Sunteți pe pagina 1din 24

Caiet de Practica

T
I
I
I
!
T
I
I
I
I
I
t
t
I
I
t
I
I
I
I
I
UNTVERSTTATEA PETROL
-
GpZE DtN
pLOtEgTt
FACULTATEA I.P.G.
STUDENT: OANCEA ION
ANUL: 2 l.P.c.
SERIA: A
GRUPA:FORAJ 3
2012
t
rl
r
I
t
t
I
ll
I
I
I
I
t
I
t
I
t
I
I
t
I
1"
2.
.t
J-
4.
Generalitati
Amenajarea
drumului pana
la locatia sondei
Amenajarea locatiei
Transportul instalatiei pana
la noua locatie a sondei
lnceperea montajului
si a forajului
Sonda
-
este o excavatie
miniera circulara caracterizata prrn
raporl mare intre lungime
si
dianretru' executata in sol cu scopul de a evidentia si a exploata zacamintele
de hidrocarburi
si
minereuri utile' Forajul propriu-zis
se face cu instalatii speciale numite instalatii de foraj, iar
dislocarea rocii se face cu sape numite sape de foraj.
ln executia gaurii de sonda se vor executa urmatoarere
operatii :
-
forajul propriu-zis;
-
tubarea;
-
cimentarea ( introducerea
lapteiui de ciment in spatele coloanei pentru
consolidarea
gaurii
de sonda in portiunea
forata);
-
operatii de investigatii
a gaurii
de sonda.
foraj
Metode de forai
Percutant cursant sau hidraulic
Rotativ de la suprafata sau cu motor submerstbil
Rotativ pneumatic
Evacuarea
detrisului se face cu ajutorul fluidului de foraj. simbolizarea
inslalatiilor
de
pentru
hidrocarburi : F166, Fzoo, F:zo, Fass, F5s6, Fs6s
F= instalatia de foraj
100,200.....,900
=
forta admisibila in tone de forta.
se fabrica in trei variante actionate
cu motor hidrauric (AH),
motor electric de cureni
continuu, motoare Diesel electrice in curent continuu.
Sondezele
sunt instalatii pentru prospectiuni
geofizice
utilizate la adancimi
mai mjcj,
j
nnaxirn 1200 m.
Simboiizarea
: SG 25, SG 1S0,
lnstalatiile pentru
forajul de apa
Simbolizarea lor: FA 10, FAi2,
1.
2.
sG 300, sc 600, sc 1200.
sunt utilizate la adancimi
mai mici de 60Om
FA 20, FA 30.
t
I
I
T
t
t
I
r
T
t
I
I
r
r
I
I
r
I
I
I
r
Sistemul de rotire:
Acest sistem se compune din :
-
masa rotativa;
-
cap hidraulic;
- garnitura de foraj.
Masa rotativa : ROL - imprima miscarea de rotatie
greutatea in timpul manevrei.
Simbolizrea : MRS 175 (masa rotativa scufia),
MRL 175 ( masa rotativa lunga
).
ln componenta ei avem :
- patratii mari ( se scot la tubare si cimentare)
- patratii mici ( se scot la manevere
).
iil,:i
::scr,=ie
p hidruulrc
ni'infi rlA r.rnirsil'f; rB
-,:1 f OIL-lI i'./(i
garniturii in timpul forajului si preia
iJfl':vfl tre 3,1,n'i rl tggtr.;r
"-
' , u'ti..lLrlL.ii iF
.
rr r; r
-*J
i-il1,:]rjfir ri* g h;dn;
i5i,r rirri
,ie tn ruj
,Llircuilrri, a r cr:nCer,t n.l
'
f luidului de inr*j
{ p:in s,Pt]tiu
I'rrt:lari
f, I ictLit
Li I {j**ce
rrg{rrr I
Cpr-:
rlt frr,:,1
-1lL
ili;idrru;
Je iorn..
':[r:,:] irriertnrL-i
;r'u.1
:tltir I
-
p1 .3i1;li
perr{ ru 'f
5 rc.l.lrr::l'4il
apci-nri'
outole ;re
sil FG
Schema de foraj a unei sonde cu masa rotativa.
I
I
t
I
I
I
l
t
t
l
I
t
I
I
t
I
I
I
t
I
l
Schema de principiu a capului hidraulic
A
-
lungimea capului hidraulic
B
-
Iatimea capului hidraulic
A
-
latimea capului hidraulic in planul lurlelei
Corp din otel
Bolturi
Toarta
Fusul cu guler
Reductie
Rulment axial principal
Rulment axial secundar
Rulment radial
Rulnrent radial
Lulea
Teava de spalare
Capac de fixare
Cutie de etansare
Piulite de strangere
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Garnitura de foraj se compune din
-
Prajina de antrenare
- Prajini normale
- Prajini grele
- Stabilizalor
- Racorduri speciale
Garnitura de foraj are rolul de a transmite miscarea Ce rotatie de la masa rotativa la sapa
si perrnite circulatia fluidului de foraj in gura de sonda. O parte din garnitura de foraj realizeaza
o apasare
pe sapa, iar pentru a realiza oprirea de interventie si reparatie se folosesc diferite
accesorii.
1. Praiina de antrenare:are rolul de a transmite miscarea de rotatre ce la masa rotativa la
garnitura de foraj. Este realizata din otel inalt aliat capabil sa reziste la solicirar: ccrrpuse
( tractiune, torsiune, presiune interioara). Lungimea prajinii de antrenare este oe'iZrn.
2. Praiini normale : sunt realizate din otel de calitate superioara capabile sa reziste la
solicitari ca:tractiune, torsiune, presiune interioara si exterioara prin incovoiere. Lunginrea
prajinilor normale este de 9 m
3. Praiini
qrele
:
Se plaseaza la partea inferioara a garntiurii si au rolul de a realiza o apasare axiaia pe
sapa. Sunt construite din oteluri aliate capabile sa reziste la eforturi compuse : compresiune,
torsiune, presiune interioara. Lungimea prajinilor este de 9 m.
Stabilizatori
Se folosesc la dirijarea sondelor si se monteaza intre prajinile grele; au scopul de a
impiedica miscarea eliptica a sapei pe talpa.
Racorduri speciale
Au urmatoarele roluri:
- Permit insurubarea
prajinilor intre ele;
- Permit trecerea de la un tip de filet la alt tip de filet.
Echipamentul de manevra
Echipamentul de manevra este un ansamblu de elemente ( utilaje si materiale
)
care
preiau sarcinile de la put si le transmit instalatiei de ridicare, ln acelasi timp se face posibila
rnanevrarea in sonda pe verticala ( extrageri sau introduceri
)
a materialului tubular si a prajinilor
de pompare sau a diverselor scule.
Acest ansamblu este format din :
I
I
l
I
I
t
I
t
t
t
I
-
geamblac
-
macara
-
cabluri
-
carlig
-
troliu
Geamblaqurife
de
productie
sunt compuse din mai multe roti montate pe unul sau mai multe axe care se sprijina
traverse sau prin
intermediul
unor lagare cu rulmenti.
se construiesc
in 3 variante :
a) Cu 3 roti de manevra pentru
sarcini de lucru 40 t.f .
b) Cu 4 roti de manevra pentru
sarcini de lucru 40, B0 t.f.
c) Cu 6 roti de manevra pentru
sarcini de lucru 40,
gO
t.f.
la montaj se
I
l
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
ln afara acestor roti, geamblacul
mai est prevazut
cu o roata de lacarit
care
centreaza pe gura putului
si o raota pentru ghidajul
ramurei active a cablului.
Ruimentii se ung cu vaselina consistenta
cu ajutorul unor ungatoare
speciale ( agresare
cu ocazia fiecarei interventii, sau o data la 7 zile, in cazul in care lucrarea
este de durata lunga.
Macaraua de
productie
Ea constituie partea
mobila a echipamentului
de ridicare.
Este compusa
din una sau mai
multe roti identice cu cele de manevra de la geamblac
montate pe
acelasi ax. lnvartirea
lor pe
ax este asigurata prin
intermediul
rulmentilor.
Axul rolelor este fixat Ia capete in 2 placi
din
acelasi otel care formeaza
corpul macaralei.
De partea
inferioara
a placilor
este prins
lacatul,
piesa
care permite
cuplarea macaralei cu urmatoarele
elemente
din echipamentul
de manevra
( carligul
)'
Rulmentii macaralei trebuie gresati
ca si cei ai geamblacului.
operatra
nu se mai
executa separata ptr
fiecare rola, axul fiind prevazut
cu un canal central care are iesirea ia
fiecare rulment.
Macaralele difera intre ele prin
numarul de roti, ceea ce determina
si sarcina pentru
care
sunt construite' La noi in tara se construiesc
macarale
cu 1,3,5 role pentru
sarcrni de
10,20,30,60 t.f.
Distanta intre roti trebuie sa fie max. 12 mm pentru
a nu permite
caderea
cablului pe
ea.
Foile geamblacului
sunt confectionate
din otel rr si sunt solidarizate
intre ele prin
distantiere.
Geambiacurile
astfel asamblate sunt ridicate in turla unde se monteaza pe
2 g,nzi
metalice
care la randul lor se sprijina pe coroana turlei.
Toate macaralele sunt prevazute
in dreptul rolelor cu aparatori
metalrce.
Garliqele de
productie
carligul face legatura
dintre sarcina de la put
si macara, Er este astfel construit
incat sa
permita
rotirea sub sarcina. Are urmatoarele parli
componente
:
intermediare
de
permite
iesirea
) , care intra in
-
carrigur propriu-zis
cu rocasur pentru
suspendarea
cabrajeror (piese
prelucrare
a sarcinilor). Este prevazut
cu un dispozitiv
de siguranta
care nu
chiolbasilor; in partea
superioara
are o prelungire
cilindrica ( gatul
carligului
urmatoarea parte
componenta,
corpul carligului (butucul).
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-
Toarta carligului este o piesa
curbata sub forma de U ale carei capete sunt solidarizate
de corp in 2 bolturi in jurul
careia poate
oscila. Carligele sunt construite
oentru sarcini 1,2, s,
12.5,2A,30 t.f.
Cele de 12,5 si 20 de tone forta sunt folosite pentru manevrarea parjiniior
de pompare.
Cele
de 30-50 t.f. sunt folosite pentru
a bloca carligul propriu-zis pentru
a nu se mai putea invarti.
Acest lucru este posibil datorita unui bolt care patrunde
in acelasi timp prin
corpul carJigului si
gatul
carligului propriu-zis.
,.- F
t
!ri*.. ir,. ljlirfig
de p,r,:drr,r1i,:
liixt ;rrr:
"l
a;:irri i$; ;'. :;.i girrnji.,;
irfliiilr:f dL: &nit*!1 ii;
od.*irJ,r*ri:
r:ui i g.u hi :
$-prill!;n *irdig*lLrri.:
ftstrrdiii*i:lu] de prrsinnr ;
i"ehir lt-ilguJ crirligrLl r::.
itg. :r'i. liiriig $c prn;irr;i* ru,:irr..
i " *in1l1 *fu :i i l'* I u.l
; J- t,:.tl]. t;l rxul i g.r 1 l]i
;
,;-,li :; pLTil i ;-Lil,j,r i ; IrLri l-.
l:.
-:.. :
-.
:
- -fl lhl/.' n | : d- : r, r', I clt rl :: :;l:r1.1 :L:t
j.
I"rirmar,in r{tligll:tli: r-p'e:;ui
"r.i;uriri:
.r-drs;rhid,:ren ilJlrd im l,:r.i,:rirr]
.lr rr ll,l:rLit:
;
i r.lL;ia..: rrir..it r.. rrr
.'.:,-:r dc (t;l
tirir ;r i}1'r;':.;i.uir,L
Cabluri
Este elementul elastic de legatura dintre partea fixa a echipamentului
de manevra
( geamblac)
si parlea mobila ( macara
).
Prin ele se transmite la troliu forla necesara preluarii
sarcjnilor.
cablurie sunt
confectionate din fire de otel special, ce rezista la rupere impletite intre ele. Constructiv sunt mai
rnulte tipuri de cablu, diferenta consta in numarul de fire si de sensul infasurarii.
ln principiu
ele au o inima vegetala care are rolul de a atribui cablului o rezistenta si
elasticitate necesara.
Fiecare tronson are un fir central in
jurul
caruia sunt infasurate
6 fire deasup ra carora
exista inca un rand de 12 fire, sau un fir central in jurul
caruia sunt infasu rate 2 randuri de sarma
in 12.
La irecerea peste role sau infasurarea pe toba, cablurile sunt infasurate,
solicitandu-se ia
incovoiere. Cablurile
pentru pistonat.
I
i
mici de 22 mm sunt facute pentru
operatia de curatire sau lacarire si
I
I
I
I
l
I
I
I
I
I
I
I
I
l
I
I
t
I
I
r
Troliu
Lucrarile executate la sonda se traduc in ultima instanta in deplasarea pe verticala a
echipamentului. Deplasarea pe verticala se realizeaza cu o instalatie care permite deplasarea
capatului activ al cablului si in acelasi timp dezvolta forta ceruta de sarcina de la put.
Aceasta instalatie se numeste troliu si are in componenta urmatoarele parli :
- Toba
pe care se desfasoara cablul
- Axultobei pe care se invarteste liber suspendat pe cele2 capete pe lagare
- Roata de transmisie montata rigid pe ax prin intermediul caruia energia de miscare
inrprimata de motor este transmisa tobei.
- Cuplajul cu parghia de actionare prin care miscarea axului este transmisa tobei, cand
acest lucru este necesar,
- Frana tobei
- Postamentul
Troliile pentru reparatie sau interventie la sonde sunt :
- Fixe montate la sondele izolate care necesita pentru mentinerea lor frecvente intretineri
- Semitransportabile
- Transportabile
t
t
r
r
I
t
t
I
t
t
r
t
r
I
I
I
r
t
I
I
I
[]ea::,1-',liir:ul i n.:iaia1 rel
/-i,tril
j-:,:'1"
il::ilaf i-.
j-ri,iil
.r;i;r-lit;ii;_iilL.:
ilie r:r!; t:
t ,t {'1-
jnclr
.-le J.r:;iir:lia;,j
;:;i lJ|_:r.Lii!
i-:-;l ::,;.r rl i'-:r-i hi.r
.:i
I indijcc
Sisteme de extractie
1.
Aceasta metoda de exploatare este cea mai
Sondele produc prin
eruptie naturala in prima
faza
presiunea
de fund este suficient de mare pentru
a
zacamantului.
ieftina si in acelasi timp cea mai simpla.
a exploatarii zacamantului,
atunci cand
aduce la suprafata
continutul de fluid al
2. Metode de exploatare prin
eruptie artificiala
Cand presiunea
de zacamant incepe sa scada, iar la capul de eruptie al sondei scad
presiunile
foarte mult, fluidele din zacamant nu mai sunt aduse la suprafata.
ln aceasta situatie pentru
compensarea
scaderii de presiune
a zacamantului
se introduc
gaze sub presiune
in spatiul inelar dintre coloana de exploatare
si tevi de extractie,
care ajung
la siurile tevilor de extractie unde se amesteca fluidul produs
de sonda si de aici ajung la
suprafata pana la parc.
Echipamentul de fund este acelasi ca la eruptia naturala,
deosebirea
aparand atunci
cand in garnitura
de tevi de extractie se introduc supape de fund pentru pornire.
La suprafata se rnonteazao
conducta de gaze
de la statia de comprimare.
3. Metoda de extractie
prin pompaj
in adancime
Aceasta metoda se aplica dupa ce nu mai este eficienta metoda de exploatare prin
eruptie artificiala' ln acest sistem titeiul se extrage din sonde cu ajutorul unor pompe
de
andancime actionate de la suprlata de unitati de pompare prin
intermediul
unor garnrturi
de
prajini
sau cu instalatii hidraulice sau electrice.
I. Echipamentul de suprafata al sondeior de titei in eruptie naturala :
1. Dispozivitul de suspendare al tevilor de extractie.
t
t
t
t
I
r
T
r
I
I
r
t
r
I
I
t
t
t
t
t
I
Acest dispozitiv
se fabrica in 2 tipuri :
Tip I pt. presiuni
de 70, 140,210
bari
Tip il pt. presiunide
350, 700, 1050 bari
Diferenta intre cele Z tipuri consta in modul
etansare
a spatiului inelar.
de suspendare
a tevilor Ce extr-actie
si de
2. Dispozitiv pentru
suspendarea
teviror de extractie :
flansa dubla
boneta
mufa tronconica
inel de etansare
piulita pentru
fixarea mufei tronconice
garnituri
inelare
supapa de contrapresiune
Capul de eruptie
Este un ansamblu
de fitinguri si
care are rolul de a etansa spatiul inelar
aduce produsul
din sonda ia suprafata
care este duza.
capul de eruptie se monteazala gura
sondei pe
ultima flansa
de etansare
a coloanelor
ce indeplinesc
urmatoarele
functii :
- Serveste la suspendarea
tevilor de extractie
Etanseaza
spatiul inelar
Permite reglarea
debitului de fruide al sonderor cu ajutorul
duzeror
Permite circulatia fluidelor
Permite
masurarea presiuniror
si a temperaturii
ra gura
sondei
se construieste din otel de calitate
superioara puniru
a rezista
la actiunea
corozivaa
apei
care insoteste titeiul, respectiv
la actiunea abraziva
a nisipului
antrenat
din strat.
a) Dupa solutia constructiva
1. Cap de eruptie asamblat prin
flansa
2. Cap de eruptie monobloc
b) Dupa gama presiuniior
de rucru : 140,210,
350, 700, 1050 bari.
1. Capete de eruptie asamblate prin
flanse :
-
Cu 1 brar
[C.E.A 1J
-
Cu 2brate
[C.E.A 2j
capetele de eruptie au un singur brat monobroc,
se construiesc
in 2 variante
-
cap de eruptie monobroc cu un brat si un robinet pe
rinia principara
-
cap de eruptie momobroc
cu 2 robinete pe rinia principara.
Capul de eruptie cu un brat se compune
din:
- Flansa dubla a dispozitivelor pentru
suspendarea
teviror
de extractie
- Boneta
-
Robinet
armaturi
de mare presiune
, dar de constructie
curenta
dintre coloana de exploatare
si tevile de extractie
si de a
prin
alegerea
corespunzatoare
a orificiului
de trecere,
principal
I
I
I
I
T
t
I
t
t
t
I
I
r
t
t
t
t
t
I
I
I
Contraflansa
Bratul de exploatare
Stut
Corpul duzei
Dopuri
Robinet de evacuare
Legatura ia coloana cu mosor, robinet si T
Supapa de retinere
_
Cap d* en:3rlie cu dou& bru1e.
l*rJi*pnziiinrl de suxpendar:e a
!*rilor
*ic eritruuli*
{*n1a
il:
g;lel i it)
;
J*?entihd,Cer: roi,lei enh;rn*i;
-{"pri r* penhu
t nffn nmetrul cnlmi:r ei
;
C- bnlmtx r,*p uiui dr erup{i e; S-vesti I * l*
priucipde; fi-cnrcea
cnpulLri cf* cnrr4ie; Z,r,e:rrihd rlcntirlici ri*
la
1*viJe
de extr*cde; $-pc'rl rJrrur;
,{'-pr.ir.r m:rnome{nliui rje la
iclile dc *xtracfie; Jfl-venrilul
1lnntfli
hurlayml de pisrurnnl.
crucea rnasiva este prevazuta
cu un stut cu mufa de T+ inch cu un robinet si un
manornetru pentru masurarea presiunii
din tevile de extractie.
Capul de eruptie
cu brate este
prevazut
cu doua robinete pe linia principala
si cu 1 sau 2 robinete pe
brate.
Are aceleasi componente ca si capul de eruptie cu 1 brat, singura diferenta
firnd aceea
ca in locul flansei oarbe se monteaza un brat de exploatare prevazut
cu un robinet
si un locas
pentru montarea duzei, brat care face legatura cu o conducta de sonda.
Robinetul principal
cu pana se va manevra pentru
oprirea sondei numai in cazuri strict
necesare, atunci cand s-au defectat armaturile
capului de eruptie deoarece
defectarea
acestui
ventil ar pune
in pericol siguranta sondei.
crucea este o piesa
masiva supusa actiunii abrazive a nisipului adus de fluidele din strat,
in aceasta piesa fluidele care circula prin
tevile de extractie isi schimba directia.
ventilulsuperior se utilizeazain cazul pistonarii
a unei deparafinari
sau in cazul efectuarii
unor operatii de masurat a presiunii
stratului cu manometru
de fund.
T
t
I
t
t
t
r
I
I
r
r
t
t
t
t
I
t
I
I
I
T
ln cazul in care manevrele
cu acest ventil sunt mai frecvente
si aceasta
se dubleaza,
Ventilul
de la baston
se va deschide
numai in cazul in cand se va face o circulatie
de fulid
in sonda respectiv pentru
omorarea
sondei.
Ventilele
de pe
bratul de exploaiare
se manevreazamai
des in cazulcapului
de eruptie
cu 2 brate pentru
a schimba
sau contro la duza.
capul de eruptie
va fi ales in functie de presiunea
de fund a sondei
se regleaza
debitur
titei si gaze
ar sondej,
crearea unei
capul de eruptie
sau prin
crearea
unor rezistente
in tevile
-
De suprafata
: fixe, reglabile,
autoreglabile.
-
De fund : fixe, reglabile
de suprafata,
mobile.
Tevile de extractie
sunt materiale
tubulare
care se introduc
in coloanele
de exploatare
a sondelor
indeplinind
urmatoarele
roluri:
Duzele
-
cu ajutorul acestora
contrapresiuni
Ia trecerea
fluidului prin
de extractie.
Avem 2 categorii
de duze:
-
Permit circulatra
diverselor
fluide (
pentru pornirea
sau omorarea
sondelor
si
-
Prin aiegerea justa
a diametruluj
rationala a energiei stratului.
gaze,
titei, apa, noroi
)
din coloane
de tevi si invers
pentru
diverse
operatii
ca acidizari,
cimentari.
si a lungimii
tevilor
de extractre
ce asigura folosirea
mai mult sau mai putin
variate, dpdv al
Tevile de extractie
sunt confectionate
din oteluri
profilului
se deosebesc
doua tipuri de tevi de extractie:
a) Cu capete neingrosate
b) Cu capte ingrosate
[a exterior.
,r""-.xt"J:nea'
dupa modul in care se realizeaza
imbinarea
dintre tevile
de extractie,
se
-
Tevi de extractie
cu mufa separata
-
Tevi de extractie
cu mufa din corp
Tevile de extractie
se executa petnru
diametre
exterioare
cuprinse
intre 0,5
-
4 %inch si cu diferite grosimi
de perete'
Pentru
sondele
obisnuite
se folosesc
tevi de extractie
din oter J55,
Tevile de extractie
cu mufa din corp sunt folosite in special
in cazul sondelor
cu coloane
cu diametru
mic' ele avand in dreptul sculelor
dimensiuni
mai reduse
decat cele cu mufa
separata'
sunt mai multe tipuri de imbinare
ale acestora ( Hipdrill,
omega care
se deosebesc
prin profilurfireturui
avand drept scop asigurarea
unei etansieiati
sporite).
Tevi de extractie:
a) Cu capete neingrosate
b) Cu capete ingrosate
c) Cu rnufa din corpul tevii
I
t
I
t
T
I
t
t
t
t
t
t
t
I
I
I
t
t
I
I
I
/,rr'''-t,u'" ip 1:4 j'tfr
p;fi ,it-
+
r/: in
S ii.p,,ti,"
fu,ry,;ci:l+r*r i"r/lii
J'cvi {fe
.;:ilrlll"rL:
r:ir illl:i.it[r'-j :i:*,-".1r,ije dj:i ;,,..r1,.
r.:..I"".,1.nrtr]ll !_.rr*. J,-i_Lri:t:J:r r-i:i;;,i.i1;; ,,'";-LiiLrii:,:ir,, irilfi,,,,:.i,::;r.i
jf-'iti:.[j*tf!t
i:]ilitJit,:i 1;1i.,i,. ;-;,i.si51r.rL,1
lr;\r-.rj;.:1 ;Jr-
]i::ii-i
I
t
r
t
t
I
t
t
t
t
t
t
r
:
:
r
r
r
r
t
L
Alte echipamente
,rr"'#:l"tl:i$:''"t
al coloanei
de titei de extractie
se fixeaza
siul tevii de extractie
,
care are
,i ur .*fr!ogt7f,,?^
capatul garniturii
de tevi de extractie
impotriva
rovituritor
in timpur introducerii
-
Avand capatul
inferior
tronconic
constituie
un ghidai
al tevilor
de extractie permitand
o
d;:"ffjri',ii];j::l:"lo'''ne
cu diametru
'ui 'i.
decat interiorui
teviror
impiedica
-
scure in cazur in care s-a rupt sarma cu care s-au introdus.
Diametrul
redus
al siului permite
insa trecerea pana
ra tarpa sondei,
a manometrurui
sj a termometrului
de fund cum sunt :
-
Packere pentru protejarea
coloanei
de extractie
imptroiva presiunilor
mari.
irrelar.
supape
de fund pentru
circulatia
laterala a fluideior
intre tevile
oe extrictie
si spatiului
-
Duze de fund
-
Racorduri
de siguranta
la packere
-
Supape de siguranta
-
Mansoane
rezistente
la uzura.
$iul
prrrtnr
{eri
ri*
ex{ri:cp*:
,{-dinnetrtLl
s}itjjr-1.$.1
rr}
$riir,li:
ri1 -diarnernd
ri:t rir:r *t
5i
r.rturj
t-diar::etrul ce tr+:i:.erc pri;i
6iu;
/- ittr t 51 i1 ;i.'; .q111 r1-
Echipamentur
de la gura
sondei
se compune
din urmatoarere
eremente
cap de pompare
prajina
lustruita
garnierele
ochiul
puntea
al sondelor
cu praiini
Capulde pompare
are rolui ;
-
de a suspenda garnitura
de
-
de a inchide spatiul inelar
si
circule catre locul de colectare.
Cuprinde
urmatoarele
elmente:
-
capul de coloana
-
teul capului de pompare
tevi de extractie
a realiza etansietatea pe prajina
lustruita
astfel ca
Capete de pompare pentru
-
cu flansa excentrica
-
cu flansa normala
Robinetul
de retinere are o constructie
diferita
dintr-un
corp cilindric avand un scaun cu bila.
Bila este retinuta pe scaun prin
intermediul
unui
este fixata printr-o piulita
infiletata in mufa corpului.
pompare
sunt extrase.
are inaltime
mica reglabila
prevenitor
in caz de manifestari
eruptive
popmajul
cu prajini
construite
in tara noastra
sunt de tipul :
extractie.
Este prevazula
in
exploatare
direct sau prin
fata de cel standardizate
fiind alcatuite
arc elicoidal
fixat intr_o colivie, iar colivia
rapide.
Aceasta
varianta
- pressgarnitura
si bratul capului de pompare
capur de coroana este piesa pe
care se sprijina tevire de
partea
inferioara
cu fransa;
ea etansea za pe fransa
coroanei
de
intermediul
unui mosor.
capul de pompare
tip llpt' P'N. 25bariare
o parte
din el mentionate
mai sus, dar lipsesc
tabele' Tevile de extractie sunt suspendate prin
filetare la o flansa avand manifoldul
completat
la iesirea din coloana cu un robinet
de retinere,
iar pe
brat este prevazut
cu un mosor si un t
special legat la coloana prin
intermediul
unei tevi.
:"::i:"*r:Tlri:,^,L,1 l! :
r 6,4 de bari are aceleasi parti
componente
dar cu o
,rrettLU
udt uu o
ff::::'j:#:1ffi],];::"::::^l".1jo:-",i,
cu o duza speciara
de iesire
a amestecurui
pe
brar
/vrvvurur
P .,
"ur?^."j^oj,"^::lir::,"^Tl:up:".,une
optima asupra srratului
cu manifestari
eruptive.
l:":.,:"1'j11,^1":]1lil,o"
pe
coroana
dinaintea
.oir"triri
;;;;#lJ'"f"
,in"
inchis/deschis
si se regreaza presiunea
in dispozitivur pt.
regrarea
debiturui.
:l?^,,"::::I::,^:^,lj,t] : i .1|?
b,:,, are in prus
'non*ipu
verlicara
deasupra
fransei
rEdruPr
il ilaf tsgi
;nHr:::"i:j?,":cu
seftar de 2 si lz inchis pr
inchiderea
ra
sura
sondei
cand prajinire
de
capul de pompare
tip 2 varianta
B
-
este o constructie
modernizata
pentru
presiunea
nonrinala
de 25' capul pentru
suspendarea
tevilor de extractie
este compus
dintr-un
corp cu o
flansa la partea
inferioara prevazuta
cu locas pentru
el. de etansare
secundara
cu fixare pe
flansa coloanei
de exploatare.
Are cap turnat, forjat din burlane
de 6-8 inch, adaptor
cu pene pt.
suspendarea
tevilor de extraciie,
stergator
si capac.
Presgarnitura pentru prajina
lustruita
este prevazut
cu un ten care are 2 iesiri laterale :
una pentru
legatura la manifoldul
de 2 inch; una pentru
scurgerea presiunii
delzinch.
Manifoldul
este format din fitinguri
de 2 inch si are legaturi
dintre
cele z brate
telescopabile
fiind prevauta
cu supapa de retinere.
Asambrarea
robineteror
ra fransa se face prin
bratari
sau regaturi
nnodernizata
a corpurui de pompare
prezinta
urmatoarere
avantaje
:
I
:
T
t
t
I
t
t
t
t
t
I
t
I
t
t
r
r
t
I
t
Acest dispozitiv numit si cutia de etansari are rolul de a permite
miscarea prajinei
lustruite, asigurand etansarea intre coloane tevilor de extractie si prajina
lustruita.
Se compune din :
-
corp cu scaun interior pentru
sustinerea garnituriror
-
capacul prevazut
cu 2 manere ( 2 brate care servesc ia strangerea
inelelor de presiune si
a garniturii).
lnelele sunt construite din material antifrictiune, garniturile
sunt din cauciuc rezistente la
actiunea prin frecarea
sau actiunea produsului petrolier,
ele sunt de doua feluri :
-
I - inserlie de panza
i
-
M
-
cu sectiune masiva
Diametrele interioare
de presiune
sunt circa 3 mm mai mari
lustruite si sunt variabile pentru
a putea folosi aceeasi presgarnitura
prajini
lustruite.
Sunt si constructii de cutii de etansare similar cu cele STAS la care inelul inferior se
iniocuieste
cu un arc spiral, iar prin presarea garniturilor
se realizeaza
o etansare continua pana
la realizarea garniturii.
Leqaturi pentru
titei si
qaze
Aceste legaturi servesc la evacuarea
amestecului
de fluide extrase
si a gazelor
din
coloana sondei.
Se pot executa 2 tipuri de legaturi
- Legatura pentru evacuarea gazelor
din coloana pe aceeasi conducta cu titeiul.
-
Legaturi separate la conducte de titei si gaze
Gazele se capteaza separat cand sondele nu suporta presiune
in coloana. Legatura
comuna ce f' la sonde suporta in coloana sondei asupra stratului cel puin presiunea
necesara pt
evacuarea amestecului de gaze
si titei prin
condcuta de ameste la parcul
de separatoare
tinand
seama de presiunea
din separator.
Unitatea de
pompare
Este unitatea mecanica de suprafata utilizata pt
actionarea pompelor
de extractie prin
intermediul garniturii prajinii
de pompare.
Se cornpune din :
Rama de baza
Piciorul balansierului
Balansierul principal
Laganul central
Balansierul egalizator
Lagan sferic
Capul balansierului
Sistem ul biela-manivela
Articulatia sferica
Greutatile de echilibrare
decat diametrul prajinii
la toate diametrele de
I
I
I
I
I
t
T
t
t
I
t
t
t
t
T
t
I
r
I
I
I
Reductor
de turatie
Motcr
Alte anexe
r _-
-,
Clrp de
llr:rip;rc r,_ij
lc!.j
I -iii,-Si)f
.
-1-t
O:t C.:_,,.,i_i.tr
- ,l.,
tr_.--:;ru
g:r'r
-:-rei;irt irr..::-i i(:,
-
-!tlI:d
de LaL::nr:.:ri*
,r-s;:,}]ji*riis*r
.o.ooirir*,.*l]1ilii;ll;.
rusr-,end:rre
;
j-ni,a1ii5
dr siglr.i,irlii:i
F{intr':.I !.r*,1til "l-ietilr gr.r,.J_iusr,:
illrrc.tc;, C,_c,;ti*
.i*,**,ilr"q {rr*fii ,l*
i:eti$erc/, lq 1* Si-irgUr :;ens].
Rama de baza este realizata prin
sudare
reductorul
si motorul.
profile
laminate pe
care se fixeaza
capra,
;
;
r
t
I
I
t
T
I
t
t
t
I
l
I
I
I
I
I
I
I
Piciorul balansierului
in forma de trunchi de piramida
se executa prin
sudare din otel
profilat pe care se sprijina balansierul prin
intermediul
laganului
central.
Balansierul principal
-
este o grind
din profile
t#inate
din profil
i. El oscile aza in plan
vertical injurul unui boltfixatintre
cele2lagarecarulmentioscilanti
ai laganului
anterior.
capui de verticalitate
situat la capatul balansierului
se executa
din tabla sudat a avand la
partea
superioara
o rola pentru
trecerea
cablului puntii
de suspendare
a prajinii
lustruite.
Are o forma de arc de cerc cu centrul in laganul central al balansierului.
cablul puntii de
suspendare
ramane tangent la capul de balsier in timpul oscialtiilor
balansierului, jar
prajina
lustruita are o miscare rectilinie pe gura putului.
o unitate de pompaj prevazuta
cu un dispozitiv
format din parghii
care permit
rabalarea
la 90" a canttltti halanciar in irrrrrl rrnrri
^.,,.^-r:^^r.-r
a capului balansier in
jurur
unui ax verticar fata de pozitia
de rucru.
La partea posterioara
balansierul
este prevazut
cu un lagar sferic de care este
balansierul egalizator
executat din lagar de otel in forma dreapta in sitem biela-manivela.
Bielele sunt executate
din profil
sau teava, se articureaza prin
lagare
sferice
balansierul egalizalor
la manivele.
Maniverere sunt brate din oter turnat sau forjat care se fixeazaprin
principalal
reductorului
si se arliculeaza
cu biela a.i, sa permita
varitia lungimii
lustruite prin modificarea
razei active a manivelei.
Manivelele pot
fi prevazute
cu 3-6 gaurr
tronconice
in care s epot fixa butonul de
manivela permitand
marirea sau micosrarea
unor prajini
lustruite.
La unele constructii
lungimea
de cursa dorita se poate
regla usor, deplasand
articulatia
sferica' Pe manivele sunt fixate ap. de echiiibrare in forma
de placi
de fonta, iar la unele
constructii se aseaza greutati
de echilibru
si pe
barasiera in partea posterioara.
vrrqt9 td utulglb
::::i:: i:T::: ,prin
inrermediur
manivereror
cu o reducere
a turatiei penrru
actionarea
pene pe
axul
cursei prajinii
norrnala a balansierului.
::l:.""j:^,
j:r:Tf:p
re_atizatT in 2 trepte cu ansrenaje
citindrice
sau in primut
ax at
I ilr
Ptu||ut
dx d
:*::.::,:,:i::j^,:T:111
miscar:i
9"
ra motor Are fixal ra un capat o roata
de transmisie
q
uu U dt i5t ilt5le
:::I:":iT': 1"f_1:'11'"..0"
celalalt
capat este rixauamburut
rrana.
La extremlarireaxutui U cil il Ld Lil Udxulul
:'::i:i:: T,.:t'1:?,,::.."11i1,1,r?niu.lere.
prin
modificarea
diametrurui
ar rotii oe transmisiJ
'Ur
\ru Lt dt t5t I llSl
lfl:fi'*l :"i"::::j:::Ir,:1.^ li,1,b:,ere
cu turaria mare ar reductorurui,
se regreaza
raportur totar de reducere
moior- manivera
si nr, curse pe
minut.
sistemur de franare asigura brocarea
si oprirea manivereror
in pozitia
dorita.
Se compune rd. \)e uOIrlpune
::i:::,::r:T ::"l"1rgnll:rr:
actioneaza
doi saboti de frictiune
in interiorur
unui tambur montat
pe arborele de intrare a reductorului.
Motoarele electrice
utilizate la actiunea
unitatii de pompare
sunt de tipul asincron,
trifazal, cu rotorur in scrut circuit, cu turatie intre 750 si 1500 rot. pe
minut.
Dispozitivere
de protectie
a muncii cu care sunt amenajate
unitatire
de pompare
:
1. grilajul
la manivele
2. platforma
pentru
reductor
3. platforma
pe piciorul
balansierului
4. aparatorile de curele.
Clasificarea
unitatilor de pompare:
1. Dupa constructia
manivelei
a) dize
b) brat
legat
I
I
I
I
I
I
I
I
I
;
:
2. Dupa modul de transmisie
a)
cu reductor
b) fara reductor
c)
3" Dupa modul de echilibrare
a) echilibraremecanica
b) echilibrarehidraulica
c) echilibrarepneumatica
Echiribrarea
mecanica
dupa modur de amprasare
ar greutatiror
a) tip B echi. oscilanta ( pe
balansier)
b) tip M echi. pe
manivela
c) tip C echi. mixta ( combinata
)
4. Dupa pozitia
reductorului pe
rama de baza:
,.f,, o"ull::'"
t cu reductorul
montat pe
un postament
cu inattimea
mica sau cu diametru pe
b) Varianta T cu reductorur
montat pe
un postament
metaric inalt.
,lrrrlrTnXsarcina
maxima la capul balansjerului
avem : unitati de pompar
e de 1-2-3-s-7-g-12-
Echipamentul
de fund
Pompele
de extractie,
Sunt construite
in mai multe variante:
J,,. J;}ie
tip
'TB'
se introduc
in sonda cu tevile de extractie
si au cilindrul
formai
din mai
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
b) Pompe tip T care se introduc
in sonda
cu tevile de extractie
si au cilindrul
dintr-o bucata
c) Pompe tip P care se introduc
cu prajinile
de pompare,
cu cilindrul
din mai multe bucati.
,,il"rJ:I:?f
P'c'M' se introduc
in praiinile
de pompare
cu cirindru
cu mai mune camasi, iar
.r,"rr,:;::l.J:r'"..
in diametru
standard
2 3tB, Z 1tB
,
3 lz aucitindru
mobil alcatuit
din min 9
camasile sunt executate
din fonta
si au lungimea
305 mm. Ele sunt introduse
intr_o manta si sunt stramte la capete
cu ajutorul
a z iruge
cu pag.
( mufa superioara
si cea inferioara)'
Pistonul
este un t cilindric
de otel, lungimea
ozo ,n,.' sau 1220
mm. Jocul inexistent
intre clindru si pisto
trebuie
sa fie in functie
de vascozitatea
titeiur.
Pompe de extractie
tin T
Acestea
se introduc
in sonda cu tipurire
de extractie
deosebiri : cirindrur serveste
chiar mantaua pompei
care este
Se construieste
cu diametru 2 7lg, 3 %, 4 % .
Se foloseste la sonde unde se pot
extrage
debite
mari
ca si pompele
de T.B.
dar exista
la interior.
si nu contin impuritati
mecanice.
t
t
t
T
t
t
t
t
t
t
t
t
I
t
T
t
I
T
I
I
I
Pornpe de extractie tip
p
Acestea se introduc in sonde cu ajutorul prajinilor
de pompare.
camasile
sunt din otel
calit tratat termic uneori cromate
cu lungimi cuprinse intre 1s2-305 rnm.
pistonul
pompei
este
asemanator cu cel de la pompa
T'8., se deosebeste prin lungime, poate
fi de 1 220-1520 sau
'1825'
Principiul de functionare
este acelasi cu cel de T.B.
pompa
se fixeaza in felul urmator: la
capatul inferior al tevilor de extractie se monteaza preinfiletarea
piesei
care are o continuitate ce
permite perfect
etansarea inelului superior al pompei
si suspendarea
acestuia.
pompa p
este
prevazuta
cu un manson superior de strangere a camasilor
si corpul de ancorare care se
fixeaza in top lock.
Pompa de extractie cu cilindru mobil se introduce
cu prajinile
de pompare.
Deosebirea
consta in cilindru S fix si cilindru 4 mobil.
Pistonul este ancorat la partea
superioara.
Alte tipuri de
pompe
Pompele de extractie cu mansete el. sau cu autoetansare
care in loc de camasi folosesc
un ansamblu de etansare,
Pompa telescopica, se folosesc
la sondele care produc
titei cu multe gaze,
etansarea
realizandu-se prin cele dou coloane de lichid ce se afla intre piston
si cei 2 cilinoii
Ornorarea sondelor
se face oricare ar fi stadiul exploatarii
unui zacamant
chiar daca acesta numai prezinta
pericolul
unei manifestari eruptive.
Deoarece exista posibilitatea
sau in mod accidental ( spargerea
coloanei
),
deteriorarea
inelului de ciment din spatele coloanei, gura
de sonda sa fie pusa
in comunicatie
cu un alt
interval eruptiv de sub sau deasupra
celui exploatat care sa aiba energie
suficienta pentru
a
nota nasterea unor manifestari eruptive.
ln cazul in care insusi zacamantul
exploatat prezinta
un asemenea pericol
inainte de
inceperea oricarei operatii, sonda trebuie asigurata impotriva
acestor manifestari prin
omorare.
Umplerea gaurii
de sonda cu un fluid a carui greutate
specifica permite
mt. unei contra
presiuni pe
stratul superior presiunii
acestuia.
ln cazul sondelor cu caracter semieruptiv
sau al celor cu eruptie
artificiala,
op. este
simpla.
Greutatea specifica a lichidului
cu care se face omorarea
sondei este in functre de
presiunea
stratului pt sondele la care nu exista pericolur
ca in timpul op. sa se realizeze
presiunea
care sa depaseasca
limitele acceptate pentru pomparea
lichjdului
in tevile de
extractie' scurgerea se face lent la un cos montat special pe o baza reglabila
amplasata imediat
dupa robinete de la coloana sondei mentinand
aceasta suprapresiune
pana
aproape de
terminarea
op' pt'
a nu se permite
o descoperire
brusca
coloanei
care poate
duce la
deteriorarea
ei sau ra provocarea
unor viituri puternice
din strat.
sonda este omorata atunci cand la cos apare lichidul pompat,
acesta
se numeste
indirect, fiind folosit deoarece este mai sigur si dureatza mai putin,
ln cazul direct suprapresiunea
necesara pentru
a nu permite
stratului
sa debiteze este
reglabila si in acest caz scurgerea presiunii prin tevile de extractie.
t
t
t
I
I
I
I
:
I
I
I
I
I
:'
I
I
I
I
t
I
t_
cand tevile de extractie sunt infundate si nu se poate
obtine circulatia
tevii
-
coloana sau
invers in situati in care presiunea
in sonda sa creasca ca si tevire de extractre nu sunt introduse
la put,
omorarea se face prin lubrificare.
'i-i:di:rlt
i.il:
i::i :ti::rrc
lnstrumentatiile
sunt op. de lichidare
a unor accidente tehnrce
de fund relativ usoare care
impiedica functionarea normala a sondei.
Accidentele tehnice dau nastere
la operatii de instrumentatie;
sunt in general
ruperi,
desurubari sau scapari la put
al materialelor tubulare, ruperi
, caderi sau desuru bari a prajinilor
sau sculelor.
lnaintea fiecarei instrumentatii
este necesara recunoasterea
si
situatiei din sonda.
Cunoasterea se face cu sablonul sau cu modelul.
operatia de sablonare stabileste
daca coloana este libera si nedeformata.
Dintre instrumentele
folosite pentru
operatia de instrumentatie
avem:
-
dorn (taie filetul interior
)
-
tuta ( taie filetul exterior
)
-
rac ( prinde la interior prin intermediul
bacurilor
)
-
corunca ( prinde
la exterior prin
intermediul
bacurilor
)
- ghimpar ( prinde
cabluri si sarme
)
Dintre operatiile simple avem :
-
instrumentatii
dupa scule introduse
de cablu
- instrumentatii
dupa scule introduse
cu sarma
-
instrumentatii
dupa prajirile
de pompare
- dupa tevile de extractie - corunca cu clapa.
stabilirea
cat mai exact a
Tipuri de corunca
I
I
I
t
t
t
t
t
I
t
t
t
t
t
t
t
r
t
I
t
{il'linrpanri r;u
dn:ul brirle
Uon.l
j-gLrrpul
dornuhri-
J*zrine troncanics
fi ielata:
j-nniicirrl
de circriJaf
e: J^fiier
pcril-nl pil [ne: i-]rurgrmca
l*nal& a d*mLilui;
l;_ltu:pim**
.r.,rnci truncttniue;
'C,'-tliaane{ruX
lir l'$rf a} rr::el
tron*+rnic*;ri;-d
iar:nel.ru tr X a
hilar i:{lil,ei 1rcnc,cl,ffire.
{}llunpazu}
cu uel
hrr l'
l-corP';l
gliln:paralui;
?-ghinrpi; i-,tnler;
.#
reduc.lie.
I+--
3
I
,
-*j]
c
tt
l*
lr
Ir
t;
It
I
lr
t;
It
I
lr
lr
ir
t
l
T
t
{t
*
+
i
t
-l
il
I
t
t
if
lr
lr
lr
IT
lr
lr
lr
lr
lr
lr
lr
lr
lr
lr
lr
ii; ru 6i 72 iit ffi trZ Wl tr i, 7'' Vli V ffi ffi A" i ffi ffi 7i
rrc,rlier of UPETROI,i CROi.lP
CATRE,
UTVIVERSITAT-EA
PETROL SI GAZI] - PLO]ESTI
Fuctrltutea de Inginerie a Pelrolului si Guzelor
Plin prczcnLa va cornunicam ca dnu1. t)AN VI{ANCEANti, CNI)
1790i23135061. studc.nt 1a
''Lnir
crsitatea Petrol
-
Oaze din PLOIESTI
-
Facultatca
cle Ingincrie a pctrolului si Gazclor, speciahzarea Ingincria Pctrolului si
(lazclor".
anul il. a electuat stagiul de practica in cadrul cornparlici noastt'c
-
(lnrp
Scrvicii
Petroliere in Departamentui Foraj la bordul platftrrrlci dcr lora-i tratrin
"(;sl'
PROMETEU"
,
in perioada 13.07 .2009
-
23
'07
.2009.
A lost aprcciat cu calificativurl
-
lroarte l]inc.
"*%r,%ffi
ru'&fiI1tt*tftti:?"';:i'ririi;:rr'r!iiri':1
SC GRUP SEBVICII PETROTIEBE SA
lfc nii P0rl, Dana 34. !l0tJl.lu0 C0nstanla. R0rnanra
Iel. +4A 241 555 255, Fax: +40 241 555 257
olf ice(jr gspdril ll n! conl
crF R0 16020764, 0RC Jl 3t6322i2441
:i : r::,-,r.4IfF-.1Ii:';
i
i"!
I
.
^,..^
;
i
,/
"r
i; i r ,'l iii.i-
,
t
,,, {-li
' il' \''tr
t 1
'f
'
""-
i**-
D I R E c't'o R G u N L R
r!.,Flfitl(+'*L\
fianet ,runrr#u,,
,
,0J,r,,";i
m.a
i:Ei,\ilL,Eii */
''-
-
'-
\':
''-' ''\:'
(--;''
)r1Qt-'
'cl