Sunteți pe pagina 1din 115

MODULUL 1 MODULUL 1 Capitolul V

SUPORT DE CURS SUPORT DE CURS


ELECTRICIAN N CONSTRUC II ELECTRICIAN N CONSTRUC II
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
201
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 115
Formator: ing. Gheorghe Buctaru
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2 din 115
Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor
Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice
Msurarea parametrilor la instalaiile electrice
Instalaii i aparate electrice de joas tensiune
Instalaii electrice de cureni slabi
Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt
Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general
Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice
Circuite electronice n instalaii electrice
Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de intalaii
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 115
Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor
!IM"#$%RI &RA'ICE %(I$I)A(E *+ !C,EME$E -E AC.I#+/RI E$EC(RICE
Orice schema electrica, care se doreste a fi utilizata n actionarile electrice, este supusa
simbolizarii grafice conform standardelor n vigoare !R E+ 0 12345 (semne conventionale n
electrotehnica), respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice - !R E+ 12145.
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 22 - 01 Eclator

SR EN 60617 - 707 - 22 - 03
Paratraznet
Descarcator
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 21 - 07
Siguranta fuzibila -
ntrerutor

SR EN 60617 - 707 - 21 - 0!
Siguranta fuzibila - searator

SR EN 60617 - 707 - 21 - 0"
Siguranta fuzibila -
ntrerutor - searator
#searator $e sarcina%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 4 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere
&ntrerutor 'rg(ie) semn
general) semn utilizat n
sc(emele monofilare

SR EN 60617 - 707 - 21 - 01

Siguranta fuzibila) semn
general

SR EN 60617 - 707 - 1* - 01
+obina $e releu) simbol
general
Disoziti, $e coman$a)
simbol general

SR EN 60617 - 707 - 1* - 21

Disoziti, $e coman$a al
unui releu termic

SR EN 60617 - 707 - 0" - 03
-ontact normal nc(is al unui
releu termic #contact acti,at
rin efect termic%.

SR EN 60617 - 707 - 1* - 0!
&ntrerutor - searator)
searator $e sarcina
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 5 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 1* - 0"
&ntrerutor - searator
#searator $e sarcina% cu
$esc(i$ere automata
ro,ocata $e un releu $e
masura sau un $eclansator
ncororat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 02

-ontactor
-ontact rincial $e
nc(i$ere al unui contactor
#-ontact $esc(is n ozitia
neacti,ata%

SR EN 60617 - 707 - 13 - 03
-ontactor cu $eclansare
automata ro,ocata rintr-un
releu $e masura ncororat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 0*

&ntrerutor $e utere
Dis/unctor
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 07 - 01
&ntrerutor cu coman$a
manuala) simbol general
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 6 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 07 - 02
&ntrerutor cu buton $e
aasare care contine contact
$e nc(i$ere #$esc(i$ere% si
cu re,enire automata

SR EN 60617 - 707 - 0* - 01#03%
-ontact $e nc(i$ere
temorizat c'n$ $isoziti,ul
care contine contactul este
acti,at #cu temorizare la
nc(i$ere-$esc(i$ere%

SR EN 60617-707 - 0* - 02 #00%

-ontact $e nc(i$ere
temorizat c'n$ $isoziti,ul
care contine contactul nu mai
este acti,at #cu temorizare
la nc(i$ere%

SR EN 60617 - 707 - 02 - 01

-ontact $e nc(i$ere #contact
$e lucru) contact normal
$esc(is%
Simbol general $e ntrerutor

SR EN 60617 - 707 - 02 - 03
-E1 60617 - 7 2 1"""
-ontact $e $esc(i$ere
#contact $e reaus) contact
normal nc(is%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA Descriere
Simbol
Standard / SECIUNEA
Descriere
Excitatie:
a - in$een$enta3
b - serie3
c - $eri,atie3 d - mi4ta
SR EN 60617 - 6
5asina $e curent continuu
SR EN 60617 - 6 06 - 06 2 01- 0* 2 5otor $e curent alternati,6 a - serie)
monofazat3 b - cu reulsie) monofazat3 c - serie) trifazat3 d - asincron trifazat cu rotorul n
scurtcircuit3 e - asincron cu rotorul bobinat3 f - generator sincron) trifazat cu rotor n stea si
neutru accesibil

SR EN 60617 - 6 13 2 01) 02) 03)00) 0*) 7ransformatoare

SR EN 60617 206 - 10 21*) 16 06 - 11 - 01) 02) 03) 00) 0*) 06
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 8 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 9 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 10 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 115
!emne conven6ionale ale aparatelor electrice
Standardele nu conin semne pentru toate utilizrile posibile, de aceea anumite semne
convenionale se pot obine prin combinarea celor eistente. !n tabelul de mai sus sunt
prezentate cele mai uzuale semne convenionale folosite pentru reprezentarea aparatelor
electrice n scheme electrice. Semnele convenionale se pot utiliza at"t pentru reprezentarea
aparatelor electrice pe vertical, c"t #i pe orizontal prin rotirea lor.
Marcarea aparatelor si ec7ipamentelor pe sc7emele electrice 8 simbolurile literele se
completeaza in 9elul urmator :
-dupa simbol se trece un nr. ce reprezinta numarul de ordine al echipamentului in cadrul grupei
din care face parte
-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului
$emplu% &c&' (contactorul nr.&' in tabloul ( dulapul nr.&)
-sirurile de cleme se simbolizeaza prin litera ) precedata de o cifra care arata nr.
sirului .........................;3$043 (sirul de cleme &', clema nr.*')
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 12 din 115
SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 14 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 15 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 16 din 115
!INCIII DE A"CA#UI!E A SC$E%E"&! DE C&%ANDA A
AC#I&NA!I"&! E"EC#!ICE

+omenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. !n
cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poate
sa controleze acest regim. !n alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda este dat de
dispozitive automate. ,ealizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a diversilor
parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.
Schemele de comanda trebuie sa fie c"t mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu un
numar c"t mai redus de aparate si contacte.
-lcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere n amanunt a instalatiei ce
trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si n diverse m .&.p*./f onta0e a
aparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de comanda trebuie sa fie sigure n
functionare.
1entru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de
plecare este ntotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.
Semnele conventionale folosite n comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice
sunt redate n tabelul *.
,ealizarea schemelor ntr-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc larg
de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea S, +$2 343*/
- *.*5).
!n functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-un
singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor%
n reprezentarea multi9ilara, fiecare conductor sau dispozitiv(aparat aflat pe traseul
conductorului este reprezentat printr-un simbol individual6
n reprezentare mono9ilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o
singura linie6 de eemplu, o singura linie poate reprezenta%
circuitele unui sistem polifazat6
circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal6
circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.
7iecare simbol grafic trebuie realizat astfel nc"t%
- sa rezulte o forma c"t mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile at"t pentru
ntelegerea si reproducerea simbolului, c"t si fata de alte simboluri6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 17 din 115
- sa poata fi desenata usor at"t manual c"t si prin sisteme +-86
- sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor +-$6
- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, ma0oritatea simbolurilor
indic"nd functia obiectului.
Simbolurile sunt desenate astfel nc"t sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul
(*,96 &,.6 5,.6 .6 /6 *46 *'6 &4 mm). Standardele +$2 actuale folosesc grila av"nd : ; &,. mm.
<nui simbol (fig. *.*) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale - de
coneiune). =odurile cele mai importante sunt nodurile electrice ($) destinate conectarii la o retea
electrica si nodurile de legatura ()) care arata legaturile (de natura mecanica - : -, hidraulica - >
-, optica - O -, pneumatica - 1 -).
'ig< 4<4<
:arimea unui simbol depinde de tetul sau grafica incluse si de numarul de noduri de
coneiune necesar.
)aturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de &: sau (pentru
simboluri mai mici) *,.:, *:, 4,.:.
?rosimea unei linii va fi 4,*:.
Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele
componente ale acestora legate ntre ele n ordinea functionala. Schema este compusa n
ntregime din circuite asezate n ordinea logica, pentru a permite ntelegerea usoara a
functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite% de forta si de comanda.
+ircuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a
schemei, realizeaza comenzile motoruluisi automentinerea comenzilor de pornire - oprire.
!n figura *.& sunt redate% schema de distributie monofilara si schema desfasurata pentru
comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit, cu pornire directa.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 18 din 115
2nstalatia
este
prevazuta
cu un tablou
n care sunt
montate
toate
aparatele.
!n functie de
numarul
tablourilor
se stabileste
numarul
regletelor
cu conectori.
1e partea de mi0loc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. !n partea st"nga sunt
trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din
instalatie.
-paratele sunt prevazute cu borne care permit realizarea coneiunilor. 1entru identificarea lor
se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare din material plastic prin
care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus negru indicativul aparatului si borna
la care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul(eticheta).
+ea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit
este redata n figura *.&.
-ceasta schema poate realiza at"t protectia la scurtcircuit c"t si protectia la suprasarcina.
Schema are n compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice - e')
precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e
*
, e
&
, e
5
, e. si e
3
).
Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul n
scurtcircuit.

7oarte important n monta0 este sa se dispuna de scheme de coneiuni c"t mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
8ocumentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe
l"nga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 19 din 115
'ig< 4<;< 1ornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit.
7oarte important n monta0 este sa se dispuna de scheme de coneiuni c"t mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
8ocumentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe
l"nga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
$ista mai multe posibilitati de realizare a schemelor de comanda. !n figura *.5 sunt redate
c"teva posibilitati de ntocmire a schemelor de comanda.
<rmarind schema electrica din figura *.5 putem specifica%
- alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e
*
,e
&
,e
5
6
- din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale contactorului *+6
- releul termic e
'
face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, n
consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor conductoare, ntre
contactorul *+ si releul termic e
'
6
- de la releu se duc trei conductoare la motorul m.
!n practica acest lucru este specificat prin documentatia tehnica care nsoteste schema de
monta0.
1entru schema din figura *.& s-au utilizat aparatele mentionate n specificatia
echipamentului (tabelul &).
'igura 4<=< Scheme de comanda%
a - alimentare bobina contactor6 b - automentinerea la un contactor6 c - schema cu
interconditionare6 d - schema cu semnalizare6 e - alimentarea semnalizarii cu a0utorul
unui transformator6 9 - alimentarea circuitului de comanda prin intermediul unui
transformator6 g - schema cu temporizare (actioneaza un bec de semnalizare)6 7 - schema de
temporizare (actionare un contactor).
Specificatia echipamentului electric%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 20 din 115
@abelul &
+r<
Crt<
-E+%MIREA A>ARA(%$%I CARAC(ERI!(ICI
(E,+ICE
(I> 0
C#-
+r< bucati !IM"#$
4< Siguranta fuzibila $'i 0 ;? 8 ;2=4 = e
4
0 e
;
0 e
=
;< ,eleu termic (!A 0 42 A =152 4 e
3
=< Siguranta fuzibila $'m 0 ;?8 4@@? ; e
?
0 e
1
3< +ontactor (CA 0 42 A8;;2 A 3224 4 4C
?< Auton oprire 594 B ( & - =552 4 b
o
1< Auton pornire 594 B ( & - =552 4 b
p
5< +onductor A'B 0 3 mm
;
C< +onductor 'B 0 4D? mm
;
1ornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema din figura
*.'. -ceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze ntre ele - faza , cu faza @.
'igura 4<3< Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului
asincron trifazat
Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 21 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 22 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 23 din 115
Gradul de protectie
IP=International Protection
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 24 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 25 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 26 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 27 din 115
>ornirea unui motor
1rin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina ) care cupleaza contactorul si simultan
cu acesta contactul de automentinere c. -pasand butonul de oprire bo intrerupem alimentarea
bobinei ) care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. -ceasta este o schema
pentru contactoarele care au bobina de 594v, pentru cele cu bobina de &&4v singura diferenta
este ca releul r nu se mai leaga la faza @ ci la nul
>ornirea unui motor in ambele sensuri
1rin apasarea butonului b* alimentam bobina contactorului *+ care cupleaza contactorul
simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere *+ si decupland contactul inchis &+
care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 28 din 115
greseala a butonului b& cand motorul este pornit.1rin apasarea butonului de oprire bo oprim
motorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b&
>ornirea stea triung7i a motoarelor
1rin apasarea butonului de pornire b& alimentam contactorul +* si releul de timp d* .+ontactele
c* se inchid conectand statorul motorului in stea. +ontactul c* permite alimentarea contactorului
+5 , care conecteaza statorul la retea. 8upa trecerea timpului reglat , releul de timp d* se inchide
, astfel ca +* isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c* alimenteaza contactorul +&.
-cesta isi inchide contactele principale care conecteaza infasurarile statorului in
triunghi. +ontactorul c* face steaua, c& triunghiul si c5 ramane cuplat in ambele cazuri
.
circuite electrice cap scara
Circuit electric cap scara
Nulul merge la lampa. Faza merge la borna 1 de la un intrerupator cap scara, bornele 2 si 3
comunica intre ele avand rolul de a inchide si deschide circuitul lampii legata la borna 1 de la
celalalt intrerupator cap scara.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 29 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 30 din 115
circuit cap scara si cruce
+a la toate circuitele de iluminat nulul se leaga direct la bec iar faza merge la un intrerupator cap
scara.+ele & iesiri din cap scara merg la intrerupatorul cruce care face legatura cu celelalte &
iesiri din ultimul intrerupator cap scara care duce la bec. 8e retinut ca dupa intrerupatorul cruce
se pot monta oricate intrerupatoare dorim prin inseriere daca se doreste comanda de aprindere
din mai multe locuri
Instalaia electric in locuin
Schema generala
Schema de mai 0os e cea intalnita, inca, in cele mai multe locuinte construite in
vremuri tovarasesti si, chiar daca e simplificata, principiala, include toate elementele construc-
tive ale unei instalatii electrice casnice% contor de energie electrica, tablou electric(panou de
sigurante), prize si aparate electrice(masina de spalat, @B, 1+, ...), intrerupatoare si lumini(lustre,
aplice), conductoare si doze(de derivatie, de aparat).
2nstalatia electrica din locuinta e un circuit de curent alternativ monofazat6 monofazat ; o singura
faza, unica, numita, de-acuCnainte, 7aza6 alternativ ; alterneaza polaritatea(schimba sensul)
curentului si tensiunii de .4 de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 31 din 115

ori pe secunda, cu frecventa de .4>z(hertzi) adica, la o toleranta de *D(daca nu se stabileste
altfel prin contractul de furnizare)6 valoarea eficace a tensiunii electrice in instalatie este de
&54Bca(volti curent alternativ) E*4D - in notatia engleza, Bac(volts alternative current -, conform
standardelor +omisiei $lectrotehnice 2nternationale 2$+ (nternational !lectrotechnical
"ommission).
+onductoarele electrice aflate in tuburile 1B+(Pol#$in#l "hloride) protectoare sunt trei la numar%
doua pentru alimentarea aparatelor electrice - 7aza(firul activ, periculos pt. sanatate), respectiv
=ulul(neutru sau nul de lucru) - si unul pentru protectia chiriasilor la defectele de izolatie ale
aparatelor sau cablurilor electrice - 2mpamantarea(nul de protectie sau pamant), ca in prizele
SchuFo(%chutz&onta't ; contact de protectie).
7aza si =ulul trec prin sigurantele de protectie(fuzibile sau automate) ale fiecarui circuit(lumini
sau prize), 2mpamantarea - niciodata.
2dentificarea usoara si sigura a conductoarelor se face dupa un cod standardizat(2$+ 34''3) al
culorilor%
maro pt. 'aza, albastru pt. +ul si doua culori - verde si galben - pt. Impamantare6 in instalatiile
electrice si mai vechi poti avea surpriza altor coduri% 7aza - negru, =ul - cenusiu, 2mpamantare -
rosu sau variante monocrome - trei conductoare de-o culoare.
(ablou electric cu protecie !>-
Schema de conectare descarcator de supratensiuni tranzitorii
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 32 din 115
Barianta de casa pentru protectia completa - a instalatiei la suprasarcina si scurtcircuit, a
chiriasilor la electrocutare si a aparatelor electrice(electronice la supratensiuni tranzitorii -, include
doua intrerupatoare automate :+A bipolare - +&4 pt. S18-ul clasa &-a si +5& ca siguranta
generala -, un ,++A de '4- curent nominal si 54m- curent rezidual si trei :+A-uri *1G= pt.
prize(& +*3) respectiv lumini(+*4).
+onectarea S18-ului din aceasta schema e valabila
indiferent de numarul circuitelor din instalatie6
S18-ul impreuna cu intrerupatorul :+A atasat(+&4)
poate fi inclus si in schemele prezentate anterior%
tabloul electric cu :+A-uri si tabloul electric cu ,+8-uri.
+utia folosita e de un rand si *& module6 regula celor .4cm - lungimea maima a cablurilor ce
uneste S18-ul si :+A-ul de protectie de la intrarea in tablou pana la 2mpamantare - se respecta
fara probleme.
EEE 8ispozitivele sunt desenate, pt. claritate, cu spatii intre ele6 in practica, conductoarele vizibile
intre dispozitive se trec prin spatele sinei 82=, iar dispozitivele sunt lipite pt. acoperirea corecta a
latimii tabloului si pt. a putea utiliza conectori pieptene pe intrari, dar si pt. autosustinere
mecanica.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 33 din 115
!imbolizare convenional elemente de sc7eme electrice
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 34 din 115
Calculator cablu necesar n curent mono9azat
!eciunea nominalF
a conductorului
!arcina admisibilF de duratF GAH
Cablu cu un conductor n c<c< Cablu cu dou conductoare
pmnt la I;2JC aerD la I=2JC pmnt la I;2JC aerD la I=2JC
mm
;
Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al
*.. '4 - &3 - 5& - &4 -
&.. .' - 5. - '& - &/ -
' /4 .& '3 53 39 '& 5/ 54
3 H4 39 .9 '3 H4 .& '9 59
*4 *&& 93 /H 35 **3 3H 33 .&
*3 *34 **5 *4. 9& - H4 9H /4
&. &43 *.4 *'4 *&9 - **. **9 H*
5. &'H *H& */' *'. - *'4 *'. **5
.4 &H3 &&H &*& */3 - *3. */3 *59
/4 53. &9& &3H &&' - &44 &&' */'
H. '59 55H 55* &/* - &'. &/* &*4
*&4 'HH 599 593 5*' - &/. 5*' &/'
*.4 .3* '5. ''& 53* - 5*. 53* &9*
*9. 35/ 'H' .** '*& - 5.. '*& 5&4
&'4 /'5 ./9 3*& '9' - '*. '9' 5/9
544 9'5 3.' /4/ .'9 - '3. - -
'44 H93 /3. 9.H 333 - - - -
.44 **&. 9/5 *444 //3 - - - -
Calculator cablu necesar cu =D3 Ki ? conductoare n curent tri9azat
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 35 din 115
!eciunea nominalF
a conductorului
!arcina admisibilF de duratF GAH
Cablu cu = Ki 3 conductoare< Cablu cu ? conductoare
pmnt la I;2JC aerD la I=2JC pmnt la I;2JC aerD la I=2JC
mm
;
Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al
*.. &3 - *H - *9 - *' -
&.. 5' - &. - &' - *H -
' '' 53 5' &/ 5* &. &3 &4
3 .3 '. '5 5' 5H 5& 5& &3
*4 /. 34 34 '/ .5 '& '. 5.
*3 H9 /9 94 35 3H .. 34 '/
&. *&9 HH *43 95 H4 3H 94 3&
5. *./ **9 *5* *4& **4 95 H9 //
.4 *9. *'& *.H *&' - - - -
/4 &&9 */3 &4& *.9 - - - -
H. &/. &** &'' *H4 - - - -
*&4 5*5 &'& &9& &&4 - - - -
*.4 5.5 &/4 5&' &.& - - - -
*9. 5HH 549 5/* &9H - - - -
&'4 '3' 535 '53 55H - - - -
544 .&' '*& '9* 5// - - - -
'44 344 '/. .34 ''' - - - -
Calculator cablu necesar cu 4 conductor utilizat n sistem tri9azat
!ecLiunea nominalF
a conductorului
!arcina admisibilF de duratF GAH
>ozare n linie >ozare n tre9l
pmnt la I;2JC aerD la I=2JC pmnt la I;2JC aerD la I=2JC
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 36 din 115
mm
;
Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al
*.. - - &. - - - &4 -
&.. - - 5' - - - &/ -
' - - '. - - - 5/ -
3 - - ./ - - - '9 -
*4 - - /9 - - - 33 -
*3 *&/ - *45 - *4/ - 9H -
&. *35 - *5/ - *5/ - **9 -
5. *H. *.* *3H *5* *3. *&/ *'. **5
.4 &54 */H &43 *34 *H. *.* */3 *59
/4 &9& &*9 &3* &4& &5H *93 &&' */'
H. 553 &3* 5&* &'H &9/ &&5 &/* &*4
*&4 59& &H/ 5/' &H* 5&3 &.' 5*' &''
*.4 '&9 55& '&9 555 533 &9. 53* &9*
*9. '95 5/3 'H' 59' '*' 5&5 '*& 5&4
&'4 .3* '5/ .H4 '34 '9* 5/9 '9' 5/9
544 35& 'H' 3/9 .54 .'& '&/ .'H '55
'44 /54 .&/ 9*/ 3'& 3&' 'H3 3./ .&5
.44 9&5 3'H H'4 /'' 3H9 .3& /'H 345
Msurarea parametrilor la instalaiile electrice
%ASU!A!EA A!A%E#!I"&! INS#A"A#II"&! E"EC#!ICE
:surarea este o operaie care are ca scop obinerea unei informaii cantitative asupra unei
mrimi. 1entru a efectua o msurtoare este nevoie de% mrimea de msurat, unitatea de
msur, aparatul de msur #i metoda de msurare.
1rocesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurile
retelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizei
regimurilor de functionare cat si eploatarii instalatiilor electrice. 1e baza datelor obtinute se pot
trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure a
instalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilor
energetice.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 37 din 115
2n orice aplicatie practica se eecuta masuratori in timpul eecutiei, la efectuarea probelor, la
punerea in functiune cat si masuratori periodice in eploatare. =ormativul 2/(&4** prevede
periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice.
:asuratorile pot fi efectuate% de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoare
de energie, lumetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice.
$fectuam masuratori electrice%
1. Masurari Prize de pamant + continuitati la circuitelor de leare la pamant
2. Masuratori in instalatiile de medie
tensiune
3. Masuratori locale si transmisie la
distanta a parametrilor masurati
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 38 din 115

4. Masurarea temperaturii la incalzirea prin inductie
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 39 din 115
5. Masurarea parametrilor marimilor electrice la panourile solare si la centralele eoliene
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 40 din 115
3. Masurarea marimilor electrice cu a!utorul aparatelor de masurare montate pe ta"lourile
electrice
7. Masurarea #actorului de putere si a puterii reacti$e
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 41 din 115
8. Masurarea parametrilor instalatiilor electrice pentru
intocmirea "ilanturilor eneretice si calcularea
e#icientei eneretice
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 42 din 115
9. Masurarea tensiunilor si curentilor de polarizare la statiile de protectie catodica
10. Masurarea curentilor continui intensi de la redresoarele statiilor de tratamente termice
de supra#ata
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 43 din 115
11. Masurarea parametrilor actionarilor cu motoare electrice
%mcercarile si masuratorile care tre"uie e#ectuate in instalatiile electrice sunt pre$azute
in &ormati$ul %7'2011.
Condi(iile de e)ecu(ie a pro"ei Msurarea rezisten6ei de izola6ie a n9urrilor i
determinarea coe9icientului de absorb6ie
a) :surarea rezistenei de izolaie se face cu megohmmetrul, conform tabelului%
@ensiunea nf#urrilor @ensiunea
megohmmetrului
I*444 .44
*444-5444 *444
J 5444 &.44-.444
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 44 din 115
Se msoar #i se noteaz temperatura nf#urrilor.
8e preferin, msurarea se face la temperatura mediului ambiant.
b) 1entru msurarea rezistenei de izolaie a nf#urrii rotorice fa de mas se va utiliza un
megohmmetru de *444 B.
c) 1entru aprecierea gradului de umiditate
la ma#ini cu < K 5444 B #i 1 K 544 FL
(sau K 5444 FB-) se msoar ,
34
#i ,
*.

%ndica(iile *i $alorile de control
a) valorile obinute nu trebuie s fie mai
mici de .4D din datele de la 127, la
aceea#i temperatur. !n lipsa acestora,
rezistena de izolaie trebuie s fie%
- la ma#ini cu <
n
I *444 B
,
iz
J *:
- )a ma#ini cu <
n
J *444 B,
,
iz


M<
n
(B) ( N*444 G (S(FB-) ( *44)O
(:)
+oeficientul M de variaie a rezistenei de
izolaie cu temperatura are valorile%
o
+ /. /4 34 .4 '4 54 &4 *4
M *,4 *,& *,9 &,3 5,H .,. 9,. *&
b) ,
2P
J * :
c) M
abs
; ,
34
(,
*.
K *,5, pentru temperaturi ale
nf#urrilor ntre *4 #i 54Q+
Ce se m's(ar' )entru %&#&A!E DE CU!EN#
A"#E!NA#I*
Standarde de referin
S@-S *9H5-9/
:a#ini electrice rotative. +ondiii
generale
S@-S 9&**-9'
:a#ini electrice sincrone trifazate.
:etode de ncercare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 45 din 115
S@-S /&'3-H*
:otoare asincrone trifazate de la 4,.
FL la *4444 FL. :etode de
ncercare
+$ 5'
,ecomandri pentru ma#ini electrice
rotative
Msurarea rezisten6ei de izola6ie a n9urrilor< -eterminarea coe9icientului de absorb6ie
GM
abs
H
Condi(iile de e)ecu(ie a pro"ei
a) :surarea rezistenei de izolaie se face%
- cu megohmmetrul de .44 B pentru nf#urri cu < R .44 B, ntre faze6
- cu megohmmetrul de *44 B pentru nf#urri cu < ; .44 - *444 B, ntre faze6
- cu megohmmetrul de &.44 B pentru nf#urri cu < J 5444 B, ntre faze.
:surarea rezistenei de izolaie se face la temperatura mediului ambiant.
)a motoarele cu rotorul bobinat msurtorile se fac separat
pentru stator #i rotor.
b) +oeficientul de absorbie
M
abs
; ,
34
(,
*.
se determin pentru nf#urri cu < J 5444 B.
%ndica(iile *i $alorile de control
a) Se recomand verificarea cu formula%
,
iz
#5% M<(B) ( N*444 G (1(FL) ( *44O
Balorile coeficientului M sunt date la cap. &, pct. &.*.
b) M
abs
; ,
34
( ,
*.
K *,5
*ncercarea izola6iei n9urrilor statorice cu tensiune alternativ mrit G?2 ,zH
Condi(iile de e)ecu(ie a pro"ei
1entru ma#ini cu P *0 89, ncercarea este obligatorie #i se efectueaz dup ce s-a msurat
rezistena de izolaie. 8up ncercarea cu tensiune mrit se msoar din nou rezistena de
izolaie.
%ndica(iile *i $alorile de control
Baloarea tensiunii de ncercare este%
<
nc
; M(&< G *444B), dar nu mai mic de *,. FB.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 46 din 115
:alorile coeficientului ; sunt $ate la ca. 2) ct. 2.!. din #ormativul PE *)
Durata men<inerii tensiunii $e ncercare este $e 1 min.
(ester multi9uncional pentru instalaii electriceD !#+E$ M>I0?;2
SO=$) :12 .&4 este un tester multifuncSional pentru msurarea parametrilor instalaSiilor electrice
n conformitate cu $=3*../.
Msurarea buclei de scurtcircuit
SO=$) :12-.&4 permite msurarea impedanSei buclei de scurt circuit
n reSele electrice cu tensiuni nominale de la H.T''4B Ui frecvenS
'.T3.>z. :surtorile pot fi efectuate n circuitele )-1$, )= Ui )). 1e
ecran sunt afiUate urmatoarele rezultatele% impedanSa buclei de scurt
circuit, rezistenSa Ui reactanSa buclei de scurtcircuit, curentul de
scurtcircuit precum Ui valorile tensiunii Ui frecvenSei.
SO=$) :12-.&4 permite, de asemenea, efectuarea de msurtori ale
buclei de scurt circuit n reSele securizate cu siguranSe ,+8, astfel nc"t n timpul msurtorilor
siguranSa ,+8 nu va declanUa.
Msurarea dispozitivelor de curent rezidual de tip ACD A Ki "
SO=$) :12-.&4 este unul dintre cele c"teva testere de pe piaS, care permite msurarea
parametrilor ,+8-urilor (siguranSelor de protecSie diferenSiale) de toate tipurile% -+, - Ui A.
:surtorile se pot face pentru ,+8-uri cu valoare nominal a curentului rezidual de la *4 m- la
*444 m-, generale, selective Ui cu nt"rziere scurt, care funcSioneaz la tensiuni de la H.T&/4
B. Se pot msura Ui verifica timpii de declanUare, curenSii de declanUare, tensiunea de atingere Ui
rezistenSa mpm"ntrii.
2nstrumentul are funcSia unic de msurare a timpului Ui curentului de declanUare n timpul unei
singure declanUri.
8e asemenea, SO=$) :12-.&4 are funcSia special -<@O ce permite efectuarea unui set de
msurtori pentru un ,+8. @ipurile de msurtori ce pot fi efectuate cu funcSia -<@O sunt
definite de ctre utilizator n meniul instrumentului.
Msurarea rezistenei de izolaie
O alt funcSie util a instrumentului SO=$) :12-.&4 este msurarea rezistenSei de izolaSie.
:surarea poate fi efectuat cu urmtoarele tensiuni de test% .4 B, *44 B, &.4 B, .44 B sau *444
B.
8escrcarea automat a obiectului msurat este o caracteristic foarte important pentru
siguranSa utilizatorului. 8omeniul maim de msur a instrumentului este de 5?L.
:surtorile rezistenSei de izolaSie pentru cablurile cu 5, ' Ui . fire se pot face automat, folosind
adaptorul -uto2SO-*444+. $ste posibil msurarea rezistenSei de izolaSie ntre fiecare pereche de
fire, toate comutrile necesare fiind fcute automat.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 47 din 115
Msurarea rezistenei de mpmntare
:surarea rezistenSei de mpm"ntare se face folosind metoda tehnic cu 5 poli. 1entru a
in0ecta un curent de test respectiv pentru a citi o diferenS de potenSial n pm"ntul msurat se
folosesc & SruUi auiliari, ce sunt incluUi n setul standard de accesorii ale testerului.
Msurarea continuitii
SO=$) :12-.&4 permite msurarea la 0oas tensiune a rezistenSelor mici. !nainte de efectuarea
msurtorilor, se pot face teste de calibrare a rezistenSei cablurilor de msur. 8up aceast
calibrare, multimetrul va memora rezistenSa cablurilor de msur Ui va compensa n mod automat
aceast rezistenS.
:surarea rezistenSei poate fi efectuat cu curent mic de *4 m-, cu semnalizare acustic sau cu
curent bidirecSional de &44 m-. @ensiunea pe terminalele deschise este ntre 'B Ui /B.
Msurarea tensiuniiD curentului Ki puterii
SO=$) :12-.&4 permite msurarea tensiunii n timp real, a curentului (folosind cleUte de curent),
a puterii (activ, reactiv, aparent) Ui a factorului de putere, cos V.
Aeri9icarea succesiunii 9azelor
SO=$) :12-.&4 permite verificarea secvenSei fazelor.
1entru conectarea uUoar la prize trifazice de *3, 5& Ui 35 amperi este posibil procurarea de
adaptoare speciale din seria -?@.
2nstrumentul are o memorie de HH4 msurtori pentru fiecare funcSie. ,ezultatele memorate pot fi
transferate la 1+ prin intermediul interfeSei <SA sau Wireless.
M/!%RAREA I+(E+!I(/NII C%RE+(%$%I E$EC(RIC
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 48 din 115
MSURAREA INTENSITII CURENTULUI. AMPERMETRE
Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, n tehnic, ampermetre.


n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:
Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare
se impune ca aparatul de msurat s fe montat n serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ),
schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama
de tensiunea (!) "i re#istena consumatorului $ : .
I%&$
Scheme electrice de msrare a intensit!ii crentli electric
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 49 din 115

Aten!ie '' :(u se conectea# ampermetrul direct la baterie, fr consumator
( bec sau re#istor).)e va arde ampermetrul '
)e conectea# borna * a bateriei la borna po#itiv (ro"ie,de obicei) a
ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n
serie cu consumatorul'
)e re+lea# selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru') notat cu
,

-onectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s in.uene#e
valoarea mrimii de msurat "i, implicit, re+imul de lucru al circuitului. /ractic,
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 50 din 115
oric0t de precise ar f aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori
de msurare. ntre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat "i cea
real, care e1ista nainte de conectarea acestora n circuitul de msurare, este o
diferen determinat de re#istena aparatului de msurat ($, 2 re#istena
ampermetrului nu este #ero).
n conclu#ie, eroarea introdus este cu at0t mai mare cu c0t consumul
aparatelor de msurat este mai mare. )e impune o corecie care depinde de
re#istena intern a aparatului de msurat. ,ceasta trebuie s fe mult mai mic
dec0t re#istena consumatorului, pentru a nu in.uena msurarea: 3(mult
mai mic)
nainte de montarea ampermetrului n circuit
intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este:
I%&$
4ont0nd ampermetrul, n circuitul de
msurat , intensitatea curentului electric, care
trece prin consumator, este:
I%&$*$,

-
urentul msurat de ampermetrul ,
(I,) se dore"te a f e+al cu
intensitatea curentului ce trece prin
consumator (I).
/entru aceasta trebuie ca re#istena
total ($ * $,) s fe apropiat de
valoarea $. -ondiia poate f
ndeplinit numai dac re#istena
ampermetrului $, este mult mai
mic dec0t re#istena
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 51 din 115
consumatorului $.
C"ncl#ie$ -u c0t re#istena ampermetrului este mai mic fa de re#istena
consumatorului, cu at0t erorile datorate acestei re#istene sunt mai mici, deci
calitatea msurrii este mai bun.
%&ser'a!ie$ 5a montarea +re"it a ampermetrului, n derivaie fa de
conectarea n serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora
(re#istena ampermetrului find foarte mic, curentul care va trece prin aceasta
va f foarte mare). /entru a preveni distru+erea (6arderea7) aparatelor electrice,
acestea sunt prev#ute cu si+urane fu#ibile, care se topesc dac intensitatea e
prea mare, ntrerup0nd curentul "i prote80nd piesele mai valoroase ale aparatului
M/!%RAREA (E+!I%+II E$EC(RICE
(ensiunea electric ntre dou puncte ale unui circuit electric este diferenSa de potenSial ntre
cele dou puncte Ui este proporSional cu energia necesar deplasrii de la un punct la cellalt a
unei sarcini electrice.
-e9iniie
(ensiunea electromotoare reprezint mrimea fizic scalar
egal cu raportul dintre lucrul total efectuat de c"mpul
electric pentru a transporta sarcina electric pe ntregul circuit
Ui mrimea sarcinii electrice.
6
unde%
< - tensiune electromotoare6
) - lucrul forSei electrice6
X - sarcina electric.
%niti de msur
<nitatea de msur a tensiunii electrice
n S2 este voltul.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 52 din 115
Analogie 7idraulic
-ceast analogie e util unei mai bune nSelegeri intuitive a conceptului. !ntr-un sistem hidraulic,
lucrul mecanic rezultat din miUcarea apei este egal cu presiunea nmulSit cu volumul apei
mutate. !n mod similar, ntr-un circuit electric, lucrul mecanic necesar pentru a
deplasa electronii este egal cu presiunea electric nmulSit cu numrul de electroni mutaSi.
@ensiunea electric, sau presiunea electronilor, se msoar n unitSi de volt.
Msurarea energiei electrice
M/!%RAREA E+ER&IEI E$EC(RICE AC(IAE *+
CIRC%I(E M#+#'A)A(E -E C%RE+(
A$(ER+A(IA
AERI'ICAREA C#+(#ARE$#R -E E+ER&IE
E$EC(RIC/
4< !copul lucrarii
)ucrarea are drept scop cunoasterea
contorului monofazat de inductie si a metodelor de
verificare a contoarelor.
;< Aspecte teoretice
1entru etalonarea si verificarea contoarelor
se pot folosi urmatoarele metode %
- metoda Wattmetrului si cronometrului6
- metoda contorului etalon 6
- metoda stroboscopica 6
- metoda de etalonare automata.
&. *. :etoda Wattmetrului si a cronometrului (Yputere-
timpY)
$talonarea individuala clasica se bazeaza pe
numararea unui anumit numar de rotatii ale discului aparatului de verificat si pe masurarea
timpului necesar pentru aceasta6 se presupune ca puterea reglata cu a0utorul Wattmetrului
ram"ne cons *H.*Hp*.&&t tanta n timpul masurarii.
!roarea relativa a contorului este definita de relatia %
(*&. *)
unde %
L
m
- este energia masurata cu a0utorul contorului6
L - energia adevarata sau eacta.
!nergia masurata poate fi scrisa sub forma %
(*&. &)
n care %
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 53 din 115
- n este numarul de rotatii ale discului contorului, efectuate n intervalul de timp t 6
- +
c
este constanta contorului, n rot(FLh.
!nergia electrica adevarata se determina cu relatia %
(*&. 5)
n care %
1 - este puterea la care se face verificarea 6
t - este timpul n care se efectueaza cele n rotatii.
8aca se introduc relatiile (*&.
&) si (*&. 5) n epresia (*&. *), se
obtine %

(*&.')
sau%

(*&. .)
8aca se introduce notatia %
(*&. 3)
rezulta urmatoarea forma pentru epresia erorii %
(*&. /)
n care %
@ - este timpul teoretic n care discul contorului trebuie sa efectueze cele n rotatii, daca
contorul ar functiona fara eroare la puterea % (< fiind tensiunea de alimentare a
bobinei de tensiune a contorului, 2 - curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, -
defaza0ul dintre tensiunea < si curentul 2).
)imitele erorilor relative ale contoarelor de energie sunt specificate n tabelul *& .
*.
+a"elul 12. 1.
Baloarea curentului,
n procente, din
valoarea
curentului de baza
7actorul de
putere
)imitele erorilor relative n
procente
clasa 4,. clasa * clasa &
(* la .)D *,4 *,4 *,. &,.
de la *4D p"na la 2ma *,4 *,4 *,. &,4
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 54 din 115
la *4D 4,. inductiv
4,9 capacitiv
*,5
*,5
*,.
*,.
&,.
-
de la &4D p"na la 2ma 4,. inductiv
4,9 capacitiv
4,9
4,9
*,4
*,4
&,4
-
#bservatie :etoda putere-timp consta n urmatoarele %
- pentru o anumita valoare a puterii 1, se cronometreaza timpul t n care discul contorului
face un anumit numar ntreg n de rotatii6
- c"nd se face o etalonare completa numarul n se alege, pentru usurinta calculelor,
multiplu de zece, astfel nc"t timpul t sa fie cuprins ntre .4 si /4 secunde 6 un timp mai scurt
poate face ca eroarea de pornire si oprire a cronometrului de catre operator (apro 4,& sec.),
devina comparabila cu eroarea permisa de clasa de eactitate a contorului si sa vicieze
rezultatul masurarii. (&D din 34 s ; *,& s).
- se calculeaza, cu relatia (*&. /) eroarea relativa.
&. &. :etoda automata de etalonare
:etoda automata de etalonare presupune folosirea unui sistem de masurare format dintr-
un traductor de putere activa monofazata, un convertor tensiune-frecventa si un calculator (fig.
*&. *).
Fig. 12. 1.
%chema de principiu a metodei de etalonare automata.
7recventa trenului de impulsuri de la iesirea convertorului tensiune-frecventa este
proportionala cu puterea activa %
(*&. 9)
F fiind o constanta de transfer.
8aca n formula (*&. .) se nlocuieste puterea cu relatia (*&. 9), se obtine %
(*&. H)
!n relatia (*&. H) se observa ca produsul dintre frecventa de la iesirea convertorului
tensiune-frecventa si timpul n care se face masurarea este chiar numarul de impulsuri = preluate
de calculator.
!n consecinta, relatia cu care se poate determina eroarea contorului este %
(*&. *4)
+u a0utorul relatiei (*&. *4) se poate determina eroarea contorului de verificat.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 55 din 115
=< C7estiuni de studiat
=< 4< Berificarea contorului la mersul n gol.
=< ;< Berificarea sensibilitatii contorului.
=< =< Berificarea eactitatii contorului si trasarea curbei de erori
NDO; f(2(2
n
) prin metoda Wattmetru-cronometru.
=< 3< Berificarea eactitatii contorului cu instalatia de etalonare automata.
3< Mod de experimentare
1entru verificarile de la punctele 5.*. - 5.5. se foloseste schema din fig.
*&.&.
Fig. 12. 2. %chema de montaj pentru verificarea e)actitatii contorului prin metoda *attmetru-
cronometru.
!n schema se folosesc %
- -@, - autotransformator reglabil de (*&4(4...&'4) B6
- @ - transformator de *&4B(*4B-*4- cu prize de c"te * B6
- ,
h
- reostat de *6 *4 -6
- + - contor monofazat cu capacitate mare de masurare, tip +-: 36
- L - Wattmetru electrodinamic monofazat 6
- - - ampermetru electrodinamic 6
- B - voltmetru electrodinamic sau feromagnetic6
- ,7 - regulator de faza.
#bservatie. :onta0ul utilizat la verificarea contorului este un montaj cu surse separate, adica
curentul este obtinut dintr-un circuit cu tensiune mica obtinuta de la transformatorul cobor"tor @
(*&4(*&B), iar tensiunea este furnizata de regulatorul de faza care va livra un curent mic necesar
voltmetrului, bobinelor de tensiune ale Wattmetrului si contorului.
-vanta0ele acestei scheme sunt%
- putere mica necesara si energie putina consumata (doar de instrumente si dispozitivele
de regla0)6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 56 din 115
- regla0 usor al defaza0ului prin utilizarea regulatorului de faza.
Berificarile contorului se fac dupa aplicarea tensiunii timp de cel putin 0umatate de ora si
dupa ce contorul a fost parcurs de curent un timp suficient pentru obtinerea stabilitatii n
functionare.
'. *. Berificarera la mersul n gol
Se face n felul urmator %
- se alimenteaza bobina de tensiune a contorului, nt"i la 4,9 <
n
, apoi la tensiunea de *,*
<
n
, curentul prin bobina de curent fiind nul.
- n aceasta situatie, discul contorului poate sa se miste usor, dar n nici un caz sa nu faca
o rotatie completa6 semnul marcat pe disc se opreste de obicei n dreptul semnului de pe capac.
'. &. Sensibilitatea contorului
Se va verifica astfel %
- se aplica contorului tensiunea nominala, frecventa nominala,
cos ; * si un curent egal cu 4,.D din curentul de baza,
- discul contorului va trebui sa porneasca singur si sa efectueze cel putin o rotatie
completa.

#bservatie:
-ceste doua
probe au
drept scop
verificarea
regla0ului
realizat cu
dispozitivul
pentru
compensarea
frecarilor.
$l
este realizat
sub forma
unui surub
aflat
deasupra
discului,
l"nga electromagnetul de tensiune asezat tangential la disc. 1rin pozitia sa ecentrica el creeaza
un cuplu ce compenseaza frecarile n lagare si mecanismul integrator.
'. 5. Berificarea clasei de eactitate a contorului
Se efectueaza n modul urmator%
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos ; *, frecventa nominala si curenti de
valori % (., *4, &4, .4, /., *44, &44, 544, '44)D din curentul de baza6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 57 din 115
- se calculeaza puterile active corespunzatoare acestor curenti si se regleaza eact la
Wattmetru valorile obtinute, regl"nd curentul din circuit6
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii astfel reglate6
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos ; 4,.6 frecventa nominala si curenti
de valori % (*4, &4, .4, /., *44, &44, 544, '44)D din curentul de baza6
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii corespunzatoare acestor curenti la
cos ; 4,.6
- se vor trasa apoi curbele erorilor ; f (2(2
n
), pentru ambele cazuri, pe o aceeasi diagrama.
)imitele erorilor relative trebuie sa corespunda celor indicate n tabelul *&. *.
#bservatie Se recomanda a se ncepe verificarea contorului la valoarea curentului de baza 2
n
,
careia i corespunde puterea nominala . Se calculeaza %
(*&. **)
Se alege n ntreg si, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, se calculeaza @ cu
relatia (*&. .).
+a toate determinarile de erori se urmareste ca indicatia *attmetrului sa fie reglata c,t
mai e)act, pe toata durata cronometrarii, deoarece el este aparatul etalon -n aceasta
determinare, chiar daca ampermetrul nu indica valoarea e)acta a curentului dorit.
1entru a stabili un anumit defaza0, de eemplu cos ; 4,., se foloseste regulatorul de faza.
1entru aceasta se regleaza tensiunea nominala, curentul de baza si se determina pozitia
regulatorului (regl"nd n sens inductiv), pentru care puterea la Wattmetru devine% 1 ; 4,. <
n
2
n
1entru celelalte determinari, cu acelasi cos , pozitia regulatorului de faza se pastreaza.
8atele si rezultatele se trec n tabelul *&. &.
+a"elul 12. 2.
=r.
crt.
2(2
n
2 1 cos n t @ e
- D - div L(div L - rot s s D
.
#bservatie: 8eterminarea erorilor pentru cos0 ; * si cos0;4,. are drept scop verificarea reglarii
corecte a cuplului rezistent din magnetul permanent si a regla0ului unghiului intern b al contorului6
acesta se regleaza din cursorul rezistentei variabile pe care se nchide o nfasurare aflata pe
electromagnetul de curent.
.bservati prin capacul contorului aceste dispozitive de reglaj/

'. '. Berificarea automata a contorului
Se foloseste schema din figura *&. 5, n care%
@1 - traductor monofazat de putere activa 6
<(f - convertor tensiune-frecventa 6
+ - contorul de verificat 6
-@, - autotransformator reglabil (*&4(4...&'4)B 6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 58 din 115
,7 - regulator de faza 6
,
h
- reostat de regla0 al curentului 6
- - ampermetru electrodinamic 6
B - voltmetru feromagnetic.
Fig. 12. 3. %chema pentru verificarea automata a contorului .
n care%
@1 - traductor monofazat de
putere activa 6
<(f - convertor tensiune-
frecventa 6
+ - contorul de verificat 6
-@, - autotransformator
reglabil (*&4(4...&'4)B 6
,7 - regulator de faza 6
,
h
- reostat de regla0 al
curentului 6
- - ampermetru
electrodinamic 6
B - voltmetru feromagnetic.
)a iesirea
traductorului de putere activa, se obtine un semnal de tensiune 4...*4 B. Baloarea maima (*4B)
corespunde unei puteri active de &&4L. -cest semnal este aplicat convertorului tensiune-
frecventa.
1entru puterea activa maima (&&4L), se obtine frecventa maima la iesirea
convertorului tensiune frecventa (<(f) de *4 F>z. +onstanta de conversie este% F ; H,4H >z(L
Berificarea automata a contorului se face prin parcurgerea urmatoarelor operatii %
- se introduc n calculator datele nominale ale contorului de verificat6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 59 din 115
- se alimenteaza schema de masurare si, n momentul n care se ncepe numararea
rotatiilor, pe care le va efectua discul contorului, se porneste programul de numarare a
impulsurilor6
- se fac masurari pentru parametrii specificati la punctul '. 5.
- programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele doua seturi de masurari, afis"nd
erorile, precum si curba de erori.
Instalaii i aparate electrice de joas tensiune
$chipamentele electrice de 0oasa tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale ce nu
depasesc *444 B curent alternativ, *&44 B curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si
statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.
+lasificarea materialelor si echipamentelor electrice de 0oasa tensiune se poate face dupa mai
multe criterii % dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupa
numarul de poli etc.
8upa felul curentului sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curent alternativ
fiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.
@ensiunile nominale standardizate sub *444B curent alternativ si *&44B curent continuu sunt % in
curent alternativ Z &', '9,*&/,&&4,594,334,*444B, iar in curent continuu Z &','9,*&.,'44,944,
*&44B.
+urentii nominali standardizati sunt %5,3,*4,*3, 5&,'4 ,35,94,*44,*34 , &44 ,5*. ,'44, 354,*344,
&444, &.44 si 5*.4 -. 1entru secundarul transformatoarelor de masura este standardizat
curentul de . -.
-paratele de 0oasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare. 1rimele
doua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau curent
continuu. Bariantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativ
trifazat.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 60 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 61 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 62 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 63 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 64 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 65 din 115
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 66 din 115
I+!(A$A(II E$EC(RICE -E O#A!A (E+!I%+E
2nstalaii electrice sunt folosite pentru energia
electric de for, iluminat #i alte scopuri industriale
sau casnice.
2nstalaiile electrice pot fi eecutate in interior,
cuprinzand conductoarele cu toate elementele
accesorii de monta0, ntrerupere, protecie, ce se
monteaz in interiorul cldirilor, si instalatii
eecutate in eterior, unde, elementele instalaiei
sunt montate n afara cldirilor.
2nstalaiile electrice pot servi numai pentru iluminat si
se numesc instalaii electrice de ilumina, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare
electrice, aparate de sudat etc. #i se numesc instalaii electrice de for.
2nstalaiile electrice de iluminat sunt alimentate n special de la tablouri de distribuie separate de
cele care alimenteaz instalaiile electrice de for.
2nstalatii electrice de 0oasa tensiune
-cestea reprezinta instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat
si alte scopuri industriale sau casnice.
8in punctul de vedere al locului unde se eecuta,
instalatiile electrice se impart in%
*. 2nstalatii interioare, care cuprind conductoarele
cu toate elementele accesorii de monta0,
intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul
cladirilor de orice fel.
&. 2nstalatiile eterioare, la care elementele
instalatiei sunt montate in afara cladirilor.
2nstalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat
si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 67 din 115
electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc si se numesc
instalatii electrice de forta.
2nstalatia electrica reprezinta sistemul eneregetic al unei cladiri, de accea este foarte
importanta proiectare si realizarea unui astfel de sistem in cocnordanta cu normativele in
vigoare precum si nevoilor ocupantilor.
+ompetentele si eperienta noastra vin in spri0inul realizarii unui sistem energetic profesionist
pentru cladirea dumneavoastra.
Aparataj industrial de joasa tensiune
-parata0ul industrial de 0oasa tensiune acopera
toate necesitatile pentru comutatie, protectie si
pornire pentru echipamente electrice. @otodata,
acest aparata0 asigura functiile de monitorizare,
control, detectie, comanda si semnalizare pentru
intreg spectrumul de aplicatii industriale, si nu
numai.
Cabluri de energie de joasa tensiune
+ablurile de energie de 0oasa tensiune sunt fabricate cu conductoare rigide, unifilare sau
multifilare sau cu conductoare fleibile de cupru
si de asemenea cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare din aluminiu.
+onductoarele rigide de sectiuni mai mari din cablurile cu doua pana la patru conductoare sunt
de obicei de forma sector.
+ompoundurile pe baza de [)1$, 1B+, )S7()SO> si elastomeri sunt pricipalele materiale
utilizate pentru izolatiile acestor cabluri. +ompoundurile pe baza de 1B+, 1$, )S7()SO> si
elastomeri sunt utilizate in mod obisnuit pentru mantalele acestor cabluri.
Sarmele de otel (sau aluminiu pentru cablurile monopolare) sau benzile de otel pot fi aplicate sub
mantaua eterioara a cablurilor, conferindu-le acestora o
protectie mecanica suplimentara.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 68 din 115
Instalaii electrice de cureni slabi
7r instalaiile de cureni slabi o cldire modern este de neconceput. 7ie c sunt impuse
de legislaie sau de nevoile ocupanilor, de calitatea acestor instalaii depind sigurana #i
funcionalitatea cldirii%
reele de cabluri telefonice #i fibr
optic
cablare structural
detecie #i avertizare
incendiu
control acces
televiziune cu circuit nchis
adresare public
reele de calculatoare
Curentii slabi G(<A< D internet D tele9on H
,ealizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si eecutarea instalatiei de forta .
-cest lucru se deduce prin asemanarile din punct de vedere al eecutarii instalatiilor % +ablurile
de @.B. , 2nternet sau telefon se prote0eaza prin tuburi de 1.B.+. sau cope . 2n punctele de
distributie a semnalului se folosesc doze de legatura de dimensiuni necesare . Si instalatiile de
curenti slabi poate contine Yun tablou Y ce poate fi reprezentat dintr-un % modem , sWitch ,,outer
8istribuitor semnal tv ( Spliter ) sau -mplificator semnal ,.7. (,adio frecventa) (necesar pentru
amplificarea si distribuirea
semnalelor @.B. . 8e
asemenea 8ozele de aparat
folosite pentru prizele de tv ,
internet si telefon sunt
asemanatoare cu cele de
curenti slabi .
-cum sa particularizam
instalatiile de curenti slabi .
+um probabil stiti traseele
retelei de Ycurenti tariY,
(intensitati ale curentului de
minim .4 m- la o tensiune
de &&4 Bolti 594 Bolti) , au
frecventa aproimativa de
.4 >z. -ceste valori fac
,treseele de Ycurenti tari Y sa
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 69 din 115
fie independente din punct de
vedere al functionarii fata de de alte
trasee de curenti tari care sunt in
paralel cu acestea . Spre deosebire
de traseele de curenti slabi unde
avem intensitati uneori chiar si de
ordinul u- (micro amperi) si
frecvente ce pot depasi .44 :hz .
-cest lucru face ca , circuitele de
curenti slabi sa fie sensibile la
ma0oritate perturbatiilor produse de
circuitele de Ycurenti tari Y , cat si a
altor tipuri de curenti slabi cum ar fi
+ircuitele de 2nternet fata de cele
de @.B. ,ezolvarea acestei
probleme se rezuma in general la
departarea intre respectivele circuite ( curenti tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuri
de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . 8istanta minima recomandata intre acestea este
de 54 +m . 8in punct de vedere al :odulul electric de eecutie , circuitele de curenti slabi se pot
eecuta in legatura Y stea Y sau Ymagistrala Y . :ai 0os aveti atasat distributia semnalului tv Yin
steaY cat si Yin magistrala Y . :entionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator +-- @B )
acesta va trebui alimentat cu o tensiune de &&4 Bolti si e de preferat ca in doza de distributie a
semnalului @B ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de &&4 Bolti special destinata
in acest scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimenta
respectivul amplificator . -ceasta afirmatie este valabila si pentru 8istributia semnalelor de
2nternet sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . 2n cazul in
care se foloseste un router WirelWss acesta se va atasa aplicat pe perete , 2ar alimentarea cu
energie a acestuia se va face dintr-o priza
invecinata
Schema distributie semnal Yin stea Y
Schema distributie semnal Y in magistrala Y
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 70 din 115
Instalatii de curenti slabi
2nstalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video,
distributie semnale @B si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.
$ecutam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat si
intretinerea lor ulterioara.
2ncercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam sa
gasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast al
instalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilor
din punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.
Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului,
configurarea sistemului, serviciile de monta0, instalare si punere in functiune, scolarizarea si
instruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-ului
in perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.
2n domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 71 din 115
Supraveghere video sisteme de televiziune cu circuit inchis
Sistemele de televiziune cu circuit inchis sau ++@B
( closed circuit @B ) folosesc camere video de
supraveghere cu a0utorul carora capteaza imaginile pe
care le stocheaza intro componenta a sistemului
permitand consultarea lor ulterioara in caz de necesitate.
Sistemele de supraveghere video sunt componente
importante in cadrul sistemelor de securitate permitand
monitorizarea in timp real a spatiilor, cailor si zone de
acces.
?ama de aparatura folosita in configurarea unui sistem
de supraveghere este foarte variata incepand de la
echipamente analogice si continuand cu echipamente digitale , echipamente didigitale cu 21,
echipamente Wireless analogice, echipamente Wireles digitale , 8B, (digital video recorder ), =vr
21 recorder (netWorF video recorder ) sisteme de bacF-up al sursei de alimentare, etc.
Sisteme avertizare efractie
+u a0utorul sistemelor de detectie efractie se asigura
securitatea bunurilor si a persoanelor, avand avanta0ul
reducerii costurilor cu paza umana, ele fiind monitorizate
de la distanta prin retele centralizate de comunicare sau
prin internet. 8easemenea in cadrul sistemelor de
alarmare la efractie diversitatea echipamentelor folosite
este foarte mare.
Sisteme avertizare incendiu
-u rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prin
intermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori,
prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de
stingere. Sesizarea incendiului se face automat cu
a0utorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc.
sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.
Sisteme control acces
Sistemele de control acces au aplicatii de securizare a
accesului in cladiri, companii, zone cu regim special,
institutii, etc. -ceste sisteme eecutand in anumite
cazuri si ponta0ul sau eliberand grafice de prezenta
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 72 din 115
Sisteme voce-date
Sistemele de voce date se refera la sistemele de
telefonie si retelele de date cum ar fi retele de internet
sau intranet, instalari de echipamente specifice ca
centrale telefonice, sWitch-uri pentru distributie, routere,
media convertoare, cablare structurata , retele fibra
optica, etc.
Sisteme de sonorizare si adresare publica
Sistemele de adresare publica sau public address au
aplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala si
trimiterea de mesa0e in locuri ca gari, aeroporturi, spatii
comerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc.,
facand posibila creerea unui ambient sonor darsi
trimiterea de mesa0e catre anga0ati, clienti, pasageri,
spectatori, elevi.
+omponenta unui sistem este urmatoarea% sursa de
semnal (radioreceptor, +8 pla\er, microfon, etc.), sistem
de mia0, statie de amplificare sau sistem de amplificare
(in functie de necesitati poate fi un ansamblu de
amplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice
(difuzoare, boe, megafoane, coloane sonore, etc.),
cabla0ele aferente. -legerea acestora nu se face la
intamplare ci se iau in calcul elemente ca necesarul de putere al amplificatoarelor, presiunea
acustica a difuzoarelor, coeficientul lor de dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoare
a sectiunii conductoarelor, amplasarea traductoarelor acustice pentru a nu avea zone neacoperite
sau acoperite prea putin.
Sisteme de receptie si distributie a semnalelor @B
:onta0 si regla0 de antene terestre si satelit, realizare de
sisteme si retele de distributie a semnalelor de @B si a
semnalelor de la instalatiile de receptie prin satelit.
,ealizarea retelelor de distributie de tipul stelar sau linie
de distributie in functie de conditiile si cerintele de la fata
locului, realizarea transmiterii unei benzi mari de
frecventa ('/:>z pana la &.44 :>z) echilibrare nivelului de semnal la toate iesirile retelei de
distributie precum si compensarea pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilor
coaiale si a componentelor de distributie si cele pentru coneiuni) cu a0utorul amplificatoarelor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 73 din 115
Sisteme de interfoane si videointerfoane
:onta0ul si eecutia instalatiilor electrice aferente
instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamiliale
sau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea
]alelor electromagnetice si amortizoarelor.


-utomatizari pentru porti si usi de gara0
:onta0ul, regla0ul si programarea sistemelor de
automatizari pentru porti batante, porti culisante sau usi
de gara0 tip panou, sectionale sau rulou.


!isteme de detectie si avertizare incendiiD monitorizare AC!D comanda instalatii
de des9umare si evacuare gaze 9ierbinti.
<n scurtcircuit care apare la unul dintre multele fire care sunt prezente in casele sau birourile
noastre, o scanteie care scapa din caminul aprins si in scurt timp aprinde covoare, draperii ori
canapele. O tigara incomplet stinsa aruncata intr-un cos de gunoi plin de hartie sau pe un camp
intr-o vara fierbinte. :irosul care preanunta o scapare de gaz si gestul instinctiv de a aprinde
becul... Si acestea sunt doar cateva dintre posibilele cauze ale unui incendiu, ale carui daune pot
fi semnificativ reduse daca s-ar fi luat masuri de preventie.
Sistemele antiincendiu sunt create, multumita unor
decenii de studii aprofundate, tocmai pentru a limita
sau elimina eventualele daune care pot fi produse
persoanelor si bunurilor in nefericitul caz in care
ceva ia foc, chiar daca avem de-a face doar cu
fatalitatea. 8e fapt, in multe cazuri incendiile ar
putea fi prevenite, cu un bun sistem de preventie si
avertizare.
- Sistemul de detectare prin aspiratie a fumului
@itanus constituie un mi0loc activ de detectare
timpurie a incendiilor. ,ecunoasterea este
efectuata cu a0utorul unui modul de detectare,
folosind tehnologia >1)S (>igh-1oWer-)ight-
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 74 din 115
Source). +u a0utorul modulelor de detectare se obtine un grad ridicat de fleibilitate n proiectarea
unui sistem de detectare prin aspiratie a fumului.
<nitatile de detectie prin aspiratie@2@-=<S pot fi
instalate in zona de congelare pana la - '4 grade
celsius (deep freeze units doWn to -'4^+).
!n zonele mai reci dec"t -*4 ^ + trebuie sa fie
utilizate tevi din -AS, (tevile din 1B+ ar putea
crapa din cauza procesului de suflare. 8iametrul
interior trebuie sa fie &*mm. Se va acorda atentie
la schimbarea de lungime n timpul procesului de
racire .
- $chipamente Aentel6 pentru aplicatii de intindere
mica in domeniul comercial, social si in domeniul rezidential6
!isteme de stingere incendii
- echipamente $SS$, (>one\Well) - pentru
comanda si control instalatii stingere
!isteme de alarmare mpotriva e9ractiei
(detectie si alarmare efractie6 protectie perimetrala6 supraveghere video - @B+26 acces controlat)6
8aca este adevarat ca tehnologia face pasi uriasi in fiecare zi, acest lucru este valabil pentru
toate domeniile in care este prezenta. -sadar, daca pe de o parte sunt propuse sisteme antifurt
tot mai sofisticate si complete, pe de alta parte si tehnologiile la dispozitia raufacatorilor devin tot
mai rafinate.
8in acest motiv, pentru a prote0a casa si familia dvs., sau biroul ori firma dvs., este important sa
va adresati unor profesionisti care sa fie in mod constant actualizati cu privire la ultimele solutii de
siguranta si alarma disponibile, B)B S\stems S,) fiind unul dintre acestia. +a urmare a continuei
actualizari si profesionalismului personalului sau, B)B S\stems S,) poate propune clientilor sai
cele mai bune sisteme antiefractie prezente astazi pe piata. 1ropunand sisteme de alarma si de
videosupraveghere usor de instalat si utilizat, B)B S\stems S,) garanteaza siguranta si linistea
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 75 din 115
clientilor sai, intrucat toate sistemele utilizate, alese dintre cele mai prestigioase marci
internationale, au fost testate si asigura o inalta eficienta
8iscret si elegant, astazi sistemul antiefractie este conceput pentru a fi cat mai putin vizibil, dar in
acelasi timp cat mai eficace. 1e baza analizei parametrilor specifici ai spatiului care urmeaza a fi
prote0at, asiguram proiectarea gratuita a sistemului, realizarea si instalarea celui mai bun sistem
pentru eigentele dvs., atat pentru utilizare industriala cat si domestica. 8e asemenea, asiguram
mentenanta si service pentru sistemele instalate.
>R#-%CA(#RI recomandati:
- =OB-, (eff- eff), >one\Well, - pentru aplicatii mari in domeniul industrial, comercial si social cu
centrale de capacitate mare (.3*-:A*44), echipamente 2dentFe\ de armare( dezarmare eterna
precum si de control acces integrat, echipamente de detectie adresabile (S+: 5444 ,
BieWguard)6
- 8S+, A$=@$), $):$S etc - pentru aplicatii de
intindere mica si medie in domeniul comercial,
social si in domeniul rezidential6
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 76 din 115
- supraveghere video% >one\Well, Samsung, 8ahua, -v@ech, :@[
!isteme de inter9onie si videointer9onie
$ficienta comunicatiilor este un element fundamental al modernismului actualei societatii
informationale, atat in sectorul sigurantei persoanelor si bunurilor, cat si in gestiunea afacerii.
Suntem mereu in cautarea unor metode cat mai rapide si eficiente de comunicare.
Sistemele de interfonie recomandate de B)B S\stem
S,) sunt instrumente fiabile si discrete, utilizabile in
multiple medii% spatii de productie, birouri, porti,
ascensoare, aeroporturi, spitale, parcari, locuinte ... pe
scurt, in toate locurile unde este necesara o perfecta
comunicare audio-video Yhands freeY.
1roducator recomandat%
- +omma
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 77 din 115
Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt
>R#(ECNIA !(R%C(%RI$#R *M>#(RIAA (R/!+E(%$%I
&E+ERA$I(/NI
-omeniu de aplicare
=u eist dispozitive sau metode capabile s
modifice fenomenele meteorologice naturale, n
msura n care acestea s previn descrcrile
electrice sub form de trsnet. @rsnetul pe(sau
l"ng structur (sau serviciile(utilitSile
conectate la structur) sunt periculoase pentru
persoane, pentru structur n sine, pentru
conSinutul su Ui instalaSiile lor precum Ui pentru
servicii(utilitSi. 8in aceste motive aplicarea
msurilor de protecSie mpotriva trsnetului sunt
esenSiale.
1rezentul capitol este preluat prin prelucrare ( rafistolare din =ormativul 2/ ( &4** Ui stabileUte
principiile generale de care tre"uie s, se -in, seama pentru protec-ia .mpotri$a tr,snetului%
a) a structurilor, inclusiv instalaSiile din acestea Ui tot ceea ce conSin, precum Ui a persoanelor6
b) a serviciilor dintr-o structur.
<rmtoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol%
a) Z sisteme feroviare6
b) Z vehicule, navele maritime Ui aeriene, instalaSii maritime6
c) Z conducte de mare presiune ngropate6
d) - conducte, linii de alimentare cu energie electric Ui de telecomunicaSii care nu sunt racordate
la o structur.
!n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autoritSile competente.
&ormati$ul %7 se aplic la%
a) proiectarea, instalarea, inspecSia Ui mentenanSa unei instalaSii de protecSie mpotriva trsnetului
/%P+0 pentru structuri fr limitarea nlSimii lor6
b) stabilirea Ui alegerea msurilor de protecSie mpotriva vtmrii fiinSelor vii datorit tensiunilor
de atingere Ui de pas.
(ermeni Ki de9iniii proprii
1entru scopul acestui normativ se aplic definiSiile Ui termenii%
avarie 9izic 0 avarie a unei structuri (sau a conSinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor
mecanice, termice, chimice Ui de eplozie ale trsnetului
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 78 din 115
component natural a %P+ 0 component conductoare care nu este instalat n mod special
pentru protecSia mpotriva trsnetului, dar care poate fi utilizat suplimentar de o 21@ sau n unele
cazuri poate asigura funcSia unui element sau a mai multor elemente ale unei 21@.
$emplele de utilizare a acestui termen includ%
a) element de captare natural6
b) conductor de cobor"re natural6
c) priz de pm"nt natural (electrod de pm"nt natural).
conductor de coborre 0 parte eterioar sau interioar a unei %P+ destinat conducerii
curentului de trsnet de la dispozitivul de captare la priza de pm"nt
conductor de ecranare0 conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza
trsnetelor asupra unui serviciu(utilitSi
conductor n bucl 0 conductor care formeaz o bucl n 0urul structurii Ui interconecteaz toate
conductoarele de cobor"re pentru distribuSia curentului de trsnet prin ele
dispozitiv de captare 0 parte eterioar a unei %P+ care utilizeaz elemente metalice cum ar fi
ti0e, reSea de conductoare sau
conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor
dispozitiv de protecie la supratensiuni Ki supracureni P 1P2 dispozitiv destinat s limiteze
supratensiunile tranzitorii Ui s devieze supracurenSii. -cesta conSine cel puSin o component
neliniar (descrctor cu rezistenS variabil)
durata trsnetului P + timp n care eist circulaSie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic 0 anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de prote0at sau
o parte a acestuia, utilizat pentru reducerea defectrilor reSelelor electrice Ui sistemelor
electronice
elemente conductoare exterioare 0 orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din
structura de prote0at cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc.
care pot transporta o parte a curentului de trsnet
impedan convenional de dispersie 0 raportul dintre valorile de v"rf ale tensiunii Ui curentului
din priza de pm"nt care, n general, nu apar simultan
impuls electromagnetic generat de trsnet P %3M+4 efecte electromagnetice ale curentului de
trsnet
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 79 din 115
instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului /%P+04 parte a sistemului
de protecSie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de
cobor"re Ui o priz de pm"nt
instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului /%P+04 parte a sistemului
de protecSie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipotenSializare Ui(sau izolaSia
electric a unei instalaSii eterioare a sistemului de protecSie mpotriva trsnetului
$M>! 0 sistem de protecSie mpotriva efectelor trsnetului
msuri de protecie 0 msuri care se adopt pentru obiectul de prote0at n scopul reducerii
riscului
nivel de protecie mpotriva
trsnetului P &P+ 4 valoare
asociat unui ansamblu de
valori semnificative ale
parametrilor curentului de
trsnet Ui probabilitSii ca
valorile minime Ui maime
preconizate s nu fie depUite
la apariSia unui trsnet
=ivelul de protecSie mpotriva
trsnetului este utilizat pentru
a stabili msurile de protecSie
n funcSie de ansamblul
parametrilor curentului de
trsnet
obiect de protejat 0 structur sau serviciu de prote0at mpotriva efectelor trsnetului
protecie coordonat prin 1P2 4 ansamblu de S18 alese n mod corespunztor, coordonate Ui
puse n funcSiune pentru a reduce defectrile reSelelor electrice Ui sistemelor electronice
punct de impact 0 punct n care trsnetul loveUte pm"ntul sau un obiect nalt (de eemplu o
structur, o instalaSie de protecSie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). <n trsnet poate s
aib mai multe puncte de impact.
sarcina secvenei de lung durat P 5lon 4 integrala n raport cu timpul a curentului electric
de trsnet pe durata secvenSei de lung durat
secven 0 o singur descrcare electric din componenSa unui trsnet
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 80 din 115
secven de scurt durat 0 parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent
secven de lung durat 0 parte a trsnetului care corespunde unei circulaSii continue de curent
electric
secvene multiple 0 trsnet care cuprinde n medie 5 sau ' secvenSe, cu o pauz de timp ntre
ele n mod tipic de aproimativ .4 ms. -u fost observate fenomene care au avut c"teva zeci de
secvenSe cu o pauz ntre ele de la *4 ms p"n la &.4 ms.
sisteme interioare 0 reSele electrice Ui sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecie mpotriva trsnetului /1P+04 cuprinde o instalaSie interioar Ui o instalaSie
eterioar de protecSie mpotriva trsnetului
supratensiune8supracurent electric 0 und tranzitorie care apare ca o
supratensiune(supracurent electric din cauza %3M+. Supratensiunile(supracurenSii electrici din
cauza %3M+ pot s apar din (fracSiuni de) curenSi de trsnet prin efectele de inducSie n buclele
instalaSiei Ui ca solicitare remanent n aval de 1P2 (dispozitiv de protecSie la supratensiuni Ui
supracurenSi).
structuri cu riscuri de explozie 0structuri care conSin materiale eplozibile solide sau zone
periculoase ca acelea determinate n conformitate cu recomandrile din S, $= 344/H-*4 Ui S,
$= 3*&'*-*4
structuri periculoase pentru mediul nconjurtor 0 structuri care pot fi cauza unor emisii
biologice, chimice sau radioactive ca o consecinS a trsnetului (precum uzine chimice, uzine
petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pmnt 0 diferenSa de
potenSial ntre priza de pm"nt Ui pm"ntul
ndeprtat
trsnet 0 descrcare electric care se produce
ntre nor Ui pm"nt const"nd din una sau mai
multe secvenSe
trsnet descendent 0 trsnet iniSiat de un precursor descendent care se propag de la nor la
pm"nt
trsnet ascendent 0 trsnet iniSiat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur
de pe pm"nt ctre nor
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 81 din 115
structur de protejat 0 structur pentru care este necesar protecSia mpotriva efectelor
trsnetului n conformitate cu acest standard. O structur de prote0at poate fi Ui o parte a unei
structuri mai mari.
trsnet pe un obiect0 trsnet care loveUte un obiect de prote0at
trsnet n apropierea unui obiect 0 trsnet care loveUte n vecintatea unui obiect de prote0at Ui
care poate provoca supratensiuni periculoase
vtmarea 9iinelor vii 0 vtmri inclusiv pierderea vieSii a persoanelor sau animalelor din cauza
tensiunilor de atingere Ui de pas generate de trsnet
zon de protecie mpotriva trsnetului P 6P+ 4 zon n care mediul electromagnetic al
trsnetului este definit )imitele unei 6P+ nu sunt n mod necesar limite fizice ( de eemplu pereSi,
planUeu sau plafon).
>arametri caracteristici ai curentului de trsnet
Sunt acceptate patru niveluri de protecSie a construcSiilor(structurilor mpotriva trsnetului%
- ntrit% 2 Ui 22,
- normal% 222 Ui 2B.
Balorile maime ale parametrilor curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecSie sunt
indicate n tabelul 3.* Ui sunt utilizate pentru concepSia componentelor de protecSie mpotriva
trsnetului (de eemplu secSiunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea S18,
distanSele de separare mpotriva sc"nteilor periculoase) Ui pentru definirea parametrilor de
ncercare de simulare a efectelor trsnetului asupra componentelor.
Balorile minime ale amplitudinii curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecSie sunt
utilizate pentru a se obSine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecSie mpotriva
trsnetului P1@ 0A care nu poate fi atins de o lovitur direct. Balorile minime ale parametrilor
curentului de trsnet mpreun cu raza sferei fictive sunt indicate n tabelul 3.&. -ceste valori sunt
utilizate pentru poziSionarea dispozitivului de captare Ui pentru definirea zonei de protecSie P1@ 0
A
.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 82 din 115
(abelul 1<4
Aalorile maxime ale parametrilor trsnetului corespunztoare nivelului de protecie
mpotriva trsnetului
Ta&ell (.)
*al"ri minime ale parametril"r trsnetli ra#a s+erei ,cti'e as"ciat
c"respn#'t"are ni'elli de pr"tecie
1oate fi determinat o probabilitate ponderat astfel nc"t parametrii curentului de trsnet s fie
mai mici dec"t valorile maime Ui respectiv, mai mari dec"t valorile minime definite pentru fiecare
nivel de protecSie (a se vedea tabelul 3.5).
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 83 din 115
1entru prote0area persoanelor, a cladirilor si
a echipamentelor o importanta deosebita o
au instalatiile de impamantare si de
paratrasnet.
2nstalatia de legare la pam"nt este
ansamblul de conductoare si electrozi prin
care se realizeaza legatura unor elemente
dintr-o instalatie cu solul.
)a eploatarea echipamentelor electrice
pot sa apara defecte care sa determine
aparitia unor tensiuni periculoase pe diferite
parti metalice care n mod normal nu sunt
sub tensiune. 1entru protectia
echipamentelor si a personalului de
deservire se folosesc instalatiile de legare
la pam"nt.
1rotectia prin instalatii de legare la pam"nt
se foloseste mpotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta n instalatiile electrice cu tensiuni sub
*444B.
!n cazul n care legarea la pam"nt de protectie
reprezinta mi0locul principal de protectie mpotriva
electrocutarilor prin atingere indirecta, se vor lega la
instalatiile de legare la pam"nt de protectie toate
elementele conductoare care nu sunt sub tensiune
dar care n mod accidental pot fi puse sub tensiune,
cum sunt%
- carcasele echipamentelor electrice6
- elementele de sustinere, metalice sau din beton
armat ale instalatiilor de echipamentelor electrice6
- partile metalice ale tablourilor si pupitrelor electrice6
- ngradirile de protectie, fie sau mobile, daca nu au o legatura sigura n eploatare cu alte
elemente legate la pam"nt6
- nvelisurile si armaturile metalice ale cablurilor .
=u este obligatoriu sa se lege la instalatia de protectie urmatoarele elemente%
- carcasele aparatelor de masura, ale releelor si ale altor aparate montate pe tablouri daca au o
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 84 din 115
legatura sigura conductoare cu elementele lor de sustinere6
- constructiile metalice care sustin cabluri electrice, daca aceste cabluri au nvelisurile metalice legate
la capete la pam"nt6
- elementele metalice nedemontabile sau care se pot deschide daca sunt n legatur_ printr-o
rezistent_ negli0abila cu constructiile metalice legate la pam"nt
8aca mai multe constructii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrica de la aceeasi sursa
instalatiile de legare la pam"nt de protectie vor fi legate ntre ele.
Se admite legarea directa la priza de pam"nt de protectie a instalatiei de paratraznet, cu conditia ca
rezistenta de dispersie s_ fie mai mica de * ohm iar sectiunile conductoarelor si electrozilor sa fie
cele normate.
)a folosirea n comun a unei prize de pam"nt, conductoarele de legatura la pam"nt a instalatiei de
paratraznet vor fi separate fata de celelalte categorii de instalatii p"na la priza de pam"nt.
7ulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o
diferenta de potential electrostatic. -cest fenomen meteorologic are loc n natura ntre nori ncarcati
cu sarcini electrice diferite. 8escarcarea ntre nor si pam"nt se numeste trasnet. 2n fiecare minut,
globul pamintesc este lovit de aproimativ *.944 trasnete. 2n fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg
globul, &4 de persoane si raneste 94. <n fulger are intensitatea curentului de *4-&4 M- si tensiunea
electrica de 54-&44 :B. 2n fiecare secunda, izbucnesc circa *44 de fulgere liniare. 7ulgerul liniar
poate avea o lungime de *-5 Mm si poate dura citeva sutimi de secunde. Speram ca toate aceste
statistici sa va convinga de necesitatea unui paratrasnet. 8ar nu orice instalatia care pare a fi un
paratrasnet, ci una care sa fie proiectata pentru a va prote0a in mod real.
Instalatii paratrasnet si pri#e de
pm0nt
>aratrasnet >revectron
-etalii de 9unctionare ale paratrasnetului >revectron
1revectron difera de paratrasnetul simplu prin crearea artificiala a unei ionizari suplimentare la
varful sau. +and lovitura trasnetului este iminenta acest paratrasnet reactioneaza primul inaintea
tuturor varfurilor vecine asigurand o zona de protectie superioara ti0ei simple.
1revectron functioneaza in 5 trepte%
- stand0bQ Z dispozitivul de amorsare se incarca cu a0utorul electrozilor inferiori obtinand energia
necesara din campul electric atmosferic. -sta inseamna ca acest paratrasnet este total autonom.
- control Z paratrasnetul reactioneaza instantaneu la orice crestere brusca a campului electric.
8ispozitivul de amorsare electronic este pregatit sa lanseze un ,,lider ascendent` in momentul
critic, in momentul premergator descarcarii principale.
- amorsare Z cand lovitura de trasnet este iminenta, 1revectron va amorsa anticipat un lider
ascendent in varful sau inaintea tuturor varfurilor vecine. -stfel va fi punctul de impact preferential
al loviturii de trasnet din zona prote0ata.
Avantaje:
- precizie remarcabila asigurata de dispozitivul electronic de amorsare
- gama variata de sase modele% pentru diferite tipuri de cladiri
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 85 din 115
- functionare total autonoma
- continuitate electrica permanenta de la varf pana in pamant
- fleibilitate in conditii termice etreme
- rezistenta la multiple lovituri de trasnet
>aratrasnet cu dispozitiv de amorsare (razor
!peci9icatii:
1aratrasnet cu dispozitiv de amorsare (18-) @,-PO,, cu timp de avans al
amorsarii at, cu raza de protectie, pentru un nivel de protectie, si o inaltime data.
7abricat in acord cu normele <=$ &* *93 si =7+ */*4&, respectind aceeasi
tehnologie de fabricatie ca si 8-@ +O=@,O)$, dar avind designul diferit.
Caracteristici te7nice:
8ispozitiv de amorsare dublu
+ondensator atmosferic
8ispozitiv de anticipare a amorsarii
7unctionare in orice conditii atmosferice
@otal autonom
Stuctura metalica din otel inoidabil
+onductivitate electrica ecelenta
:entine caracteristicile sale dupa fiecare descarcare
2zolarea sitemului% ,asina 1oliuretanica
>aratrasnet cu dispozitiv de amorsare -A( Controler
1aratrsnet cu dispozitiv de amorsare (18-), 8-@ +O=@,O)$, 1)<S, model (:),
cu un timp de avans la amorsare (at) #i care determin o raz de protecie de (,)
metri, pentru un nivel de protecie (=). 2zolarea ntre armturi mai mare de H.D n
condiii de ploaie.
8otat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de ncrcare
electrostatic n mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente
#i un eclator.
7abricat din oel inoidabil -2S2 5*3 cu o greutate total de maimum . Fg, o
lungime util total de minimum *4/9 mm, fr surs de alimentare.
Caracteristici:
circuit electronic emitor de impulsuri de nalt tensiune #i generator de
lideri ascendeni.
)imit de funcionare mai mic de .4 FB(m.
!nchis ermetic n corpul central al paratrsnetului #i prote0at contra descrcrilor electrice
prin monta0 n cutie 7arada\6
amorsare, conform -neei + a normelor <=$ &* *93(H3, =7 + */-*4&(H..
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 86 din 115
@riplu protector al sistemului de izolare, =O,$2=, care garanteaz caracteristicile
sistemului n condiii de ploaie.
+ertificat de izolare emis de )aboratorio +entral Oficial de $lectrotecnia din :adrid
(:inisterul 2ndustriilor)6
acumulator de ncrcri electrostatice n mai multe etape, cu un singur v"rf de descrcare
cu scopul de a evita dispersarea ineficient a ncrcturii6
fabricat integral din oel inoidabil -2S2-5*3 (fr aluminiu pentru a evita formarea de
perechi galvanice #i coroziunea)
+"mp electric ambiental ca unic surs de alimentare etern.
@otal autonom #i fr mentenan
>aratrasnetD tija 'ranRlin GclasicH
b>riz de pmnt` se folose#te pentru prote0area instalaiilor electrice,
n cazul scurgerilor de tensiune.
PARATRSNETUL -I .ETECT%RUL .E
TRSNETE / R%LUL L%R 0N
PR%TECIA CL.IRIL%R
&n orice moment) sunt 1!00 $e furtuni electrice acti,e n lume) care ro$uc
100 $e fulgere e secun$= sau este !.600.000 $e fulgere e zi. Din cele mai
,ec(i timuri acest fenomen a fost stu$iat >i analizat) ncerc'n$u-se c't mai multe
meto$e $e combatere) $atorit= efectelor $istructi,e ro$use $e el. &n continuare se
,or rezenta $oar c'te,a consecin<e ro$use $e lo,itura $e tr=snet6
Consecinele trsnetli
#i)uri de structuri Efecte ale tr'snetului
+, Structuri (bi-nuite
Cas' de l(cuit
Str=ungerea instala<iilor electrice) incen$ii >i $eterior=ri
$e materiale ?,arii n mo$ normal limitate la obiecte
care se gasesc la unctul $e imact al tr=snetului sau
e traseul tr=snetului
.erm'
Risc rimar $e incen$iu >i tensiuni $e as ericuloase
Risc secun$ar $atorit= ier$erii aliment=rii cu energie
electric= >i risc $e moarte entru animale ca urmare a
$efect=rii sistemului $e coman$a electronic= a
instalatiilor $e ,entila<ie) alimentare cu (rana etc.
#eatru, /c(al', %a0a1in
mare, 2(ne s)(rtive,
Defecte ro,ocate instala<iilor electrice #$e e4emlu rin
$esc=rc=ri electrice% care ot cauza anic=.
Defect la sistemele $e alarmare n caz $e incen$iu ceea
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 87 din 115
#i)uri de structuri Efecte ale tr'snetului
ce con$uce la o nt'rziere n luarea m=surilor $e lut=
motri,a focului.
3anc', S(cietate de
asi0ur'ri, S(cieta4i
c(merciale
Sulimentar fa<= $e efectele men<ionate mai sus)
robleme legate $e ier$erea comunica<iilor) $efectarea
calculatoarelor >i ier$erea $e $ate
S)ital, Cre-', 5nc6is(are
Sulimentar fa<= $e efectele men<ionate mai sus)
robleme legate $e bolna,ii afla<i la teraie intensi,= >i
$ificult=<i entru sal,area ersoanelor imobilizate
Industrie
Efecte sulimentare $einz'n$ $e secificul fabricilor)
ornin$ $e la a,arii minore 'n= la a,arii inaccetabile
>i cu ier$ere $e ro$uc<ie
2, Structuri cu )eric(l limitat
#elec(munica4ii,
Centrale electrice,
Industrii cu risc de
incendiu
Pier$ere inaccetabil= $e ser,icii ublice.
Riscuri in$irecte n ,ecinatatea ime$iat=) cauzate $e foc
etc.
7, Structuri )ericul(ase )entru imediata l(r vecinatate
!afin'rie, 3en1in'rie,
.abrica de artificii,
.abrica de muni4ii
-onsecin<e ale incen$iului >i e4loziei entru fabrica >i
,ecinatatea ei ime$iat=
8, Structuri )ericul(ase )entru mediul ambiant
U1in' c6imic', Central'
nuclear', "ab(rat(are9
u1ine bi(c6imice
1ncen$iu >i $isfunctionalit=<i ale instala<iilor cu
consecin<e noci,e asura me$iului ncon/urator global
Modl de !ncionare al "aratrsnetli
@o,itura $e tr=snet se $eclan>eaz= rin aari<ia unui li$er n mi/locul norului.
?cesta se aroie $e =m'nt n trete >i oart= $enumirea $e li$er $escen$ent.
Prezen<a norului oragios ro,oac= cre>terea c'mului electric la ni,eul solului.
:aria<ia c'mului electric atrage $u= sine aari<ia efectului corona la ,'rful tuturor
structurilor geometrice. ?ceast= ionizare natural= st= la originea li$erului
ascen$ent.
Paratr=snetul func<ioneaz= rin emiterea unei $esc=rc=ri electrice ascen$ente
entru a utea $e,ia li$erul $escen$ent. Desc=rcarea ascen$ent= creeaz= un
c'm electric suficent $e mare entru a mo$ifica traiectoria li$erului $escen$ent)
lo,itura $e tr=snet fiin$ con$us= sre ,'rful $e catare al $isoziti,ului $e
amorsare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 88 din 115
+ivelele de protec6ie o9erite de paratrsnet
Scoul alegerii unui ni,el $e
rotec<ie este acela $e a re$uce) sub un
ni,el tolerabil ma4im) riscul $e
ro$ucere a unor $aune cauzate $e o
lo,itur= $irect= $e tr=snet e o structur=
sau e un ,olum ce urmeaz= a fi
rote/at.
Stabilirea ni,elului $e rotec<ie
necesit= o nca$rare a$ec,at= a
structurii. 7rebuie $eterminate
$imensiunile >i ozi<ia structurii)
acti,itatea ora/oas= #$ensitatea anual=
$e tr=snete% n regiunea consi$erat= >i
clasificarea structurii.
Pentru aratr=snetele cu Disoziti,
$e ?morsare IN:ESC&A) razele $e
rotec<ie#(B20m% sunt # n metri%6
%&DE"7,+7,78,7;,7 <,7 E+;E7=E8;E<=
NI*E" I 3* 0* *0 63 70 3* *0 6* !0
NI*E"
II
03 *0 63 72 !3 03 *" 70 !"
NI*E"
III
*0 6* 7* !0 "6 *0 70 !6 102
NI*E"
I*
63 7* !* "* 106 63 !0 "7 113
>rincipalele caracteristici si avantaje ale paratrasnetului Ingesco
- asigur o arie foarte mare de protecie av"nd o eficacitate ridicat
- nu afecteaz arhitectura #i hidroizolaia construciei
- are continuitate electric permanent de la v"rf p"n la pm"nt
- poate asigura protecia mai multor cldiri sau a spaiilor deschise, cu un singur dispozititv
- reducerea costurilor de eecuie
- simplificarea realizrii prizei de pm"nt
- reducerea semnificativ a numrului de cobor"ri p"n la pm"nt
- se produce n H variante, asigurandu-se cel mai bun pre Z performan n funcie de aplicaie
- permite trecerea curentului de descrcare fr a opune rezisten
- calitile sale tehnice nu sunt afectate de ctre descrcarea electric
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 89 din 115
- nu necesit o ntreinere special
- nu necesit surs de alimentare
- fa de o reea de captare % nu eist pericolul afectrii hidroizolaiei, se mic#oreaz numrul
de cobor"ri la priza de pm"nt, eecuie mai simpl, erorile de eecuie au o probabilitate mult mai
mic, nu afecteaz estetic cldirea
- raza de protecie mult mai mare fa de paratrsnetul 7ranFlin (ti0a simpl).
-dublu dispozitiv de amorsare% un dispozitiv de amorsare n avans6 un condensator
electroatmosferic
- materialele% structura principal din oel inoidabil -2S2 5*36 set de deflectoare din r#in
epoidic
- materialele utilizate asigur o funcionare optima n orice condiii atmosferice
-etectorul de trasnete
- preveni riscurile reprezint cea mai bun protecie. -ceast idee ghideaz cercetarea
desfa#urat de 2ngesco care permite dezvoltarea celor mai inovative sisteme de detecie care se
gsesc pe piaa internaional. 8etectorul de trasnet 21SO a fost creat s msoare #i s afi#eze
nivelul de activitate electroatmosferic produs pe o raz de p"n la 54Fm. 1rin intermediul
semnalelor luminoase #i acustice #i a celor dou alarme (programabile de ctre utilizator) 21SO te
a0ut s anticipezi furtuna #i s previi consecinele trsnetului asupra persoanelor #i cldirilor. 21SO
i ofer prevenirea de care ai nevoie pentru elaborarea celor mai optime planuri de securitate #i
sisteme de protecie.
%nde este nevoie de detectorul de trsnete I>!#S
1revenirea #i protecia mpotriva trsnetului sunt foarte importante n cazul marilor aglomerri
de persoane #i n cazul cldirilor care conin materiale sau procese tehnologice periculoase.
8etectorul de trsnete 21SO este un element important din componena sistemelor de securitate
pentru%
- activiti n aer liber (concursuri sportive, parcri)
- servicii (spitale, #coli, hoteluri )
- activiti industriale (chimie, 2@)
- minerit #i etracie (rafinrii de petrol)
- sectorul energetic (centrale termo, hidro, nucleare, staii electrice)
- transport #i telecomunicaii
- protecie civila
- staii meteorologice
- baze militare (depozite de muniie)
Cum 9unctioneaza detectorul de trasnete I>!#S
8etectorul de trsnete 21SO este format dintr-o anten, care trebuie instalat afar #i un modul
de control care nregistreaz activitatea electro atmosferic pe o raz de p"na la 54 Fm. :odulul de
control are / led-uri care se ilumineaz progresiv n funcie de cre#terea numrului de trsnete n
zon. 8omeniul de avertizare al sistemului 21SO ncepe de la mai putin de *4 descrcri pe minut
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 90 din 115
()$8 *) p"n la peste 34 de descrcri pe minut ()$8 /). 8etectorul de trsnete 21SO are & alarme
pe care utilizatorii le pot asocia cu oricare dintre cele doua nivele de activitate electroatmosferic.
7iecare alarm poate activa un releu #i poate genera un semnal acustic n funcie de opiunea
utilizatorului.
21SO este pregatit s funcioneze chiar dac este pan de curent, cu a0utorul bateriilor.
1rogramarea alarmelor #i controlul bateriilor se realizeaz u#or prin intermediul celor ' butoane
eistente pe modulul de comand.
>aratrasnetul P o inventie american
1aratrasnetulD in timpD s0a dovedit a 9i o inventie
minunataD daca avem in vedere 9aptul ca
statisticile arata o realitate ingrijoratoare P in
9iecare momentD in lumeD au loc intre ;22 si ?222
de 9urtuniD la 9iecare secunda se produc in jur de
422 de descarcari electrice G9ulgereD tuneteHD cu o
putere de 420;2 de milioane de voltiD dintre care o
treime ating pamantulD circa ;2 de persoaneD anualD mor din pricina acestor 9enomeneD
iar cele care supravietuiesc se con9runta cu probleme cardiace sau neurologice< -aca
adaugam la acesteaD incendiileD distrugerea unor aparate electriceD animalele uciseD
vom constata ca pagubele sunt uriase<
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 91 din 115
2nca de la inceputurile omenirii, trasnetul Z uriasa descarcare electrica, insotita de o lumina
intensa si de un zgomot puternic Z a fost asociat cu
manifestarea fortei sau a furiei zeilor, de aceea,
intotdeauna, a provocat frica si, in mod 0ustificat, un
sentiment de neputinta. >indusii considerau trasnetul
ca intruchipare a zeului Bishnu, in 2ndia si in @ibet era
reprezentarea zeului 2ndra, la celti, a zeului @aranis
(tunet), la amerindieni insemna c +uvantul scris d al lui
8umnezeu, la greci si la romani era decriptat ca
simbolul dublei puteri, creatoare si distructiva, in
acelasi timp. Bergilius, poetul latin, in operele sale, il
descrie ca pe o lance inflacarata, formata din
dousprezece raze, trei de ploaie, trei de foc, trei de
grindina si trei de vant, reunind totalitatea lumii
materiale si spirituale. )a incasi, deveneau
c prezicatori d numai cei atinsi de trasnet, iar locul in
care cadea c puterea din cer d era considerat sacru. )a foarte multe popoare, trupurile animalelor
salbatice lovite de trasnet (ca si cele ale oamenilor) se depuneau in anumite zone ale padurii,
pentru ca zeul tunetului sa vina si sa le ia sufletul. 1entru marinarii din spatiul european, pana in
secolele al [B-lea Z al [B2-lea, trasnetul era bfocul` patronului lor spiritual, Sfantul $lmo (Sfantul
8eziderius), cel care, inainte de canonizare, s-a numit $rasmus din -ntiohia, martir al bisericii
catolice.
-bia in secolul al [B222-lea au inceput sa fie depasite, intr-o oarecare masura, credintele si
superstitiile, mai multi invatati, printre care abatele eean -ntoine =ollet, un fizician de eceptie,
germanul eohaan >einrich LincFler, rector al <niversitatii din )eipzig, incercand sa gaseasca
similitudini intre tunet, fulger si scanteia electrica. 8ar, cum s-a intamplat adeseori in istoria
inventicii, realizarea unui mecanism care sa intercepteze fulgerul si sa il conduca spre pamant,
fara niciun pericol, a devenit posibila gratie hazardului.
Savantul american Aen0amin 7ranFlin, foarte cunoscut si ca om politic (este unul dintre semnatarii
8eclaratiei de 2ndependenta si al +onstitutiei Statelor
<nite ale -mericii), este inventatorul paratrasnetului. 2n
*/.&, in timpul unei furtuni, din intamplare, era foarte
preocupat sa inalte un zmeu, moment in care o
scanteie de fulger l-a atins, fiind condusa spre pamant
de sfoara zmeului. - simtit, astfel, pe propria piele, ca
fulgerul este un fenomen electric si, cum era si un
fizician remarcabil, care facuse nenumarate
eperimente in domeniul electricitatii, stia ca obiectele
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 92 din 115
incarcate electric se pot descarca printr-un conductor ascutit. )a * septembrie, acelasi an,
7ranFlin a instalat, pe casa sa din 1hiladelphia, o sarma de fier, cu varful de otel, pe care a
inaltat-o pana la *,9& metri deasupra acoperisului, ingropand celalalt capat la *,.& metri
adancime, in pamant. 7usese conceput, practic, primul paratrasnet. 2n */.5, independent de
eperimentul lui 7ranFlin, fizicianul francez eacfues de ,omas a0unge la aceleasi concluzii, tot cu
a0utorul unui zmeu, ancorat cu o sarma de cupru, infasurata in 0urul sforii zmeului.
-sadar, principiul de functionare a unui paratrasnet este destul de simplu, in sensul ca fulgerul
cauta, intotdeauna, drumul cel mai direct spre pamant, lovind cladirile inalte sau, in cazul in care
este instalat un paratrasnet, varful acestuia, care trebuie sa se afle mult deasupra acoperisului.
+urentul electric este condus, prin intermediul unui cablu sau al unei fasii groase de arama, spre
un disc de cupru care este ingropat la contactul cu panza de apa freatica. O astfel de instalatie
trebuie sa reziste unui curent de pana la &44 444 de amperi, cat poate fi puterea electrica a
fulgerului.
7oarte repede, paratrasnetul s-a bucurat de o deosebita atentie, tocmai pentru ca era simplu de
instalat si oferea protectie impotriva pagubelor produse de
trasnet. 1ana si Aiserica, desi un timp s-a opus acestei
c ofense d aduse minunilor divine, a sfarsit prin a
recunoaste importanta paratrasnetului, pentru clopotnitele
sale inalte, adesea amenintate de fulger. 8ocumentele
timpului consemneaza faptul ca regele -ngliei, ?eorge al
222-lea, intr-atat il detesta pe 7ranFlin, in calitatea lui de om
politic si de semnatar al 8eclaratiei de 2ndependenta, incat
a cerut ca paratrasnetele instalate pe 1alatul regal sa nu
semene cu ale lui 7ranFlin, de aceea s-au folosit unele care
aveau capetele rotun0ite (nu ascutite). 1aradoul este ca, mult mai tarziu, la sfarsitul secolului al
[[-lea, s-a demonstrat ca aceasta forma este mult mai eficienta.
2n *994, fizicianul belgian )ouis :elsen a conceput un alt mod de a prote0a cladirile de trasnet,
acoperindu-le cu fire metalice, cu un capat legat in diverse puncte ale acoperisului, si cu celalalt
ingropat, un fel de bcusca a lui 7arada\`.
8e altfel, in prezent, eista trei mari tipuri de paratrasnet% modelul c 7ranFlin d, cu un singur varf,
conectat, prin cablu, la pamant, paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (tip 18-), a carui
principala caracteristica este aceea ca genereaza un canal de conductivitate ridicata,
c atragand d trasnetul si conducandu-l in pamant, si paratrasnet care functioneaza dupa principiul
c custii lui 7arada\ d, cu mai multe puncte (varfuri), dispuse in diverse locuri ale acoperisului, cu
cablurile conductoare interconectate. :odelul c 7ranFlin d este cel mai putin sigur, pentru ca
nimic nu poate garanta ca trasnetul va cadea chiar in acel loc, iar eperienta a aratat ca se poate
intampla ca fulgerul sa loveasca in apropiere.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 93 din 115
2n pofida faptului ca un paratrasnet prote0eaza constructia pe care este amplasat, pentru om este
periculos sa stea in apropierea acestuia, pentru ca fulgerul face c salturi d si se poate transmite,
partial, si prin corpul uman. $ste si motivul pentru care cablurile de electricitate, de telefon,
conductele de apa sau de gaz, burlanele pentru scurgerea apei de ploaie, antenele, aparatele
electrice trebuie conectate la pamant. +hiar si in aceste conditii, o locuinta nu este total prote0ata
impotriva trasnetelor, de aceea fiind necesar ca, in timpul furtunii, aparatele electrice, telefoanele,
antenele @B, obiectele metalice sa nu fie atinse. 8e asemenea, pentru ca un trasnet poate sa
atinga si liniile de curent, generand supratensiuni de volta0, dozele electrice trebuie sa aiba
protectie de supratensiune. 2n afara casei, cea mai buna protectie in timp de furtuna, pentru om,
este asigurata de ceva similar c custii lui 7arada\ d, de eemplu, interiorul unui automobil.
$a ce distan6 de instala6iile de paratrsnet ne mai a9lm nc n siguran6S
-e multe ori auzim a9irma6ii ca aceea c instala6ia de paratrsnet a9lat pe turnul bisericii
protejeaz cel pu6in o jumtate din sat de loviturile trsnetelor<
8e asemenea, este foarte des nt"lnit #i concepia c dac vecinul nostru are un paratrsnet
instalat pe cas #i noi suntem implicit prote0ai mpotriva trsnetelor.
2nstalaiile de paratrsnet sunt cunoscute nc din anul */.&, an n care Aen0amin 7ranFlin a
demonstrat faptul c trsnetul este un fenomen electric #i c, conductoarele metalice de pe cldiri
respectiv barele metalice a#a-numitele ti0e 7ranFlin pot prote0a cldirile mpotriva trsnetelor.
+unosc"nd acest lucru, apare imediat ntrebarea, care este aria de protecie pe care o ofer o
astfel de ti0 captatoare. -ceast informaie are o semnificaie esenial pentru toi cei care
proiecteaz instalaii de paratrsnet.
+onform cuno#tinelor care dateaz din secolul al [B222-lea, aria de protecie creat de o ti0
captatoare are forma unui con format n 0urul ti0ei.
:rimea respectiv diametrul suprafeei de baz a conului a oscilat de-a lungul anilor. !n anul
*9H&, Sir Oliver )odge a publicat un studiu al diferitelor teorii cunoscute p"n la acel moment cu
privire la ariile de protecie. !ntre diferitele concepte eistau mari diferene, unghiurile de protecie
variau de la H4^la 54^. -ceste unghiuri s-au pstrat p"n n zilele noastre.
7igura *% -ria de protecie a ti0ei captatoare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 94 din 115
!n anul *H/3 a fost realizat modelul electrogeometric al loviturii de trsnet, cu care se poate
determina mai eact aria de protecie
+onceptul distanei de salt este esenial pentru modelul electrogeometric respectiv pentru
conceptualizarea ariei de protecie a instalaiei de paratrsnet. 8atorit electricitii norilor de
furtun apare un c"mp electric, care poate atinge o valoare de peste *44FB(m. 8in aceast
cauz, picturile de ploaie care au mare conductibilitate electric provoav o sc"nteie electric.
-ceast sc"nteie #i caut drum ctre pm"nt, cazual #i necontrolat. Biteza de formare a unei
astfel de sc"ntei reprezint aproimativ a mia parte din viteza luminii, av"nd valoarea de 544
Fm(s. +"nd o astfel de sc"nteie se afl la o nlime de c"iva zeci p"n la *44 m, c"mpul electric
de pe v"rfurile arborilor #i construciilor se mre#te. -tunci c"nd valoarea c"mpului electric
dep#e#te rezistena de strpungere aerului la locul la care fulgerul love#te pm"ntul antisc"nteia
se une#te cu sc"nteia conductoare din nor #i creaz astfel un canal conductor (de electricitate).
8istana la care c"mpul electric de la nivelul pm"ntului ncepe s se ridice este dependent de
sarcina electric din nor respectiv de curentul trsnetului, care se scurge din nor ctre pm"nt la
lovirea trsnetului #i se nume#te distana final de salt.
8istana final de salt n care se unesc sc"nteia conductoare de electricitate din nor #i
antisc"nteia de la nivelul solului se poate calcula conform formulei ()oWe)%
8;*42 4,3. N*O
2 - curentul maim al trsnetului
!n conformitate cu standardul sloven cu privire la protecia construciilor mpotriva aciunii
trsnetelor $= 3&54., construciile se mpart n funcie de categorie, importan, mrime, locaie
#i muli ali factori n patru niveluri de protecie.
!n conformitate cu aceste niveluri de protecie se afl respectivele valori minimale ale amplitudinii
curentului trsnetului, cu a0utorul crora se poate calcula distana final de salt pentru diferite
niveluri de protecie.
@abelul *% Balorile sarcinii electrice a paratrsnetului #i ale distanelor de
ptrundere pentru fiecare nivel de protecie
!n standardul $= 3&54. pentru proiectarea instalaiilor de paratrsnet este descris metoda unei
sfere care se rostogole#te. 1rincipiul metodei este acela c rostogolim o sfer cu raza ,, care
este egal cu distana final de salt 8 n cldirea pe care dorim s o prote0m cu o instalaie de
paratrsnet. )oviturile de trsnet se pot produce n locurile n care sfera atinge cldirea. 8ac
instalm instalaii de paratrsnet n acele locuri, cldirea este prote0at corespunztor. -ceste
locuri sunt de obicei v"rfurile de acoperi# #i marginile cldirilor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 95 din 115
+e fel de protecie ofer paratrsnetul instalat pe cldireg
!n continuare sunt epuse c"teva eemple ale ariilor de protecie, pe care le ofer instalaiile de
paratrsnet pe diferite obiecte.
$emplu de arie de protecie pentru o biseric cu dimensiunile%
mrimea navei laterale*. m 54 m, nlimea navei laterale de p"n la &. m, mrimea turnului
bisericii 3 m 3 m, nlimea turnului bisericii '4 m.
)a biserici, n multe cazuri singurul element captator este crucea, nava lateral nefiind prote0at
de paratrsnet.
<nghiul de protecie '.^
7igura &
-ria de protecie n conformitate cu $= 3&54., =ivelul de protecie 222 (,aza sferei ,;'.m)
7igura &
-#a cum reiese din imaginea &, n cazul unghiului de protecie de '.^ o parte din nava lateral
rm"ne neprote0at (n imagine, n afara ariei ha#urate). 2maginea 5 ilustreaz aria de protecie
(aria ha#urat cu verde) dup metoda sferei care se rostogole#te, n conformitate cu standardului
$= 3&54. pentru nivelul de protecie 222. Simulaia este realizat cu programul S+<@. hi n
aceast imagine este ilustrat faptul c paratrsnetul de pe turn nu prote0eaz nava lateral a
bisericii.
+azul ariei de protecie a unei case cu mrimea de *4 m *5 m, nltimea construciei p"n la
tavan de H m, nclinarea acoperi#ului de 5.^
<nghiul de protecie '.^
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 96 din 115
7igura '
-ria de protecie n conformitate cu S2S@ 2$+ 3*4&'-*, =ivelul de protecie 222 (,aza sferei
,;'.m)
7igura .
8in imaginea ' #i imaginea . reiese c ntreaga construcie se afl n interiorul ariei de protecie
pe care o ofer instalaia de paratrsnet.
+azul ariei de protecie pentru dou case de mrime egal cu casa de la eemplul anterior% casa
din st"nga are instalat o instalaie de paratrsnet, n timp ce casa din dreapta nu are instalaie
de paratrsnet. +asele se afl la o distan de *. m una fa de cealalt.
<nghiul de protecie '.^
7igura 3
-ria de protecie n conformitate cu S2S@ 2$+ 3*4&'-*, =ivelul de protecie 222 (,aza sferei
,;'.m)
7igura /
!n figura 3 #i figura / observm c de fapt doar casa pe care se afl instalaia de paratrsnet este
prote0at mpotriva loviturilor trsnetelor, n timp ce casa din dreapta nu este prote0at.
8in eemplele epuse reiese c n multe cazuri instalaia de paratrsnet de pe turnul de biseric
nu prote0eaz nici mcar nava lateral a bisericii, cu at"t mai puin ntregul sat6 acela#i lucru este
valabil #i n cazul caselor vecine, n care numai una dintre case are instalaie de paratrsnet.
>ARA(RA!+E( C% -I!>#)I(IA -E AM#R!ARE >-A T!C,IR(ECU
1aratrsnetul cu dispozitiv de amorsare tip iS+>2,@$+` este produs n -ustria #i este distribuit
n ,omania de societatea S2)1- 1,O8, specializat n sisteme de protecie mpotriva trsnetului,
protecie la supratensiuni #i sisteme de legare la pm"nt.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 97 din 115
Sistemul de protecie mpotriva trsnetului este dezvoltat cu cele mai noi tehnologii disponibile si
permite o protecie eficient a tuturor obiectelor periclitate #i vulnerabile (case individuale, spitale,
scoli, centre logistice, turnuri de telecomunicatii, terenuri de fotbal, terenuri de golf, etc)
<nul dintre punctele noastre forte este orientarea spre soluii pentru a permite prote0area cldirilor
si pentru a pstra forma lor perfect.
1aratrasnetul cu dispozitiv de amorsare S+>2,@$+ este unul dintre cele mai avansate
echipamente de protectie impotriva trasnetelor, fiind creat in scopul de a prote0a orice fel de
constructie.
Sistemele de prptectie impotriva trasnetelor tip S+>2,@$+ sunt testate n diverse laboratoare
acreditate internaional pentru calitatea #i eficiena acesteia. 1entru a avea o garanie pentru
standardele de inalta calitate am implementat verificrile #i testele n fiecare etap individual a
procesului de producie. @oate produsele noastre sunt conforme cu standardele europene.
1aratrasnetele dispun de CER(I'ICA( I!# @224:;22C i I!# 43224:;223 si (E!( RE>#R(
:C(I AIE+AD ICME( CRAI#AAD "E( AIE+AD (%A A%!(RIA.
-ceste produse nu includ materiale radioactive si devin active datorita cresterii campului electric
in momentul producerii trasnetului.
18- S+>2,@$+ este format din patru pri principale%
*. -ir @erminal
&. ?enerator de ioni
5. $lectrozii de acceleraie #i atmosfera
'. @erminal de conectare cu pmntul
1aratrasnetul este produs n seciune transversal #i are calitatea de a transporta cel mai mare
fulger observat. -cesta este echipat cu generator de ioni, cu bobin de inducie #i de
protecie de nalt impedan. -cest generator este plasat n rasina epoidica speciala.
8eci, generatorul de ioni este prote0at mpotriva efectelor negative ale mediului etern .
$lectrozii de acceleraie #i atmosfera sunt conceputi ntr-un mod care poate fi perceput cu
poteniale diferite #i cu aceast caracteristic, au scopul de a face munca de electrozi at"t de
ionizare suplimentara de resurse #i productoare de acceleratie. @erminalul de conectare cu
pmntul face coneiunea la sol a capului.
18- S+>2,@$+ sunt produse din material inoidabil complet, #i aceast caracteristic este
documentat prin certificat @jB. +atalogul de rezisten la curentii produsi de trsnet este testat
in laborator A$@. !nceputul intervalului de ionizare #i n funcie de aceasta modalitate de ionizare
anticipat este documentat de ctre testele efectuate n laborator 2+:$@.
>rincipiul de 9uncionare a paratrsnetului
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 98 din 115
@rasnetul este fenomenul care nsoe#te descrcarea curentilor atmosferici de la nor la nor sau
de la nor la pm"nt si n mod natural tinde s urmeze calea cea mai scurt dintre nori #i pm"nt,
cum ar fi cldiri sau proiecii nalte. -#a cum este ilustrat de sarcini pozitive electrice aduna n nori
#i sarcini negative se aduna in sol. +and atractia dintre aceste dou sarcini este suficient de
puternica pentru ei vin mpreun n form de fulger.
$chiparea cu paratrsnet, fabricat #i instalat n mod corespunztor, disipeaza descarcarile.
+erine pentru sigurana oamenilor care stau la locul de munc, etc acas, a fcut necesar ca
sarcinile speciale au fost atribuite de proiectare ingineri pentru a avea gri0 cu privire la calitatea
sistemului de protecie la trsnet pe fiecare cldire mai mare. 7uncia principal a sistemului de
protecie la trsnet instalat pe cldirea eistent este de a captura un fulger #i apoi
comportamentul de descrcare de curent n siguran la sol. )u"nd n considerare faptul c
eist p"n la *44 de descrcri electrice la pm"nt n fiecare secund n ntreaga lume, este
ntotdeauna posibil ca un fulger love#te locul pe care este aproape #i deosebit de importante
pentru tine. Sistemul de protecie la trsnet eist pentru a intercepta o descrcare atmosferic n
scopul de a transmite n condiii de siguran actuale de la sol. 7ulgerul este format ca un rezultat
al proceselor care au loc n nori de furtuna. +"nd masele de aer, cristale de gheata, vapori de
ap deriv #i interacioneaz, apoi sunt generate sarcini electrice.
!n general, instalaiile de paratrasnet sunt impartite in% cele conventionale si active.
Sistemele de paratrasnet conventionale se bazeaz pe o structur de protecie fc"nd o
instalaie orizontala sau verticala si apoi conectate la pm"nt cu a0utorul conductorului de
coborare. 1rin procedura descris mai 0os, este posibil s se decid n funcie de nivelul de
protecie ales .
Selecia de nivelul de protecie permite s reduc la minimum riscul de deteriorare a persoanelor,
precum #i echipamente complee #i mai sofisticate #i structuri. +ea mai mare eficienta unui
paratrasnet este de a reduce riscul de daune provocate de fulgere . O selecie nivelul de protecie
depinde de tipul de construcie, structura #i valoarea acesteia
si se stabileste in conformitate cu =ormativul 2&4.
2onizarea duce la o cre#tere a c"mpului electric n 0urul partii de sus a ti0ei #i curentul de trsnet
se conduce de la ti0a la sol. Pona prote0ata conecteaz nivelul de protecie n funcie de unghiul
de protecie, lungimea ti0ei, nlimea ti0ei deasupra suprafeei deprote0at.
7uncia principal a sistemului de protecie la trsnet instalat pe cldirea eistent este de a
captura un trsnet #i apoi comportamentul de descrcare de siguran la sol.
!n anumite condiii, cu toate acestea, sistemul de trsnet activ este singura metod posibil
pentru a prote0a descarcarile directe de trsnet. -v"nd n vedere argumentele de mai sus, este
recomandat s se utilizeze sistemul activ de protecie la trsnet recomandat.
8escrcarea curentilor produsi de trsnet este iniiat de ctre conductorul de coborare, care
creeaz o cale de aer ionizat (n sus sau n 0os) ntre nor #i motivul pentru fluul necesar de orice
curentul de trsnet.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 99 din 115
18- S+>2,@$+ este format din dou armturi. <na dintre ele este conectata la pm"nt, n timp
ce cealalta rm"ne la potentialul atmosferic. -mploarea mare a c"mpului electric n timpul
furtunii, de#i armturile sunt separate de o distan foarte scurta, produce diferena de potenial
ntre ele n timp ce apropierea fulgerului devine considerabila.
-ceast diferen de potenial este sursa de alimentare a dispozitivului de paratrasnet intern.
8ispozitivul intern este situat n corpul de Schirtec-- #i se nume#te Bariabila 2mpedanta <nitatea.
1rin urmare, aparatul de lucru este reglementat de domeniul atmosferic. -vanta0ele oferite de
aceste caracteristici sunt, pe de o parte, c, n condiii normale aparatul nu lucreaza, evit"ndu-se
apoi uzura inutila la componente. 1e de alt parte, n timpul furtunilor aparatul detecteaz c"nd
un c"mp electric propriu eist, #i atunci c"nd liderul descendent se apropie, pentru c provoac
o cre#tere puternic #i rapid a c"mpului electric atmosferic.!n condiii atmosferice normale, nu se
produc curenti atmosferici #i dispozitivul intern nu este de lucru.
1rima diferenta fata de un paratrsnet simplu ncepe de0a s apar atunci c"nd apar nori de
furtuna. !n interiorul componentele dispozitivului intern, liniile de efuipotenializare devin foarte
aproape. -paratul este conceput n a#a fel nc"t actualul tranzitoriu nu se pierde, dar ramane la
fel c"mpuri electromagnetice n componentele de aparatul electric. Baloarea c"mpului electric,
capabil de a ioniza aerul din 0urul varfului, este atins mai devreme dec"t cu o ti0 simpl,
deoarece aparatul intern face cre#terea tensiunii peste nivelul solului. -poi, descarcarile devin, de
asemenea, o parte din curentul interne. 1rin urmare, zona ionizata este n cre#tere mult mai rapid
dec"t cu o ti0 simpl.
7aza anterioar la formarea de lider ascendent este formarea evacurilor corona (serpentine),
care se propag spre liderului descendent. <na dintre aceste serpentine va deveni lider n sus,
care se va propaga continuu pentru a liderului descendent, form"nd apoi calea de descrcare de
curenti de trsnet.
!n interiorul paratrasnetului, liderul 0os se apropie #i cre#terea puternic a c"mpului electric cauzat
de aceasta sunt factorii care activa funcia medie a dispozitivului intern. -tunci c"nd tensiunea
dintre armturi dep#e#te o anumit valoare care este proiectata pentru circuit, apoi lucrrile
interne de declan#are, utiliz"nd energia acumulat de pompare proiecteaza apoi lucrrile de
declan#are interne, folosind energia acumulat de pompare pentru interiorul zonei ionizate.
-ceste condiii favorizeaz formarea liderului ascendent, care va progresa continuu pn la
atingerea lider n 0os, form"nd apoi calea de descrcare de curenti. 8eci 18--ul este punctul
unde liderul ascendent a fost format. -cesta va fi receptor de trsnet.
+el mai important factor n 18- S+>2,@$+ este raza de protecie. -ceasta depinde de
nivelul de protecie de calcul diametru #i valoarea a@, care se gse#te n rezultatele testelor
produsului. ,aza de protecie se calculeaz n funcie de nivelul de protecie, cu formula de mai
0os.
,p& >. (&8->) G a) (&8 G a)) > K . metri 8%
-1entru nivelul 2 de protecie 8 ; &4 m
-1entru nivelul 22 de protecie 8 ; '. m
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 100 din 115
-1entru nivelul 222 de protecie 8 ; 34 m
a) (m) ; B (m ( ks). a@ (ks) B% este viteza de avansare de ioni, care sunt constituite la
condiiile de fulger, n 0urul terminalului , se ndreapt spre un fulger.
+onform standardelor B ; * m ( ks a@% este nceputul perioadei de ionizare timp.
a)% este distana pentru a prinde fulgerul n perioada a@ (cu alte cuvinte, distanta pe care
ionii de cltorie spre fulgere). -cest parametru este variabil n funcie de produse #i este
evaluat prin testele de laborator, n funcie de tipurile de produse .
-espre >-A
I>( C% -I!>#)I(IAE -E AM#R!ARE
&eneralitti
1rezentul capitol se aplic la 21@ cu dispozitive de amorsare (18-) mpotriva loviturilor directe
de trsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nltimi mai mici de
34 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solutie. -cest capitol nu trateaz protectia instalatiilor electrice mpotriva supratensiunilor de
origine atmosferic transmis prin retele.
<n paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (18-) este compus dintr-un v"rf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o ti0 suport pe care se gseste un sistem de coneiune al
conductorului de cobor"re.
-eterminarea zonei de protecie
1entru determinarea zonei de protectie a unui 18-, se utilizeaz metoda electromagnetic
(sfera fictiv).
18- se instaleaz, de preferint, pe locul cel mai nalt al constructiei, respectiv al zonei care o
prote0eaz.
<n 18- este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (8@). -cesta este determinat de ctre
productor prin ncercri de laborator . 1rin aceste ncercri se compar un 18- cu o ti0 simpl
de aceeasi nltime, amplasat n aceleasi conditii .
-vansul amorsrii 8@, care serveste la calculul razei de protectie se determin cu relatia%
8@ ; @1@S Z @18- @1@S - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrsnet cu ti0 simpl6 @18- - idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.
Bolumul de prote0at este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi a cu 18- si este
delimitat de razele de protectie ,p corespunztoare diferitelor nltimi h, conform .
,aza de protectie a unui 18-, ,p, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii 8) si de nltimea sa de instalare h.
8) este lungimea suplimentar determinat de avansul 8@ al 18- si se calculeaz cu relatia%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 101 din 115
8) ; v(m(ms) 8@(ms) n care%
8@ ; avansul amorsarii al 18- dat de producator si este caracteristic tipului de 18-6
vNm(msO - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent6 in calcule se poate
adopta valoarea medie v ; * m(ms6 eperimental s-a constatat ca v ; 4,Hl*,* m(ms
2naltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului 18- in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie prote0at .
,aza de protectie se calculeaza cu relatia%
, raza sferei fictive%
&4 m - pentru nivelul intarit de protectie (22)
54 m - pentru nivelul intarit de protectie (22)
'. m - pentru nivelul normal de protectie (222)
34 m - pentru nivelul normal de protectie (2B)
18- pot fi din cupru, otel cuprat sau otel ino. @i0a si v"rful au o sectiune conductoare mai mare
de *&4 mm&.
B"rful unui 18- trebuie s fie cu cel putin & m deasupra zonei pe care o prote0eaz (de e.
inclusiv antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
-tunci c"nd 21@ contine mai multe 18- pentru aceeasi constructie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, conform tabelului */, cu eceptia situatiilor n care acesta trebuie s
ocoleasc obstacole (cornise, aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de *,. m.
8ac trebuie prote0ate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), 18- se
instaleaz pe suporti speciali% st"lpi, catarge, piloni, sau pe alt constructie nvecinat care
permite acesteia s acopere ntreaga zon de prote0at.
-tunci c"nd catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leag n punctele de ancorare de
0os, la conductoarele de cobor"re prin conductoarele conform tabelului */.
)a proiectarea unei instalatii de protectie la trsnet, trebuie s se tin seama de
elementele arhitecturale favorabile instalrii unui 18-. -cestea sunt de regul elementele cele
mai nalte ale constructiei.
Conductoarele de coborre
7iecare 18- este legat la pm"nt prin cel putin o cobor"re.
Sunt necesare cel putin dou cobor"ri n urmtoarele cazuri%
- dac proiectia pe orizontal a conductorului de cobor"re este mai mare dec"t proiectia pe
vertical .
- dac nltimea constructiei este mai mare de &9 m. -cestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
+onductoarele de cobor"re trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul */.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 102 din 115
$ste interzis utilizarea cablurilor coaiale izolate drept conductoare de cobor"re.
!n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de cobor"re cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
8ac se utilizeaz cobor"ri naturale, 18- se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pm"nt.
+obor"rea natural trebuie s ndeplineasc conditiile de la scubcap. &.5.$.
>rize de pmnt
7iecare cobor"re a 18- trebuie s aib cel pumin o legtur la o priz de pm"nt.
1rizele de pm"nt artificiale sunt din%
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (/-9 m lungime) ngropate la
cel putin .4 cm ad"ncime 6
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea total de minimum 3 m dispusi n linie sau triunghi,
distantati ntre ei la o distant cel putin egal cu lungimea electrozilor legati ntre ei. Se
recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
!n cazul n care n volumul de prote0at se afl o anten individual sau colectiv, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de cobor"re ale 21@.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru 18- si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
conditii%
- catargul este din teav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin hobane6
- 18- se fieaz n v"rful catargului6
- v"rful 18- depseste cu cel putin & m antena cea mai apropiat6
- fiarea conductorului de cobor"re se face prin intermediul unui colier de legtur fiat direct pe
ti06
- traseul cablului coaial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.
!n cazul acoperisurilor de paie, 18- se amplaseaz pe cos. +onductoarele de cobor"re trebuie
s aib diametrul de 9 mm, din cupru si se instaleaz pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
4,' m.
8atorit nltimii mari si ionizrii aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului. )a partea superioar a acestora se instaleaz, n
directia v"ntului, 18-, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 103 din 115
1entru cosuri cu nltimi mai mari de '4 m sunt necesare cel putin dou cobor"ri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia v"ntului dominant. -ceste cobor"ri se leag ntre
ele prin centuri n prtile de sus si 0os la baza cosurilor. 7iecare cobor"re se leag la priza de
pm"nt.
@oate elementele metalice eterioare si interioare se leag la conductoarele de cobor"re n locul
cel mai apropiat, conform subcap. &.5.$.

)one de stocaj a produselor in9lamabile sau care determin ncadrarea n categoriile AD "
pericol de incendiu
8ispozitivele 18- se monteaz pe catarge, st"lpi, piloni sau alt structur eterioar
perimetrului de prote0at, astfel nc"t s domine aceast zon. )ocul de amplasare al acesteia
trebuie s tin seama de raza de protectie determinat conform prezentului normativ.
(urleD clopotnite si 9oisoare
@urlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.
-tunci c"nd constructia are mai multe proeminenme, 18- se instaleaz pe proeminenta cea mai
nalt. 18- se leag direct la pm"nt printr-un conductor de cobor"re al crui traseu este n
lungul acestei proeminente.
<n al doilea conductor de cobor"re dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci c"nd
este ndeplinit una din urmtoarele conditii%
- nlltimea total a clopotnitei, turlei sau foisorului (>) este mai mare de &9 m6
- lungimea naosului depseste volumul de protectie.
!n acest caz, a doua cobor"re va porni din v"rful turnului principal.
8ac la etremitatea naosului eist o cruce sau o statuie nemetalic si biserica este echipat
cu dou cobor"ri, pe aceasta se va instala o ti0 de captare.
AERI'IC/RI
!ntretinerea si verificrile periodice ale unei instalatii de protectie mpotriva trsnetelor sunt
obligatorii deoarece n timp, unele elemente ale 21@ si pot pierde eficacitatea datorit coroziunii,
intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trsnet. +aracteristicile mecanice si electrice ale
unei 21@ trebuie s fie mentinute conform prevederilor normei pe toat durata de viat a 21@.
2nstalatia de protectie mpotriva trsnetelor trebuie s fie verificat%
- initial, la punerea n functiune6
- periodic n eploatare .
)a receptia constructiei, pentru 21@ se va prezenta un document privind calitatea eecutiei 21@.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 104 din 115
Aeri9icri initiale
1roiectul de eecutie pentru 21@ se verific de ctre persoane fizice atestate de ctre :)1-@
privind eigentele de performant n constructii.
)a receptia 21@ se verific%
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare6
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de cobor"re6
- traseele, amplasamentul si continuitatea electric a conductoarelor de cobor"re6
- fiarea mecanic a diferitelor elemente ale instalamiei6
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, ntre materialele utilizate6
- respectarea distanmelor de protectie si(sau a legturilor de echipotentializare6
- rezistenta prizelor de pm"nt6
- interconectarea prizelor de pm"nt6
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale 21@ (de e. 18-, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
8ac 21@ este echipat cu 18- se verific dac 18- depseste cu cel putin & m nltime
ansamblul zonei de prote0at.
!n cazul n care un conductor al 21@ nu este vizibil partial sau n ntregime pentru a putea fi
verificat, se recomand msurarea continuittii sale electrice.
Aeri9icri periodice
Se recomand ca periodicitatea verificrilor n functie de nivelul de protectie s fie conform
tabelului &.&.
>eriodicitatea veri9icrilor la I>( @abelul &.&.
+ivelul de protectie >eriodicitatea normal
0 ani 0
>eriodicitatea sever
0 ani 0
!ntrit (2) & *
!ntrit (22) 5 &
=ormal (222) 5 &
=ormal (2B) ' 5
=O@n% !n zone cu atmosfer coroziv se recomand verificarea cu periodicitate sever.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 105 din 115
Berificarea 21@ este obligatorie si dup fiecare modificare sau reparare a constructiei, dup toate
loviturile de trsnet pe constructie, dup seisme sau eplozii n apropierea constructiei.
=ot% 1entru a se cunoaste eact dac o constructie a fost sau nu lovit de trsnet, se
recomand instalarea pe o cobor"re a unui contor de nregistrare a loviturilor de trsnet.
@oate defectiunile constatate la verificarea unei 21@ trebuie remediate fr nici o ntrziere.
Modul de e9ectuare a veri9icrilor
Berificrile se efectueaz%
- prin inspectia vizual6
- prin msurri.
2nspectia vizual se face pentru a constata dac%
- eventualele modificri sau etinderi ale constructiei impun completarea 21@ eistente6
- continuitatea electric a conductoarelor vizibile este conform cu cerintele6
- fiarea diferitelor componente si protectia mecanic sunt n stare bun6
- nici o parte a 21@ nu a fost afectat de coroziune6
- distantele de protectie sunt respectate si legturile echipotentiale sunt suficiente si n stare
bun.
:surrile trebuie efectuate pentru a se verifica%
- continuitatea electric a conductoarelor ascunse6
- functionarea 18-6
- rezistenta de dispersie a prizelor de pm"nt.
)a verificarea continuittii electrice a unui conductor de cobor"re, msurarea se face dup
separarea acestuia de priza de pm"nt prin piesa de separatie (cu a0utorul unui megohmmetru
de .44 B sau a altui aparat corespunztor pentru msurarea rezistentelor).
,ezistenta de dispersie a prizei de pm"nt se msoar cu echipamente si metode
agrementate.
7unctionarea 18- se verific cu aparatele si metodele indicate de productor.
,ezultatele fiecrei verificri periodice trebuie consemnate ntr-un raport care mai trebuie s
cuprind%
- data efecturii verificrilor si msurtorilor6
- conditiile meteo n timpul efecturii acestora6
- metoda si aparatele folosite6
- deficientele constatate si msurile de remediere a acestora.
Instalarea sistemului de protectie impotriva trasnetului
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 106 din 115
Instalarea >aratrsnetului
1aratrasnetul S+>2,@$+ trebuie sa se instaleze cu cel putin doi metri deasupra oricarui alt
element din raza sa de protectie. $l se fieaza pe un catarg din ino de lungime cuprinsa intre
&m si 3m, (in functie de constructia de prote0at), prin intermediul piesei de adaptare.
)a alegerea locului de instalare a catargului se va tine cont de elementele constructive
favorabile. $ste de preferat instalarea intr-un punct central al cladirii pentru optimizare
economica si tehnica.
Conductoare de coborre
7iecare paratrasnet S+>2,@$+ este legat la pamant prin cel putin o coborare.
Sunt necesare & coborari, daca%
-1roiectia orizontala a conductorului este superioara proiectiei verticale.
-2naltimea constructiei de prote0at este mai mare decat &9m.
+onductorul de coborare va fi instalat astfel incat distanta spre pamant sa fie cea mai scurta
posibila, evitand ca el sa urce sau sa formeze unghiuri inchise.
+onductorul de coborare va fi conectat la paratrasnet prin intermediul piesei de adaptare, in
functie de tipul de monta0.
Se poate utiliza conductor din cupru, din aluminiu sau din otel zincat cu sectiunea conform
dispozitiilor normativului 2&4.
@oate obiectele metalice situate mai aproape decat *m de conductorul de coborare vor fi legate
la acesta.
1rincipalele reguli de respectat pentru traseu urmarit de coborare sunt%
-parcursul cel mai direct pana la priza de pamant6
-traseul rectiliniu si fara cotituri bruste, cu raze de curbura mai mari decat &4cm.
>rizele de pmnt
7iecare conductor de coborare este legat la o priza de pamant speciala. +omponentele prizelor
de pamat vor fi in conformitate cu normativul 2&4.
,ezistenta prizei de pamant, masurata prin mi0loace conventionale, trebuie sa fie mai mica de
*4 Ohmi. 8aca priza de pamant este comuna cu instalatia de alimentare, valoarea rezistentei
trebuie sa fie sub * Ohm. 1rizele de pamant trebuie sa fie orientate spre eteriorul constructiei.
$lementele componente ale prizelor de pamant ale paratrasnetelor trebuie sa se afle la cel putin
&m de orice canalizare metalica sau cabluri electrice din pamant.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 107 din 115
$egaturi de ec7ipotenializare
)egaturile de echipotentializare se realizeaza pentru obiectele metalice eterioare daca ele se
afla mai aproape de conductorul de coborare decat distanta de securitate S (intotdeauna daca
SR*m), pentru coloane de gaz (cand SR5m) si pentru antene (cand SR*4m). -ceste legaturi se
realizeaza cu a0utorul pieselor de racordare, fara a gauri conductoarele de coborare.
)egaturile se realizeaza intre conductorul de coborare si acoperisul metalic, 0gheabul orizontal
metalic al apelor pluviale (daca eista), alte elemente metalice de pe langa traseul coborarii (e.
?eamuri metalice, etc.)
I>( C% -I!>#)I(IAE -E AM#R!ARE
&eneralitti
1rezentul capitol se aplic la 21@ cu dispozitive de amorsare (18-) mpotriva loviturilor directe de
trsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nltimi mai mici de 34
m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solutie. -cest capitol nu trateaz protectia instalatiilor electrice mpotriva supratensiunilor de
origine atmosferic transmis prin retele.
<n paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (18-) este compus dintr-un v"rf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o ti0 suport pe care se gseste un sistem de coneiune al
conductorului de cobor"re.
-eterminarea zonei de protectie
1entru determinarea zonei de protectie a unui 18-, se utilizeaz metoda electromagnetic (sfera
fictiv).
18- se instaleaz, de preferint, pe locul cel mai nalt al constructiei, respectiv al zonei care o
prote0eaz.
<n 18- este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (8@). -cesta este determinat de ctre
productor prin ncercri de laborator . 1rin aceste ncercri se compar un 18- cu o ti0 simpl
de aceeasi nltime, amplasat n aceleasi conditii .
-vansul amorsrii 8@, care serveste la calculul razei de protectie se determin cu relatia%
8@ ; @1@S Z @18- @1@S - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrsnet cu ti0 simpl6 @18- - idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.
Bolumul de prote0at este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi a cu 18- si este
delimitat de razele de protectie ,p corespunztoare diferitelor nltimi h, conform .
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 108 din 115
,aza de protectie a unui 18-, ,p, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii 8) si de nltimea sa de instalare h.
8) este lungimea suplimentar determinat de avansul 8@ al 18- si se calculeaz cu relatia%
8) ; v(m(ms) 8@(ms) n care%
8@ ; avansul amorsarii al 18- dat de producator si este caracteristic tipului de 18-6
vNm(msO - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent6 in calcule se poate
adopta valoarea medie v ; * m(ms6 eperimental s-a constatat ca v ; 4,Hl*,* m(ms
2naltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului 18- in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie prote0at .
,aza de protectie se calculeaza cu relatia%
, raza sferei fictive%
&4 m - pentru nivelul intarit de protectie (22)
54 m - pentru nivelul intarit de protectie (22)
'. m - pentru nivelul normal de protectie (222)
34 m - pentru nivelul normal de protectie (2B)
18- pot fi din cupru, otel cuprat sau otel ino. @i0a si v"rful au o sectiune conductoare mai mare
de *&4 mm&.
B"rful unui 18- trebuie s fie cu cel putin & m deasupra zonei pe care o prote0eaz (de e.
inclusiv antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
-tunci c"nd 21@ contine mai multe 18- pentru aceeasi constructie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, conform tabelului */, cu eceptia situatiilor n care acesta trebuie s
ocoleasc obstacole (cornise, aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de *,. m.
8ac trebuie prote0ate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), 18- se
instaleaz pe suporti speciali% st"lpi, catarge, piloni, sau pe alt constructie nvecinat care
permite acesteia s acopere ntreaga zon de prote0at.
-tunci c"nd catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leag n punctele de ancorare de 0os,
la conductoarele de cobor"re prin conductoarele conform tabelului */.
)a proiectarea unei instalatii de protectie la trsnet, trebuie s se tin seama de
elementele arhitecturale favorabile instalrii unui 18-. -cestea sunt de regul elementele cele
mai nalte ale constructiei.
Conductoarele de coborre
7iecare 18- este legat la pm"nt prin cel putin o cobor"re.
Sunt necesare cel putin dou cobor"ri n urmtoarele cazuri%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 109 din 115
- dac proiectia pe orizontal a conductorului de cobor"re este mai mare dec"t proiectia pe
vertical .
- dac nltimea constructiei este mai mare de &9 m. -cestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
+onductoarele de cobor"re trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul */.
$ste interzis utilizarea cablurilor coaiale izolate drept conductoare de cobor"re.
!n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de cobor"re cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
8ac se utilizeaz cobor"ri naturale, 18- se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pm"nt.
+obor"rea natural trebuie s ndeplineasc conditiile de la scubcap. &.5.$.
>rize de pmnt
7iecare cobor"re a 18- trebuie s aib cel pumin o legtur la o priz de pm"nt.
1rizele de pm"nt artificiale sunt din%
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (/-9 m lungime) ngropate la
cel putin .4 cm ad"ncime 6
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea total de minimum 3 m dispusi n linie sau triunghi,
distantati ntre ei la o distant cel putin egal cu lungimea electrozilor legati ntre ei. Se
recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
!n cazul n care n volumul de prote0at se afl o anten individual sau colectiv, catargul antenei
trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de cobor"re ale 21@.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru 18- si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
conditii%
- catargul este din teav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin hobane6
- 18- se fieaz n v"rful catargului6
- v"rful 18- depseste cu cel putin & m antena cea mai apropiat6
- fiarea conductorului de cobor"re se face prin intermediul unui colier de legtur fiat direct pe
ti06
- traseul cablului coaial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 110 din 115
!n cazul acoperisurilor de paie, 18- se amplaseaz pe cos. +onductoarele de cobor"re trebuie
s aib diametrul de 9 mm, din cupru si se instaleaz pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
4,' m.
8atorit nltimii mari si ionizrii aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului. )a partea superioar a acestora se instaleaz, n
directia v"ntului, 18-, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.
1entru cosuri cu nltimi mai mari de '4 m sunt necesare cel putin dou cobor"ri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia v"ntului dominant. -ceste cobor"ri se leag ntre
ele prin centuri n prtile de sus si 0os la baza cosurilor. 7iecare cobor"re se leag la priza de
pm"nt.
@oate elementele metalice eterioare si interioare se leag la conductoarele de cobor"re n locul
cel mai apropiat, conform subcap. &.5.$.

)one de stocaj a produselor in9lamabile sau care determin ncadrarea n categoriile AD "
pericol de incendiu
8ispozitivele 18- se monteaz pe catarge, st"lpi, piloni sau alt structur eterioar
perimetrului de prote0at, astfel nc"t s domine aceast zon. )ocul de amplasare al acesteia
trebuie s tin seama de raza de protectie determinat conform prezentului normativ.
(urleD clopotnite si 9oisoare
@urlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.
-tunci c"nd constructia are mai multe proeminenme, 18- se instaleaz pe proeminenta cea mai
nalt. 18- se leag direct la pm"nt printr-un conductor de cobor"re al crui traseu este n
lungul acestei proeminente.
<n al doilea conductor de cobor"re dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci c"nd
este ndeplinit una din urmtoarele conditii%
- nlltimea total a clopotnitei, turlei sau foisorului (>) este mai mare de &9 m6
- lungimea naosului depseste volumul de protectie.
!n acest caz, a doua cobor"re va porni din v"rful turnului principal.
8ac la etremitatea naosului eist o cruce sau o statuie nemetalic si biserica este echipat cu
dou cobor"ri, pe aceasta se va instala o ti0 de captare.
AERI'IC/RI
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 111 din 115
!ntretinerea si verificrile periodice ale unei instalatii de protectie mpotriva trsnetelor sunt
obligatorii deoarece n timp, unele elemente ale 21@ si pot pierde eficacitatea datorit coroziunii,
intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trsnet. +aracteristicile mecanice si electrice ale
unei 21@ trebuie s fie mentinute conform prevederilor normei pe toat durata de viat a 21@.
2nstalatia de protectie mpotriva trsnetelor trebuie s fie verificat%
- initial, la punerea n functiune6
- periodic n eploatare .
)a receptia constructiei, pentru 21@ se va prezenta un document privind calitatea eecutiei 21@.
Aeri9icri initiale
1roiectul de eecutie pentru 21@ se verific de ctre persoane fizice atestate de ctre :)1-@
privind eigentele de performant n constructii.
)a receptia 21@ se verific%
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare6
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de cobor"re6
- traseele, amplasamentul si continuitatea electric a conductoarelor de cobor"re6
- fiarea mecanic a diferitelor elemente ale instalamiei6
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, ntre materialele utilizate6
- respectarea distanmelor de protectie si(sau a legturilor de echipotentializare6
- rezistenta prizelor de pm"nt6
- interconectarea prizelor de pm"nt6
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale 21@ (de e. 18-, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
8ac 21@ este echipat cu 18- se verific dac 18- depseste cu cel putin & m nltime
ansamblul zonei de prote0at.
!n cazul n care un conductor al 21@ nu este vizibil partial sau n ntregime pentru a putea fi
verificat, se recomand msurarea continuittii sale electrice.
R#MI+- (V& creat in *HH5 cu capital privat *44D romanesc, este lider national in productia si
distributia de echipamente pentru protectia la risc electric.
2ncepand din anul &44', R#MI+- (V& este importator direct si unic distribuitor pentru ,omania
al firmei franceze'RA+M$I+ 'RA+CE - cunoscut producator de paratrasnete clasice (ti0a
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 112 din 115
7ranFlin), cu dispozitiv de amorsare (18-) si diverse echipamente de protectie impotriva
trasnetelor.
1rintre clientii nostri se numara cunoscute companii din domeniul industrial, sedii de banci si
firme din industria hoteliera, precum si numeroase companii de constructii.
Ba oferim nu numai echipamentele necesare ci si consultanta in ceea ce priveste alegerea
paratrasnetelor si a componentelor necesare pentru realizarea unei instalatii complete de
protectie impotriva trasnetului.
1aratrasnetul cu dispozitiv de amorsare este o solutie eficienta si necostisitoare de protectie
impotriva trasnetului, asigurand raze mari de protectie la inaltimi mici de montare.
1aratrasnetele sunt arementate te7nic de catre "onsiliul (ehnic Permanent pentru "onstructii
din cadrul 1inisterului 2ezvoltarii, +ucrarilor Publice si +ocuintelor.
4< >aratrasnet cu dispozitiv de amorsare Active ;-
1aratranetul cu dispozitiv de amorsare model -ctive &8, este unul dintre cele mai avansate
tehnologic echipamente de protectie impotriva trasnetului eistente pe piata. 8in punct de vedere
constructiv, este impartit in doua categorii in functie de avansul de amorsare, fiecare avand doua
subcategorii in functie de principiul de functionare%
-3ctive 22 30 solar - 30 microsecunde.
-3ctive 22 30 solar4eolian - 30 microsecunde.
-3ctive 22 50 solar - 50 microsecunde.
-3ctive 22 50 solar4eolian - 50 microsecunde.
Sunt fabricate din materiale de inalta calitate (ino) si
au lungimea de &m.
Sunt recomandate pentru orice tip de constructie,
civila sau industriala ori pentru prote0area unor spatii
deschise cum ar fi% stadioane, aeroporturi etc.
Spre eemplu, razele de protectie asigurate la o
inalime de montare de .m fata de cel mai inalt punct
al cladirii, sunt%
- intre '9m =ivel * de protectie si /*m nivel 2B
de protectie, pentru modelele cu avans de
amorsare 54 microsecunde6
- intre /Hm =ivel * de protectie si *4/m nivel
2B de protectie pentru modelele cu avans de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 113 din 115
amorsare 34 microsecunde6
;< >aratrasnet cu dispozitiv de amorsare !aint Elme piezoelectric
1aratrasnetul cu dispozitiv de amorsare piezoelectric Saint $lme este rezultatul cercetarii
coordonate de +omisia pentru $nergie atomica a 7rantei si utilizeaza un dispozitiv ceramic
piezoelectric pentru a crea un canal de descarcare preferential al loviturilor de trasnet.
+omparativ cu ti0a simpla de captare, 18- asigura o raza de protectie mult mai mare la inaltimi
mici de montare, incadrandu-se perfect in arhitectura cladirii.
Sunt disponibile ' modele, in funtie de avansul de amorsare%
- %!5 - avans de amorsare 16 microsecunde
- %!7 - avans de amorsare 30 microsecunde
- %!12 - avans de amorsare 86 microsecunde
- %!16 - avans de amorsare 50 microsecunde
@oate paratrasnetele au lungimea de &m si sunt fabricate din materiale de
inalta calitate rezistente la corozoine (ino).
:odelele S$3 si S$H sunt disponibile si in variante de *,.m la preturi
etrem de avanta0oase.
=< >aratrasnet cu dispozitiv de amorsare AC(IAE 4-
1aratrasnetul cu dispozitiv de amorsare -+@2B$ *8 este cel mai nou
model de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare fabricat de catre 7ranFlin
7rance. 1aratrasnetul cu dispozitiv de amorsare -ctive *8 utilizeaza
campul electric atmosferic ca o sursa autonoma si ecologica de energie.
1rincipiul de functionare consta in inmagazinarea energiei electrostatice
prezente in atmosfera in momentul in care se apropie un nor de furtuna, si
eliberarea energiei stocate sub forma unui canal ascendent de
int"mpinare a loviturii de trasnet, ce se constituie ca o cale preferentiala pentru descarcarea
loviturii de trasnet.
-vansul de amorsare
al paratrasnetului
-ctive *8 este obtinut
prin intermediul unui
Ydispozitiv de impulsY.
Sunt disponibile '
modele, in funtie de
avansul de amorsare%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 114 din 115
- 3"($! 12 12 - avans de amorsare 12 microsecunde
- 3"($! 12 26 - avans de amorsare 26 microsecunde
- 3"($! 12 86 - avans de amorsare 86 microsecunde
- 3"($! 12 50 - avans de amorsare 50 microsecunde
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 115 din 115