REALIZAREA PROTEZEI CONJUNCTE

Stabilirea diagnosticului n EPR

In urma examenului clinic si a examenelor paraclinice efectuate se poate realiza

diagnosticul pacientului urmarind grila de diagnostic.
Ca si materiale avem nevoie de: - rezultatele examenelor clinic si paraclinice indicate
Instrumentar necesar
- trusa de consultaie: dou oglinzi dentare, pens dentar, sonda dentara

Etape in stabilirea diagnosticului :

-

1. Diagnosticul de stare generala

2. Diagnosticul de stare locala
- diagnosticul de integritate a unitatilor odontale
- diagnosticul de integritate pulpara
- diagnosticul de integritate parodontala
- diagnosticul de integritate a arcadei
- diagnosticul de integritate a ocluzie
- diagnosticul de integritate a articulatiei temporo-mandibulare
- diagnosticul de integritate musculara
- diagnosticul de integritate a relatiilor mandibulo craniene
- diagnosticul de integritate homeoastazica si functionala
- diagnosticul chirurgical
- diagnosticul de integritate osoasa
3. Diagnosticul starii de igiena

A
B
1
2
3
4

Dg starii generale
Dg starii locale
Dg de interitate a ss
Dg de integritate
odontala-coronararadiculara
Dg de integritate
pulpara
Dg de integritate
parodontala
Dg de integritae a
arcadei

Dg de integritate
ocluzala

11

Dg de integritate
ATM
Dg de integritate
musculara
Dg de integritate a
relatiilor mandibulocraniene
Dg de integritate
homeostazica
integritate
functionala
Dg integriate a
ucoaslor, limbii, gl
saliare
Dg chirurgical

Dg starii de igiena

7
8
9

10

Diagnostic
anatomo-clinic
Discromii, displazii
carii, traume

Dg de forma clinica

Dg etiologic

Cmf clas black ,

Deschaume

In raport de
cauza

Comf clasificarilor

cauza

Localizata,
generalizata
Maxilar, mandibular
,mixt

Comf clas forme clinice

In raport de
cauza
In raport de
cauza

Cl Angle

In raport de
cauza

Stanga, dreapta/
bilateral
Localizate grup
muscular
-

Inv clinice si paraclinice

In raport de
cauza
In raport de
cauza
In raport de
cauza

Dishomeostazie,
disfunctie

Inv clinice si paraclinice

In raport de
cauza

Stomatit, glosite,
boli l salivare

localizare

Inv clinice si paraclinice

In raport de
cauza

Os parti moi

localizare

Placa, tartru

Localizata ,
generelizata

Hiperemie, pulpite
necroza,gangrena
Gingivita ,
parodontita
Edentatie partiala,
edentatie totale,
dizarmonii dento
alveolare
Malocluzi,
modificari ale
ariilor ocluzale,
rapoarte
interarcadice,
contacte dento
dentare
statice/dinamice
Artroza, artrita
Mizita, miom
malrelatie

Diagnostic
topografic

Cl kennedy/
Lejoyeux, cl sangiolo, Cl
Angle

Cl Burlui

In raport de
cauza
Satisfacatoare/
nesatisfacatoare

Triada Keis=
timp

Dg
functional

Dg evolutiv

Dg al
complicatiilor

Prognostic

Tratament

PRINCIPIUL BIOMECANIC

Cunoasterea, calcularea fortei de rezistenta si a fortei active si a raportului care exista intre
acestea
Realizarea vectorului RP se poate realiza pe ortopantomografii, modele de studiu
Pentru a prelua datele de la pacient avem nevoie de
-

trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara

creion, hartie transparenta

Etape:

Forta activa constituie suma coeficientilor elementelor dento parodontale absente,

inlocuite prin corpul de punte

Forte de rezistenta reprezinta suma coeficientilor elementelor dento-parodontale incluse

in sprijinul constructiei conjuncte, obligatorie fiind inlocuirea cel putin a dintilor limitrofi
bresei edentate.

Pentru a echilibra o constructie conjuncta fr>= fa relatie cunoscuta sub denumirea de lege
a polinomului. Legea polinomului nu este o relatie matematica ci o lege biologica ,
elementele polinomului fiind cenzurate de multitudinea aspectelor clinice.
In conceperea unei constructii conjuncte, atunci cand nu se poate satisface relatia se
impun o serie de modificari:
-realizarea unui corp de punte ingustat;
-realizarea lineara a corpului de punte
-reducerea inaltimii si inclinarii pantelor uspidiene
-arcada antagonista protezata amovibil

Pe hartia transparenta se preiau contururile suprafetelor ocluzale de pe modelul de

studiu al cazului clinic dat. Intr-o prima etapa se precizeaza centrul fetelor ocluzale pentru
dintii absenti de la nivelul spatiului protetic potential. Apoi se calculeaza valoarea
indicelui de competenta biomecanica pentru dintii absenti. Se precizeaza centrul fortelor
de presiune de pe fiecare segment edentat. In cazul unei edentatii unidentare , acest
centru coincide cu centrul fetei ocluzale. Daca lipsesc doua unitati succesive, centrul de
presiune se va afla pe dreapta ce uneste centrele fetelor ocluzale ale dintilor amintiti. Dca

dintii au indici egali centrul de presiune va fi la mijlocul segmentului. In cazul in care cei
doi dinti succesivi nu au valori egale, pentru a afla centrul de presiune al segmentului
edentat se imparte segmentul ce uneste centrele de presiune ocluzala intr-un numar egal
de segmente cu valoarea sumei indicilor clinico-biologiciai dintilor absenti. Centrul de
presiune se afla astfel incat inmultind indicele clinico bilogic al acestuia cu numarul de
segmentesa obtinem acelasi rezultat inmultind indicele celuilalt dinte cu numarul de
segmente corespunzator acestuia.
Incazul in care bresele edentate sunt multiple avem doua situatii:
-cand protezarea se face separat studiul biomecanic se va face si el eparat
-cand protezarea se face printr-o punte stabilizatoare sectoriala , pe o hemiarcada sau pe
intreaga arcada atunci se face sma centrelor de presiunede la nivelul spatiilor edentate
dupa aceeasi metoda.
In continuare se trece la calculare avalorii rezistentei . pentru inceput se vor include dintii
limitrifi bresei edentate.

Dupa pozitionarea centrului de presiune si a celui de rezistenta se face o analiza

comparativa a presiunii si rezistentei unind centrul rezistentei cu centrul presiunii trasand
vectorul RP.

Vectorul RP se caracterizeaza prin marime, sens si orientare.

Vectorul RP indica intotdeauna prin sensul sau zona de rezistenta deficitara cerand
suplimentarea dintilor pilieri in zona respectiva, chiar daca rezistenta este mai mare decat
presiunea si eci legea polinomului este indeplinita.

PREPARAREA SUBSTRUCTURILOR ORGANICE

Prepararea substructurii organice pentru realizarea terapiei de acoperire prin coroane de

invelis se realizeaza in scopul crearii spatiului necesar aplicarii microprotezei pe dinte si
desfiintarii retentivitatilor naturale dentare
Instrumentar necesar realizarii prepararii:

trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara

turbine dentare

instrumentar rotativ: freze sferice cilindrice, cilindro- conice, cu cap ascutit,

freze diamantate efilate si freza picatura, freze diamanate roata, freze
cilindrice cu terminatia de 135 , freze tronconice cu terminatia rotunjita

Etape necesare:
Timpii operatori ai prepararii clinice pentru inlay:
- deschiderea procesului carios- cu instrumentar de mana sau cu instrumentar rotativ
- crearea formei de contur
- indepartarea dentinei ramolite in totalitate
- extensia preventiva: plasarea marginilor cavitatii in zonele accesibile autocuratirii
- asigurarea formei retentiv-neretentive
- asigurarea rezistentei
- bizotarea marginilor de smalt in unghi de 35-45
- protectia plagii dentinare
Timpii operatori ai prepararii clinice pentru incrustatia corono-radiculara
- prepararea fetei orale
- prepararea santului vertical
- prepararea unei cavitati de inlay la intrarea in loja radiculara(avant-trou)
- prepararea lojei radiculare
- finisarea
- protectia substructurii organice
Prepararea substructurii organice prin metoda scolii iesene

