DR de Prop - Conform NCC-BOROI

TITLUL
Dreptul de proprietate
Capitolul l. Considerafii generate referitoare la dreptul de proprietate
1. Nofiunile de proprietate 5i de drept de proprietate
de
lim
unor lucruri, in mod direct gi nemijlocit.
sub aspect economic, proprietatea exprimd o relafie sociald de apropriere
tin
gi nemijlocit, interesere sare regate de aproprierea unui rucru.
Sub aspect juridic, dreptul de proprietate reprezintd un ansamblu de atribute ocrotite juridic, in temeiul cdrora titularul dreptului igi poate satisface, in mod direct
ofe
rar de
titu
noi o relinem pe aceea potrivit cdreia dreptut de proprietafe poate fi definit ca acel drept subiectiv care dd expresie aproprierii ,nui lu"ru, permildnd titularului sdu sd exercite posesia, sd foloseascd gi Jd dispund de acel tuci, in putere proprie giin interes propriu, in cadrul gicu respectarea dispoziliilor legale. Este de retinut cd, in accepliunea clasici, dreptui de proprietate poate .. avea ca obiect numai un lucru corporal, iar, dupd cum acest lucru este mobil sau imobil, se face deosebire intre proprietatea mobiliard gi proprietatea imobiliard. Mai mult, dreptul de proprietate (care este cel mai intins gi complet drept subiectiv asupra unui lucru) este incorporat gi materializat in obieciul seu, oeci se confundd cu lucrul ce ii formeazd obiectul. ar drepturui de proprietate, desemnand lucrul asupra cdruia poartd dreptulde proprietate. Notiunea de proprietate este susceptibile gi de un larg, fiind extinsd gi la lucruri incorporale, vorbindu-se despre aga-numitele proprietdti incorporale, care poartd asupra unor bunuri a cdror existenli depinde de activitatea gi de puterea creatoare a omului, fie dintr-o activitate in curs (de exemplu, fondul dL come(), fie dintr-o activitate trecutd 9i materializatd ?n crealii spirituale (drepturile de proprietate industriald, drepturire de autor gidrepturire conexe acestora).
proprietate,
in doctrina de specialitate au fost formulate mai multe definilii ale dreptului de
insi
sirr
car nal
Es1
asl
cit
in
dre
Agadar, noliunea de proprietate, pe langd intelesul de drept real asupra unui lucru corporal, mai poate avea un inteles, anume acela de obiect
ins
."r, ,ri
prir par bur urn
frur
pos
tatt
cifir
2. Formele dreptului de proprietate Art. 552 c.civ., preluand prevederile art. 136 arin. (1)din constitufie, prevede cd ,,proprietatea este publici sau privatd", in timp ce alin. (2) al art. 136 din constitutie dispune cd ,,proprietatea publici apartine statului sau unitdlilo,
riale".
tarr res rec
"orini.trril;;;ri,;
buc
legr
l. Dreptul de proprietate
17
Agadar, existd doui forme (feluri) ale dreptului de proprietate, anume: - dreptul de proprietate publicd; - dreptul de proprietate privat5.
Capitolul ll. Dreptul de proprietate privati

1. Noliune Art. 555 C.civ. definegte dreptul de proprietate privatd ca fiind ,,dreptul titularului de a poseda, folosi gi dispune de un bun in mod exclusiv, absolut 9i perpetuu, in limitele stabilite de lege". Prin aceastd definilie, legiuitorul a rispuns astfel criticilor formulate de-a.lungul timpuluiin doctrina de specialitate. Se suslinea ci art.480 C.civ. din 1864,t11 care oferea o definilie dreptului de proprietate, in general, ar fi trebuit sE facd o enumerare completd a acestor atribute, insd textul de lege nu se referea gi la prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se folosi de lucru (in realitate insd, suntem de pdrere cd dreptul ,,de a se bucura" de lucru, in sens larg, cuprindea atdt folosirea lucrului, cAt gi culegerea fructelor).
Definirea dreptului de proprietate ca un drept absolut nu corespunde cu realitatea juridicd qi practicd.
S-a aritat cd definirea dreptului de proprietate prin evidentierea atributelor pe care acesta le conferd titularului sEu (posesia, folosinla gi dispozilia) nu este de naturd si pund in evidenli gi conlinutul social-economic al dreptului analizat, fiind astfel necesar sd se indice gi modul in care sunt exercitate atributele respective. Este posibil ca o parte dintre atributele dreptului de proprietate sd fie exercitate de citre o altd persoand decAt proprietarul, in temeiul unui drept real derivat din dreptul de proprietate sau in temeiul unui raport juridic obliga{ional (spre exemplu: in cazul unui contract de localiune, locatarul deline bunul inchiriat gi il folosegte, insd el exercitd aceste atribute numai in mdsura in care i-au fost conferite de proprietar; uzufructuarul este titularul unui drept real care ii conferd prerogativa stipAnirii gi pe cea a folosirii bunului, dar, de reguld, cel ce a constituit dreptul de uzufruct este proprietarul bunului, care continui sd exercite atributul dispozitiei asupra bunului dat in uzufruct altei persoane; superficiarul poate exercita atributele de posesie gi folosintd gi, in anumite limite, chiar gi atributul de dispozitie etc.). Prin urmare, simpla intrunire a atributelor prin care se exteriorizeazd dreptul de proprietate nu este suficientd pentru definirea acestuia, ci trebuie precizatd pozilia specificd a celui ciruia el ii aparline sau a celui care exerciti aceste atribute.
Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiagi bun, proprietarul exercitd atributele juridice ale dreptului de proprietate in putere proprie gi interes propriu. Proprietarul exercitd atributele dreptului sdu in putere proprie, deoarece el se supune numai legii, astfel cum reiese din chiar definitia dati de Codul
l'l Art. 480 C.civ. din 1864 definea proprietatea ca fiind,,dreptul ce are cineva de a se bucura gi dispune de un lucru in mod exclusiv gi absolut, insd in limitele determinate de
lege".
lnstitulii de drept civil
civil din 2009; celelalte persoane, altele decAt proprietarul, exercitd unele atribute ale dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar gi in conformitate nu numaicu legea, ci gicu vointa proprietarului, care, recunoscAnd altei persoane aceste atribute asupra unui bun care ii apartine, i le concretizeazd gi le tixeazb,limitele de exercitare. Proprietarul exerciti atributele dreptului sdu de proprietate in interesul siu propriu; chiar dacd titularii altor drepturi subiective, reale sau de crean!5, prin exercitarea acestor atribute, urmdresc realizarea unor interese proprii, proprietarul este singurul subiect de drept care exercitd, direct sau indirect (prin alte persoane), plenitudinea atributelor proprietdtii, in cele din urmd, in propriul sdu interes. Astfel, vom defini dreptul de proprietate privatd ca fiind acel drept subiectiv asupra unor bunuri, altele decAt cele care alcdtuiesc domeniul public, in temeiul cdruia titularul sdu exercitd posesia, folosinla gi dispozilia, in putere proprie gi in interes propriu, in limitele determinate de lege.
2.
a
5
tr
Titulariidreptului de proprietate privati
Potrivit art. 553 C.civ., titular al dreptului de proprietate privatd poate fi orice subiect de drept civil, deci orice persoand fizicd sau persoani juridicd de drept privat ori de drept public. Prin urmare, statul gi unitilile administrativ-teritoriale pot figititulari ai dreptului de proprietate privatd. ln acest sens, art. 6 din Legea nr. 18/1g91 dispune ci,,domeniul privat al statului gi, respectiv, al comunelor, oragelor, municipiilor gi judelelor este alcdtuit din terenurile dobAndite de acestea prin modurile prevezute de lege, precum gi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozitiilor de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfel", De asemenea, art, 4 din Legea nr. 21311998 dispune ci domeniul privat al statului al unitdlilor admi9i nistrativteritoriale este alcdtuit din bunuri aflate in proprietatea lor gi care nu fac parte din domeniul public, asupra acestor bunuri statul sau unitdlile administrativteritoriale avAnd un drept de proprietate privatd. Prevederi asemdnitoare intAlnim 9i in art. 121 alin. (1)si (2) din Legea nr.21sl2oo1, in care se arat6 cd domeniul privat al unitililor administrativ-teritoriale este alcituit din bunuri mobile gi imobile, altele decAt cele care apa(in domeniului public, intrate in proprietatea acestora prin modalitdtile prevdzute de lege, gi cd bunurile din domeniul privat sunt supuse
dispozitiilor de drept comun, daci prin lege nu se prevede altfel.
It
It
ir
3. Obiectul dreptului de proprietate private

Poate forma obiect al dreptului de proprietate privatd orice bun mobil sau imobil,
cu exceptia bunurilor care, prin natura lor, formeazi obiectul exclusiv al proprietdtii
publice.
in legdturd cu obiectul dreptului de proprietate privatd, trebuie subliniat ci anumite bunuri proprietate privati, datoritd importantei lor, precum 9i in considerarea unor interese de ordin general, sunt supuse unui regim juridic special, nerespectarea acestuia atrlgAnd sancliuni administrative (spre exemplu, amenzi contraventio-
19
dupi caz, sancliuni civile (de exemplu, nulitatea actului juridic incheiat cu nerespectarea unei condilii speciale de validitate impuse de lege). Se includ in
nale) ori, aceastd categorie: armele, muniliile 9i materialele explozive, produsele 9i substanlele stupefiante, medicamentele, produsele gi substanlele toxice, documentele care fac parte din fondularhivistic nalional,t1l bunurile din pairimoniulcultural nalionaltzletc.
4. Conlinutuljuridic al dreptului de proprietate privat6

Aga cum reiese din redactarea art. 555 C.civ., prin conlinutuljuridic al dreptului de proprietate privatd desemndm atributele acestui drept, care sunt in numir de trei: posesia (ius possidendr), folosinla (rus utendi gi ius fruendi) 9i dispozilia (rus abutendil.
4.1. Posesia (ius possidendi) Pe temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate, titularul dreptului de proprietate (proprietarul) are posibilitatea fie de a exercita o stdpAnire efectivd a lucrului in materialitatea sa, direct gi nemijlocit prin putere proprie 9i in interes propriu, fie de a consimli ca stdpAnirea si fie exercitatd, in numele gi in interesul lui, de cdtre o altd persoanS.
4.2. Folosinla (ius utendi gi ius fruendi)
Prin acest atribut se desemneazl facultatea conferitd titularului dreptului de a pune lucrul in valoare prin exploatarea acestuia in propriul sdu interes, dobAndind in proprietate fructelet3l pe care le poate obline din acesta. DobAndirea fructelor poate fi rezultatul exploatdrii directe gi nemijlocite a lucrului de cdtre titularul dreptului de proprietate, dar gi al ceddrii folosinlei lucrului cdtre o altd persoand, in schimbul unei sume de bani. Agadar, prerogativa proprietarului de a culege fructele lucrului presupune fie acte materiale, fie acte juridice. CAt privegte utilizarea bunurilor consumptibile, trebuie subliniat c5, de reguli, uzul lor se confundd cu dreptul de a dispune de ele, deoarece consumarea inseamni dispari!ia lor.
proprietate de
t11 Regimul juridic al documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Nalional al Rom6niei.este reglementat de Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Nalionale, cu modificdrile ulterioare. t'l Regimuljuridic al bunurilor mobile (at6t cele care formeaz6 obiectul proprietdlii publice, cAt gi cele care formeazd obiectul propriet5lii private a statului, a unitdlilor administrativteritoriale, a persoanelor lizice sau a persoanelor juridice) din patrimoniul cultural nalional este reglementat de Legea nr. 18212000 privind protejarea patrimoniului cultural nalional mobil, iar regimuljuridic al bunurilor imobile (proprietate publicd sau proprietate privatd) care sunt, potrivit legii, monumente istorice este reglementat de Legea nr. 422J2001 privind proteiarea monumentelor istorice, cu modificirile ulterioare.
'
I3l
in doctrind, de regula, se face referire gi la venituri, insd acestea se includ tot in
categoria fructelor, fiind ceea ce denumim fructe civile. Alteori, se considerd cd dobAndirea productelor ar fi tot o consecinld a atributului ius fruendi, insd, avdnd in vedere cd se consumd substanla lucrului, rezultd cd dobAndirea productelor vizeazd dispozilia materiald.
lnstitutii de drept civil
De asemenea, se admite cd dreptul proprietarului de a uza de bunul sdu implicd gi latura negativi a acestei prerogative, anume facultatea de a nu uza de bun, de a nu se servi de el, in afara situatiilor in care insdgi legea il obligd si o faci. 4.3. Dispozilia (ius abutendi sou abusus) Prin acest atribut se inlelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de lucru. Este vorba fie de dispozitia materiali, adici de prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substanta lucrului, prin consumare, transformare sau chiar distrugere, desigur cu respectarea prevederilor legale, fie de dispozitia
Ef
=r2: 3.rc
juridicd, adici de prerogativa de a instriina lucrul sau de a constitui asupra lui drepturi reale in favoarea altor persoane. De retinut cd prerogativa dispozitiei este un atribut specific dreptului de proprietate, care nu se mai intalnegte la niciun alt drept real; este adevdrat ci, in cazurile admise de lege, gi alte drepturi reale pot fi instriinate, numai cd, in cazul dreptului de proprietate, instrdinarea acestuia echivaleazd cu ?nsdgi instrdinarea lucrului, pe cAnd instriinarea altui drept real asupra lucrului nu se confundd cu instreinarea lucrului insugi.
5. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate
'T'', :,re
privati
caracterele dreptului de proprietate privatd sunt gi ele

caracterul absolut, caracterul exclusiv gi caracterul perpetuu. 5.1. Dreptul de proprietate
in
numdr de trei:
privati este un drept absolut
Nu existd un punct de vedere unitar in ceea ce privegte explicarea caracterului absolut al dreptului de proprietate. Uneori, se arate cd acest caracter vizeazd opozabilitatea erga omnes a dreptului de proprietate, in sensul cd toate celelalte subiecte de drept sunt obligate sd respecte prerogativele titularului. Alteori, caracterul absolut este explicat prin aceea cd acest drept este nelimitat, neingrddit in continutul sdu, insd, aga cum vom vedea, aceastd afirmatie nu este exacti, de vreme ce dreptul de proprietate se exercitd numai ,,in limitele stabilite de lege". intro a treia opinie, prin caracterul absolut al dreptului de proprietate se intelege faptul c5, in exercitarea atributelor dreptului de proprietate, titularul acestuia nu are nevoie de concursul altei persoane. intr-o ultimd conceplie, majoritard, caracterul absolut este explicat prin raportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi reale, ardtAndu-se cd numai dreptul de proprietate reunegte cele trei atribute (posesia, folosinta 9i dispozitia), celelalte drepturi reale comportAnd numai unul sau doui atribute (se spune cd proprietatea este absoluti in comparalie cu celelalte drepturi reale, insi nu este absoluti in ea insdgi).
d-; 5-;
:r
l, Dreptul de ProPrietate
5.2. Dreptut de proprietate este un drePt exclusiv
prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se inlelege cd titularul aces:uia exercitd singur (este singurul indreptd{it sd exercite) toate atributele dreptului :e proprietate, cu excluderei tuturor celorlalte persoane, acestea avAnd obligalia oe a nu face nimic de naturd a aduce atingere dreptului titularului. Acest caracter cunoaqte unele limitdri, anume atunci cAnd existd un dezmemsrdmAnt al dreptului de proprietate privati.
Unii autori consideri gi cazul proprietdlii comune ca o limitare a caracterului exclusiv al dreptului de proprietate, insa, in realitate, nu este vorba decat de o apa:enti limitare, deoarece titularii dreptului de proprietate comund au posibilitatea sd
exercite, impreunS, toate atributele dreptului de proprietate' 5.3. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu Prin caracterut perpetuu al dreptului de proprietate se intelege, pe de o parte, :d dreptul de proprietate nu are o duratd limitatd in timp, iar, pe de altd parte, cd Creptul de proprietate nu se pierde prin neintrebuinlare din partea titularului' Mai mult, dreptul de proprietate igi pdstreazd calitatea sa abstractd de drept real
in sensul cd: nu este de naturi sd sting6 dreptul de proprietate, ci lucrului instriinarea Jreptul se va regisi in patrimoniul dobAnditorului, deci instrdinarea transmite drep:ul de proprietate fdrd sd il stingi;
cAt timp lucrul existS,
dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularului'
cazul exproprierii este posibil sd se schimbe natura 9i conlinutul dreptului.
$i acest caracter al dreptului de proprietate cunoagte unele limitdri. Astfel, in
De asemenea, unele acliuni in revendicare sunt totuqi prescriptibile extinctiv sau supuse unuitermen de decddere. Mai adiugim cd, prin exceplie, potrivit noii reglementdri, s-ar putea admite cd dreptul de proprietate se stinge in momentul in care bunul mobil este pdrdsit tabandonat) de proprietarul sdu. Astfel, Se presupune cd, pAnE la momentul in care o persoand devine proprietarul bunului abandonat prin ocupaliune (astfel cum aceasta este reglementatd in art. 941 9i urm. C.civ.), dreptul de proprietate asupra acestuia nu a mai existat din momentul abandondrii gi pAni in momentul dobAndirii dreptului de proprietate prin ocupaliune' 6. Limitele exercitirii dreptutui de proprietate
5.1. Consideraf ii generale
privati
privegte continutul siu gi intinderea atributelor sale, dreptul de proprietate nu este neingrldit, ci, dimpotrivi, inshgi legea stabilegte cd exercitarea dreptului de proprietate este susceptibild de anumite limithri (ingridiri, restrictii), care nu sunt altceva decAt expresia imbindrii interesului individual al titularului dreptului de proprietate cu interesele generale.
in ceea ce
Astfel, aft. 44 alin. (1) din Constitulie prevede cd dreptul de proprietate este garantat, conlinutul gi limitele acestuia fiind stabilite prin lege, iar alin. (7) al aceluiagi articol dispune cd ,,dreptul de proprietate obligd la respectarea sarcinilor privind proteclia mediului gi asigurarea bunei vecindtdfi, precum gi la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului,,.
'ngri :istr,
publ ecor
cniet cSdt
De asemenea, art. 555 C.civ, precizeazd, cd atributele dreptului de proprietate sunt recunoscute,,in limitele stabilite de lege,,. Trebuie ficuti distinclia, in primul rAnd, intre limitele materiale gi limitele juridice ale exercitdrii dreptului de proprietate. Limitele materiale ale exercitdrii dreptului de proprietate sunt determinate de corporalitatea lucrului, obiect al dreptului de proprietate. Un exemplu de astfel de limitare materiald este aceea instituitd prin art. 559 C.civ., prin care se stabilegte cd proprietatea asupra terenului se intinde asupra solului gi a spatiului 9i de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale. Mai mult, proprietarul poate exercita asupra spaliului suprapus terenului cAt gi in subsolul terenului anumite acte materiale pe care le gdsegte de cuviinld, insd este tinut sd respecte, de exemplu, drepturile tertilor asupra resurselor materiale ale subsolului, izvoarelor apelor subterane. 9i Limitele juridice, adicd acelea care vizeazd exercitarea itributelor dreptului de proprietate, pot izvori din:
reral
Este
ser
:ealr
'nali zatc :lic5 Ace
aul
iele
Cir
'5m
incuviinla desfdgurarea. acelei activitdti, insd cel preludiciat va avea dreptul la despagubiri. Daci prejudiciul este iminent sau foarte piobabil, instanla poate sd incuviinleze, pe cale de ordonantd pregedinliald, misurile necesare pentru prevenirea
pagubei.
mat, precum gi la restabilirea situatiei anterioare atunci cAnd acest lucru este posibil. in cazul in care prejudiciul cauzat ar fi minor in raport cu necesitatea sau utilitatea desfdgurdrii activit5lii prejudiciabile de cdtre propii"tur, instanta va putea
art. 630 c,civ. reglementeazE, pentru ipoteza depdgirii inconvenientelor normale ale vecindtdtii, posi6ilitatea instanlei de a stabili anumite rimite in exercitarea drepturui de proprietaie sau, dupd caz, o'ntigurea la despdgubiri. Astfel, daci proprietarul cauze azd, prin exercitarea dreptu-lui sdu, inconveniente mai mari decAt cele normale in relaliiie de vecindtate, instanta poate, din considerente de echitate, sd il oblige la desp5gubiri in folosul celui viti-
- lege; - uzanle (mai exact, din obicei); - conventie; - hotirare judecdtoreascd. spre exemplu,
sari C.c
'ap
-,at
s:al
l,os
ale exercitdrii dreptului de proprietate sunt stabilite prin dispozitii legale (de naturd civild sau administrativd) justificate fie de un interes public, fie de un interes privat. in acest sens, art,602 alin. (1) c.civ. prevede cd,,legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes pubiic, fie in interei privat,,. Prin urmare, putem sd maidistingem intre: - limite legale de interes public; - limite legale de interes privat.
Dintre limitele (ingradirile) legale de interes public, amintim: ingrddirile stabilite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri in vedere lavem acele ingrddiri ce constituie cauze de inalienabilitate tempo rarl, a unor bunuri),
Unele limite
45
rt
a-.
l. Dreptul de ProPrietate
ingrddirile in interes edilitar 9i de esteticd urbana (de exemplu, autorizalia adminiJtrativd prealabild de constiuire), ingrddirile in interes de salubritate 9i slnitate publicd, ingridirile in interes cultural, istoric ai arhitectural, ingrddirile in interes proeconomic general sau fiscal, ingridirile in interes de apdrare a ldrii, ingrddirile juridic al regimul din rezultd prietilii sltuate in zona de frontierd, ingridiri care cdilor al drumurilor, padurilor, al apelor, inclusiv al celor navigabile, al construirii
ferate, al siguranlei zborurilor aeriene etc. Limitelelingridirile) legale de interes privat decurg din raporturile de vecindtate.
Este vorba despre cee" ce codul civil din 1864 denumea,,servituli naturale" 9i servituli (ca drepturi -servituti legale';, care, in realitate, nu reprezentau veritabile o situalie norreflectau reale, dezmlmbriminte ale dreptului de proprietate), ci ele mali, generati de vecindtate, ce impunea proprietarilor obligalii firegti, corespunzdfoare unor necesitdli de ordin social (cum ar fi, de exemplu, folosirea apelor, oicitura streginii, dreptul de trecere sau vederea asupra proprietdtii vecinului). Acesta a fost gi motivul principal pentru care fostele servituli naturale gi cele legale au fost reglementate distinct in Codul civil din 2009, anume in Capitolul lll - Limitele juridice ale dreptului de proprietate privati, din Titlul ll - Proprietatea privatd, al
Ca(ii a lll-a - Despre bunuri. De menlionat ci limitele legale de interes privat pot fi modificate ori desfiinlate iemporar prin acordul p5(ilor, insi, pentru opozabilitatea fali de te(i este necesard indeplinirea formalitdtilor de publicitate prevdzute de lege [art' 602 alin. (2)
C.civ.l.
Este de relinut cd limitele exercitdrii dreptului de proprietate determinate de raporturile de vecinitate au o sferd mai largd decdt categoria obligaliilor de vecinatate reglementate in materia limitelor legale. Astfel de limite pot fi 9i rezultatul stabilirii de citre proprietarii vecini a unor drepturi gi obligalii, fiind deci vorba despre limite convenlionale, ori chiar rezultatul unor simple ingiduinle (toleranle), in iipsa oricdrei convenlii, precum gi consecinta unei hotdrArijudecdtoreqti. Dintr-un alt punct de vedere, mai putem distinge: - restriclii ale exercitdrii dreptului de proprietate corespunzitoare unor drepturi
reale;
prietate, beneficiarii acestor ingiduinte neputAnd solicita proteclia 6.2. Limite legale de interes privat
- restrictii corespunzdtoare unor obligalii propter rem; - restrictii corespunzdtoare unor drepturi de crean!5; dreptului de pro- restriciii ce reprezintd simple ingdduinte din partea titularului judiciard'
6.2.7. Limite referitoare la folosirea apelor
Art. 604 C.civ. stabilegte anumite reguli privind curgerea fireascd a apelor. Astfel, proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea fireasci a apelor provenite de pe fondul superior. DacI aceasti curgere cauzeazd' prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere instanlei si ii permitd si facd pe fondul sdu lucrdrile necesare schimbdrii direcliei apelor, suportAnd toate
Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul sdu' sub rezeva de a nu aduce atingere drepturilor dobdndite oe proprietarul fondului inferior. proprietarur fondurui pJ .ar" se afrS izvorur nu poate sd ii schimbe cursul dacd prin aceastd.schimbare ar lipsi locuitorii unei localiidli de apa necesari pentru Proprietarul fondului pe care se afld izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrdrile efectuate, a secat, a micaorat ori a alterat apele sale. Dacd starea de fapt o permite, proprietarur fondurui poate pretinde restabilirea situaliei anterioare atunci cand apa era indispen."iira pentru exproa_ tarea fondului siu. Aceste reguli se aplici in rnod corespunzatoi gi in cazul in care izvorul se intinde pe doui fonduri invecinate, urmand a se tine seama de ?ntin_ derea izvorului pe fiecare fond (art. 609 C.civ.).
6.2.2. Picdtura streginii satisfacerea nevoilor curente 1art. OOa C.civ.).
ar putea acorda surplusului de apd o altd destinatie decat.uii.r"."r., necesititilor curente, insd poate cere despdgubiri suprimentare projri"turrtui afrat in ne_ voie, cu condilia de a dovedi existenti reard. a destinafiei pr"tin.l (art. 607 c.civ.).
ci
prietarul care nu gi-ar putea procura apa necesara pentru fondul sdu decat cu o cheltuiali excesivd' Proprietarul nu poate fi scutit de aceastr obligalie pretinzand
pentru captarea apei. Proprietarul cdruia ii.prisosegte apa pentru necesitdtire curente este obligat ca, in schimbur uneijuste gi preatabire compensalii, sd ofere acest surprus pentru pro_
gan!. in acest caz, proprietarul fondului superior este obligat sd aleagd calea gi mijloacele de scurgere de naturd sd aducd prejudicii fondului inferior, rdmanand dator la plata unei despdgubiri juste gi prealabile cdtre proprietarul acestui din urm5 fond. Art' 606 c'civ' permite proprietarului care vrea sd foloseascr pentru irigarea terenului sdu apele naturale gi artificiale de care poate dispune in moo efectiv ca, pe cheltuiala sa exclusivi, sd facd pe terenul riveranului opus lucrdrile necesare
din secarea terenurilor ml5gtinoase, al apelor folosite intr-un scop casnic, agricol sau industrial, insi numai daci aceasti curgere precedd virsarea intr-un curs de apd sau intr-un
curgerea provocatd de proprietarul fondului superior sau de alte persoan", ug, cum este cazul apelot care tagnesc pe acest din urmd fond datoritd unor lucrari subterane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite
cheltuielile ocazionate. La rAndul sdu, proprietarul fondului superior este obligat sd nu efectueze nicio lucrare de naturd sd agraveze situatia fondului inferior. CAt privegte curgerea provocati a apelor, exceptAnd cazurile in care pe fondul inferior se aflS o constructie, impreund cu grddina gi curtea aferenti, sau un cimitir, art' 605 C'civ. dispune cd proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici
,inir"
*,
ll
Art' 611 C'civ' il obligd pe proprietar sd igi facd streagina casei sale astfel incAt apele provenind de ra proi sd nu se scurgr pe fondur projrietarurui vecin.
6,2.3, Distonlo !ucrdrigi plonta;ii
ti lucrdrile intermediore cerute pentru anumite construcfii,
Construcliile, lucririle sau plantaliile se pot face de catre proprietarul fondului rumai cu respectarea unei distanle minime de 60 de centimetri fald de linia de hotar, dacd nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sd nu se aducd atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minimd se poate face prin acordul p5(ilor exprimat printr-un inscris autentic (arl. 612 C.civ.). in lipsa unor dispozilii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sddili la o distantd de cel pulin 2 metri de linia de
hotar, cu excep{ia acelora mai mici de 2 metri, a plantaliilor gi a gardurilor vii. in caz
de nerespectare a distanlei, proprietarul vecin este indreptdlit sd ceard scoaterea ori, dupi caz, tdierea, la indllimea cuveniti, a arborilor, plantaliilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. Proprietarul fondului peste care se intind ridicinile sau ramurile arborilor apartindnd proprietarului vecin are dreptul de a le tiia, precum gi dreptul de a pdstra fructele chzute in mod natural pe fondul siu (art. 613 C.civ.).
6.2.4. Limite privind vedereo osupro proprietdlii vecinului
Dupd ce art 614 C"civ. prevede cd nu este permis sd se facd fereastrd sau deschidere in zidul comun decAt cu acordul proprietarilor, art. 615 C.civ. stabilegte distanla minimd pentru fereastra de vedere. Astfel, este obligatorie pdstrarea unei distante de cel pulin 2 metri intre fondul, ingridit sau neingrddit, apartinAnd proprietarului vecin gi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucriri ce ar fi orientate cdtre acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucriri neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distantd mai micd de un metru. Distanta se calculeazd de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fata ziduluiin care s-a deschis vederea sau, dupd caz, pe linia exterioard a balconului, pAnd la linia de hotar. Distanta, gi in cazul lucrdrilor neparalele, se mdsoard tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrdrii de linia de hotar gi p6nd la aceastd linie. insd, art. 616 C.civ. permite proprietarului sd igi deschidd, fdrd limitd de distan!i, ferestre de lumind dacd sunt astfel construite incAt si impiedice vederea spre
fondul invecinat. 6.2.5. Linite referitoore la dreptul de trecere
Proprietarulfondului care este lipsit de acces la calea publicd are dreptul sd i se permitd trecerea pe fondul vecinului siu pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie sd se facd in conditii de naturi sd aducd o minimd stAnjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publicd; in cazul in care mai multe fonduri vecine au acces la calea publicS, trecerea se va face pe fondul cdruia i s-ar aduce cele mai puline prejudicii. Dreptul de trecere este
lnstitufii de drept civil
imprescriptibil' Else stinge in momentul in care fonduldominant dobAndegte un alt acces la calea publica (art. 617 C.civ.).
,?l"JJ1-9: -tr,ecere
are.caracter de accesoriu at fondutui, de care nu poate fi
-t 4
titutarutui dreptutui de proprietate asupra t"r".rrri;;-r;;;;: ly:i*1-1:l'P-r]:." zintd fondul aservit, dreptul de trecere
s-a ndscut. durAnd cAt timp se menline situatia din care
drept de trecere constituie o ingridire a dreptului d'e proprietate pentru proprietarul fondului aservit, cu consecinta micaorrrii valorii economice, deoarece exercitarea dreptului de trecere influenleazd negativ folosirea deplind a terenului aservit, daci locul infundat are iegire la calea puotica pe un drum care poate oeveni prr"r"lir cu efectuarea unor chertuieri, textur nu igi mai gdsegte apricare.irl Detentorur fondurui care nu are acces ra carea pubricd (de exempru, arendagur, locatarul etc.) nu are calitatea procesuali de a solicita ,""uno"gi"rea unui drept de trecere, ci el va trebui sd ii solicite proprietarului acestui fond iarendatorului, locatorului etc.) sd ii asigure forosinta terenurui dat in arenda, rocalirn" etc.pj Din art.620 arin. (1) c.civ., rezurta cd proprietarur fondurui pe care se face trecerea (proprietarulfondului aservit) este indreptilit s5 pretinJd o despdgubire de nant), care, in caz de.neinleregere a pd(iror, va fi stabiritd de instantd, la cererea proprietarului fondului aservit. Termenul prescriptie
fondului dominant nu existd nicio iegire la calea publicd. intrucat instituirea unui
tatea altei persoane, textul gdsindu-gi aplicare in situafia in care pentru proprietarul
Art' 617 alin. (1) C.civ. vizeazd imposibilitatea absotutd de iegire la drumul public a celui care reclamd constituirea unui drept de trecere pe terenul proprie-
$
4
'f
r1
la proprietarul fondului lipsit de acces la calea pubiica lproprietarut fondului domi-
insi
numai
de pentru dreptul la acliunea in despdgubire pe care o are proprietarul fondului aservit impotriva proprietarului fondului dominant incepe sd curgd din momentul stabilirii dreptului de trecere.
a a
rll
Dacd lipsa accesului provine din vanzare, schimb, partaj sau dintr_un art act juridic, trecerea nu va putea fi cerutd decat celor care au dobdndit partea de teren pe care se fdcea anteriortrecerea [art.61B alin. (1) C.civ.].
spele, decis cd existenfa unei pante incrinate de 60 de grade nu constituie - impediment des'a un naturd sd confere ierenului reclamantei sensulfosturuiart. 616.c.civ. din 1864 (coresponoentutirt. ""iit"i"J-0" ,,loc infundat,, in oi7-c.tjr.r, cat timp expertura stabilit ce se poate reariza o care de a"i"s t" 'orrrur pubric, iar impie;.1rarea cd recramanta nu are mijloace materiale pentru ame-najarea cdii oe abces ta Jru.li[,luri. nu are relevantd juridics, deoarece caracterur oe toc infunoat iJ terenutui nu este ;ri;;;G;;J;f,fi,'e1il; materiale ale proprietarurui.pe.ntru a-gi asiguraaccesur ra drumur pubric - c.A. ragi, dec. civ. nr' 698 din 8 mai 2oo2,in Jurpprudenya curlii de Apet lagiin mat'iiie iivita pe anut 2002, de
ins5, proprietarur fondurui dominant nu poate fi obrigat sd dea in compensare proprietarului fondului aservit o suprafald de teren servegte ca acces la calea pubricd, ci numai ra despigubiri pentrulaguba "guti "rr"
., .*
cauzati.
ht',: l]]
Ed. Wolters Kluwer, ZOOZ, p. OOZ urm. |i
Ed. Lumina'1"*, er"rr"gti ,2004, p. 32. % l,rl:ar,-M..Qn1t, ''A se vedea $icuftea de Apel Bucuregti, seclia tv-acivita, a dec. nr. 1326 din 25 iunie 2007, in curtea de Aoer Bucuregti,
cutegere -"-'- de'practicd -
irJi"ilra
i,
materie
civilEr
2007,
in cazul in care lipsa accesului este imputabild proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilitd numai cu consimlimAntul proprietarului fondului care are acces la calea publici 9i cu plata dublului despdgubirii [art.61B alin. (2)
C.civ.l. trecere sunt determinate prin inlelegerea pdrlilor, prin hotdrAre judecdtoreascd sau printr-o folosintd continud pe timp de 10 ani' in cazul in care inceteazd dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator sd restituie despdgubirea incasatd, cu deducerea pagubei suferite in rapod cu durata efectivd a dreptului de trecere [art, 620 alin. (2) C'civ']. Trebuie amintite 9i dispoziliile art.772 C.civ., din care rezultd cd servitutea (dreptul) de trecere va putea fi riscumpdratd de proprietarul fondului aservit dacd
Art.619 C.civ. prevede cd intinderea gi modul de exercitare a dreptului de
utilitatea care o procurd fondului dominant 9i inconvenientele sau deprecierea provocatd fondului aservit; in caz de neinlelegere intre pdrti, instanla poate suplini consimlimAntul proprietarului fondului dominant, iar intr-o asemenea situatie, la stabilirea pretului de rdscumpdrare, instanla va line cont de vechimea servitulii (dreptului de trecere) gi de schimbarea valorii celor existe
o dispropo(ie viditi intre
doud fonduri.
6.2,6. Alte limite legole

Proprietarul este obligat sd permitd trecerea prin fondul sdu a relelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeagi zond, de natura conductelor de apA, gaz sau altele asemenea, a canalelor gi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupi caz, precum 9i a oricdror alte instalalii sau materiale cu acelagi scop. Aceastd obligalie subzistd numai pentru situalia in care trecerea prin altd parte ar fi imposibild, periculoasd sau foafie costisitoare. ln toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despigubiri juste. Dacd este vorba despre utilitdli noi, despigubirea trebuie si fie gi prealabild, Clddirile, curlile gi grddinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacd ea are ca obiect conducte gi canale subterane, in cazulin care acestea sunt utilitdli noi (art. 621 C.civ.). Att.622 C.civ. stabilegte obligalia proprietarului de a permite folosirea fondului sdu pentru efectuarea unor lucrdri necesare fondului invecinat, precum 9i accesul vecinului pe terenul sdu pentru tdierea crengilor 9i culegerea fructelor, in schimbul unei despdgubiri, daci este cazul. $i aceastd obligalie subzistd numai pentru situalia in care trecerea prin altd parte ar fi imposibild, periculoasi sau foafie costisitoare. Proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobAndi posesia unui bun al siu, ajuns intAmpldtor pe fondul respectiv, dacd a fost ingtiintat in prealabil. in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justd despigubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum 9i pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului (art. 623 C.civ.). 6.3. Limite convenlionale (voluntare)
An. 626 C.civ. permite instituirea de limite in exercitarea dreptului de proprietate prin acte juridice, cu condilia de a nu se incdlca ordinea publici gi bunele moravuri.
cAnd ar fi vorba despre inalienabilitatea lucrului (spre exemplu, in actul juridic translativ de proprietate s-ar insera o clauzd prin care s-ar interzice dobAnditorului
prin act juridic unilateral, spre exemplu, prin testament. Limitele conventionale ale exercitdrii atributelor dreptului de proprietate au ridicat o serie de probleme referitoare la valabilitatea clauzelor ce le stabilesc, atunci
tare, aceastd din urmd denumire fiind mai exacti decAt denumirea folositd de Codul civil, deoarece asemenea limite pot fi create nu numai prin convenlie, ci 9i
Limitele in exercitarea dreptului de proprietate care sunt create prin vointa pdrtilor, exprimatd in acte juridice, se numesc limite convenlionale sau limite volun-
instrdinarea bunului cumpirat, donat, primit cu tiflu de legat etc.). Tocmai de aceea, art'.627'629 C.civ. neglementeazd in mod expres clauza de inalienabilitate, Potrivit art.627 alin. (1) C.civ., clauza de inalienabilitate este valabild numai
atunci cAnd: - s-ar justifica pe un interes serios gi legitim; - ar fi instituitl pentru o perioadd de cel mult 49 de ani, termenul incepAnd si curgd de la data dobAndirii bunului, Dacd a dispdrut interesul care a justificat clauza de inalienabilitate sau cAnd un interes superior o impune, dobAnditorul poate solicita instantei si fie autorizat sd dispund de bun chiar inainte de implinirea termenului pentru care a fost stipulatd inalienabilitatea. Arl.627 alin. (4) C.civ. prevede gi un caz de inalienabilitate conventionali impli-
conventiile din care se nagte obligalia de a transmite in viitor proprietatea cdtre o persoand determinatd sau determinabili.
cit5. Potrivit acestui text de lege, clauza de inalienabilitate este subinleleasd in
lnvocarea clauzei de inalienabilitate este conditionatd de ?ndeplinirea a doud conditii, de valabilitate gi de opozabilitate. Astfel, fiind introdusE intr-un act juridic, clauza de inalienabilitate poate fi lovitd de nulitate iar, in cazul in care clauza a fost determinanti la incheierea actului respectiv, nulitatea clauzei va atrage nulitatea intregului act. in contractele cu tilu oneros, caracterul determinant se prezumi, pand la proba contrarie. Pentru a putea fi invocatd impotriva dob6nditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sd nu instrdineze bunul, trebuie indeplinite gi conditiile de opozabilitate, deci clauza de inalienabilitate este supusd formalitaiilor de publicitate prevdzute de lege, dacd este cazul. insd, in cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile regulile dobAndirii proprietitii prin posesia de bund-credinf5. De asemenea, clauza de inalienabilitate inseratd intr-un contract cu tiflu gratuit este opozabild gi creditorilor anteriori ai dobAnditorului. in cazulin care clauza de inalienabilitate este valabil5, dar nu au fost indeplinite condiliile de opozabilitate, iar bunul a fost instrdinat, beneficiarul clauzei de inalienabilitate nu se mai poate prevala fa!5 de terlul dobAnditor de clauza de inalienabilitate, insd are dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu s-a conformat obligaliei conventionale de inalienabilitate. Efectul clauzei de inalienabilitate consti in aceea cd, pAnd la expirarea termenului previzut in cuprinsul ei, bunul nu mai poate fi instriinat prin acte juridice rnter vivos. De asemenea, aga cum prevede art. 62g alin. (3) c.civ., bunul pentru care
Bi
s-
SE
Jlf
.o,l
lllfi
l. Dreptul de Proprietate
obiectul unei urmariri s-a stipulat inalienabilitatea nu este susceptibil de a forma se prevede altfel. insd, s;tite cAt timp clauza pi"Or." efecte, dacd prin lege nu nu poate opri astfel cum dispune art.AZl alin. (5) C.civ., clauzade inalienabilitate
:ransmiterea bunului pe calea succesiunii' contractului sinaNerespectarea clauzei de inalienabilitate atrage rezolutiunea de inalienabiclauzei agmatic in .rr" a fost inserati. De asemenea, beneficiarul in favoate(ul sau tIte, adicd instriindtorul din contractul in care a fost inseratd .ea cdruia s-a stipulat inalienabilitatea, poate cere anularea actului subsecvent 'echeiat cu incilcarea clauzei [art. 629 alin' (1) qi (Z) C'civ']'
proprietate 7. Enumerarea moduritor de dobdndire a dreptului de
privati
proprietate se DupS cum rezulta din art.557 alin. (t) si (z) c.civ,, dreptul de coate dobandi, in condiliile legii: - prin convenlie (translativd); - prin mogtenire legald sau testamentar5; - prin accesiune; - prin uzucaPiune; al fructelor; - ca efect al posesiei de bund-credin1d in cazul bunurilor mobile 9i - prin ocuPaliune; - prin tradiliune't'l proprie- prin hotdiAre judecdtoreasca, atunci cAnd aceasta este translativd de :ate prin ea insdgi; prin efectul unui act administrativ, insS numaiin cazurile expres previzute de
3^6
Alin. (3) al aceluiagi articol dispune cd prin lege pot

'noduri de dobAndire a dreptului de proprietate'
fi
reglementate 9i alte
8. Regimuljuridic al imobitelor proprietate

8.1. Realizarea gi desfiinta rea construcliilor
privati
in Articolul 559 alin. (2) c,civ. dispune c5 ,,proprietarul poate face, deasupra 9i de gisegte subsolul terenului, toate construcliile, plantaliile 9i lucrdrile pe care le ele toate foloacuviintd, in afari de exceptiile stabilite de lege, 9i poate trage din juridic al dreptului de conlinutul in sele pe care acestea le-ai produce". Agadar, titularului posibilitatea firesc mod proprietate care are ca obiect un leren existd in permitd proprietarul sd posibil ca de a edifica orice constructie. De asemenea, este in temeiul unei unei alte persoane sd construiascd pe terenul sdu (spre exemplu,
convenlii de constituire a unui drept de superficie)' de dobAndire a in realitate, traditiunea, prin ea insigi, nu constituie un mod distinct darurile (spre exemplu, translative convenlii anumitor i"'cazul dreptului de proprietat", Ci ci este chiar o manuale), remiterea bunului nu inseamna executarea obligatiei asumate,
l1l
condilie pentru incheierea valabild a actului iuridic'
lnstituiii de drept civll
nizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice gi culturale, stabilite la nivel national gi local pentru asigurarea echilibrului in dezvoitarea diferitelor zone ale tirii, urmdrindu-se cregterea coeziunii eficientei relatiilor 9i economice gi sociale dintre acestea. Potrivit art. 9 din Legea nr. s50/2d01, principalele obiective ale amenajdrii teritoriului sunt: dezvoltarea economici gi sociald echilibratd a regiunilor 9i zonelor, cu respectarea specificului acestora, imbunitetjr-e1 calitdfii vietii oamenilor gi colectivitifilor umane, gestionarea in spiritul dezvoltdrii durabile a resurselor naturale gi a peisajelor naturale gi culturale, utilizarea ralionald a teritoriului giconservarea gidezvoltarea diversitdlii tulturale. Urbanismul este componenta cea mai importantd a amenajdrii teritoriului, avdnd ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localititilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scuft, mediu gi lung, erincipateie obiective ale activitilii de urbanism, potrivit art. 13 din Legea nr,350/2001, sunt:imbundtitireacondifiilor de viali prin eliminarea disfunctionalitdtilor, asigurarea accesului ta infrastructuri, servicii publice gi locuinte convenabile pentru t61i locuitorii; crearea conditiilor pentru satisfacerea cerinlelor speciale ale copiilor, vArstnicilor gi ale persoanelor cu handicap; utilizarea eficientd a terenurilor, in acord cu functiile urbanistice adecvate gi extinderea controlatd a zonelor construite; protejarea gi punerea in valoare a patrimoniului cultural construit gi natural; asiguraiea caiitalii cadrului construit, amenajat gi plantat din toate localitdtile urbane gi rurale; protejarea localitdlilor impotriva dezastrelor naturale. Activitatea de amenajare a teritoriului gi urbanism este infdptuitd de organele administratiei centrate locate, fiind cooidonatd la nivel nationalde Guvern. Certificatul de urbanism este actul de informare, cu caracter obligatoriu, prin care autoritatea administraliei publice judelene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic Ai tehnic al imobilelor, precum gi conditiile necesare pentru realiz:rea unor investitii, tranzaclii imobiliare gi alte operaliuni imobiliare potrivit legii. Potrivit arl. 29 alin. (2) din Legea nr. 350/200'1, certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea, prin licitalie, a lucrdrilor de proiectare gi de execulie a lucrdrilor publice, precum gi pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel pulin trei parcele. in cazul vdnzdrii de imobile, solicitarea certificatului de urbanism lcare va cuprinde informa[ii referitoare la consecintele urbanistice ale operaliuniij este facultativi. Conform art. 6 din Legea nr. SOitggt, republicatd, certificatulde urbanism se emite 9i in vederea concesiondrii de terenuri, a adjudecdrii prin licitalie a proiectdrii
Regula potrivit cereia proprietarul poate realiza pe terenul seu orice constructie nu este insd absolutd, ci trebuie privitd in cadruljuridic general al amenajirii teriioriului 9i cel al execut5rii, al transformdrii gi al demoldrii constructiilor gi, de aserenea, trebuie sd se !ind c_ont de dispozifiile legale privind amplasarea constructiilor gi calitatea in constructii, Dispoziliile cuprinse in Legea nr. 350/2001 privind arenrjarea teritoriului gi urbanismul, precum gi cele cuprinse in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executdrii lucririlor de constructii, republicati, cu modificdrile ulterioare, stabilesc principiile generale in aceasti materie, Amenajarea teritoriului reprezintd o activitate complexd care are ca scop armo-
E
\i
\
ii
L Dreptul de proprietate
31
lucririlor publice intaza de studiu de fezabilitate, precum gi pentru cereri in justilie 9i operatiuni notariale privind circulalia imobiliard' Certificatul de urbanism reflecti statutul documentaliilor de urbanism reprezentate de Planul urbanistic general gi regulamentul local aferent acestuia, Planul urbanistic zonal gi regulamentul local aferent acestuia, precum gi Planul urbanistic de detaliu, Planul urbanistic general face obiectul revizuirii la intervale de cel mult 10 ani. Planul urbanistic zonal reglementeazd condiliile de amplasare a investiliilor, indiferent de natura lor gi de beneficiar. Certificatul de urbanism se emite de pregedinlii consiliilor judelene, primarul general al municipiului Bucuregti sau, dupd caz, primari, la cererea persoanelor lizice sau juridice, in vederea oblinerii ulterioare a autorizatiei de executare a lucrdrilor de construclii gi a instalaliilor aferente acestora, precum gi in vederea desfiintdrii construcliilor. El nu conferd dreptul de a construi, de a amenaja un anumit teren sau de a-l planta [art. 29 alin. (4) din Legea nr. 350/2001 9i art. 6 alin. (5) din
Legea nr. 50/1991 , republicatS, modificatd gi completatSl. in certificatul de urbanism se va menliona in mod obligatoriu scopul pentru care a fost eliberat. Din punctul de vedere al regimuluijuridic al imobilului, certificatul de urbanism trebuie si contind mentiuni referitoare la: dreptul de proprietate asupra
\ \
imobilului gi servitulile de utilitate publicl care il greveazd; situarea terenului in intravilan sau in afara acestuia; prevederi ale documentaliilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului (zone protejate, zone in care aclioneazd dreptul de preempliune asupra imobilului, interdiclii definitive sau temporare de constructie sau dacd acesta este inscris in Lista cuprinzAnd monumentele istorice din RomAnia), precum gi alte menfiuni prevdzute de lege.tll Potrivit art. 1 din Legea nr.50/1991, republicatd, modificatd gi completatd, executarea lucrdrilor de constructii este permisd numai pe baza unei autorizalii de construire. Nerespectarea normelor juridice din acest domeniu nu afecteazi, in principiu, dreptul de proprietate, insd atrage pentru cel in cauzd sancliuni administrative sau penale, instanla avAnd posibilitatea sd dispund, la cererea organelor abilitate, incadrarea lucrdrilor in prevederile autoriza[iei sau desfiinlarea constructiilor nelegal realizate [ad. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, republicati]. Autorizalia de construire este un act al autoritdlii publice locale pe baza cdruia se asigurd aplicarea misurilor prevdzute de lege privitoare la amplasarea, proiectarea, executarea gi funclionarea constructiilor. Ea se emite in temeiul gi cu respectarea prevederilor documenta{iilor de urbanism gi de amenajare a teritoriului, avizate gi aprobate potrivit legii.lzl in vederea emiterii autorizatiei de construire, este
t1l Certificatul de urbanism cuprinde gi elemente referitoare la regimul economic ai tehnic al imobilului (folosinla actuald, reglement6ri fiscale specifice zonei, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, echiparea cu utilitdli, circulalii gi accese pietonale gi auto, parcaje necesare, alinierea terenului 9i a construcliilor fala de strdzile adiacente terenului, indllimea minimd gi maximd admisl etc.). tzl Autorizdtiile de construire sau de desfiintare, emise cu incdlcarea prevederilor legale, pot fi anutate de cdtre instanlele de contencioi administrativ, cererea putanO fi introdusd gi de cdtre prefect, inclusiv la sesizarea organelor de control ale lnspectoratului de Stat in
Construclii.
cazurile strict prevdzute de art. 11 din Legea nr.50/1991, pentru lucrdri care nu modifici structura de rezistenld g/sau aspectul arhitectural al constructiilor. De asemenea, operatiunile de demolare, dezafectare ori dezmembrare, partiali sau totald, a constructiilor gi a instalatiilor aferente, precum gi a oricdror amenajdri pot fi flcute numai pe baza autorizatiei de desfiinlare, obtinutd ?n prealabil de la aceleagi autoritdti publice giin aceleagi condilii ca'autorizatia de construire (art. g din Legea nr. 50/1 991, repubticatd).t21 Constructiile de orice fel pot fi amplasate numai in intravilanul localititilor (art. 91 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, modificatd 9i republicatd). prin exceptie, unele construclii care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu pot fi amplasate ?n extravilan pe baza studiilor ecologice de impact. Vor fi amplasate in extravilan gi constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa in
intravilan, precum gi addposturile de animale.
constructii. De la obligativitatea oblinerii autorizaliei prealabile nu se poate deroga decAt in
de titlu de proprietate gi de act care si confere dreptul de construire trebuie in!elese in sensul de ne.gotium ruris sau de temei juridic al dreptului exercitat asupra imobilului respectiv.tll Autorizatia se emite, in cel mult 30 de zile de la data inregistrdrii cererii, de cdtre pregedintele consiliuluijudelean, primarul general al municipiului Bucuregti sau, dupi caz, primar, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde, printre altele, certificatul de urbanism, dovada titlului asupra terenului gi/sau construcliilor, precum gi proiectul pentru autorizarea executdrii lucrdrilor de
necesard o cerere in acest sens formulatd de citre delindtorultitlului de proprietate asupra imobilului (teren gi/sau constructie) ori a altui act care ii conferd dreptul de construire sau de desfiinlare, in condiliile legii. in doctrind s-a subliniat cd noliunile
-:.l il
-.]1
s,c,
'o)
3a
I
:,e
:
=r
tensiune, lucrdrile de gospoddrire a apelor gi realizarea de surse de apd. 8.2. Circulalia
Este interzisi amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I gi a ll-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrdri de imbundtdtiri funciare, precum gi pe cele plantate cu vii gi livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice gi istorice. De la aceast5 reguli sunt exceptate constructiile cu destinatie militard, cdile ferate, goselele de importanld deosebit5, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, liniile electrice de inalti
r'-
-t
fa
juridici
a imobilelor proprietate
privati
-1il
Constructiile gi terenurile aflate ?n proprietate privati, indiferent de titular (persoane fizice, persoane juridice, statul sau unitdtile administrativ-teritoriale), .unt in circuitul civil general, astfelincAt ele pot fi instrdinate (dobAndite) prin oricare dintre modurile de dobAndire a proprietdlii reglementate de lege. De asemenea, dreptul de proprietate privatd asupra constructiilor sau terenurilor este compatibil cu constituirea unor drepturi reale principale dezmembri-
'r
-t
l]19,
''
aplicd tuturor.executanlilor de asemenea lucrdri, inclusiv in ceea ce [rivegte proprietate

publicd.
tll..t*, D.rept civir. Drepturite reare principale, Ed. AlrBeck, Bucure$ti, 2001, p. 136. Normele juridice referitoare la autorizarea efectudrii sau a desfiintdrii-construciiilor se
"onifrr.1iir"
:r ;
f!i
33
minte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitalie, servitute, superficie), precum gi cu constituirea unor garanlii reale imobiliare (ipotece imobiliard gi privilegii imobiliare). Persoanele fizice sau juridice striine pot dobAndi dreptul de proprietate asupra constructiilor fdri nicio restric!ie. '[nsi, in privinla terenurilor situate in BomAnia, cetd]enii striini, apatrizii 9i persoanele juridice streine pot dobAndi dreptul de proprietate asupra acestora in condiliile prevdzute de arl.44 alin. (2) din Constitulie gi de Legea nr.31212005. Astfel, textul din Constitutie prevede cd,,cetdlenii strlini gi apatrizii pot dobAndi dreptul de proprietate privind terenurile numai in condi{iile rezultate din aderarea FlomAniei la Uniunea Europeand gidin alte tratate internalionale la care RomAnia este parte, pe
bazd de reciprocitate, in condiliile prevdzute de legea organici, precum gi prin mogtenire legali". Legea nr. 31212005 privind dob6ndirea dreptului de proprietate privati asupra terenurilor de citre cetdlenii strdini gi apatrizi, precum gi de citre persoanele juridice strdine acordi posibilitatea condilionatd a dobAndirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, in privinla acestor categorii de persoane, condilionat de aderarea RomAniei la Uniunea Europeani, gi chiar decalat fald de momentul aderdrii, precum gi in condiliile tratatelor internalionale la care FlomAnia
fi instituite unele interdictii temporare cu privire la exercitarea atributului dispoziliei juridice prin instrdinarea construcliilor sau terenurilor (spre exemplu, art.9 din Legea nr. 112l1995 a instituit o inalienabilitate temporari, stabilind cd locuinlele cumpdrate de chiriagi in condiliile acestei legi nu pot fi instrdinate prin acte juridice intre vii, timp de 10 ani de la data cumpdrdrii, eventualul act de instriinare cu nerespectarea acestei interdiclii fiind lovit de nulitate absolutd). Art. 9 alin. (8) care instituia aceast5 interdiclie a fost abrogat prin art. 230 lit. !) din Legea nr.7112011. De asemenea, in anumite cazuri expres gi limitativ prevdzute de lege, instriinarea este supusd unei autorizdri prealabile [de exemplu: art.12 alin. (2) din Decretul-lege nr.61/1990 a prevdzut cd, pAnd la rambursarea integrali a creditului cdtre Casa de Economii 9i Consemnaliuni, locuinla dobAnditd in conditiile acestui act normativ nu putea fi instrlinatd decAt cu autorizarea prealabili a Casei de Economii gi Consemnaliuni, sub sanctiunea nulitdlii relative; art. 5 din Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare dispune cd, pdnd la rambursarea integrald a creditului, imobilul ipotecat poate fi instrainat de cdtre debitorul care a constituit ipoteca numai cu acordul prealabil al creditorului ipotecar, acord dat pentru fiecare instrdinare, sub sancliunea nulitilii absolutel, ceea ce insd nu pune in disculie principiul liberei circulatii a terenurilor gi
constructiilor proprietate privati. lndiferent de titularul dreptului de proprietate, in mdsura in care construclia care
este parte. Prin dispozilii legale exprese, pot
face obiectul instrdindrii constituie un monument istoric, potrivit prevederilor Legii nr. 42212A01 privind protejarea monumentelor istorice, republicatd, sub sancliunea nulitilii absolute, instrdinarea poate opera numai cu respectarea dreptului de preemp{iune in favoarea statului romAn ori unitilii administrativ-teritoriale. Pentru a fi aplicabile dispoziliile art. 4 din lege privitoare la existenla dreptului de preemptiune, este necesari intrunirea cumulativi a urmitoarelor conditii: constructia sd
reprezinte un monument istoric (dispoziliile privitoare la dreptul de preempliune nefiind extensibile pentru situalia in care construclia se gdsegte pe un sit istoric sau intr-o zond protejatd), instrdinarea se se producd prin vAnzare (donalia, mogtenirea sau alte modalitili de transfer al dreptului de proprietate nefiind asimilate), bunul sd se afle in circuitul civil (exercitarea dreptului de preemptiune nefiind
de naturi sd acopere eventuale interdiclii de instrdinare). O problemd distinctd legati de regimul instriindrii constructiilor 9i terenurilor o
de instriinare.
ta
rj
reprezintd existenta unor condilii de formd necesare la incheierea actelor juridice
Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 114l1996 privind locuinta, actele juridice intre vii de instriinare a locuinlelor gi unitd[ilor individuale trebuie sd se incheie in formd autenticd, sub sancfiunea nulitdlii absolute. De altfel, arl. 1244 C.civ. a impus forma autenlicd, ad validitatem pentru orice conven{ie care strdmuti sau constituie drepturi reale ce urmeazd a fi inscrise in cadea funciard. Prin urmare, orice convenlie prin care se instrdineazd un imobil (indiferent cd ar fi vorba de o construclie sau de un teren) ori prin care se constituie un drept real imobiliar trebuie, sub sancliunea nulitdlii absolute, si fie incheiatd prin inscris autentic. Mai mult, inscrierea in cartea funciard in cazul instriindrii gi constituirii de drepturi reale imobiliare va avea caracter constitutiv [art. BB5 alin. (1) C.civ.], deci va fi o condilie de validitate pentru insdgi incheierea actului juridic respectiv, cu precizarea cd prevederea legali referitoare la caracterul constitutiv al inscrierii in canea funciard se va aplica numai dupi finalizarea lucrdrilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriald, pAnd la acea datd ?nscrierea fdcAndu-se numai in scop de opozabilitate fali de terli.
Capitolul lll. Dreptul de proprietate publici

1. Noliune
Dreptul de proprietate publicd este acel drept de proprietate ce aparline statului sau unitdlilor administrativleritoriale gi care are ca obiect bunuri care, prin natura lor sau printr-o dispozilie speciald a legii, sunt de uz sau de interes public. Trebuie mentionat c5, potrivit art. 554 alin. (2) C.civ., in lipsd de prevedere
legald contrard, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privatd se aplicd gi dreptului de proprietate public5, in mdsura in care sunt compatibile cu aceasta.
Spre exemplu, in privinta limitelor exercitdrii dreptului de proprietate publicS, art. 862 C.civ. dispune cd dreptul de proprietate publicd este susceptibil de orice limite reglementate de lege pentru dreptul de proprietate privatd, in mdsura in care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public cdruia ii sunt destinate
bunurile afectate; incompatibilitatea se constatd prin acordul dintre titularul propriepublice gi persoana interesatd sau, in caz de divergenli, pe cale judecdtoreascd, persoana interesati avAnd dreptul la o justd gi promptE despigubire din partea titularului proprietd!ii publice. Este de retinut c5, uneori, legiuitorul folosegte notiunea de,,proprietate publicd", alteori pe aceea de,,domeniul public", astfel incAt se pune problema de a 9ti dacd
tilii
35
existe suprapunere intre cele doud noliuni. in ceea ce ne privegte, apreciem cd rispunsul este afirmativ, in sensul ci dreptul de proprietate publicd are ca obiect bunuri apartinAnd domeniului public. in alte cuvinte, domeniul public este format din bunurile proprietatea publicd a statului sau a unitdtilor administrativ-teritoriale (judelul, municipiul, oragul, comuna), adicd din acele bunuri care, prin natura lor sau prin destinalia legii, sunt de uz sau de interes public.lll
2. Titularii (subiectele) dreptului de proprietate
publici
Aga cum rezultd din art. 136 alin, (2) din Constitulie, precum gi din art.858 C.civ., numai statul gi unitdlile administrativ-teritoriale pot fi titulari ai dreptului de
proprietate publicd, in cazul bunurilor din domeniul public de interes nalional, dreptul de proprietate publici apartine statului. Bunurile din domeniul public de interes (public) judelean sau local sunt in proprietatea publicd a unitdtilor administrativ-teritoriale (judetul, municipiul, oragul, comuna), ln acest sens, art. 3 alin. (2) din Legea nr.21311998 privind bunurile proprietate oublicd dispune cd ,,domeniul public al statului este alcdtuit din bunurile prevdzute la art. 136 alin. (3) din Constitutie, din cele prevdzute la pct. I din anexd, precum gi din alte bunuri de uz sau de interes public nalional, declarate ca atare prin lege"; art. 3 alin. (3) din Legea nr. 21311998 stabilegte cd ,,domeniul public at judetetor este alcdtuit din bunurile prevdzute la pct. ll din anexd gi din alte bunuri de uz sau de interes public judelean, declarate ca atare prin hotdrAre a consiliului judetean,
in administrare bunuri din domeniul public ori cd altor persoane juridice sau fizice le sunt concesionate ori inchiriate sau le sunt date in folosinla gratuitd asemenea bunuri nu reprezintd altceva decAt modalitdti specifice de exercitare a dreptului de proprietate publicd, fdri insd a transforma un astfel de subiect de drept in titular al dreptului de proprietate publicd, ci numai in titular al unui drept de administrare, de concesionare sau de folosintd.
drept public primesc
t1l
dacd nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national". in sfArgit, art. 3 alin. (4) din Legea nr.21311998 stabilegte cd ,,domeniul public al comunelor, al oragelor gi al municipiilor este alcdtuit din bunurile prevdzute la pct. lll din anexd gi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotdrAre a consiliului local, dacd nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national orijudetean". De retinut cd niciun alt subiect de drept (persoand fizicd sau persoand juridici, indiferent dacd aceasta din urmd ar fi de drept privat sau de drept public) nu poate fi titular al dreptului de proprietate publicd, imprejurarea cd persoane juridice de
Menliondm totugi cd sunt 9i autori care deosebesc, pe de o parte, domeniul public in sens larg, ce ar cuprinde toate bunurile care, indiferent de forma de proprietate (publicd sau privata), prin natura lor sau printr-o dispozilie speciald a legii, trebuie pdstrate gi transmise generatiilor viitoare, iar, pe de altd pafte, domeniul public in sens restrdns, care ar cuprinde bunurile proprietatea publicd
serviciile publice.
a statului gi a unitdlilor administrativ-teritoriale,
precum 9i
3. Obiectul dreptului de proprietate publici
Atdt art. 136 alin. (3) din Constitulie, cAt gi art.859 C.civ. enumerd anumite bunuri ce aparlin exclusiv proprietdlii publice: bogaliile de interes public ale subsolului, cdile de comunicalie, spaliul aerian, apele cu potential energetic valorificabil gi acelea ce pot fifolosite in interes public, plajele, marea teritoriald, resursele naturale ale zonei economice gi ale platoului continental; in partea sa final6, acelagi text dispune cd, prin lege, pot fi stabilite gi alte bunuri care sd formeze obiectul exclusiv al proprietdlii publice. Dispozilii legale referitoare la bunurile ce alcituiesc domeniul public (deci
obiectul dreptului de proprietate publicd) intAlnim 9i in alte acte normative. Astfel, art.4 alin. (a) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar dispune cd,,terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitdli publice", iar art.5 alin. (1) din aceeagi lege enumerd terenurile care apartin domeniului public: terenurile pe care
sunt amplasate construclii de interes public, piele, cdi de comunicatii, retele

stradale gi parcuri publice, porturi gi aeroporturi, terenurile cu destinatie forestierd, albiile rAurilor 9i fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare gi al mdrii teritoriale, lSrmurile Mdrii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale 9i parcuri nationale, monumentele, ansamblurile gi siturile arheologice gi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apdrdrii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public; art. 7 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a RomAniei, care include ?n domeniul public culoarul de frontierd gi fAgia de protectie a frontierei, respectiv imobilele in care functioneazi punctele pentru trecerea frontierei gi terenurile aferente acestora; arl. s7 alin. (1) din Legea nr. 1 14l1996 a locuintei, care prevede cd ,,locuinlele de protocol sunt proprietatea publicd a
RomAniei (...) fac obiectul exclusiv al proprietdlii publice gi apartin statului roman"; arl. 120 alin. (1) din Legea nr. 21s12001 a administratiei publice locale, conform ciruia apartin domeniului public de interes local sau judelean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public ai nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public nalional etc. Legea nr.213/1998 conline o anexd, modificatd prin Legea nr.241l2OO3,in care sunt mentionate, cu caracter exemplificativ, bunurile ce alcdtuiesc domeniul public al statului gi al unitdlilor administrativ{eritoriale. Delimitarea dintre domeniul public national, judelean gi local se face in condiliile legii [art. 860 alin. (2) C.civ.]. Bunurile care formeaza obiectul exclusiv at proprietdtii publice a statului sau a unititilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice
statului"; art. 1 din Legea nr. 85/2003 a minelor, potrivit cdruia ,,resursele minerale situate pe teritoriul gi in subsolul lerii gi al platoului continental din zona economicd
nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitdtii
administrativ-teritoriale sau invers decAt ca urmare a modificdrii legii organice. in celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public alstatuluiin domeniul public al unit5lii administrativ-teritoriale gi invers se face in condiliile legii [art. 860 alin. (3)
C.civ.l.
dreptului de proprietate privatd.
Este de relinut cd legiuitorul nu a urmarit sd ofere o enumerare exhaustive a bunurilor ce formeazi obiectul dreptului de proprietate publicd (de altfel, practic, acest lucru ar fi greu de realizat), ci mentioneaze,in concret, anumite bunuri ce alcdtuiesc domeniul public, iar apoi se mullumegte sE recurgd la o determinare genericd (bunuri care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public). Agadar, apartenenla unui bun, proprietatea statului sau a unitdtilor administrativteritoriale, la domeniul public se deduce prin utilizarea a doud criterii: - indicarea expresi a legiuitorului; - natura bunului, in sensul ce acesta este de uz public (bunul este afectat folosinpublice directe)sau de interes public (bunuleste afectat unuiserviciu public).t11 lei Sub acest aspect, orice lucru susceptibil de apropriere poate constitui obiect al dreptului de proprietate publicd, iar unele lucruri, determinate in mod expres de lege, sunt obiect numai al dreptului de proprietate publicd, neputdnd fi gi obiect al
modurile prevdzute de lege".
Ca o consacrare legald a determinirii apartenentei unui bun proprietatea statului sau a unititilor administrativ{eritoriale la domeniul public, prin utilizarea, alternativd, a celor dour criterii, mentiondm gi art.3 alin. (1) din Legea nr.213/199g, care dispune ci,,domeniul public este alcdtuit din bunurile prevdzute la art. 136 alin. (3) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integrantd din prezenta lege gi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public Ai sunt dob6ndite de stat sau de unitilile administrativteritoriale prin modurile prevdzute de lege", precum gi art. g5B c.civ., potrivit cdruia ,,proprietatea publici este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unititi administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaralia legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia sd fie dobAndite prin unul dintre
Subliniem ci unele acte normative stabilesc un regim juridic special privitor la pdstrarea, conservarea, gospoddrirea gi administrarea anumitor bunuri, indiferent de titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. Aceasta nu inseamni insd ci bunurile in discutie ar apaftine in mod obligatoriu domeniului public, ci solutia trebuie dati prin raponarea la cele doud criterii menlionate mai sus. 4. caracterele iuridice specifice dreptului de proprietate pubtici
Dreptului de proprietate publicd ii sunt specifice urmdtoarele caractere juridice: - inalienabilitatea; - imprescriptibilitatea; - insesizabilitatea. in acest sens, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1g/1gg1 prevede cd,,terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile gi imprescriptibile,, (spre deosebire de art. 6 din aceeagi lege, care dispune cd terenurile din domeniul privat
sinla publicd nu trebuie insd confundatd cu folosinta colectiv5.
. ,tll in.sensul cd, in principiu, toate bunurile afectate folosinlei publice fac parte din domeniulpublic, a se vedea c.s.J., s. cont. adm., dec. nr.152lt9b4, in B.J. 1994, p. 349. Foto-
al statului, respectiv al comunelor, oragelor, municipiilor gi judelelor sunt supuse dispoziliilor de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfel); art. 120 alin. (2) din Legea nr. 21512001 dispune cd bunurile ce fac parte din domeniul public (al unitdlilor administrativteritoriale) sunt inalienabile, imprescriptibile gi insesizabile [spre deosebire de art. 121 alin. (2) din aceeagi lege, care prevede cd bunurile ce fac parte din domeniul privat al unitdtilor administrativ-teritoriale sunt supuse dispozitiilor de drept comun, dacd prin lege nu se prevede altfell. GeneralizAnd, art. 861 C.civ. prevede, in alin. (1), cd,,bunurile proprietate publicd sunt inalienabile, imprescriptibile gi insesizabile", iar, in alin. (2), cd,,,proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz gi nu poate fi dobAnditd de terli prin uzucapiune sau, dupi caz, prin posesia de bund-credintd asupra bunurilor
mobile".
Dreptul de proprietate publicd esle inalienabil, deci bunurile care alcdtuiesc domeniul public nu pot fi instrdinate, sub sanctiunea nulitdlii absolute a eventualului act de instrdinare.
Asupra lucrurilor ce formeazd obiect al dreptului de proprietate publicd nu se pot constitui dezmembrdminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitalie,
servitute sau superficie).
De asemenea, bunurile proprietate publici nu pot fi dobandite de cel care exerciti posesia asupra lor prin uzucapiune gi nici ca efect al posesiei de bunicredintd in conditiile ce ar rezulta din art. 935 C.civ. lnalienabilitatea bunuluiopereazd numai atAt timp cAt bunul apartine domeniului
public. Daci insd, in conditiile legii, bunul este dezafectat din domeniul public
trecut in domeniul privat, atunci el va putea fi instrdinat in conditiile legii. Dreptul de proprietate publicd este imprescriptibil, ceea ce inseamnd nu numai cd el nu se stinge prin neuz, dar gi cd actiunea in revendicarea unui bun proprietate publicd poate fi exercitatd oricdnd in timp, fiind imprescriptibili extinctiv chiar gi in acele situatii de exceptie in care acliunea in revendicare a unui bun proprietate privati ar fi supusd prescripliei extinctive sau unui termen de decddere. Dreptul de proprietate publicd este rnsesr2abil, deci bunurile din domeniul public nu pot fi urmirite de cdtre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri (adicd de cdtre creditorii statului sau ai unitdtilor administrativteritoriale).
Ai
5. Modurile de dob6ndire a proprietilii publice. Exproprierea pentru

cauzd de
utilitate publici proprietilii publice
5.1. Enumerarea modurilor de dob6ndire a
Art, 863 C.civ. prevede cd dreptul de proprietate publicd se dobAndegte: a) prin achizitie publicd, efectuati in conditiile legii; b) prin expropriere pentru cauzd de utilitate publicd, in conditiile legii; c) prin donatie sau legat, acceptat in conditiile legii, dacd bunul, prin natura lui sau prin voinla dispundtorului, devine de uz ori de interes public;
dobAnditorului, devine de uz ori de interes public; e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei unitdti administrativteritoriale in domeniul public al acesteia, in conditiile legii; f) prin alte moduri stabilite de lege. 5.2. Exproprierea pentru cauzE de utilitate publici
orin convenlie cu titlu oneros, dacd bunul, prin natura lui sau prin voinla
- bunurile imobile aflate in proprietatea privatd a statului, deoarece, in cazul a:estora, statul, in calitate de proprietar, are posibilitatea sd afecteze utilitdtii
degraddri sau devalorizdri, iar, in orice caz, despdgubirea nu este prealabild etc. Referitor la obiectul exproprierii, este de relinut cd, potrivit art. 2 din Legea "r. 33/1994, pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor f izice sau a :ersoanelor juridice cu sau fdrd scop lucrativ, precum gi, pentru lucrdri de utilitate :,..rblicd de interes nalional, cele aflate in proprietatea privati a comunelor, ora;elor, municipiilor sau judetelor. Rezultd cd nu pot fi supuse exproprierii: - bunurile imobile proprietate public5, intrucAt acestea, prin natura gi destinalia cr. sunt afectate unei utilitdti publice;
gi prealabild despdgubire"), art. 562 alin. (3) c.civ. (conform cdruia ,,exproprierea se poate face numai pentru o cauzd. de utilitate publicd stabilitd potrivit legii, cu justd gi^prealabild despdgubire, fixatd de comun acord intre proprietar gi expropriator' in caz de divergen!5 asupra cuantumului despdgubirilor, acesta se stabiiegte pe cale judecdtoreascd") gi Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauzi de utilitate publicS, republicati. Exproprierea este definitd ca un act de putere publici prin care se realizeazd dobdndirea fo(atd a proprietSlilor private asupra imobilelor necesare executirii .rcrdrilor de utilitate publici, in schimbul unei despigubiri. Exproprierea conduce la transformarea calitativ5 a proprietdtii, din proprietate :rivati in proprietate publicd. Exproprierea nu trebuie confundatd cu rechizitionarea de bunuri, aceasta din -md fiind reglementati de Legea nr. 13211997 privind rechizitiile de bunuri gi :n-estirile de serviciiin interes public, cu modificirile ulterioare, gi care poate fianarzatd ca o restrictie in exercitarea dreptului de proprietate, Principalele deosebiri sunt urmdtoarele: pot fi rechizilionate nu numai bunurile imobile, ci gi bunurile -obile; interesul public ce justificd rechizitionarea este circumscris de lege (decla=rea mobilizdrii generale sau partiale ori a stdrii de rdzboi, instituirea stdrii de =sediu sau de urgentd, concentrdri, exercitii gi antrenamente de mobilizare); bunu-le (cu exceptia celor consumptibile gi a celor perisabile) se restituie celor de la au fost rechizitionate, fie la expirarea termenelor, fie la incetarea cauzelor ce =re au determinat rechizitia; dreptul la despdgubire existd numai dacd bunurile au sufe-
expropriat decAt pentru o cauzd de utilitate publicd, stabilitd potrivit legii, cu dreaptd
CAt privegte exproprierea pentru cauzd de utilitate publici, sediul materiei il reprezintd arl. 44 alin. (3) din constitulie (care prevede cd ,,nimeni nu poate fi
it
publice oricare dintre bunurile pe care le are in proprietate privatd. Agadar, prin puterea statului, ca titular al dreptului de proprietate, exprimatl de organul competent potrivit legii [trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public se face prin hotdrAre a Guvernului- art.8 alin. (1)din Legea nr.213/19981, se va schimba regimul juridic al imobilului respectiv, prin intrarea sa in categoria bunurilor proprietate publicS, tdrd a mai fi nevoie de expropriere pentru aceastd
transformare a formei dreptului de proprietate;
bunurile imobile aflate in proprietatea privatd a comunelor, oragelor, municipiilor sau judelelor, insi numai dacd utilitatea publicd nu este de interes nalional. ln cazul in care utilitatea publici ar fi de interes local, nu mai este nevoie de expropriere, ci titularul dreptului de proprietate, prin organul competent [trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitili administrativteritoriale in domeniul public al acesteia se face prin hotdrAre a consiliului judelean, a Consiliului General al Municipiului Bucuregti sau a consiliului local- art. B alin. (1) din Legea nr. 213/19981, va
hotdri trecerea bunului din proprietatea sa privatd

aceleiagi unitd!i administrativ-teritoriale.
in proprietatea publicd a
Dacd insd bunul se afl5 in patrimoniul unei societdti comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriald este aclionar gi nu se obtine acordul adundrii generale a aclionarilor, atunci el poate fi trecut in domeniul public numai prin procedura exproprierii[aft. 8 alin. (3) din Legea nr. 213/1998], Procedura exproprierii poate fi evitatd de cei interesali prin cesiune amiabild, pdrlile stabilind deci o altd modalitate de transfer din proprietate privati ?n proprietate publicd al imobilelor susceptibile de a forma obiectul exproprierii (de exemplu, vAnzare-cumpdrare, schimb etc.). Cesiunea amiabild poate interveni in orice fazd a procedurii de expropriere, pAnd in momentul solutionirii cererii de expropriere de cdtre tribunal. Este posibil ca pd(ile sd se inteleagd numai in privinla modalitdlii de transfer cu titlu oneros al bunului (de exemplu, vAnzarecumpdrare), dar nu gi asupra naturii gi intinderii despdgubirilor pe care urmeazi a le primi proprietarul (transmildtorul), situalie in care instanta competenta va lua act de inlelegerea pdrtilor gi va stabili intinderea despigubirilor sau, dupi caz, echivalentulin naturd ce se cuvine proprietarului. Procedura exproprierii presupune parcurgerea a trei etape: a) declararea utilitElii publice; b) mdsurile pregdtitoare exproprierii (etapa administrativd); c) exproprierea propriu-zisd gi stabilirea despigubirilor (etapa judiciard). a) Declararea utilitdlii publice. Pentru lucrdrile de interes nalional, utilitatea publici se declard de citre Guvern, iar pentru lucrdrile de interes local, utilitatea publicd se declard de cdtre consiliile judelene sau Consiliul General al Municipiului Bucuregti. Pentru lucrdrile de interes local care se desfigoard pe teritoriul mai multor judele, utilitatea publici este declaratd de o comisie compusi din pregedinlii consiliilor judelene respective, iar in caz de dezacord, utilitatea publicd in cauzd poate fi declaratd de cdtre Guvern. in anumite situalii speciale, previzute in art. 7 alin. (4) din Legea nr.33/1994 (cAnd, indiferent de natura lucririlor, sunt supuse exproprierii ldcaguri de cult, monumente, ansambluri gi situri istorice, cimitire, alte ageziminte de valoare nalionald deosebiti, localitili urbane sau rurale in intregime), utilitatea publici se declard pentru fiecare cazin parte prin lege.
Declaralia de utilitate publice se face numai dupd o cercetare prealabile, efectuati de cdtre comisiile prevdzute de lege. Pe baza rezultatului cercetdrii prealabile, Guvernul sau, dupi caz, consiliuljudelean ori Consiliul General al Municipiului Bucuregti va adopta actul de declarare a utilitdlii publice. Acest act se aduce la cunogtinld publicd prin afigare la sediul consiliului local ?n raza cdruia se afl6 imobilul supus exproprierii gi prin publicare in Monitorul Oficial al Rom6niei (pentru utilitatea publicd de interes nalional) sau in presa locali (pentru utilitatea publicd de interes local). Sunt exceptate de la publicitate actele de declarare a utilitilii
publice pentru lucrdri privind apirarea !5rii gi siguranla statului. Ca naturi juridicS, declaralia de utilitate este un act administrativ - act condilie -, fiind supus controlului constitulionalitdlii gi legalitdlii sale in aceastd etapd la Curtea Constitulionali (dacd utilitatea publicd a fost declarate prin lege) sau la instanla de contencios administrativ, fdri insd a se putea examina oportunitatea acestui act administrativ.
b) Mdsurile pregdtitoare exproprierii. Dupi aducerea la cunogtintd publicd a declaraliei de utilitate publicd, expropriatorul (adicd, pentru lucrdrile de interes nalional, statul, prin organismele desemnate de Guvern, iar, pentru lucrdrile de interes local, judelele, municipiile, oragele gi comunele) intocmegte planul imobilelor supuse exproprierii, indicAnd numele proprietarilor gi ofertele de despdgubiri. Aceste documente se depun la consiliul local in razacdruia sunt situate imobilele respective, in vederea consultlrii de citre cei interesati. in cazul lucrdrilor privind apdrarea !5rii gi siguranla nalionald, se depune doar oferta de despdgubiri. Propunerile de expropriere gi procesul-verbal prin care s-a finalizat cercetarea prealabild declaririi utilitalii publice se notificd titularilor drepturilor reale asupra imobilelor supuse exproprierii, in termen de 15 zile de la publicare. Acegtia pot face intAmpinare in termen de 45 de zile de la primirea notificdrii, intAmpinare ce se
depune la primarul localitdlii unde se afld imobilul expropriabil 9i care se solulioneaz6, de citre comisia la care se referd art. 15-17 din Legea nr.33/1994. HotdrArea comisiei poate fi atacati de parlea interesatd (expropriatorul,lll proprietarul sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere) in termen de 15 zile de la comunicare, prin intermediul contestaliei, care se judeci de instan!a de contencios administrativ in circumscriplia cdreia este situat imobilul propus pentru expropriere, potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
c) Exproprierea propriu-zisd gi stabilirea despdgubirilor. Solutionarea cererilor privitoare la expropriere este de competenla tribunalului in raza cdruia este situat
imobilul propus pentru expropriere.
Judecarea cererii de expropriere se face cu citarea nu numai a proprietarului sau a posesorului, desigur gi a expropriatorului, ci gi cu citarea oricdrui titular al unor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii, precum 9i a oricdrei persoane ce ar putea justifica un interes legitim asupra acestuia.
t1] in situalia in care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta poate sd revind cu noi propuneri, cu refacerea corespunzdtoare a planurilor, urmAndu-se aceeagi procedurd.
lnstanla va verifica numai indeplinirea condiliilor cerute de lege pentru expropriere gi va stabili despdgubirile, fdrd insd a avea posibilitatea sd se pronunle asupra necesitdlii exproprierii, intinderii acesteia etc. in mod exceplional, anume atunci cAnd expropriatorul cere exproprierea numai a unei parli de teren sau din construclie, iar proprietarul solicitd exproprierea totald, instanla poate sd aprecieze in raport cu situalia reald gi sd dispund, dacd este cazul, exproprierea totalS. ln vederea stabilirii desp5gubirilor, instanla va dispune efectuarea unei expertize de cdtre o comisie formatd din trei experti (unul numit de instanld, unul desemnat de expropriator gi unul din partea persoanelor supuse exproprierii). Despdgubirea se compune atAt din valoarea reald a imobilului (pentru determinarea acesteia se va avea in vedere valoarea de piala a unui imobil similar, la data intocmirii raportului de expertizi), cAt gi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptdlite. Despdgubirile ce se cuvin proprietarului se evalueazi separat de cele care se cuvin titularilor altor drepturi reale sau altor persoane indreptdlite. lnstanla va acorda despdgubirile intre limita minimd oferitd de expropriator 9i limita maximd solicitatd de expropriat sau de alte persoane indreptdtite, linAnd cont desigur gi de raportul de expertizd. Modalitatea de platd a despdgubirilor, precum gi termenul de platd se stabilesc de cdtre instantd, astfelincAt si nu se depdgeascd 30 de zile de la data rdmAnerii definitive a hotdrArii de expropriere. Transferul dreptului de proprietafe de la expropriat la expropriator are loc in
momentul?n care expropriatorul gi-a executat obligalia de platd a despdgubirilor. Eliberarea titlului executoriu gi punerea in posesie a expropriatorului se fac pe baza ?ncheierii instanlei prin care se constatd indeplinirea obligaliilor privind despdgubirea, incheiere ce va fi pronuntati in cel mult 30 de zile de la data pldlii despdgubirii. Dacd exproprierea are ca obiect terenuri cultivate cu plantalii, punerea in posesie a expropriatorului va avea loc numai dupd ce recolta a fost culeasS, afard de cazul cAnd valoarea recoltei neculese a fost inclusd in calculul despi-
gubirilor. in caz de extremd urgenld, impusd de lucrdri ce intereseazd apdra,rea national6, ordinea publici 9i siguranta nalionald, precum 9i in caz de calamitdli naturale, instanta poate dispune punerea de indati ?n posesie a expropriatorului, iar acesta din urmd va avea obligalia de a consemna despdgubirea in termen de
30 de zile pe numele expropriatilor.
Efectul esential al exproprienl constd in trecerea imobilului expropriat din proprietatea privati in proprietatea publicd, prin hotdrAre judecdtoreascd, liber de orice sarcini. Uzufructul, uzul, abitalia gi superficia, dreptul de concesiune, dreptul de folosintS, precum 9i orice alte drepturi reale se sting prin expropriere, titularii acestora avAnd dreptul la despigubiri. Servitulile stabilite prin fapta omului se sting in mhsura in care devin incompatibile cu situatia naturald 9i juridicd a obiectivului urmdrit prin expropriere, lpotecile gi privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se strimutd de drept, prin subrogalie reald cu titlu particular, asupra despdgubirilor stabilite de instantd. Dacd imobilul expropriat forma obiectul unei localiuni, aceasta inceteazd de drept pe data rdmdnerii definitive a hotdrArii judecdtoregti de expropriere, Daci se expropriazd clddiri cu destinalie de locuinte, persoanele care le ocupd in mod legal in calitate de proprietari gi chiriagii ce au contracte de
L Dreptul de
proprietate
43
inchiriere incheiate legal inainte de inscrierea lucrdrii in planurile urbanistice gi de amenajare a teritoriului pot fi evacuali numai dupd ce expropriatorul le asigurS, la cererea acestora, spaliul de locuit, conform celor stabilite in hotdrArea judechtoreascd de expropriere (intr-o asemenea situa[ie, despdgubirile trebuie si cuprindd gi prejudiciul cauzat proprietarului sau chiriagilor prin obligarea la mutarea din clSdirea expropriati). Art. 34-37 din Legea nr. 33/1994 conlin o serie de prevederi prin care legiuitorul a urmdrit si asigure o proteclie suplimentard proprietarului imobilului expropriat.
Astfel:
dacd imobilul expropriat este oferit spre inchiriere inainte de utilizarea lui in scopul pentru care a fost expropriat, expropriatul are drept prioritar pentru a-i fi inchiriat, in condiliile legii; - dacd in termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, dupd caz, lucrdrile nu au fost incepute, fogtii proprietari pot sd ceard retrocedarea lor, dacd nu s-a fdcut o noud declaralie de utilitate publici, aceasta dispunAndu-se prin hotdrAre judecitoreascd (competenla apa(inAnd tot tribunalului), ipotezi in care prelul imobilului retrocedat care va trebui restituit expropriatorului se va stabili ca in situatia exproprierii gi nu va putea fi mai mare decAt despdgubirea de expropriere actualizatd. Cererea de retrocedare se introduce in termenul general de prescriptie, de 3 ani, care curge de la data la care expropriatorul i-a notificat pe fogtii proprietari; - dacd lucrdrile pentru care s-a ficut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doregte si instriineze imobilul dobAndit prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la dobdndirea acestuia (drept de preemptiune), la un pre! ce nu poate fi mai mare decAt despdgubirea actualizatd. ln acest scop, expropriatorul il va notifica pe fostul proprietar, iar dacd acesta nu opteaze pentru cumpdrare in termen de doud luni de la primirea notificirii, imobilul poate fi instrainat in mod liber. Dacd dreptul prioritar de dobAndire este incilcat, fostul proprietar se poate substitui in drepturile cumpdritorului, plitind acestuia prelul, in limita despigubirii actualizate, precum gi cheltuielile ocazionate de vAnzare. Dreptul de substituire se exercitd in termen de doui luni de la data comunicirii incheierii prin care s-a dispus inscrierea in cartea funciard in folosul cumpdrdtorului. in acest caz, fostul proprietar preia locul cumpdrdtorului, substituindu-se acestuia din urmd in toate
drepturile gi obligaliile ndscute din contractul incheiat cu incdlcarea dreptului

prioritar de dobAndire.
6. Exercitarea dreptului de proprietate publici

5.1. Consideralii generale Exercitarea dreptului de proprietate publicd prezint6 anumite particularitdli, fiind necesar sd se lind cont de anumite principii de ordin general.t'1
t'] A se vedea gi C. Binsnru, op.crf., p. 105.
in primul rAnd, trebuie avut in vedere cd dreptul de proprietate publicd prezinta impodanld deosebitd pentru asigurarea dezvoltirii sociale, deoarece apa(ine unor subiecte de drept care organizeazd insdgi viala sociald, iar bunurile ce ii formeazd
obiectul intereseazd societatea, astfel incAt modul de exercitare a dreptului de pro-
prietate publicd trebuie sd corespunda finalit5lii sale, anume asigurarea realizdrii
in principal, supurtitoare ca ale unor prerobiecte de drept public, iar in aceastd calitate apar gative de putere in exercitarea funcliilor statale cu care sunt investite, potrivit
Constituliei gi legilor care le organizeazd activitatea.
intereselor societdtii, in ansamblul ei. in al doilea rAnd, titularii dreptului de proprietate publicd sunt,
in al treilea rAnd, titularii dreptului de proprietate publicd au un patrimoniu propriu, distinct de acela al altor subiecte de drept, iar in aceasti calitate realizeazd nu numai exercitarea autoritdlii statale, dar sunt gi persoane juridice care pot participa gi la raporturi de drept civil, in conditiile determinate de lege. in analiza exercitdrii dreptului de proprietate publicd trebuie avute in vedere dispoziliile constitulionale in materie, precum gi prevederile din celelalte acte normative care determind regimuljuridic al exerciliului dreptului de proprietate publicd. Astfel, potrivit art, 136 alin. (4) din Constitulie, bunurile proprietate publicd pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituliilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate, precum gi date in folosin!5 gratuitd instituliilor de utilitate publicd. Din art. 866 C.civ. rezulti cd drepturile reale corespunzdtoare proprietilii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune gi dreptul de folosinli cu titlu gratuit, iar art. 861 alin. (3) C.civ. dispune cd,,in conditiile legii, bunurile proprietate publicl pot fi date ?n administrare sau in folosinld gi pot fi concesionate ori inchiriate." De asemenea, in conformitate cu art. 15 din Legea nr.213/1998, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publicd se face prin licitalie publicS, in conditiile legii. in sfArgit, potrivit aft.124 din Legea nr.215l2OO1, consiliile locale gi consiliile judelene pot da in folosin!5 gratuit5, pe termen limitat, bunuri mobile 9i imobile proprietate publicd (din patrimoniul unitdlilor administrativteritoriale) persoanelor juridice flrd scop lucrativ, care desf5goard activitate de binefacere sau de
utilitate publicd ori serviciilor publice.
Dreptul de proprietate publicd se exercitd fie de cdtre titularii acestui drept, de reguld, prin intermediul unor subiecte de drept administrativ, fie prin intermediul
unor subiecte de drept civil.
Titularii dreptului de proprietate publicd pot exercita acest drept in temeiul capacitdlii lor de drept administrativ, ca purtitori ai unor prerogative de putere. Exerciliul efectiv al dreptului de proprietate publicd poate fi incredinlat autoritdtilor publice centrale sau locale, care, degi nu devin titulari ai dreptului de proprietate publicd, au in patrimoniul lor un drept de administrare asupra bunurilor din domeniul public. Agadar, intr-o asemenea ipotezd, exerciliul dreptului de proprietate publicd este supus unui regim de drept administrativ. Exerciliul dreptului de proprietate publicd se realizeazd insd gi prin intermediul unor subiecte de drept civil. Astfel, prin acte de putere sau prin contracte, bunurile proprietate publicd, in vederea punerii lor in valoare, sunt incredintate unor per-
soane juridice infiinlate ?n acest scop sau altor persoane juridice ori unor persoane
f
izice.
Prin urmare, administrarea bunurilor din domeniul public de cdtre regiile autonome ori instituliile publice, concesionarea, inchirierea sau darea in folosin!5 gratuitd a acestor bunuri unor persoane juridice sau fizice reprezintd forme juridice de exercitare a dreptului de proprietate publicd. in patrimoniul acestor subiecte de drept civil va exista un drept de administrare (in cazul regiilor autonome 9i al institutiilor publice) sau, dupd caz, un drept de concesiune ori un drept de folosinld (in cazul altor persoane juridice gi al persoanelor fizice) cu privire la bunurile proprietate publicd. Dreptul de administrare este efectul unui act de autoritate, in schimb, dreptul de concesiune gi dreptul de folosin!5 sunt efectele unor acte juridice civile. Mai relinem c5, astfel cum dispune art. 865 C.civ,, obligalia apdrdriiin justitie a proprietitii publice revine titularului; titularii drepturilor corespunzdtoare proprietdlii publice sunt obligali: a) si il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusd dreptului de proprietate public5; b) s5 il introducd in proces pe titularul dreptului de proprietate publicd, tn condiliile prevdzute de Codul de procedurd civild (este vorba despre aritarea titularului dreptului real, reglementatd de art. 64-66 C.proc.civ.). 6.2. Dreptul de administrare
Art.868 alin. (1) C.civ. dispune cS,,dreptul de administrare apa(ine regiilor autonome sau, dupi caz, autoritililor administraliei publice centrale sau locale gi altor institulii publice de interes nalional, judelean sau local". Potrivit art. 867 C.civ., darea in administrare se realizeazd prin hotdrAre a Guvernului (pentru bunurile din domeniul public al statului) sau, dupd caz, prin hotlrAre a consiliului judelean ori a consiliului local (pentru bunurile din domeniul public aljudetelor sau, dupd caz, al municipiilor, oraqelor ori comunelor). Pentru a determina natura juridicd a dreptului de administrare a bunurilor proprietate publicd de cdtre regiile autonome gi instituliile publice, trebuie si avem in vedere doud categorii de raporturiiuridice: raporturile juridice care se stabilesc intre, pe de o parte, titularii dreptului de proprietate publici (statul 9i unitdlile administrativ-teritoriale), iar, pe de alti parte, titularii dreptului de administrare a bunurilor proprietate publicd (regiile autonome 9i autoritdlile administraliei publice centrale sau locale gi alte institulii publice de interes nalional, judelean sau local); raporturile juridice ce se stabilesc intre, pe de o pane, titularii dreptului de administrare a bunurilor proprietate publicd, iar, pe de alti parte, celelalte subiecte
de drept. CAt privegte prima categorie de raporturijuridice, este de relinut cd titularii dreptului de proprietate publici infiinteazd, prin acte de autoritate (emise de organele competente potrivit legii), subiectele dreptului de administrare a bunurilor proprietate publicd, determindnd gi sfera de activitate a acestora, in funclie de care hotdrisc ce bunuri proprietate publicd le vor fi incredinlate in administrare. Se observi
de normele juridice civile.
publice sau indeplinirea unor servicii publice, in alte cuvinte, asigurarea finalitdlii exercitiului dreptului de proprietate publicd), participd ?n nume propriu Ia circuitul civil, intrAnd in raporturijuridice cu celelalte subiecte de drept, raporturi guvernate
a bunurilor proprietate publicd, dreptul de administrare este supus unui regim juridic administrativ. in legiturd cu cea de-a doua categorie de iaporturi lur"idice, este de refinut cd regiile autonome gi autoritdtile administraliei publice centrale sau locale gi alte institutii publice de interes nalional, judelean sau local (institufiite publice), in vederea realizdrii scopului pentru care au fost infiinlate (satisfacerea unor interese
ce persoanele juridice astfel infiintate sunt in raporturi de subordonare fati de titularii dreptului de proprietate publici. Deci, in iaporturite oirr# irrioile-Jinil dreptului de proprietate publicd gi titularii dreptului de administrare
civili a dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publici are drept consecinti opozabilitatea dreptului respectiv fald de celelalte subiecte de drept, deci impotriva acestora titularul dreptului de administrare poate recurge la mijloacele de apirare specifice dreptului civil. Astfel, ?n cazul in care titularul dreptului de administrare este impiedicat in exercitarea drepturui s6u, acesta poate
civil. Natura
in folosintd gratuiti), iar cel ce a fost titularul dreptului de administrare nu ar putea opune mijloacele de apdrare specifice dreptului civil (de exemplu, actiunea ?n revendicare, actiunea posesorie) impotriva mdsurilor luate cu privire la exercitiul dreptului de proprietate publicd, insd, dacd ar fi vorba Oespre L"rea unor asemenea misuri cu nerespectarea conditiilor prevdzute de lege, ar avea la ?ndemand calea unei acfiuni in contencios administrativ. Art' 869 C'civ. prevede cd dreptul de administrare poate fi revocat ,,dacd intere. sul public o impune, de organul care l-a constituit". Se poate observa cd sfera de aplicare a revocdrii ra care se referi acest text de rege este mai rargd fafd de cea reglementatd de fostul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 21gl1998 (in prezent abrogat), intrucat revocarea conform reglementdrii anterioare era posibilS numai atunci cand exista o neexecutare a drepturilor gi obligatilor ndscute din actul de constituire de cdtre titularul dreptului de administrare, dJci'numai cu tiilu de sanctiune. Aceeagi trdsdturd de drept administrativ face imposibira oezmemliur.u or"ptului de administrare a bunurilor proprietate publicd, posibilitate specificd dreptului
civild, iar din aceastd calificare rezultd importante consecinle practice. Astfel, trdsitura de drept administiativ a dreptului real de administrare ar exclude opozabilitatea sa fald de titularii dreptului d'e proprietate puotice, in sensul cd acegtia din urm5, prin organul competent potrivit legii, ar trebul sd aibd posibilitatea de a retrage unei regii autonome sau institulii puutir" dreptui de administ rare a unor bunuri proprietate publicE, fie in scopul redistribuirii acestor bunuri (menlinAndu-se forma de exercitare a dreptului de proprietate publicd asupra acestora, adica administrarea, insd de citre o altd regie autonomd sau institulie pubricd), fie in scopul schimbdrii formei juridice de exercitare a dreptului de proprietate public6 asupra bunurilor respective (din administrare in concesionare sau inchiriere ori dare
Agadar, dreptul de administrure a bunurilor proprietate publicd este un drept real cu o naturi juridicr mixtd, atat administraiive, cat gi
exercita acliunea confesorie impotriva oricerei persoane, inclusiv impotriva titularului dreptului de proprietate publicl [art. 870 alin. (2) 9i art. 696 alin. (1) C.civ.]' (prerogative) de drept civil asupra bunurilor proprietate publicd de cdtre regiile iutonome gi autoritdlile publice, direct 9i nemijlocit. in acest sens, an. 868 alin. (2) C.civ. prevede cd ,,titularul dreptului de administrare poate folosi gi dispune de bunul dat in administrare in condiliile stabilite de lege gi, dacd este cazul, de actul
de constituire".
De asemenea, aceeagi naturd civild permite exercitarea anumitor atribute
Folosinla permite regiilor autonome gi instituliilor publice sd exercite posesia 9i sd intrebuinleze bunurile proprietate publicd, in vederea realizdrii scopului pentru care au fost infiinlate, in puterea proprietarului gi potrivit destinaliei bunurilor (uzul sau interesul public). in virtutea acestei prerogative, titularii dreptului real de administrare pot dobAndi, in proprietate, fructele produse de bunurile proprietate publicd pe care le administreazi. in acest SenS, Spre exemplu, art. 16 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 stabilegte cd, in cazulcAnd titularuldreptului de administrare directi a incheiat un contract de ?nchiriere a bunului proprietate publici, el are dreptul si incaseze din chirie o anumitd coti-parte (restul se face venit la bugetul de stat sau
la bugetele locale). Posesia regiilor autonome gi a instituliilor publice, ca atribut al dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publicd, este asemindtoare sub aspectul elementului material cu posesia exercitati de titularul dreptului de proprietate public5, insd diferd elementul intenlional, care este corespunzdtor doar conlinutului dreptului real de administrare, iar nu dreptului de proprietate publicd'
in anumite limite, determinate de exploatarea bunurilor conform destinaliei lor, regiile autonome gi institutiile publice se bucurd gi de o dispozilie materiali (spre exemplu, ar putea sd efectueze unele lucriri ce ar alecta substanla lucrului, firi
insd a-i schimba destinalia; ar putea obline productele). in legituri cu raporturile juridice dintre titularii dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publici gi celelalte subiecte de drept, mai sunt de relinut gi caracterele juridice ale acestui drept, anume: inalienabilitatea, imprescriptibilitatea
gi insesizabilitatea.
5.3. Concesionarea bunurilor proprietate publici
Concesionarea bunurilor proprietate publicd este evocatE de art. 136 alin. (4) din Constitulie, de art. 15 din Legea nr.213/1998 9i estein prezent reglementatd de art. 871-873 C.civ. gi de O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicd. Este de relinut c5, pentru corecta inlelegere gi aplicare a noliunii gi regimului concesiondrii bunurilor proprietate public5, trebuie avutd in vedere gi O.U.G. nr. 3412006 privind atribuirea contractelor de achizilie publici, a contractelor de concesiune de lucrdri publice 9i a contractelor de concesiune de servicii, aprobatd prin Legea nr. 337/2006. Aceste acte normative au inlocuit vechea reglementare a Legii nr. 21911998 privind regimul concesiunilor, care privea atat concesiunea de bunuri publice, c6t gi concesiunea de lucrdri gi servicii publice, cu precizarea cd acest act normativ era aplicabil gi ipotezelor in care
obiectul concesiunii il constituiau bunuri proprietate privatS. Modificarea legislativd s-a impus ca urmare a procesului de armonizare a cadrului normativ intern cu legislalia gi practica Uniunii Europene. O.U.G. nr.5412006 9i O.U.G. nr. 34/2006 nu se aplicd in mod cumulativ, iar distinclia situaliilor in care sunt incidente cele doud acte normative rezultd din indicarea in corpul textelor legale a excepliilor de aplicare. Probleme de calificare apar mai cu seamd pentru acele situaliiin care realizarea unei lucriri publice ori a unui seviciu public implicd folosirea unor bunuri aflate in proprietate publici. Astfel, potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 5412006, atunci cAnd obiectul concesiunii il reprezinti
atribuirea contractelor de achizilie publicd, concesiunea de lucrdri publice gi concesiunea de servicii publice, se aplicd exclusiv O.U.G. nr. 34/2006, preluAnd, potrivit alin. (2) al aceluiagi articol, cadrul 9i procedura aplicate contractului tn cauz6. giin ceea ce privegte dreptul de exploatare a bunului public. Concesiunea, ca formd de exercitare a dreptului de proprietate public6, presupune incheierea unui contract de concesiune, insd raporturile juridice dintre pd(i nu tin doar de domeniul dreptului civil, ci trebuie avute in vedere gi elementele de drept public, care sunt prezente in cadrul lor. Potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 5412006, contractul de concesiune este acel contract in formd scrisd prin care ,,autoritatea publicd, denumitd concedent, transmite, pe o perioadd determinatd, unei persoane, numitd concesionar, care aclioneazl pe riscul gi pe rdspunderea sa, dreptul gi obligalia de exploatare a unui bun proprietate publicS, in schimbul unei redevenle". Concesiunea de bunuri poate fi definitd ca acel contract prin care o autoritate publicd permite unei persoane fizice sau juridice private sd exercite posesia gi sd foloseasci, in conditiile legii gi ale contractului de concesiune, un bun ce apa(ine domeniului public al statului ori al unitililor administrativ-teritoriale. Cu toate cd textul legal nu prevede expres sancliunea, apreciem ci forma scrisd a incheierii contractului este necesard ad validitafem, lipsa ei reprezentAnd o cauzd de nulitate absolutd gi virtual5 a actuluijuridic. Mai mult, scopul stdpAnirii gi folosirii bunului, in cazul concesiunii de bunuri, nu trebuie sd fie executarea unei lucrdri sau a unui serviciu public, caz in care vor fi aplicabile prevederile O.U.G. nr. 34/2006, iar nu ale O,U.G. nr.5412006. in temeiul O.U.G. nr. 3412006, contractul de concesiune de lucrdri publice are ca obiect executia unei lucrdri, avAnd drept contraprestalie dreptul concesionarului de a exploata pe o perioadd determinatd rezultatul lucrdrilor, global sau insolit de plata unei sume de bani prestabilite, iar contractul de concesiune de servicii are ca obiect prestarea unui serviciu, avAnd contraprestatie dreptul concesionarului de a exploata pe o perioadd determinati rezultatul serviciilor, global sau insolit de plata unei sume de bani prestabilite. incheierea contractului de concesiune este precedatd de o procedurd de concesionare, legea reglementAnd procedura concesiondrii prin licitatie public5, precum gi procedura concesionirii prin negociere directd. Potrivit art. 15 din O.U.G. nr. 5412006,,,Concedentul are obligalia de a atribui contraclul de concesiune, de reguld, prin aplicarea procedurii licitaliei", iar potrivit arl. 26, ,,Concedentul are
numai in situalia in care, dupS dreptul de a aplica procedura de negociere directd putin 3 ofede valabile". i.pltur"u procedurii Oe ticitalie (...), n, au fost depuse cel publice de la nivel central statului sau al unitdlii administrativ{eritoriale, autorititile publice centrale) pentru (ministere sau alte organe de specialitate ale administraliei sau serviciile publice de bunurile proprietate prOti.a a siatului (ori pentru activitdtile sau instituliile publice locale interes national), respectiv consiliile iudelene, consiliile (sau pentru actipublicd proprietate de interes local, pentru bunurile ce le apa4in in ordonan!6 [articol vitilile ori serviciile publice de interes local)' Conform art' 6 din de concesionar o calitatea (2) c'civ.l, alin. 871 art. ce igi gisegte corespondentulin juridicd, romand sau strdind' poate avea orice persoanS fizicd sau orice persoana juridice drept public pot avea calide Pe cale de consecinld, rezulta cd persoanele debemus' Mai distinguere nos tatea de concesionar ubi lex non distinguit, nec prin atribuire poate face din ordonanld, concesionarea se
Art.5dino.U.G.nr,s4t2Oa6dispunecdaucalitateadeconcedent,innumele
mult, potrivit art. 59 directd in favoarea companiilor 9i societdtilor nalionale' propo(ionald cu beneficiile Concesionarut va ptiti concedentului'o redevenla venit la bugetul de stat face Se care oblinute din exploatarea bunului concesionat, sau,dupdcaz,labugetelelocale,deciconcesiuneasefacecutitluoneros. numai in mod Articolul 59 din o.u.o. nr. 54/2006 permite subconcesionarea, anumitor condilii, ceea exceptional, prin aprobarea concedentului 9i cu respectarea
intuitu personae. ce conferd contractului de concesiune un puternic caracter proprielate publicd intrucAt concesionarul exercitd asupra bunului sau bunurilor folosinla, putAnd sd ce formeazd obiectul contractului de concesiune posesia 9i lege 9i in actul de de prevdzute culeagd fructele produse de acesta gi, in limitele de concecontractul din constltuire, productele larl.872 alin. (2) C.civ.l, rezultd cd un drept real opozabil erga omnes 9i, in anumite limite, opozabil
siune izvor[gte
chiar gi concedentului pe durata existenleiconcesiunii' care nu AcLst drept real are o existenli limitatd in timp la durata concesiunii' prin simplul datd, singurd o prelungitd poate fi poate fi mai mare de 49 de ani. Ea jumdtate durata din mult cel cu acord de vointd al pd(ilor, pe o perioadS egalS initiald [art. 7 din O.U'G. nr' 54/2006]. nu are presub sanctiunea nulitdlii absolute, titularul dreptului de concesiune sens, potrivit rogativa dispozitiei juridice asupra bunurilor concesionate. in acest greva An alin. (1) tezaa ll-a C.civ., ,,concesionarul nu poate instrdina 9i nici realidin rezultate ori ^i. destinate bunul dat in concesiune sau, dupd caz, bunurile si fie predate zarea concesiunii 9i care trebuie, potrivit legii sau actului-constitutiv' concedentului la incetarea, din orice motive, a concesiunii"'
s5 restituie' in La expirarea termenului concesiunii, concesionarul este obligat investiliile pe deplini proprietate, liber de orice sarcind, bunul concesionat, inclusiv poarti denumirea genericd de care el le-a realizat. Bunul concesionat 9i investiliile al bunurilor proprii ale concecel juridic de diferit bunuri de retur, avAnd un regim incetarea contractului de sionarului, cele din urmd revenindu-i de drept acestuia la
concesiune.
poate exercita acliunea confesorie impotriva oricdrei persoane, inclusiv a titularului dreptului de proprietate publicd.
concesionarului' acesta q'lary recurge la mijloacele de apdrare specifice dreptului civil gi' aga cum am ardtat-9i in cazul apdrarii dreptului de adminisirare, in cazul in care titularul drepturui este impiedicat in exercitarea
ienunlare, ff1]}liTl:illllfif"?iective ",,plor,r, Trebuie relinut ci apdrarea dreptului de concesiune in justitie revine
inceteze, potrivit afi. szdin o.U.G. nr. s4l2oo6: afard de situatia prelungirii lui prin acordul pa(ilor pentru o perioadd de cel mult jumdtate din ourata sa initiali; pril denuntarea unilaterald a contractului de cdtre concedent, in cazul in care . . interesur nafionar sau rocar impune o asemenea incetare, cu prata de despdgubiri juste gi prealabile cdtre concesionar dace acesta suferd un prejudiciu ca urmare a unei asemenea denuntdri unilaterale; - prin reziliere, in cazul neexecutdrii culpabile a obrigatiilor contractuale de cdtre oricare dintre parJire sare, cu prata de despdgubiri in iri.in, pd(ii rdspun zdtoare de neexecutare; - prin disparifia, dintr-un caz de fortd major5, a bunurui concesionat, precum gi a concesionarurui de u-i prin
- prin ajungerea la termenul previzut in contract,
Contractulde concesiune poate
si
drepturuirau,l.".r,
executarea gi incetarea contractului de concesiune sunt de competenta instanteror judecitoregti de drept comun.
5.4. Tnch irierea bunurilor proprietate publicd
De relinut cd litigiile referitoare la incheierea,
Posibilitatea inchirierii bunurilor proprietate pubricd este recunoscutd atat de art' 136 arin. (4) din constitutie, cat gioe atte acte normatire. astter, arl.14arin. (1) din Legea nr. 213/199g dispune cd ,,inchirier"u ornrriior'plpri"t"te pubricd a statului sau a unititiror administrativ-teiitoriare se aprobd, dupd caz, prin hoterare a Guvernului' a consiliului judelean, a Consiriurui Generai aiirtunicipiului Bucuregti sau a consiliului local, iar contractul de inchiriere va cuprinoe ctauze de naturd sd asigure exproatarea bunurui inchiriat, potrivit specificurui acestuia,,, contractur de inchiriere se poate incheia cu orice p"oo"re fizicd sau juridicd, romand oristrdind, fie de cdtre titularul dreptului de proprietate, fie de cdtre titularul dreptuluide administrare [art. 14 arin. (2)din Legea nr. erguiJda:. inchirierea bunuriror proprierate pril;." t"".lpirliiirr* r"rr "vrrqrre P ;roricd, in conditiire legri[art 15 din Legea nr. 213l1998j. ,..-Potrivit articorurui urmdtor din ateeagi rege, sumere incasate din inchiriere se fac venit, dupd caz, la bugetul de stat sau la-bugetele locale. in cazul in care contractul de inchiriere se incheie de cdtre tituraruidrepturui d; acesta are dreptur sd incaseze din chirie o cotd-parte intre 20-50%,"drini.trrrr, .trbirite, dupd caz, prin hotSrarea Guvernurui,..a consiriurui judefean, a consiriutui Lenerat ar Municipiului Bucuregti sau Aga cum s-a subriniat, spre deosebire de contractur oe concesiune care con_ duce la nagterea unui drept rear asupra bunurui concesionat, ca titurar pe
a.consiriurui rocar prin care s-a aprobat inchirierea.
"rano
l. Dreptul de ProPrietate
concesionar, contractul de inchiriere duce la nagterea unui raport juridic obligational.tll
Mai precizim cd litigiile privitoare la inchirierea bunurilor proprietate publicl sunt de competenla instanlelor de drept comun.
5.5. Dreptul de folosin!5
gratuiti
teritoriale sd fie date in folosintd gratuitd unor persoane fizice sau juridice [art' 136 alin. (4)1, potrivit art.874 alin. (1) C.civ. ,,dreptul de folosinld asupra bunurilor proprietate publicd se acordd, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in favoarea instituliilor de utilitate publici". De asemenea, potrivit ar|.124 din Legea nr.21512001, bunurite mobile gi imobile proprietate publicd a unitSlilor administrativteritoriale pot fi date in totoiinl6 gratuit5, pe termen limitat, persoanelor juridice fdrd scop lucrativ care desfdgoari activitate de binefacere sau de utilitate publicd ori serviciilor
publice.
in plus, fatd de dispoziliile constitutionale care prevld in mod expres posibilitatea ca bunurile proprieiate publicd a statului sau a unitdtilor administrativ-
este un drept real, deoarece permite titularului exercitarea unor prerogative asupra bunurilor primite in folosinld - in acest sens, titularul dreptului de folosinld cu tilu gratuit nu beneficiazd de fructele civile in lipsa unor dispozilii contrare in
Agadar, dreptul de folosinld gratuitS: - se nagte prin acte ale autoritdtilor publice;
actul de constituire; - este un drePt temporar; - are ca obiect bunuri imobile proprietate publicd a statului sau bunuri imobile 9i mobile proprietate publici a unitdtilor adm inistrativ-teritoriale; - are ca beneficiari numai persoane juridice fdri scop lucrativ care desfdgoard activitate de binefacere sau de utilitate publicd ori serviciile publice, CAt privegte regimul juridic al dreptului de folosinli gratuiti, se aplicd, in mod corespunzdtor, regulile referitoare la dreptul de administrare, art. 874 alin. (3) C.civ. stabilind cd ,,dispozi[iile privind constituirea gi incetarea dreptului de administrare se aplicd in mod coresPunzdtor",
7. incetarea
dreptului de proprietate publici
Art. 864 C.civ. prevede doud moduri de incetare a dreptului de proprietate

publicd, anume: - pieirea bunului; - trecerea bunului in domeniul privat, dacd a incetat uzul sau interesul public.prin Trecerea bunului din domeniul public in domeniul privat se face, dupd caz, hotdrAre a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuregti sau a consiliului local, afard de cazul cAnd prin Constitulie sau prin lege
t'l c. Binsax, op. cit., p. 116.
f"
se dispune altfel. HotirArea respectivd poate fi atacatd, in conditiile legii, la instan!a de contencios administrativ in a cdrei razd teritoriald se afli bunul. subliniem insi c5, in cazul in care un bun a devenit proprietate publicd in temeiul legii (in sensul restrAns al acestei notiuni, deci de act normativ emis de Parlament), atunci trecerea lui in domeniul privat presupune un act normativ de cel putin aceeagi forld juridicd.
Capitolul lV. Acliunea in revendicare

Secliuneo l. Aspecte generale referitoare lo ocliunea in revendicare imobiliord
1. Nof iune gi caractere generale Acliunea in revendicare este acea actiune in justilie prin care reclamantul, care pretinde cd este proprietarul unui bun individuat determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicitd obligarea paratului, care stdpanegte bunul respectiv, sd ii recunoascd dreptul de proprietate gi sd ii restituie bunul. ln doctrina de specialitate se spunea cd acliunea in revendicare este acea
actiune prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului de la posesorul neproprietar, insd aceastS afirmatie nu este riguros exactd, deoarece, aga cum rezultd in mod expres din art. s63 alin. (1) C.civ., acliunea in revendicare poate sd fie exercitatd impotriva posesorului sau a oricdrei alte persoane care detine bunul fdrd drept (de exemplu, detentorul care retuzl restituirea bunului).
foarte sugestiv, actiunea urmdregte bunul, iar nu o anumitd persoand. Acliunea in revendicare este o acliune petitorie, deoarece prin intermediul ei se urmdregte ?nsdgi apdrarea unui drept real, mai exact, actiunea in revendicare tinde sd stabileascd direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului.
Actiunea in revendicare este o actiune reald, putdnd fi exercitata impotriva oricirei persoane care detine bunul sau, cum se mai spune relativ impropriu, dar
2. Delimitarea
acliuniiin revendicare de atte acfiuni reale
2.1. Acliunea in revendicare gi acliunea posesorie
existenla dreptului de proprietate asupra bunului. Dacd actiunea posesorie poate fi exercitatd de simplul posesor, indiferent dacd acesta este sau nu gi titularul dreptului real principal, in schimb, admiterea actiunii
in cazul admiterii acliunii in revendicare, reclamantul redobandegte posesia asupra bunului revendicat, insd este vorba doar de un efect accesoriu al admiterii acliunii in revendicare, Tocmai de aceea, o asemenea acliune nu trebuie confundati cu acliunea posesorie, prin care reclamantul urmdregte si pdstreze ori sd redobandeasci posesia, ca simpld stare de fapt, fdrd insd a pune in discutie
'1 revendicare implice, printre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla'nantului asupra bunului revendicat. Acliunea posesorie trebuie exercitatd intr-un interval scurt de timp [termenul de crescriptie extinctivd fiind de un an de la tulburare sau deposedare - art. 951 alin. (1) C.civ.l, in vreme ce acliunea in revendicare este, in principiu, imprescriptibilS
extinctiv.
Hoterarea pronunlati in posesoriu nu are autoritate de lucru judecat in petitoriu, astfelincAt cel care a pierdut intr-o acliune posesorie este indreptdlit sa introducd c actiune in revendicare cu privire la acelagi bun,tll insd hotdrArea prin care S-a admis actiunea in revendicare are autoritate de lucru judecat 9i in posesoriu, ceea ce inseamnd cd partea care a pierdut intr-o actiune in revendicare nu este exercitat-o asupra bunului respectiv'
2.2. Acliunea
:ndreptititd sd solicite, printr-o actiune posesorie, ocrotirea posesiei pe care a
in revendicare
5i acliunea confesorie
Actiunea confesorie este acea acliune in iustilie prin care se urmdregte apd,area unui dezmembrdmAnt at dreptului de proprietate (privatd), solicitAndu-se nstantei sd it oblige pe pArAt sd permitd reclamantului exercitarea deplind 9i netul' buratd a dreptului real principal. Daci persoana care pretinde cd este proprietar are pozitia procesual5 de reclarnant intr-o acliune in revendicare, in schimb, in acliunea confesorie, pozilia procesuald de reclamant este delinutd de cel care afirmd cd este titularul unui drept de uzufruct, de uz, de abitalie, de servitute ori de superficie, iar pozilia procesual5 de pArAt este delinuti fie de proprietar, fie de o altd persoand care contestd existenla dreptului real principal in favoarea reclamantului. in acest sens, art.696 alin. (1) C.civ. prevede cd ,,acliunea confesorie de superficie poate fi intentati impotriva oricdrei persoane care impiedici exercitarea dreptului, chiar 9i a proprietarului terenului", textul de lege aplicAndu-se in mod corespunzitor 9i dreptului de uzufruct (art. 705 C.civ.), implicit dreptului de uz gi de abitalie, care sunt varietdli de uzufruct (art. 754 C.civ.), dreptului de servitute (art. 757 C.civ.), dar 9i drepturilor
reale corespunzdtoare dreptului de proprietate public5, anLlme dreptului de administrare [art. 870 alin. (2) C.civ.], dreptului de concesiune [art' 873 alin. (2)
Spre deosebire de acliunea in revendicare, care, in principiu, este imprescriptibili extinctiv, acliunea confesorie [cu exceplia celei intemeiate pe dreptul de superficie, care este declaratd imprescriptibilS de art, 696 alin. (2) C.civ'l se prescrie in termen de 10 de ani.
2.3. Acliunea tn revendicare 9i acliunea negatorie
C.civ.l gi dreptului de folosintd [art. 875 alin. (2) C'civ.].
Potrivit art.564 alin. (1) C.civ.,,,proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricirei persoane care pretinde cd este titularul vreunui drept real, altul
dec. civ. nr. 106/1998, in B.J., semestrull/1998' p' 189'
t,lTrib. Suprem, col. civ., dec. nr. 816/1955, in C.D. 1955, vol. l, p.220; C.A.
Ploiegti,
indirect, prin intermediul ei se
tibildextinctivpotrivitalin. (2)alaceluiagiarticol. acliunea negatorie este acea acliune in justilie prin care .Agadar, se contestd gxigtenla unui dezmembrdmant al dreptutui 'de proprietarir, ciea ce inseamnd ci, Printr-o asemenea acliune nu se pune in disculie dreptur de proprietate, ci numai (in)existenla dreptului real principal (dreptul de uzufruci, de uz, oe aoitalie,
decdt cel de proprietate, asupra bunului sru,,, o asemenea actiune -'-i'- fiind imprescrip_
apiri
gi dreptul de proprietate.
de servitute sau de superficie) pe care paraiur
pretinde.aii;;.
griniluire
2.4. Acliunea in revendicare gi actiunea in
de cdtre pro_ prietar, ci gi de cdtre titularul unui dezmembrrmant al drepturui de proprietate asupra fondului respectiv, precum gi de simplul posesor; pe Jate de consecintd, o asemenea acliune ar putea fi exercitatd impotriva proprietarului fondului vecin,'a titularului unui alt drept real sau chiar a titularului unui orepi Je folosinti, ca drept personal (de creanti). . ltl acfiunea in grdniluire se urmdregte (re)constituirea hotarutui realdintre cele doud fonduri, fird a se contesta dreptul de proprietate asupra fondului vecin gi fatd de care se va face derimitarea. Agadar, acliunea in grrniluire nu imprica dovedirea dreptului de proprietate asupra f-ondurilor cu privire ra care se va stabili hotarul despdr!itor.
Dacd insd, cu ocazja g_rdnifuirii, reclamantul pretinde o parte determinatd din terenul limitrof,tll atuncigraniluirea'este oubtatd de o revendi."r" u portiunii respective de teren, astfel incat va trebui si se faci dovada
orepturui de proprietate
2.5. Acliunea in revendicare gi petitia de ereditate
Potrivit art' 560 c.civ., ,,proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati se contribuie la grdnituire prin reconstituirea hotarului gi fixarea ,"rn"ior corespunzdtoare, suportand, in mod egar, chertuielire ocazionate de aceasta,,. Actiunea ?n grdnifuire (in hotdrnicie) este acea actiune in justitie prin care se solicitd instan[ei determinarea, prin semne exterioare, a liniei despdrlitoare dintre doud fondurivecine. se admite cd acliune.a.in grdnituire poate fi introdusd nu numai
cu privire la aceasta.t2l
.Art'1130 c.civ. prevede cd,,mogtenitorur cu vocatie universard sau cu tiflu universal poate ob[ine oricand recunoagterea calititii sale de mogtenitor
contra
o operaliune de determinare prin semne exterioare ,. "].il a limitelor dintre doud pioprietalivecine,.cu i"oprr .t"oiririi traseutui [5ip" ."r" trebuie sd it urmeze hotarur. Rezurtd ci grdniluirea, fiind menitd ,a. qggr" cere atat in cazul inexistenleiuneioetimiteriintre proprietali, ^oriotit'jJ'proprietate, se poate cat semne exterioare existS, dar sunt contestate oe pi4i.'roi"blia, 9lin.iillp in care astfetde 6ri" n""Lr", ca o grdniluire dispusd prin hotdrare judecdtoreasca sa rezoivE contestaliile gi pretenliite pd(ilor cu caracter revendicativ, dar 9i sd lind seama de transformdrite probusJ i[ *niigrr"ti, terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile - C.S.J., Sectia civitd, O".iiL Oi, S mai 1995, in 8.J.21990-2005, Ed. Ail Beck, Bucuregti, ZbO+,-6. z1Z-218. lno. liuprem, s. civ., dec. nr. 15/1970, in Flepertoriu 1969-1975, p.96. principiu, graniluirea.reprezintd
rii'ii'd
"
L Dreptul de Proprietate
posedd oricarei persoane care, pretinzAnd cd se intemeiazd pe titlul de moqtenitor, toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral"' justilie prin care Agadar, petitia de ereditate poate fi definitd ca acea acliune in ori reclamantul soliciti instanlei recunoagterea calit5lii sale de mogtenitor universal precum 9i cu titlu universal (ori de Succesor in drepturi al unui astfel de mogtenitor), cu titlu sau universal mogtenitor pretinde de asemenea obligarea paratului, care se pretinse drepturile le detine, pe care univLrsal, la restituirea bunurilor succesorale de cele doui pd(ifiind inconciliabile' poate stabili numai dupd Chiar din aceastd definilie rezultd cd natura acliunii se pArAtul se ce pArAtul igi precizeazA pozilia sa fala de cererea reclamantului; dacd apiri pretinzdnd cd este mogienitor universal ori cu titlu universal, atunci actiunea pArAtul se formulatd de reclamant va fi ialificatd ca petilie de ereditate, ins5, dacd de simreal sau drept al altui prevaleazi de o alti calitate (de proprietar, de titular sau' in revendicare plu posesor), actiunea reclamantului va fi calificatd ca acliune
justifica legitimarea (calitatea) procesuald activd, va trebui sd facd dovada calit5lii sale de mogtenitor (mogtenitor legal sau legatar universal ori cu titlu universal).
2.5. Acliunea in revendicare 9i acliunea in evacuare
dupi caz, ca actiune negatorie. in ambele situatii ins6, reclamantul, pentru
a-gi
Avind in vedere ci intr-o acliune in revendicare reclamantul solicitd nu numai pArAtului obligarea pirAtului sd ii recunoascd dreptul de proprietate, ci 9i obligarea gi evaimplicd revendicarea imobiliard, si ii predea bunul, rezulti c5, in materie necesar mai este nu cuarea. Prin urmare, dacd se admite acliunea in revendicare,
si
se formuleze gi o acliune in evacuare, care, de altfel, ar fi lipsitd de interes'
existi gi o acliune in evacuare de sine stititoare' Suni solulii, de cele mai multe ori implicite, potrivit cdrora calificarea acliunii s-ar preface in raport de atitudinea pdrAtului in proces, mai exact, dupd cum acesta
in afard de
evacuare, ca o componenti
a actiunii in revendicare
imobiliard,
zintd sau nu titlu de proprietate.tll in ce ne priveqte, nu putem fi de acord cu o la asemenea solulie, care ar restrAnge sfera de aplicare a acliunii in revendicare situatia in care ambele pa(i ar deline cate un titlu de proprietate, mai exact,
t,l Acliunea in revendicare este cel mai specific mijloc juridic de. apdrare a dreptului de proprietiie, pentru c6 piin aceasta acliune proprietarul poale sa obline restituirea bunului proprietatea'sa de la cel care il delinb fdri drept. Pentru inldturarea unor atingeri aduse
br"itutri sdu
gi asigurarea exercitdrii'lui in conditii normale, proprietarul poate formula 9i alte pe un laport- iuridic actiuni care. desi nu se intemeiazd direct pe dieptul de proprietate, ci
.ili.liiJ"iiiii,iiru"t,
dacd raportuliuridicobligalionaleste legat de dreptul in evacuare, invocAnd dreptul sdu de proprie' acliune formutat a ;;;i. iil iaipAratuti'a negit dreptul, suslinAnd cd imobilulapa(ine domeniului tiG "trfi"'irnobilului, prOfi. municipiului b. Sbtulia de resp-ingere a ac-tiunii de evacuare este legald, deoarece, "i ambele pdrli invdcd un drept-de proprietate asupra aceluiagi bun, trebuie sd se "trn.i.anO titlurilor ce se opun, comparare gare ly este.posibilS lagc!i.un9? procedeze la compaiarda -Seclia civild 9i de'proprietate intelectuala, decizia nr' 2574 din 31 |.C.C.J., in evacuare ;"ni;rnns, in inina'Curte'de casaiie gi jusiiyie. Jurisprudenla Secliei civile pe anul 2005' Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2006, p. 21'22.
il#;i#;;i;|g;irtUproprieiatb,
o"ri.i, irbogalire tdra iusti cauz6, anularea actelor iuridice), i1 mo!
#ii;";iffintut
imobilului, care a incetat, precum gi atunci cand, ca urmare gate, s-a creat aparenla existenfei unui asemenea " in lipsa transmiraport juridic. terii voluntare a folosiptei cdtre parat sau a tolerantei, propiietarut are la indemand numai calea acliunii in revendicare.
de dobandire a proprietafii. De artfer, a9a cum am menfionat deja, actiunea in revendicare poate fiexercitatd giimpotriva detentorului, care, prin ipotezd, nu pretinde cd ar fi proprietar al bunului revendicat. In opinia noastrS, actiunea in evacuare este admisibild doar in cazul in care lntre reclamant gi parat a existat un raport juridic prin care s-a transmis folosinta
ambele
pi(i
ar invoca un mod
til;;;i"i iffi;:
2.7. Aqiunea in revendicare gi actiunea ?n constatare
Prin acliunea in constatare, regrementatd de art. 111 c.proc.civ., recramantur solicitd instanfei numai sd constate existenla unui drept subiectiv al siu, ori inexistenta unui drept subiectiv al paratului impotriva sa, deci reclamantul nu urmdregte sd ob{ind obligarea pdratului sd efectueze o presta{ie cdtre el. Trebuie retinut cd acliunea in constatare are un caracter subsidiar fatd de cererea in realizare, urmAnd a se respinge ca inadmisibild dacd partea poate cere realizareadreptului. ln masura in care justificd un interes, in sensur de foros practic, actiunea in constatare este deschisi proprietarului care se gdsegte in posesia bunului, atunci cand acestuia ii este necesard o hotdrare luoecatoreascd prin care si i se recunoascd dreptur sdu, daci dovedegte cd acest drept ii este contestat de parai,r,i deoarece nu are la indemAn6 calea unei aetiuni in iealizare, respectiv a actiunii in revendicare, aceasta din urmd presupunand existenta unui proprietar neposesor gi a unui posesor neproprietartrl ori a unui detentor. 3. Calitatea procesuald
caritatea procesuard activi apartine proprie_ tarului,t3l iar caritatea procesuald pasivd revine celui care stdpanegte, ca posesor sau chiar ca detentor, bunul revendicat. Desigur cd, in baza a,rt.1560 c.civ., acliu_ nea in revendicare poate fi exercitatd gi de creditorii proprietarului, pe catea acliunii oblice.
Dacd, la data intentirii actiunii, reclamantul nu mai este proprietar al bunului pe il revendicd, intrucAt dreptul de proprietate asupra acelui'bun fusese anterior dobdndit de o altd persoand prin oricare dintre modurile de transmitere (dobAndire) a proprietdlii prevdzute de lege, atunci actiunea in revendicare se va respinge ca
intr-o actiune
in
revendicare,
care
n r._152g/1g7g,in Revista romdnd de drept, nr. 3/1g7g, p. 52; C oBlTjl^d":..9y_1;, tss/1s,s7, in.Cutegere de fracticd juoiciara rggz, p. +a.
l'l Trib. suprem, s. civ..,-xe_c.
legatarul unei sume de bani n, calitate procesuald activd intr-o actiune in revendicare dare are caobiect ,n oun ironir Jripatrimoniul autorului sdu, intrucat vbcatia sa succesoJard privegte strict suma de bani - C-q. gr"rregti, seclia a lv-a civ., dec. nr.'92J1995, in piacticd judiciara ciiia t6se4eee, p. az.
ttr . legatirul cu titlu pafticular este succesor in drepturile autorului sdu numai in limitele legatului transmis. Prin urmare,
,n#rJfi,;5?t*,',
s. a ilt_a civ., dec. nr.214ot1ee7, in Cutesere de practicd judiciard
ir"
cit"i"iei,
57
"
introduse de o persoane fdrd calitate procesuala activi.tll in alte cuvinte, a,l.rniterea acliunii in revendicare presupune, printre altele, cd dreptul de proprie::,:e asupra bunului revendicat nu a iegit din patrimoniul reclamantului, prin niciunul :,-tre modurile de transmitere (dobAndire) a proprietdlii, deci cd reclamantul a :,erdut numai stdpinirea materialS a bunului respectiv' in cazul in care dreptul de proprietate asupra acelui bun a fost transmis (dobAn' de) cdtre o altd persoane, atunci acliunea in revendicare exercitatd de fostul :"cprietar se va respinge; insd, in functie de imprejuririle concrete ale spelei, se , a putea invoca, inclusiv pe cale incidentald in cadrul actiunii in revendicare, nevaaoititatea dobdndirii dreptului de proprietate de citre teria persoani (prin raportare .: dispozitiile legale in vigoare la momentul la care a avut loc dobAndirea). S-a decis ci in raporturile dintre coproprietari nu poate fi folositd acliunea in
rd
:i
-e.rendicare, titularii avAnd drepturi simultane gi concurente asupra bunului proprie:ate comund, niciunul neavAnd vreun drept exclusiv pAni la efectuarea partajului.t2l
Pentru ipoteza revendicdrii unui bun proprietate comunS pe cote-pdrli, legiui::.ul oferi pentru prima datd o solulie expresd. Astfel, art.643 alin' (1)C.civ' pre.ede ci,,tiecare coproprietar poate sta singur tn justilie, indiferent de calitatea :rccesuali, in orice acliune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul acliunii in -evendicare", deci acliunea in revendicarea bunului proprietate comund detinut de r ':e(e persoani poate fi introdusd de citre un singui coproprietar.tSl
:'i Spre exemplu, in cazul unui imobil expropriat, fostul proprietar nu mai este indrepldlit exercite acliunea in revendicarea imobilului respectiv - C.S,J., s. civ., dec. nr. 1276/1995,
'-
:i
B.J. 1995, p. 42. :21 Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1335/1978, in C.D. 1978, p.32, ;'l Corespunzdtor reglementdrii anterioare, intr-o primd etapd, se admitea aproape una-.n cd legitimarea (calitatea) procesualS activd aparline tuturor titularilor dreptului de pro:.retate comuni, deci acliunea in revendicarea bunului proprietate comund delinut de o :eta persoani ar trebui inirodusd de toli coproprietarii, unul dintre acegtia nefiind indreptSlit sa actioneze singur, fdrd acordul expres al celorlalli; dac6 nu s'ar-obline acordul unuia dintre
::utari in vederel declangirii actiunii in revendicare, ar trebui sd se solicite partajul, dupi :are actiunea in revendicare se va exercita de citre copdrtagul in lotul ciruia a fost inclus :rnul ailat in posesia (detentia) te(ului (a se vedea, de exemplu: Trib. Suprem, s. civ., dec.
-
'105/1969i, in Cutegere cie deci2ii 1969, p. 237 dec. nr. 1030/1975 , in Culegere de deci' '. 1 2i1975,p.222; c.s.J., s. civ., dec. nr.146711992, in revista Dreptul, nr.7/1993, p.91;de.c. --. 295/1'993, in Buletinutiurisprudenlei 1993, p. 131; dec. nr. 8921995, in Buletinuliurisc,udentei 1995, p. t03; C.A. Bucure$ti, s. a lV-a civ., dec. nr. 285/1998, in Culegere de s,actic'd judiciard civild 1993-1998, p. 172: dec. nr. 184/1999, in Culegere de practicd iudi' :ara in materie civild 1999, p. 186; s. a lll-a civ., dec. nr.202511999,in Culegere de c,acticd judiciard in materie civitd 1999, p. 204; C. Binsnru, Drept civil. Drepturile reale :rincipate, Ed. All Beck, Bucuregti, 2001, p. 201; E. Popn, Acliunea in revendicare, id. Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p.66-67. Pentru opinia cd acliunea in revendicarea cunului proprietate comuna aflat in posesia unei terle persoane poate fi introdusi de un
singur coproprietar, a se vedea, ins6, L. Poe, Dreptul de proprietate gi dezmembremintele sale, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2001, p.254'255). insd, CEDO, prin Hotdrdrea din 14 decembrie 2006, pronunlatd in cauza Lupag 9i a$ii.c. RomAniei, M. Oi. nr. 464 din 10 iulie 2007, a constatat incdlcarea art. 6 parag. 1 din Conventie prin aplicarea stricte a regulii unanimitdlii in.materia acliunii in revendicare a unui sun proprietate comund pe cote-pd(i: ,,Curtea reaminteqte incd de la inceput cd art. 6 sarag. f ii garanteazd fieciruia dreptdl ca o instanld sd ia act de orice contestalie legati de
Alin. (2) al aceluiagi articol stabilegte cd hotdrArile judecdtoregti pronuntate in folosul coproprietdlii profitd tuturor coproprietarilor, insd hotdrArile judecitoregti Mai trebuie subliniat ci in cazul in care actiunea nu este introdusd de toli coproprietarii, parAtul poate cere instanlei de judecatd introducerea in cauzd a
drepturile gi obligafiile sale cu caracter civil. ($ 62) Desigur, dreptul de acces la o instant6 nu este absolut. El poate da ocazia unor limitdri implicit admise, deoarece el reclamd prin insdgi natura sa o reglementare din partea statului. ln elaborarea unei astfel de reglementdri, statele se bucurd de o anumit5 marjl de apreciere. Cu toate acestea, limitdrile aplicate nu pot restrAnge accesul deschis individului de o manierd sau intr-o asemenea mdsurd incdt dreptul sd fie atins in insdgi substanta sa. Mai mult decAt atAt, ele nu se conciliazd cu art. 6 parag. 1 decAt dacd urmdresc un scop legitim gi dacd existd un raport rezonabil de proporlionalitate intre mijloacele utilizate gi scopul vizat. ($ 63) Conform regulii unanimitdlii, insianlele interne le-au declarat actiunile inadmisibile pe motivul cd fuseserd introduse fera acordul mogtenitorilor a doi dintre fogtii coproprietari ai bunurilor revendicate. (g 66) Agadar, este obligalia Cu(ii sd verifice dacd regula unanimitilii aplicatd in spela de instantele interne este clard, accesibild 9i previzibild in sensul jurisprudenlei Cu(ii, dacd limitared pe care a impus-o dreptului reclamanlilor de acces la o instanli urmdrea un scop legitim gi dacd era proporJionald cu acesta. ($ 67) Cunea constatd in primul rAnd cd regula in disiulie este o construcJie jurisprudenliald ce nu decurge dintr-o dispozilie procedurald specificl, ci este inspiratd din particularitdlile acliunii in revendicare. (g 68) AvAnd in vedere faptul cd aceastd reguld ju.risprudenlial5 era respectatd de majoritatea instantelor interne, Curtea poate admite cd ea era clari gi accesibild gi cd aplicarea sa in spep era previzibild. Curtea poate,
potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalli coproprietari.
a optat noua reglementare.
de asemenea, sd admitd cd ea urmdrea un scop legitim, $i anume protejarea drepturiloi tuturor mogtenitorilor fogtilor coproprietari ai bunului. ($ 69) Curtea nu considerd necesar sd solu,tioneze aceaste- controv-ers5, ce line de teoria gi practica interne de drept civil. ($ 72) lntr-adevdr, este suficient se constate cd regula unanimitdlii nu numai cd i-a'impiediiit pr! reclamanli sd oblind examinarea temeiniciei acliunilor loi de cdtre instanle. in realitaie, linAndu'se cont de circumstanlele speciale ale sp61ei gi in special de data naiionaliz6rii gi de dificultdlile ce decurg din aceasta pentru a ideniific-a mogtenitorii unui foit copropriltir, precum gi de refuzul mogtenitorului unui alt fost coproprietar de a se aldtura acliunilor lor, ea reprezintd un obstacol insurmontabil pentru orice tentativd viitoare de r6vendicare a bunurilor indivize. ($ 73) Desigur, Curtea observd cd cea de-a doua acliune in revendicare nu a fost introdusd decAt de mogtenitorii lui Nicolae Lupag. Cu toate acestea, avAnd in vedere imposibilitatea de a obtine consimtdmAntul tuturor mogtenitorilor fogtilor coproprietari, Curtea apreciazd, cd o eventuald cerbre de intervenlie din'partea celorlalti 14 reclamanli nu ar fi schimbat nimic in solulia acestei acliuni. 1g z+) in lumina considelentelor de mai sus, Curtea apreciazd cd aplicarea strictd a regulii unanimitdlii le-a impus reclamanlilor o sarcind dispropo(ionatd ce i-a privat de orice posibilitate clarh gi concretd de a obiine examinarea de cdtre instanle a cererilor lor de restituire a terenurilorin litigiu, aOucAnd adtfel atingere substanteiinsegi a dreptului lor de acces la o instan!d,,. (g 76) DupE aceastd hotdrAre, s-a exprimat o opinie mai nuanlatd, linAnd cont de fondul motivdrii insjanlei europene a drepturilor omului, in sensul ca reguta unanimitalii in privinla revendicdrii bunului proprietate comund pe cote-pd(i ar trebui aplicate cu mai niu1d suplelb, deci cd s-ar putea recunoagte calitatea procesuald doar unuia dintre coproprietari atuici cdnd acesta face dovada- cd a fost in imposibilitate de a obtine consimlamantul tuturor celorlalli, inclusiv atunci c6nd unul dintre c6proprietari s-ar opune introducerii acliunli ia se v9de1 spre exemplu: G. Bonor, M.M. PrvNrcenu, T.V. Rnourscu, c.A. ArucuEleicu, Drept ciYll Dlepturile reale principale.Note d-e curs, jurisprudenld relevantd, spele, teste gritd, ed. a ll-a, Ed. Hamangiu, 201'1, p. 70; LC.C.J., Seclia civilS 9i de proprietate inietectuatdl decizia nr.4442 din 2 aprilie2009, www.scj.ro), dargiopiniain sensulsolulieipentru care, ulterior,
prevdzute in celorlalli coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul gicondi{iile persoane judecatd altor a in [art' 643 Codul de piocedurd civild pentru chemarea alin (3) C.civ.l.
Secliunea a
ll-o. Acliunea in revendicore imobiliord
1. Proba drePtuluide ProPrietate
in art. 1169 C.civ. din 1864 (incd in vigoare) referitoare la gi in materia acliunii in revendicare. De -rcini probei igi gdsegte aplicare asemenea, potrivit art.9i9 alin. (3) din C.civ.,,,pAnd la proba contrarS, posesorul
Regula inscrisd
este considerat proprietar, cu exceplia imobilelor inscrise in cartea funciard"' Deci, :el care pretinde cd este proprietar (reclamantul) trebuie sd facd dovada dreptului siu de proprietate. Posesorul chemat in judecatd (pArAtul) are o situalie comodd, tur pasivd, de agteptare, in favoarea lui operAnd o prezumlie de proprietate
Jedusi din simplulfapt al posesiei. Regula generald instituitd de art. 565 C.civ. este aceea cd proba dreptului de croprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciard se va face cu extrasul de carte funciard. insd, potrivit aft.56 din Legea nr.7112011, aceasti reguld se va aplica numai dupi finalizarea lucrdrilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriali 9i deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cdrlilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispoziliile Legii cadastrului 9i a pucticitdlii imobiliare nr. 7/1996, republicatS, cu modificdrile gicompletirile ulterioare.
De altfel, chiar gi dupd ce art. 565 C.civ. va deveni aplicabil, regula referitoare la Covada dreptului de proprietate imobiliard nu va avea caracter absolut, in sensul
textul de lege menlionat va trebui interpretat in acord nu numai cu art. 885 alin, (1) C.civ., potrivit ciruia, ,,Sub rezerva unor dispozilii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciari se dobAndesc, atat intre pd(i, cit gi fati de terti, numai prin ?nscrierea lor in caftea funciari, pe baza actului sau .aptuluicare a justificat inscrierea", ci gicu art. 887 alin. (1) C.civ., conform cdruia, ,drepturile reale se dobdndesc fdrd inscriere in cartea funciard cAnd provin din rnogtenire, accesiune naturald, v6nzare silit5, expropriere pentru cauzd de utilitate oublici, precum gi in alte cazuri expres previzute de lege", precum 9i de art. 892 C.civ,, de aft. 897 C.civ. gide art. 908 C'civ.t1]
t'l Art. 892 c.civ. ,,Situalia te4ului dobanditor de rea-credinld' (1) Cel care a fosi indr6ptdlit, printr-un act juridic valabil in'cheiat, sd inscrie un drept real i'r folosul sdu poate cere radieiea din cartea funciard a unui drept concurent sau, dupd caz, acordarea de rang preferenlial fald de inscrierea electuatd de alti persoand, insd numai dacd sunt intrunite urmdtoarele 3 condilii: a) actul juridic in temeiul cdruia se'solicitd radierea sau acordarea rangului preferenlial sd fie anterior aceluia in baza caruia te4ul gi'a inscris dreptul; b) dreptul reclamantului gi cel al terlului dobdnditor sd provind de la un autor comun; ci inscrierea dreptului in folosul reilamantului sd fi fost impiedicatd de te{ul dobAnditor
prin violent6 sau viclenie, dup6 caz.
Vom trata in cele ce urmeaza proba dreptului de proprietate astfel cum aceasta a fost conturate in trecut, de doctrina de specialitate giin jurisprudentd.
de proprietate asupra imobilului revendicat a intrat'in patrimoniul reclamantului printr-un mod originar de dobandire a proprietdlii (cum ar fi uzuca_ piunea, accesiunea naturala), se considerd cd proba existenlei acestui drept, care constd in dovedirea unui astfel de fapt juridic, are un caracter cert, absolut. Dacd insd dreptul de proprietate a fost dobandit printr-un mod derivat, adic6 printr-un act juridic transrativ de proprietate, dovada acestui drept impricd produ-
Dacd dreptul
violenfa ori viclenia a provenit de la o altd persoina decat te4ul dobdnditor, dar numai dacd acesta din urmd a cunoscut sau, dupr caz, trebuia sd cunoaicd aceastiimpielurare Ia data incheierii contractului in baza cdruia a dobdndit dreptul intabulat in forosut sau.'(3) Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani de la dati ssrs inscrierii de cdtre tert a -dreptului in folosul ' Art" 897 c'civ. ,,Efectele acliunii in prestalie tabulard fald de te4ul dobanditor de reacredinfd
(2) Radierea sau acord.area rangului preferen{ial poate fi cerutd gi dacd
sdu."
rr'
(1) Acliunea in prestalie tabulard se va putea indrepta gi impotriva te4urui dobdnditor inscris anterior in cartea funciard, oaci actut'iuridic invocat oL r"cjii*"nt este anterior celui in temeiutcdruia a fost inscris drepturt"[riui'Jobanditor, rqr svverq s rr de rea-credintd ra data incheierii actului. ' , -(2) Dreptul la actiune impotriva teqului se prescrie g in termen de ani de la data inscrierii de cdtre acesta a dreptului'in folosul'siu,-criexceplia cazului in care dreptul la actiune al reclamantuiui
iar;;";i;;;.t
4rt 908 C.civ. ,,Rectificarea
2. dreptul inscris a fost gregit calificat; 3' nu mai sunt intrunite-conoiliite de existenld a dreptului inscris sau au incetat efectele actuluijuridic in temeiul cdruia s_d fdcut inscrierea;
cere rectificarea unei intabutdri sau ?nscrieri provi,"r,[']:!:" f inscrierea sau incheierea nu este valabili ori actul in temeiul cdruia a fost efectuatd inscrierea a fost desfiinlat, in condiliire-i;;ii, pentru ;ri; ;;i ;;tive anterioare sau concomitente incheierii ori, dup5
caz, einiteriiiui;
'
persoand interesatd poate
contra antecesorului tabular s-a prescris mai inainte.,, intabuldrii sau inscrierii provizorii
"nrii,jjii,[iJi?"'jl#lH3Jffi:i:" (2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciard. se poate face fie pe cale amiabild, prin declaralia autenticd notariaid.a titutarutui orepturui Lrrn"r.i-i iii"[i"t sau modificat, fie, ?n caz de litigiu, prin hotdrdre "e ludecdtoreascii"tinitira. (3) cand dreptul inscris in cartea funciard urlneazd a fi rectificat, titularul lui este obligat sd predea celui indreptiitit, odatd cu consimtBmdntur dat in toimi"rt"nticd notariard pentru efectuarea gi'inscrisurile in caz contrar, persoana interesatd va .rectificarii, -ne"erar", -iar putea solicita instantei sd dispund inscrierea in cartea turrciara.'fi-acest din urmd caz, -.ln-simldm6ntul hotdrarea instantei de lucecaid rupiin-i ru in..ri"L at pd(ii care are obligalia de a preda inscrisurile n.."r"o ,""tifi.arii. (4) Acliunea ?n rectificare poate fi introdus, concomitent sau separat, dupi ce a fost admisa actiunea de fond, c6nd este cazut. ia poate fi formulatd atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva te4ilor ooodnoitori, cu tiilu on"io.lu, cu tilu gratuit, in condiliile prevdzute ta ait._gog, cu exceplia ,.1ir"r 4' care nu poate fi pornitd impotriva t"rtiroI, iiie gr-au rnscls o"i.p"iiliite a1n. (1) pct. 3 gi vreun drept real, dobdndit cu bunS'credinld qi printr-un act juridic cu tiilu on"io. sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipotecd, intemeindu-se pe cufirinsur cafiii iunciaie,.
nu mai esre, din orice arte motive, in concordan]d cu
,i
i.t.ir"r*p"
61
cerea inscrisului constatator al actului juridic respectiv, iar proba dreptului de procrietate nu mai are caracter cert, absolut. Se pot ivi unele dificult5li de ordin material, in sensul cd ?n multe cazuri nu s-au incheiat sau nu se incheie inscrisuri constatatoare ale actului juridic translativ de proprietate ori, degi au fost redactate asemenea inscrisuri, acestea nu au fost insor(e de planuritopografice de naturi a individualiza imobilulfdrd niciun echivoc sub aspectul intinderii gi al vecindtalilor sale. in cazul dobAndirii dreptului de proprietate prin acte juridice translative, dovada oroprietdlii imobiliare intAmpini nu numai dificultdli de ordin material, ci 9i unele ci{icult6!i de ordin juridic,
Astfel, dovada certd a proprietilii s-ar putea face numai in condiliile probirii 'mprejurdrii cd persoana care a transmis dreptul avea calitatea de adevdrat proerietar, in sensul cd aceasta l-ar fi dobdndit, la rAndul ei, de la adeviratul proprietar g.a.m.d., deci dacd s-ar proba cd toti autorii care anterior au instrhinat imobilul au iost eiingigi adevdrali proprietari. in alte cuvinte, proba ar avea un caracter absolut rumai atunci c|nd reclamantul ar produce in instanli, pe lAngd inscrisul constalator al actului juridic prin care el a dobAndit dreptul de proprietate, toate inscrisurile din care sd rezulte transmiterile anterioare ale proprietdtii, incepAnd de la primul titular al dreptului de proprietate. O asemenea probd ar fi, mai ales in pri.'inta terenurilor, o probatio diabolica. O altd dificultate de ordin juridic ar putea decurge gi dintr-o anumitd interpretare a principiului relativitdlii efectelor actelor juridice, in sensul cd pArAtul se va apira nvocdnd faptul cd actuljuridic prin care reclamantul pretinde cd a dobAndit dreptul Ce proprietate nu igi produce efectele decAt intre pdrli, nu 9i fald de el, care este
;n ter! fali de acest act.

Pentru rezolvarea dificult5lilor de ordin juridic ale probei dreptului de proprie:ate, in doctrind gi in jurisprudenli s-a incercat sd se contureze, pe de o parte, rotiunea de titlu, iar, pe de alti parte, si se stabileascd o serie de reguli in funclie le situatiile posibile in cadrul acliuniiin revendicare imobiliard. Astfel, prin titlu in aceastd materie se inlelege actul juridic, actul jurisdiclional sau chiar actul administrativ translativ, constitutiv ori chiar declarativ de proprietate, oare genereazd o prezumlie de proprietate in favoarea persoanei care il invocd. lncludem in aceastd noliune, spre exemplu: contractul de vAnzare-cumpirare, egatul cu titlu particular, convenlia sau hotdrArea de partaj, tranzaclia conven:ionali sau judiciard, hotirArea judecdtoreascd ce line loc de contract pronunlatd ln conditiile legii etc, Valoarea probatorie a inregistrdrii in cartea funciard este intdrit5, pentru ipoteza in care obiectul revendicdriiilconstituie o unitate imobiliard de locuit, gide art. 101 Cin Legea 1 14i 1gg6,t1l inregistrarea f iind addugatd titlului de proprietate in vederea Covedirii dreptului de proprietate.
l'1 Art. 10' din Legea nr. 114/1996 prevede cd,,dovada dreptului de proprietate gi a :elorlalte drepturi reale asupra unei unitdti de locuit se face numai pe baza actelor de pro3rietate gi a extrasului de carte funciard pentru informare". Totodatd, potrivit art. 900 C.civ., "rregistrirea prezumd cA existd dreptul in favoarea persoanei pAnd la proba contrard.
decAt are.
absolut, in sensul cd persoana interesatd poate si dovedeascd faptul cd autorul nu era proprietar al unui anumit bun, caz ?n care va deveni incident principiul conform cdruia nimeni nu poate transmite, inclusiv pe cale succesorald, mai multe drepturi
ar fi aceea de a atesta calitatea de mogtenitor, precum gi intindeiea drepturitr succesorale ale persoanei ori.persoanelor avAnd aceasti calitate. in realitate insd, a$a cum de altfel s-a ardtat,tl] reclamantul se putea prevala de mogtenirea legald sau testamentarS, in mdsura in care va reugi sE faci dovada cd autorul sdu era proprietarul imobilului pe care il revendicd de la pArdt; altfel spus, certificatul de mogtenitor putea fifolosit ca mijloc de dovadd a unui mod de dobAndire a proprietilii. Legiuitorul a pus capdt acestei controverse, art. 1133 alin. (1)c.civ.,iiprtano expres ci ,,certificatul de mogtenitor face dovada calitdlii de mogtenitor, legal sau testamentar, precum gi dovada dreptului de proprietate al mogtenitorilor acclptanli asupra bunurilor din masa succesoralS, in cota care se cuvine fiecdruia,,. Desigur cd proba dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale nu are caracter
Corespunzdtor reglementdrii anterioare, in privinla certificatului de mogtenitor, principiu, in se admitea ca acesta nu ar constitui titlu, deoarece singura luifunclie
actuljuridic (jurisdictional) ca tiflu de proprietate este opozabil oricdrui i"rt.h, este de re[inut c6, intrucAt notiunea de act juridic este susceptibill de doud . Yri ^ intelesuri (negotium iuris gi instrumentum probatioms), gi nofiunea de tilu poate fi folositS, la rdndul ei, intr-unul dintre aceste intelesuri. in alie cuvinte, nu trebuie exclusl ipoteza in care, neexistAnd un inscris care si constate actuljuridic (negofium) translativ sau declarativ de proprietate, incheierea acestuia se probeazd prin alte mijloace de probd, in aplicarea exceptiilor de la regulile restrictive stabilite de
lege. Co_nturarea no[iunii de titlu permite stabilirea unor solutii
Efectul ce i se atribuie titlului, in acceptiunea ardtatd mai sus, este acela de a crea o prezumlie simpld in legdturd cu calitatea de proprietar a persoanei care il produce, prezumtie care poate fi insd rdsturnatd de partea adversd, inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de naturd si genereze o prezumtie de proprietate mai puternicd, dar tot susceptibile de a fi combdtutd. Trebuie subliniat cd principiul relativit5lii efectelor actului juridic (urisdicfional) nu este incdlcat prin invocarea titlului fald de o terJd persoana, intrucAt cel care se prevaleazd de titlu nu tinde si oblind recunoagterea unei obligalii in sarcina celui cdruia i se opune titlul respectiv, ci, dimpotrivi, drepturile gi obligaliile izvorAte din acel act juridic (jurisdictional) profiti sau, dupi caz, incumbd numai odrtilor. ?ns5
situatii care se pot iviin cadrul actiunii in revendicare imobiiiard, Se impun insd unele precizdri prealabile.
in funclie de diferitele
op. cit.,p.72. t'r CAnd reclamantul invocd o hotdrAre de partaj !a!d de o persoand care nu a fost parte in existenla titlului constituie o prezumtie-simpld oe iroprietaie, susceptibitd a fi intd3celgroges, turatd prin dovada contrard - Trib. suprem, s. iiv., dec. nr. 1'2g711971,'in R.R.o. nr. 7/1gii,
LEScrJ,
t'] A se vedea, spre exempru, G. Bonor, M.M. prvrurcEnu, T.V. RAoulrscu, c.A. ANone-
p. 111.
ln primul rAnd, trebuie relinut ce nu este obligatoriu ca in actiunea in reven:care sd se ajungi la compararea de titluri (de moduri de dobAndire a dreptului de :roprietate). Am ardtat cd o asemenea acliune poate fi introdusi gi impotriva unei
:ersoane care nu pretinde vreun drept real asupra bunului revendicat, adicd impo-
::va unui detentor, caz in care este suficient ca reclamantul sd dovedeascd modul :e dobAndire a proprietdlii pe care il invocd, iar dacd ?ntre pd(i nu existd ori nu mai
existd raporturijuridice pe temeiul cdrora a fost transmisd folosinta bunului, atunci :,:tiunea va fi admisd. in al doilea rAnd, subliniem cd pentru ipoteza in care atAt reclamantul, cAt gi :irAtul pretind ci sunt proprietari ai bunului in litigiu, nu este riguros exact sd se
,orbeascd de compararea de titluri, ci mai degrabd de compararea de moduri de :obindire a proprietdtii, pentru a se putea stabili care dintre cele doui moduri de :obAndire/transmitere a proprietitii invocate de pdrti este preferabil. Astfel, un mod :iginar de dobAndire a proprietdtii este preferat unui mod derivat de dobAndire a :'oprietdtii; daci insd ambele parli se prevaleazd de moduri derivate, urmeazd a
se recurge la regulile pe care le vom infdliga imediat.
ln al treilea rand, mentiondm cd, pentru aceeagi ipotezi in care ambele pdrti :'etind ci sunt proprietari ai bunului?n litigiu, invocAnd moduri de dobAndire a pro:rietifii care nu sunt originare, trebuie avutd in vedere gi regula generald inscrisd '^' art.17 alin. (1) c.civ., care dispune cS,,nimeni nu poate transmite sau constitui aai multe drepturi decAt are el insugi", tinAndu-se cont totodati de faptul cd excep:,te de la aceasti reguld sunt numai acelea expres gi limitativ stabilite de lege. ln sfargit, mai addugdm cd ?ntr-o actiune in revendicare se va ajunge la compa"area de titluri atunci cAnd ambele titluri sunt valabile sau cAnd parlea nu este :ersoana indreptdlitd si invoce nulitatea relativd a titlului celeilalte pdrti din proces. facd insd se invocd (inclusiv pe cale de exceptie, nefiind deci necesar un capdt de :erere distinct) gi dovedegte nulitatea absoluti sau relativi a titlului uneia dintre :irti, se va trece in situatia actiunii in revendicare in care numai una dintre pdrti
are titlu,
a) O primd situatie este aceea in care ambele pdrli, adicd atAt reclamantul care se pretinde proprietar, cAt gi pArAtul care exercitd posesia asupra imobilului, preziile ceb un titlu cu privire la imobitut in litigiu. intr-o asemenea ipotezd, se va avea in vedere provenienta titlurilor. Astfel: - dacd ambele titluri provin de la acelagi autor, iar numai unul dintre dobAnditori ii-a inscris titlul sdu in documentele de publicitate imobiliard, atunci acesta va avea c69tig de cauz6., afard de cazul in care gi-ar gdsi aplicare, pentru identitate de ratiune, art. 892, art. 897 sau art. 908 c.civ., ceea ce presupune cd, in cadrul actiunii in revendicare, a fost formulatd gi o cerere intemeiatd pe unul dintre aceste texte de lege;
dacd ambele titluri provin de la acelagi autor, iar ambii dobAnditori gi-au inscris titlurile in documentele de publicitate imobiliard, atunci va avea cAgtig de cauz6,, in principiu, cel care gi-a inscris mai intAi titlul (gui prior tempore, potior iure), chiar dacd actul ?nscris mai intAi a fost incheiat ulterior celuilalt act, afard de cazul in care gi-ar gisi aplicare art. 892, art. 897 sau art. 908 C.civ.;
- daci ambele titluri provin de la acelagi autor, iar niciunul dintre dobAnditori nu gi-a inscris titlul sdu ?n documentele de publicitate imobiliard (ipotezd pulin probabild in practicd), atunciva avea cAgtig de cauzd celal cdruititlu are data maiveche (explicatia acestei solutii constd in aceea ci autorul nu mai putea instrdina in mod valabil imobilul a cdrui proprietate o transmisese in prealabil primului dobAnditor nemo dat quod non habeg, cu exceptia cazului cand ambele pd(i in litigiu produc ca titlu cdte un testament redactat de aceeagi persoand gi avAnd ca obiect acelagi imobil, caz in care va cAgtiga legatarul din testamentul ulterior, intrucAt ultimul legat l-a revocat pe celanterior; - daci cele doud titluri provin de la autori diferiti, urmeazd a se compara tiflurile pe care se intemeiazi drepturile autorilor, dAndu-se cAgtig celui al cdrui autor avea un drept preferabil (fundamentul acestei solutii este principiul nemo dat quod non
habet).t11
b) O a doua situalie este aceea in care numai una dintre parlile in litigiu are (dovedegte un mod de dobAndire a proprietdtii).
tilu
Dacd intr-o asemenea pozilie se afld reclamantul, atunci actiunea in revendicare imobiliard se va admite. Uneori, se considerd, cd ar fi necesar ca data tiflului sd fie anterioari datei la care pArAtul a intrat in posesia imobilului, aceastl conditie fiind explicatd prin aceea cd, in mod firesc, atunci cAnd se incheie actul juridic, imobilul ce formeazd obiectul transmisiunii se gdsegte in posesia instr6iniiorului,
aga tncAt, dacd imobilul s-ar afla in stdpAnirea unui tert (viitorul pArAt din acliunea in revendicare), dobAnditorul ar trebui sd se intrebe de ce imobilul nu se gisegte la cel cu care incheie actuljuridic Ai care pretinde cd este proprietar. Daci pArAtul este celcare are titlu, deci existd concordantd intre tiflu gi posesie, atunci actiunea in revendicare imobiliard se va respinge, cl O a treia situatie este aceea in care niciuna dintre pdrlile in litigiu nu produce un titlu gi, desigur, nu se invocd uzucapiunea sau un alt mod originar de dobAndire a Ar urma ca actiunea in revendicare imobiliard sE fie respinsd, intrucAt in favoa-
proprietdtii.
mai caracterizate, in sensul cd se va compara posesia actuald a paratului cu posesia anterioard a reclamantului gi se va da cAgtig de cauzd celui ce invocd o posesie mai caracterizatd, iar pentru aceasta se folosesc diferite criterii, precum caracterul neviciat al posesiei, existenta bunei-credinte, intemeierea posesiei pe un just titlu, durata posesiei etc. ln ceea ce ne privegte, nu putem fi de acord cu un astfel de procedeu, deoarece ar insemna ca o actiune petitorie sd se rezolve tinAndu-se cont doar de posesia, ca simpld stare de fapt, exercitate de fiecare dintre pdrlile in litigiu asupra imobilului
t'r Pentru Scgastd iporezEr au lost avansate gi alte solutii (sh tie prelerat posesorul, s6 tie preferat cel al cdruititlu are o datd maiveche), nerelinute'insd de jurisprudenli gi de majoritatea doctrinei.
rea posesorului actual (pardtul) opereazi prezumtia de proprietate, iar, in ipoteze identice, mai bund este situalia celui care posedd - in pari causa, melior est causa possidentis. Cu toate acestea, s-a admis in doctrind cd o asemenea solutie nu s-ar aplica automat, ci, ar trebui sd se recurgd la procedeul identificirii posesiei celei
'
'evendicat; intrucAt, aga cum am aretat anterior, reclamantul este cel care are sarcina probei, nedovedirea dreptului sdu de proprietate asupra imobilului pe care
revendicd trebuie sd atragd respingerea acliunii.tll
2. lmprescriptibilitatea acfiunii in revendicare imobiliare
corespunzdtor reglementdrii anterioare, chiar gi in lipsa unui text expres de ege, in cele din urmi jurisprudenla gi doctrina s-au oprit la solutia imprescriptibili:itii actiunii in revendicare imobiliar5, solulie care se intemeia pe caracterul per:etuu al dreptului de propriet-?te, drept ce nu se stinge prin neuz oricat timp ar fi :'ecut de la neexercitarea lui.t2l in actuala reglementare, art. 563 alin. (2) c.civ. prevede expres cd ,,dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceplia cazurilor in care prin lege
se dispune altfel".
Pentru acliunea in revendicare intemeiatd pe dreptul de proprietate publicd, ndiferent cd titularul dreptului de proprietate publici este statul sau o unitate administrativ-teritoriald, imprescriptibilitatea este prevdzutd de art. 136 alin. (4) din 3onstitutie gi de art. 861 alin. (1) 9i art. 865 atin. (3) C.civ. Totugi, in cazurile previzute de art. 572 c.civ. (avulsiunea) gi de art. 520
C.proc.civ. (revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publici ?n cadrul procedurii :e urmdrire siliti imobiliard), actiunea in revendicare imobiliard intemeiatd pe drep:..:l de proprietate privatd este prescriptibila extinctiv in termen de 1 an de la rupe'ea porliunii de teren, respectiv de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare 'n caftea funciard.
in schimb, actiunea in revendicarea unui bun proprietate publicd este imcrescriptibild extinctiv in toate cazurile, chiar gi in acelea in care, potrivit dispozftiilor speciale mentionate mai sus, acliunea in revendicarea unui bun proprietate tnvatd este supusd prescripliei eltinctive.
Secliunea a lll-o, Acliunea in revendicore mobiliord
1.
Situaliide distins
Actiunea
in
revendicarea bunurilor mobile proprietate privatd poate
fi
uneori
admisS, alteori se va respinge de plano. Tocmai de aceea, trebuie deosebite urmd-
toarele situatii:
^ Bucuregti, s. C.A.
'.,1.M., PrvrurceRu,
."' 1 se
ved.ea gi Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 397/1971,
a lV-a civ., dec. nr.3029/1999, in C.p.J.C.
T.V. RADULEScu, C.A. Arucueuscu, op. cit., p.75.
in Repertoriu 1969-197S, p. 95; 1999, p. 188.; G. fionor,
''r A se vedea: C. Hnunruotu, l. Roserrt-BALANESCU, Al. BArconxu, Tratat de drept civit 'cmdn, vol. ll, Ed. All, coleclia Restitutio, Bucuregti, 1996, p. 70-71; C. BinsnN, op. cit., ?:?98; L. Pop, op. cit.,p.257; Trib. Suprem, cot. civ., dec. nr.539/1953, in Repertoriu lgSZ1969, p. 175; s. civ., dec. nr. 3921986, in C.D. 1986, p. 15.
s-a furat bunul mobil, iar parat este dobanditorul de bund-credinfd); - proprietarul se desesizeazd involuntar de bunul mobil, iar cel care l-a conformeazd dispozitiilor art. g4l gi urm. C.civ.;
de cdtre tertul de buni-credinld a bunului mobil pierdut sau furat a avut loc in conditii speciale, previzute de lege (reclamant este cel care a pierdut sau cdruia
se desesizeazd de bunul mobil in mod voluntar, incredintAndu-l unui detentor precar, iar acesta il instrdineazd cu titlu oneros unui te( dobAnditor de bunS-credinld; - proprietarul se desesizeazd, involuntar de bunul mobil, ca urmare a unui furt sau a pierderii bunului, iar bunul respectiv ajunge in posesia unui dobAnditor de bun5-credin{i; aceasti situatie prezintd unele particutaiitali atunci cAnd dob6ndirea
i
- proprietarul
gisit se
de rea-credintd).
bunul mobil se afld in posesia hotului, gdsitorului (care nu s-a conformat dispozitiilor arl' 942 9i urm. C.civ.) sau a dobAnditorului de rea-credintl (reclamant este cel cdruia is-a furat sau care a pierdut bunul mobil, iar pdrAt este'posesorul
Menliondm cI ultima situatie, care, teoretic, reprezintd regula in materia revendicdrii mobiliare, nu este reglementatd expres de codul civil, in schimb, celelalte situalii sunt regrementate in art. gB7-940 sau art. 942-g45 c.civ. 2. lpoteza reglementatd de art. 937 alin. (1) C.civ.
2.1. Precizdri prealabile Potrivit art. 937 arin. (1) c.civ., ,,persoana care, cu bund-credintd, incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avAnd ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul ludrii sale posesie
?n
Dacd sunt intrunite anumite conditii privitoare la bunuri, la persoane gi la posesia tertului dobanditor (condilii la care ne vom referi maijos), posesia acestuia capdti valoarea unei prezumtii legale absolute gi irefragabile de proprietate, confiind respingerea acfiunii in revendicare mobitiard. Agadar, 1e9i1la modul de dobandire a proprietdtii asupra unui bun mobil consacrat de art. 937 alin. (1) c.civ.
Regula inscrisd in art. 9s7 arin. (1) c.civ. se justificd pe considerente de echitate, cdt gi pe necesitatea asigurdrii siguranlei ciicuitului civil in privinta bunurilor mobile. Tertura dobandit bunurfiind oJbuna-credinld giintemeindu-se pe aparenla de proprietate pe care insugi proprietarul a creat-o itunci cAnd a ?ncreoinlat bunul mobil unei anumite persoane; lipsa de diligenld in alegerea persoanei cireia proprietarul i-a incredintat bunur mobir trebuie iuportatd dE proprietar, iar nu de tertul care, cu bun5-credinli, a dobandit bunul respectiv de la cel care avea aparenta este preferabil oricdrui alt mod de dobAndire a proprietdtii.
efectivd,,.
ci
este proprietar.
2.2. Condifii referitoare ta bunuri acestea sunt susceptibile de o posesie efectivd.
Articolul 937 arin. (1) c.civ. se apricd bunuriror mobire corporare, deoarece
67
Textul respectiv se aplice gi anumitor bunuri mobile incorporale, mai exact acelor drepturi de creanld ce sunt incorporate in inscrisuri, formAnd un tot indisolubil, de exemplu, aga cum dispune art. 940 C.civ., titlurile la purtitor, in mdsura in
care prin lege speciald nu se dispune altfel. Bunul mobiltrebuie sd fie privit in mod individual, art. 937 alin. (1) C.civ. neaplicAndu-se universalitdlilor (spre exemplu, in cazul uneisuccesiuni mobiliare). Articolul 937 alin, (1)C,civ. nu poate fi invocat pentru a se dobAndi proprietatea bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil [art. 937 alin. (4) C.civ.], adici lucrurilor care, degi servesc ca accesorii la un imobil, igi pdstreazd insugirea de bunuri mobile (de exemplu, mobilieruldintr-o locuinld). De asemenea, mai este necesar ca bunul mobil si nu facd parte din categoria bunurilor supuse inmatriculdrii, precum navele, aeronavele etc., deoarece in cazul acestora nu s-ar mai putea vorbi despre buna-credinte a te4ului ce a dobdndit de la un neproprietar. in sfArgit, mai trebuie relinut cd, spre a fi incident art.937 alin. (1) C.civ., bunul mobiltrebuie sd fie proprietate privatd, iar nu proprietate publicd. 2.3. Condilii referitoare la persoane
Din chiar art.937 alin. (1) C.civ. rezultd cd dispoziliile acestui text de lege pot fi
te(ul care (cu bun5-credin!5) a intrat in posesia bunului mobil ca urmare a instrdindrii (cu titlu oneros) acestuia de cdtre un detentor precar,
invocate numai de cdruia adevdratul proprietar i l-a incredinlat de bundvoie. Dacd terlul a dobAndit bunul mobil de la adevdratul proprietar, atunci el nu mai are nevoie de a invoca in favoarea sa dispoziliile art.937 alin. (1) C.civ., intrucAt temeiul dobAndirii dreptului de proprietate il constituie insugi actul juridic incheiat cu adeviratul proprietar, iar dacd acest act juridic este lovit de nulitate, vor deveni incidente regulile aplicabile in materia nulitdlii. De asemenea, dacd proprietarul nu s-a desesizat de bunivoie de bunul sdu, ci i-a pierdut sau acesta i-a fost furat, atunci devin incidente alte prevederi legale 'art. 937 alin. (2) sau art. 937 alin. (3) C.civ., in cazul in care bunul se gdsegte la cel care a dobAndit cu bund-credinld de la ho! sau gdsitor; cu atAt mai mult, art. 937 alin. (1) C.civ. nu se aplicd atunci cAnd bunul mobil se afld la hot sau la gdsitor, adicd, mai larg, la un posesor de rea-credinldl, iar desesizarea de bundvoie de cunul mobil presupune cd proprietarul a incredintat bunul respectiv unui detentor orecar (locatar, depozitar, imprumutat etc.), in sfArgit, dacd bunul mobil se afl5 la detentor, acesta nu poate invoca in bene'iciul s5u arl.937 alin. (1) C.civ,, deoarece este linut de obligalia contractual5 de :estituire a bunului. Daci bunul mobil se afld la detentor, proprietarul are impotriva acestuia o acliune contractual5 pentru restituirea lui sau poate formula chiar gi o actiune in revendicare impotriva detentorului (care prezintd interes mai ales dacd a ntervenit prescriptia extinctivd a acliunii contractuale). Dacd insi detentorul nu se mai afld in posesia lucrului mobil, ci l-a instrdinat unui ter! dobAnditor de bund-credintd, acliunea in restituire ce putea fi exercitatd impotriva detentorului se transformd 'ntr-o actiune in despigubire.
Agadar, ipoteza de aplicare a arl. 937 alin. (1) C.civ. (cAnd acliunea in revendicare mobiliard va fi respinsd) este urmdtoarea: proprietarul bunului mobil il incredinleazd unei persoane, care capitd calitatea de detentor precar; detentorul, incdlcAndu-gi obligalia de restituire a bunului, ce ii revenea potrivit actului juridic prin care a dobAndit detenlia, instriineazi (cu titlu oneros) acest bun cdtre un ter! dobAnditor, care are convingerea a tratat cu adevdratul proprietar (este de bund-credin!d). Att. 1275 alin, (1) C.civ. face o aplicalie a modului de dobAndire a proprietSlii asupra unui bun mobil prin posesia de bund-credinld pentru situalia transmiterii succesive a unui bun mobil, dispunAnd cd ,,dacd cineva a transmis succesiv cltre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, cel care a dobAndit cu buni-credinld posesia efectivd a bunului este titular al dreptului, chiar dacd titlul sdu are datd ulterioar5", alin. (2) ardtAnd cd ,,este de bund-credinld dobAnditorul care, la data intrdrii in posesie, nu a cunoscut gi nici nu putea sd cunoascd obliga!ia asumatd anterior de instrdindtor''.t11 Spre exemplu, sd presupunem cd Primus, proprietar al unui bun mobil, vinde acest bun lui Secundus, insd remiterea bunului mobil nu are loc imediat; ulterior, Primus, care a devenit un simplu detentor precar al bunului mobil respectiv, deoa-
ci
rece, din momentul realizdrii acordului de voinld, proprietatea a fost transferati asupra lui Secundus independent de predarea efectivd a bunului, vinde acel bun mobil gi lui Teftius, care intri in posesia lui fiind de buni-credinld, adici necunoscAnd gi neavAnd posibilitatea sd cunoascd faptul cd bunul fusese vAndut lui Secundus, deci cd nu a dobAndit de la adeviratul proprietar. intr-o astfel de ipotezd, contrar principiului nemo dat quod non habet, ar1.1275 alin. (1) gi (2) C.civ. il declari pe Tertius proprietar al bunului mobil respectiv. Aga cum a rezultat deja, o altd condilie pentru ca art. 937 alin. (1) C.civ. sd igi gdseascd aplicare este aceea ca posesorul de bund-credinld sd fi dobAndit bunul mobil de la detentorul precar printr-un act juridic cu titlu oneros, iar nu printr-un act juridic cu titlu gratuit, deoarece, in acest din urmd caz nu mai subzistd ratiunea de a prefera buna-credinld a terlului dobAnditor cu titlu gratuit fa!5 de lipsa de diligenla a proprietarului, in sensul cd lipsa de diligenld a acestuia in alegerea persoanei cireia i-a incredintat bunul mobil este acoperite de principiul conform cdruia trebuie protejat cel care se strdduiegte sd evite o pagubd (certat de damno vitando), iar nu cel care urmdregte sd pdstreze un cAgtig (certat de lucro captando).
2.4. Conditii referitoare la posesia tertului dob6nditor
Terlul dobAnditor se poate prevala de dispoziliile art.937 alin. (1) C.civ. numai dacd posesia sa este reald, util5 gide bun6-credin!5, Posesia terlului dobAnditor trebuie sd fie reald, adicd sd intruneascd in persoana tertului dobAnditor ambele elemente ale posesiei (animus gi corpus), Astfel,
lnteresant (gi destul de neobignuit in privinla pd(ii finale) este gi alin. (3) al art. 1275 a oblinut posesia efectivi a bunului mobil corporal gi creanla fiecdruia de predare a bunului este exigibild, va fi preferat cel care a sesizat cel dint6i instanla de judecatS".
t1l
C.civ., potrivit cdruia, ,,dacd niciunul dintre dobAnditori nu
art. 937 alin. (1) C.civ. nu se aplice atunci cAnd terlul, degi a incheiat actuljuridic translativ cu detentorul precar, nu a cdpdtat incd detentia materiald a bunului
mobil, stdpAnind lucrul corpore alieno. Posesia te(ului dobAnditor trebuie sd fie utild, adicd neviciatd, cu precizarea cd, dintre caracterele posesiei, nu se pune, in aceasti materie, problema continuitdlii posesiei. Utilitatea posesiei se prezumd, cel interesat (proprietarul care a introdus actiunea in revendicare) avAnd posibilitatea sd faci dovada contrar5. Prin posesie de bunS-credinld, in aceastd materie, se inlelege posesia exercitatd de o persoand ce are convingerea sincerd cd a dobAndit bunul mobil nu de la un detentor precar, ci de la adevdratul proprietar, deci, aga cum prevede art. 938 C.civ., in momentul intrdrii efective in posesia bunului mobil, tertul dobdnditor nu a cunoscut gi nici nu putea sd cunoasci, dupi imprejurdri, lipsa calitdlii de proprietar a instreinetorului, adic5 faptul cd bunul mobil ii este instrdinat de un neproprietar. Buna-credinld a te(ului dobAnditor trebuie sd existe la data intrdrii in posesia efectivd bunului [art. 938 alin. (2) C.civ.], nefiind suficient sE existe, pentru ipoteza in care intrarea in posesie a dobAnditorului este ulterioard incheierii actului juridic dintre el 9i detentor, numai la data realizdrii acordului de voin1d.t1l ln schimb, faptulcd ulterior intrdriiin posesie efectivd dobAnditoruligi dd seama cd a tratat cu un neproprietar nu face inaplicabil art. 937 alin. (1) C.civ. Potrivit arl. 14 alin. (2) C.civ., buna-credinli se prezumS. Este vorba de o prezumtie legali relativd, astfelincAt reclamantul din acliunea in revendicare are posibilitatea sd dovedeascd reaua-credinti a posesorului, iar in acest scop poate recurge la orice mijloc de probd. Corespunzdtor reglementdrii anterioare, in doctrind s-a pus problema de a gti daci justul titlu este un element distinct de buna-credin!5, predominantd fiind opinia potrivit cdreia, in aceastd materie, justul titlu nu ar fi un element separat de buna-credin!5, ci este un element intrinsec acesteia; prin urmare, se admitea cd ar fi suficient gi un titlu putativ, adicd un titlu care existd numai ?n imaginatia posesorului de bund-credinla (spre exemplu, terlul crede cd intrarea sa in posesia bunului nnobil are la bazd un contract, care, in realitate, nu s-a incheiat); de asemenea, includerea justului titlu in sfera bunei-credinle avea drept consecintd faptul cd tertul dobAnditor era scutit de sarcina de a proba existenla acestuia, deoarece, prezunnandu-se buna-credinld, se prezuma 9i existenla justului titlu.t2l Evident cd o asemenea opinie ar trebui si dispari, cAtd vreme art. 937 alin. (1) C.civ. se referd expres la,,un act translativ de proprietate cu titlu oneros". 3. Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la
tefiul dob6nditor de
bunS-credinli
Articolul 937 alin. (1) C.civ. nu se aplicd in cazul bunului pierdut sau furat, nici chiar atunci cAnd bunul mobil a ajuns in posesia unui ter! dobdnditor de bundp. 90. ln mod surprinzdtor, o asemenea opinie era imbrdligatd gi de unii autori care admiteau ci aplicarea fostuluiart. '1909 alin. (1) C.civ. din 1864 presupunea ca posesorulsd fidobAnlrt bunul mobil printr-un act juridic cu titlu oneros, iar nu printr-un act juridic cu titlu gratuit.
L'r
ttl]rib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1120/1966, in C.D. 1966,
70
posesorul de bund-credintS, dacd actiunea este intentatd, sub sancliunea decdderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarula pierdut stdpAnirea materiald a bunului".
credinta, ci, intr-o asemenea situatie, se va aplica art. 937 alin. (2) c.civ. ori, dupd caz, a(1.937 alin. (3) c.civ., actiunea in revendicare mobiliari putdnd fi admisd. Potrivit art. 937 alin. (2) C.civ., ,,bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la
desesizarea produs6 pe calea tAlhariei ori a pirateriei.
cat privegte sfera de aplicare a art. 937 alin. (2) c.civ., este de retinut cd, pe lAngi condiliile referitoare la bunuri gi la posesia tertului dobdnditor (analizate mai sus), maitrebuie indeplinite inci doud conditii speciale. in primul rAnd, este necesar ca te{ul sd dobdndeasci bunul mobil de la ho! sau de la cel care gi-a insugit nelegitim bunul pierdut de adeviratul proprietar ori chiar de la o altd persoand care,la randul ei, a dobandit de la hot sau gdsitor. in alte cuvinte, bunul mobil a iegit din posesia proprietarului fdri voia sa. Tocmai de aceea, cu ?nsugirea bunului prin sivArgirea infractiunii de furt este asimilatd
tate asupra bunului mobil respectiv. in concluzie, actiunea in revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la teftul dobAnditor de bund-credinld va fi admisd daci propriekrul o introduce in cer mlit trei ani de la data pierderii sau fuftului gi, desigur, dacd dovedegte dreptul sru de identitatea dintre bunul revendicat gi bunul pierdut sau furat. Dacd acliunea in revendicare a fost admisd, tertul dobAnditor are la indemAni regresul impotriva hotului sau a gdsitorului, insd va suporta riscul eventualei insolvabilitSli a acestuia.
termen de trei ani de la data pierderii sau furtului bunului mobil, acesta fiind un termen legal de decddere, deci, neintroducerea actiunii induntrul acestui termen are ca efect, potrivit art. 2545 alin. (2) c.civ., chiar pierderea dreptului de proprie_
bunul sdu. CAt privegte pierderea bunului mobil, nu prezintd interes dacl aceasta se datoreazd neglijenlei proprietarului sau unui eveniment fortuit, in ambele cazuriaft. g37 alin- (2) C.civ. fiind apticabit. ln al doilea rAnd, pentru a fi admisd, acliunea in revendicare trebuie introdusd Tn
ln schimb, nu se incadreazi in situatia avutd in vedere de art. 937 alin. (2) C.civ. unele infractiuni cum ar fi abuzul de ?ncredere, ingeldciunea, gestiunea frauduloasd, deoarece in asemenea cazuri proprietarul s-a desesizat de bundvoie de
proprietate asupra bunului, iegirea bunului din posesie fdrd voia sa, precum 9i
cumpdrat dintr-un loc ori de la o persoani care vinde in mod obignuit bunuri de acelagi fel ori dacd a fost adjudecat la o licitatie publicS, iar actiunea in revendicare a fost introdusd induntrul termenului de 3 ani, posesorul de bund-credintd poate retine bunul pAnd la indemnizarea sa integrald pentru pretul pldtit vAnzdtorului',.
Cu toate acestea, dacd tertul a dobdndit bunul mobil pierdut sau furat in anumite condilii speciale, prevdzute de lege, condilii care, prin natura lor, sunt suscep_ tibile de a intdri buna-credinti a terfului, degi acliunea in revendicare mobiliard se va admite, proprietarul va trebui sd ii plSteascd terlului de buni-credinld o sumd de bani egald cu pretul pe care acesta l-a plStit penfru a dobAndi bunul respectiv. in acest sens, ad. 937 alin. (3) c,civ. prevede cd, ,,dacd bunul pierdut sau furat a fost
Trebuie relinut ce art. 937 alin. (3) C.civ. se refera la un caz particular al situatiei avute in vedere de art. 937 alin. (2) C.civ., ceea ce inseamnd cd sunt comune celor doud texte de lege conditiile referitoare la bunuri, la posesia tertului dobAnditor, la desesizarea involuntard a proprietarului gi la termenulde trei ani. Proprietarulva putea recupera ulterior, prin intermediul unei actiuniin despdgubire introduse impotriva hotului sau gdsitorului, suma pe care a pldtit-o tertului, numai cd, de data aceasta, riscul insolvabilitdlii holului sau a gdsitorului nu va mai fi suportat de terlul de bund-credinld ce a dobAndit bunul in anumite condilii speciale, ci de proprietar.
4. Revendicarea bunului mobil de la ho!, de la gisitorur care nu s-a

conformat dispozifiilor art. 941 gi urm. c.civ. sau de la terfu! dobanditor de rea-credin!i
a dreptului sdu de proprietate este suficientd daci bunul mobil se afld la autorul furtului, la cel care gi-a insugit bunul gdsit (fdri a se conforma
pentru a conduce la admiterea acliunii in revendicare, indiferent
Dovedirea de cdtre reclamant
atat mai mult nu se aplicd nici art,937 alin. (1) c.civ., ceea ce inseamni
dispozitiilor inscrise in art. 941 gi urm. C.civ.) sau la o alt6 persoani care este de rea-credin!5. in privinla acestor persoane, nu se aplicd art. 937 alin. (2) c.civ. gi cu
conditii ce exclud formarea convingerii sale sincere cd a dobAndit dreptul de proprietate asupra bunului. Spre exemplu, sunt posesori de rea-credintd atAt cel care dobAndegte bunul mobil de la o persoand despre care gtia sau ar fi trebuit sd gtie cd nu are calitatea de proprietar, cAt gi cel care dobAndegte bunul mobil de la adevdratul proprietar, insd obline consimtdmAntul acestuia prin dol. Desigur ci tot posesori de rea-credinld sunt gi holul, precum gicel care gi-a insugit bunul gdsit. Pe temeiul art. 563 alin. (2) C.civ., care nu distinge intre revendicarea unui imobil gi revendicarea unui mobil, acliunea in revendicarea bunului mobil proprietate privatd pierdut sau furat de la tertul de rea-credintd este imprescriptibild extinctiv. ins6, posesorul de rea-credinld ar putea invoca, potrivit art. 939 c.civ., uzucapiunea de 10 ani. Acliunea in revendicarea unui bun mobil proprietate publicd este imprescriptibild extinctiv [art. 136 alin. (a) din Constitutie giart. 861 atin. (1) 9iart. 865 atin. (3) c.civ.l 9i nu poate fi paralizatd prin invocarea uzucapiunii [art. 961 alin. (2) c.civ.]. Mai precizdm cd actiunea in revendicare mobiliard poate fi exercitatd impo9i triva detentorului precar, urmAnd a se aplica regulile de la revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credintd, cu particularitatea cd in nicio situatie detentorul nu poate invoca uzucapiunea.
actiunea ?n revendicare poate fi admisd. Reaua-credinli constd in faptul ci persoana a intrat in posesia bunului mobil in
ci
5. lpoteza ?n care gisitorul bunului mobil s-a conformat dispoziliitor

art. 9419i urm. C.civ. Att. 942 c.civ., dupd ce afirmd regula ci ,,bunul mobil pierdut continud sd aparlind proprietarului sdu", il obligd pe gdsitorul bunului ca, in termen de 10 zile, si il restituie proprietarului ori, dacd acesta nu poate li cunoscut, sd il predea organului de polilie din localitatea in care a fost gdsit. Organul de polilie are obligalia de a pdstra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile in acest sens dispoziliile priviioare la depozitul necesar, precum gi obligalia de a afiga la sediul sdu gi pe pagina de internet un anun! privitor la pierderea bunului, cu menfionarea tuturor elementelor
Textul de lege mentionat mai sus se aplicd nu numai ?n ipoteza bunului mobil siu, ci gi in cazul bunului mobil furat, care apoi a fost Pentru cazul
de descriere a acestuia.
pierdut de cdtre proprietarul abandonat de ho!.
legate de pdstrarea bunului.
de 3 zile de la data preludrii bunului pierdut, aceasti persoand este obligati sd il predea, pe bazd de proces-verbal, organelor de polilie din localitatel anunlul privitor la pierderea bunuluiafigdndu-se la locul unde a fost gisit bunul. Dacd, datoritd imprejurdrilor sau naturii bunului, pdstraLa sa tinde sd ii diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, bunul va fi vandut prin licitalie publicd, conform legii, iar, intr-o asemenea situatie, drepturile gi obligaliile legate'de bun se vor exercita in legdturr cu prelul obtinut in u*" vdnzdrii (art. g44c.civ.). Proprietarut bunulu.i este indreptHlit sd pretindd bunul sau prelul oblinut din valorificarea lui induntrul termenului in care organul de pol4ie are obligatia de pdstrare, deciin termen de 6 luni de la data la caie gdsitorui l-a predat organului de poli,tie. Acesta este, potrivit art. 945 alin. (1) c.civ., unl"*en tegat oe decidere. Bunul mobil va fi remis proprietarului numai dupd ce a."Ita achitd cheltuielile
in care bunul mobil a fost gdsit intr-un loc public, art. g43 C.civ. prevede cd bunul trebuie predat, pe bazd de proces-verbar, persoanei care detine un titlu, altul decAt titlul de proprietate publicd, asupra locului respectiv.
i, t""i,",
in situatia in care bunur sau, dupd caz, pretur nu .c.giv.., este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat lucru fird stipdn 9i iemis gisitorului pe bazd de proces-verbal. in acest caz, gdsitorul dobandegie dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupaliunii se poate face prin procesul-verbal
mentionat sau prin orice alt mijloc de probd.
alin. (2) 9i (3) C.civ.l. Potrivit art. 945 arin.. (4)
Mai mult, in cazul bunurilor cu valoare comerciald, proprietarul este obligat si pldteascd gdsitorurui o recompensd reprezentand a zecea parte din prel slu din valoarea actual5 a bunului, cu exceplia situatiei c6nd gisitoiul este persoana care detine locul public unde a fost gisit bunul ori un repierentant sau un angajat al acesteia. Dacd proprietarul a fdcut o ofertd publicd de recompensd, gdsitJrul are dreptul de a opta intre suma la care s-a obligat proprietarul prin aceasti ofertd gi recompensa fixatd de lege ori stabilitd de cdtre instanla judecltoreasc5 [art. 94-5
Dacd gdsitorul refuzd sd preia bunul sau prelul, acesta revine comunei, oragului sau municipiului pe teritoriul cdruia a fost gdsit 9i intrd in domeniul privat al acestuia [art. 945 alin. (5) C.civ.].
Secfiunea o lV-o, Efectele admiterii acliuniiin revendicare

1. Preciziri introductive
in principiu, efectele admiterii acliunii in revendicare sunt aceleagi, indiferent dacd bunul revendicat este mobil sau imobil. Efectele admiterii acliunii in revendicare vizeaz6, urmdtoarele aspecte: - restituirea lucrului; - restituirea productelor gi a fructelor produse de lucrul revendicat in intervalul de timp in care proprietarul a fost lipsit de stdpAnirea acestuia; suportarea cheltuielilor fdcute de citre posesorul neproprietar cu privire la bunul revendicat. in prealabil, mentiondm cd, potrivit art. 563 alin. (4) c.civ., ,,hotdr6rea judecito-
reasci prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabild gi poate fi
executatd gi impotriva te(ului dobAnditor, in conditiile Codului de procedurd civil6". 2. Restituirea lucrului
vitul ius accipientis. ln cazul in care restituirea lucrului in naturi nu mai este posibild datoritd pieirii lucrului din vina pArdtului ori lucrul a fost instrdinat de cdtre acesta (gi, pe temeiul unor dispozilii legale speciale, tertul dobAnditor nu mai poate fi evins de cdtre proprietarul originar), obligalia de restituire va fi inlocuitd cu o obligalie de dezddunare, deci instanla il va obliga pe parat la plata unei sume de bani cu tiflu de despigubire, evaluati in raport cu momentul restituirii lucrului [art. 566 alin. (1) c.civ.]. ln ce ne privegte, apreciem cd obligarea paratului la despdgubiri se va face cu respectarea dispozitiilor procesuale in materie, ceea ce presupune fie cd reclamantul a formulat o acliune prin care a solicitat condamnarea alternativd (in principal, restituirea lucrului in naturd, iar, in subsidiar, obligarea la plata contravalorii lucrului), fie modificarea obiectului cererii de chemare in judecatd [art. 132 alin. (2) pct. 3 C.proc.civ.l, transformAndu-se astfel actiunea in revendicare intentatl de reclamant ?ntr-o actiune in despdgubiri, fie introducerea unei cereri de revizuire a hotdrArii prin care a lost admisd acliunea in revendicare (art. 322 pct.3 c.proc.civ.), fie sesizarea instanlei de executare cu o cerere prin care se soliciti stabilirea echivalentului valoric al lucrului a cdrei predare nu mai este posibild (art. s74
C.proc.civ.).
Dacd actiunea in revendicare este admisd, reclamantului i se recunoagte dreptul de proprietate asupra lucrului revendicat, iar pArAtul este obligat la restituirea acestuia. Bunul este readus in patrimoniul proprietarului liber de eventualele sarcini cu care fusese grevat de cdtre posesorul neproprietar - resoluto iure dantis resol-
74
Dacd bunul revendicat a pierit fortuit gi era asigurat, pArAtul va restitui indemnizatia de asigurare pe care a incasat-o sau, dupd caz, va fi obligat sd cedeze dreptul de a primi indemnizatia (arl. 1642 teza I C.civ., aplicat prin analogie). in cazulin care bunul, care nu era asigurat, a pierit foftuit, posesorul de bund-credinti nu poate fi obligat la despdgubiri, deoarece, aga cum prevede art. 558 C.civ., riscul pieirii fortuite a lucrului este suportat de cdtre proprietar res perit domino; in schimb, posesorul de rea-credintd va fi obligat sd restituie contravaloarea lucrului, afari de situalia cAnd dovedegte cd lucrul ar fi pierit gi daci s-ar fi aflat la data pieirii, la reclamantul proprietar (arl.1642lezaa ll-a C.civ., aplicat prin analogie). Daci imobilul revendicat a fost expropriat, pArAtul va restitui doar despdgubirea primitd ca urmare a exproprierii.
3. Restituirea productelor gi a fructelor La cererea reclamantului (principiul disponibilitdtii), pArAtul, indiferent cd a fost posesor de bund-credinld sau de rea-credint5, va fi obligat sd restituie gi productele sau, dupi caz, si pldteascd echivalentul valoric al productelor care nu mai pot fi restituite in naturd, contravaloarea stabilindu-se in raport cu momentul restituirii [art.566 alin. (1) C.civ.]. CAt privegte restituirea fructelor produse de bunul revendicat in perioada in care proprietarul a fost lipsit de stdpAnirea acestui bun, trebuie sd deosebim situatia posesorului de bund-credinla 9i cea a posesorului de rea-credintd. Astfel, posesorul de bund-credinli va retine in deplind proprietate fructele produse de bun pe tot intervalul de timp cAt a durat buna sa credin!5 (art. 948 C.civ.), cu precizarea cd buna-credinld a posesorului a incetat, cel mai tArziu, la data
introducerii actiunii in revendicare. ln schimb, posesorul de rea-credinld sau detentorul precar, pe temeiul art. 566 alin, (2) C.civ., este linut sd restituie in naturi toate fructele produse de bun pAnd la inapoierea acestuia cdtre proprietar sau, dupd caz, sd pl5teascd echivalentul valoric al fructelor valorificate. De asemenea, pe temeiul art. 948 alin. (5) C.civ.,
posesorul de rea-credintd poate fi obligat gi la plata echivalentului valoric al fructelor pe care a omis sd le perceapd, Subliniem cd obligarea posesorului de rea-credinli la restituirea in naturd a fructelor sau la plata contravalorii acestora va fi dispusd de cdtre instanld numai dacd proprietarul solicitd in mod expres aceasta, nu insd gi din oficiu. Cererea prin care proprietarul solicitd restituirea in naturd a fructelor naturale gi industriale este imprescriptibild extinctiv, in schimb, cererea prin care se soliciti fructele civile sau contravaloarea fructelor naturale gi industriale este supusd prescriptiei extinctive, in condiliile dreptului comun [an. 638 alin. (2) gi (3) C.civ.,
aplicat prin analogiel.
PArAtul care este obligat sd restituie, in naturd sau, dupd caz, prin echivalent, productele gi fructele produse de bunul revendicat, este indreptdlit, potrivit art. 566 alin. (5) C.civ., sd solicite obligarea proprietarului sd ii restituie cheltuielile necesare pentru producerea gi culegerea fructelor sau productelor. ExceptAnd cazul in care pArAtul a intrat in stdpAnirea materiald a bunului revendicat prin violenti sau
fraudd, precum gi cazul produselor care sunt bunuri perisabile ori care sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scdderi semnificative a valorii lor [art. 566 alin. (7) C.civ.], pArAtul are un drept de retentie asupra produselor pdnd la restituirea cheltuielilor fdcute pentru producerea gi culegerea acestora, cu exceplia cazului in care proprietarul turnizeazd pdrAtului o garanlie indes-
tulitoare [art. 566 alin. (6) C.civ.].

4. Suportarea cheltuielilor
ficute de citre posesor
CAt privegte situalia cheltuielilor fdcute de posesor cu lucrul pe care il restituie, dacd aceste cheltuieli nu s-au concretizat intr-o lucrare noud [intr-un asemenea caz, astfel cum dispune art. 566 alin. (9) C.civ., devin incidente dispozitiile corespunzdtoare din materia accesiunii imobiliare artificiale], este necesar sd se distingd
intre: cheltuielile necesare, cheltuielile utile gi cheltuielile voluptorii.
Pe temeiul art. 566 alin. (3) C.civ., cheltuielile necesare, adicd acelea fdcute pentru conservarea lucrului, se vor restitui integral, deci pArdtul din acliunea in revendicare, indiferent daci a fost de bund sau de rea-credint5, este indreptilit sd solicite, fie prin intermediul unei cereri reconvenlionale, fie printr-un proces distinct, cbligarea proprietarului sd ii pldteascd o sumd de bani egald cu cheltuielile fdcute
conservirii lucrului. in baza art. 566 alin. (4) C.civ,, la cererea posesorului, proprietarul va fi obligat si suporte gi cheltuielile utile, adici acelea care, firi a fi necesare, sporesc totugi .'aloarea lucrului, insd numai in mdsura sporului de valoare adus lucrului, socotit in romentul restituirii. in ambele cazuri, restituirea acestor cheltuieli, indiferent dacd posesorul care le-a
efecluat a fost de bund-credinld sau de rea-credinli, este justificatd de necesitatea ae a evita o imbogdlire fdri justi cauzd a proprietarului in detrimentul posesorului. Se observd cd, in cazul ?n care cheltuielile utile efectuate de posesor depdgesc sporul de valoare adus lucrului revendicat, regulile imbog5lirii fdrd justi cauzi nu sunt infrdnte, deoarece existd o sdrdcire a posesorului (diferenta dintre cheltuielile efectuate gi suma pe care o va primi de la proprietar), fdrd insi a exista o inavutire a proprietarului, de vreme ce acesta profitd doar de sporul de valoare adus lucrului :rin cheltuielile respective. Pe temeiul art. 2495 C.civ. [iar nu al art. 566 alin, (6) C.civ., acest text de lege doar la cheltuielile fdcute pentru producerea gi culegerea produselor, =ferindu-se aCicd pentru producerea gi culegerea fructelor gi productelorl, se poate admite cd
,n vederea
rcsesorul de buni-credin!5 este indreptalit sa solicite instantei gi si oblini ?cunoagterea unui drept de retentie asupra lucrului revendicat pAnd la data la al,e proprietarul ii va pldti cheltuielile (necesare gi, in limita sporului de valoare, -:le) pe care le-a ficut in legiturd cu bunul respectiv.
in schimb, potrivit arl.2496 alin. (2) C.civ., dreptul de retenlie nu poate fi invocat :e cdtre posesorul de rea-credintd decAt in cazurile anume previzute de lege, iar maleria acliunii in revendicare nu exisld vreo dtspozilie expresd care sd prevadh reptul posesorului de rea-credinti de a invoca un drept de retentie pentru cheltuie-
''
lile necesare fdcute cu bunul revendicat sau cheltuielile care au sporit valoarea acestuia, ci doar pentru cheltuielile fdcute pentru producerea gi culegerea produselor. Proprietarul nu poate fi obligat sd suporte cheltuielile voluptuare, adicd acelea
pe care posesorul le-a efectuat pentru simpla lui pldcere, fird a se ajunge, pe aceastd cale, la cregterea valorii lucrului. in mdsura in care lucririle sau amenajirile aduse bunului ca urmare a unor asemenea cheltuieli se pot detaga de bun fdrd ca prin aceasta bunul respectiv si se deterioreze, posesorul are dreptul sd le ridice [art. 566 alin. (B) C.civ.].
fr
ll
,I
il
il
fl

DR de Prop - Conform NCC-BOROI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR de Prop - Conform NCC-BOROI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TITLUL

unor lucruri, in mod direct gi nemijlocit.

sub aspect economic, proprietatea exprimd o relafie sociald de apropriere

gi nemijlocit, interesere sare regate de aproprierea unui rucru.

in doctrina de specialitate au fost formulate mai multe definilii ale dreptului de

prir par bur urn

tarr res rec

Capitolul ll. Dreptul de proprietate privati

Definirea dreptului de proprietate ca un drept absolut nu corespunde cu realitatea juridicd qi practicd.

lnstitulii de drept civil

Titulariidreptului de proprietate privati

3. Obiectul dreptului de proprietate private

4. Conlinutuljuridic al dreptului de proprietate privat6

in doctrind, de regula, se face referire gi la venituri, insd acestea se includ tot in

lnstitutii de drept civil

caracterele dreptului de proprietate privatd sunt gi ele

privati este un drept absolut

5.2. Dreptut de proprietate este un drePt exclusiv

dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularului'

cazul exproprierii este posibil sd se schimbe natura 9i conlinutul dreptului.

$i acest caracter al dreptului de proprietate cunoagte unele limitdri. Astfel, in

lnstitulii de drept civil

'nali zatc :lic5 Ace

6.2.7. Limite referitoare la folosirea apelor

lnstitutii de drept civil

6,2.3, Distonlo !ucrdrigi plonta;ii

ti lucrdrile intermediore cerute pentru anumite construcfii,

lnstitufii de drept civil

are.caracter de accesoriu at fondutui, de care nu poate fi

la proprietarul fondului lipsit de acces la calea pubiica lproprietarut fondului domi-

Ed. Wolters Kluwer, ZOOZ, p. OOZ urm. |i

cutegere -"-'- de'practicd -

Art.619 C.civ. prevede cd intinderea gi modul de exercitare a dreptului de

o dispropo(ie viditi intre

6.2,6. Alte limite legole

lnstitulii de drept civil

cit5. Potrivit acestui text de lege, clauza de inalienabilitate este subinleleasd in

proprietate 7. Enumerarea moduritor de dobdndire a dreptului de

Alin. (3) al aceluiagi articol dispune cd prin lege pot

8. Regimuljuridic al imobitelor proprietate

condilie pentru incheierea valabild a actului iuridic'

lnstituiii de drept civll

lnstitutii de drept civil

constructii. De la obligativitatea oblinerii autorizaliei prealabile nu se poate deroga decAt in

tensiune, lucrdrile de gospoddrire a apelor gi realizarea de surse de apd. 8.2. Circulalia

aplicd tuturor.executanlilor de asemenea lucrdri, inclusiv in ceea ce [rivegte proprietate

este parte. Prin dispozilii legale exprese, pot

lnstitufii de drept civil

reprezintd existenta unor condilii de formd necesare la incheierea actelor juridice

Capitolul lll. Dreptul de proprietate publici

a statului gi a unitdlilor administrativ-teritoriale,

lnstitutii de drept civil

3. Obiectul dreptului de proprietate publici

sunt amplasate construclii de interes public, piele, cdi de comunicatii, retele

nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitdtii

dreptului de proprietate privatd.

modurile prevdzute de lege".

sinla publicd nu trebuie insd confundatd cu folosinta colectiv5.

lnstitutii de drept civil

5. Modurile de dob6ndire a proprietilii publice. Exproprierea pentru

utilitate publici proprietilii publice

5.1. Enumerarea modurilor de dob6ndire a

lnstitutii de drept civil