Psalmii arghezieni

Nscut n anul 1880, viaa lui Tudor Arghezi este profund marcat de cele dou rzboaie mondiale precum i de prospera perioad interbelic! "arele poet, prozator i gazetar, dup adevratul su nume #on N! Theodorescu, este o personalitate mult controversat a literaturii rom$ne, n principal datorit noilor concepte literare adoptate, precum estetica ur$tului, dar nu n ultimul r$nd datorit vieii i filosofiei sale! %asta e&perien a eului empiric arghezian se reflect n atitudinea eului liric, una dintre dominantele universului su liric fiind constituit de poezia cutrilor religioase! %zut de ctre critici ca un poet aflat ntre 'credin i tgad(, Tudor Arghezi a creat ntre anii 1)*+ i 1),+ optsprezece psalmi publicai n mai multe volume de poezii! -enumirea de psalm provine din cuv$ntul grecesc .psalmos( care nseamn compunere poetic cu carcter de rugciune, od, elegie sacr, imn! /salmii arghezieni sunt scrieri cu caracter laic, monologuri adresate divinitatii in care se e&prima de obicei, dileme legate de relatia omului cu -umnezeu! /salmistul este omul care il reprezinta pe credincios, pe pacatos! Acesta apare in psalmii arghezieni in dferite ipostaze! 0l apare ca o fiinta revoltata impotriva Tatalui, impotriva lui -umnezeu1 .A putea vecia cu tovr ie(! 2um -umnezeu nu este de gasit, psalmistul ii devine el insusi substitut! 3mul se simte neiubit, abandonat de -umnezeu, cu care nu mai doreste sa imparta nimic din ceea ce ii este pamantesc1 ./$inea nu mi4o caut ca s Te c$nt pe Tine 5 6i nu4mi vreau cu stele blidu4nvluit! 5 Trupul de femeie, cel mbri at,5 Nu41 voi duce ie, moale i blan!(! Neputandu4se dedica Tatalui, psalmistul se intdreapta spre intuneric .vreau sa pier n bezn i n putregai, 5 Nencercat de slav, cr$ncen i sc$rbit!( 3 alta ipostaza a psalmistului in psalmii arghezieni este aceea de om insingurat si parasit1 .Tare sunt singur -oamne i piezi (! Apoi psalmistul apare ca un om disperat din cauza ca a fost parasit1 .Nu4i cer un lucru prea cu neputin( si incearca sa revina la momentul in care totul se putea 1 .2$nd magii au purces dup o stea 5 Tu le vorbeai4 i se putea!!!(! /salmistul il acuza pe -umnezeu ca s4a indepartat de om1 .Te drmuiesc n zgomot i4n tcere(! 7acrul ramane ceva de neinteles pentru fiinta umana! /oetul acuza divinitatea ca a creat lumea si apoi a parasit4o1 .pentru c n4a putut s te4neleag( si considera acest lucru ca o crima! /salmistul mai apre si in ipostaza de om ironic, sarcastic1 .vecinul meu a str$ns cu nendurare(, crezandu4se egal lui -umnezeu!

#n psalmul 18 psalmistul se simte parasit, infrant si fara sperante1 .-oamne, tu singur vd c mi4ai rmas!!!(! 3mul se simte singur, lipsit de puteri si isi da seama ca nu se poate compara cu -umnezeu1 . Nu am suflet, nici inim, nici glas 5 9s buruian!!! mrcine(! /salmistul s4a fi&at pe vecie in conditia damnarii fara leac, in fata unei divinitati cu puteri depline, care nu se arata niciodata1 .tu rabzi s m4asupreasc greu du manii!!! 5 /arc4a fi fost o gazd de derbedei i hoi(! #n psalmii arghezieni divinitatea este in general absenta, prezenta divinitatii fiind invocata de psalmist! -ivinitatea in palmii lui Arghezi apare in psalmul 1 in ipostaza de ./arinte(1 ./entru ce /rinte4a da i pentru cine(, iar apoi respectul omului fata de divin dispare1 . s Te rstorn pe tine -umnezeu:(! -ivinitatea mai apare si in ipostaza de prieten, confident, aparator, milos fata de om si ca un rege neindurator1 .gura Ta sf$nt!!! 5 Nu s4a deschis dec$t ca s ne4n;ure(, in ipostaza de stapan, de superior1 .e ti oimul meu cel cutat(, dar si in ipostaza de #isus rastignit1 .-omnul btut de viu pe cruce(! #n psalmul 18 divinitatea este absenta! Aceasta este invocata de catre psalmist, dar nu apare! -ivinitatea nu comunica cu psalmistul, in ciuda fatului ca acesta din urma invoca divinitatea, invocatie care este prezenta la inceputul psalmului1 .-oamne, Tu!!!(! Tema relatiei dintre om si divinitate in psalmii arghezieni este aceea a cautarii divinitatii care nu se arata omului! #ntre om si divinitate apare o distanta care este reprezentata de revolta si dezamagirea omului datorita faptului ca -umnezeu nu i se arata! Astfel intre om si divinitate e&ista o relatie conflictuala deoarece omul este asemanat cu un talhar, iar divinitatea este cel care trebuie pradat! #n psalmii arghezieni apare o relatie de ierarhie intre -umnezeu salvatorul si om care este cel salvat1 .Aici sub Tine, dedesubt, subt cer!(, ierarhie care se rastoarna atunci cand apare scenariul cinegetic in care omul domina si este vanatorul, iar -umnezeu este prada si este o sugestie a violentei, a luptei1 .7i Te p$ndesc n timp, ca pe v$nat!!!(! <elatia dintre om si divinitate in psalmii lui Arghezii este si de factura biblica, astfel apare uimirea omului in fata maretiei divine, dar este si o relatie de supunere si o relatie in care omul se lasa in voia lui -umnezeu! #n te&tul dat nu prea e&ista o relatie intre om si divinitate, aceasta ne fiind evidenta deoarece divinitatea nu comunica cu omul, chiar daca acesta din urma se adreseaza divinitatii. 7etea de cunoastere, dorinta de a4l cunoaste pe -umnezeu reprezinta pentru Arghezi, ca si pentru primii oameni, caderea in pacat! Pompiliu Constantinescu1 ./oezia lui Arghezi e sortita, ca putere de e&presie, ca adancime de sensibilitate, ca organica viziune de lirismm sa ocupe

versantul liber, in fata lui 0minescu= noua fata a romantismului, vitalista, demonica, de .sensibilitate verbala( originala, lirica argheziana formeaza un dialog stralucit cu lirica lui 0minescu! >!!!? @niversul liric arghezian nu se poate confunda nici cu universul poetic eminescian, nici cu alte universuri contemporane din lirica noastra!(

A Tudor Arghezi, Bucuresti, 0ditura pentru Citeratura si Arta, 1)D0, pp! 118411,, 11+, *D*4*DE, *D8, D+F

Ov. S. Crohmlniceanu1 .Arghezi isi fabrica un soi de poezie voit neindemanatica din suprem rafinament!(

A"iracolul arghezian, in vol! Citeratura romana intre cele doua razboaie mondiale, vol ##, 0ditura "inerva, Bucuresi, 1)+D, pp! ,)4+1, +8F

tefan Augustin Doina1 .Aproape in toate poeziile argheziene, primul vers e deosebit de marcat, e& abrupto, ca o cadere aspra, care G in afirmatia sau in negatia sa G are ceva inebranlabil1 .Tare sunt singur , -oamne i piezi :( A/salmF(!

ANote despre stiinta versului la Arghezi, in vol! Campa lui -iogene! 0ditura 0minescu, Bucure ti, 1)+0! pp! 8+488F