- realizarea unei chei de silicon prin amprentarea dintilor de preparat cu un silicon

solid ce se va sectiona in sens vestibulo-oral si cervico-ocluzal
- prepararea fetei vestibulare- trasarea santurilor de ghidaj carea orienteaza
preparatia-2-3 santuri in doua trei registrefunctie de curbura fetei vestibulare. Dupa
realizarea santurilorse indeparteaza tesutul dur dintre acestea
- prepararea fetelor laterale
- prepararea fetei orale
- prepararea fetei ocluzale/incizale

Preparari ale substructurilor organice in cazuri particulare:

- la dintii devitali prepararea se realizeaza la viteze mai reduse
- la dintii cu obturatii mari prepararea se realizeaza la viteze mai reduse
- la dintii cu cavitati de carie, la acest nivel se vor realiza cavitati sub forma decaseta
neretentiva
- la dintii cu diametrul vertical mic prepararea substructurii impune realizarea unor
mijloace suplimentare de retentie

REALIZAREA PROTEZARII PROVIZORIE, DE URGEN SI DE TRANZIIE N EDENTAIA

PARIAL REDUS

Protezarea tranzitorie comfera functii esentiale de control si gestiune a parametrilor ocluzali,

parodontali si estetici, functionali
Materiale necesare: - material de amprenta
- vaselina
- acrilat autopolimerizabil
- cement pe baza de zinc-oxid-eugenol
Instrumentar necesar:

trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara

Etape:
Amprentarea arcadei dentare in cazul in care aceasta este completa si urmeaza a se
efectua un numar de extractii dentare.
Dupa efectuarea extractiilor dentare se aplica protezarea tranzitorie care poate fi
realizata prin mai multe posibilitati.
1. Pe modelul obtinut, in urma radierii dintilor extrasi se realizeaza o preteza de
retentie Kemmeny cu miniconectori acrilici
2. Realizarea protezei tranzitorii conjuncte prin amprentarea inainte de extractie a
dintilor. Se izoleaza plaga postextractionala cu o foita de celofan si substructurile
organice prin vaselinizare. Se introduce acrilat in amprenta dupa care se reaseaza pe
campul protetic. Acrilatul va lua forma coroanelor naturale atat la nivelul
substructurilor ramase cat si la nivelul dintilor extrasi.Dupa priza acrilatului se
indeparteaza si se prelucreaza.
Pentru protezarea tranzitorie se pot utiliza microproteze de invelis din diverse
materiale .

Protezarea de urgenta rezolva situatii limita, cand considerentele personale ale

pacientului de maxima urgenta-fizionomie, fonatie, o impun.

Modalitati de protezare de urgenta: masca Scutan, proteza Kemmeny sau coroane

preformate.

Protezarea de stabilizare contribuie la mentinerea stabilitatii elementelor campului

protetic si ale sistemului stomatognat reabilitate.

AMPRENTAREA SUBSTRUCTURILOR ORGANICE IN VEDEREA APLICARII TRATAMENTULUI

CONJUNCT

Materiale necesare: Materiale elastice (siliconi, thiocauciucuri)

Gips, rasini acrilice autopolimerizabile, mucoseal
Mase termoplastice, ceruri, paste pe baza de eugenat de zinc
Hidrocoloizi reversibili, hidrocoloizi ireversibili,
acrilate cu priza retard
Instrumentar necesar:

Trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara

Portamprente, adezivi pentru portamprente, fire retractoare si solutii

vasoconstrictoare, bisturiu clasic, inele metalice

Etape:
1. Alegerea tehnicii i a materialului de amprentare;
2. Pregtirea bolnavului i a instrumentarului necesar amprentrii preliminare;
3. Verificarea i adaptarea portamprentei standard;
a. Verificarea extraoral
b. Verificarea i adaptarea intraoral
5. Amprentarea propriu-zis
6. Verificarea amprentei
7. Splarea i dezinfecia amprentei
8. Pregtirea amprentei pentru transportul n laborator.

