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei.

Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare. Uscătorul tip tunel I.U.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . cameră de obţinere a agentului de uscare. 5.dulap metalic. Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox.radiatoare. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. 14 . cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat. 3 -întorcător. Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului. radiatoare montate intre laturile benzii.ventilator prin refulare. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. are o viteză reglabilă între 0. 5 . în contracurent.bandă transportoare. 9 . 2 .F. 8 . 6 .transportor material uscat.guri de vizitare. aparatură de măsură şi control. 7 . ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.bandă de alimentare. în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului. 4 . Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse. 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul. cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie.2.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu.valţ de uniformizare. 10.1-0. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator. Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul. Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei.

Lungimea lor variază între 10.80 şi 2. Acestea. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. care se aşează pe cărucioare.10 m . parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată. de la un capăt la altul. 3 . fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald. iar lăţimea şi înălţimea între 1. 2 . De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald. În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn. 15 . învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare. Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta.Uscătorul tip tunel: 1 . Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. La unele tipuri. 6 . la care uscarea poate fi frântă.ventilator.cărucior. Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare. încărcate cu materialul respectiv. se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali. pentru a se facilita uscarea. care absoarbe aerul proaspăt din afară.uşă evacuare.baterie radiatoare. 5 . gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). 4 . materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat.tunel de uscare.5 şi 15 m.uşă de alimentare. adică în contracurent. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. Ca şi la sisteme de uscare.

Uscătoarele tunel. 2. 72000 m3/h Debitul caloric ……………………………………………. au un consum mai redus de combustibil. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. 1. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior …………………….. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie.. 13.. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora.60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ……………………….875 m Înălţimea tunelului inferior ………………………………….10 m Înălţimea tunelului superior …………………………………. 30-40 mii kcal/h 16 . umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi.. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat.. 1. În tunelul cu circulaţie în contracurent. În uscătoarele tunel. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie. La ieşirea din tunelul de uscare. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare.50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului ……………. care utilizează gazele de ardere. Aerul cald circulă printre grătare. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor.

Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior . 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului.. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme.s. În secţiune transversală.60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ………. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …..5 m/s. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde. 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică …………………. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului.5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ………. În restul tunelului. pe verticală.. înregistrând fluctuaţii de ± 3.5 m/min 4. 6. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului. 36 mm c.. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6. asemenea fluctuaţii de temperatură.Presiunea totală a aerului …………………………………. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1.50 m/min 6.. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed.. pentru 17 . Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă.50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……. nu mai există. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează. comandat de termostat. 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată …………. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului..

2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 . 5.3. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4.40 m/s. Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s. pentru deshidratarea medie de la 8.055 Generator aer uscat kW 0.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0.15-13.10-10.5 Ventilator kW 0. medie şi zero). analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.

când este saturat. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. De aceea.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. Dimpotrivă. în timpul procesului de uscare. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. la aceeaşi temperatură şi presiune. cu cît aceasta va fi mai scăzută. exprimat în procente. transmiterea căldurii se face prin radiaţie. în timpul procesului de uscare.vapori. 6  Cantitatea max. . de la care acestea preiau căldura (conducţie). evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. dacă temperatura aerului va scădea. el va deveni saturat în vapori de apă. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării. iar dacă va scădea şi mai mult.. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. . rouă sau temperatura de rouă. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). umiditatea relativă a aerului scade. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder.Timpii pentru închidere si deschidere. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. Cantitatea de vapori 19 .vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe.. care devine mediu de transfer de masă. care asigură energia necesară transformării apei în vapori. In instalaţiile de uscare. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. Acesta este punctul de. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame. Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte.

încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. iar nivelul de apă sânt. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. se va realiza într-un ritm. turgescenţă poate dispărea . Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. moderată. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. In continuare. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * .iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. In această fază. deoarece cu cît aerul este mai cald. iar conţinutul lor sub compresie. elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . structura cedează parţial j ireversibil. — Faza de uscare. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. iar produsul nu este încă gata uscat. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. unde dimensiunile originale sînt menţinute. desigur spre suprafaţă. In această fază. fiecare celulă este menţinută destinsă. în 20 . cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. tensiune. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. de asemenea. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt. Pereţii celulelor sînt sub. — fie ventilând aerul din instalaţie. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. în cursul acestei faze. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. Aceste procese se desfăşoară . Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă.

uscătorul prezentat. De exemplu. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. stelaje. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. adsorbit de suprafeţele interne. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. — Faza finala. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. o moleculă de apă. 5. In acest proces. de structura produsului. moleculele de apă. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. în strat gros de o moleculă. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. de capilaritatea lui. apropiat şi. înregistrând descreşteri. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. în această fază. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. în vibrarea ei termică continuă. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare.4. Pentru materiale granulare. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. neuniform. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător.medie. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. În figura următoare. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. În cameră materialul este aşezat pe stive. In această fază finală. Regimul de funcţionare este discontinuu. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. în medie. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. după varianta cu încălzire intermediară.

iminent este legată de specificul şi particularităţile ei.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. industria cosmetică. De regulă. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. 2. 22 . 6. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. etc. 3. Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. industria coloranţilor şi a pigmenţilor.

). Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. De aceea. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. bine ventilate) ori în încăperi. cătina albă. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. măcieşul. merele. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). 23 .a. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material. vişinele ş. reducerii cheltuielilor de energie. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. caisele. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise. roşiile. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . care constituie parametrii electrofizici ai materialului. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. a. nucile. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. prunele. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. Este cunoscut faptul. De aceea a fost elaborată o metodă nouă.Deosebită importanţă în ultima vreme. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. ardeiul iute. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. sfecla.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic.

3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 . 1. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig. C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid.5…20.05… 1. 1 ). B . cum sunt produsele medico-biologice. Schema de substituire a productului: A – pericarp. Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor. Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale.5 pentru tgδ.miez.Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă.2). Fig. Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. pF.0 pentru ε` şi 0. în W. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig.

Din grafice (fig. 2 – condensatorul măsurător. 5 – voltmetru.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. 4 – termocuplu. O mare importanţă.20 0. a) б) Fig.Fig. ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui). Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig. 4. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. dar totuşi. dU = f (U ) . Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate.10 0.6).05 20 30 f 0. 3.25 0. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. 3 – elemente electrice de încălzire. 4.15 0. Această corelaţie este arătată în fig. 3. 6 – vasul Diuar. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a). valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. 2.) se observă. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). dτ 25 . 4.

9 – cântar electronic. Fig. 12 – termometru cu contacte.elemente electrice de încălzire. 10 – termocuplu. .Fig. 5 6 7 8 9 1 0 26 . 6. 2 – condensatorul cu produs. 11 – micromanometru. . . 8 – produsul supus uscării. 4 – vas Dwar. 6 – calorifer. . 7 – conductă de alimentare.8) a produselor vegetale. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru. . 5. 2 – conductă de evacuare. 10 – voltmetru electrostatic.7) şi a vitezei de uscare (fig. 9 – milivoltmetru. 3 – balanţă mecanică. . 8 – ventilator. 4. 6 – ghid coaxial. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. 5 – conductă de agent termic. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 7 . 3 – cameră de lucru. 5 – manometru diferenţial.

мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. 2 – 70 ºC. 3 – 80 ºC. 2 – 70 ºC. 7. . 4 – 90 ºC. a) b) c) Fig. 3 – 80 ºC. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). %90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. 4 – 90 ºC. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . a) b) 1 – 60 ºC.W. 27 . b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. 5 – 100 ºC. 5 – 100 ºC.

Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. 7. Aşa dar. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. seminţe de bostan ş. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice.Fig. şi 8. cu sursa internă de energie. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. ca exemplu. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. C2 – constantele ecuaţiilor date. B2. C1. Graficele vitezei de uscare (fig. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 28 . care se calculează după datele experimentale.a. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. c) Din graficele prezentate (fig. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. 8. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole. B1. A2.

3 – corpul instalaţiei. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. 14 – afânător. 6 – ghidaj. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. Pentru uscarea prunelor. 18 – mantaua instalaţiei. 9. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. 29 .a. 5 – mecanism de distribuire a produsului. 2 – transportor cu raclete. soriz. ardei. caise. În fig. 9. vişine. ciuperci. 17. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. 19 – evacuarea aerului umed. 9. 16 – transportor de evacuare. 8 – 8 – transportor. 10. 4. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 15 – ghid UHF. Fig. seminţe de floarea soarelui ş.

În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă. caiselor. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . 8 – agitatorul buncărului.a. 5 – troncon perforat. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. 2 – suportul tamburului. 13 – arbore gol. 3 – sistem de siguranţă. 7 – buncăr de alimentare. 11. 9. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. 4 – alimentatorul tamburului. 11. 6 – agitator.1.acţionarea tamburului. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF. 10. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. 6. 12 . vişinelor ş.Fig. 2 – calorifere. 3 – mecanism de transmisie a melcului. 10 – transportor cu melc.a. 4 – transportor. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. caiselor. vişinelor ş. 11 – mecanismul Huc.

Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 13. 7 – vibrator. 12. 5 – blanşator. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig.Fig. Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 10 – maşină de ambalare. 2 – transportor de inspectare. 6 –Uscător cu bandă. 9 – uscător UHF. 3 – transportor. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 2 – transportor de inspectare. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 3 – transportor.

Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. A.5 . Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat.  boabe de cacao – 3. În particular:  măceş de 3. 3 – transportor.3 ori. 5 – calibrator. 7 – maşină de prelucrare preventivă. 6 – vibrator. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. hab. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante. 9 – uscător UHF. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. 8 – blanşator. vişinele. prunele.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare . Colectivul savanţilor sub conducerea dr. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele. 10 – maşină de ambalare. 9 – blanşator. M.  seminţe de bostan – 1. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 2 – transportor de inspectare. 11 – maşină de ambalare.  cătină albă – 10. Bernic).0 ori.  prune de 1.7 ori. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Analiza experienţelor realizate a arătat. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor..codiţelor. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. 14.. 10 ori. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr. 5 – calibrator. etc. 8 – maşină de prelucrare preventivă.6 ori.1 ori. 10 – uscător UHF.

depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. Totodată. Lucrările prezentate se deosebesc. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. La moment. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. prin elemente de Know-How.referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. N. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. sau consultant ştiinţific.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). Este cunoscut. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. Ţislinscaia). Tarlev) (se anexează). Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. V. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. de regulă. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. 7.

I .separator de picaturi. realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare. . din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: . In functie de sursele de substante nocive. Pr .Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat). 34 . SP .ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed. P . .Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat).Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. posibilitati de reglare si automatizare). Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. aerul sufera o succesiune de transformari elementare. regimul incaperii climatizate. cu recirculare partiala. costuri. Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. F .filtru.Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna. iar altele numai in unul din cele doua regimuri. CU .incalzitor. Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna. Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior.camera de umidificare. cu recirculare partiala.preincalzitor.pompa. Vt . sursa de frig disponibila.

aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%).Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare . mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B.Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. . se amesteca impreuna cu aerul recirculat A. se pot determina cu relatiile: . aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%). .Aerul proaspat preincalzit C. se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat. avand starea B. .Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat.Se defineste raportul de recirculare "n". ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. .In consecinta starea B a aerului tratat. intre A si C. .Odata determinata starea B. va rezulta pe dreapta de amestec CA. pana la o temperatura tC=2…5°C. .Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. .Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant. . iar starea M de amestec. . la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de .Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat. trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv. avand starea A.Pentru fixarea precisa a starii B. 35 .O semnificatie importanta are si punctul D'.

. respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. . determina cu relatia: se 36 . la hM=hD=constant. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . in camera de umidificare CU. pana la atingerea starii dorite B.In cazul in care starile M si D. printr-o umidificare adiabatica MD. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. la xD=xB=constant. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). ca in figura. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. urmata de incalzirea finala DB.Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x.

respectiv latimea camerei de umidificar. VL . F . Vt . Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata. I .condensator. cu recirculare partiala. cel putin o secunda.filtru. deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s.ventil de laminare. Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara.ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x. ca în figura următoare: 37 . K . C . Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară.incalzitor.reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare .compresor. V .vaporizator.

Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. avand starea B. . Programul de calcul CoolPack. .Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . . adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A.Pe verticala din B.Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M.Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V. respectiv se obtin in trei ferestre principale.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară .Se uneste M cu D. trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%. care se introduce in incinta. . . deci aerul va trebui sa fie uscat. deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare). intr-un proces fara recirculare. are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara.Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. . fara degajari sensibile de umiditate). se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%.A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. se va obtine procesul de racire si uscare MD. . Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. Datele si rezultatele se introduc.Aerul tratat in aparatul de conditionare.Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou. este reprezentata in imagine: 38 . avand temperatura tP. .Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta. rezultand starea P. .De regula xM>xB. iar E este starea aerului exterior. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS". cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. .

Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata. . in afara camerei climatizate. Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat.TAIR.Perelele 1…4 (conform schitei). Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: .RHAIR.lungimea camerei (conform schitei). .FLOOR .suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv. datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat.temperatura aerului la intrarea in camera. 39 .tavan. .AWIN [m2] . Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig.valoarea temperaturii in zona respectiva. sunt urmatoarele: . In partea stanga se pot introduce restul datelor.IN [°C] .Width [m] .RHROOM [%] .umiditatea relativa a aerului din camera . [W/m2] . Partile constructive ale camerei sunt considerate: . .WALL 1…4 .TROOM [°C] . .umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera.podea.densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva. . cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura.valoarea coeficientului global de transfer termic. . .k value [W/(m2K)] .temperatura aerului din camera.Length [m] .latimea camerei (conform schitei).Heigh [m] .inaltimea cemerei.RH provin de la (Relative Humidity).IN [%] . in interiorul schitei camerei. .CIELING . volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3]. In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei. iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: .T [°C] .

Lighting [W sau W/m2] . Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua.munca medie. marime cate foate fi introdusa.numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior.Work type . sau total. [kW] Necesarul de frig global.Other heat developing equipment [kW] . . patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta.caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei. Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului.Volume flow [m3/h] . care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata.Fans [kW] . Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]".Light . Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare". la temperatura interioara din camera si bineinteles.alte echipamente care genereaza caldura.Medium . pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic.. care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: . este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: . daca se doreste. of persons [-] .munca grea. . mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa". . pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW].No.munca usoara.puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. realizandu-se implicit uscarea aerului. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed.numarul de recirulari in 24h.tipul de munca desfasurat in interior. . .debitul volumic de aer introdus in camera.Heavy . . in locul numarului de recirculari. respectiv numarul de recirculari. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra. in functie de cealalta marime introdusa si [kW]. .Air Change Factor (ACF) . necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate. In acest caz se extrage in plus 40 . cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. sub forma de condens. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei.

.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). camera de umidificare. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa.Bateria de conditionare.Aparate de masura control si automatizare. dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta). Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: . instalatie frigorifica. . O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. reincalzire si racire a aerului. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. 41 .Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie). . In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului.Ventilatoare de aer. Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua.Priza de aer proaspat. . Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate. Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. O valoare de 80% pentru SHR. baterii de preincalzire. separatoare de picaturi si filtre de aer. Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme. . la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada.caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse.

sau sa nu permita propagarea acestora. Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului. care poate sa functioneze si ca pompa de caldura. Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai.Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe).Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. . In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului.Sa nu produca zgomote. . 42 .Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .

vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. x2 . V4C .condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna. Vt . Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător. TC . în kgf/h. Când nu sunt pierderi de material.compresor.tub capilar 8. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . Se poate exprima în kgf/h. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. K(V) . în kgf/kgf aer uscat.conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. în kgf/h. V(K) . W2 – umiditatea materialului după uscare. în kgf/h. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare. în %.ventil cu 4 cai. G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. în kgf/kgf aer uscat. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător. W1 – umiditatea materialului înainte de uscare. în kgf/h.ventilator de aer. în kgf/kgf aer uscat.Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. în kgf/h. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător.

.....................Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor... G2 44 W2 100 .. umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă................ umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 . valoarea lui din ecuaţia anterioară......G2 cu aerul......... adică consumul de aer....G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2... ca şi cantitatea de material complet uscat.....Lx1 W1 total...x1) De unde..... rămân invariabile........... va fi: total. cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător............. G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat.... se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1... se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer. În cazul unui proces staţionar....G1 100 cu aerul.... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer.............................. l........... îndepărtată din material în uscător.. Într-un uscător fără pierderi.........W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară................ raportat la 1 kgf umiditate............

CSA acad.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.co.html http://www.uk/rotary/index.md/nm/tehn/mec_electr 45 .simon-dryers. x 2 − x1 Bibliografie http://www.dupps.dupps.simon-dryers.com/quadcom4.htm http://www.htm www.html http://www.co. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].com/quadcom3.uk/material.

1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale. Ciobanu.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3. 1976 46 .fao.electronica-azi.anl. Al.www.uscatoare.pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.pdf www. .ro http://www.osim.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti .md.html www.jpg Bratu A.dnd.bonton.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”. Brad Segal.cncsis.ro/JF/romana/0206/loc_2016.27k www.16k www.agir.aps.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD.cceei.energ.ro www.htm .28k www. A. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu. Georgescu. A.php?id_ar=1403 .pub.ro www.agir.ro/buletine/32.cfr.pdf www. M. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C. Editura Tehnică.gov/pictures/m. Olaru.org/docrep/V5030E/V5030E00.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102. Bucureşti.htm . Hobincu .ro/articol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful