1.

Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării până la valoarea aw < 0,7 care să împiedice dezvoltarea microorganismelor. În funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – încălzire în dielectric (uscare cu curenţi de înaltă frecvenţă, microunde). După modul în care se execută îndepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare în aer; ● uscare în vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată în practica industrială) – se poate realiza în următoarele variante : – uscare clasică – în camere, tunele, cu benzi; – uscare în strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi sau granule): – uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne cuburi. ● uscare în strat de spumă – materialul lichid adus în strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat într-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată în pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, brânzeturi. Are următoarele variante : uscare în fileu subţire de spumă, în strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis. Se păstrează în întregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: 1

– uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt : – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu încălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare. Deshiratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: - un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei; - o suprafata de contact cu aerul maxim posibila; - circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara.

2

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă până la un nivel care să împiedice activitatea microorganismelor, fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. Ansamblul de fenomene ce se produc în timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde în starea membranelor şi componentelor celulare, care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. — Deshidratarea reprezintă procesul în virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă, în urma cărui fapt se realizează o stare fizico-chimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust, miros, aromă. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umidităţii relative şi mişcării aerului, în care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificială. Diferenţa dintre. uscarea naturală şi cea artificială constă în natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se îndepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc îndepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare, în cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură, înlăturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare. — Evaporarea, trecerea apei în stare de vapori într-un mediu în care în afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. — Vaporizarea, trecerea apei în stare de vapori, într-un mediu în care există numai vapori de apă. — Evaporator, este instalaţia de uscat fructe şi legume în care mişcarea aerului se face de la sine, pe baza diferenţei termice existente între atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru îndepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării, în care cel puţin circulaţia aerului încălzit, viteza de mişcare, temperatura şi umiditatea relativă a aerului sînt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixaţi în prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării, se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care, pe cît posibil, permit reducerea pierderilor de căldură. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex în care sînt implicate, pe de-o parte, structura anatomică a produselor, iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă în procente. — raţia, de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit;

3

2. Dependenţa dintre procesul de conservare şi activitatea apei
Conţinutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T; po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura; To – temperatura de echilibru a sistemului; Nw - numarul de moli de apa; Ns - numarul de moli de substanta. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns). Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura), toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar, cereale este de 0,1; pentru fructe uscate este 0,72 – 0,8; pentru paine, branza este de 0,96, iar pentru oua, carne, sucuri, legume, fructe proaspete este de 0,97. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Astfel: 1. - valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0,620 – 0,995. La 0,60 – 0,65 se dezvolta drojdiile osmofile, intre 0,65 – 0,75 mucegaiurile xerofile, intre 0,75 – 0,85 bacteriile halofile, iar intre 0,91 – 1,00 toate celelalte bacterii Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta, fiind urmate de mucegaiuri. 2. - viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari, in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.

4

cărnoase la seminţoase (mere. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. apa vacuolară. deci se evaporă foarte greu. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe rânduri de celule. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. pătrunjel.7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. dar realizarea lor se face cu consum de energie. leuştean. păstârnac şi altele. – la o activitate a apei de 0. prune. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. trebuie folosită o tehnologie specifică. care este parte componentă a substanţelor* celulare. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. pe rîndul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri.1 insa. apoi se face divizarea rădăcinilor în cuburi sau felii. struguri. mărar. să se aibă în vedere caracteristicile specifice gustative. pere şi gutui). în primul rând.6 – 0. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. . salată. sub formă de bacă la roşii.3%. deci ale părţii lor comestibile. ţelină. Tehnologiile . Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. care îngreunează procesul de uscare. apa legată. cu rol de protecţie. intracelulară. piersici şi caise. deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. 4. . — rândul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată.3. pentru fulgii de cartofi 6-7%). Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. praz. Legumele de la care se folosesc fructele.. —frunza la spanac. ţelină. Pentru evaporarea ei trebuie învinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. Aşa de exemplu. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. Prezentînd aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie în efectuarea acestui procedeu de 5 . sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. care au o permeabilitate relativ redusă. Dacă apa liberă.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată în grosime. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. vişine. este următoarea: — rădăcina la morcov. Din contra. usturoi. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). sub formă de drupă la cireşe. efectul maxim fiind la aw = 0. intercelulară.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative. — inflorescenţa la conopidă. dimpotrivă. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. ardei.5. În ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. au găsit remediile necesare pentru a învinge aceste obstacole la evaporare. pătrunjel. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. este cedată de acestea cu mare dificultate. Pentru uscare trebuie îndepărtată scoarţa. impermeabilă pentru apă. 5.

0 3-4 5.conservare. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ș i clasificarea instalaț iilor de uscare . frunze Pătrunjel.0 18.4 92.0 4.3 92.85 ' 89.4 79.0 6.0 18.2 3.0 7.0 14.5 11.0 94.2 85.0 20. frunze Morcovi Pătrunjel.8 83.1 85.0-10. rădăcini Usturoi Varză Vinete Fructe Caise Cireşe Gutui Mere Pere Prune Vişine Conţinutul în apă Norma de în produsul În produsul consum materia primă kg proaspăt % deshidratat % 93.0-22.0 18.5 19. frunze Mazăre verde. rădăcini Păstârnac.4 83.deshidratare 6 .0 3.0 19.2 81.3 83.0 5.0 10.0 20.5 95.4 85. frunze Ţelină.5 12.1 61.8 84. rădăcini Praz Roşii Salată Spanac Ţelină.7 94.8 78. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete.0-20.0 90.5-8.0 18.0 24.2 8.0-23.085.4 10 -9 9 10 10 10 10 10 9 10 9 9 8 10 10 8 10 9 8 9 8-10 20-25 22-24 16-22 16-20 16-22 18-20 22-24 20. Conţinutul legumelor. /l kg produs deshidratat DENUMIRE PRODUS Legume Ardei gras Cartofi Ceapă Conopidă Fasole verde.1 91.1 88.1 79. Aceste consumuri sînt explicabile numai dacă se au în vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat în apă.4 93.0 15.0 8.0 16.0 18. boabe Mărar.0 .0 13. păstăi Gogoşari Leuştean.1 83. fructelor proaspete deshidratate în apă şi norma de consum de materie primă.1 90. 88.

Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie. Factori referitori l materialul supus uscarii: • • • • • • • • • • 2.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.Factori referitori la materialul uscat • • • • • • Temperatura maxima admisa Durata uscarii Regimul de functionare Producerea de praf si recuperarea acestuia Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia Tipul uscatorului Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1. Cantitatea sau debitul Forma de prezentare Umiditatea initiala Forma de legare a umiditatii Densitatea in vrac Sensibilitatea termica si la oxigen Agresivitatea chimica Friablitatea si abrazivitatea Toxicitatea Imflamabilitate Factori referitori la agentul de uscare • • • • • • Natura agentului Modul de obtinere Temperatura si presiunea Umezeala relativa Debitul Continutul de inpuritati 3.Acestia se clasifica in: 1. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5. Metode combinate • Uscare convectiv-radianta • Uscare conductiv-radianta • Uscare convectiv-dielectrica 7 . Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.

provocand aparitia fenomenului de scorjire.procesul se numeste deshidratare. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva.raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare.precum si la majoritatea metodelor combinate 2. Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs.cu pierderi importante de suc celular. incetinind evaporarea . Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. Uscare convectiva • Conventionala • Uscare in pat fluidizat • Uscare pneumatica • Uscare prin pulverizare • Uscare cu pompa de caldura 2.apa legata coloidalsi chimic) Pe parcursul procesului .rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici . O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului . Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2.iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie .radianta. 3. 8 . Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului) O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa. cu rupturi ale membranelor celulare.avand loc eliminarea apei din produs. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile.conductiva. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata .Dupa presiunea de uscare 1.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara Dupa tehnica de uscare utilizata 1. Uscare conductiva si radiant-conductiva: • Uscare conductiva • Uscare conductiva sub depresiune 3 Uscare prin procede speciale • Uscare in camp de CIF • Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare . viteza de deshidratare este constanta . Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea.

în funii sau în vrac.deshidratare (pentru ceapă) Au fost luate în considerare în special acele proprietăţi fizico-anatomice şi chimice care influenţează vizibil atât tehnica pregătirii pentru deshidratare. proteine.Ín stare proaspătă sau deshidratată . Mărimea şi forma influenţează direct procesul de refuzuri şi prin indicele de formă şi geometria pieselor active în procesul de pregătire a materiei prime pentru deshidratare. Produse vegetale conservate prin uscare . greutatea specifică. gustul şi mirosul (sesizat ca aromă). gustul (manifestat prin pungenţă) hotărăşte acceptabilitatea comercial-alimentară a produsului finit la care rehidratarea prin 9 . ferit de îngheţ iarna şi de căldura excesivă în timpul verii. Dintre acestea amintim: mărimea (exprimată dimensional volumetric. La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. Exemplu de schemă tehnologică de uscare . forma (redată prin indicele de formă). fermitatea structotexturală. acid ascorbic. pigmentaţia. folosind aerul ca agent de uscare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face în diferite tipuride uscătoare. procesul deshidratării. conţinutul substanţei uscate în zahăr. pigmentaţia tunicelor bulbului. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată în saci din hârtie caşerată sau în saci de polietilenă. fermitatea structotexturală şi conţinutul în substanţă condiţionează greutatea volumetrică a produsului finit şi indirect mărimea spaţiului de păstrare. greutate). cât şi parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. conţinutul în apă. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit Instalaţii pentru deshidratarea fructelor Clasificarea uscătoarelor: • in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune • in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua • in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice • In functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare 4. aciditate.Se păstrează în loc uscat. tanoide. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie.

Macău şi Spaniolă) se pot utiliza la deshidratare cu rezultate calitative corespunzătoare. Din punct de vedere al culorii pulpei pentru toate soiurile studiate (Zittau. Spălarea cu duşuri a feliilor de ceapă. Schema fazelor tehnologice de fabricare a cepei deshidratate Recepţia cantitativă şi calitativă. 10 . cu cel mai uniform indice de formă. iar mărimea refuzurilor condiţionează raţia deshidratării şi costurile.conţinutul în proteine şi hidraţi de carbon contribuie la aprecierea cepei deshidratate. cu un procent de refuzuri medii şi cu cel mai pronunţat gust şi miros. Urmează apoi soiurile Macău şi Spaniolă care au însuşiri tehnologice mijlocii. Tăierea în felii de diferite dimensiuni. Depozitarea temporară. Alimentarea liniei de prelucrare. Curăţirea. Stuttgart. Îndepărtarea discului radicular şi a tulpinilor false. Calibrarea (îndepărtarea bulbilor sub 40 mm). Controlul şi curăţirea suplimentară Spălarea bulbilor curăţaţi. Cele mai corespunzătoare pentru deshidratare sunt soiurile Zittau şi Stuttgart.

Ambalarea. Controlul suplimentar.specializat- 11 . Livrarea. Sortarea.Încărcarea grătarelor. Scoaterea cărucioarelor cu produs finit. Schemă tehnologică privind păstrarea cepei în depozitul cu ventilaţie mecanică şi frig. Deshidratarea. Cernerea (sub 8 mm). Depozitarea. Eliminarea eventualelor impurităţi metalice. eliminarea bucăţilor de ceapă mare şi stivuirea pe cărucioare. Etichetarea.

4. 5. b) Zvântarea (uscarea) la soare. Prevenirea vătămărilor.Preluarea la depozit. Circulaţia bună a aerului.Recoltarea şi ambalarea. Eliminarea bulbilor căzuţi la sortare. a) Recoltarea cepei manual sau mecanizat la un grad de maturare optim (mai timpurie). b) Parametrii de păstrare optimi : Reducerea activităţii T = 0 …+10C. c) Alimentarea mecanizată a celulelor. a) Încărcarea cepei în vrac în Se basculează la depozit. bena auto. Se separă bulbii apţi pentru păstrare. în Intrarea în flux tehnologic mecanizat.Transportul. Prevenirea deprecierilor. economie.Păstrarea a) Regimul de ventilaţie faze : . Prerăcire: păstrare cu ventilaţie mecanică . transportorului.Depozitarea a) Condiţionarea mecanizată (sită). Răcire la parametrii optimi. Se înlesneşte încărcarea în auto. a) Recepţia calitativă cantitativă. 2.ventilaţie mecanică în continuare 8/24 ore. şi Identificarea calităţii.introducerea frigului după 15 octombrie. Prevenirea vătămărilor. c) Condiţionarea bulbilor pentru livrare la depozit.ventilaţie mecanică 8 zile continuu. relativă 65-75 % .Faza tehnologică 1 Operaţia şi modul de executare 2 Efectul scontat 3 1. economie. d) Nivelarea stratului de ceapă. aerisire activă (zilnic conform regimului de ventilaţie 12 . Se previne pătrunderea germenilor patogeni spre bulbi. lot omogen. Realizarea capacităţii depozitului. umiditatea metabolice la minimum. . 3. d) Ambalarea în vrac pentru transport. b) Transportul mecanizat în podul depozitului. . pe Uscarea bulbilor . b) Bascularea încărcăturii buncăr (20 t/h). b) Executarea rapidă a Se previn deprecierile.

pe celule. Previne umezirea cepei. Instalaț ii folosite la deshidratarea produselor vegetale 5. 5. uscătorul cu benzi şi tunelul de uscare.stabilit) c) Îngrijiri: urmărirea evoluţiei factorilor de mediu şi corectarea lor. reducerea sau întreruperea funcţiunilor vitale ale microorganismelor. În industria alimentară sunt folosite pe scară largă uscătoarele cu zone. Uscătorul cu benzi suprapuse Uscarea este procedeul ce se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei. b) Livrarea la beneficiari prin autorecepţie. Reducerea pierderilor şi deprecierilor. 13 . eliminarea litigiilor cu beneficiarii. Economie şi o valorificare superioară şi pe destinaţii. Valorificarea a) Pregătiri pentru livrare: preîncălzirea cepei (autoîncălzire biologică) evacuarea mecanizată din celule. deoarece fructele se lipesc de bandă datorită sucului ce-l elimină în timpul transportului de pe o bandă pe alta. control tehnic de calitate (CTC). conduce la perturbarea. Înlesnirea valorificării. încărcarea sacilor mecanizat cu benzi. Uscătorul cu benzi suprapuse se utilizează în special la uscarea legumelor. Prevenirea deprecierii calitative. stabilirea ordinii de valorificare. care. prin eliminarea parţială a umidităţii produsului.1. verificarea stării sanitare. condiţionarea. întocmirea documentelor de expediţie. 6.

în regim forţat cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montată deasupra tunelului. cu circulaţia forţată a aerului prin refulare sau aspiraţie.transportor material uscat. cameră de obţinere a agentului de uscare.dulap metalic. 4 .Uscătorul cu benzi suprapuse: 1 . 2 . Produsul supus uscării este adus cu un elevator la partea superioară şi este evacuat la partea inferioară a instalaţiei.bandă transportoare. 8 .U. Uscătorul tip tunel I. prevăzute cu valţuri de uniformizare a stratului de material. străbate cele 4-5 site şi radiatoare şi este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui ventilator.3 m/min şi este prevăzută la capătul de antrenare cu întorcătoare de material şi la cel de alimentare cu valţuri de uniformizare a stratului.valţ de uniformizare. Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea cărucioarelor. Uscătorul este constituit dintr-o cameră paralelipipedică în interiorul căreia sunt montate 4-5 benzi transportoare suprapuse.1-0. Circulaţia agentului termic se face în contracurent cu produsul.guri de vizitare. 5 . radiatoare montate intre laturile benzii. ventilator centrifugal ce poate acţiona prin refulare sau aspiraţie.ventilator prin refulare. cu aer proaspăt sau aer proaspăt şi recirculat.ventilator Sunt uscătoare de tip continuu. aparatură de măsură şi control. are o viteză reglabilă între 0. iar la uşa de alimentare prezintă coşul de evacuare a agentului: termic şi eventual conducta de recirculare. 3 -întorcător. 6 .F. în contracurent. 14 .bandă de alimentare.radiatoare. Regimul termic este controlat cu ajutorul unor termocuple montate deasupra fiecărei benzi. Banda cu dimensiuni de 2 x 5 m este constituită din sită inox. Uscătorul tip tunel este o construcţie de zid de formă paralelipipedică şi se compune din: tunel de uscare. 5.2. 7 . Aerul este aspirat de la partea inferioară a uscătorului. 12 cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul. 10. 9 .

materialul rămânând pe grătarele pe care a fost aşezat. Aerul cald se mişcă în lungul axului tunelului. uscătorul tunel cere un volum mare de aer. De aceea construcţia tunelului este prezentată cu un ventilator de mare capacitate. încărcate cu materialul respectiv. Tunele sunt instalaţii utilizate pentru deshidratarea industrială a fructelor şi legumelor. 15 .uşă de alimentare. 2 .Uscătorul tip tunel: 1 . Acestea. adică în contracurent.80 şi 2. Pentru economie de căldură este necesar să recircule o proporţie cât mai mare de aer. iar lăţimea şi înălţimea între 1. la care uscarea poate fi frântă. Ea poate fi o cameră prevăzută cu arzător de gaz metan sau motorină când se utilizează gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizează aerul ca agent de uscare. fără să se depăşească o anumită valoare a umidităţii relative a aerului. 5 . În uscătoarele tunel legumele şi fructele ce trebuie deshidratate sunt încărcate pe grătare din lemn.cărucior. de la un capăt la altul. pentru a se facilita uscarea. parcurg tunelul cu o mişcare de înaintare înceată.ventilator. Camera de obţinere a agentului termic este dispusă deasupra tunelului la capătul de alimentare a tunelului. care absoarbe aerul proaspăt din afară. în care deshidratarea se realizează cu ajutorul aerului cald. Mişcarea cărucioarelor în tunel se face în sens opus direcţiei aerului cald.5 şi 15 m. gazele rezultate din arderea combustibilului şi aerul de recirculaţie şi le împinge în camera de uscare (tunelul propriu-zis). se montează radiatoare şi în interiorul tunelului pe pereţii laterali. Ca şi la sisteme de uscare.baterie radiatoare. 6 .10 m .uşă evacuare. La unele tipuri. 3 . care se aşează pe cărucioare. învăluind fructele şi legumele aşezate pe grătare. care transportă căldura la produs şi în acelaşi timp îndepărtează apa ce se evaporă din aceasta. Lungimea lor variază între 10. 4 .tunel de uscare.