TEHNICI DE AMPRENTARE:
A. Amprentarea globala - inregistreaza simultan toata arcada: dinti preparati, dinti vecini si
dinti omologi
Amprenta globala se poate realiza cu ghidaj unitar prin inel sau prin tehnica
amprentarii globale fara ghidaj unitar.
Amprenta globala cu ghidaj unitar presupune doua etape de amprentare:
- amprenta cu ghidaj unitar

- amprentarea de situatie

Metode de ecartare:

- tehnica firului simplu

- tehnica firului dublu
- metode mecanice utilizand produsul Gingifoam
- metoda mecanica de etalare folosind produsul

Expansyl
Metode de evictie:

- chiuretajul rotativ
- tehnici de electrochirurgie

B. Amprentarea segmentara- se poate realiza cu sau fara ghidaj unitar

C. Amprenta dento -parodontala
D. Metode speciale de amprentare: metoda electrono-mecanica, metoda optica

INREGISTRAREA RELAIILOR MANDIBULO-CRANIEN

Asigurarea unor date clinice care trebuie transferate in laborator pentru a facilita refacerea
parametrilor morfofunctionali ai ocluziei. Se asigura astfel premisele integrarii constructiei
gnato-protetice in functionalitate asistemului stomatognat
Materiale necesare:

materiale elastice (siliconi, thiocauciucuri Gips, folii de ceara in mai

multe straturi avand forma arcadei; mase termoplastice, paste pe baza de eugenat de zinc,
cape de transfer)
Instrumentar necesar:
- trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara
- spatul de cear;
- lamp de spirt
Etape: Ceara ramolita se introduce in cavitatea orala, bolnavul inchizand gura pe traictoria de
inchidere centrica, in ocluzie centrica. Folia va fi usor mulata pe versantii vestibulari ai arcadei
maxilare, dupa care se raceste cu apa si aer. Dupa indepartarea din cavitatea orala se trimite
in laborator pentru epozitionarea modelelor de lucru.

VERIFICAREA, ADAPTAREA SI CIMENTAREA RESTAURRII PROTETICE

Aparatul gnatoprotetic trebuie supus unui control defectoscopic al corectitudinii si calitatii

executiei tehnologice
Materiale necesare: Pasta siliconata fluida, cementuri de fixare provizorie, cementuri de
fixare definitiva
Instrumentar necesar:
- trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara
- lupa, microcop stereoscopic
- spatula de cement, placuta de sticla
Etape:
o evidentierea unor defecte de suprafata cu lupa sau cu ochiul liber sau cu ajutorul
microscopului stexaminarea pe model se sereoscopic
o defectele de profunzime, retusuri, fisuri ascunse se controleaza ultrasonic sau cu raze
rontgen in laboratoare specializate
o pentru a verifica gradul de lustruire se utilizeaza un aparat electronic de mare precizie
care proiecteaza un spot de lumina cancentrata prin reflexie asupra unei celule
fotoelectrice
o dupa examinarea pe model lucrarea se spala si se degreseaza
o verificarea aparatului in cavitatea orala-utilizarea metodei chech and fit
Verificarea clinica a apratelor gnatoprotetice conjuncte va urmari si reconstituirea
morfologica a arcadelor dentare, refacerea functiei masticatorii.,fonetica, de deglutitie si
fizionomica
Adaptarea imediata se incheie cu fixarea provizorie cu ajutorul cementurilor pe baza
de oxid de zinc eugenol sau fara eugenol, cementuri pe baza de calciu.
Adaptarea primara dureaza 4-5 zile
Dupa adaptare se fixeaza definitiv cu ajutorul cementurilor si tehnicilor de fixare
definitiva
Adaptarea tardiva care se realizeaza dupa o luna de la fixarea aparatului gnatoprotetic
va fi realizata prin disensarizarea activa a bolnavilor si control medical periodic.