Cuprins

Partea I Lucrare aplicativa

Studiu de caz: Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea Analiza bugetului local si a modlitatii de intocmire a acestuia

Capitolul 1 Descrierea primariei si a comunei Garoafa...............................................3

1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa.......................................................................................3 1.2 Organizare interna si functionalitate.................................................................................4

Capitolul 2 Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria Comunei Garoafain perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta................................................................................................................................10
2.1 Evolutia bugetului local in perioada 2005 2007..........................................................................10 2.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local....................................................................13

Cap 3. Executia si incheierea executiei bugetului local...........................................30

3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalitati tehnice, termene de plata, fluxuri informationale).......................................................................................................................................30 3.2. Finantarea cheltuielilor din bugetele locale (modalitati tehnice, fluxuri informationale).....................................................................................................................................32

Bibliografie .................................................................................................................35 Partea a II- a Parte Teoretica

Capitolul 1 Descrierea primariei si a comunei Garoafa

1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa Comuna Garoafa a luat fiinta dupa primul razboi mondial, pe mosia printesei Nicoleta Brincoveanu, fiind intemeiata de catre un grup de munteni originari de prin partile Bacaului. Prima sa denumire neoficiala a fost "Bacauane", iar apoi a luat numele Ministrului Agriculturii din perioada reformei agrare din anul 1921 GAROFLID Situata in partea de est a judetulului Vrancea, comuna Garoafa este tipica asezarilor de ses, fiind traversata de la nord la sud de Drumul european E 85. Raul Putna strabate teritoriul comunei de la vest la est oferind o sursa de apa si oportunitatea desfasurarii activitatilor de extragere, sortare si prelucrare a balastului din albie Siretul constituie limita adminstrativa in partea de est a comunei, in apropierea localitatii Ciuslea, recent fiind data in folosinta hidrocentrala Movileni Lacul de acumulare situat in vecinatatea Rezervatiei naturale "Padurea Neagra" constituie un punct de atractie pentru practicarea turismului de week-end si a pescuitului. Numele satelor aflate in administratie: Garoafa, Faurei, Precistanu, Rachitosu, Ciuslea, Strajescu, Doaga, Bizighesti si catunul Putna Seaca Suprafata totala: 7144 ha Populatie: 5422 Gospodarii: 4764

1.2 Organizare interna si functionalitate

Responsabilitatile primarului, viceprimarului si secretarului Primarul coordoneaza direct urmatoarea structura organizatorica: secretarul comunei compartiment juridic compartiment de secretariat, arhiva si relatii cu publicul compartiment registrul agricol si cadastrul comunitar compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara compartimentul urbanism biblioteca comunala compartimentul edilitar caseria compartimentul buget, finante si contabilitate compartiment executari silite compartiment impozite si taxe

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza si raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii. Primarul reprezinta comuna Garoafa in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie, iar semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale: asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor Consiliului Judetean; prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; 4

exercita functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice; ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru cu sprijinul serviciilor de specialitate;

indata consiliului local cele constatate; epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului.

publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica; populatie,

ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu; asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local; asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii; exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate masuri pentru buna functionare a acestora; tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; indeplineste functia de ofiter de stare civila; emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege; propune Consiliului Local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate

de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate; al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local; raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor privat al comunei sau al orasului; administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente; 5

ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru

asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local. Viceprimarul coordoneaza, indruma si controleaza, potrivit delegarii de competente, urmatoarea structura organizatorica: compartimentul urbanism compartimentul edilitare biblioteca comunala

Consiliul Local alege, din randul membrilor sai, pe viceprimar, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Schimbarea din functie a acestuia se poate face de catre Consiliul Local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie. Viceprimarul are urmatoarele atributii: exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete si oboare si ia masuri pentru buna raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din comuna. functionare a acestora; comunei;

Secretarul coordoneaza, indruma si controleaza, in conformitate cu prevederile art. 85 din Legea 215/2001, urmatoarea structura organizatorica: compartimentul juridic compartimentul secretariat, arhiva si relatii cu publicul compartimentul registrul agricol si cadastrul comunitar compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara

Acesta este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie. Numirea se face de catre prefect pe baza propunerii Consiliului Local, la initiativa primarului, pe baza de concurs sau examen. Acesta se bucura de stabilitate in functie si se supune regulilor cuprinse in statutul functionarului public. Eliberarea din functie a secretarului si sanctionarea disciplinara a acestuia se fac de catre prefect, 6

numai la propunerea Consiliului Local, adoptata cu votul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor, pe baza raportului efectuat, in urma desfasurarii unei cercetari administrative. El indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre Consiliul Local sau de catre primar. Obligatiile personalului din aparatul propriu de specialitate cu atributiuni in domeniul Finantelor Publice 1.Casierie asigura efectuarea tuturor operatiunilor de incasari si plati din Primarie ,avand la baza acte si intocmeste zilnic registrul de casa inscriind toate sumele incasate sau platite si stabileste soldul depune la termen incasarile zilnice si ridica cu CEC numerarul de la Trezoreria Municipiului documente ce contin viza de compartiment si viza de control financiar preventive; zilnic de casa ; Pascani in vederea efectuarii de plati ; incaseaza veniturile din impozite ,taxe si alte venituri in numerar de la agentii economici, institutiile publice si contribuabilii persoane fizice in baza documentelor legal intocmite si care vor fi supuse controlului ulterior. 2. Compartimentul Impozite si Taxe urmareste intocmirea si depunerea la termenele prevazute de lege a documentelor referitoare la impunere de catre contribuabili persoane juridice; verifica, la persoanele juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor si taxelor, modul de completare a declaratiilor privitoare la impunere si calculul impozitelor si taxelor locale cu respectarea H.C.L. nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicata si a H.G.nr.1278/2002; sanctioneaza declararea peste termenul legal a veniturilor, impozitelor sau a bunurilor supuse impozitelor si taxelor; intocmeste si asigura gestionarea dosarelor fiscale si a celorlalte documente referitoare la impunerea persoanelor juridice; asigura evidenta debitelor la impozite si taxe, pe baza declaratiilor de impunere depuse de contribuabili; efectueaza analize si intocmeste informari in legatura cu stabilirea impozitelor si taxelor in sarcina persoanelor juridice rezultate actiunilor de impunere, masurile luate pentru nerespectarea legislatiei;

 tine evidenta debitelor din impozite si taxe ,modificarile debitelor initiale, analizeaza fenomenele rezultate din aplicarea legislatiei fiscale si informeaza operativ conducerea asupra problemelor deosebite propunand masurile ce se impun; centralizeaza toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza carora intocmeste si transmite informarile si raportarile periodice la termenele stabilite; intocmeste documentatia privind inlesnirile la plata a unor impozite si taxe ,in conditiile prevazute de legislatia in vigoare; asigura aplicarea unitara a legislatiei cu privire la impozitele si taxele datorate de persoanele fizice; verifica permanent realitatea impozitelor si taxelor inscrise in rolul contribuabililor si le pune in acord cu dosarul contribuabilului. 3. Compartimentul Executari Silite organizeaza si conduce, prin evidenta nominala, activitatea de urmarire si incasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplatite in termen de catre agentii economici persoane juridice, cu privire la impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa teren, taxa asupra mijloacelor de transport, amenzi, alte impozite si taxe datorate la bugetul local de catre persoanele juridice cu penalitati aferente de la data expirarii termenului de plata; pentru toate categoriile de impozit si taxe locale datorate bugetului local si neachitate in termen de catre agentii economici persoane juridice dispune ,in conditiile legii, masuri de executare silita in conformitate cu prevederile O.G. nr.39/2003; organizeaza ,verifica si executa activitatea de urmarire silita a bunurilor si veniturilor persoanelor juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor si a altor creante neachitate in termen ,constate prin titluri executorii si care intra in competenta organelor de specialitate ale autoritatilor administratiei locale; pentru lichidarea pozitiilor de rol evidentiaza si urmareste debitele restante primite spre urmarire ,propunand compensarea plusurilor cu sumele restante ; intocmeste dosare fiscale pentru debitele primite spre urmarire si incasare asigurand respectarea prevederilor legale cu privire la identificarea debitorilor, confirmarea si incasarea amenzilor, despagubirilor ,imputatiilor, cheltuielilor de judecata si a altor venituri. Flux informational privind relatiile intre compartimentele primariei in plan bugetar si fiscal\ Compartiment registru agricol, cadastru Compartiment urbanism

8 i taxe Compartiment impozite

Compartiment finanebuget-contabilitate

Capitoul 2 Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria Comunei Garoafa in perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta.

2.1 Evolutia bugetului local in perioada 2005 2007

Bugetul local de venituri se intocmeste anual, inainte de inceperea perioadei si este trimis spre aprobare Consiliului Local. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole
GAROAFA .JUDETUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BUGETUL LOCAL AL COMUNEI GAROAFA PE ANUL 2005-2007 DENUMIREA INDICATORI LOR VENITURI TOTAL (Rd.2+65+68+71+86+88) VENITURI PROPRII - TOTAL (Rd.3+56+64+66) I. VENITURI CURENTE (Rd.4+33) A. VENITURI FISCALE(Rd.5+25) A1. IMPOZITE DIRECTE(Rd.6+7+17+18+21) IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE(Rd.8 la 16) Impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatiilor familiale*) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice Impozitul pe venituri din inchirieri subinchirieri, locatii de gestiune si arendari Impozite pe veniturile obtinute din drepturi de autor si cele cuvenite inv. si inov. Impozitul pe veniturile obtinute din premii si castiguri in bani sau in natura Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate COD RAND 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Cod indicator 0001 4802 0002 0003 0004 0102 0302 030201 030202 030203 030204 030205 030207 030208 Realizari 2005 10,519,142 1,882,243 484,443 419,407 371,376 0 159,701 0 105,454 20,865 0 0 0 0 188,870 20,000 188,000 22,000 208,870 210,000 Realizat 2006 11,042,05 7 3,630,794 709,870 574,870 516,870 Realizat 2007 11,700,000 3,677,531 636,000 586,000 524,000

Impozitul pe terenuri de la persoane fizice Alte impozite si taxe de la populatie TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT IMPOZITUL PE CLADIRI SI TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE(Rd.19+20) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice Impozitul pe teren de la persoane juridice ALTE IMPOZITE DIRECTE(Rd.22 la rd.24) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice Impozitul pe terenul agricol Alte incasari din impozite directe A2. IMPOZITE INDIRECTE(Rd.26 la rd. 27) IMPOZITUL PE SPECTACOLE ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd 28 la rd 32) Taxe si tarife pentru eliberare de licente si autorizatii de functionare Taxe judiciare de timbru Taxe de timbru pentru activitatea notariala Taxe extrajudiciare de timbru Alte incasari din impozite indirecte B. VENITURI NEFISCALE (rd 34) VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE (rd 36 la rd 44) Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-servicii publice de protectie a plantelor Veniturile punctelor de insamantari artificiale Veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare Contributia lunara a parintilor sau sust. legali pentru intretinerea copiilor in crese Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelorde ajutor social Taxe din activitati cadastrale si agricultura Alte venituri de la institutiile publice DIVERSE VENITURI (rd.46 la rd.55) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

030209 030230 0402 0502 050201 050202 0802 080205 080206 080230 1300 1502 1702 170203 170210 170212 170213 170230 2000 2002 2102 210206 210208 210208 210209 210211 210212 210214 210215 210230 2202 220202

23,274 10,108 227 7,537 6,234 1,303 203,911 0 203,285 626 48,031 640 47,391 0 5,423 40,871 1,097 0 65,036 0 9,950 9,950 0 0 0 0 0 0 0 0 55,086 3,690 10,000 10,000 11,000 11,000 58,000 0 6,000 41,000 11,000 135,000 62,000 0 9,000 42,000 11,000 50,000 300,000 2,000 58,000 300,000 5,000 62,000 1,000 5,000 3,000 2,000 302,000 1,000 8,000 5,000 3,000 305,000

125,000 3,000

39,000 4,000

10

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiilor autonome Venituri din concesiuni si inchirieri Penalitati pentru nedep. sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe Venituri realizate din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P. Venituri din dividente Incasari din alte surse II. VENITURI DIN CAPITAL (rd 57) VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI (rd 58 la rd 61) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului Venituri din privatizare Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat III. PRELEVARI DE LA BUGETUL DE STAT (rd 63+67+68) COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT(rd.64 la rd. 66) Cote defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE SALARII SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (rd 69+70) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile de invatamant preuniversitar de sta, crese si centre judetene si locale de consultanta agricola Sume defalcate din taxa pe vaoarea adaugata pentru subventionarea energiei termice SUBVENTII(rd.72+83) SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT(rd.73 la rd. 82) Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe

47 48

220203 220205

32,332 0

10,000

11,000

49

220206

50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69

220207 220208 220212 220217 220219 220230 3000 3002 300201 300203 300204 300210 3100 3102 310201 310202 310203 3202 3302 330201

17,215 0 0 0 1,849 30,484 30,484 30,484 0

22,000

24,000

90,000

60,000 60,000 60,000

0 0 0

0 9,453,415 4,998,915 564,916 3,631,599 802,400 0 4,454,500 4,454,500 4,424,633 4,424,633 4,540,000 4,540,000 10,072,18 7 5,647,554 1,016,000 2,786,630 1,844,924 10,864,000 6,324,000 1,010,454 3,282,469 2,031,077

70 71 72 73 74

330202 3700 3702 370202 370203

0 550,800 0 0 0 200,000 0 200,000 0

11

Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism Subventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru imobiliar SUBVENTII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (rd 84+85) Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului DONATII SI SPONSORIZARI (rd 87) Donatii si sponsorizari INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.89) INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.90+91) Incasari din rambursarea imprumuturilor temporare pentru infiintarea unor institutiii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii Incasari din rambursarea microcreditelor, acordate de agentiile guvernamentale si administrate prinagentii de credit

75 76

370207 370209

0 0

77 78 79 80

370211 370212 370213 370214

0 0 0 0

81 82 83 84

370215 370216 3902 390202

0 0 550,800 550,800 200,000 200,000 200,000 200,000

85 86 87 88 89

390204 4002 400201 4200 4202

0 0 0 0 0 0 0

0 0

0 0

90

420213

91

420217

2.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local 2.2.1. Tehnici utilizate in fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local Din punct de vedere juridic, asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de acte normative si procedurale ca pot fi grupate in duoa categorii: 12

acte normative institutoare ori de baza; acte normative completatoare (complementare in plan metodologic).

Actele normative institutoare de baza mai pot fi denumite si principale, ele referindu-se la legile fiscale specifice (cu privire la fiecare venit, in parte asa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la anumite categorii de venitui ca legea impozitelor si taxelor locale). Tot aici se incadreaza si codul fiscal de referinta si sustinere juridica pentru mai multe categorii de venituri. Actele normative completatoare ori sustinatoare se refera la normele metodologice ori instructiunile de aplicare a celor dintai elaborate, de regula, de Ministerul Finatelor Publice. La acestea se pot adauga si solutiile procedurale emise de acelasi minister, pe parcursul executiei bugetare, pentru care nu sunt prevederi exprese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate. Principalele acte normative: Ordonanta de urgenta a Legii 273/2006 privind finantele publice; Legea nr. 500/2002 privind finantele publice; Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare. Unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii nr.215/2001 privind Administratia publica locala. Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale. Veniturile bugetelor locale sunt formate din: Venituri proprii; Venituri din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale: Transferuri cu destinatie speciala: Imprumuturi. Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicata si cuprind la randul lor urmatoarele categorii de venituri:

13

Venituri proprii

Venituri curente: Fiscale (directe i indirecte) Nefiscale

Venituri din capital

Venituri cu destinaie special

I. VENITURI CURENTE Veniturii fiscale directe: Impozitul pe profit: Impozite si taxe locale de la populatie; Impozitul pe cladiri de la persoane fizice; Impozitul pe teren de la persoane fizice; Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice; Alte impozite si taxe de la populatie; Impozite si taxe locale de la persoanele juridice; Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice; Impozitul pe teren de la persoanele juridice; Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice; Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; Alte impozite si taxe directe. Venituri fiscale indirecte: Impozitul pe spectacole; Alte impozite indirecte; Taxe si tarife pentru eliberarea de liciente si autorizatii de functionare; 14

 Taxe judiciare de timbru; Taxe de timbru pentru activitatea notariala; Taxe extrajudiciare de timbru; Alte incasari din impozite si taxe locale. Veniturilor curente nefiscale se includ: varsaminte din profitul net al regiilor autonome; varsaminte de la institutiile publice; taxa pentru examinarea conducatorilor auto, eliberare premise auto si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice; venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal de la centrele locale pentru protectia plantelor; veniturile punctelor de insamantare artificiala; veniturile circumscriptiilor sanitar veterinara.

Venituri diverse: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata ,imputatii si despagubiri; venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii; restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti; venituri din concesiuni si inchirieri; incasari din valorificarea bunurilor confiscate; incasari din alte surse. Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrative teritoriale, in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile si sunt reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal si normele metodologice de aplicare a acesteia. In categoria impozitelor si taxelor locale reglementate de legea 571/2003, privind Codul fiscal si Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse urmatoarele: impozitul pe cladiri; impozitul pe teren; 15

 taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosire mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale. A. Impozitul pe cladiri Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local, de catre orice persoana fizica sau juridica pentru cladirile aflate in proprietate, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora. Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, obiecte, produse, materiale, instalatii si altele asemenea. In cazul cladirilor aflate in administrarea sau folosinta altei persoane si care se datoreaza chiriei in baza unui contract de inchiriere, impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar. 1)Obiectul impozabil Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice sau juridice, cladirile proprietate publica sau privata a statului, ce sunt administrate sau date in folosinta unor contribuabili. 2) Baza impozabila Persoane fizice: baza impozabila a cladirilor ce apartin acestei categorii de contribuabili o reprezinta valoarea lor stabilita potrivit unor criterii si norme. In aceasta situatie valoarea impozabila a unei cladiri depinde de suprafata construita desfasurata a cladirii si de valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita. Suprafata construita desfasurata a unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente asemanatoare. Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetelor scarilor si a teraselor neacoperite. Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirii sumei determinate anterior cu un coeficient de corectie corespunzator. Valoare impozabila se reduce in functie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel: 16

La cladirile construite inainte de 1950 reducerea este de 15%; La cladirile construite intre anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.

Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1.20. Persoane juridice: baza impozabila a cladirilor proprietate a persoanelor juridice sau date in administrarea sau folosinta acestora o constituie valoare de inventar inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice legale. Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. Sunt supuse impozitarii toate cladirle detinute de catre persoanele juridice aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. Cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe cale amortizarii sunt supuse impozitului pe cladire in functie de valoare de inventar inregistrata in contabilitate. Impozitul pe cladirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se determina asupra valorii negociate intre parti, inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar. 3) Cote de impozitare Persoane fizice: Impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata pe baza suprafetei, precum si a criteriilor si normelor de evaluare. In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatie de locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel: cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu; cu 50% pentru cea de-a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu; cu 75% pentru cea de-a treia cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu; cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu. Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma a rezultat, din documentele care atesta calitatea de proprietar. Persoanele juridice: Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de persoane fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1.5% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora.

17

Daca valoarea unei cladiri a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% dupa care se aplica cota de impozitare. In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare la care se aplica cota de impozitare mentionata mai sus. In cazul in care cladirea nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladire este cuprinsa intre 5 % si 10% aplicata la valoare de inventar a cladirii, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota de impozitare in acest caz la 8 % din valoare de inventar a cladirii, Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normala. 4) Asezarea impozitului pe cladire Impozitul pe cladire se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza caruia se afla cladirea sau constructia respectiva in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau construirii. Persoanele fizice care detin in proprietate doua sau mai multe cladiri au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. B. Impozitul pe teren Contribuabili de impozit pe teren Sunt persoanele care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau extravilanul localitatilor.

Obiectul impozabil Este reprezentat de terenurile detinute in proprietate de contribuabili, situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau extravilanul localitatii. Asezarea si calcularea impozitului pe teren Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiata in intravilanul localitatilor pe: rangul de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor pe : ranguri de localitati, pe categorii de folosinta a terenurilor si zone. a) In cazul unui teren amplasat in intravilan, fiind teren cu constructie , impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati cu suma corespunzatoare Terenurile se incadreaza pe zone in cadrul localitatilor si pe categorii de folosinta, in intravilan si extravilan de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retelele 18

edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale. Impozitul se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe in RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone in cadrul localitatilor la suprafata de teren detinuta de contribuabil. Impozitul pe terenuri se constata si se stabileste pe baza declaratie depusa de proprietarul terenului persoana fizica la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale. Impozitul pe terenuri altor contribuabili decat persoanele fizice se calculeaza de catre acestia prin declaratie de impunere depusa la serviciile de specialitate ale consiliilor locale. b) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructie, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei cu un coeficient de corectie corespunzator din tabelul de mai jos, iar rezultatul obtinut se inmulteste cu un alt coeficient de corectie corespunzator ce se refera la rangul localitatii c) In cazul unui teren situat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de hectare ale terenului cu suma corespunzatoare . C. Taxa asupra mijloacelor de transport Contribuabilii sunt persoane fizice si juridice care detin in proprietate mijloace de transport care trebuie inmatriculate.. Obiectul supus impozitarii il constituie mijlocul (mijloacele) de transport detinut(e) de persoana fizica sau juridica.

Asezarea si calcularea taxei pe mijloacele de transport Aceasta se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul celor cu tractiune mecanica taxa se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm 3 sau factiuni din aceasta cu suma corespunzatoare . Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcii se constata din cartea de identitate a autovehiculului si din factura de cumparare sau din alte documente legale. Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci si rulote apartinand contribuabililor se stabilesc in functie de capacitatea acestora. La autovehiculele de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa in RON pe an este diferentiata in functie de numarul axelor si masa totala autorizata (in tone). 19

Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizeaza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local ti judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si respectiv 40% la bugetul judetean. Taxa pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului se datoreaza incepand de la data de intai a lunii urmatoare. In cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt inmatriculate, taxa se scade cu data de intai a lunii urmatoare. D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor. Eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor catre contribuabili sunt supuse unor taxe diferentiate in functie de valoarea constructiilor, instalatiilor, de suprafata terenurilor si natura serviciilor prestate. Certificatele de urbanism se anexeaza in baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp, conform Codului fiscal. E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama. Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa incheie contracte si datoreaza bugetelor locale o taxa ce poate fi cuprinsa intre 1%-3% din valoarea contractului, in functie de H.C.L., exclusiv T.V.A Taxa se datoreaza pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului incepand cu luna in care taxa a devenit exigibila. Pentru afisajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala se stabileste functie de dimensiunile acestora ,functie de H.C.L, fiind in suma de pana la 200.000 lei/mp.. F. Taxa hoteliera. Consiliile locale pot institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare asupra careia isi exercita autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unitatii de cazare. G. Taxe speciale. Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru detinerea unor utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit, vizitarea muzeelor, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la bugetele locale. H. Impozitul pe spectacole. Platitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent sau ocazional manifestari artistice, competitii sportive, videoteca, discoteca.

20

Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale diferentiate, functie de activitatile desfasurate, asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole astfel: cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta, muzicale si de circ; cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decat cele mentionate anterior.

I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de timbru; Veniturile nefiscale ce se incaseaza la bugetele locale se constituie din: varsamintele din profitul net al regiilor autonome de importanta locala, varsaminte de la institutiile publice locale, taxa de examinare a conducatorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale pentru protectia plante lor, veniturile punctelor de insamantari artificiale, veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare, varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate. In grupa "diverse venituri" se incadreaza venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii, despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri, penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe, incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii. II. VENITURILE DIN CAPITAL Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie fac parte: venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului; venituri din privatizare. III. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte: taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii locuitorilor ; venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale; venituri din fonduri pentru drumurile publice; 21

 venituri din fondul de interventie; venituri din amortizarea mijloacelor fixe; donatii si sponsorizari; sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public; venituri din finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si de alimenatare cu apa a satelor. Codul Fiscal constituie un instrument operational atat pentru autoritatile administratiei publice locale in realizarea atributiilor ce revin pe aceasta linie, cat si pentru cetatean in documentarea sa cu privire la actele adoptate de autoritatile in domeniul impozitelor si taxelor locale pe de o parte, precum si actele si faptele pe care le are de indeplinit in calitatea sa de contribuabil, pe de alta parte. Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor din bugetele locale. Fundamentarea veniturilor din bugetele locale presupune o succesiune de lucrari incepand cu constatarea si evaluarea materiei impozabile, continuand cu determinarea impozitului de plata si incasarea acestuia. PRIMIREA DECLARATIEI DE IMPUNERE LA COMPARTIMENTELE DE SPECIALITATE

VERIFICAREA DECLARAIEI I STABILIREA IMPOZITULUI REMITEREA DECLARAIEI URMRIREA NCASRII IMPOZITULUI declanarea procedurii de executare silit ntiinare de plat somaie nfiinare msuri asiguratorii nregistrarea n rolurile executare silit unice ale

contribuabililor ncasarea efectiv i stingerea obligaiei de plat nregistrarea n contul impozitului pe cldiri indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local 2.2.2 Tehnici utilizate in fundamentarea Cadrul juridic: Ordonanta de urgenta nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor salariale pentru functionarii publici pe anul 2008; 22

 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea indemnizatiilor alesilor locali; Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale; Hotararea Consiliului Local nr 2/2006 privind aprobarea statutului de functii al aparatului propriu al Consiliului Local; Legea nr. 215/2001 republicata in 2007 privind administratia publica locala. Bugetele de venituri si cheltuieli publice se elaboreaza si se executa avand drept coordonata esentiala respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primariei Comunei Garoafaeste un buget autonom care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de gestionare a resurselor publice. In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a acesora dupa natura lor, adica: salarii, contributii, deplasari, detasari, transferari, materiale, reparatii curente, apa, energie electrica, etc. Gruparea cheltuielilor dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; aparare, ordine publica si securitate nationala; invatamant; sanatate; cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret; asistenta sociala; actiuni economice etc). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor pentru fiecare din actiunile mentionate, precum si cea aferenta desfasurarii activitatii aparatului propriu a Primariei Comunei Garoafa. Aceasta grupare se realizeaza cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor. Detalierea cheltuielilor publice dupa natura acestora se materializeaza cu ajutorul titlurilor, articolelor si alineatelor, a caror simbolizare si denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificatia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale este divizata, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite. Acest mod de evidentiere permite cunoasterea cheltuielilor cuprinse in buget si din punct de vedere al naturii acestora. Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, si a cheltuielilor reprezentand operatiuni financiare este specificata in clasificatia economica a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, in cadrul carora cheltuielile se desfasoara pe articole si alineate. Aceasta clasificatie se aplica tuturor autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de importanta lor si de felul activitatii pe care o desfasoara. Cheltuielile efectuate in cursul perioadei de gestiune pentru functionarea institutiilor publice sunt cunoscute si sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale si pentru servicii, subventiilor, primelor, transferurilor, dobanzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum si a cheltuielilor reprezentand rezerve. 23

Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o desfasoara. Altele sunt specifice numai unor institutii publice. Primele au in vedere salariile de baza, indemnizatiile de conducere, sporul de vechime si alte drepturi salariale. Acestora li se adauga contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributia pentru asigurarile de sanatate, cheltuieli pentru intretinere si gospodarie. In fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele patru repere: identificarea si individaulizarea indicatorilor specifici fiecarei actiuni; situatia anului de baza; norme si normative folosite in dimensionarea unor categorii de cheltuieli; cadrul juridic de actiune cu caracter general si specific.

DENUMIREA

INDICATORILOR

COD RAND

Cod indicator 5002 01 02 20 34 35 3501 3503 38 39

Realizari 2007 11,700,000 10,500,000 7,560,000 1,550,000 150,000 150,000 150,000 0 1,240,000 80,000 80,000 1,160,000 40,000 1,100,000 0 0 0 20,000 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A. CHELTUIELI CURENTE(rd.153+165+298+327+393+421+437) CHELTUIELI DE PERSONAL(rd. 154+166+299+328+394) CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII(rd. 155+167+300+329+395) SUBVENTII(rd. 156+168+301+330) Subventii(rd. 157+169+302+331) Subventii de la buget pentru institutiile publice(rd. 158+170+303+332) Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif (rd 304+333) TRANSFERURI (rd 171+305+334+396+422) Transferuri consolidabile (rd 423) Transferuri din bugetul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti catre bugetul consiliului judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului Transferuri neconsolidabile (rd 172+306+355+397) Burse (rd 173) Ajutoare sociale (rd 174) Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii (rd 175) Transferuri catre caminele pentru persoanele varstnice (rd 176) Contributii ale administratiei publice locale la realizarea unor lucrari si servicii de interes public local, in baza unor conventii sau contracte de asociere (rd 307+336) Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare (rd 337) Transferuri aferente Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (rd 398) Asociatii si fundatii (rd 177) Programe cu finantare rambursabila (rd 178) Transferuri pentru actiuni de sanatate (rd 179) Sustinerea cultelor (rd 180) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav (rd 181) Contributii la salarizarea personalului neclerical (rd 182) Alte transferuri (rd 183+308+338+399) Ajutor pentru incalzirea locuintei (rd 184) Programe cu finantare rambursabila (rd 185)

92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119

102 3921
40 4002 4008 4009 4010 4012 4021 4027 4041 4055 4060 4061 4067 4072 4080 4090 4094

24

Alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap (rd 186) DOBANZI (rd 438) Dobanzi aferente datoriei publice locale (rd 439) Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publiceexterne (rd 440) Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice interne (rd 441) Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare si de riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,in conditiile legii (rd 442) Diferente de curs aferente datoriei publice externe (rd 443) Dobanda datorata trezoreriei statului din cadru planului de redresare (rd 444) B.CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 159+187+309+339+400) CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 160+188+310+340+401) Investitii ale institutiilor publice (rd 161+189+311+341+402) Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat (rd. 312+342) Rate aferente achizitiilor in leasing financiar (rd 162+190+313+343+403) C. OPERATIUNI FINANCIARE ( rd 410+428+452) IMPRUMUTURI ACORDATE (rd 429) Imprumuturi (rd 430) Imprumuturi temporare pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii (rd 431) Imprumuturi acordate de agentiile guvernamentale si administrate prin agentii de credit( rd.432) RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBANZI SI COMISIOANE LA CREDITE GARANTATE SAU CONTRACTE DE STAT (rd 411) Rambursari de credite externe, plati dobinzi si comisioane aferente acestora (rd 412) Rambursari de credite externe din fondul de garantare (rd 413) Plati de dobanzi si comisioane din fondul de garantare (rd 414) Rambursari de credite externe contractate de stat (rd 415) Plati dobinzi si comisioane la credite externe contractate de stat (rd 416) Rambursari de imprumuturi (rd 453) Rambursari de imprumuturi acordate din trezoreria statului (rd 454) Rambursari de imprumuturilor interne pentru investitii (rd 455) Rambursari de imprumuturilor externe pentru investitii (rd 456) D.REZERVE (rd 462) REZERVE (rd 463) Rezerve (rd 464)

120 121 122 123 124 126 127 128 129 130 132 133 134 135

4097 49 50 5001 5002

0 0 0 0 0 0 0 0 2,200,000 2,200,000 2,200,000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

125 5003
5004 5005 69 70 72

131 73
77 78 79 80

136 8009 137 8012 138 84 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150
86 8601 8602 8603 8604 87 8702 8704 8705 89 90 91

I. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL Ca la orice institutie publica si la Primaria Comunei Garoafa, dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale si in raport cu numarul de personal aprobat. 25

Baza legala este reprezentata de Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici si Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2008. De asemenea se iau in calcul : nume si prenume; functia de conducere sau de executie; nivelul de studii ( superioare sau medii); salariul de baza; indemnizatii de conducere, daca e cazul; spor de vechime; sporuri suplimentare; total salarii; fondul de salarii; contributia la asigurarile sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate; contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului de somaj; fondul de premii; cheltuieli de deplasare, transfer, detasari. Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru personalul de executie si pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizeaza si plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective. La aceste cheltuieli se adauga obligatiile aferente catre diferitele bugete, drepturile de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului. Cheltuielile de personal se vor stabili tinand cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment.

CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE 26

Contributia individuala de asigurari sociale, darorate de asiguratii care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca reprezinta o treime din cota de contributie de asigurari sociale stabilite anual pentru conditii normale de munca. Baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale pentru angajat o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si avansurile. Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati si nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al angajitilor(asiguratilor) din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 3 salarii medii brute lunar pe economie. Exemplu de calcul : CAS=Salariul brut x 10.5% Salariul brut=Salariu de incadrare + Sporuri=977,8 RON CAS=977,8 RON x 10.5% CAS=102,66 RON Pentru angajator contributia de asigurari sociale este de 20,8% x Fond Salarii Brute. CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE Legea numarul 145 din iulie 1997, Legea Asigurarilor Sociale de sanatate prevede: Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au boligatia sa retina si sa vireze Casei de Asigurari de Sanatate teritoriale contributia pentru sanatate dato-rata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; au obligatia sa anunte Casei de Asigurari de Sanatate orice schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 5,2% raportat la fondul de salarii. In ceea ce priveste contributia individuala (a angajatului) pentru asigurarile sociale de sanatate, aceasta este de 6,5% conform O.U.G. numarul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii. Exemplu de calcul : Pentru angajat: CASS=Salariul brut x 6,5% = 977,8 x 0,065 = 63,55 RON Pentru angajator: CASS=Fondul de Salarii brute x 5,2% = 977,8 x 0,07 = 50,84 RON II. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU 27

Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaza ca si la cheltuielile de personal tot in conformitate cu clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent, actualizata prin indicele de inflatie. Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatori specifici fiecarei actiuni utilizandu-se formulare intocmite de Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie. III DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca: sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate; conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii; favorizeaza dezvoltarea locala; au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara; au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget; au efecte economice si sociale propagate; implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral in care s-a luat decizia. Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al Primariei. Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale. Consiliul local stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate. Investitiile includ proiecte majore de constructii si achizitionarea de echipamente cu consum ridicat. Propunerile de investitii trebuie sa includa urmatoarele ; Numele, descrierea, localizarea si scopul fiecarui proiect. Estimarea costurilor inluzand proiectarea, constructia si echipamentul. Impactul investiei asupra costurilor materiale si de intretinere, incluzand personalul suplimentar si echipamentul necesar, precum si potentialul de generare a veniturilor rezultat prin investitii. Justificare si prioritati Situatia actuala a planificari si constructia proiectului. 28

In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al anului in curs, precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala alte cheltuieli de investitii. Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.

Cap 3. Executia si incheierea executiei bugetului local 3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalitati tehnice, termene de plata, fluxuri informationale) Modalitati tehnice Principalele documente utilizate in cadrul operatiunilor contabile sunt : chitanta serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria institutiei .Este un document justificativ de inregistrare in registrul jurnal de incasari si plati si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare pentru fiecare suma incasata ( ex1 la depunator,ex 2 ramane in carnet); chitanta fiscala este document de deducere a TVA-ului in cazul cumpararii de bunuri si prestarilor de servicii ,cand plata acestora se face in numerar. Se intocmeste in doua exemplare ( ex 1 la cumparator pentru inregistrarea in jurnalul penrtu cumparaturi,ex2 la furnizor,in cazut in care nu se emita factura ,pentru inregistrarea in jurnalul penrtu vanzari sau la vanzator ,pentru verificarea operatiunilor efectuate. dispozitie de plata incasare catre casierie dispozitie catre casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare ,a diferentelor de incasat in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit ,procurarea de materiale de catre personalul unitatii ,document justificativ de inregistrare in regsitrul de casa si in contabilitate in cazul platilor in numerar fara alt document justificativ.

29

imputernicirea document de imputernicire pentru incasarea unor drepturi banesti de la casieria

institutiei ,cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Se intocmeste de catre titularul drepturilor banesti ce urmeaza a se incasa de la casierie si se semneaza de catre acesta si persoana imputernicita. registrul de casa - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casierie pe baza actelor justificative, document de stabilire la sfarstiul fiecarei zile a soldului de casa , document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa. Se intocmeste in doua exemplare, zilnic de catre casier pa baza actelor justificative de incasari si plati .Se semneaza de catre casier penrtu confirmarea inregistrarilor operatiilor inregistrate si de catre persoana din serviciul financiar-contabil desemnata pentru primirea ex 2 si a actelor justificative anexate. lista de avans chezinal este un document pentru plata si calculul avansurilor dispozitie catre casierie pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor platite document justificativ de inregistrare in contabilitate. Circula la persoanele autorizate sa execute controlul financiar preventiv si sa aprobe plata - la casierie impreuna cu drepturi banesti extras-chenzina penrtu plata avansurilor cuvenite; -la compartimentul resurse- umane salarii . nota de contabilitate document justificativ de inregistare in contabilitate, de regula pentru operatiile care nu au la baza documente justificative. Se intomeste intr-un singur exemplar de catre serviciul-financiar-contabil. extras de cont se intocmeste la comunicarea de la debitori a sumelor pretinse, neachitate, registru jurnal de incasari si plati serveste ca document de inregistrare a incasarilor si platilor, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala. document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care care conduce evidenta contabila in partida simpla , constituie proba in litigii; statul de salarii document pentru plata salariilor ,indemnizatiilor materiale platite in contul factura fiscala este un document pe baza caruia se intomeste instrumentul de decontare a asigurarilor sociale de stat, document justificativ de inregistrare in contabilitate. produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor perstate . Termenele de plata Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza. Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel: 30

a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare; b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare. Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amanate la plata, precum si pentru accesoriile acestora termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva. Contributiile sociale administrate de Ministerul Finantelor Publice, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale. Privind termenele de plata, impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii se platesc astfel: a) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catre contribuabilii persoane juridice care au statut de microintreprindere, in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de catre persoanele fizice care desfasoara activitati independente; b) anual, pana la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului urmator, de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice. Contribuabilii au obligatia sa declare impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii pana la termenul de plata. 3.2. Finantarea cheltuielilor din bugetele locale (modalitati tehnice, fluxuri informationale) Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor, la cererea ordonatorilor principali de credite. Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate in bugetele locale , in bugetele institutiilor publice de interes local , reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru alta destinatie decat cea aprobata este interzisa prin lege. Creditele bugetare au ca sursa veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi, si sunt utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat si din bugetul local se face in limita creditelor bugetare, potrivit destinatiilor aprobate, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare priveste operatiunile de angajare si plati de casa, cuprinzand sumele pe care trezoreria teritoriala le elibereaza in numerar sau in contul unitatii administrative pe baza ordinului de plata, a cecului, sau a altor documente legale .

31

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat si bugetele locale, repartizate pe trimestre, potrivit competentelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai dupa deschiderea de credite prin dispozitie bugetara. Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedeaza astfel: intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. cererea se prezinta pana pe 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare Directia Generala a Trezoreriei dupa analiza si verificarea cererii, aproba deschiderea creditelor,

defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare)

catre Directia Generala a Trezoreriei. dupa care procedeaza astfel: exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite. exemplarul 2 ramane la directia generala a trezoreriei, exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv. Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta Ministerului Finantelor o nota justificativa, precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli proprii cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine cheltuielile ordonatorilor de credite tertiari direct subordonati;

Principale elemente pe care trebuie sa le contina o cerere pentru deschiderea de credite sunt: incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada pentru care se solicita creditele respective; codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de conturi pentru activitatea corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru

Trezoreriei; deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor a cheltuielilor preliminare si pe aceasta baza, a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise ; incadrarea valorii totale a dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor in totalul creditului

bugetar cat si pe subdiviziunile acestuia. 32

Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si municipiul Bucuresti. Directia judeteana de trezorerie procedeaza astfel: judet; expediaza trezoreriilor municipale , orasenesti dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru retine dispozitiile bugetare ale institutiilor publice care au deschise conturi la ea; grupeaza dispozitiile bugetare pe localitati in care isi au sediul institutiile respective. intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din

institutiile care au deschise conturi la acestea;

Trezoreria oraseneasca verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou dupa care exemplarul 2 se restituie Directiei judetene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispozitiei bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul1. Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul in afara bilantului 01 credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat. Primaria poate efectua plati de casa numai dupa primirea dispozitiei bugetare de la Ministerul Finantelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli si clasificatie economica, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestari de servicii , investitii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale. Cheltuielile primariei Garoafa Institutia publica aloca fondurile care ajung in contul bugetului local, atat pentru cheltuielile pe care primaria le face pentru a asigura desfasurarea in bune conditii a atributiilor pe care aceasta le are, cat si pentru finantarea unor actiuni si activitati de interes local . Din bugetele locale se finanteaza, actiuni social-culturale, sportive , de tineret, inclusiv ale cultelor , actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli. Principalele directii pe care sunt alocate fondurile primariei sunt: Invatamant Unitati sanitare -Cresa pentru - cheltuieli materiale -cheltuieli de capital pentru pentru 33 -cheltuieli materiale -cheltuieli de personal

Unitati de asistenta sociala -Camin spital -Cantina ajutor -Ajutoare sociale Biblioteca, religie, cultura, sport

pentru -cheltuieli de personal -cheltuieli de capital -cheltuieli materiale pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital -cheltuieli de personal

Iluminat, sera , salubritate

pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital

Bibliografie

1. Primaria Cumenei Garoafa:Departamentul financiar-contabil 2. Codul fiscal al Romaniei actualizat la 1 ianuarie 2008 3. O.M.F.P. nr.2290/2009 Norme Metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare trimestriale la institutiile publice. 4. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008; 5. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale

34