La ieşirea din tunelul de uscare... aerul mai uscat şi mai cald vine în contact cu produsul aproape uscat. în timp ce aerul parţial răcit şi încărcat cu umiditate vine în contact cu materialul umed odată cu intrarea lui în tunelul de uscare. 72000 m3/h Debitul caloric ……………………………………………. au un consum mai redus de combustibil. În uscătoarele tunel. în amestec cu aerul proaspăt şi de recirculaţie. după ce în prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece (proaspăt) şi cu o parte din aerul de recirculaţie. Aerul cald circulă printre grătare.50 m Puterea instalată ……………………………………………… 22 kW/h Debitul ventilatorului pentru micşorarea aerului …………….60 m Lăţimea tunelului superior şi inferior ………………………. umiditatea şi viteza aerului) pot fi reglaţi în limite relativ largi. pentru ca în cursul procesului să se păstreze maximum de calitate şi valoare nutritivă a acestora. 1.. care utilizează gazele de ardere. cea mai mare parte a aerului încărcat cu vapori de apă este eliminat în atmosferă. comparativ cu tunelurile încălzite în mod indirect. factorii principală care condiţionează uscarea raţională a fructelor şi legumelor (temperatura.10 m Înălţimea tunelului superior …………………………………. Se obţine astfel o scădere a temperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunzător pentru deshidratarea legumelor şi fructelor. 1. Căldura produsă este transportată cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere în tunelul de uscare.. căldura realizându-se prin arderea combustibilului lichid sau gazos întră cameră de combustie specială.. 30-40 mii kcal/h 16 . Acest tip de uscare are următoarele caracteristici tehnice: Lungimea tunelului superior şi interior ……………………. 2. alunecă pe suprafaţa produselor absoarbe umiditatea şi le usucă treptat. Uscătoarele tunel. 13.Încălzirea tunelului se face în general în mod direct. Menţinerea temperaturii constante în tunel se face în mod automat prin reglarea cantităţii de combustibil consumată de arzător. Temperatura maximă a aerului care poate fi folosită este determinată de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta în perioada finală de uscare.875 m Înălţimea tunelului inferior …………………………………. În tunelul cu circulaţie în contracurent.

36 mm c. nu mai există. 65-75 % Suprafaţa totală pentru deshidratare 12 x 27 x 1. În secţiune transversală. se înregistrează valori maxime ale temperaturii aerului în partea superioară a tunelului. se poate constata că bucăţile de produs aşezate pe grătarele din mijloc sunt mai puţin uscate decât cele de pe grătarele extreme. Scurgerea aerului cald prin tunel se face în regim turbulent.50 m/min 6. 650 C 330 C 720 C 450 C Viteza medie a aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline …….60 480-520 m2 Date tehnice privind funcţionarea tunelului: intrare ieşire intrare ieşire Temperatura aerului în tunel ……….s. 35% 65 % 35 % 65 % Presiunea statică …………………. unde prin spaţiul rămas între ultimul grătar şi planşeul tunelului curentul de aer se găseşte o secţiune de minimă rezistenţă. unde produsul de pe grătarele de sus are o umiditate mai mică. În restul tunelului.. Temperatura aerului de uscare la intrarea în tunelul inferior . 20-250 C Umiditatea relativă a aerului la ieşirea din tunelul inferior …. Pentru stabilirea debitului ventilatorului s-au făcut determinări ale vitezei curentului de aer în zona de recirculaţie şi în cea de evaporare a aerului umed.. În zona de centru a tunelului se constată o diminuare a vitezei de uscare a materialului.5 m/min Umiditatea aerului în tunelul cu 12 cărucioare a 27 grătare pline ………..Presiunea totală a aerului ………………………………….50 m/min Viteza medie a aerului în tunelul gol (minimă) …………………………… 4. pentru 17 ... ± 40 C într-un interval de 5-6 secunde.. Valorile maxime ale vitezelor maxime au fost înregistrate în partea superioară a tunelului. 22-24 mm/H2O 22-24 mm H2O Debitul ventilatorului ……………. comandat de termostat.. înregistrând fluctuaţii de ± 3. asemenea fluctuaţii de temperatură.5 m/min 4. Acest lucru face ca viteza de evaporare a apei din material să se mărească. Viteza medie a agentului de uscare la ieşirea din tunelul inferior este de 6. Fenomenul se datorează diferenţei de temperatură şi de umiditate relativă a aerului care se înregistrează. în funcţie de întreruperea flăcării arzătorului.5 m/s. 35-450 C Umiditatea relativă a aerului la intrarea în tunelul inferior …. apa de pe suprafeţele produsului fiind sub formă de vapori de către curenţii oblici sau verticali. Observându-se un cărucior cu material scos din tunel cu câteva ore înainte de terminarea uscării. 72000 m3/h 72000 m3/h Consum orar de motorină ………… 28-35 kg/h 28-35 kg/h Randamentul energiei termice …… 76 % 76 % Randamentul real al instalaţiei pentru ceapă deshidratată …………. 6. Pe prima porţiune de la intrarea aerului în uscător (primele trei cărucioare) temperatura unui anumit punct este foarte instabilă. pe verticală. Aceste fluctuaţii se datorează aprinderii şi stingerii intermitente a arzătorului. 80-900 C Temperatura aerului la ieşirea din tunelul inferior …………. 550-600 kg/24 h 550-600 kg/24 h Temperatura aerului variază în secţiunea longitudinală a tunelului şi prezintă o scădere lentă de la zona de intrare spre cea de ieşire a aerului.

15-13.2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 18 . Viteza agentului de uscare în zona de recirculaţie pentru cele trei reglaje ale deshidratării clapelor de aspiraţie variază astfel: pentru deshidratare maximă de la 6.3.10-10.60 m/s şi pentru cazul închiderii complete a clapelor de la 9-14 m/s. minim şi mediu) au dovedit că gazele de ardere nu exercită nici o influenţă asupra materialului uscat. Din punct de vedere al calităţii producţiei rezultate.5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6.diferite reglaje ale clapetelor de aspiraţie a aerului proaspăt (deshidratarea maximă.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. analizele făcute pentru regimuri diferite de funcţionare a arzătorului (debit maxim.40 m/s. Instalaţia de deshidratare convectivă Date tehnice:             Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de încalzire kW 4. pentru deshidratarea medie de la 8.5 Ventilator kW 0. 5.055 Generator aer uscat kW 0.95 Înaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. medie şi zero).

— transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. Vaporii de apă ieşiţi din produs sînt preluaţi de aer. Dimpotrivă. cu atât uscarea va avea loc într-un timp mai redus. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată în grame.. 6  Cantitatea max. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa.vapori. evaporarea apei are loc atât pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului încălzit. De aceea. cu alte cuvinte până când aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. exprimat în procente.. In instalaţiile de uscare. în timpul procesului de uscare. aerul din instalaţie trebuie să fie în continuă circulaţie şi să fie încălzit. de la care acestea preiau căldura (conducţie). . iar dacă va scădea şi mai mult. în timpul procesului de uscare. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi . Mecanismul procedeului de uscare în această instalaț ie Pentru îndepărtarea apei din-legume şi fructe. care poate fi conţinută de un m8 de aer la o anumită temperatură şi presiune. rouă sau temperatura de rouă. în cazul încălzirii produselor direct de la razele solare. între cantitatea de vapori de apă aflaţi într-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi în acelaşi volum de aer. dacă temperatura aerului va scădea.cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă în cursul deshidratării. cu cît aceasta va fi mai scăzută. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). Cantitatea de vapori 19 . pînă la atingerea gradului său de Saturaţie. Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . care asigură energia necesară transformării apei în vapori.Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii.vapori de apă: — Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. el va deveni saturat în vapori de apă. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura.Timpii pentru închidere si deschidere. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. fie prin încălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. . operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. când este saturat. umiditatea relativă a aerului scade. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie în primul rând încălzite. Pentru a înţelege transferul de apă din produs. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. la aceeaşi temperatură şi presiune.Datele setate sunt stocate împreuna pe discheta. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . trebuie definite şi explicate câteva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. care devine mediu de transfer de masă. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. transmiterea căldurii se face prin radiaţie. Acesta este punctul de. Evaporarea se desfăşoară până când se realizează un echilibru între presiunea vaporilor din cele două medii. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie.

In continuare. în care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat între umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. se va realiza într-un ritm. tensiune. fiecare celulă este menţinută destinsă.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. Dacă celulele sînt omorâte prin opărire. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru între umiditatea celor două medii. mai rapid şi într-un circuit închis fără pierderi de căldură. făcîndu-1 să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este încărcat. Pereţii celulelor sînt sub. unde dimensiunile originale sînt menţinute. Când s-a stabilit echilibrul între umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă în instalaţie. în 20 . Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. turgescenţă poate dispărea . pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. In această fază. iar prin încălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. elementele structurale ale produsului încep să se deformeze prin încreţire aşa încât tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este îndepărtată la suprafaţă. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. desigur spre suprafaţă. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. elementele structurale solide se strâng sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adânceşte în straturile de ţesuturi. moderată. încălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. îndepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară în aer prin capilarele deschise. iar nivelul de apă sânt. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru .dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. structura cedează parţial j ireversibil. de asemenea. iar conţinutul lor sub compresie. încep să cedeze moleculele mai slab reţinute într-un strat difuzional în direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută în apă.de care poate fi absorbită de aer este în strânsă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. în cursul acestei faze. In această fază. deoarece cu cît aerul este mai cald. — Faza de uscare. cu atât el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. datorită conţinutului ei în lichid şi are o structură destul de fermă. cu cît circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase până ce apa rămâne. — fie ventilând aerul din instalaţie. iar produsul nu este încă gata uscat. Ţesuturile vegetale în stare vie au proprietatea de turgescenţă. Evaporarea se va realiza într-un timp cu atât mai scurt. Aceste procese se desfăşoară . practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. în trei faze: — Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale în afară de liofilizare * .

Acest tip de uscător poate fi utilizat şi pentru uscarea pieilor în unităţile de prelucrare cu capacitatea de producţie mică. deşi mai puţin decât volumul de apă pierdut. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. Pentru materiale granulare. vor fi mai multe locuri vacante în direcţia presiunii scăzute de vapori. apropiat şi. De exemplu. adsorbit de suprafeţele interne. sînt îndepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. Principalul dezavantaj al acestor uscătoare este funcţionarea discontinuă şi productivitatea mică. poate sări din locul ei de absorbţie într-un loc vacant. care prin schimb capătă un impuls mai mare decât mediu. se consideră din momentul când produsul începe să cedeze din apa legată. după varianta cu încălzire intermediară. motiv pentru care ele sunt utilizate în special în industriile de mic 21 . neuniform. iar agentul de uscare circulă forţat scăldând sau străbătând materialul. cărucioare sau alte sisteme de susţinere care depind de tipul de material. În figura următoare. până când este atins echilibrul cu umiditatea aerului înconjurător. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor în apa celulară. Regimul de funcţionare este discontinuu. 5. funcţionează după varianta cu încălzirea intermediară a aerului combinată cu varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare.medie. în direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. după varianta cu recircularea parţială a agentului de uscare sau după variante combinate. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strâns împreună şi se contractă. Procesul va continua însă din ce în ce mai lent. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. înregistrând descreşteri. In acest proces. în această fază. produse semifabricate semisolide aşezate în tăvi plasate pe poliţele unui cărucior. de structura produsului. o moleculă de apă. uscătorul prezentat. In această fază finală. procesul de evaporare a apei din produse încetineşte simţitor curba de uscare. Aceste uscătoare pot funcţiona după varianta normală. stelaje. însă pentru uscare acestor produse se folosesc uscătoare de mică dimensiune. dar de preferinţă îndreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. în vibrarea ei termică continuă. În cameră materialul este aşezat pe stive. este prezentat un uscător cu cameră pentru materiale granulare.4. — Faza finala. moleculele de apă. Deshidratarea în uscătoare tip cameră Aceste uscătoare sunt formate dintr-o incintă a cărui volum poate fi cuprins între cel al unui dulap obişnuit până la volumul unei camere de locuit. pulberi sau paste materialul este aşezat în tăvi dispuse pe stelajele interioare ale uscătorului sau pe cărucioare prevăzute cu rafturi. de capilaritatea lui. în medie. în strat gros de o moleculă.

pentru intensificarea procesului de uscare şi ridicarea eficacităţii economice de lucru a instalaţiilor de uscare se folosesc diferite modalităţi (metode): 1. industria cosmetică. Totodată trebuie să se ţină cont de rezistenţa de temperatură şi rezistenţa de căldură a fiecărui product concret şi de asemenea. UHF şi SHF şi combinarea lor cu metode tradiţionale de aport de energie. 3. inclusiv a materiei prime din sectorul agrar. industria coloranţilor şi a pigmenţilor. iminent este legată de specificul şi particularităţile ei. Utilizarea metodelor electrofizice de influenţă: razele infraroşii (IR) şi lămpile cu descărcare în gaze (LDG).tonaj cum ar fi: industria farmaceutică. Folosirea câmpurilor cu temperaturi înalte (mai mari de 1000). 6. etc. Folosirea de noi metode combinate de influenţă a căldurii. 2. De regulă. Uscarea cu ajutorul curenț ilor calzi ș i instalaț iile pentru acest tip de uscare Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare. şi trebuie să se realizeze cu condiţia asigurării unei calităţi înalte a produsului finit şi a cheltuielilor specifice minime. menţinerea substanţelor biologice active în acesta producte. 22 .

Au fost efectuate cercetări şi elaborate procedee de uscare a astfel de culturi ca: boabele de cacao. Q2 şi C2 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător fără de product în momentul de rezonanţă. Prezenţa a astfel de date ar permite crearea şi elaborarea regimurilor raţionale şi eficiente de uscare în direcţia respectării cerinţelor tehnologice. Anumite perspective care ţin de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destinaţia medico-biologică în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului finit poate asigura aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). De aceea a fost elaborată o metodă nouă. care constituie parametrii electrofizici ai materialului. păstrării componentelor biologice active a materiei prime. Lucrul de cercetare în această direcţie s-a început încă în perioada pregătirii tezei de doctor în tehnică din anul 1974. care ar permite de a atinge nu numai eficienţa economică aşteptată. 23 . merele. La momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalităţilor şi regimurilor de uscare a materiei prime din sectorul agrar de destinaţie medico-biologică. Acest proces este de lungă durată şi provoacă mari pierderi al productului finit . ardeiul iute. contribuie la apariţia micro-şi macroflorei şi altele. seminţele de bostan şi de floarea soarelui. să preîntâmpine şi să ne protejeze de unele maladii. Pentru astfel de produse trebuiesc folosite aşa metode de prelucrare termică. cătina albă. că uscarea unei astfel de materii prime se efectuează pe platouri (închise sau deschise. nucile. prunele.a.555 ⋅ E 2 ⋅ tgδ ⋅ ε ′ ⋅ f (1) Pentru a calcula şi a dirija cu căldura eliminată în product este important de a cunoaşte valorile tangentei unghiului dielectric tgδ şi permeabilitatea dielectrică relativă ε`. De aceea. sunt întrebările legate de folosirea materiei prime atât în aspect alimentar cât şi medico-biologic. să fie utilizate în calitate de medicamente ş. sfecla. bine ventilate) ori în încăperi.Deosebită importanţă în ultima vreme. În ultimul timp la această metodă apelează ingineria alimentară preocupată de intensificarea diferitor procese tehnologice. elaborarea bazelor ştiinţifice de efectuare a procesului de uscare a materiei cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF) este o sarcină actuală şi are o mare importanţă atât teoretică cât şi practică pentru Republica Moldova. reducerii cheltuielilor de energie. Utilizarea câmpurilor electrofizice presupune eliminarea căldurii în material. În cadrul prelucrării tehnologice a materiei prime de destinaţie medico-biologică de asemenea este supusă procesului de uscare. caisele. care este exprimată prin formulele: tgδ = ( Q2 − Q3 ) C1 şi Q2 Q3 ( C2 − C3 ) ε′ = C 2 − C3 C0 (2) în care: Q1 şi C1 sunt factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului fără de condensatorul măsurător în momentul de rezonanţă. măcieşul. Metodele existente de determinare a acestor parametri sunt prezentate numai pentru produsele omogene. Este cunoscut faptul. în stare să influenţeze benefic asupra organismului uman în aspect medicinal (să întărească imunitatea. roşiile. vişinele ş. care poate fi determinată cu formula: QV = 0. a. dar nu şi pentru cele heterogene cum este materia primă agricolă. totodată aceste metode nu iau în consideraţie efectele pierderilor de frontieră. dar de a atinge şi alte efecte folositoare. Toate acestea din punct de vedere medicinal diminuează efectul lor pozitiv final.).

cum sunt produsele medico-biologice. Dacă de prezentat aceste obiecte ca o schemă electrică alcătuită din elemente conectate în serie: pericarpul (A) – miezul (B) – pericarpul (A) (fig. 3 2 4 tgδ am = ( tgδ a ⋅ tgδ b ) µ ⋅η R1 R2 1 6 5 f C Q V 24 .miez. Schema de substituire a productului: A – pericarp.5 pentru tgδ. ′ µ = b a şi η = ε a ε ′ (7) b Rezultatele obţinute prin calcul în practic au coincis cu cele experimentale.05… 1. Unele dificultăţi apar la determinarea tgδ şi ε` a produselor cu structura complexă eterogenă.5…20. 1. pF. Formulele obţinute au permis de a calcula valorile tgδ şi ε` a produselor agricole de destinaţie medico-biologică în limitele 1. Pentru determinarea experimentală şi cercetarea parametrilor electrofizici a fost elaborată o instalaţie de laborator (fig. B . în W. atunci puterea totală aplicată materialului poate fi prezentată ca: P = PA + PR (3) în care PA şi PR sunt puterile activă şi reactivă.2). C0 – capacitatea electrică a condensatorului măsurător în vid.Q3 şi C3 – factorul de calitate şi capacitatea electrică a conturului cu condensatorul măsurător cu product în momentul de rezonanţă. Valorile acestor puteri se determină ca suma puterilor fiecărui component Wj inclus în acest sistem: PA = ∑ W j′ şi j =1 n PR = ∑ W j′′ j =1 n (4) Utilizând formulele (4) şi schema de substituire consecutivă obţinem formulele de calcul ale tgδ şi ε` pentru produsele complexe eterogene: ′ ′ εa + εb ′ ε am = (5) ′ ′ 2 ⋅ a ⋅εa + b ⋅εb (6) 2 + µ ⋅η în care a şi b concentraţiile volumetrice ale componentelor. 1 ). Fig.0 pentru ε` şi 0.

05 20 30 f 0. tg δ ε` 27 80 40 100 60 0. 3 – elemente electrice de încălzire. Corelaţia dintre frecvenţa câmpului electromagnetic şi tgδ (a). ε` (b) a produselor vegetale (seminţe de floarea soarelui).15 0.20 0. 4 – termocuplu. Schema instalaţiei experimentale pentru determinarea parametrilor electrofizici a produselor vegetale: 1 – Q-metru.Fig. 3. ε` (b) a produselor vegetale (caise) Din fig. dar totuşi. pentru materia primă agricolă prezintă cunoştinţele despre corelaţia între umiditatea lor şi tgδ şi ε`. valori maximale obţin la frecvenţa 27 MHz. Această corelaţie este arătată în fig. Corelaţia dintre umiditatea şi tgδ (a). Din grafice (fig. O mare importanţă.) se observă. se vede că creşterea umidităţii provoacă şi o creştere a parametrilor electrofizici a produselor vegetale. 4. 4.10 0. 2. dτ 25 .25 0. 5 – voltmetru. În urma măsurărilor efectuate şi calculelor respective au fost obţinute dependenţele tgδ şi ε` în funcţie de umiditatea. Pentru determinarea valorii şi variaţiei parametrilor principali ai procesului de uscarea materiei prime vegetale de destinaţie medico-biologică este necesar de analizat în prealabil curbele de uscare U = f (τ ) şi a vitezei de uscare Cu scopul obţinerii acestor funcţii au fost elaborate două instalaţii de laborator: una cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) (fig 5) şi alta cu microunde (SHF) (fig. 4. că corelaţia tgδ şi ε` în funcţie de frecvenţa câmpului electromagnetic este complexă. dU = f (U ) . 2 – condensatorul măsurător. De aceea frecvenţa dată poate fi considerată ca cea de lucru.00 15 25 35 f 10 45 15 25 35 45 a) b) Fig. Aceasta se datorează creşterii componentei active a curentului electric de conductibilitate. temperatura productului şi de frecvenţa câmpului electromagnetic.6). a) б) Fig. 6 – vasul Diuar. Tot aşa tendinţă se observă şi la variaţia temperaturii produselor cu tgδ şi ε`. 3.

8 – ventilator. p A e r r o ăa t s p 1 R 2 e g l a t o r t e r m i c Aer c a ld u t iliz a t 3 4 2 0 0 g . 2 – conductă de evacuare. 10 – termocuplu. 4 – vas Dwar. 8 – produsul supus uscării. 6 – ghid coaxial.7) şi a vitezei de uscare (fig. 3 – cameră de lucru. 6. . În baza cercetărilor experimentale şi calculelor au fost obţinute curbele de uscare (fig. 3 – balanţă mecanică. 12 – termometru cu contacte. 5 – manometru diferenţial. 5 – conductă de agent termic. 5 6 7 8 9 1 0 26 . Fig. 4. 2 – condensatorul cu produs. 5. 9 – milivoltmetru. .elemente electrice de încălzire. . 11 – micromanometru. . 7 . 10 – voltmetru electrostatic.Fig. 6 – calorifer. 7 – conductă de alimentare. .8) a produselor vegetale. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – camera de lucru. . 9 – cântar electronic. Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curenţilor de supraînaltă (SHF): 1 – termometru.

b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. 2 – 70 ºC. мин 0 100 200 300 400 500 600 700 800 1 – 60 ºC.W. 4 – 90 ºC. . 3 – 80 ºC. 3 – 80 ºC. Curbele de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. a) b) 1 – 60 ºC. 7. 27 . %90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 W. 4 – 90 ºC. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2). 5 – 100 ºC. %60 50 1 2 4 3 40 30 20 5 } ( { ї А 1 3 4 2 10 0 100 5 200 300 400 ∀ мин . 5 – 100 ºC. a) b) c) Fig. 2 – 70 ºC.

b) prin convecţie şi perforarea pericarpului. C2 – constantele ecuaţiilor date. 7. C1. şi 8. III – uscarea prin convecţie în combinaţie cu energia câmpurilor UHF până la umiditatea finală. Tot cu această sistemă de ecuaţii diferenţiale au fost elaborate modele matematice pentru ardei iute. Aşa dar. B1. seminţe de bostan ş. ca exemplu. 28 . care se calculează după datele experimentale. Pe baza cercetărilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare.τ )dx = 1 − ∑ ∫ [ C n1 x ⋅ sin v 2 µ n x − C n 2 x ⋅ sin v1 µ n x − C n 3 x ] exp( −µ n F0 )dx 0 n =1 0 1 ∞ 1 (8) ′ U (τ ) = 3∫ x 2θ ( x. modelul matematic va fi: 2 T (τ ) = 3∫ x 2T ( x. pentru calcularea temperaturii şi umidităţii în procesul de uscare a măcieşului.) se poate de conchis că uscarea prunelor este mai eficientă în trei perioade: I – uscarea de la umiditatea iniţială până la Wcr1 = 50% prin convecţie. B2. Graficele vitezei de uscare (fig.a. 8) ne demonstrează intensificarea procesului odată cu aplicarea metodelor netradiţionale cum sunt perforarea preliminară şi aplicarea câmpurilor electrofizice.τ ) dx = 1 − ∑ ∫ [C n 2 (1 − v12 ) x ⋅ sin v1 µ n x − 0 n =1 0 2 ′ − Cn1 (1 − v ) x ⋅ sin v2 µ n x − Cn 3 x] exp( − µ n F0 )dx În formă redusă ecuaţiile (8) şi (9) au următoarea formă: T = C1 + A1e B1τ 2 2 B2τ 1 ∞ 1 (9) (10) (11) U = C 2 + A2 e în care A1. Pentru aceasta au fost elaborate un şir de modele matematice prin diferenţierea ecuaţiilor de termo. II – la umiditatea Wcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor şi uscarea în continuare prin convecţie până la umiditatea de polarizare Wp. cu sursa internă de energie. c) Din graficele prezentate (fig. 8. Curbele vitezei de uscare a produselor vegetale (prune) cu aplicarea UHF: a) prin convecţie. A2. au fost elaborate condiţiile de automatizare ale procesului de uscare a materiei prime agricole.şi masotransfer pentru anumite produse şi prin metode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei MatLab. c) prin convecţie + UHF şi perforarea pericarpului (densitatea perforării 4 găuri/ cm2).Fig.

vişine. Avînd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole şi rezultatele obţinute au fost elaborate şi implementate un şir de instalaţii de uscare şi linii tehnologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instalaţii. 15 – ghid UHF. 16 – transportor de evacuare. 29 . caise. 3 – corpul instalaţiei. ciuperci. Pentru uscarea prunelor. ardei. 9. 17. 7 – lămpi cu descărcare în gaz. caiselor şi ardeiului iute prin aport de energie UHF a fost elaborat uscătorul prezentat în fig. 5 – mecanism de distribuire a produsului. 18 – mantaua instalaţiei. 19 – evacuarea aerului umed. este prezentată instalaţia de uscare a vişinilor şi măceşului. 9. Fig.Cu sistema MatLab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune. 9. 4. 2 – transportor cu raclete. caise) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – buncăr de alimentare. În fig. 14 – afânător. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (prune. 10. soriz. 6 – ghidaj.a. seminţe de floarea soarelui ş. 10-13 sistem de transportare a agentului termic. 8 – 8 – transportor.

4 – transportor. Linia de uscare a prunelor fără sâmburi 30 . 6 – agitator. 11 – mecanismul Huc. vişinelor ş. vişinelor ş.a. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (cătină albă.a. Instalaţie de uscare a produselor vegetale (vişine. 4 – alimentatorul tamburului. 2 – calorifere. 2 – suportul tamburului. boabe de cacao) cu curenţi de frecvenţă înaltă (UHF): 1 – tamburul. caiselor. 3 – sistem de siguranţă. 12 . 5 – troncon perforat.1. 10. Produs umed 8 7 4 14 1 5 aer umed 9 aer cald 12 11 2 6 3 10 13 Produs uscat Fig. 7 – buncăr de alimentare. caiselor. În baza instalaţiilor de uscare au fost elaborate un şir de linii tehnologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor. 6. 11. 10 – transportor cu melc. 9. măceş) cu curenţi de frecvenţă supraînaltă (SHF): 1 – ghid de SHF. 11. 3 – mecanism de transmisie a melcului. 8 – agitatorul buncărului.Fig. Prezentarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru diferite fructe materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor.acţionarea tamburului. Pentru uscarea cătinii albe şi a boabelor de cacao în câmp UHF a fost elaborată instalaţia prezentată în fig. 13 – arbore gol.

6 –Uscător cu bandă. 2 – transportor de inspectare. 12. 2 – transportor de inspectare. 8 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Linia tehnologică pentru uscarea prunelor fără sâmbure: 1 – maşină de spălat. 9 – uscător UHF. 3 – transportor. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 5 – blanşator. 4 – maşină de înlăturare a 31 . 7 – vibrator. Linia de uscare a caiselor cu aplicarea UHF Fig.Fig. 3 – transportor. 13. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. 10 – maşină de ambalare.

 cătină albă – 10. Linia tehnologică pentru uscarea caiselor: 1 – maşină de spălat. 10 – uscător UHF.  boabe de cacao – 3. 5 – calibrator. Pe viitor este planificată susţinerea unei teze de doctor habilitat în această direcţie (dr. că în toate cazurile de folosire a câmpurilor UHF şi SHF procesul de uscare se intensifică de 1. 11 – maşină de ambalare. ceia ce permite de a obţine cîmpuri de temperatură şi de umiditate constante.. 6 – maşină de înlăturare a sâmburilor. Analiza experienţelor realizate a arătat. Metoda menţionată intensifică procesul şi totodată permite de a obţine calităţi înalte a produsului finit datorită regimului moale de aplicare a energiei. M. 9 – uscător UHF. 9 – blanşator.1 ori.codiţelor. A. 8 – blanşator. 7 – maşină de înlăturare a sâmburilor.7 ori. Totalizarea datelor experimentale şi lucrărilor ştiinţifice 32 . 8 – maşină de prelucrare preventivă. În particular:  măceş de 3. 10 ori. Bernic). prunele. Concomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezentă şi mărirea calităţii indicilor calitativi. 10 – maşină de ambalare. Colectivul savanţilor sub conducerea dr. 5 – calibrator. Linia de uscare a vişinilor fără sâmburi cu aplicarea SHF Fig.5 . 3 – transportor. etc. vişinele.  prune de 1. 14. 6 – vibrator. în special al culturilor oleaginoase ceea ce şi a determinat una din direcţiile principale de activitate ştiinţifică a noastră. 4 – maşină de înlăturare a codiţelor. Interes deosebit prezintă procesele de uscare în câmp electromagnetic în regim oscilant.  seminţe de bostan – 1. 7 – maşină de prelucrare preventivă. hab. 2 – transportor de inspectare.6 ori. De asemenea au fost obţinute efecte pozitive şi la uscarea fructelor sâmburoase ca caisele.3 ori.0 ori..Lupaşco au elaborat linia mecanizată în flux pentru prelucrarea nucilor greceşti în care au fost proectate instalaţiile de zdrobire şi separare .

prin autoregresie în sistemul MatLab pentru calcularea cineticii procesului de uscare cu aproximare optimă. 20 din ei elaborând teze de diplome pe această temă. • fundamentarea teoretică şi argumentarea experimentală o serie de modele matematice pentru calcularea proceselor de transfer de masă şi căldură cu sursă internă de energie. Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare. • demonstrată eficacitatea folosirii metodelor diferenţelor finite. În acest plan de asemenea este planificată pregătirea către susţinere a unei teze de doctor habilitat (dr. Pentru prima dată au fost analizate următoarele întrebări: • determinarea şi sistematizarea parametrilor electrofizici (PEF) a unor materiale cu destinaţie medico-biologică. N. prin elemente de Know-How. din care 240 după susţinerea tezei de doctor habilitat. Totodată. Este cunoscut. de regulă. pe tema elaborării regimurilor tehnologice de uscare a diferitor materii prime agrare de destinaţie medico-biologică şi-au susţinut teza de doctor opt doctoranzi. sau consultant ştiinţific. Îşi continuă studiile de cercetare în această direcţie încă 8 doctoranzi. Totodată modelele matematice obţinute ne dau posibilitatea de a automatiza procesele enumerate. La moment.referitoare la acest tip de fructe a permis pregătirea unei teze de doctor habilitat care şi este prezentată pentru susţinere în Consiliul Superior de Atestare (dr. Tarlev) (se anexează). Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale a proceselor de transfer de masă şi de căldură la aplicarea surselor interne de căldură (cum sunt UHF şi SHF) a permis de a analiza şi de a argumenta matematic procesul de uscare prin această metodă. • efectuarea cercetărilor cineticii procesului de uscare a unor materiale vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea metodei combinate de energie – convecţie + UHF (SHF). că nici o lucrare nu poate fi argumentată practic fără verificare şi confirmare în plan teoretic. în lucrul de cercetare au fost antrenaţi circa 40 studenţi. Ţislinscaia).intensificarea proceselor de deshidratare a materialelor vegetale cu destinaţie medico-biologică prin aplicarea energiei combinate folosind curenţi de frecvenţă înaltă (UHF) şi supraînaltă (SHF). • elaborarea metodei de determinare PEF pentru sisteme heterogenice cum sunt materialele vegetale cu destinaţie medico-biologică. Bazîndu-se pe datele obţinute pe parcursul a mai mult de 30 ani de activitate ştiinţifică a fost fondată direcţia nouă . Pe parcursul activităţii ştiinţifice am ţinut raport personal la peste 30 conferinţe ştiinţifice şi expoziţii internaţionale. Este finisată şi gata de susţinere o teză de doctor habilitat (Tarlev Vasile). 7. Lucrările prezentate se deosebesc. În toate aceste lucrări eu am fost sau conducător. depozitare de durată Condiţionarea aerului pe timp de iarnă 33 . V. În baza lucrului ştiinţific efectuat au fost publicate 304 lucrări ştiinţifice şi metodice. • elaborarea o gamă de uscătorii pentru deshidratarea materialelor vegetale de destinaţie medico-biologică cu aplicarea metodei de energie combinată şi sursa de energie internă.

Pr . posibilitati de reglare si automatizare).filtru.preincalzitor. din spatiul conditionat se poare alege unul din urmatoare sisteme de recirculare a aerului: .Fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat). In figura este prezentata una din numeroasele solutii posibile pentru conditionarea pe timp de iarna.incalzitor. Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat. P .camera de umidificare. cu recirculare partiala. 34 . . Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaza considerandu-se atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna.Recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat). regimul incaperii climatizate.ventilator Procesele de lucru pot sa fie reprezentate in diagrama h-x a aerului umed. iar altele numai in unul din cele doua regimuri. F .Recirculare totala (fara introducere de aer proaspat). realizate din schimbatoare de caldura si de masa precum si aparate auxiliare. In functie de sursele de substante nocive. . cu recirculare partiala. sursa de frig disponibila. Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri. Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. I . aerul sufera o succesiune de transformari elementare. Vt .separator de picaturi. costuri.pompa. CU . SP .Tratarea complexa a aerului se relizeaza in agregate sau centrale de conditionare. Modul de tratare a aerului se alege in functie de conditii particulare (parametrii aerului din interior si exterior.

Inainte de amestecarea cu aerul recirculat avand starea A. va rezulta pe dreapta de amestec CA. . este determinata pe diagrama de valoarea raportului de termoumidificare . . trebuie sa poata prelua fluxul de caldura [kW] si fluxul de umiditate [kg/s] care se degaja in spatiul respectiv. la intrarea in spatiul conditionat se va gasi pe dreapta care trece prin A si are inclinarea data de . ca fiind raportul dintre debitul masic de aer recirculat si debitul masic de aer proaspat n= / Entalpia si continutul de umiditate ale starii de amestec M. intre A si C.Din spatiul de conditionat este preluat debitul de aer recirculat. . iar starea M de amestec.Aerul proaspat preincalzit C. se amesteca impreuna cu aerul recirculat A. . se poate impune de exemplu diferenta de temperatura fata de starea A a aerului la iesirea din spatiul conditionat.Pentru fixarea precisa a starii B.Reprezentarea in diagrama h-x a proceselor de conditionare a aerului pe timp de iarna -Aerul proaspat cu starea E si debitul este trecut prin filtrul F.Odata determinata starea B. . . avand starea A.In consecinta starea B a aerului tratat. pana la o temperatura tC=2…5°C.Directia procesului pe care il sufera aerul in camera de conditionat. se pot determina cu relatiile: . mai trebuie doar stabilita succesiunea de transformari elementare care poate sa aduca aerul din starea M in starea B. .Preincalzirea EC se realizeaza la xE=constant. . aflat la intersectia dintre verticala care trece prin B (x=xB=xD') si curba de saturatie (j=100%). 35 .Aerul tratat care se introduce in spatiul de conditionat. avand starea B. . aerul proaspat (foarte rece pe timp de iarna) este incalzit in preincalzitorul Pr si astfel se evita ca starea de amestec sa rezulte in zona de ceata (sub curba j=100%).Se defineste raportul de recirculare "n".O semnificatie importanta are si punctul D'.

. sau impunand valoarea raportului de recirculare n: Sarcinile termice ale preincalzitorului Pr si incalzitorului final I. se determina cu relatiile: Cantitatea de apa evaporata in camera de umidificare si preluata de aerul tratat . atunci din starea M in starea B se poate ajunge asa cum s-a reprezentat in diagrama h-x. respectiv D' sunt in alte sitiatii fata de cea prezentata.In cazul in care starile M si D. care pot determina chir si o alta constructie a agregatului. la hM=hD=constant. la xD=xB=constant. care se incheie atunci cand se atinge umiditatea absoluta a starii B (xD=xB). ca in figura. Elemente de calcul a unui agregat de conditionarea aerului pe timp de iarna Debitul masic de aer introdus de ventilator in spatiul conditionat cunoscand marimile si se poate determina sau Debitele de aer proaspat si recirculat se determina cunoscand. pana la atingerea starii dorite B. urmata de incalzirea finala DB.. printr-o umidificare adiabatica MD.Daca parametrii starii M sunt astfel incat xM<xB si hM>hD'. determina cu relatia: se 36 . in camera de umidificare CU. pot apare diverse variante pentru procesele din agregatul de conditionare.

K . F . Sectiunea transversala S a camerei de umidificare se determina cu relatia: H si B reprezinta inaltimea.condensator. V . Lungimea acestei camere se determina din conditia ca aerul sa ramana in contact cu apa pulverizata. Vt . Condiţionarea aerului pe timp de vară În figură este reprezentat un agregat pentru condiţionarea aerului pe timp de vară. cel putin o secunda.ventil de laminare.compresor.incalzitor. VL . deci: Pentru dimensionarea camerei de umidificare se considera o viteza a aerului wa=2… 3m/s. respectiv latimea camerei de umidificar. cu recirulare parţială: Schema aparatului de conditionare a aerului pe timp de vara. ca în figura următoare: 37 .filtru. C .vaporizator.reprezinta aproximativ 1…2% din debitul de apa pulverizat in camera de umidificare . cu recirculare partiala. I .ventilator Procesele de lucru pot fi reprezentate in diagrama h-x.

Pe verticala din B. Calculul agregatului de conditionare a aerului pe timp de vara se efectueaza asemanator cu cel a agregatului de conditionare a aerului pe timp de iarna. Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS". deci nu un spatiu tehnologic (unde pot sa apara procese de umidificare sau uscare).Aerul recirculat A se amesteca cu aerul proaspat E si rezulta starea de amestec M. este reprezentata in imagine: 38 . iar punctul B se fixeaza pe aceasta dreapta. Programul de calcul CoolPack. trebuie sa preia degajarile de caldura [kW] si de umiditate [kg/s].Se uneste M cu D. iar E este starea aerului exterior. adica "Patrunderi de caldura prin elementele constructiei". avand temperatura tP. . . avand starea B. cu observatia ca pe timp de vara nu este necesara umidificarea. intr-un proces fara recirculare. considerat un spatiu locuibil (locuinta sau birou.Temperatura suprafetei tP se asigura cu o instalatie frigorifica. Datele si rezultatele se introduc. iar apoi se prelungeste acest segment pana la intersectia cu j=100%. care se introduce in incinta. are implementat un modul pentru calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului pe timp de vara.Reprezentarea in diagrama h-x a procesului de conditionare a aerului pe timp de vară .Prin punctul A se traseaza dreapta avand raportul de termoumidificare e V.Ultimul proces din aparatul de conditionare va fi incalzirea finala DB. . .A reprezinta starea aerului recirculat provenit din spatiul conditionat. a carei temperatura de vaporizare va fi t0<tP. . se fixeaza starea D avand xD=xB si jD=90…95%.Aerul tratat in aparatul de conditionare. rezultand starea P. . respectiv se obtin in trei ferestre principale. . deci aerul va trebui sa fie uscat. . se va obtine procesul de racire si uscare MD. . fara degajari sensibile de umiditate).De regula xM>xB. care nu tine seama de umiditatea degajata in spatiul respectiv. adoptandu-se o anumita diferenta de temperatura fata de starea A.Circuland aerul cu starea M peste o suprafata rece avand temperatura tP. .Directia procesului suferit de aer in incinta este data de raportul de termoumidificare . Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului cu programul CoolPack Pe timp de vara una dintre cele mai importante functii ale aparatelor de conditionare a aerului o reprezinta racirea si uscarea aerului.

podea. datorata patrunderii unui debit de aer exterior in camera cu aer conditionat.tavan. in interiorul schitei camerei.Width [m] .densitatea de flux termic transmisa prin fereastra respectiva.suprafata ferestrelor pentru peretele respectiv.TROOM [°C] . 39 .valoarea temperaturii in zona respectiva.RHAIR.temperatura aerului din camera.umiditatea relativa a aerului din camera . . .inaltimea cemerei. In aceasta zona este afisata si valoarea calculata a necesarului de frig datorat patrunderilor de caldura prin elementele construnctive ale camerei. .TAIR. . . iar datele de intrare care pot sa fie introduse in aceasta zona a interfetei sunt: .lungimea camerei (conform schitei). In partea stanga se pot introduce restul datelor.Perelele 1…4 (conform schitei).FLOOR . Cu ajutorul dimensiunilor constructive ale camerei este calculat si afisat. Pentru fiecare dintre aceste parti constructive se pot introduce urmatoarele elemente pe baza carora sa se calculeze patrunderile de caldura: .umiditatea relativa a aerului la intrarea in camera.Length [m] . . cu ajutorul carora se pot calcula patrunderile de caldura. [W/m2] .AWIN [m2] .IN [%] .RH provin de la (Relative Humidity). sunt urmatoarele: .IN [°C] . Fereastra "AIR CHANGE (Infiltration)" adica "Patrunderi de aer (infiltratii)" este reprezentata in imagine: Datele de intrare pentru aceasta componenta a necesarului de frig.T [°C] .latimea camerei (conform schitei).valoarea coeficientului global de transfer termic.k value [W/(m2K)] . . .temperatura aerului la intrarea in camera.Fereastra "HEAT TRANSFER THROUGH BUILDING PARTS" In partea dreapta este schitata camera climatizata. Partile constructive ale camerei sunt considerate: .CIELING . in afara camerei climatizate.Heigh [m] .WALL 1…4 .RHROOM [%] . volumul acesteia "Volume" exprimat in [m3]. .

marime cate foate fi introdusa. Programul determina fluxul de caldura degajata de o persoana din camera exprimat in [W/person] adica "[W/persoana]". [kW] Necesarul de frig global. In acest caz se extrage in plus 40 . realizandu-se implicit uscarea aerului. este prezentata in imaginea alaturata: Fereastra "AUXILIARY LOADS" Aceasta zona a interfetei programului permite calcularea necesarului de frig datorat unor sarcini termice auxiliare si anume: . daca se doreste..Medium .Volume flow [m3/h] . . Atunci cand suprafata vaporizatorului are temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua.numarul de recirulari in 24h. mai este afisata valoarea marimii SHR [%] "Sensibel Heat Ratio" adica "Raportul dintre caldura caldura senibila si caldura totala extrasa". .Light . Fereastra "AUXILIARY LOADS" adica "Sarcini termice auxiliare". necesarul de frig datorat sarcinilor termice auxiliare prezentate.No. este afisat intr-o fereastra separata asa cum se observa in figura: Fereastra rezultatelor globale In aceeasi fereastra.Work type . .Other heat developing equipment [kW] . . of persons [-] .Heavy . Introducerea acestei marimi este importanta atunci cand in vaporizator se produce uscarea aerului umed. sub forma de condens.debitul volumic de aer introdus in camera. la temperatura interioara din camera si bineinteles. Programul calculeaza si afiseaza debitul volumic.caldura produsa prin iluminarea "Lighting" camerei.tipul de munca desfasurat in interior. sau total. in functie de cealalta marime introdusa si [kW]. Situatia de referinta este cea in care vaporizatorul extrage numai caldura sensibila necesara pentru scaderea temperaturii aerului. cu mentinerea constanta a umiditatii absolute.munca usoara.numarul de persoane care isi desfasoara activitatea in interior. .puterea ventilatoarelor "Fans" din incinta. pe aceasta se depune o parte din umiditatea continuta de aer.munca medie. .munca grea.Air Change Factor (ACF) . adica raportul dintre volumul total de aer infiltrat in incinta in 24h si volumul camerei. pentru conditionarea aerului intr-o incinta [kW]. patrunderea de caldura datorata infiltrarii aerului in incinta. . care se va regasi in camera sub forma de caldura degajata. care poate sa fie unul dintre urmatoarele trei: . in locul numarului de recirculari.Fans [kW] . respectiv numarul de recirculari.alte echipamente care genereaza caldura. fenomen care introduce o sarcina termica suplimentara.Lighting [W sau W/m2] .

dintre care in imagine este prezentata o varianta inovatoare propusa de firma Trane (imaginea din stanga) si una traditionala (imaginea din dreapta).Priza de aer proaspat. Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat. separatoare de picaturi si filtre de aer. Circularea aerului peste baterii se poate realiza dupa mai multe scheme. In consecinta SHR ofera o informatie utila privind cresterea necesarului de frig datorat uscarii aerului. O valoare de 100% pentru SHR indica faptul ca vaporizatorul raceste aerul. indica faptul ca 80% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura sensibila necesara scaderii temperaturii aerului. fara ca pe acesta sa se depuna umiditate.Aparate de masura control si automatizare.caldura latenta de condensare a cantitatii de apa depuse. reincalzire si racire a aerului. camera de umidificare. la o oarecare inaltime pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. Caldura totala extrasa se compune in acest caz din doua componente: caldura sensibila si caldura latenta. instalatie frigorifica. baterii de preincalzire. Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec. . Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate. SHR se defineste matematic prin raportul dintre caldura sensibila si caldura totala extrasa. iar 20% din sarcina totala a vaporizatorului reprezinta caldura latenta extrasa prin condensarea umiditatii depuse pe suprafata vaporizatorului. Instalaţii pentru condiţionarea aerului Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator. Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele: .Bateria de conditionare. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice.Retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie).Ventilatoare de aer. 41 . In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mica decat temperatura punctului de roua. O valoare de 80% pentru SHR. . In acest caz temperatura suprafetei vaporizatorului este mai mare decat temperatura punctului de roua. . .Retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare). .

42 .Sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate. Inversarea rolului functional al celor doua schimbatoare de caldura este realizata de un ventil cu patru cai. . In figura sunt prezentate doua sisteme posibile pentru asigurarea recircularii aerului in agregatul de conditionarea aerului. sau sa nu permita propagarea acestora. .Sa nu produca zgomote.Scheme de circulare a aerului peste bateriile de conditionare Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .Stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie influentata de conditii externe). Dispunerea componentelor sistemului de condiţionare In figura este prezentata schema constructiva a unui aparat de conditionare a aerului. care poate sa functioneze si ca pompa de caldura.

W1 – umiditatea materialului înainte de uscare. cantitatea de substanţă uscată rămâne constantă ţi înainte şi după uscare. reprezintă diferenţa dintre greutatea materialului umed şi materialului uscat: G2 = G1 43 . în kgf/kgf aer uscat. x2 . Când nu sunt pierderi de material. Gu – cantitatea de produs complet uscat în materialul umed. în kgf/h. L – cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător. Vt . prin relaţia: Gu = G1 de unde rezultă. Bilanţ de materiale pentru procesul de uscare Se notează cu: G1 – cantitatea de material umed care intră în uscător. K(V) .Schema unui aparat de conditionarea aerului cu pompa de caldura C. în kgf/h. în kgf/kgf aer uscat.ventil cu 4 cai. în kgf/h. Se poate exprima în kgf/h. în %. în kgf/h. în kgf/h.condensator pe timp de vara respectiv vaporizator pe timp de iarna.vaporizator pe timp de vara respectiv condensator pe timp de iarna. în %Ş W – cantitatea de umiditatea îndepărtată din material în uscător. x1 – conţinutul de umiditate al erului la intrarea în uscător.compresor. G1 = G2 100 − W 2 100 − W 1 100 − W 1 100 − W 2 = G2 100 100 100 − W 1 100 − W 2 Umiditatea îndepărtată prin uscare.ventilator de aer.tub capilar 8. W2 – umiditatea materialului după uscare. V4C .conţinutul de umiditate al erului la ieşirea din uscător. TC . V(K) . în kgf/kgf aer uscat. G2 – cantitatea de material uscat iese din uscător. x0 – conţinutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator.

.......... îndepărtată din material în uscător........ Într-un uscător fără pierderi..... consumul total de aer necesar uscării va fi: W L= [kgf/h] x 2 − x1 Iar consumul specific de aer............. se obţine: W = G2 sau W = G2 100 − W 2 G2 100 − W 1 W1 − W 2 100 − W 1 [kgf/h] Consumul de aer.. raportat la 1 kgf umiditate.x1) De unde....... cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător.... valoarea lui din ecuaţia anterioară..G1 100 cu aerul..... umiditatea (în kgf/h) va fi: W1 cu materialul care se uscă...G2 cu aerul...............Lx1 W1 total...... se obţine: W = G1 – G1 sau 100 − W 1 100 − W 2  W1 − W 2   W = G1   100 − W 2  Înlocuind valoarea G1...........Lx2 W2 + Lx2 100 În absenţa pierderilor....... ca şi cantitatea de material complet uscat.. În cazul unui proces staţionar........ G2 44 W2 100 ......... rămân invariabile...........W = G1 + G2 Introducând în ultima ecuaţie G2 valoarea din ecuaţia enterioară....................... umiditatea totală rămâne constantă şi se respectă egalitate: W1 W2 G1 100 + Lx1 = G2 100 + Lx2 (1) Umiditatea îndepărtată din material va fi: W1 W2 W = G1 100 ..... va fi: total......... l. G1 100 + Lx1 Din uscător se îndepărtează umiditatea (kgf/h): cu materialul uscat................... adică consumul de aer.....G2 100 (2) Comparând ecuaţiile (1) şi (2) rezultă: W = L (x2........

dupps. x 2 − x1 Bibliografie http://www.simon-dryers.uk/material.l= L 1 = W x 2 − x1 [kgf/kgf umiditate] Deoarece aerul care străbate bateria de radiatoare nu absoarbe şi nu cedează umiditate.CSA acad.htm www.com/quadcom3.co.dupps.htm http://www.html http://www.html http://www.co. conţinutul lui de umiditate la încălzirea în rediator rămâne constant şi deci: x1 = x0 de unde 1 l= [kgf/kgf umiditate].uk/rotary/index.com/quadcom4.md/nm/tehn/mec_electr 45 .simon-dryers.

Hobincu .anl.php?id_ar=1403 .aps. Brad Segal. Bucureşti. A. M.ro http://www.Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura tehnică – Bucureşti . 1976 46 .dnd.ro www.pdf www.16k www.energ.md.28k www.ro/JF/romana/0206/loc_2016.27k www.pdf www.uscatoare.agir.cceei. Ciobanu.jpg Bratu A.osim.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3. Olaru.cncsis.1998 Dascalescu Aurelia-Uscarea si aplicatiile ei industriale. Georgescu.pdf?PHPSESSID=90e6a05deb445bc39694e241bfad2932 www.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.electronica-azi. A.„Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale”.ro/buletine/32. Al. – Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică – Bucureşti – 1970 Banu C.agir.ro/2006/granturi/noi/Lista_propuneri_proiecte_primite_tip_TD. .pub.htm .ro www.htm .bonton.fao.gov/pictures/m.html www. Editura Tehnică.cfr.org/docrep/V5030E/V5030E00.ro/articol. Davidescu – Schimbul de caldura in instalatiile industriale Ion Marinescu.www.