1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

. — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. . se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole.6 – 0. praz.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. este următoarea: — rădăcina la morcov. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. dimpotrivă. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. pentru fulgii de cartofi 6-7%). leuştean. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. mărar. care îngreunează procesul de uscare. ţelină. —frunza la spanac. 4. pătrunjel. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. sub formă de drupă la cireşe. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. . legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. apa vacuolară. apa legată. Legumele de la care se folosesc fructele.3%. — inflorescenţa la conopidă. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. cărnoase la seminţoase (mere. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă.5. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative.1 insa.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. sub formă de bacă la roşii. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. salată. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. – la o activitate a apei de 0. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . deci se evaporă foarte greu. care este parte componentă a substanţelor* celulare. cu rol de protecţie. dar realizarea lor se face cu consum de energie. 5. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. ţelină. în primul rând. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. pere şi gutui). păstârnac şi altele. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. ardei. usturoi. trebuie folosită o tehnologie specifică. care au o permeabilitate relativ redusă. vişine. Aşa de exemplu. este cedată de acestea cu mare dificultate. intracelulară.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. struguri. prune. Dacă apa liberă. Tehnologiile . intercelulară. efectul maxim fiind la aw = 0. pătrunjel. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. piersici şi caise. Din contra. deci ale părţii lor comestibile. impermeabilă pentru apă. pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde.3.

Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă. frunze Ţelină. Conţinutul legumelor.2 85.0-10.0 3.0 . rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.5-8. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde.0 19.1 85. 88. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete.4 92.deshidratare 6 .1 91. frunze Mazăre verde.2 8.5 11.0-22.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20.0 3-4 5.5 19.1 83.0 94.2 81.0 24.0 18. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare .0 18. boabe Mărar.4 83.4 79.0-20.0 6.085.0-23.0 13.4 93.0 90. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.4 85.0 16.3 92.0 5.1 79.8 84.1 61.0 10.0 4.8 83.conservare.0 7.2 3.0 18. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.5 95.5 12. frunze Morcovi Pătrunjel.0 18.1 88.0 20.0 8.0 20. rădăcini Păstârnac.85 ' 89. păstăi Gogoşari Leuştean.0 14. frunze Pătrunjel.0 18.8 78.3 83.1 90.0 15.7 94.

Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3. Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 . Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1.Acestia se clasifica in: 1. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2.

cu pierderi importante de suc celular. 8 . viteza de deshidratare este constanta . in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2. incetinind evaporarea .rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici .cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare .procesul se numeste deshidratare. 3. O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului . Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic.provocand aparitia fenomenului de scorjire.raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare.iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie .precum si la majoritatea metodelor combinate 2.conductiva. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului .radianta.Dupa presiunea de uscare 1. cu rupturi ale membranelor celulare. Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2.avand loc eliminarea apei din produs.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata . eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea.

conţinutul în apă. acid ascorbic. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . aciditate. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice.Se păstrează în loc uscat.Ín stare proaspătă sau deshidratată . pigmentaţia tunicelor bulbului. procesul deshidratării. folosind aerul ca agent de uscare. Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . proteine. greutate). cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. Produse vegetale conservate prin uscare . fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. fermitatea structotexturală. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. conţinutul substanţei uscate în zahăr. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). în funii sau în vrac. forma (redată prin indicele de formă).deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare. ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. pigmentaţia. greutatea specifică. tanoide.

Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii. 10 . cu cel mai uniform indice de formă. Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. Alimentarea liniei de prelucrare. Curăţirea. Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile. Depozitarea temporară. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Stuttgart. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm).

Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Sortarea. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig. Livrarea. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Etichetarea. Cernerea (sub 8 mm). Controlul suplimentar. Depozitarea. Deshidratarea.specializat- 11 . Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. Ambalarea.Încărcarea grătarelor.

Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. Se înlesneşte încărcarea în auto. Circulaţia bună a aerului.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. a) Recepţia calitativă cantitativă. d) Ambalarea în vrac pentru transport. b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. lot omogen. Prevenirea vătămărilor.ventilaţie mecanică 8 zile continuu.Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). Se separă bulbii apţi pentru păstrare. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. 4. . d) Nivelarea stratului de ceapă. b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile. 3. şi Identificarea calităţii. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie).Preluarea la depozit.introducerea frigului după 15 octombrie. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . economie.Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. Prevenirea vătămărilor. umiditatea metabolice la minimum.Recoltarea şi ambalarea. b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). 2. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat. bena auto. relativă 65-75 % . b) Zvântarea (uscarea) la soare. Realizarea capacităţii depozitului. Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit. transportorului.Transportul. 5. Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . economie. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. Răcire la parametrii optimi. pe Uscarea bulbilor . . Prevenirea deprecierilor.

uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare.1. Prevenirea deprecierii calitative. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. control tehnic de calitate (CTC). Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. pe celule. 5. condiţionarea.stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. întocmirea documentelor de expediţie. Înlesnirea valorificării. Previne umezirea cepei. 6. care. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului. verificarea stării sanitare. 13 . reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. eliminarea litigiilor cu beneficiarii. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. conduce la perturbarea. stabilirea ordinii de valorificare. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. Reducerea pierderilor şi deprecierilor.

dulap metalic. Uscătorul tip tunel I. 9 . are o viteză reglabilă între 0. radiatoare montate intre laturile benzii. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. 3 -întorcător.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului. 7 . Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul.2. Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului.guri de vizitare. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor. aparatură de măsură şi control. în contracurent. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.bandă transportoare. 5. 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox.transportor material uscat.U. 4 . Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse. Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei. cameră de obţinere a agentului de uscare. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator. în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului.valţ de uniformizare.bandă de alimentare. cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat. cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie. 5 .ventilator prin refulare. Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare. Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi.1-0. 10.Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 .radiatoare.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu. 6 . 14 . 8 . 2 .F.

6 .uşă evacuare.baterie radiatoare. La unele tipuri. materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat. 2 . care absoarbe aerul proaspăt din afară.80 şi 2. Acestea. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. 5 . care se aşează pe cărucioare. 4 . Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald.5 şi 15 m. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta.10 m . Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer.cărucior. se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali. 15 .tunel de uscare. încărcate cu materialul respectiv. iar lăţimea şi înălţimea între 1. adică în contracurent. În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn. 3 .uşă de alimentare. Lungimea lor variază între 10. învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare. pentru a se facilita uscarea. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald. de la un capăt la altul. Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis).Uscătorul tip tunel: 1 . fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului.ventilator. Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. la care uscarea poate fi frântă. Ca şi la sisteme de uscare. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare.

1. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. au un consum mai redus de combustibil. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora.. 72000 m3/h Debitul caloric ……………………………………………. Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior ……………………. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială. care utilizează gazele de ardere. 2. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare. 13. La ieşirea din tunelul de uscare. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare.. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare. Uscătoarele tunel.. În tunelul cu circulaţie în contracurent. 30-40 mii kcal/h 16 .10 m Înălţimea tunelului superior …………………………………. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător.875 m Înălţimea tunelului inferior …………………………………. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie.50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului …………….. În uscătoarele tunel. aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat.. 1. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi.60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ………………………. Aerul cald circulă printre grătare. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat.

35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică ………………….5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……….. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. În restul tunelului.. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului.. pe verticală. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului.. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme. asemenea fluctuaţii de temperatură.Presiunea totală a aerului …………………………………. înregistrând fluctuaţii de ± 3. 36 mm c. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească.50 m/min 6. pentru 17 . În secţiune transversală. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior .50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ……. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6.s. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …. 6. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed. ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează.5 m/min 4. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. nu mai există.60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ………. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1. comandat de termostat.5 m/s.. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent... Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată ………….

minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4. pentru deshidratarea medie de la 8.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s.3.5 Ventilator kW 0. 5.diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.055 Generator aer uscat kW 0.15-13.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.10-10.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. medie şi zero).40 m/s. Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 .

fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). de la care acestea preiau căldura (conducţie). trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. care asigură energia necesară transformării apei în vapori. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . rouă sau temperatura de rouă. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. Acesta este punctul de. în timpul procesului de uscare. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă.. care devine mediu de transfer de masă. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. Dimpotrivă. .vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. iar dacă va scădea şi mai mult. evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. cu cît aceasta va fi mai scăzută. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. când este saturat. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer. 6  Cantitatea max. exprimat în procente. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame. la aceeaşi temperatură şi presiune.. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. . care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune. transmiterea căldurii se face prin radiaţie. Cantitatea de vapori 19 .Timpii pentru închidere si deschidere. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. în timpul procesului de uscare. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare. De aceea. Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 .vapori. Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. el va deveni saturat în vapori de apă. umiditatea relativă a aerului scade. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. In instalaţiile de uscare. dacă temperatura aerului va scădea. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi .

procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. fiecare celulă este menţinută destinsă. de asemenea. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. în cursul acestei faze. Pereţii celulelor sînt sub. moderată. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. Aceste procese se desfăşoară . straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. desigur spre suprafaţă. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * . Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. în 20 . elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. iar nivelul de apă sânt. turgescenţă poate dispărea . unde dimensiunile originale sînt menţinute. iar conţinutul lor sub compresie. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. — fie ventilând aerul din instalaţie. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. se va realiza într-un ritm. iar produsul nu este încă gata uscat. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. In această fază. tensiune. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă. In continuare. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. — Faza de uscare. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. structura cedează parţial j ireversibil. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. In această fază. deoarece cu cît aerul este mai cald. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă.

Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. de structura produsului. în vibrarea ei termică continuă. adsorbit de suprafeţele interne. în strat gros de o moleculă. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. În figura următoare. În cameră materialul este aşezat pe stive. după varianta cu încălzire intermediară. 5. Regimul de funcţionare este discontinuu. o moleculă de apă.medie. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. în medie. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. — Faza finala. De exemplu. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. înregistrând descreşteri. neuniform. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. In această fază finală. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. moleculele de apă. In acest proces. uscătorul prezentat. de capilaritatea lui. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. stelaje. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. în această fază. apropiat şi. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori.4. Pentru materiale granulare.

6. 3. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. etc. Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. industria coloranţilor şi a pigmenţilor. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG). UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie. 2.tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. iminent este legată de specificul şi particularităţile ei. 22 . Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). industria cosmetică. De regulă.

În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit .Deosebită importanţă în ultima vreme. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. a. merele. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise. roşiile. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. cătina albă. caisele. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. sfecla. măcieşul. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. 23 . care constituie parametrii electrofizici ai materialului. De aceea a fost elaborată o metodă nouă. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. prunele. reducerii cheltuielilor de energie. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. nucile. Este cunoscut faptul. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. vişinele ş.a. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. bine ventilate) ori în încăperi. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material.). De aceea. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. ardeiul iute.

C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid. în W. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă. Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor.05… 1.miez. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig. Schema de substituire a productului: A – pericarp. Fig. Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 . 1 ). B .Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. 1. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale.5 pentru tgδ.0 pentru ε` şi 0.5…20. Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă. pF.2). Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig. cum sunt produsele medico-biologice.

dar totuşi. dU = f (U ) . 4.) se observă.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. dτ 25 . Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a).Fig. 5 – voltmetru.25 0. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. Din grafice (fig. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru. Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. 2. Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. a) б) Fig. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`.15 0. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a).20 0. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig.05 20 30 f 0. Această corelaţie este arătată în fig. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. O mare importanţă.6). 3. 4. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. 3. 4 – termocuplu. 6 – vasul Diuar. 3 – elemente electrice de încălzire. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. 2 – condensatorul măsurător. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. 4.10 0. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic. ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui). De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru.

Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. 2 – condensatorul cu produs. 8 – produsul supus uscării. 5 – manometru diferenţial. În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru.Fig. 7 – conductă de alimentare. 10 – voltmetru electrostatic. 12 – termometru cu contacte. 6 – ghid coaxial. 6.elemente electrice de încălzire.8) a produselor vegetale. . 11 – micromanometru. 2 – conductă de evacuare. 5 6 7 8 9 1 0 26 . . Fig. 9 – milivoltmetru.7) şi a vitezei de uscare (fig. 4 – vas Dwar. 9 – cântar electronic. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 5 – conductă de agent termic. 6 – calorifer. 7 . 3 – balanţă mecanică. . 3 – cameră de lucru. 4. . . . 10 – termocuplu. 5. 8 – ventilator.

27 . 2 – 70 ºC. . c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). a) b) c) Fig. 2 – 70 ºC. 5 – 100 ºC. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . 3 – 80 ºC. %90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. 5 – 100 ºC. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. 3 – 80 ºC. 4 – 90 ºC. 7. a) b) 1 – 60 ºC. 4 – 90 ºC.W.

Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie.Fig. A2. Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. B1. C1.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole. 8. şi 8. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. 28 .a. b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. cu sursa internă de energie. ca exemplu. Graficele vitezei de uscare (fig. B2. C2 – constantele ecuaţiilor date. c) Din graficele prezentate (fig. Aşa dar. seminţe de bostan ş. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. care se calculează după datele experimentale. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 7. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute.

Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. 4. caise. 9. 5 – mecanism de distribuire a produsului. 17. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig.a. ardei.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. seminţe de floarea soarelui ş. 29 . 19 – evacuarea aerului umed. 18 – mantaua instalaţiei. 6 – ghidaj. 9. 8 – 8 – transportor. ciuperci. vişine. 16 – transportor de evacuare. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. 15 – ghid UHF. 10. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. 9. În fig. 3 – corpul instalaţiei. Pentru uscarea prunelor. 14 – afânător. 2 – transportor cu raclete. Fig. soriz.

5 – troncon perforat. În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 8 – agitatorul buncărului. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . 9. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine.a. 11 – mecanismul Huc. caiselor. 3 – sistem de siguranţă. 6 – agitator. 10. 4 – alimentatorul tamburului. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 7 – buncăr de alimentare. vişinelor ş.Fig. 4 – transportor.1. 13 – arbore gol. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. 10 – transportor cu melc. caiselor. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. 2 – calorifere. vişinelor ş. 3 – mecanism de transmisie a melcului. 11.acţionarea tamburului. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF. 12 . Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă.a. 11. 2 – suportul tamburului. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. 6.

7 – vibrator.Fig. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. 6 –Uscător cu bandă. 3 – transportor. 3 – transportor. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 2 – transportor de inspectare. 10 – maşină de ambalare. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 13. 9 – uscător UHF. 12. 2 – transportor de inspectare. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 5 – blanşator.

etc. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 10 ori. prunele. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele. 8 – maşină de prelucrare preventivă..0 ori. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 10 – maşină de ambalare. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. 6 – vibrator. 14. 5 – calibrator.  boabe de cacao – 3. Analiza experienţelor realizate a arătat. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră.3 ori. Bernic). Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 2 – transportor de inspectare. 9 – blanşator. 10 – uscător UHF. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. 7 – maşină de prelucrare preventivă. 5 – calibrator. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor.  cătină albă – 10.7 ori. 3 – transportor. Colectivul savanţilor sub conducerea dr. hab. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant. În particular:  măceş de 3. 8 – blanşator.codiţelor. A. vişinele. 9 – uscător UHF..1 ori.6 ori. M. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei.  seminţe de bostan – 1. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante.Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare . 11 – maşină de ambalare.5 .  prune de 1.

În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. 7. Lucrările prezentate se deosebesc. La moment. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. Totodată.referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă.intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. N. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). prin elemente de Know-How. Este cunoscut. Tarlev) (se anexează). În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. de regulă. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. V. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. sau consultant ştiinţific. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. Ţislinscaia).

Pr .preincalzitor. 34 . cu recirculare partiala. iar altele numai in unul din cele doua regimuri. Vt . P . CU . costuri.incalzitor.separator de picaturi. . . Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna.filtru.ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed.pompa.Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat). In functie de sursele de substante nocive.camera de umidificare. F .Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. SP .Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat). Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: .Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). cu recirculare partiala. regimul incaperii climatizate. sursa de frig disponibila. aerul sufera o succesiune de transformari elementare. Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna. I . Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. posibilitati de reglare si automatizare). realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare.

Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. se amesteca impreuna cu aerul recirculat A. intre A si C. . . pana la o temperatura tC=2…5°C.Aerul proaspat preincalzit C.Se defineste raportul de recirculare "n".Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat. avand starea B.Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. va rezulta pe dreapta de amestec CA. la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de . . iar starea M de amestec. . se pot determina cu relatiile: . . . aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%).O semnificatie importanta are si punctul D'. aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%). . ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. .In consecinta starea B a aerului tratat. este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare .Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. .Odata determinata starea B.Pentru fixarea precisa a starii B. trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv. mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B. se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat.Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F. 35 . avand starea A.Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant.

respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata.. determina cu relatia: se 36 .Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. pana la atingerea starii dorite B. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. la xD=xB=constant. ca in figura. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. . la hM=hD=constant. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare.In cazul in care starile M si D. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). printr-o umidificare adiabatica MD. urmata de incalzirea finala DB. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. in camera de umidificare CU.

deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s. K .incalzitor.ventil de laminare. I . Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata.compresor. respectiv latimea camerei de umidificar.reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare .condensator. Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea. cel putin o secunda. C .filtru. Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară. VL . cu recirculare partiala. F . ca în figura următoare: 37 . cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara. Vt .vaporizator. V .ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x.

. iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta. deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare). se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%. . are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara. avand starea B.Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . se va obtine procesul de racire si uscare MD.Se uneste M cu D.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. care se introduce in incinta. adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A. care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. .De regula xM>xB. iar E este starea aerului exterior. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou. rezultand starea P. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". . iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%. .Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. . . este reprezentata in imagine: 38 .Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M.Aerul tratat in aparatul de conditionare. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS".Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V. . .Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB.Pe verticala din B. cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. intr-un proces fara recirculare. a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. Datele si rezultatele se introduc. Programul de calcul CoolPack. fara degajari sensibile de umiditate). trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s]. respectiv se obtin in trei ferestre principale. Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară .A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. avand temperatura tP. deci aerul va trebui sa fie uscat. Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. .

IN [°C] .Length [m] . . . .latimea camerei (conform schitei).lungimea camerei (conform schitei). . .FLOOR . sunt urmatoarele: . in interiorul schitei camerei. 39 .k value [W/(m2K)] . .IN [%] .TROOM [°C] . In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei.AWIN [m2] . In partea stanga se pot introduce restul datelor.suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv. .Perelele 1…4 (conform schitei). Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: .temperatura aerului din camera. cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura.densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva. Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig. iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: .umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera. volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3].TAIR.temperatura aerului la intrarea in camera.Width [m] .CIELING .T [°C] .RH provin de la (Relative Humidity). . [W/m2] .RHROOM [%] . datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat.tavan. Partile constructive ale camerei sunt considerate: .RHAIR.WALL 1…4 .inaltimea cemerei. in afara camerei climatizate.Heigh [m] . .Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata.valoarea coeficientului global de transfer termic.umiditatea relativa a aerului din camera .valoarea temperaturii in zona respectiva.podea. Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat.

Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare".alte echipamente care genereaza caldura. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra.Other heat developing equipment [kW] . adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei. sub forma de condens. .puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. cu mentinerea constanta a umiditatii absolute. patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. la temperatura interioara din camera si bineinteles. marime cate foate fi introdusa. .Medium .caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei. Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului.debitul volumic de aer introdus in camera. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic.Air Change Factor (ACF) . care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: . . in functie de cealalta marime introdusa si [kW]. pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer. .numarul de recirulari in 24h.Work type . respectiv numarul de recirculari. of persons [-] .numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: . In acest caz se extrage in plus 40 .tipul de munca desfasurat in interior. in locul numarului de recirculari.Light .munca medie. [kW] Necesarul de frig global. .Fans [kW] . daca se doreste.No.Lighting [W sau W/m2] . fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara. mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa". sau total. . pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW].Volume flow [m3/h] . necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate. .. Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]". Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua.munca usoara.munca grea. care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata. realizandu-se implicit uscarea aerului.Heavy .

Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat.caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec.Priza de aer proaspat. In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. . la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada.Bateria de conditionare. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. 41 . In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice. Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta.Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie). dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta). In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. .Ventilatoare de aer. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate. reincalzire si racire a aerului. O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului. Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: . instalatie frigorifica. O valoare de 80% pentru SHR. separatoare de picaturi si filtre de aer. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. . Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. . camera de umidificare.Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). baterii de preincalzire. Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme.Aparate de masura control si automatizare. .

. Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai. In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului. sau sa nu permita propagarea acestora. 42 .Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .Sa nu produca zgomote. . Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului.Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate.Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe). care poate sa functioneze si ca pompa de caldura.

Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. în %.condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna.conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. în kgf/h. în kgf/kgf aer uscat.ventilator de aer. prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă.compresor. Vt .vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna.tub capilar 8. în kgf/h. în kgf/h. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare. în kgf/kgf aer uscat. în kgf/h. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător.ventil cu 4 cai. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . x2 . K(V) . Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. în kgf/h. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător. W2 – umiditatea materialului după uscare. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător. W1 – umiditatea materialului înainte de uscare. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare. V4C . TC . G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. în kgf/kgf aer uscat. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator. Când nu sunt pierderi de material. V(K) . Se poate exprima în kgf/h.

........ se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer... îndepărtată din material în uscător................ umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ...................... va fi: total. cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător............. l... adică consumul de aer... umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă..Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor...x1) De unde.. Într-un uscător fără pierderi..G2 cu aerul.... În cazul unui proces staţionar........................G1 100 cu aerul..... raportat la 1 kgf umiditate.Lx1 W1 total...... ca şi cantitatea de material complet uscat.......................... rămân invariabile. se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1......G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2.................... valoarea lui din ecuaţia anterioară.... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer................... G2 44 W2 100 .W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară. G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat...

CSA acad.uk/rotary/index. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].html http://www. x 2 − x1 Bibliografie http://www.simon-dryers.co.htm www.md/nm/tehn/mec_electr 45 .htm http://www.dupps.co.com/quadcom4.uk/material.html http://www.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.simon-dryers.dupps.com/quadcom3.

ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD.energ. 1976 46 .pdf www.php?id_ar=1403 .www.agir.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti . A.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.27k www.org/docrep/V5030E/V5030E00.ro www.pdf www.ro www.cncsis.28k www. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu.ro/JF/romana/0206/loc_2016.jpg Bratu A.md. Georgescu.16k www. . Al.uscatoare. Brad Segal.fao.agir.bonton.dnd. Bucureşti.gov/pictures/m. M.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102. A. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C.osim.ro/buletine/32.anl.electronica-azi. Hobincu .cfr. Ciobanu. Olaru.ro/articol.htm .ro http://www.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.html www.pub.aps.cceei. Editura Tehnică.pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.htm .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful