Biserica s seasc din Dr useni

de Radu Oltean | 5 Decembrie 2008

Articol preluat de pe blog-ul autorului: art-

historia.blogspot.com

Mai pu in cunoscut marelui public, biserica evanghelic din Drauseni (germ. Draas),
jud. Bra ov, este una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din România.

Localitatea este atestat înc din 1224 în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea, prin
care se stabileau drepturile i obliga iile sa ilor. Dr u eni e men ionat în acest document
ca punctul extrem nord estic atins de colonizarea sa ilor (Pamântul Cr iesc).

O legend s seasc spune c atunci când primii coloni ti germani au ajuns, pe Cibin, s
întemeieze prima a ezare (Sibiu), au ales loc de biseric unde cei doi greavi (conduc tori
 i lideri, din care unul Hermann) au jurat pe spadele lor înfipte încruci at în pamânt ca
neamul lor s apere i s cultive pe veci acest p mânt (s-au inut de cuvânt pîn acum 20
ani). Apoi cele dou spade de jur mânt au fost trimise în localit ile extreme ale
pamântului regesc oferit lor: Or tie i Dr u eni.

i au mai profe it c
atunci cand cele dou spade vor dispare, va dispare i neamul lor. Se spune c spadele s-
au p strat în bisericile celor dou localit i secole de-a rândul. Cea din Or tie a disp rut
la un moment dat, nimeni nu tie când. i cea de la Dr u eni a fost pierdut dar a fost
rapid înlocuit cu o alta, o impozant spad de dou mâini din veacul al XVII-lea. Din
p cate i aceast spad a disp rut în 1944, probabil în tumultul r zboiului. Ceea ce mai
aminte te de aceast legend sunt spadele încruci ate de pe stemele Sibiului i Or tiei.
(sus - 2 fotografii istorice. În stânga, spada de la Drauseni -Das Draaser schwert - i
paznicul ei, stânga - desen f cut de mine ilustrand întemeierea Sibiului)

Actuala biseric , a fost construit

cândva spre sfâr itul sec. al XIII-lea. Poate nu v da i
seama ce înseamn acest lucru! Adic cu apox. 100 de ani înainte de întemeierea rii
Române ti.

La origine biserica a fost o basilic cu 3 nave i turn-clopotni pe vest. În sec. al XIV-lea

nava principal ( i probabil corul i absida) este îmbog it cu o pictur mural (pe zidul
de sud se p streaz scene din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria; pe peretele nordic
sunt înc acoperite de tencuiala din vremea Reformei ;- pute i vedea o imagine pe site-ul
meu: www.historyarts.ro)
Pe partea vestic a turnului s-a construit un portal monumental, unic în arta romanic
transilavan prin bogatia decorului. Ferestrele navei sunt tipic romanice, bifore,
asem n toare cu cele de la Ca a sau Rodbav. La biseric au lucrat pietrari bine coli i
deoarece sculptura decorativ a bisericii e bogat i de bun calitate.

În veacul al XV-lea, conform s p turilor arheologice, biserica este fortificat prin

înzidirea absidei într-un turn dreptunghiular, prin în l area turnului clopotni i –foarte
interesant – ridicarea unor ziduri în continuarea navelor laterale c tre est i vest. La mic
distan de biseric c tre est, se construiesc 2 turnuri cu plan p trat, iar catre vest, lipite
de turnul clopotni , înc dou turnuri. Foarte, foarte interesant c ci aceast fortifica ie
strâns lipit de biseric e unic i atipic . P cat ca nu s-a conservat.
În sec. al XVII-lea se construie te actuala incintde zid cu 6 turnuri. În aceea i perioad
se va demola probabil i vechea fortifica ie de lâng biseric , inclusiv navele laterale.

În anii 70 se dore te restaurarea

bisericii, se fac s p turi arheologice i proiecte. Valorosul mobilier pictat este scos din
biseric i dus la biserica ura Mare de lîng Sibiu (Imagini pe www.historyarts.ro).
Biserica r mâne goal , bun pentru a fii restaurat . Dar, ghinion, în ‘77 vine cutremurul
i Ceau escu desfiin eaz Direc ia Monumentelor Istorice. Toate proiectele de restaurare
sunt sistate dar în biseric nu se mai poate sluji. Dup ‘89 biserica din Drau eni intr într-
un nou program de restaurare. Se încep importante s p turi arheologice care identific
vechea fortifica ie din sec. al XV-lea, cronologia mormintelor i un mic an de ap rare în

sud est.

Lucrarile continu foarte neprofesionist, se injecteaz betoane în zid ria bisericii, se sap
prea mult funda ia unui turn care se pr bu e te în scurt timp. Este reconstruit aleatoriu
(adic la plesneal ) înpreun cu o por iune de zid. Se face exces de ciment în condi iile în
care la restaurare ar fii trebuit folosit mai mult mortar de var. Cu aceea i ocazie este
restaurat i pictura mural de pe peretele sudic al navei ( legenda Sf. Ecaterina). Brusc
banii de restaurare dispar i lucr rile se opresc aici. Biserica continu s se degradeze…

În 2006 ministerul Culturii ini iaz un nou program de restaurare a unor monumente cu
finan are (par ial ) de la Comisia European . Biserica din Dr u eni se afl la loc de cinste
între monumentele “norocoase”. ONMI (Oficiul Na ional al Mon. Istorice) organizeaz
licita ie pentru atribuirea antierului de restaurare. Stupoare! Licita ia e câ tigat cu o
sum foarte mic de o obscur firm din …Bac u.

Informa iile le am de la diver i istorici i arhitec i din Sibiu, Bra ov i Bucure ti.

Cineva se plângea ca principalul criteriu pe care ONMI d contractele de restaurare, este

acela al pre ului cel mai mic. Deci, daca cineva vrea s câ tige un contract, se duce cu un
pre care o sa-i bat pe to i prin micimea lui, ia contractul, i deoarece oricum din suma
respectiv nu se poate face nimic, atunci nu se face i se alege DOAR cu banii. Data
viitoare monumentul este scos de pe lista de restaur ri, deoarece proiectul figureaza ca
deja facut. Iar monumentul de la Dr u eni NU POATE fii restaurat cu o suma care n-ar

acoperii nici realizarea acoperi ului.

În plus, patroana firmei câ tig toare, arh. Maria Moldoveanu, -spun gurile rele- pe lâng
faptul c nu tia nici unde se afl pe hart satul Drau eni (da, a câ tigat licita ia f r s fii
vizitat monumentul), dar nici nu avea habar ce vechime are acesta. În plus d-na architect
nu a mai restaurat niciodat un monument din Ardeal, dar mite unul de asemenea
valoare. E drept ca câ tigase mai înainte i restaurarea Palatului Miko din Miercurea
Ciuc. Dar asta e alt poveste la fel de dubioas . De fapt, nici nu are preg tirea necesar
c ci d-ei a absolvit doar Facultatea de Construc ii - sec ia Arhitectur - Ia i – fiind
conductor arhitect i Facultatea de tiin e Economice. Cu pregatirea de conductor
arhitect d-ei NU ARE VOIE sa restaureze monumente în general i cu atât mai pu in
monumente de categoria A (de valoare na ional )!!

Si totu i firme dânsei e agreat (foarte agreat ..) de Min. Culturii. Deci, are voie s
restaureze (a se citi distruge) monumente de valoare na ional . A dori s m în el, iar d-
na arhitect s ne fac o mare surpriz .

De i în anii ‘90 se f cuser s p turi arheologice extinse ( i publicate) dânsa dorea s fac
altele, noi. Noroc c nici un arheolog nu a vrut sa o “ajute”.
 Bun! Pentru o restaurare trebuie un proiect. D-na
Moldoveanu nu tia din ce secol e biserica din Dr u eni, dar mite s mai fac i un
proiect. În acest caz s-a dus la Inst. Mon. Istorice din Bucre ti i a cerut s cumpere
proiectul de restaurare f cut în anii ‘90 de speciali tii acestui institut. De ce s fac alt
proiect când cel vechi statea oricum degeaba în arhiva INMI? A platit o sum infim
(10.000 euro) i a rezolvat i cu proiectul. Asta a fost în urm cu un an iar antierul de
restaurare tot nu s-a deschis. Iar biserica continu s se degradeze.

Îm schimb Ministerul Culturii e mândru nevoie mare i se laud peste tot cu ce restaurare
grozav va fii aici! CÂND, B !??? i cu cine, b ??
Dar, stimat doamn ! Dac ve i citi vreodat acest text… i ve i i restaura vreodat
acest monument… Fi i v rog respectuas cu aceast biseric . E tare b trân ! Are peste
700 de ani. i a fost martor la drame cumplite. Deseori oamenii s-au ascuns în ea
sperând în ajutorul lui Dumnezeu i au murit n praznic cu spada în mân , ap rând-o. A
v zut zeci de genera ii care s-au botezat în ea pentru a fii mai apoi înmormânta i în jurul
ei. A v zut molime care i-au umplut cimitirul, turci i t tari nervo i i aprigi, osta i în
zale i jefuitori mai r i ca p gânii, a suportat cutremure, a fost v duvit de podoabele ei
seculare, de mobilier, p r sit de preo i i enoria i i l sat , ca niciodat , în paragin de
peste 30 de ani…

Singurul lucru care merge bine la biseric este orologiul din turn, întors i îngrijit zilnic
de localnici, majoritatea secui. Urma i ai celor ce au adus spada leg mântului de la Sibiu
în urm cu peste 800 de ani nu prea mai sunt. Acum 3 ani mai erau vreo 4….